Expresul NR 241

Ştirea săptămînii (de pe Expresul.com)Modă nouă de garduri. Repede şi aproape degeabaDoar în cîteva zile, ştirea respectivă a fost accesată de peste 570 de utilizatori. „O afacere de milioane”, a comentat cineva. Iată că, dacă eşti şmecher şi inventiv, faci bani din orice.

Citiţi în numărul curentÎn loc să urmeze o carieră pedagogică, a ajuns... fotomodel la Milano “A fost ceva de nedescris: emoții plăcute, mîndrie pentru ţara în care m-am născut. Am salutat atît publicul, cît și juriul, în limba română, am vorbit despre tradițiile noastre…”

Vezi pag. 3

A revenit, chiar recent, de laCampionatul mondial din Slova-cia cu două medalii de aur și unade argint. ”A fost greu, dar nu -mai prin muncă poți obține suc-ces”, a declarat proaspătul cam -pion pentru ”Expresul”.

Sportivul a cucerit aurul laproba aruncat și total, cu un re -zultat de 192 kg şi, respectiv,347 kg. La stilul smuls s-a clasatpe locul doi, după ce a ridicat155 kg.

„Marcel este primul campionmondial între juniori în istoriaRepublicii Moldova, dar și a rai -onului Nisporeni. Este mîndrianoastră, este elevul nostru”, ne-a spus, vădit emoționat, GrigoreBrașoveanu, directorul Şcolii desport din Nisporeni, antrenor eme -rit al R. Moldova. Dînsul s-aarătat ferm convins că numelelui Marcel Guidea va răsuna încă

de multe ori la competiţiile inter -na ționale, mai ales că tînărul astabilit și un nou record al Mol -dovei între juniori, la proba arun -cat. Nimeni pînă la el nu a ridicatastfel o halteră cu greutatea de192 de kilograme deasupra ca-pului.

Pentru performanțele obținu -te, Marcel va primi din partea sta -tului 33 mii de lei. Deocam da tă,nu ştie ce va face cu aceşti bani.Ştie însă foarte sigur care îi sînt

planurile de viitor. ”Mun că, mun -că și iar muncă”, ne-a spus elfoarte încrezut.

Marcel Guidea a început să seantreneze la haltere de la vîrstade 11 ani. De la primele lecții șipînă în prezent, tînărul a fosttutelat de antrenorul GrigoreBrașoveanu și tatăl său, VasileGuidea, care i-au insuflat si gu -ranța în forțele proprii, făurindastfel un adevărat campion.

Ina Landa

Expresul Ziua de aziActriţa franceză Brigitte Bardot, sex-simbolal anilor '60, cea care a reuşit să-și trans-forme inițialele B. B. într-o legendă ce vaevoca întotdeauna frumusețea, plăcerea de atrăi și libertatea, împlineşte 78 de ani. La 15ani apare pentru prima dată pe coperta pres-tigioasei reviste “Elle”, iar la 17 ani începe săfacă cinematografie. În scurt timp, devine ceamai fotografiată femeie din lume. La 38 deani pune punct carierei şi poate unei epoci.

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călărași

Vineri, 28 septembrie 2012 | Anul V, NR 36(241)

Primul campion mondial între juniori în istoria Republicii Moldova este de la Nisporeni

Vînd automobil Opel Astra, a.p. 1994, motor 1.4, benzină. Păstrată. Preţ negociabil.

Tel. 079086494

Nu a reușit bine să sebucure de laurii și titlulde campion european la haltere între juniori, că a şi devenit, doar ladouă săptămîni, campionmondial. Este vorba deMarcel Guidea, în vîrstăde 17 ani, discipol alşcolii de haltere din Nisporeni.

PP ExpresulPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRLIDNO: 1003609009231

Membru al Asociaţiei Presei Indepen-dente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)

Director: Lucia BacaluRedactor-șef: Ina LandaSecretar de redacţie: Vitalie HareaRedactor: Natalia JunghietuContabil-şef: Angela Covaliov

Tiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuTiraj total: 2800 ex.P - publicitate, PP - publicitate politică

Adresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26,oficiul 229Telefon: 0236 28575, 0236 23742Mobil: 069042758, 079389088E-mail: [email protected]: www.expresul.com

Agricultorii nu mai au puteri, dar șidorință, să-și pregătească terenurilepentru însămînțare. Afacerile agricoledin acest an au lăsat, pentru mulțiagenți economici, un gust amar și... vînt în buzunare. „Dacă, în anii precedenți, pînă la 10 septem-

brie, aveam circa 9500 ha deja pregătite pentrucampania semănatului de toamnă, acum sîntdoar 5200 ha”, a declarat Anatol Arhire, șefulDirecției Agricultură și Alimentație Ungheni.Dînsul explică această diminuare prin „inca-pacitatea financiară a producătorilor agricoli dea-și pregăti suprafețele, în condițiile în careprețurile la motorină și materialul semincier s-au majorat semnificativ”.

”Nici Guvernul, pînă la ora actuală, nu a de -monstrat că poate să vină cu ceva subvenții sausuport pentru agricultori”, a adăugat oficialul.

Cu toate acestea, unii agricultori nu lasă mîi -nile în jos, așteptînd mila cuiva. Ei susțin că cea

mai mare rugă o au doar la Dumnezeu - să le deaploaie bună, pentru a putea începe semănatulculturilor cerealiere. ”Dacă ar fi o ploaie care săumezească pămîntul măcar pînă la 30 de cmadîncime, ar fi deja bine de semănat”, explicăIon Vrabie, directorul SRL ”Via-Agro” Costu-leni. Dînsul ne-a mai spus că seceta l-a învăţatmulte lucruri, astfel că va putea evita repetareasituației din anul curent. Va mări suprafețele cucereale. Totodată, va micşora suprafeţele pentrusfecla de zahăr, porumb și floarea soarelui. ”Sper,totuşi, să nu se repete întocmai situația anuluicurent. În caz contrar, vom avea o catastrofă înagricultură”, a subliniat Ion Vrabie.

În pragul semănatului de toamnă, specialiștiirecomandă agricultorilor să țină cont nu numaide pregătirea solului, dar și de alegerea unorsoiuri de cereale mai rezistente la secetă, pre-cum și de respectarea termenilor de însă mîn -țare: 10 - 20 octombrie.

Ina Landa

S-au pomenit în pragul semănatului de toamnă cu buzunarele goale

Citiţi Expresul şi nu veţi regreta!Energia regenereabilă şi eficienţaenergetică: nu ştie dreapta ce face stînga? „Am trimis o scrisoare de informare privind acest curs la Consiliulraional. Probabil că preşedintele raionului era în concediu atunci”,ne-a spus Irina Prisăcaru-Zglavuţă, specialist în comunicare şimass-media în cadrul Proiectului Naţional Energie şi Biomasă.

Citiţi numărul următor!

2Expresul

Compania Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) doreşte să elaboreze o strategie care va combate plăţile neformale în instituţiile medicale. „Banii care sînt daţi de pacienţi pe sub masă este o lacună în sistemul de medicină din Moldova. Acest fenomen există şi aici avem foarte mult de lucrat. Pe lîngă schimbarea mentalităţii, trebuie să existe şi un aspect legislativ de sancţiune dură", a menţionat Mircea Buga, directorul CNAM pentru Info-Prim NEO.

ActualSport

Vineri, 28 septembrie

Pe 30 septembrie 2011, apărea numă -rul ordinar al „Expresului”, al 193-lea dela fondare, care titra, în pagina întîi: „Ex-presul a venit şi la Nisporeni. Într-un ceasbun, ne zicem cu toţii”.

A fost într-un ceas bun. Absolut întîmplător, în timp ce scri -am acest editorial, am făcut o descoperire care ne-a uluit. „Ex-presul” ajungea la Nisporeni pe 30.09.11, avînd numărul... 193.Sesizaţi coincidenţele? Cele trei cifre din dată, luate de la coadăspre cap, se conţin şi în numărul ziarului. E un semn bun, zicemnoi, mai ales că cifrele 3 şi 9 chiar ne poartă noroc.

Trebuie să recunoaştem, nu ne-a fost deloc uşor la începuturi.Dimpotrivă. Cineva a încercat să ne oprească din drum, să li -chi deze, tam-nisam, aproape 500 (!) de abonamente ce apar ţi -neau „Gazetei de Vest”, cu care am fuzionat. Au fost şi altemici... nici nu ştiu cum să le numesc. Dar Dumnezeu cu ele.

Noi ne-am căutat de treabă. Timp de un an, am venit, înpaginile „Expresului”, cu aproape 250 de ştiri, interviuri, repor-taje din raionul Nisporeni. Am adus în prim-plan oameniinteresanţi, de valoare, mulţi dintre care au dus faima Nispore-niului departe în lume. Printre aceştia i-am numi pe pictorul IonCîrchelan, pe designerul Mihai Stamati, pe meşterul popularZaharia Triboi sau pe rapsodul Grigore Adam, pe minunaţiisportivi Marcel Giudea, Cristina Budescu, Mihai Cociu. Sîntfoarte mulţi la număr, astfel că lista poate continua.

Am ajuns, într-un an, în multe sate din raionul Nisporeni,printre care: Boldureşti, Bălăureşti, Vărzăreşti, Ciuteşti, Mi -leşti... Ne-am întreţinut şi am admirat oamenii din satele nis-porenene – deschişi la suflet, inventivi, înţelepţi.

Ne-am făcut – vreau să cred – numeroşi prieteni. Este vorbade Grigore Braşoveanu, directorul Şcolii sportive din Nisporeni,de Sergiu Robu, şeful Poliţiei Rutiere, de Grigore Rîlea, şefulserviciului apărare împotriva incendiilor, de Vera Tăbăcaru, di-rectoarea Centrului Medicilor de Familie... Ce mai vorbă, ori-unde am telefonat, oriunde am mers – peste tot am fost trataţicu mult respect şi amabilitate. Să ştiţi că e o calitate caracteris -ti că tuturor nisporenenilor.

Alături de noi au fost Grigore Drăgan, parodist apreciat înR.Moldova, angajat al Secţiei cultură Nisporeni; Olesea Bes -chi eru, specialist relaţii cu publicul în Aparatul preşedinteluiraionului Nisporeni, Mihai Bortă, directorul Şcolii de Arte Plas-tice. Sîntem siguri că ne-au susţinut şi mulţi alţii, dovadă fiindmesajele şi scrisorile pe care le-a primit de-a lungul acestui an.Le mulţumim tuturor din suflet.

Am venit la Nisporeni cu gînduri bune şi ne bucurăm că deacest fapt s-au convins, dacă nu toţi, atunci majoritatea. E, poa -te, cea mai mare realizare pe care am reuşit s-o obţinem. Dar vorfi, cu siguranţă, şi multe altele.

Esențial cu Lucia Bacalu

Un an de „Expresul” la Nisporeni ”Semnarea unui astfel de do -

cument reprezintă o premierăpen tru raionul nostru și are osemnificație importantă pentrunoi: am făcut un pas mai aproa -pe de Uniunea Europeană”, adeclarat pentru ”Expresul” Va -si le Bîtca, președintele raionu-lui Nisporeni, vădit mulțumit derealizarea obţinută.

Şi Vasile Bîtca, și Margus Le -pik, guvernatorul regiunii Val -ga, Estonia, și-au exprimat con -vingerea că Acordul proaspătîncheiat va pune bazele unei co -laborări bilaterale fructuoase.„Părţile au convenit la colabo-rarea în următoarele domenii:

agricultură, industrie şi trans-port; învăţămînt şi ocrotirea să -nătăţii; ecologie şi exploatarearaţională a resurselor naturale;dezvoltarea teritoriului; culturăşi artă; turism şi sport; dezvol -tare şi planificare; infrastructurăşi transport; ocrotirea şi salubri -zarea mediului; construcţii ca -pitale şi drumuri; intervenţii încazuri de situaţii excepţionale”,se arată în documentul cu prici -na.

Inițiativa de a constitui acestparteneriat a parvenit din parteaAmbasadorului Republicii Mol -dova în Estonia, Victor Guzun,iar oficialii nisporeneni au ac-

ceptat-o imediat. În scurt timp, o echipă din

Nisporeni, compusă din consi -lieri raionali şi oameni de afa -ceri, se va deplasa în regiuneaestoniană Valga în vederea sta-

bilirii unor înțelegeri comune îndomeniul economic.

Delegația din Estonia s-a af -lat la Nisporeni în perioada 24-26 septembrie.

Ina Landa

Un prim acord între două regiuni şi un pas mai aproape de Uniunea Europeană

CalitateŞi producătorii mari de vi -

nuri au motive pentru satisfacţie.Materia primă, adică strugurii,sînt de o calitate foarte bună.Ce-i drept, cantitatea lasă de do -rit, spun unii. Din cauza secetei,recolta din acest an s-a redus cu25-30%. Solul, în unele locuri,este uscat pînă la o adîncime de2-2,5 metri, astfel că viţa-de-vienu mai are de unde lua apă. Înconsecinţă, plantele absorb acumapa şi zahărul din bobiţele dinstruguri. Nu întîmplător, viti -cu l torii se grăbesc să culeagă şiceea ce a mai rămas în podgorii.În caz contrar, strugurii vor pier-de din calitate.

La ora actuală, toți pro ducă -

torii de vinuri au declarat într-unglas că, în acest an, vom bea unvin mult mai bun decît în aniiprecedenţi.

CantitateÎn ceea ce priveşte cantitatea

însă, se aud voci de îngrijorare,mai ales cînd vine vorba despreexportul vinurilor moldove nești.”Eu cred că în contractele deexport pentru anul viitor vomprevedea stocuri mai mici devinuri, căci roada de struguri înacest an a fost mai slabă”, a re-marcat Nicolae Șova, directorulSA „Ungheni-Vin”. Potrivit dîn -sului, seceta din acest an a scur-tat calea de parcurgere a bobițeipînă la paharul consumatorului,

startul recoltării fiind dat cudouă săptămîni mai devremedecît de obicei. „Numărul marede zile toride a grăbit coacereastrugurilor, astfel că recoltareaa început pe 24 august”, a făcutexplicațiile de rigoare șeful fab -ricii de vinuri din Ungheni. Acestfapt însă nu poate fi un motivde îngrijorare. Dimpotrivă, se -ceta a avut şi unele beneficiipentru produsul final, susţineNi co lae Şova: „Dacă nu au fostploi, înseamnă că numărul stro -pitu rilor viilor împotriva para -ziților a fost mult mai mic. Deaici re zultă că vom avea un vinmai sănătos”.

„Cantitatea lasă de dorit”, aafirmat şi Tatiana Iacubovscaia,tehnolog-superior la fabrica devinuri ”Nis-Struguraș” din Nis-poreni, aducînd argumentele derigoare. Dacă, în anii prece -denţi, dintr-o tonă de struguri seobţinea pînă la 760 de litri demust, în acest an s-a obţinut doar,cel mult, 700 de litri şi asta, din

cauza lipsei îndelungate a pre -ci pitațiilor.

Nici Călăraşul n-o duce maibine în ceea ce priveşte canti-tatea. Potrivit lui Petru Cosoi,şef adjunct al Direcţiei Agri cul -tură, în acest an s-au cules de pepodgoriile călărăşene 25 mii to -ne de struguri, în comparaţie cu32 mii tone anul trecut.

PreţToate schimbările din anul

curent au provocat o reacție înlanț, care culminează cu prețulla produsul final – Măria Sa,Vinul. Prezicerile specialiştilorîn acest sens nu sînt îmbu cu ră -toare, mai ales că piața a dictatdin start un preț mai mare la ma -teria primă. ”În acest an, stru -gurii de soiuri europene au ajunssă coste între patru şi cinci leikilogramul, pe cînd anul trecutnici pînă la trei lei nu se ridica”,a specificat Nicolae Șova. LaCălăraşi – şi mai şi. Strugurii de

soiuri europene s-au vîndut şicu şase lei kilogramul.

În asemenea condiții, sigurcă producția finală nu poaterămîne la prețul vechi, de zecelei pentru un litru de vin.

„Nu pot aduce cifre exacte,dar nu încape îndoială că vinulse va scumpi, căci s-au scumpitnu doar strugurii, ci şi energiaelectrică, dar și alte servicii”, amenţionat şi Tatiana Iacubovs-caia din Nisporeni.

Ce spune ministrul?

Ministrul Agriculturii, VasileBumacov, s-a declarat satis fă -cut de rezultatele întregistratede viticultori. „Chiar dacă anula fost secetos, recolta este bună,strugurii conţin mai mult zahăr,iar vinul va fi de calitate", s-aarătat dînsul încrezut.

Potrivit oficialului, preţurilemai mari din acest an la stru gu -rii din soiurile tehnice vor per-

mite producătorilor agricoli sărecupereze o parte din pagubeleprovocate de secetă şi chiar săobţină profit. Ministrul a adău -gat că exportul de vin este încreştere, iar R. Moldova deţinestocuri suficiente de vin de cali -tate superioară.

Ina Landa

Calea vinului: de la Călăraşi la Nisporeni, cu oprire la Ungheni

De notat că icoanele au ajuns încustodia Patriarhiei Române din Mun -tele Sfînt Athos, purtînd pe partea lordin faţă scurte citate biblice, scrise înlimbile rusă şi greacă. Pe verso găsimo scurtă caracterizare a icoanei înlimba română.

Andrei Ciubotaru, şeful DirecţieiRaionale Învăţămînt Călăraşi, a de-clarat că a susţinut iniţiativa Patriar -hi ei Române şi a permis instalareaicoanelor respective în şcolile unde sepredă cursul de religie.

„Toate bune, bună intenţie şi ac ţiu -ne a Patriarhiei Neamului, a tinerilorortodocşi”, a menţionat Sergiu Cojo-caru, şeful Direcţiei Cultură Călăraşi,

după care însă a punctat: „Nu înţelegde ce, prin aceste icoane, PatriarhiaRomână pune umărul la propagarea,în Basarabia, a limbii ruse, care sesimte aici mai bine ca la ea acasă şifără gestul respectiv. În acest caz,chiar îţi vine să spui, aidoma împăra -tului roman Iuluis Cezar care, văzîndprintre asasinii săi pe cel mai bun pri-eten, a exclamat: Şi tu, Brutus?”.

Per ansamblu, potrivit reprezen -tanţilor ASCOR, în R.Moldova vor fidonate circa şase mii de astfel de icoa -ne, care îşi vor găsi locul, preponde -rent, în gimnazii şi licee.

Tudor Josanu

De ziua lor, bătrînii din raionulNisporeni vor primi ajutoare

Potrivit Xeniei Axente, șefa Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Nisporeni, 469 de bătrîni din raion vor primi, din Fondul local de susținere a populației, cîte un ajutor în valoare de 200 de lei. În plus, va veni cu cîte un ajutor material către persoanele de vîrsta a treia și Consiliul raional Nisporeni. ”De aceste ajutoare, poate simbolice, dar totuși nece-

sare, vor beneficia, în primul rînd, bătrînii solitari, in-valizii, veteranii de război, dar și cele mai vîrstnicepersoane din raion”, a specificat Xenia Axente. În acestan, se prevăd surprize plăcute și pentru bătrînii țintuițila pat. Ei vor primi în dar scaune cu rotile.

Pe 1 octombrie, de Ziua persoanelor în etate, sepreconizează și desfășurarea unei ceremonii festive, cuparticiparea oficialităților locale și raionale. Evenimen-tul va avea loc la Casa națională de cultură din Nispo -reni și va purta un caracter cultural-artistic. La cere -mo nie vor fi invitați circa o sută de bătrîni din toatelocalitățile raionului. ”Sperăm să reușim să le creăm oadevărată sărbătoare de suflet”, a încheiat șefa DirecțieiAsistență socială și protecție a familiei.

În raionul Nisporeni numărul de persoane care auatins vîrsta de 80 de ani și mai mult este de 1020.

Ina Landa

Icoane de la Patriarhia Română cu inscripţii în limba... rusă

Un eveniment deosebit s-a produs la Nisporeni pe datade 25 septembrie curent. Într-o atmosferă festivă, în faţaunui public numeros, a fost semnat Acordul de partene -riat și colaborare socială, economică și culturală întreraionul Nisporeni și regiunea Valga, Estonia.

Chiar dacă toamna abia și-a intrat în drepturi, podgoriiledin regiunea Ungheni-Nisporeni-Călărași sînt dejapustii, iar mirosul de vin proaspăt demult s-a evaporatde prin curțile oamenilor. O bună parte dintre gospodariau şi dovedit să-şi aranjeze butoaiele pline cu licoarea lui Bachus prin beciuri.

Fotografie: Ina Landa

Margus Lepik, guvernatorul regiunii Valga, şi Vasile Bîtca, preşedinteleraionului Nisporeni, îşi pun semnăturile pe Acordul de parteneriat

194 de icoane cu chipul Maicii Domnului ţinînd pe pruncul Iisus în braţe, pictate de un pictor basarabean, au fost repartizate gratuit, zilele trecute, şcolilor din raionul Călăraşi. „Sînt o donaţiedin partea Patriarhiei Române”, au explicat reprezentanţiiAsociaţiei Studenţilor Români Ortodocşi (ASCOR), care le-au adus în Republica Moldova.

Economia naţională va creşte anul acesta cu doar 1%. Anunţul a fost făcut de ministrul Economiei, Valeriu Lazăr. Anterior, Guvernul a prognozat pentru anul 2012, o creştere economică de 3%. Potrivit ministrului, dacă nu aveam secetă, ne apropiam de scenariul prognozat iniţial. Deşi creşterea economică a încetinit, Valeriu Lazăr afirmă că acţiunile Guvernului au fost corecte. (Hotnews.md)

3Expresul

ActualOpinii


Știri din Primăria Ungheni P

În capitala ungară a învăţatmai multe despre copiii cu nevoi speciale

Experiențe noi în domeniul educației incluzive – de asta a avut parte directoarea grădiniței ”Guguță”din Ungheni, Emilia Cucuruzac. Dînsa a participat, în perioada 13-14 septembrie, la o conferințainternațională de la Budapesta cu genericul ”Căi de incluziune. Educație incluzivă și învățare: provorcări și oportunități”, fiind unicul reprezentant al unei instituţii preşcolare din R.Moldova.„A fost o lecție foarte utilă în domeniul educației incluzive”,

a declarat directoarea la revenire. În capitala ungară dînsa a vizi -tat cîteva școli și o grădiniță specială, a fost prezentă la diverseactivități pentru copiii cu nevoi speciale, a ascultat comunicăriale experților internaționali în domeniu. Făcînd o comparațieîntre cele văzute acolo și experiența din Moldova, Emilia Cu-curuzac a recunoscut că „mai avem mult de lucru în ceea cepriveşte formarea cadrelor didactice din învățămîntul preșcolar,dar şi în ceea ce priveşte crearea unei atitudini pro-educațieincluzivă la nivelul comunității”. „Trebuie să începem prin a neschimba mentalitatea în raport cu acești copii, să ne învățăm să-i apreciem, fără a-i privi doar prin prisma nevoilor lor speciale”,a explicat dînsa.

În baza experienței acumulate în străinătate, directoareaintenționează să organizeze, în luna noiembrie, un seminarraional cu participarea managerilor instituțiilor preșcolare, pen-tru a promova principiile educației incluzive.

Grădiniţa „Guguţă” este unica instituție preșcolară din repub -lică cu incluziune socială. Aici sînt înscrişi 350 de copii, dintrecare 40 - cu nevoi speciale.

Stimaţi economişti,Sărbătorirea Zilei Economistului este un prilej deosebit pen-

tru a adresa sincere felicitări cu urări de sănătate şi împliniri înplan profesional şi personal tuturor persoanelor încadrate îndomeniul economic.

Economiştii reprezintă o verigă importantă ce pune în miş -ca re mecanismul de funcţionare a statului. Nimeni nu contestămeritul deosebit al dumneavoastră în menţinerea pe linia de plu-tire a economiei şi a ţării. Multitudinea şi caracterul complex alsarcinilor şi obiectivelor din domeniul economic, importanţaprimordială pe care o are economia într-un stat, stabileşte noiexigenţe şi solicită eforturi considerabile ale profesioniştilor dinacest domeniu. Omagiem devotamentul şi profesionalismul decare daţi dovadă în activitatea cotidiană, vă apreciem pentrueforturile pe care le depuneţi neîncetat în vederea dezvoltăriioraşului nostru şi a ţării.

În această zi deosebită, suntem alături de dumneavoastră,dorindu-vă sănătate, viaţă îndelungată, bunăstare, noi realizăriîn domeniul cărora vă consacraţi viaţa, fericire, noroc şi pros-peritate.

Cu respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni

A devenit deja o tradiţie frumoasă ca la 1 octombrie săcelebrăm Ziua Mondială a oamenilor în etate, sărbătoarededicată celor care poartă pe chip înţelepciune şi lumină, iar însuflet urmele experienţelor trăite pe parcursul vieţii.

În această zi semnificativă, Primăria Ungheni exprimă pro-funda recunoştinţă pentru persoanele în vîrstă, care au adus oenormă contribuţie în folosul întregii societăţi. Nu trebuie să-iuităm pe cei care, zeci de ani, şi-au făcut datoria faţă de ţară,faţă de generaţia actuală; nu trebuie să uităm eforturile şi sacri-ficiile pe care le-au făcut pentru ca cei de azi să construiască vi-itorul.

Bătrînii sînt cei la care mergem după un sfat, după ajutor şisusţinere cînd ne e greu. Ei joacă un rol incomensurabil în toatesocietăţile: ca lideri, ca asistenţi şi ca voluntari. Cu toate acestea,ei sînt cei mai vulnerabili.

De aceea, Ziua Mondială a oamenilor în etate nu trebuie săfie doar un act de celebrare, doar un omagiu adus celor ajunşiîn această etapă a vieţii, cînd sufletul se hrăneşte numai cu amin -tiri, ci şi un prilej de reflecţie asupra condiţiei pensionarilor, unprilej de a face mai bine cunoscute problemele reale, multe,foarte grele, pe care le au de rezolvat oamenii vîrstnici din toataţara.

Dragii noştri, cu multă recunoştinţă şi gratitudine, vă urezsănătate, împlinire sufletească, să aveţi parte de o bătrîneţe fărătristeţe, iar grija celor din jur să vă bucure mereu sufletul.

Cu respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni

Toţi trei s-au născut înacelaşi sat: Floriţoaia Ve -che, raionul Ungheni. Toţitrei au pornit în lumea ma -re, ghidaţi de dorinţa de a seafirma. Chiar dacă au ajunsdeparte, nici unul dintre einu şi-a uitat ră dăcinile.

Cu ocazia celor 370 deani de la prima atestaredocumentară a satului lornatal, şi Victor Mihalachi,şi Petre Racoviţă, şi Rad-mila Popovici-Paraschivau revenit acasă, pentru aparticipa, alături de con să -teni, la marea sărbătoare alocalităţii. În semn de re -cunoştinţă şi înaltă apre -ciere, primarul MargaritaBaban le-a înmînat celortrei certificate prin care seconfirmă faptul că ei audevenit cetăţeni de onoareai satului Floriţoaia Veche.

Cine-s ei, totuşi? Petre RACOVIŢĂ, năs -

cut în anul 1960. „Cel maifrumos Oneghin al ani lor’90 – frumos, în egală mă -

sură, vocal şi scenic – şicel mai solicitat de impre-sari şi irezistibil Escamilloal turneelor de la începutde secol ale trupei de laChişinău, bariton stră luci - tor”, scria despre el Rodi -ca Iuncu, publicistă.

Radmila POPOVICI-PARASCHIV, născută înanul 1972. “Una dintre ce -le mai cunoscute textierede la noi. S-a remarcat în-

deosebi prin colaborarea cucompozitorul Marian Stîr -cea, dar lucrează şi cu alţicompozitori şi aproape nuexistă cîntăreţ în R. Mol -dova, căruia să-i lipseascădin repertoriu un cîntec peversurile Radmilei”, scria,acum un an, în ziarul “Flux”,Liliana Popuşoi.

Victor MIHALACHI,

născut în anul 1989. “Esteserios, ambiţios, muncitor.Îşi doreşte performanţa, tră -ieşte pentru ea. N-ai să-l vezică vorbeşte despre dis co -teci, de şpriţ sau ceva ase -mănător”, aşa îl carac te ri-zează Ivan Paţaichin, celmai medaliat canoist dinistorie.

În prezent, la cei 370 deani ai săi, satul FloriţoaiaVeche are o populaţie de1030 de cetăţeni, cea maivîrstnică persoană fiindElena Cucu, de 92 de ani.Şi mai are trei cetăţeni deonoare. Dar ce cetăţeni!

Natalia Junghietu

Cetăţeni de onoare la 370 de aniVictor Mihalachi, multiplu campion mondial şi european la caiac-canoe, Petre Racoviţă, artsit emerit, maestru în artă, RadmilaPopovici-Paraschiv, poetă şi textieră. Ce ar mai putea avea în comun aceşti oamenipe lîngă faptul că sînt extremi de talentaţi?

Călăraşiul mai are o casă, dar una deosebităde toate celelalte

Săptămîna trecută, la Călăraşi a fost inaugurată Casa Muzicii – o instituţie care-şi propune să pună la dispoziţia oamenilor tot ce ţine de muzică, fie că e vorba de instru-mente muzicale, de aparataj electronic sau de sonorizare.

Iniţiatorul acestei acţiuni este Alexandru Lea -hu, un artist amator care a participat activ şi timpîndelungat la activitatea formaţiunilor artisticedin Călăraşi. De vreo şase ani, şi-a creat propriaformaţie, „Stil”, cu care evoluează în faţa pub-licului spectator cu cele mai diverse ocazii.

Dînsul îşi doreşte acum, prin deschidereaCasei Muzicii, să aducă la îndemîna dorito-rilor din regiune instrumente muzicale, apa -rataje şi tot ce are afinitate cu muzica, ceea ceînseamnă că oamenii nu vor mai fi nevoiţi sămeargă la distanţe mari pentru a-şi achiziţionacele necesare din acest domeniu.

„Unul dintre principiile noastre fundamenta -le este de a pune în vînzare doar instrumentede calitate, produse, în temei, în statele Uniu-nii Europene şi, în mod special, în Germania”,a specificat Alexandru Leahu. Astfel, crededînsul, vor fi satisfăcute cele mai mari exigen -ţe ale cumpărătorilor.

Casa Muzicii îşi propune, pentru viitor, şideschiderea unui salon specializat, în care săse organizeze diverse acţiuni, menite să promo -veze muzica de calitate. Vor avea loc dezbateri,se va cînta doar live (pe viu), vor fi organizateaudieri de muzică bună. Toate acestea, potrivitlui Alexandru Leahu, vor contribui la educa -rea oamenilor şi, în special a tinerei generaţii.

Tudor Josanu

Au vorbit de suicid, de responsabilităţi şi informare

Elevii Liceului “Mihai Eminescu” din Un -gheni au căutat, săptămîna trecută, răspunsuri şisoluţii la numeroase întrebări şi probleme speci-fice perioadei de adolescenţă. Orele de clasă,defăşurate în toate clasele gimnaziale şi liceale,au fost dedicate Zilei Mondiale de prevenire asuicidului.

“Schimbarea individului şi responsabilitateaacestuia pentru ceea ce devine”, sub acest ge ne -ric a avut loc o oră de dirigenţie în clasa a IX-a“A”. Diriginta, Olesea Lupu, le-a amintit ele -vilor despre responsabilităţile pe care le au, des -pre greutăţile din care se alcătuieşte viaţa şi cumpot fi ele depăşite. Concluzia la care s-a ajuns afost următoarea: “Cel neinformat nu-şi poateasuma responsabilităţi. Cel care este informat nuse poate abţine să nu-şi asume responsabilităţi”.

Invitatul acestei ore a fost Iulian Lisnic, in-spector superior al Grupului minori şi moravurial Comisariatului Poliţiei Transport Ungheni.Dînsul a venit cu informaţii despre suicidul înrîndul minorilor, menţionînd că acesta este unfenomen tragic şi constituie a doua cauză amortalităţii tinerilor cu vîrste cuprinse, în celemai multe cazuri, între 15 şi 18 ani.

Pentru a depăşi perioada „de criză”, elevii auînţeles că au nevoie de sfatul părinţilor, al pro-fesorului, dar şi de credinţă. Atunci cînd ştii căai un Tată în Ceruri, care le vede şi le ştie petoate, poţi învinge orice obstacol, poţi deveni opersoană cu adevărat responsabilă.

Aurelia Nicuriuc, director adjunct

pe educaţie la Liceul „Mihai Eminescu” Ungheni

4ExpresulVineri, 28 septembrie

EvenimentJudecătorii vor avea haine noi. Ei vor purta o eşarfă asemănătoare cu cea pe care o au magistraţii de la CEDO. Diferenţa este că eşarfele judecătorilor de la Strasbourg au blană naturală, iar cele ale magistraţilor moldoveni –blană artificială. Hainele vor rămîne de culoare neagră. (Adevărul.md)

Dle Prim-ministru, se împli -nesc trei ani de cînd aţi fost în-vestit în funcţie. Care ar fi o no -tă de ordin general pe care aţiputea-o acorda acestor trei ani?

Am venit la guvernare în 2009,cînd R. Moldova era într-o pro -fundă criză economică, izolatăîn plan extern, cu o democraţienefuncţională. De aceea, amanunţat din start viziunea clarăpe care o aveam: Republica Mol -dova, pentru a merge înainte,trebuie modernizată, iar pentrua fi modernizată, va trebui rein -ventată. Aveam nevoie de oschimbare radicală a felului încare decurg lucrurile în Repub-lica Moldova, pe toate segmen -tele. Ştiam ce urmează să facemşi am purces din start la lucru.Astăzi, vedem rezultate concre -te, ce ne alimentează optimis-mul, deşi sîntem conştienţi cămai avem extrem de mult lucrude făcut.

În aceşti trei ani, am avut par -te de foarte multe crize: inun -daţii, secetă, crize economice,instabilităţi în sistemul finan-ciar, atacuri asupra sistemuluibancar - toate astea în situaţia încare funcţionalitatea instituţiilorera afectată de instabilitatea po -litică şi nealegerea Preşedin te -lui ţării. Şi relaţiile din Alianţăar fi putut fi mult mai bune.Dar, în pofida a toate acestea,am reuşit să depăşim cu succesperioadele de criză, ieşind dinele mai puternici, mai experi -mentaţi, mai stabili.

Dle Prim-ministru, mă voistrădui în acest interviu să nuscăpăm nici un aspect impor-tant al activităţii Guvernului înultimii trei ani şi aş dori s-o în-cepem cu economia. Ce s-a re -uşit în această perioadă şi caresînt provocările pentru etapaimediat următoare?

Deşi condiţiile în care amac tivat în aceşti trei ani au fostdeparte de a fi perfecte, totuşi,s-au înregistrat multe lucruribune. Din 2009 pînă în 2012(primul semestru), am înregis-trat o creştere economică cumu -lativă de 14,4%. Pentru compa -raţie, în 2009 PIB era de59.152.804 lei, crescînd pînă la76.496.460 lei în anul 2011 (înpreţuri comparabile). Nu e pu -ţin, comparativ cu ratele decreş tere economică din regiunepentru aceeaşi perioadă, dareste, totuşi, insuficient pentrusituaţia, dar şi potenţialul Re-publicii Moldova. Simt că s-arfi putut face mai mult.

La capitolul economic, o pri-oritate pentru mine personal, înperioada următoare, va fi conti -nuarea promovării reformelorce ţin de ameliorarea mediuluide afaceri şi a climatului inves -tiţional. Avem, într-adevăr, anu -mite tendinţe sănătoase în eco -nomia noastră, cum ar fi o dimi -nu are regulată a deficitului ba -lanţei comerciale - creştereamai rapidă a exporturilor vizavide importuri. Odată cu creştereacapacităţii interne de producţie,ritmul acestei tendinţe va creş -te. Iar asta, la rîndul său, în -seam nă investiţii în economiareală, activitate economică încreştere, oportunităţi de anga-jare în cîmpul muncii, venituristatului, dar şi o povară fiscalămai mică pentru fiecare produ -cător, odată cu creşterea bazeiimpozabile.

Sînt trei elemente-cheie asup -ra cărora trebuie să lucrăm încontinuare : 1) ameliorarea cli-matului de afaceri prin elimi -narea/optimizarea continuă aba rierelor administrative, impu -se de instituţiile statului, astfelîncît noi antreprenori să poatăintra pe piaţa noastră, făcînd-otot mai dinamică, competitivă şiinovativă; 2) stimularea şi pro-tejarea concurenţei (din păcate,trebuie să constatăm că foartemulte domenii unde ar puteaactiva 5, 10 sau 20 agenţi eco-nomici, sînt monopolizate, blo -cînd intrarea noilor jucători; 3)măsuri pro-active de atragere ainvestiţiilor - atît a celor interneprin stimularea investiţiilor îneconomie, cît şi a investiţiilorstrăine directe. Nu vom face di -ferenţa dintre banii investitori -lor străini şi banii cetăţenilornoştri, cum nu am făcut-o nici -odată.

Ca şi pînă acum, voi depunepersonal efortul maxim pentruca să asigurăm cetăţenilor noştricondiţiile de viaţă pe care le me -rită. Asta înseamnă o economieputernică şi dinamică.

Aţi pomenit de cetăţean, darse ştie că orice om percepe efi -cienţa unei guvernări, în pri -mul rînd, prin starea de lucruridin domenii importante, ca:educaţie, sănătate, social.

De acord, sînt domenii ex-trem de importante pentru fie -care cetăţean, căci de aici înce -pe interacţiunea lui cu statul.Calitatea şi accesibilitatea ser-viciilor respective este baza ca -lităţii vieţii în orice ţară. Deace ea, am întreprins mai multe

acţiuni importante, radicale şicurajoase. Am fost şi criticaţi -nu este nici de mirare, şi nici nua fost ceva neaşteptat pentrunoi. Însă acest lucru a trebuit săfie făcut. Cu timpul, sînt sigur,cetăţenii vor fi de acord că afost unicul pas logic, raţional.

La concret, în ceea ce ţine dereforma în educaţie, Guvernulactual a avut curajul pe care nul-au avut cei dinaintea noastră,căci acest lucru trebuia făcutdemult. Pentru mine personal,cel mai important este ca fieca -re copil să primească o educaţiecalitativă, chiar dacă trebuie săia autobuzul pînă la şcoală. Tre-buie să avem curajul să îmbră -ţişăm lucrurile noi şi să accep -tăm schimbările iminente. Aces -tea încă vor urma, vă asigur. Vi-itorul nostru depinde de copiiinoştri, iar copiii noştri vor aveaun viitor bun doar primind oedu caţie bună. De aceea, atuncicînd anterior am fost întrebatcare ar fi trei priorităţi ale Gu-vernului pentru viitorul apro -piat, am răspuns: educaţie, edu -caţie, educaţie!

Am demarat un proces sănă -tos în aceste domenii. Priorita -tea aici şi în continuare va fi, înprimul rînd, creşterea niveluluide trai al medicilor şi profeso-rilor. Într-o ţară europeană, săfii medic sau profesor este unluc ru onorabil. Aşa vrem să adu -cem Europa la noi acasă. În con -diţii de austeritate, am investitîn profesori, majorîndu-le sala -riile cu 49% în şcoli şi 55% înuniversităţi. Majorări impor-tante au fost efectuate în întregsectorul bugetar, inclusiv lamedici, la funcţionarii publici,la personalul auxiliar. Ritmuripozitive de creştere au fost în-registrate în general pe econo -mie. Dar aceste ritmuri nu sîntsuficiente şi nu ne pot satisface.

În domeniul protecţiei socia -le obiectivul nostru major a fostreorientarea posibilităţilor limi -tate ale statului în suportul celormai vulnerabile categorii. Maiavem multe de rezolvat, daravem şi rezultate. În ultimii treiani, s-a reuşit extinderea siste mu -lui de ajutor social de la 30000la 100000 de familii beneficia -re. Adică, de trei ori mai mulţioameni au acces la ajutor socialîn 2012 decît în 2009. Aici ar fide menţionat şi acel ajutor pen-tru perioada rece a anului pecare-l acordăm în permanenţădin momentul preluării guver -nării şi pe care vom continuasă-l oferim celor care au nevoiede el. Vom continua să acţio -năm în aceeaşi direcţie, indife -rent că place cuiva acest lucrusau nu.

Un alt domeniu important

cu care cetăţeanul interacţio -nează direct este justiţia. În cemăsură aţi reuşit să promovaţireformele în acest domeniu?

Din start am ştiut că reformajustiţiei va fi principalul test alnostru de voinţă politică. Nu alGuvernului condus de mine,pentru că, vă asigur, voinţă aiciexistă. Reforma justiţiei estetestul de voinţă al întregii clasepolitice. În 2009 am primit unsistem ruinat, corupt şi mafioti-zat. Am întreprins sistematicacţiuni tactice, mergem pas cupas. Am reuşit unele lucruri,însă mai avem şi mai multe defăcut şi aici am în vedere nudoar sistemul justiţiei, ci al or-ganelor de drept în general.Ministerul Justiţiei şi MinisterulAfacerilor Interne care, sînt si -gur, sînt devotate reformei, sîntdoar două verigi ale sistemului.Ca justiţia să lucreze pentru ce -tăţean, este nevoie ca întreg lan -ţul de instituţii de drept să aibăaceeaşi viziune, să construiascăşi, cel mai important, să prote-jeze justiţia. Pentru că justiţiaeste, precum deja ştim cu toţii,uşor de pierdut. Deci, ea trebuieîn primul rînd protejată de in-teresele celor de la putere. Esteun element foarte important înviziunea noastră pentru Mol do -va. M-am angajat personal înacest proces de reformă, pentrucă ştiu foarte bine cît de multedepind de el - respectul faţă decetăţean, protejarea proprietăţiiprivate şi a investiţiilor, asigu-rarea unui confort, a unei sigu -ranţe, nu pentru cei puţini de laguvernare, ci pentru cei mulţice sînt guvernaţi. Sînt sigur căacele prime rezultate pe care leavem în acest sens îşi vor găsicontinuarea.

Mulţi consideră că cele maimari succese în aceşti trei aniR. Moldova le-a înregistrat îndomeniul relaţiilor externe.Sînteţi mulţumit de cele reali -zate pînă în prezent în aceastădirecţie?

Republica Moldova se dez -voltă în direcţia corectă - pe ca -lea integrării europene. Deja pu- tem spune că au fost efectuaţi paşiconcreţi şi ireversibili în aceastădirecţie. Sîntem re cu noscuţi dreptcampionii Parte neriatului Estic- obiectiv pe ca re mi l-am puspersonal în 2009. Am înregistratun succes de invidiat pentru ve -cinii noştri şi nu văd de ce nuam spune acest luc ru. Ceea ceam dorit noi, a fost să reuşim,împreună să ne fa cem noi prie -teni, parteneriate de lungă du ra -tă şi să le resetăm pe cele vechi.În 2009, nimeni, nici la Est, nicila Vest, nu avea încredere înRepublica Moldo va. Acum sîn-tem respectaţi, ascultaţi şi, cel

mai important, ajutaţi. Nu o săneg evidentul, nu o să atribuitoa te meritele Guvernului con-dus de mine şi o să spun pe de-adreptul: o bună parte din prog -resele pe care le vedem le dato -răm partenerilor noştri externi.Nu am fi putut reuşi să mobi li -zăm acest suport cu imaginea pecare o aveam în 2009. De aceea,consider că agenda ex ter nă esteun succes sută la sută, fapt cene-a ajutat să schimbăm multelucruri în bine şi pe intern. Acum,avînd susţinerea prietenilor noş -tri, o să ne concentrăm toată aten -ţia pe agenda internă, ceea ce nuar fi fost posibil fără o susţinereefectivă.

Avem o agendă externă multmai încărcată acum decît în 2009.Avem cîteva procese-cheie, toa -te în interesul şi spre beneficiulcetăţenilor noştri. Viitorul euro-pean nu este un vis - este un vii -tor asupra căruia lucrăm şi une -le beneficii sînt deja vizibile.

Liberalizarea spaţiului aeri -an este, ca să zic aşa, prima rîn -dunică. Aici ne-am alineat ţări -lor europene în drepturi şi obli -gaţiuni. Avem multe lucruri defăcut pentru a implementa Acor -dul dat. Cert este că beneficiileaderării Republicii Moldova laSpaţiul Aerian Comun al Uniu-nii Europene (lucru ce a avutloc, oficial, doar în iunie 2012),sînt deja palpabile. Nimeni, nicicel mai aprig critic al guver nă -rii, nu o poate nega. Cetăţeniinoştri pot veni acasă mai des şimai ieftin. Chiar dacă sîntemabia la începutul implementăriinoului Acord, preţurile călă to ri -ilor cu avionul s-au redus înme die cu 35%, iar numărulcurselor, pe unele destinaţii im-portante pentru cetăţenii noştri

s-a dublat (cum este cazul cur -selor spre Italia).

Acordul de Liber Schimb ră -mî ne o prioritate a Guvernului.Producătorii noştri merită şansasă crească mult mai mult decîtle poate oferi piaţa internă a Re-publicii Moldova. De aceea,Acordul de Liber Schimb esteun proiect extrem de importantpentru mediul de afaceri, care,în urma semnării acestuia, vaavea acces la cea mai mare şicea mai bogată piaţă din lume -piaţa unică europeană. Acordulde liber schimb va creşte expor-turile, va aduce investiţii, vacontribui la angajarea mai mul-tor oameni şi, deci, va determi -na mărirea salariilor. Acesta este un beneficiu pentru fiecare.

Liberalizarea regimului devi ze este şi o chestiune de dem-nitate personală. În convingereamea, sîntem o ţară europeană,iar ţările europene nu îşi impunhotare, vize şi alte bariere. Ampromis cetăţenilor că, în viitorulfoarte apropiat, vor reuşi să cir-cule liber, fără vize, în Europaşi ne vom ţine promisiunea.

La acelaşi capitol ar fi demenţionat că negocierile pemar ginea Acordului de Asocie -re ar putea fi finalizate în 2013,iar aceasta ar deschide o pers -pectivă europeană clară în faţaţării noastre.

Dar, integrarea europeană nuse face în detrimentul relaţiilorcu partenerii estici, în primulrînd cu Rusia şi Ucraina. Pot săafirm cu certitudine că şi înaceastă direcţie avem progrese.Sîntem în relaţii mult mai buneacum cu Rusia decît eram în 2009.Aceeaşi situaţie se înregistreazăşi în relaţiile cu Ucraina.

(Continuare în pag. 5)

Vlad Filat: „În trei ani, Moldova a obţinut o perspectivăeuropeană clară”

Într-un interviu acordat Agenţiei Informaţionale de Stat MOLDPRES, Prim-ministrul RepubliciiMoldova, Vlad Filat, a făcut un bilanţ al celor trei ani de activitate a Guvernului pe care-l conduce.

5Expresul

Circa 38% din populația Republicii Moldova a avut acces la internet în anul 2011. Cel puțin, aşa arată noile date făcute publice de către Comisia ONU de internet în bandă largă pentru dezvoltare digitală, transmite UNIMEDIA. Pe primele trei locuri la acest capitol se situează: Islanda (95%), Norvegia (94%) şi Olanda (92,3%). În România 44% din populație foloseşte internetul, iar în Ucraina – 30,6%.

Actual


(Continuare din pag. 4)Abordarea noastră pe plan ex -

tern a tins totdeauna spre men ţi -nerea relaţiilor de prietenie cutoţi partenerii noştri şi iniţiereade noi prietenii. R. Moldova, pots-o spun cu certitudine, nu-şi poa -te permite să aibă relaţii proastecu nici o ţară - fie din Est sau dinVest. Sîntem deschişi, sinceri şi,cel mai important, previzibili.Aceste parteneriate, de la egalla egal, care aduc Republicii Mol -dova respect şi beneficii.

În context, aş dori să amin -tesc şi de vizitele întreprinse înMoldova de oficiali europeni deprim rang, cum ar fi: CancelarulFederal al Germaniei, AngelaMerkel, Preşedintele ConsiluluiEuropean, Herman Van Rom puy,Preşedintele Parlamentului Eu-ropean, Jerzy Buzek, vicepre şe -dinta Comisiei Europene, Ca the -rine Ashton, Premierul polonezDonald Tusk, numeroşi comi -sari europeni, miniştri de ex-terne ai statelor membre ale UEetc. De asemenea, în perioadaimediat următoare în RepublicaMoldova va veni PreşedinteleComisiei Europene, Jose Manu -el Barosso. Dar şi noi am avutdeplasări, practic, în toate capi-talele lumii. În cadrul acestorvizite Moldova a obţinut mulţiprieteni şi o puternică susţinere.

De asemenea, aş dori să men -ţionez că în aceşti trei ani aucunoscut o dezvoltare continuărelaţiile noastre de parteneriatstrategic cu SUA, Rusia, altestate. În cadrul vizitei pe caream întreprins-o în SUA în ianu -

arie 2010, pe lîngă multiplelecontacte extrem de utile cu ofi-ciali americani, a fost semnatProgramul "Compact" al Cor -po raţiei "Provocările Mileniu-lui" în valoare de 262 mil. do -lari (grant). Aceşti bani se fo lo -sesc pentru reabilitarea drumu -rilor, dar şi a sistemelor de iri -gare din R. Moldova. A urmatvizita în Republica Moldova avicepreşedintelui SUA, JosephBiden, şi a senatorului americanJohn Mc Cane.

La capitolul relaţii cu Rusiaaş dori să menţionez multipleleîntrevederi pe care le-am avut cuVladimir Putin, dar şi cu DmitriMedvedev, cu care am reuşit săgăsim soluţii pentru mai multeprobleme importante cu care neconfruntam. Merită de notat căîn ultimii ani a sporit intensi-tatea relaţiilor cu Rusia, inclu-siv a crescut volumul schim bu-rilor comerciale între ţările noas -tre. Apropo, Dmitri Medvedeva acceptat invitaţia pe care i-amfăcut-o de a vizita RepublicaMoldova în viitorul apropiat.

În ce măsură bunele relaţiiexterne pe care le-a stabilit întrei ani Republica Moldova potcontribui la soluţionarea prob-lemei transnistrene?

În aceşti trei ani am reuşit nudoar deblocarea procesului denegocieri în format 5 plus 2, darşi o avansare considerabilă înconsolidarea încrederii între ce -le două maluri ale Nistrului.Reintegrarea ţării este o priori-tate absolută a Guvernului şi noi

am purces la realizarea acestuiobiectiv imediat după preluareaputerii. Mulţi s-au grăbit să vinăcu critici, atunci cînd am stabilitprimele contacte cu fostul liderde la Tiraspol, Igor Smirnov,dar şi cu noul lider, EvgheniŞevciuc. Dar aceste contacte audat rezultate. Am declarat ante-rior că sînt gata să zbor şi pe lu -nă, dacă aceasta va ajuta la so -lu ţionarea problemei trans nis -trene. R. Moldova este un statindependent, suveran şi teritori -al integru, recunoscut pe planextern şi aceste principii trebuiesă stea la baza reglementăriitransnistrene.

Dar, desigur, contactele ladiferite nivele între Chişinău şiTiraspol şi rezultativitatea lor arfi fost imposibile fără impli-carea participanţilor la formatul5 plus 2 şi aici am în vedereaOSCE, SUA, UE, Rusia şi Uc -raina. Există dorinţa de a iden-tifica o soluţie pentru problematransnistreană şi ferma meacon vingere este că, dacă vomcontinua să muncim consecventîn direcţia respectivă, vom reuşisă atingem scopul propus.

Multe din realizările de ca -re vorbiţi sînt prea puţin cu -nos cute de oameni. De ce nuse comunică mai mult?

La capitolul comunicării re -zul tatelor muncii noastre trebuiesă mai lucrăm. Ca să fiu înţeles,au fost făcute mult mai multelucruri decît s-a comunicat. Amzis-o nu odată colegilor mei: es -te foarte important ca nu doar să

facem lucruri bune, ci să şi le co -municăm oamenilor. Să comu -nicăm prin metode eficiente, casă fim auziţi, nu doar să bifămcă am dat un comunicat. Nu am,deci, în vedere să comunicămde dragul comunicării, ci să neconcentrăm pe acele domeniide interes public maxim, undecetăţenii aşteaptă schimbări înbine. Aici este important ca fi -ecare conducător de instituţie săînţeleagă importanţa comuni că -rii. Viteza cu care se acţioneazăşi se comunică trebuie să fieuna maximă - aşa vom mişcavizibil lucrurile din loc.

Spre exemplu, am mobilizat1,38 mlrd. euro - o sumă extremde importantă. La moment selucrează la reabilitarea celormai importante artere naţionale.La sfîrşitul anului 2014, vomavea o reţea de drumuri naţio -na le reabilitate. Efectul inves ti -ţiilor intensive în reparaţia dru -murilor este şi crearea locurilorde muncă pentru mii de cetă ţeni.În Moldova şi-au deschis rep re -zentanţe companii cu renumemondial în domeniul construc -ţi ei de drumuri. Sute de mii deşoferi beneficiază de o calitateîn creştere a drumurilor. Foartepuţini din ei sînt conştienţi dince bani vin aceste lucrări. Ace -iaşi istorie e şi în apro vizio na -rea cu apă, unde în ultimii doiani am construit peste 1000 kmde apeducte şi în multe alteledin cele peste 350 proiecte fi -nanţate din exterior ce sînt în im -plementare la moment, inclusivcele ce ţin de renovarea şcolilor,

grădiniţelor, spitalelor etc. Vomcontinua să muncim pentru aatrage şi mai multe investiţii înobiecte de infrastructură pentrubeneficiul oamenilor.

La acest capitol ar mai fi demenţionat că multe din re-formele implementate anteriorvor începe să dea rezultate înviitorul apropiat şi aceasta vaconduce negreşit la dezvoltareaţării şi sporirea calităţii vieţiioamenilor.

Ce priorităţi aveţi pentru vi-itor?

Avem o viziune clară pentruRepublica Moldova. Vrem o ţa -ră modernă, în care fiecare cetă -ţean este respectat, în care statullucrează pentru cetăţean, undenu există corupţie în instituţii,unde există servicii calitative şiinfrastructură modernă, unde bu - sinessul se dezvoltă şi antrep -renoriatul este încurajat, undeexistă locuri de muncă în con -di ţii decente şi bine remunerate,unde bătrînii sînt respectaţi şicopiii primesc o educaţie cali -ta tivă, iar părinţii lor sînt sigurică există un viitor pentru aceşticopii, unde nu există criminali-tate şi corupţie, unde oameniinu se urăsc din cauza convin-gerilor politice, din cauza limbiipe care o vorbesc, unde existărespect reciproc. Ne uităm înjur şi vedem că mai avem foartemult de muncit.

Pentru a ajunge acolo undene dorim, am ales calea integ ră -rii europene. Acesta este mode -lul spre care tindem - Moldova

trebuie să fie o ţară ca şi celelal -te ţări din Uniunea Europeană.

Vom munci mult. Aceastămuncă nu ţine doar de Guvern,ci de fiecare cetăţean în parte.Avem un viitor comun şi respon -sabilitate comună pentru a edi-fica acest viitor împreună. De lamodul cum ne comportăm pestradă, cum conducem, cum netratăm vecinii şi compatrioţii,pînă la clasa politică. Vom reuşisă transformăm Moldova numaidacă absolut fiecare îşi va aduceaportul la acest proces.

Este important nu doar săasi gurăm rezultate palpabile,dar şi o durabilitate a acestoraîn timp. Calitatea trebuie sa steala baza tuturor lucrurilor - de laoamenii pe care îi angajăm înserviciul public, la actele nor-mative pe care le promovăm, lalucrările de infrastructură pe ca -re le efectuăm, la serviciile pecare le oferim populaţiei. Prin-cipiul de bază în aprecierea deorice gen trebuie să fie perfor -manţa. Un alt principiu nu maipuţin important este eficienţa.Şi anume pe aceste principiivom insista în continuare ca şicomponente de bază ale succe-sului nostru comun, ale succe-sului Republicii Moldova.

Vă mulţumim pentru inter-viu.

Serviciul de presa al PLDMor. Chisinau, str. Bucureşti, 88tel.: 022-815162

PP

În condiţiile actualei crize economice şi aleşomajului sporit în rîndurile tinerilor, formareaprofesională rămîne una dintre cele mai eficientemăsuri active de stimulare a persoanelor aflate încăutarea unui loc de muncă. Formarea profesiona -la iniţială şi continuă devine o necesitate şi da to ri -tă diversificării cerinţelor pieţii muncii şi creş te riicompetivităţii de la o generaţie la alta. Din acesteconsiderente, Asociaţia Obştească “Făc lia”, dejaal patrulea an consecutiv, organizează cursuri deformare profesională, care au ca scop facilitareaintegrării sociale a tinerilor şomeri şi sporireaşanselor acestora de angajare în cîmpul muncii.

Astfel, la 18 septembrie 2012, au demarat cur - surile de formare profesională la meseriile de bu -că tar, masor şi frizer pentru 36 tineri din raionulUngheni, cu vîrste cuprinse între 16 şi 30 de ani.Aceste cursuri au la bază un plan de studii careîm bină armonios orele de instruire teoretică cu ce -le practice, sînt de scurtă durată (3 luni) şi au uncaracter flexibil. La finele cursului, tinerii susţinun examen de absolvire şi primesc certificate ca -re le atestă calificarea în specialitatea studiată.

De notat că aceste cursuri de formare pro fe -sională sînt organizate în cadrul proiectului “În -va ţă pentru viaţă”, implementat de AsociaţiaOb ştească pentru Copii şi Tineret “Făclia” în pe-rioada mai - decembrie 2012, cu sprijinul finan-ciar al Ministerului Tineretului şi Sportului alRepublicii Moldova. Scopul proiectului este dea asista tinerii cu vîrste cuprinse între 16 şi 30 deani în obţinerea deprinderilor vocaţionale, socialeşi profesionale, precum şi în găsirea unui loc de

muncă durabil. Graţie sprijinului primăriei oraşului Ungheni,

cursurile de formare profesională se desfăşoarăîn incinta Centrului de Tineret, instituţie care ofe -ră servicii prietenoase pentru tineri, contribuindla îmbunătăţirea calităţii vieţii acestora. La dis -po ziţia tinerilor sînt săli de curs amenajate, bib -li otecă specializată, sală de computere cu accesla internet, precum şi echipament necesar pentrudesfăşurarea orelor practice, viitorii bucătariavînd posibilitatea să-şi dezvolte abilităţile prac-tice în cantina pentru tineri, dotată cu utilaj per-formant.

“Ne bucurăm că autorităţile publice centrale şilocale apreciază şi sprijină dezvoltarea serviciilorde formare profesională şi angajare pentru tineri,iniţiate la Ungheni prin proiectul Fundaţia Mun -cii. Cursurile de formare profesională constituieun suport concret şi oportun oferit tinerilor aflaţiîn căutarea unui loc”, a menţionat Angela Ciocîr-lan, managerul proiectului “Învaţă pentru viaţă”.

Ministerul Tineretului şi Sportului sprijină formareaprofesională şi angajarea tinerilor din Ungheni

Vînd lot de pămînt pentru construcţii

în satul Valea Mare, Ungheni, 12 ari (sotki).

Preţul: 4500 euro.

Telefon: 068197000, 023643202, 023621551

Dau în chirie apartament

la Iaşi, Podul Roş,

recent renovat, pentru

două fete. Ofer viză

de reşedinţă pentru

perfectarea buletinului

românesc.

Telefon: 068197000

Vînd casă în Dănuţeni. 28 mii euro (preţ negociabil).

Telefon: 068479717, 023633938.

Compania de asigurări GARANŢIEangajează agenţi de vînzări în raioanele

Ungheni, Nisporeni, Călăraşi.Telefon de contact:

079209204, 060246554.

Cursuri gratuite şi contra plată- Bussines;

- Limbi străine (toate nivelurile italiană, franceză, ger ma nă, engleză, spaniolă);

- Calculator pentru începători.Telefon de contact:

0 (236) 22910; 079614335, 068690907.

6Expresul

Elevii mai multor şcoli de circumscripţie din Moldova ar putea ajunge mai greu la ore. Autorităţile locale susţin că autobuzele şcolare se defectează tot mai des din cauza drumurilor proaste, iar banii alocaţi pentru reparaţia acestora sînt insuficienţi. “Dacă e tot numai sticlă şi plastic, ne este frică să nu se rupă”, a spus un şofer. Ministerul Educaţiei a repartizat în cadrul proiectului “Educaţie de calitate în mediul rural” 109 autobuze şcolare. (Publika.md)

Fragmentarium


Vînd ROLER (casă pe roţi), are frigider, aragaz, lavoar,2 paturi separate între ele. Poate fi folosit ca încăpere

pentru paznici sau magazin ambulant. Stare bună.

Tel.: 068258222

S-au apucat din nou de educaţia adulţilor

Casa Părintească din Palanca, o importantă asociaţie obştească din raionul Călăraşi, va desfăşura, în perioada 24-30 septembrie curent, o serie de acţiuni incadrate în conceptul„Educaţia adulţilor prin cunoaştere spre dezvoltare şi bunăstare”.Astfel, atît factorii de decizie, cît şi oamenii de rînd, vor fi

informaţi asupra posibilităţii de schimbare prin educaţie şi for-mare permanentă. În prima zi, va avea loc o reuniune a directo-rilor caselor de cultură şi bibliotecilor publice din raion. Ei vordezbate tema: „O realitate pe care o construim împreună”. Vorurma mese rotunde, ateliere de lucru. Va fi prezentat şi Centrulde artizanat al Muzeului „Casa Părintească”, care deja şi-a făcutun nume în Republica Moldova.

De notat că în anul curent este organizată deja a doua ediţiea acestei ample acţiuni, finanţată de AO DVV „InternaţionalMoldova”, susţinută de Reprezentanţa în R.Moldova a AsociaţieiGermane „Educaţia Adulţilor”.

Tudor Josanu

Au trecut anii şi a dispărut înneant pînă şi renumele aceleifanfare a lui Ilarion Berdeaga.S-ar fi părut că acest cuprins alCorneştilor nu va mai avea par -te secole înainte de cîntece caresă ajungă la inima omului.

Nimeni nu ar fi crezut că unlăstar din viţa viguroasă a renu-mitului lăutar, peste ani şi ani,va readuce la Corneşti măies tria,talentul, dăruirea. Le va readuceprin ansamblul folcloric „Codre -nii”, care a devenit o adevăratăcarte de vizită nu doar a Cor neş - tiului, ci a întregului raion Ungheni.Era aproape imposibil de crezutcă poţi crea un ansamblu folclo -ric într-o localitate unde tradi ţi -i le şi obiceiurile populare nu preaau fost vreodată la ele acasă. Ofi fost ele respectate şi păstratecu sfinţenie în satul Corneşti,nu şi în oraşul Corneşti.

În plus, cea care s-a pus petreabă şi a început lucrul asuprafondării unui ansamblu folclo -ric nu era specialist în domeniu,cum le place multora să zică.Era profesoară de limba şi liter-atura română la Liceul local„Dimitrie Cantemir”. Unde maipui că în oraşul Corneşti, dezeci şi zeci de ani, nu exista nicimăcar o casă de cultură.

Dar sîngele strămoşilor e multmai puternic decît toate acestecircumstanţe luate împreună. InaBileţchi, fiica lui Ilarion Ber -deaga, a luat decizia să continuecauza tatălui său. Nu i-a fost de -loc uşor. Noroc că l-a avut ală -

turi pe profesorul de muzică Vi-talie Cojocaru. Noroc de Şcoalade Arte „Doina şi Ion Aldea-Te -odorovici” din Corneşti, care aluat ansamblul nou creat sub ari - pa sa. Ina Bileţchi a clădit piatrăcu piatră, zi de zi, temeinic,ceea ce va dăinui peste ani.

„Cred că anii de activitate a„Codrenilor” deja înseamnăceva”, avea să declare dînsa pe22 septembrie, la festivitateaprilejuită de aniversarea a zeceaa ansamblului. Au venit la săr -bă toare, să le fie alături, forma -ţiile folclorice „Frunzişoară-lo -zioară” din Costuleni şi „Doi ni -ţele” din Todireşti, dar şi „Moş -te nitorii” din Chişinău. „Sîntcolective pe măsura numelor cele poartă”, a remarcat vice pre -şedintele raionului Ungheni, Pet - ru Langa.

Referindu-se la „Codrenii”,dînsul a subliniat: „Au repre -zen tant şi reprezintă cu brio nudoar oraşul Corneşti, ci şi rai o -

nul Ungheni. Dacă azi, poate,ansamblul nu se bucură de re cu - noştinţa pe care o merită cu ade -vărat, ea va veni, cu sigu ran ţă,în timp”, după care a conchis:„Codrenii trebuie să fie o mîn-drie pentru orice corneş tean”.

„Ei sînt cei ce promoveazătradiţiile şi obiceiurile poporu-lui, cei ce promovează folclorul- comoara neamului nostru.„Codrenii” este un ansamblu

care ne duce faima în întreagarepublică, dar şi peste hotareleei. Sînt adevăraţi valorificatoriai folclorului local şi pentru astamerită respect, recunoştinţă şionoare ”, a menţionat şi Euge-nia Baroncea, şefa Secţiei raio -nale cultură.

La ora actuală, ansamblul fol -cloric „Codrenii” din Corneştinumără peste 40 de membri.Sînt tineri care vin cu plăcereaici, căci astfel se simt mai ap -roape de ceea ce are mai de preţpoporul, astfel contribuie şi eila perpetuarea neamului nostrupe acest pămînt.

Ina Bileţchi, conducătoareaansamblului, nu se opreşte aici.Cu siguranţă, mai are multe despus şi de realizat.

Lucia BacaluÎn fotografii: Ina Bileţchi şiformaţia pe care o conduce

Sîngele strămoşilor – mult mai puternic decît orice altceva sau „Codrenii” trebuie să fie o mîndrie pentru orice corneştean

Cum de ai reuşit să ajungiîn Italia şi, mai ales, să activeziîn modeling?

Exact după o lună de la absol -virea facultăţii, mi s-a propusun contract în Italia, la o agențiede modă. Pentru că ştiam foartebine că în Republica Moldovanu prea am mari şanse să măan gajez la un serviciu cu unsalariu decent, am acceptat. Numi-a fost deloc uşor să-mi lasfamilia, prietenii, dar trebuia să-mi asigur viitorul.

Cine ți-a propus să activezica model?

Anterior, participasem la uncasting la Chişinău. A fost cu no -roc, căci, după aceasta, m-aucon tactat de la mai multe agen -ții, inclusiv de la Milano. Ajun -gînd în Italia, am participat la

un nou casting, datorită căruiaam reuşit să particip la micidefilări și concursuri.

Ne poţi numi cîteva concur-suri la care ai participat?

Bineînţeles. E vorba de “Newmodel today”, “Miss camicce -ta”, “Miss Small world”. Amavut parte şi de o experienţăinedită, repezentînd “Miss Mol -dova” la concursul “Miss Mo -da”. A fost ceva de nedescris:emoții plăcute, mîndrie pentruţara în care m-am născut. Amsalutat atît publicul, cît și ju-riul, în limba română, am vorbitdespre tradițiile noastre, amprezentat costumul nostru naţi -o nal. Cel mai emoționant a fotcînd fiecare participantă la con-curs a trebuit să danseze un danstradiţional, de la ea de-aca să.

Eu am dansat o sîrbă. Am trăitniște emoții profunde, iar aplau -zele spectatorilor au fost ceamai mare răsplată pentru mine.

Ce spun cei de acasă desprerealizările tale?

Ei îmi sînt alături, chiar dacăne despart mii de kilometri. Măîncurajează ori de cîte ori amnevoie. Sigur, sînt mîndri demine şi mă susțin în tot ceea cefac.

Cît de des vii acasă?Prima oară am revenit după

doi ani, căci era mai dificil, atîtdin punct de vedere financiar,cît și profesional. Acum, îmi per -mit să vin la fiecare trei-patruluni. Oricum, mereu le duc do -rul celor dragi și îi port cu mineîn suflet.

Cum îți vezi viitorul? Tot înmodeling?

Nu cred că voi mai putea ac-tiva mult timp în acest dome-niu. Anii trec şi vîrsta îşi ia ceeste a ei. Am vise dintre celemai pămînteşti: să-mi creez o

familie unită şi frumoasă, să amcopii sănătoși şi deştepţi.

Veronica Gorea,studentă stagiară

În loc să urmeze o carieră pedagogică, a ajuns... fotomodel la Milano

Ce mai cîntece răsunau pe dealurile şi văile Corneştiuluipe la mijlocul secolului trecut! Pînă şi păsările se opreau din trilul lor, iar localnicii, cei mai în vîrstă, îşi amintesc şi acum cu drag şi cu mîndrie de fanfara lui Ilarion Berdeaga. Atîta dăruire, atîta măiestrie, atîtatalent nici că se mai văzuseră prin acele locuri. Te luaufiorii cînd îi ascultai.

Ludmila Daraban are 26 de ani şi este originară din satul Petrești, raionul Ungheni. A studiat filologia la Universitatea de Stat din Moldova, dar, în loc să urmeze o carieră pedagogică, a ajuns... fotomodel la o agenție de modă din Milano.

Rabia: nu există motive de autoliniştire

14 animale domestice bolnave de rabie (turbare) –acesta este bilanţul, deocamdată provizoriu, al anului 2012 pentru raionul Ungheni. Cele mai multe au fost depistate la Boghenii Vechi – şapte ovine. De asemenea, au fost înregistrate cinci cazuride turbare la bovine: trei la Chirileni şi cîte unul la Floriţoaia Nouă şi Măcăreşti. La Măgurele şi Cetireni a fost depistat cîte un cîine turbat. Tototadă, de la începutul anului, au solicitat asistenţă antira -

bică 110 persoane accidentate de diferite animale. Medicii auprescris tratamentul antirabic unui număr de 72 de persoane, iarla 10 - şi imunoglobulină antirabică.

Este îmbucurător faptul că de 9 ani în R.Moldova nu s-a în-registrat nici un caz de rabie la oameni. Acesta însă nu este unmotiv de autoliniştire, căci situaţia epizootologică prin rabiecontinuă să se agraveze.

Conform datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, din cauzarabiei, anual decedează în lume aproape 55 mii de oameni. Sănu uităm că rabia e o boală infecţioasă, provocată de un virusfoarte periculos, o boală care nu se supune tratamentului, avîndîntotdeauna un sfîrşit letal.

Ca surse principale de infecţie, atît pentru om, cît şi pentruanimale, servesc vulpile care, deseori, atacă vitele cornute mari,ovinele, caprele, dar şi cîinii, pisicile. Ulterior, acestea seîmbolnăvesc de rabie. În cîteva zile, apar şi semnele de paralizie:animalul se mișcă greu sau chiar stă nemişcat; nu poate înghiţi,creînd impresia că se îneacă. Din milă sau din necunoaştere,mulţi oameni încearcă să contacteze cu animalele bolnave, săbage degetele în gura lor, pentru a le ajuta să înghită. E o greşealăcare poate deveni fatală. Cel mai indicat, în acest caz, este să fiechemat imediat specialistul veterinar.

Este cunoscut faptul că virusul la animalele bolnave de turba -re se conţine în salivă şi se elimină doar cu ea. Deci, cea maiobiş nuită cale de transmitere este muşcătura sau zgîrîeturaprodusă de animal, dar şi saliva ce a nimerit pe o rană sauînţepătură anterioară.

Cei ce au devenit victime ale unor animale, pentru a preîntîm -pina îmbolnăvirea prin rabie, trebuie să cunoască cîteva reguliesenţiale:

- Să solicite obligatoriu asistenţă medicală. Medicii locali voracorda primul ajutor antirabic -spălarea muşcăturilor, zgîrîe-turilor şi salivărilor cu apă şi săpun, prelucrarea lor cu tincturăde iod. Tot ei vor informa Centrul Sănătate Publică raional şi vorîndrepta persoana respectivă la medicul specialist.

- Să se prezinte cît mai urgent posibil la medicul rabiolog şi sărespecte întru totul prescripţiile acestuia. În perioada tratamentu -lui sînt interzise categoric băuturile alcoolice şi eforturile fizice.

Vaccinul este unicul mijloc specific de tratament profilactic,care poate preveni îmbolnăvirea şi salva viaţa pacientului.

Sergiu Talmaci, şeful secţiei epidemiologia maladiilortransmisibile de la Centrul Sănătate Publică Ungheni.

Grigore Popa, şeful secţiei SADRSV şi PSPA Ungheni

Luni, 1 octombrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15Baştina 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Progra-mul emisiunilor 9.15 Închiderea staţieiREVIZIE TEHNICĂ16.55 Deschiderea staţiei 17.15 “NOILE AVEN-TURI ALE LUI BLACK BEAUTY” 17.45Respiro 17.55 Săptămîna sportivă 18.30 Bebeluşiila zoo 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară19.55 Moldova în direct 21.20 Dor 22.20 Templulmuzicii 23.10 “DORA”. PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.10,15.00, 18.00, 21.00, 23.55 "Primele Ştiri" 9.15Teleshoping 9.50 "Жить здорово" 10.55 "Модныйприговор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.30"Время обедать" 13.05 "СЕРДЦЕ МА РИИ"14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Простить"15.30 "Дешево и сердито" 16.15 "ФУРЦЕВА"17.10 "Олег Ефремов. Голос внутри меня" 18.50"Давай поженимся" 19.55 "Пусть говорят" 21.40"Время" 22.15 "ЕДИНСТВЕННЫЙ МОЙГРЕХ" 23.20 "Вечерний Ургант".

Marţi, 2 octombrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00Ştiri 6.10, 13.40, 17.40 Documentar 6.40 Respiro

7.10, 8.15 Bună dimineaţa 9.10, 17.15 “NOILEAVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY” 10.00Festivalul-concurs “La izvorul Osoiencilor”. P.I11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00 Accente eco-nomice 12.30 Reporterul de gardă 13.10, 18.30Bebeluşii de la zoo. Documentar pentru copii14.10, 23.10 “DORA” 15.55 Ring Star 18.00 UndaBugeacului 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară19.55 Moldova în direct 21.25 Medalion muzical22.20 Cultura azi.PRIME TV6.00-16.00 Профилактика 16.00 "СЕРДЦЕ МАРИИ" 17.00 "ФУРЦЕВА"18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 18.15 Новости 18.50"Давай поженимся" 19.55 "Пусть говорят" 21.40"Время" 22.15 "ЕДИНСТВЕННЫЙ МОЙГРЕХ" 23.20 "ОПЕРЕЖАЯ ВЫСТРЕЛ".

Miercuri, 3 octombrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00Ştiri 6.15 Unda Bugeacului 6.45, 17.40 Respiro7.10, 8.15 Bună dimineaţa 9.10, 17.15 “NOILEAVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY” 9.35Festivalul-concurs “La izvorul Osoiencilor”. P.II.10.30, 13.40, 21.25 Documentar 11.00, 19.55Moldova în direct 12.00 Baştina 12.45 Profil de sa-vant 13.10, 18.30 Documentar pentru copii 14.10,23.10 “DORA” 15.45 Videooteca copiilor 16.00

Părinţi şi copii 16.30 Magazinul copiilor 18.00 Svi-tanok 19.00 Mesager 19.40 Poveste 22.20Moldovenii de pretutindeni 22.50 Alternative.Discriminarea pe înţelesul tuturor.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00,15.00, 18.00, 21.00, 23.55 "Primele Ştiri" 9.15Teleshopping 9.50 "Жить здорово" 10.55 "Мод-ный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости12.35 "Время обедать" 13.10 "Дешево и сердито"14.00 Другие новости 14.30 "Понять. Про-стить" 15.50 "ФУРЦЕВА" 16.55 Среда обитания18.50 "Давай поженимся" 19.55 "Пусть говорят"21.40 "Время" 22.15 "ЕДИНСТВЕННЫЙМОЙ ГРЕХ" 23.20 "Вечерный Ургант".

Joi, 4 octombrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00Ştiri 6.10 Svitanok 6.40 Picături de “Dor” 7.10,8.15 Bună dimineaţa 9.10, 17.15 “NOILE AVEN-TURI ALE LUI BLACK BEAUTY” 9.35 Festi-valul-concurs “La izvorul Osoiencilor”. P.III. 10.30Natura în obiectiv 11.00, 19.55 Moldova în direct12.00 O seară în familie 13.10, 18.30 Documentarpentru copii 13.40 Unda Bugeacului 14.10, 23.10“DORA” 15.40 Documentar 16.35 Din fondul TVMoldova 1 17.45 Recital. Mioara Velicu 18.00Vector european 19.00 Mesager 19.40 Poveste

20.50 Super-loto “5” din “35” 21.25 Documentar22.20 Reporterul de gardă 22.45 Un sfert de vorbăcu Ilona Spătaru. PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00,15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15 Teleshop-ping 9.50 "Жить здорово" 10.55 "Модный при-говор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.35 "Времяобедать" 13.10 "Дешево и сердито" 14.00 Другиеновости 14.30 "Понять. Простить" 15.50 "ФУР-ЦЕВА" 16.55 "Всё во имя любви" 18.50 "Давайпоженимся" 19.55 "Пусть говорят" 21.40"Время" 22.15 "ЕДИНСТВЕННЫЙ МОЙГРЕХ" 23.20 "Вечерний Ургант".

Vineri, 5 octombrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00Ştiri 6.15 Cuvintele credinţei 7.10, 8.15 Bunădimineaţa! 9.10, 17.15 “NOILE AVENTURI ALELUI BLACK BEAUTY” 9.40, 16.15, 17.40, 21.25Documentar 10.10 Picături de “Dor” 10.30 VectorEuropean 11.00 Moldova în direct 12.00 La noi însat 12.40 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru 13.10,18.30 Documentar pentru copii 13.40 Svitanok14.10, 23.10 “DORA” 15.45 Moldovenii de pre-tutindeni 18.00 Accente economice 19.00Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Bunăseara! 22.20 Fii tînăr! PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00,15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15 Teleshop-ping 9.50 "Жить здорово" 10.55 "Модный при-говор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.35 "Времяобедать" 13.10 "Дешево и сердито" 14.00 Другиеновости 14.30 "Понять. Простить" 15.40"ЖКХ" 16.40 "Жди меня" 18.50 "Поле чудес"19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15"Голос".

Sîmbătă, 6 octombrieTVM6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10 “VĂLEU,VĂLEU, NU TURNA” 7.30, 9.05, 16.00 Docu-mentar 8.05 Vedete la bis 10.00 Magazinul copi-ilor 10.30 Părinţi şi copii 11.00 Casa mea 11.30Videoteca copiilor 12.00 Spectacol 14.10 “JocurileDelfice 2012”. Gala laureaţilor 15.10 Desene ani-mate 16.30 La mulţi ani! 17.50 Studio Art Plus17.50 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru 18.10Erudit cafe 19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50 Oseară în familie 21.25 Focus. Magazin TV 22.20“JACK HUNTER. COMOARA PIERDUTĂ”. PRIME TV6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Новости 6.10 "Алек-сандр Пороховщиков. Нам не жить друг бездруга" 7.00 "ФИЛИАЛ" 8.30 "Играй, гармоньлюбимая" 9.45 "Слово пастыря" 10.15 Teleshop-ping 10.30 Смак 11.05 "Ангелина Вовк. Жен-шина, которая ведет" 12.20 "Абракадабра" 17.05,18.15 "Хиромант. Линии судеб" 19.20 "Даладно!" 19.55 "Человек и закон" 21.00 „Primeleştiri” 21.25 "Время" 21.50 "Сегодня вечером"23.30 "Легенды русского рока".

Duminică, 7 octombrieTVM6.00, 17.00, 21.00, 22.00, 23.45 Ştiri 6.10 Docu-mentar 7.15 Cuvintele Credinţei 8.10 Templulmuzicii 8.55 Chişinăul de ieri şi de azi 9.10 Deseneanimate 10.00 Ring Star 11.00 Prin istorie – sprevictorie! 11.35 La datorie 12.00 Portrete în timp12.30 Natura în obiectiv 13.00 Festivalul “Gustar2012” 14.00 Baştina 14.50 “JUCK HUNTER.COMOARA PIERDUTĂ” 16.30 La mulţi ani!17.15 Cultura azi 18.00 La noi în sat 18.40 Loteria“Milioane pentru Moldova” 19.00 Mesager 19.35Poveste 19.50 Vedete la bis 21.20 Fotbal non stop22.20, 23.55 Olga Ciolacu “Nu am timp să -

mbătrînesc”. Spectacol muzical. PRIME TV6.00, 10.00, 12.00 Новости 6.15 "РОМАНС ОВЛЮБЛЁННЫХ" 8.30 "Армейский мегазин"9.00 "Здоровье" 10.15 Teleshoping 10.30 "Непу-тёвые заметки" 10.45 "Пока все дома" 11.30 "Фа-зенда" 12.20 "Деревенская магия" 13.20"УСЛОВИЯ КОНТРАКТА" 17.00 "Большиегонки. Братсво колец" 18.30 "Replica" 20.00"Олег Ефремов. Голос внутри меня" 21.00 "Sin-teza săptămînii" 21.40 Воскресное "Время" 22.50"Большая разница".

7Expresul

Programe TVPublicitate


Cu suflete îndurerate şi cu ochii înlăcrimaţi, colectivul Consiliului rai onalUngheni deplînge şi este alături de Valeriu Calmaţui, consilier rai onal, şide familia sa, în aceste clipe grele de trecere în nefiinţă a fiicei Daniela.Dumnezeu să o ierte şi s-o odihnească în pace.

Sîntem alături de Grigore Braşoveanu, directorul Şcolii raionale de sportNisporeni, în clipele grele pricinuite de moartea prematură a ginerelui Vlad.Dumnzeu să-l primească în împărăţia sa. Transmitem sincere condoleanţefamiliei îndoliate.

Prietenii

Publicitatea ta va fi văzutăde 12 mii de oameni lunar

Telefoane: (0236) 28575, 079461811 // E-mail: [email protected]

Sanatoriul Preventoriu de Bază “CONSTRUCTORUL” ÎSÎntreprindere unicală de recuperare medicală din R. Moldova

Metode tradiţionale şi netradiţionale de diagnostic şi tratamentVă oferim:Consultaţia medicilor specialişti de orice profil, metode de diagnostic:ultrasonografie, rectoromanoscopie, diagnostic funcţional, laborator clinic, biochimic şi imunologic– cu obținerea rezultatelor în aceeași zi, diagnosticul computerizat, iridodiagnostic, prescripţii pentruochelari şi lentile de contact ș.a.

Tratamente clasice, precum şi prin metode tradiţionale:băi şi duşuri curative, duş-masaj subacvatic, aplicaţii de nămol, lut, parafină, ozocherită, șunghit, electro-fizioterapie, masaj și gimnastică curativă, terapie manuală, fitoterapie, ozonoterapie, hidrocolonoterapie, tratament cu lipitori, cu înţepături de albine, baroterapie generală, acupunctura,psihoterapie ș.a.

Adresa: or. Chişinău, str. Zelinski,15 Tel. 022522741 (recepția cu regim nonstop), 022639629, 022551964, 079368099 (marketing). E-mail: [email protected] clinic este dotat cu utilaj medical modern, saloane cu toate comodităţile, cafenea pentru 200 locuri.Aici activează 145 de medici cu categorii înalte de calificare, sînt utilizate peste 130 de metode de tratament,multe dintre care – doar la noi! Serviciile sînt accesibile pentru oricine.www.sanatoriul-constructorul.md La prezentarea acestui anunţ decupat beneficiați de reduceri de 10% la biletele de tratament.

ANGAJĂM MUNCITORILA O FIRMĂ DE PRODU -CE RE A GARDULUI DINBETON ŞI A PLIŢILOR DE TROTUAR ÎNCHIŞINĂU

• LĂCĂTUŞI, ELECTRICIAN

• MUNCITORI NECALIFICATI

• HAMALI, PAZNICI

• ŞOFER PE BUS

TEL.: 0674431371

Stimaţi economişti,Ziua economistului, marcată în ultima duminică a lunii septembrie, este un frumos prilej de a trece în revistărezultatele promovării aspiraţiilor economice, a sublinierii rolului tot mai însemnat al economiştilot adusasigurării creşterii economice şi bunăstării ţării. Economiştii reprezintă o verigă deosebit de importantă în lanţul ce pune în mişcare mecanismul defuncţionare a statului. Cu atît mai mult în perioada istovitoare de tranziţie, cînd economia trece prin grele,dar inevitabile metamorfoze, economiştii îşi pot demonstra adevăratul profesionalism şi patriotism, caresă le probeze o dată în plus valoarea şi statutul.În această zi semnificativă, vă adresez cele mai calde şi sincere urări de bine, sănătate, prosperitate. Săcontribuiţi la consolidarea profesiei de manager al economiei, profesie fără de care viitorul unei societăţicivilizate este incert.

Cu stimă, Iurie Toma, preşedintele raionului Ungheni

Stimaţi economişti,Ziua Economistului este un prilej extraordinar de a vă adresa, în numele meu și al Consiliului raional Nis-poreni, felicitări cordiale. Sper că această sărbătoare, instituită în anul 2006, a ajuns să fie apreciată de dumneavoastră ca zi ceconsemnează eforturile depuse pe tărîmul profesional, ca zi ce notifică aportul pe care economiştii îl au,neîncetat, pentru dezvoltarea ţării. Incontestabil, economiştii joacă un rol primordial în elaborarea strategiilor de dezvoltare a statului, mai alesîn această perioadă complicată, cînd economia trebuie reformată. Este o ocazie unică pentru a vă demonstraplenar capacităţile, puterea de muncă şi, dacă vreţi, patriotismul. Vă doresc multă sănătate, fericire, succes şi satisfacţie de pe urma muncii voastre.

Cu înaltă considerațiune și respect, Vasile Bîtca,președintele raionului Nisporeni

Stimaţi concetăţeni!A devenit deja o tradiţie ca în fiecare an, la 1 octombrie, întreaga omenire să sărbătorească Ziua Inter naţio -nală a oamenilor în etate. Generaţia de vîrsta a treia reprezintă o parte componentă a comunităţii care,prin acţiunile ei de o viaţă, a contribuit la crearea valorilor în societate. Noi, cei din generaţiile tinere, sîntem conştienţi şi responsabili, totodată, de soarta celor cîteva sute de miide persoane care merită să-şi trăiască apusul vieţii în pace, belşug şi înţelegere. Este de datoria fiecăruiadintre noi de a contribui, prin acţiuni concrete de ajutorare a persoanelor în etate, ca acestea să nu fie su-puse riscurilor sociale. Cu prilejul Zilei Internaţionale a oamenilor în vîrstă, în numele meu și al Consiliului rational, vă adresez celemai calde felicitări şi sincere urări de bine tuturor, dorindu-vă sănătate, linişte sufletească, sprijin şi susţineredin partea celor tineri, precum şi un trai liniştit la bătrîneţe.

Cu multă considerațiune, Vasile Bîtca, președintele raionului Nisporeni

CONDOLEANȚE

Luni 07.00 „Приключения Джимми Нейтрона,мальчика-гения”. Film (ТНТ)14.00 „Răzbunarea dragonului negru”. Film(Pro Tv)23.10 „Зоннентау”. Serial (Россия РТР )

Marţi10.00 „Терминал”. Serial (Россия РТР)10.00 „Такая обычная жизнь”. Film (СТС)19.30 „Дикий” Film (НТВ)

Miercuri14.00 „Джими Нейтрон”. Desene animate (СТС)19.35 „Земский доктор. Жить заново”. Film(Россия РТР)21.30 „Fabrika” (Publika)

Joi10.50 „Рога и копыта: Возвращение”. Desene

animate (ТНТ)14.00 „O dădacă de Crăciun”. Film (Pro Tv)21.05 „Касл”. Serial (Sony)

Vineri08.55 „Озорные анимашки”. Desene animate(НТВ)20.30 „Fără scăpare”. Film (Pro TV)22.35 „Медиум”. Film (Sony)

Sîmbătă19.45 „Нечаянная радость”. Film (РоссияРТР)21.00 „În Trecerea anilor” (TVR 1)22.30 „Scăpat de sub control”. Film (Pro Tv)

Duminică20.30 „Формула счастья”. Film (Россия РТР)20.00 „Улыбка Мона Лизы”. Film (Sony)23.30 „Честь”. Film (НТВ)

VĂ RECOMANDĂM LA TV!

Citatul săptămîniiLîngă cel mai înalt pisc al fericirii se află cea mai adîncă prăpastie a durerii. Octavian Paler

Şi asta, datorită Proiectului„Cetăţeni activi pentru comu -ni tăţi prospere în regiunea defrontieră cu Uniunea Euro pea -nă”, implementat de CentrulRegional de Dezvoltare Dura -bilă, cu suportul Agenţiei SUApentru Dezvoltare Interna ţio -na lă (USAID)/ prin interme -diul FHI 360/ în cadrul Prog -ramului Consolidarea Socie tă -

ţii Civile în Moldova (MCSSP). „Această campanie are ca

scop informarea şi mobilizareaactorilor comunitari din celeşapte localităţi aflate la fron -tieră cu Uniunea Europeană(oraşul Ungheni, comunele Scu -leni, Măcăreşti, Valea Mare, Za -garancea, Petreşti, satul Cos tu-leni), precum şi din alte loca li -tăţi ale raionului Ungheni, în

diverse activităţi de promova -re, implementare şi monitori -zare a politicilor publice localeşi regionale”, a declarat ma -nagerul proiectului, SvetlanaCiobanu.

În acelaşi timp, campaniava contribui la pregătirea acto-rilor comunitari pentru impli-care în activităţi de voluntariat,participare la colectarea de fon -duri locale şi externe, în structu -rile de monitorizare a pro ce su-lui de implementare a politici -lor publice locale şi regionale.

În cadrul activităţilor, par ti -cipanţii au fost informaţi des -pre varietatea metodelor de im -plicare activă a cetăţenilor în pro -cesul de implementare şi moni -torizare a politicilor publice lo -cale şi regionale. Mai mulţi rep - rezentanţi ai autorităţilor pub-lice locale, mediului de afacerişi societăţii civile au avut posibi -litatea să cunoască diverse me -tode şi mecanisme de partici pa-re şi implicare în soluţionareaproblemelor comunităţilor dincare fac parte, înţelegînd că obună guvernare se poate obţinedoar prin implicarea activă atuturor membrilor comunităţii.

Programul de audienţă a cetăţenilor de către conducerea Departamen-

tului Poliţiei de Frontieră şi a Direcţiei regionale „Ungheni”

Dorin Purice, Şef al Departamentului Poliţiei de Frontieră:• în prima şi a treia zi de luni a lunii curente;

• orele de primire: 14:00 - 17:00;

• înscrierea la tel. 0-22-259621, 0-22-264530;

• e-mail: [email protected]

Rosian Vasiloi, Şef adjunct al Departamentului Poliţiei deFrontieră:• în prima şi a doua zi de luni a lunii curente;


• înscrierea la tel. 0-22-259621, 0-22-264530;


Isac Tarlapan, Şef al Direcţiei regionale „Ungheni”:• în fiecare zi de marţi şi joi, cu excepţia zilelor de sărbătoare

nelucrătoare;


• înscrierea la tel. 0-236-29161;


Andrei Slivinschi, Şef adjunct al Direcţiei regionale „Ungheni”:• în fiecare zi de marţi şi joi, cu excepţia zilelor de sărbătoare

nelucrătoare;


• înscrierea la tel. 0-236-29161;


UtilUn sfat pe săptămînăAlbuşul se separă mai uşor de gălbenuş dacă oul este rece.

8ExpresulVineri, 28 septembrie

BerbecVă veţi bucura de o perioadă amoroasă foarte bine aspectată, mai ales în cazul celor ce au

relaţii stabile. Banii vă vor provoca multe insomnii, dar o veţi scoate la capăt pînă la urmă.TaurÎn sfîrşit, nu veţi mai găsi motive de iritare şi îmbufnare. Proasta dispoziţie va dispărea şi

nu veţi mai căuta astfel de motive. Relaţiile cu cei din jur vor redeveni armonioase.GemeniProfesia vă va preocupa foarte tare, nu atît din punct de vedere al activităţii în sine, ci privită

ca sursă de venit. Sînteţi cu gîndul la tot felul de metode de a vă spori finanţele.RacVă puteţi îndrăgosti fulgerător, aşa cum o faceţi de obicei, dar cu mai multe şanse de sta-

bilitate şi chiar oficializare. Un incident neplăcut v-ar putea destabiliza temporar finanţele.LeuVeţi avea parte de multe surprize plăcute, mai ales în ceea ce priveşte relaţiile amoroase şi

de prietenie. Acestea se leagă mai ales cu semne de foc (Berbec, Leu, Săgetător).FecioaraVeţi avea ocazia să vă gîndiţi serios la viitorul familial. În viaţa socială se întrevăd conflicte

pornite de la nişte neînţelegeri, conflicte care se pot transforma în adevărate duşmănii.BalanţaTocmai ieşiţi dintr-o perioadă de muncă intensă, de aşteptări şi de emoţii. Acum veţi fi dis-

puse să vă ocupaţi şi de voi, la toate nivelurile, veţi fi mai vesele şi mai răbdătoare. ScorpionAveţi toate şansele să întîlniţi, în sfîrşit, iubirea. Acest lucru vă face mai emotivi, mai timizi

şi mai stresaţi în privinţa imaginii voastre. Profesional, săptămîna va fi una extrem de încărcată.SăgetătorDragostea va fi în prim-plan. La locul de muncă veţi avea numeroase ocazii de a vă remarca,

nu trebuie decît să profitaţi. În privinţa banilor, ar fi bine să evitaţi să vă faceţi datorii.CapricornVă aşteaptă o răsturnare de situaţie în tot ceea ce înseamnă profesie, venituri şi statut social.

Cel mai probabil e că aceasta să apară sub forma unei propuneri, oferte sau recomandări.VărsătorSăptămîna va fi una a acţiunilor de rutină, însă la modul plăcut: nu veţi fi stresaţi şi veţi

avea mai mult timp să vă ocupaţi de voi şi de cei dragi. Aveţi în continuare noroc la bani.PeştiPot apărea călătorii aşteptate şi amînate de multă vreme. Acestea vor fi, în principal, legate

de bani, afaceri şi acţiuni oficiale şi au toate şansele să se finalizeze aşa cum vă doriţi.

Horoscop | 1 – 7 octombrie

Luni Sf. Irh. Eumenie; Sf. Mu -ceniţe Ariadna, Sofia, Irina.

Marţi Sf. Mucenici Trofim, Sa -vatie, Dorimedont; Sfinţii Teo -dor, David şi Constantin.

Miercuri Sf. Mucenici Eusta-tie, Mihail.

Joi Sf. Ap. Codrat; Sf. Irh.Dimitrie.

Vineri Ziua Independenţei Bi -sericii Ortodoxe din Moldo va. Sf.Pr. Iona; Sf. Mc. Foca; Cuv. Ma carie.

Sîmbătă Zămislirea Sf. Pr.Ioan Botezătorul. Sf. Irh. Ino -chen tie; Sf. Mc. Iraida.

Duminică Duminica XVII.Sf. Mc. Tecla; Cuv. Nicandru;Sf. Vladislav.

O zi a satului Petreşti“Satul nostru are o pădure, un

lac, o biserică. Are poveşti şi legen -de. Are drumuri şi fîntîni, iar la fi -e care fîntînă vei găsi o cană şi o gă -leată. Are tradiţii. Are răbdare. Arecredinţă. Şi are o zi sa”. Este o in -scripţie lăsată pe site-ul petresti.mdde către Maria Pascaru, elevă înclasa a IX-a la Liceul “Gaudea-mus” din Petreşti, raionul Ungheni.

Această zi a satului este mar ca -tă anual pe 15 septembrie. În anulcurent, petreştenii au sărbătorit ceade-a 429-a aniversare de la primaatestare documentară a localităţiilor. O sărbătoare frumoasă a fostorganizată la liceul local.

“Careul solemn, dedicat zileisatului natal, a fost deschis de căt -re Parascovia Bernic, directoarealiceului. Arcadie Staraşciuc, pro-fesor de istorie, a făcut un scurtistoric al satului, iar primarul co-munei, Serghei Gorea, i-a felici-tat, cu această ocazie, pe toţi ceiprezenţi la eveniment. Elevii cla -selor mari le-au vorbit celor maimici despre frumuseţile satului,au venit cu diverse curozităţi şidetalii privind tradiţiile noastre”,povesteşte Maria Pascaru. A fostfrumos, s-a cîntat, au fost recitatepoezii, a fost vernisată o expoziţie.

“Da, Petreştiul este doar unadintre cele 1681 de localităţi aleRepublicii Moldova. Dar istoria,oamenii şi dragostea lor faţă desatul natal, îl fac unic. Anume eiîl fac cel mai frumos din Mol do -va, cel mai drag din lume”, con -cluzionează eleva pe acelaşi sitepetresti.md.

Natalia Junghietu

Calendar creștin-ortodox1 – 7 octombrie

Svetlana Ciobanu discutînd cu primarul de Sculeni, Vasile Casian despre participarea civică

1 octombrie: noaptea - +15° (cer parţial no ros,ploaie slabă); ziua - +20° (cer parţial noros).

2 octombrie: noaptea - +11° (cer senin);ziua - +26° (cer senin).

3 octombrie: noaptea - +13° (cer parţialnoros, ploaie slabă); ziua - +23° (cer parţialnoros, ploaie).

4 octombrie: noaptea - +11° (cer parţialnoros, ploaie); ziua - +21° (cer parţial

noros, ploaie slabă).

5 octombrie: noaptea - +9° (cer parţialnoros, ploaie slabă); ziua - +20° (cer parţialnoros, ploaie slabă).

6 octombrie: noaptea - +8° (cer senin); ziua- +19° (cer senin).

7 octombrie: noaptea - +8° (cer senin); ziua- +20° (cer senin).

(După: www.gismeteo.md)

Prognoza meteo | 1 – 7 octombrie

O mai bună guvernare poate fi posibilă doar prin participare civică

Sesiunile „Cetăţenii activi participă la actul de guvernarelocală” şi atelierele informativ-interactive „Implică-te şi schimbă în bine comunitatea în care trăieşti”,desfăşurate în perioada iulie – septembrie 2012, au dat startul campaniei de conştientizare şi responsabilizare a cetăţenilor din regiune.

Expresul NR 241

Documents

Transcript of Expresul NR 241