Dimensiunea Morala

Dimensiunea Morala
Dimensiunea Morala
Dimensiunea Morala
Dimensiunea Morala
Dimensiunea Morala
download Dimensiunea Morala

of 5

  • date post

    08-Aug-2015
  • Category

    Documents

  • view

    664
  • download

    5

Embed Size (px)

Transcript of Dimensiunea Morala

Analizamoraleise face prin prismaa douddimensiuni: dimensiunea moral6 a personalitalii gi a societdlii.

dimensiunea morald

2. Dimensiuneamorali a personalitl{ii Morala era conceputd'incd din antichitate,ca mdsurda domindrii omului asuprapropriului eu, un indiceal m6surii in care omul este responsabilfa{d de propria persoani, fa16de ceea ce face. problema domindrii omului asupra propriului eu presupune, inainte de toate, controlul ra{iunii asuprapasiunilor. Dupd cum am mai remarcat, moralaestelegati de caracter, temperament. de Dacd am delimita corpul, sufletul gi raliuneaomului, atunci am putea afirma c5 morala reprezint6o caracteristicd calitativda sufletuluilui. cind se spune despreun om cd el este cu suflet, se are in vedere cd el este bun, este gata s6 ajute la nevoie, gi viceversa, cind despre om se zice c6-i frrd suflet,se presupune acesta fi r6u, crunt. un cd ar Dupd cum am men{ionat,viziunea privire la moral6ca o determinare cu calitativda sufletuluiomenesc fost a fundamentatd Aristotel.Prin suflet,el in{elegea principiu activ, volitiv gi de un energical omului, care se compunedin doui laturi: ralionalS 9i irafionald. TotodatS, sufletul reprezintd, interac{iune, o o intrepatrundereqi o sintez6 a acestordoui laturi. Principiul ira{ional caracterizeazd natura individului, forla lui vitald, capacitatea dea se impune pe sine in calitate de fiinla unic6, empiric-concretd. Aceastadin urm6 estein permanenldsubiectivd,pdrtinitoare, selectiv[' Ra{iuneaintruchipeazdcapacitatea omului de a judeca desprelume in mod veridic, obiectiv qi cumpdtat. Proceseleiralionale decurg par{ial independentde ra{iune, dar totodatd depind parfial de ea. Ele posedi un loc independent, nivelul vegetativ,qi depindde ra{iunein manifestdrile emo{ionale la lor gi afective,in tot ce estelesat de pldcerigi suferin{e. Afectele umane (pasiunile, dorinlele) pot sa se realizezeprin mijlocirea sau oontrar voinlei raliunii. in primul caz, cind pasiunile se afl6 in concordan![ cu ra{iuneagi omul aclioneazd in mod congtient,putem vorbi despreo structurd virtuoasS, perfectda sufletului.in cazulal doilea,cind pasiunileac{ioneaza in mod inconqtient domin6 gi individul, putem constata structuri vicioas6,imperfectd sufletului. o a Morala, in acest sens' a reprezentat intotdeauna factor moderator,fiind mai aproapede ascetism,de un capacitatea omului de a se limita pe sine, de a fi in stare,in caz de necesitate, pund o s6 stavildin caleadorin{elor salenaturale'Estevorba despreo ab{inere privin{a afectelor, in pasiunilorce il indeamndpe om s6 se iubeasc6 sine pe insugi' in toate timpurile qi la toate popoarele,morala era asociatdcu refinerea, iar printre facultd{ile morale, pe primul loc erausituatemoderarea curajul,careerauindicii ai faptului gi c6 omul poatesd rezistefricii gi pasiunilor trupegti,care sint nigte chemdri instinctive ale naturii saleanimalice. Din cele expusemai sus putem conchidecd ascetismul esteo virtute moral6, nu iar bogd{ia vielii senzoriale, un viciu moral. A domina pasiunile,a le dirija nu insearnnd le indbusi,pentru pasiunile a c6 pot fi luminate,predispuse sprea urmajudecdlileautentice raliunii. ale Aristotel considera un inceputal viftulilor nu rafiunea, migcarea ca ci orientatd simlurilor. a just, atunci,de regul6,raliuneamergedupdele, dar dacdizvorul ori, seimpotrivesc ra{iunii. concepereaperfecliunii morale a personalitdliica o interacfiune principiilor ra{ional gi a ira{ional din individ, cind Dac6 sim{urilesint orientate

virtulii esteraliunea, atuncisimturile,de celemai multe

primul domindasupra celui de-al doilea,ne demonstreaza moralaeste facultate ed o pur omeneasc6. apareinevitabil insd o intrebare: in ce direcfie orienteazd raliunea simluriie (pasiunile) sau, cu alte cuvinte, ce inseamnd a urma recomanddrilera{iunii? oare un scelerat cumpdtat care comite o crimd dupd un plan premeditat nu se c6lduzegte de ratiune? Din aceastdcauzd., comportare ralionald poate fi morald numai o atunci cind ea este indreptat6 spre un scop perfect,un scop incontestabil (absolut)gi recunoscut calitatede bine suprem.ins6 binele suprem in esteperceputde oameniin mod diferit. El este conceputla fel qi de filozofi. Unii consideri binele supremdeslbtarea, allii - folosul, ceilalli - dragostea fa{6 de Dumnezeu,sau bucuriacunoagterii etc. insd to{i sint de acord cd omul trebuiesi tindd spre binelesuprem, in via{a lui congtientd, trebuiesd dispundde un punct sprijin cd el de absolut. in acelagi timp, omului, spredeosebire animale, estecaracteristicd particularitate de ii - el nu esteidenticsie insuqi,dar o se afli intr-un proces perpetuual devenirii, el tinde mereu sd se depageascd pe sine insugi. De regul6, omul este nemullumit de sine, el vrea mereu mai mult decit are,tinde sd fie mai mult decit este.De aceea, tendin{aspreperfec{iune prin capacitatea indreptat6spre o activitate ra{ional6,ci gi prin faptul cd aceasti activitate este orientatdin perspectivd, spre un scop suprem,desdvirgitgi ultim - idealul 9i perfecliunea.Desigur, comportamentulcump6tatesteindreptat, inifial, sprebinele suprem. insE apare inevitabil intrebarea;este in realitale ra{iuneao dominantdinsuflelitd de tendin{a spre binele suprem? Tendinfa rafiunii de a se indrepta spre binele supremse manifestdprin voin{a bun6. No(iunea de voint6 bund,in calitate de indiciu specifical moralei,a fost fundamentatide Im. Kant, carevedeain voinla bund un bine unic ai incontestabil. ,,Voin!a bund nu e buni numai prin ceea ce produce si efectueazd, prin capacitateaei pentru realizareaunui nu scop oarecare gi-l propune,ci esteprin voliliune, adicd estebund in sine, gi, considerat6 ce in sine ins6gi,ea trebuies6 fie evaluatdla un pre! incomparabilcu mult mai ridicat decit tot ce ar putea fi realizatprin el in folosul unei inclina{ii oarecare' ba, dacd vrem, 9i sumei tuturor inclinafiilor...Utilitatea sau inutilitateanu poate adduga,nici scddeaceva acestei valori' Ea ar fi oarecumnumai chenarpentrua o utiliza mai bine in viala de toatezilele, saude a atrage asupra ei atenlia acelora care nu sint incd destul de cunoscdtori,iar nu pentru a o recomanda cunosc6torilor gi a-i determina valoarea'Numai voin{a bund are o valoareproprie, gi de aceease nume$tebund, deoarece niciodat6nu poatedeveni rea. Toate celelalte bunuri, fie cele corporale (sdndtatea, fo$a etc.), externe(bog6!ia, onoareaetc.), sufletegti(stapinireade sine, hotdrirea etc'), mintale (memoria, ingeniozitateaetc.), oricit ar fi de necesare pentru om, Idrd voinld bund, pot fi utilizate pentru materializareaunor scopuri neoneste. aceea,numai voinla De bun6 are o valoare absolut6.prin voinfa buni Kant inlelegeavoinla puri, liberd de motivele folosului, pldcerilor,de in{elepciunea cotidiand,de orice motive empirice' ca indice al voinlei bune poate servi tendin{a omului de a sivirgi anumite fapte care nu ii vor aduceniciun folos,ba chiar putind s6-i provoacepierderi.Adicd voinla bundesteo voin!6 dezinteresata, de aceea nu arepre1. ea Prin voin{abundse arein vedereaQeea de obicei,se mai numegte ce, Noliuneade voinfabun6este ,,inim6deschis6',. chemati s[ fac6 o distinclie intre ceeace face omul din indemnul inimii qi ceea ce face cu un scop bine determinat. Astfel, ne-amconvinscd dimensiunea moralda omului se afld in legdturacu ralionalitatea iar aceasta urmi, cu lui, din orientarea sprebinelesuprem,care,la rindul s6u,estelegatde voinla bun6, Adic6, ob{inem un cero vicios: pornind de la afirmafia cd omul este moral in acea mdsurain care el esterational. ajungemla concluzia c6 omul esteralional in mdsurain care estemoral. 3. Dimensiuneamorall a societl{ii Voin{a bun6,fiind voinld, nu poatesi rdmindun fapt al congtiinleide sine a personalitdlii gi s6 se legitimeze numaiin esteo particularitatedistinctivd a omului. Ra{ionalitatea omului se manifestdnu numai

procesul autoanalizei. Prin componenta volitivd, morala{ine de sferaacfiunilor,a poziliei practicegi active sa a omului. Iar ac{iunileobiectiveazimotivele interioaregi gindurile individului,il pun pe om intr-o anumitdrela{iecu alli oameni. intrebarea-cheie pentru inlelegereamoralei constdin urmdtoarele:care estetegrtura dintre perfecliunea moral6 a omului qi caracterulrelaliilor lui cu alli oameni?Morala il caracterizeazd pe om din punctul de vedereal capacitdlii lui de a tr6i in societate'spa{iul moralei il reprezintdin relaliile sale cu alli oameni. cind se spune desprecineva cd esteputernic ai degtept,in acest caz sint eviden{iate(acultdfile individului aa ataregi pentru a le descoperi, nu este nevoie de prezenta altor oameni' insd cind despreun om se spunec6 el estebun, damic, amabil, aceste facultati ies la iveala numai din rela{iilelui cu allii gi denoti calitatea acestor relalii. Convie{uirea umand este intre{inutd nu numai de morald, ci gi de alte institulii: tradilie, obicei, drept etc. Toate deprinderile,priceperile, formele activitalii omului gi nu numai facultalile lui morale sint legate de caracterulsocial al existen{eilui' Aceastbtezd a fost confirmatd de mii de ori, Atunci cind copiii din cadrul societ6{iiumanese pomeneau in sinul lumii animale,cregteau se dezvoltau gi printre animalesdlbatice, nu-gi dezvoltaufacultdJile ei umane,nu puteaus6 vorbeasca,sd gindeascdabstractetc. De aceea,e pufin a spuneci morala este responsabildpentru convie{uireauman6, fiindcd ea conferd un sensvaloric inifial convieluirii umane.Aceastainseamnd cE morala esteresponsabila numai de nu un anumit fragmentsau direclie,de condiliile materiale existen{ei ale sociale,ci de insdgiexisten{a uman6.pentruca s6 poatd fiinla conviefuireaumani ca un mod specific al existenlei umane, este necasarca ea s6 fie adoptat6in calitate de valoareiniliala gi incontestabilE. Aceastareprezintlcon{inutul moralei. Relafiile dintre oameni sint intotdeauna concrete, ele se construiesc de fiecare dat6 in confbrmitate cu anumite motive,pentruanumitescopuri.Un astfelde scoppoatefi reproduclia vie{ii, gi atunciestevorba despre sferarelaliilor de crsdtorie 9i de familie; dac6 scopul este