2 | A plătit cu fotoliul de viceprimar funcţia de lider de partid Viceprimarul de Ungheni, Ludmila Guzun, şi-a anunţatdemisia din funcţia pe care o deţinea din vara anului trecut. „Recunosc, ştirea a venit pe neaşteptate. Dar nu există oameni de neînlocuit”, a declarat, la rîndul său, primarul Alexandru Ambros.

4 | Ion Dimitriu, conducătorul ansamblului folcloric “Moştenitorii” din Nisporeni:„Obiectivul meu principal este să cresc o pleiadă de dansatori ce ne-ar reprezenta cu cinste la diverse festivaluri folclorice naţionale şi internaţionale. Dar avem nevoie de sprijinul concret şi permanent al conducerii raionale”.

”Prevenirea situațiilor ex cep - ți onale, dar și salvarea viețiloromenești este obiectivul priori-tar al pompierilor și salvatori -lor”, a declarat Iurie Ciolan,șeful Di rec ției Situații Excep ți -onale Un gheni. Dînsul a menţi -o nat cu satisfacţie profesio na-lismul și abnegația de care daudovadă, zi de zi, angajații sub-diviziunilor DSE Ungheni de laNisporeni și Călărași, dar și dela postul de pompieri și salva-tori din orașul Cornești.

Pentru ceea ce au făcut şi con -tinuă să facă în a-şi îndeplininobila lor misiune, 19 anagajaţiau fost avansați în grad. Dintre

aceştia: 14 sînt din Ungheni, 3– de la Călărași și 2 – de la Nis-poreni. La aceeaşi festivitate aufost nominalizați 20 de salva-tori şi pompieri din cele treiraioane, care au primit cîte unpremiu bănesc. ”Ne mîndrim căavem o echipă de salvatori pro -fesioniști. Drept dovadă sînt dis -tincțiile obținute pentru curaj,devotament și sacrificiu”, ne-adeclarat Igor Josan, șef interi-mar al Secției situații excep țio -nale Nisporeni.

”Nu pot să exprim prin cu-vinte semnificația profesiei pecare o am. Este ceva pe care tre-buie s-o simți”, a menţionat

Iurie Gurghiș, șeful Postului desalvatori și pompieri din orașulCornești. După 22 de ani dedi -cați acestei meserii care pre-supune multe riscuri şi pericole,dînsul nu se mai vede activîndîn alte domenii. „Voi pleca dinserviciu doar atunci cînd voiînțelege că nu mai pot ţine pieptunei situații excepționale”, aţinut dînsul să remarce.

De notat că, de la începutulanului curent, pe teritoriul rai -onului Ungheni salvatorii şipompierii au intervenit în 73 desituații neprevăzute, dintre care24 au fost incendii. La Nispo -reni mașinile speciale cu ins crip -

ția 901 au intervenit de 24 deori, în 9 cazuri fiind vorba deincendii.

ApropoIurie Ciolan, șeful DSE Un -

gheni, a comunicat pentru ”Ex-presul” că, pe data de 7 aprilie,pe Piața Independenței din Un -gheni va avea loc, în premieră,o prezentare a tuturor unitățilorde transport aflate în dotareaDirecţiei Situaţii Excepţionale.”Ne dorim să eliminăm unelemituri, cum ar fi: pompierii auvenit tîrziu sau pompierii au ve -nit la incendiu fără apă”, a accen -tuat, în încheiere, Iurie Ciolan.

Expresul.com – o nouă faţă, noi funcţionalităţi

Pe 3 aprilie, a fost lansată noua variantă a site-ului Expresul.com.Actuala interfață, ca de altfel şi cea precedentă, este realizată de ocompanie moldovenească - WPZOOM. Expresul este primul clientdin Moldova al companiei respective, deși aceasta se află în topulproducătorilor din lume pe segmentul său, ea orientîndu-se pre-ponderent la piețele din afară.

Necesitatea trecerii la o nouă variantă a site-ului se explică prinfaptul că numărul utilizatorilor unici, dar şi al vizualizărilor a cres-cut semnificativ, astfel că deja nu mai rezista la fluxul mare detrafic. Numai în luna martie, au fost înregistraţi peste 10 mii deutilizatori unici şi circa 35 de mii de pagini vizualizate. Astfel, Ex-presul.com devine lider incontestabil în regiune, fiind la oraactuală, împreună cu ziarul Expresul, unul din cele mai influenteinstituții media din afara Chișinăului. Despre aceasta vorbesccifrele – tirajul Expresului plus numărul de vizualizări ale site-uluiExpresul.com.

Învaţă franceza la grădiniţăDe la începutul lunii martie, la grădinița ”Licurici” din Nis-

poreni este în derulare proiectul ”En cinq heures je peux parler enfrancais” (În cinci ore eu pot vorbi în franceză). ”Ne-am dorit săinițiem studierea limbii franceze şi în instituţiile preşcolare - prinjoc. Sperăm să atragem în acest proiect, pe parcursul anului curent,şi alte grădinițe”, a specificat Raisa Andriuță, directoarea AnteneiNisporeni a Alianţei Franceze, iniţiatoarea proiectului respectiv.Dînsa a accentuat că de ore gratuite de franceză, o dată pe săp tă -mînă, mai beneficiază şi cei de la Centrul de asistență socială acopiilor în situație de risc ”Renaștere” din Nisporeni.

Suspectaţi de viol în grupŞase tineri din Dereneu, Călăraşi, cu vîrste cuprinse între 24 şi

30 de ani, unii dintre ei căsătoriţi, au nimerit în vizorul poliţieicălărăşene, după ce o minoră de 15 ani a depus o cerere prin caresusţine că aceştia ar fi violat-o în repetate rînduri. Fata afirmă căcei şase veneau la ea acasă, îi alungau în mod grosolan părinţii dincasă şi o supuneau violului, ameninţîndu-o că, dacă va declaraacest lucru, va fi omorîtă. Iar părinţii, foarte neputincioşi, tăceau.

Abia după ce fata a trecut cu traiul la Chişinău, la o mătuşă, eai s-a destăinuit despre cele întîmplate. Mătuşa a sfătruit-o să depunăcerere la poliţie. Veniamin Ghilan, responsabil pentru relaţii cumass-media, spune că pe acest caz a fost începută urmărirea penalăşi, dacă expertiza medico-psihiatrică va confirma că minora nu ainventat nimic, dosarul va fi pus pe rol în instanţa de judecată. Încazul în care vor fi găsiţi vinovaţi, cei şase riscă o pedeapsă de 6ani de puşcărie.

„Gură spartă” a spart gura tîrgului în Cimişlia

Artiştii amatori de la Todireşti, Ungheni, reuniţi în teatrul „Gurăspartă”, au făcut furori la Festivalul de satiră şi umor „Zîmbiţi, vărog”, desfăşurat pentru a şasea oară consecutiv în satul Batîr,Cimişlia. „Chiar am fost aşteptaţi acolo”, ni s-a destăinuit VioricaCuleac, conducătoarea teatrului todireştean. Şi asta, după prestaţiiledin anii precedenţi. În acest an, cei de la Todireşti au prezentat înpremieră o pantomimă. Pe lîngă premiile oferite tuturor partici -panţilor la festival, „Gură spartă” a primit şi un premiu suplimentar,pentru scenografie.

Știri expres

Expresul Ziua de aziLa 6 aprilie 1896, este inaugurată, înAtena, Grecia, prima ediție a JocurilorOlimpice moderne, după o pauză de 1503ani, ele fiind interzise de împăratul romanTeodosiu I în anul 393. Data ceremonieide deschidere nu a fost întîmplătoare. Era

o zi de luni, după Paştele sărbătorit în acel an şi de creştini-ortodocşi, şi de catolici, şi de protestanţi. În plus, în acea zise împlineau 75 de ani de la obținerea independenței Greciei.

Pentru noi proiecte regionaleLa Nisporeni a avut loc, pe 3 aprilie, lansarea celui de-al doilea Apel de Propuneri de Proiecte

de dezvoltare regională. Veaceslav Guţuţui, viceministru al Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor,prezent la eveniment, a îndemnat potențialii aplicanți să se familiarizeze mai detaliat privindmodalitatea de depunere a propunerilor de proiecte, accesînd site-urile oficiale ale Ministerului șiAgenției de Dezvoltare Regională Centru: www.mcdr.gov.md; www.adrcentru.md.

Sistemul medical în viziunea elevilor de la Colegiul de Medicină

Modul sănătos de viaţă rămîne într-o degradare continuă în R. Moldova. De această părere sîntelevii de la Colegiul de Medicină din Ungheni, care au fost vizitaţi, săptămîna trecută, de echipaZiarului de Gardă şi a programului TV “Reporter de Gardă”. Ei cred că, pentru ca sistemul medicalsă funcţioneze mai bine, e nevoie, în primul rînd, ca instituţiile medicale să fie asigurate cuspecialişti în domeniu. Pentru aceasta, însă, ar fi nevoie de o „remunerare pe măsură şi de finanţareaadecvată a spitalelor”.

Ion Harea – preşedinteFederaţia Raională de Şah Ungheni a făcut alegerea. Ion Harea a fost reales preşedinte, dînsul

conducînd-o de la începuturi – din 2004. Secretar al Federaţiei a fost ales Iulian Bacalu, un şahistce a adunat în palmaresul său numeroase distincţii naţionale şi internaţionale. „Avem planuriîndrăzneţe”, a declarat vechiul proaspăt ales preşedinte. Printre acestea – să aducă la Ungheni pres-tigioasa Şcoală de şah din Iaşi.

Ştiri de pe Expresul.com

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călărași

Vineri, 6 aptilie 2012 | Anul V, NR 14(219)

PP ExpresulPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRLIDNO: 1003609009231

Membru al Asociaţiei Presei Indepen-dente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)Director: Lucia BacaluRedactor: Dumitru MititeluSecretar de redacţie: Vitalie HareaReporteri:Natalia Junghietu, Ina LandaContabil-şef: Angela CovaliovManager vînzări: Ina LandaTiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuTiraj total: 2800 ex.P - publicitate, PP - publicitate politicăAdresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26,oficiul 229Telefon: (236) 28575, 23742Mobil: 069042758, 079389088E-mail: unexpres@gmail.comWeb: www.expresul.com

Evenimente festive la secțiile protecție civilă și situații excepționale

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII15% -18 % anual

str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

Hotelul „Vila Verde” vă așteaptă zilnic cu ușile deschiseServicii de calitate, prețuri accesibile (400 lei/zi)

Adresa: or. Ungheni, str. Națională, 5Telefoane: (0236) 23399, 23535, 060400900

Ina Landa

Ina LandaPe 4 aprilie, în faţa sedi-ului Direcției SituațiiExcepționale (DSE)Ungheni s-au adunatnumeroşi pompieri şisalvatori. Motivul a fostunul solemn – astfel afost consemnată ZiuaSalvatorului. Eveni-mente la fel de festiveau avut loc, în aceeașizi, și la secțiile protecțiecivilă și situațiiexcepționale dinCălărași și Nisporeni,care se subordoneazăDSE Ungheni.

Potrivit celor trei voluntari ceau venit la Nisporeni, înainte deorice donaţie se examinează atentsituaţia, pentru a şti cu exactitatede ce e nevoie. Niciodată, înR.Moldova, Fundaţia nu a donatbani, pentru că, susţin volun-tarii, “aici nivelul de corupţiees te mare”. Aducînd echipamen -te, diverse materiale, ei sînt multmai siguri că acestea vor ajungela destinaţie.

Medicii nisporeneni s-au dec -larat mulţumiţi de donaţia pri -mită, menţionînd că aceasta vacontribui, cu siguranţă, la îmbu -nătăţirea calităţii unor serviciimedicale în teritoriu.

Colaborarea între R.Moldo -va şi Fundaţia „Mara” a fost po -sibilă, graţie Clubului „Rotary”din Chişinău, care îşi desfăşoară

activitatea deja de 13 ani şi aredrept scop sprijinirea familiilorşi copiilor aflaţi în dificultate,crearea oportunităţilor egale pen -tru dezvoltarea copiilor, dotareacu echipamente necesare a ins -ti tuţiilor medicale.

Cel care a adus „raza de soa -re” la Nisporeni este Ion Crudu,primarul de Vărzăreşti, membrual Clubului „Rotary”. Anumedînsul a atras donatorii la Nis-poreni. În vara anului trecut, aufost făcute donaţii sub formă demedicamente şi utilaje medicaleîn valoare de 30 mii lei pentruCentrul Medicilor de FamilieVărzăreşti. Atunci, Ion Crudu apromis că se va strădui să aducăo donaţie şi pentru Spitalul Rai -o nal Nisporeni. Iată că s-a ţinutde cuvînt.

De fapt, donaţia din acest ana fost bidimensională: şi pentruspital, dar şi pentru comunaVărzăreşti. Astfel, vor beneficiade ajutoare, potrivit primarului,persoane bolnave, bătrîni soli-tari, familii în dificultate dinsatele Şendreni şi Vărzăreşti.

„Fiind membru al Clubului„Rotary”, fac tot posibilul săaduc cît mai multe resurse în R.Moldova. Dar, fiind şi primar,mă strădui să atrag donatorii spreregiunea noastră”, a menţionatIon Crudu.

Fundaţia olandeză „Mara”este o organizaţie de studenţicare numără circa 800 de mem-bri şi care îşi desfăşoară activi-tatea de caritate din fondurilecolectate de la studenţi. Rep re -zentanţii ei vin în R. Moldova înfiecare an. Selectarea locali tă ţi -lor pentru a beneficia de aju-toare se face de către Clubul„Ro tary” din Chişinău. Fonduri -le Fundaţiei sînt colectate de lastudenţii olandezi

Aurella Dubac

2Expresul

Persoanele civile şi angajaţii organelor de drept ce au avut de suferit în urma evenimentelor din 7 aprilie 2009 vor primi indemnizaţii unice în valoare de 5 mii şi 7 mii de lei. În acest scop, Guvernul va aloca din fondul de rezervă 632 mii lei. Numărul total al celor ce vor beneficia de indemnizaţii este de 73. (Unimedia.md)

Actual

Vineri, 6 aprilie

Fiind, pînă săptămîna tre cu -tă, membră a PLDM, urmare afuzionării formaţiunii respec-tive cu AMN, Ludmila Guzun afăcut o turnură bruscă, aderîndla Partidul Democrat şi fiindaleasă imediat preşedinte al or -ganizaţiei teritoriale. „EchipaPLDM din Ungheni nu este rea.Suferă însă foarte mult manage-mentul. Dacă plecarea mea deacolo va duce la schimbarea si -tuaţiei în conducerea echipei,m-aş bucura”, a explicat dînsamotivele părăsirii rîndurilorPLDM, menţionînd, totodată,că a fost totdeauna margi nali -zată în această formaţiune atît

ea, cît şi ceilalţi foşti membriAMN. „Faptul că am ajuns vi-ceprimar este meritul exclusival actualului primar de Un gheni,Alexandru Ambros, şi nicide-cum al PLDM. A fost insistenţadumnealui şi-i sînt recunos că -toare pentru susţinerea caremi-a acordat-o”, a spus Ludmi -la Guzun.

Fiind întrebată ce a făcut-osă accepte oferta Partidului De-mocrat, dînsa a răspuns: „Aiciam fost dorită. În plus, şi PDeste un partid din Alianţă. Ampus pe cîntar totul, am analizatbine situaţia şi am ajuns la con-cluzia că merită să accept propu -

nerea. Am înţeles că aş putea săpromovez nişte idei, să organi zezechipa, să realizăm mult maimulte lucruri, inclusiv în Ali an -ţă. Conlucrarea ar trebui să fiealtfel decît este în prezent”.

Referindu-se la decizia sa dea demisiona din funcţia de vi-ceprimar de Ungheni, LudmilaGuzun a explicat: „Funcţia deviceprimar este una politică. Îmidau bine seama că, dacă nu aş fivenit cu această iniţiativă, pri-marul ar fi fost pus în situaţia săinsiste asupra demisiei mele, ceeace nu mi-aş fi dorit să se întîm-ple”. Dînsa a recunoscut că-i es -te greu să plece din echi pa Pri -măriei Ungheni, pe care a cali-ficat-o drept una foarte bu nă.

Primarul Alexandru Ambros,la rîndul său, s-a declarat deza -măgit de decizia Ludmilei Gu -zun. „Recunosc, ştirea a venitpe neaşteptate. Dar nu există

oameni de neînlocuit. Mergemînainte”, a spus dînsul, sublini-ind, totodată, că nu regretă fap-tul că a promovat-o în aceastăfuncţie. „A fost o persoană lalocul ei şi şi-a făcut datoria”, amai spus edilul.

Citiţi un interviu cu LudmilaGuzun pe site-ul Expresul.com

Lucia Bacalu

A plătit cu fotoliul de viceprimar funcţia de lider de partidÎn atenţia persoanelor fizice şi juridice din Ungheni

Primăria oraşului Ungheni vă aduce la cunoştinţă că, înlegătură cu desfăşurarea campaniei anuale de salubrizare aoraşului, pentru a-l aduce în ordine către Sfintele Sărbători dePaşte, în perioada 04 – 14 aprilie depozitarea deşeurilor mena-jere la Depozitul de deşeuri orăşenesc se va efectua fără plată.

Atenţie: concurs!Cea mai salubră şi amenajată stradă, curte a blocurilor locative, instituţie de învăţămînt, fîntînă, izvorÎn scopul îmbunătăţirii stării sanitare a oraşului, amenajării,

creării spaţiilor verzi, restaurării patrimoniului natural, ame na -jării surselor de apă potabilă, renaşterii tradiţiilor culturale şinaţionale, Primăria Ungheni anunţă Concursul ”Cea mai salubrăşi amenajată stradă, curte a blocurilor locative, instituţie deînvăţămînt, fîntînă, izvor”.

Regulamentul de participare la concurs:1. La concurs poate participa orice grup de locuitori rep re -

zentat printr-un lider, agenţi economici, organizaţii, instituţii. 2. Primăria Ungheni va contribui la organizarea şi paşa por -

tizarea surselor de apă potabilă. 3. Pentru participare la categoria concursului pentru fîn tî -

nă/izvor vor fi prezentate: - copiile paşapoartelor - fotografiile surselor de apă (pînă şi după amenajare) din

faţă şi din părţile laterale, precum şi imaginea în perspectivă,pentru a determina amenajarea zonei de protecţie.

4. Pentru a fi acceptate la concurs, sursele de apă trebuie săfie dotate obligatoriu cu elemente de construcţie : acoperiş,gard, capac protector, suport pentru căldare, căi de acces. Oatenţie deosebită va fi acordată prezenţei elementelor de culturănaţională şi surselor de apă nou construite.

5. Comisia pentru organizarea şi desfăşurarea concursului vastabili străzile, curţile blocurilor locative, instituţiile de învă ţă -mînt, sursele de apă potabilă învingătoare a concursului în ter-men pînă la 20 iunie curent.

6. Stabilirea învingătorilor se va efectua în modul următor: - fiecare indice va fi apreciat de la 0 la 10 puncte, în perioada

1-10 iunie; - participanţii la concurs vor fi plasaţi pe locuri conform

punctajului maxim acumulat. 7. Premiile băneşti oferite învingătorilor vor fi îndreptate la

amenajarea şi întreţinerea în continuare a străzilor, curţilor,instituţiilor declarate învingătoare.

Premiile băneşti se vor stabili după cum urmează: Pentru cea mai amenajată curte a blocurilor locative: locul I - 50000 lei, locul II - 30000 lei,locul III - 20000 lei.Pentru cea mai amenajată stradă din cartierele oraşului: locul I - 40000 lei, locul II - 20000 lei, locul III - 10000 lei.Pentru cea mai amenajată instituţie şcolară: locul I - 30000 lei, locul II - 20000 lei, locul III - 10000 lei.Pentru cea mai amenajată grădiniţă: locul I - 30000 lei, locul II - 20000 lei, locul III - 10000 leiPentru cea mai amenajată fîntînă/izvor: locul I - 10000 lei, locul II - 5000 lei, locul III - 3000 lei.La stabilirea învingătorilor se va ţine cont de următorii in-

dici: salubrizarea (stradă, curte, bloc, instituţie etc.); înverzireateritoriului; amenajarea teritoriului; întreţinerea teritoriului;lichidarea gunoiştilor şi evacuarea lor; suprafaţa teritoriuluiamenajat, salubrizat, înverzit; starea scărilor din blocurile cumulte niveluri, întreţinerea acestora; funcţionarea ascensoarelor;iluminarea scărilor; iluminarea teritoriului adiacent; starea tro-tuarelor, întreţinerea acestora; amenajarea locurilor publice şilocurilor de joacă; starea drumurilor comunitare, întreţinereaacestora; implementarea acţiunilor prevăzute în Programele lo-cale de securitate ecologică şi de valorificare a deşeurilor;contribuţia la implementarea proiectelor de securitate ecologică.

Pentru stabilirea învingătorilor la amenajarea surselor de apăpotabilă, se va ţine cont de următorii indici: aspectul general alsursei de apă; amenajarea estetică şi a elementelor atribuiteacesteia; clorarea sursei de apă; respectarea şi amenajarea zoneide protecţie.

Știri din Primăria Ungheni P

Viceprimarul de Ungheni, Ludmila Guzun, şi-a anunţatdemisia din funcţia pe care o deţinea din vara anului trecut. „Este decizia mea şi am luat-o în momentul în care am acceptat să preiau conducerea organizaţieiteritoriale a Partidului Democrat”, a declarat dînsa pentru „Expresul”.

Spitalul din Nisporeni a beneficiat, chiar recent, de odonaţie de medicamente şi utilaje medicale din parteaFundaţiei „Mara” din Olanda. Donaţia, în valoare de circa40 mii de lei, a fost oferită direct de către un grup devoluntari, studenţi ai Universităţii de Medicină din Rotter-dam. Evenimentul s-a produs pe 30 martie curent.

Ajutoare din Olanda spre Nisporeni

E greu să găseşti un loc de muncă? Răspunsul e unul:”Este greu”, mai ales atunci cînd îţi doreşti să fii şi remu-nerat adecvat, pentru a întreţine familia şi a avea un traidecent. Plecarea peste hotare a devenit pentru mulţi dintrenoi un colac de salvare. Cine oare nu s-a gîndit, într-un mo-ment de impas, că ar lucra la negru pentru a-şi procura olocuinţă, pentru a plăti pentru studiile copiilor, pentru a-şiasigura o bătrîneţe liniştită?

Descrisă de intermediari, plecarea la muncă peste hotareeste foarte ademenitoare. Iată de ce vă îndemnăm săanalizaţi ce trebuie să cunoască o persoană pentru a evitaanumite riscuri atunci cînd decide să facă acest pas:

− Verificaţi oferta propusă.

− Dacă apelaţi la o firmă care propune lucru peste hotare,ea trebuie să aibă licenţă corespunzătoare.

− Toate condiţiile de lucru, remunerare, asigurare şi trai înţara de destinaţie sînt incluse în contractul de muncă.

− Contractul de muncă se semnează cu angajatorul depeste hotare. Contractul cu firma din Moldova este numaiun contract de intermediere.

− Viza de muncă se deschide numai la Secţia Consulară aAmbasadei ţării în care plecaţi şi care este acreditată pen-

tru cetăţenii R.Moldova şi numai la prezentarea contractuluide muncă.

− Viza de muncă este valabilă numai pentru perioada con-tractului. Alt tip de viză, cum ar fi viza turistică, nu permitedesfăşurarea activităţii de lucru.

− Încălcarea regimului viză duce după sine deportul dinţară.

Nu uitaţi: - Faceţi xerocopiile tuturor documentelor.- Luaţi cu sine contactele Ambasadei R. Moldova în ţarade destinaţie.- Luaţi o sumă de bani pentru prima perioadă.Pentru informaţii suplimentare privind procedura, condiţiilede plecare legală sunaţi la Linia fierbinte a CentruluiInternaţional pentru Protecţia şi Promovarea DrepturilorFemeii „La Strada”:

080077777 - CONSULTANTUL TĂU (gratis pe tot teritoriulR. Moldova) sau +37322233309 - apel de peste hotare,între orele 8:00 şi 20:00. Confidenţialitatea şi anonimatuleste asigurat.

Skype: hl080077777.

De şapte ori măsoară şi o dată taie

Datoria externă brută a Republicii Moldova, pentru anul 2011, este de circa 5,45 miliarde dolari SUA, înregistrînd o creștere de 666,10 milioane dolari SUA, sau cu 14% mai mult față de 2010, menționează date ale Băncii Naționale a Moldovei. Cea mai mare pondere a datoriei aparține sectorului guvernamental – circa 21% din datoria externă brută a R. Moldova. (Eco.md)

3Expresul

ActualOpinii

Vineri, 6 aprilie

Turismul laUngheni se vabaza pe tradiţii şiunicitateTimp de o săptămînă, delegaţii din Italia şi Georgia s-au aflat în vizită la Ungheni, pentru a studia strategi-ile de dezvoltare a turismului în oraşul de pe malul

Prutului. Aceste acţiuni au fost posibile, datorită proiec-tului „Abordarea integrată pentru durabilitateaproducţiei de turism”, implementat de provincia Venezia din Italia,în parteneriat cu primăria Ungheni şi primăria Kutaisidin Georgia, în cadrul Programului CIUDAD şi finanţat de Uniunea Europeană. Potrivit Svetlanei Ciobanu, expert în dezvoltarea durabilă, pro -

iectul respectiv are cîteva obiective distincte atît pentru Ungheni,cît şi pentru Kutaisi. Partenerii din Italia vin cu experienţe în dome-niul dezvoltării turismului. Astfel, va fi elaborată o strategie de

De ce Skoda Superb? “M-amconsultat cu alţi preşedinţi deraioane, cu Consiliul nostru rai -onal şi am ajuns la concluzia căanume acest model este mai bunpentru drumurile noastre, e omaşină economă. De altfel, ad -ministraţiile a 16 raioane au anu -me astfel de maşini”, a răspunsIurie Toma. Fiind întrebat, dacănu se putea achiziţiona un auto-mobil mai ieftin, dînsul a men -ţi onat: “Noi ne-am condus dezicala: de şapte ori măsoară şi odată taie. Astfel, am ajuns la con -cluzia că e mai bine una şi bună”.

“Dacă omul are nevoie de tran - sport, de ce să nu-şi permită?Fiecare vrea o maşină mai bunăşi mai comodă”, a fost remarcalui Sergiu Caţer, preşedintelefracţiunii PD din Consiliul raio -nal. “Mergem spre Europa. Deci,avem nevoie de maşini euro pe -

ne”, a mai adăugat dînsul. “Să dea Domnul să se răs -

cum pere prin rezultate, să fieeficientă”, a subliniat şi Hara -lambie Chirilov, preşedintelefracţiunii PCRM, după care aadăugat: “Se vede că e nevoiede o asemenea maşină, dacă lu -

ăm în calcul faptul că raionulare cinci vicepreşedinţi. Dar, cutot respectul faţă de autorităţileraionale, cred că ar fi trebuit săse gîndească mai bine, să ţinăcont de situaţia actuală, deoptimizările din învăţămînt…”.

“Noi, liberalii, ne-am decla -rat împotriva achiziţionării unei

maşini atît de scumpe. Se putealua una mai ieftină. Comuniştii

însă au fost cei care au susţinutaceastă idee. Cel puţin, în comi -sia probleme sociale”, a decla -rat Maria Buruiană, preşedintafracţiunii PL din Consiliul rai -onal. ”Nu era neapărat ca pre -şe dintele raionului să se plimbeîntr-o maşină de lux. Ar fi trebuitsă fie mai modest. Mă întreb cuce ne deosebim, în acest caz, decomunişti?”, a mai spus dînsa.

Potrivit lui Iurie Toma, achi -zi ţionarea maşinii era o necesi-tate, căci cea veche – un “Jigu -li” uzat la maximum – nicide-cum nu asigura securitatea vi -

cepreşedinţilor raionului. Maimult decît atît, aceştia au fostnevoiţi, de cîteva ori, în drumspre Chişinău, să iasă din ma şi -nă şi s-o împingă pentru a o re-porni. Acum, lor li se va tran s mi-te maşina preşedintelui, tot oSkoda achiziţionată cu cinci aniîn urmă, iar preşedintele vabeneficia de noua maşină. Denotat că actuala maşină, SkodaSuperb, a fost cumpărată din ba -nii prevăzuţi în buget şi neu ti li -zaţi în 2011.

Nici acel “Jiguli” depăşit devreme nu va fi dat la fier vechi.Iurie Toma speră ca acesta săpoată fi reparat şi repartizat ul-terior Secţiei cultură.

Ce spun foştii preşedinţi deraion despre noua achiziţie?

Nicolae Gaviuc (2003-2007):Dacă sînt bani şi nu au ce facecu ei, de ce să nu-şi cum pere

“Skoda Superb Ambition 1.8”, o maşină de toatăfrumuseţea, de un negru metalizat, a fost achiziţionată,chiar recent, de către autorităţile raionale Ungheni. Un cadou frumos de Anul Nou, care costă 372 mii 232 lei.

O maşină

În perioada 30 martie - 10aprilie, are loc pe întreg teritori -ul republicii operațiunea ”Auto-buzul”. Potrivit lui Igor Ma xim - ciuc, inspector superior auto destat la Secția Poliție Rutieră aComisariatului Raional de Poli -ție Ungheni, microbuzele şi au-tobuzele vor fi supuse unui con -trol mai riguros. ”Chiar dacă înacest an nu au fost înregistrate

în raionul Ungheni accidente cuimplicarea transportului public,scopul nostru este de a le preve -ni şi în continuare”, a subliniatdînsul. Totodată, inspectorul aremarcat că poliţia va fi cu ochiulnu doar pe actele șoferilor, darși pe conduita acestora la volan.

Agenții economici care pres -tează servicii de transport pub-lic de călători recunosc că nu

întotdeauna autobuzele cores -pund cerințelor tehnice. ”Ne stră -duim să înlăturăm cît mai repe- de posibil carențele tehnice, dardrumurile rele și piesele de schimbnecalitative favorizează aparițianoilor defecțiuni la mașini”, adat explicațiile de rigoare șefulunei firme de prestări serviciide transport din Ungheni, An-drei Ciobanu.

De menționat că zilnic, doarpe cele şase rute urbane dinUngheni, sînt antrenate 20 demicrobuze. Fluxul de pasagerieste cel mai mare în orele di -m i neții și seara, cînd oamenii sedeplasează la serviciu și, respec -

tiv, acasă. Numărul autobuzelorşi microbuzelor interurbane tre -ce, zilnic, mult peste o sută.

Ina Landa

Poliția rutieră cu ochiul pe șoferii transportului publicPăzea, şoferi! Cei ce vor transporta, în aceste zile, un număr exagerat de călători în transportul public riscă să fie penalizați de agenții rutieri. Amenda ar putea ajunge pînă la 1000 de lei. De două ori mai mult vor fi nevoiți să scoată din buzunare cei ceutilizează autovehicule care nu au trecut revizia tehnică.

Elena Gavrișov, directoareaCrucii Roşiii Ungheni, le-a vor-bit celor prezenţi despre acesteprobleme grave ale societăţii,venind şi cu numeroase exem-ple. Dînsa nu a ezitat să le expli -ce particpanţilor la seminar cumsă apeleze la liniile fier binți aleinstituțiilor ce au în vi zor ase -

me nea cazuri. „O per soa nă in -formată este mai pro tejată”, aaccentuat, după care i-a rugatpe elevi să transmită acest me -saj și semenilor lor.

„În zilele noastre, copiii sîntdezorientați și foarte ușor potcădea pradă situațiilor de traficsau violență”, a opinat Tatiana

Pascaru, director educativ la Li -ceul „Ion Creangă”. Dînsa s-aarătat sigură de faptul că tinerii,fiind mult mai informaţi, s-arsimţi mai încrezuţi în forţele prop -rii şi nu ar cădea pradă atît deuşor traficului de fiinţe uma ne.

În altă ordine de idei, ElenaGavrișov a încurajat asistenţasă se implice activ în acțiuni devoluntariat, pentru a fi de foloscomunității. ”Voluntariatul laCrucea Roșie este recunoscutdrept o muncă de prestigiu”, asubliniat dînsa.

Ina Landa

Continuă să informeze despre traficul de ființe umane și violența în familie

Vinerea trecută, Crucea Roşie, filiala Ungheni, a susținut, pentru un grup de elevi și profesori de la Colegiul de medicină și liceele din oraş, a cincea sesiune de informare cu tema: ”Combaterea traficului de ființe umane și a violenței în familie”.

De la o vreme, mă tot întreb: unde-iopoziţia? Opoziţia noastră falnică, ce a dec -larat sus şi tare – la Chişinău, bineînţeles –nesupunere civică. Aşteptam să văd nes u -punerea şi în afara Chişinăului: pe la Un -gheni, Călăraşi sau Nisporeni. Cu ce s-o fimîncînd oare această nesupunere civică? Am urmărit îndeaproapecomportamentul ei, adică al opoziţiei comuniste. Slavă Domnului,avem comunişti destui în cele trei consilii raionale.

Cu excepţia unor ieşiri haioase şi mimări de mare supărare,nimic altceva nu am observat. La Ungheni, am asistat la un spec-tacol de prost gust, pe care nimeni, de altfel, nu l-a luat în serios.Un reprezentant al PCRM, fost deputat în Parlament, acum con-silier raional, a ieşit la tribună, în cadrul unei şedinţe a Consiliuluiraional, pentru a citi o declaraţie de nesupunere civică. De fapt, erao declaraţie, transmisă, se pare, de la centru, tuturor tovarăşilor dinteritoriu. Aceştia trebuiau doar să schimbe cîteva cuvinte, pentru ao ajusta. În elanul său, acel comunsit înflăcărat a uitat să schimbecuvintele „Noi, locuitorii oraşului....” pe „Noi, locuitorii raionu-lui....”. Mai mult decît atît, fiind întrebat de ce vorbeşte în numeletuturor, s-a cam bîlbîit. Nimeni nu l-a rugat să vorbească, de exem-plu, în numele meu.

Şi, pentru că tot veni vorba despre susţinerea masivă a comu -niş tilor de către popor, voi aduce un argument „forte” în favoareaacestor afirmaţii ale tovarăşilor. Nu demult, mi-a nimerit în mînăun număr al ziarului „Comunistul”. Îl deschid şi ce să văd?Jumătate de pagină dedicată unghenenilor care nu mai pot de dragullor. Să vedeţi ce declaraţii fac aceştia! S-ar putea să vă întrebaţicine-s aceştia? Simplu. „O femeie în gri, o femeie în broboadăflorată, un tînăr ce a votat AIE”. Aşa îi recomandă comuniştii, deparcă oamenii respectivi nu ar avea nume. Dar poate că nu au?Poate că sînt nişte umbre? Sau năluci ale comunismului?

Iată toată opoziţia de care au dat dovadă, pînă în prezent,tovarăşii la Ungheni cel puţin. Nu prea i-am văzut să fie fermi,tăioşi în replici. Stau ca nişte mieluşei. Sau, mai degrabă, ca niştecăţei aşteptînd să li se arunce osul. De către cine? Bineînţeles decătre cei ce au pîinea şi cuţitul în mînă, mulţi dintre ei, pînă maiieri, tot comunişti sau pe lîngă comunişti. Cu adevărat, neştiute sîntcăile Domnului.

Primele oase au şi fost promise, iar cîte unul chiar l-a şi primit.Bunăoară, sub forma unui contract de muncă pentru soţie, mamă,frate, soră. Ce nu faci pentru cei apropiaţi?

Esențial cu Lucia Bacalu

Unde-i opoziţia?

S-a sinucis dincauza violenţei la care era supusă

O femeie din Călăraşi s-aaruncat de la etajul cinci al unuibloc locativ şi a decedat în spi-tal, din cauza traumatismelorgrave. Poliţia a pornit o urmă -rire penală, fiind suspectat soţulacesteia că ar fi adus-o la acestpas disperat. Potrivit poliţiştilorcare instrumentează dosarul,copilul femeii ar fi afirmat, întimpul cercetărilor, că părinţiilui se certau des, iar în urma scan -dalurilor mama pleca de acasă,dar revenea de fiecare dată.Dacă va fi găsit vinovat, soţulvictimei riscă o pedeapsă cu în-chisoarea pînă la 15 ani. (TudorJosanu)

4Expresul

Cultural

Vineri, 6 aprilie

De unde vine dragostea pen -tru muzică şi dans?

De la părinţii mei. Mamacîn ta şi dansa foarte frumos, iartata a fost un bun muzicant. Mî -nuia de minune cobza, mando -lina şi baianul.

Ce e mai greu: să cînţi sausă dansezi?

Şi una şi alta. Dar dacă o facicu multă dragoste, ai o satis fac -ţie sufletească deosebită.

Ce înseamnă să fii un dan -sator bun?

Să simţi dansul cu inima, cusufletul, să nu poţi trăi fără el.

Vă mai amintiţi de „Olean-dra”, renumitul ansamblu cev-a marcat ca dansator?

Bineînţeles. Acolo am acti-vat în calitate de coregraf, acoloam evoluat şi ca dansator. Peatunci eram toţi tineri, frumoşişi plini de entuziasm. Astăzi, omare parte a foştilor membri

sînt plecaţi peste hotare în cău -tarea unei surse de existenţă. Înschimb, copiii şi nepoţii lor dan -sează acum în ansamblul „Moş -tenitorii”.

În ce măsură iubeşte tînărageneraţie cîntecul şi dansulpo pular?

Rareori găseşti, în prezent,un tînăr ce ar îndrăgi cu ade vă -rat folclorul. Deşi nu-mi esteuşor, reuşesc, totuşi, să-i con -ving, să le aprind în suflet scîn-teia, dragostea pentru folclor,care este zestrea noastră naţio -nală şi fără de care n-am puteaexista ca neam.

Cum credeţi, ar fi binevenităstudierea folclorului în şcoli?

Cu siguranţă. Un popor fărăobiceiuri, tradiţii şi datini înce -tează de a mai fi popor. În multestate elevii studiază în şcoalădansul popular. Pentru noi artrebui să fie un exemplu demn

de urmat. Cum de reuşiţi să atrageţi

un număr împunător de copiiîn cercul de dans popular?

Cred că, mai întîi de toate, edorinţa părinţilor de a-şi vedeaodraslele în scenă. O altă mo -tivaţie ar fi însăşi visul copiilorde a mai vedea lumea, de a par-ticipa la festivaluri interna ţio -nale de folclor, de a lua cu noş- tinţă de dansurile şi tradiţiilealtor popoare.

Aţi participat la multe festi-valuri?

Da, şi la festivaluri raionale,republicane, dar şi la interna ţio -nale: în România, Turcia, Bul-garia, Georgia, Ucraina.

Am asistat la multe repetiţiişi am observat că aveţi cerinţemari faţă de copii. M-a impre-sionat modul dumeavoastră dea lucra cu ei. V-am auzit do-jenindu-i părinteşte: “Şuric,corpul cît mai drept! Capulsus! Gicule, păstrează distan -ţa, nu ramîne în urmă! San -dule, te-ai îndreptat din spate!Mihaela, de ce stai? Nu vă gră -

biţi, repectaţi distanţa, un-doi-trei! Şi un-doi-trei!”.

Vă vine greu să-i puneţi lapunct, adică să-i corectaţi petoţi?

Nu-i chiar uşor, dar aceastami-i meseria. Dacă n-aş fi exi-gent cu ei, mi-ar fi greu să-mirealizez scopul pe care îl urmă -resc. Dansul cere, în primul rînd,disciplină, spirit de observaţieşi corectitudine în mişcări. Mămîndresc că pot găsi limbajcomun cu orice copil şi îl potmodela aşa cum îmi doresc.

Ce sentimente aveţi cîndapar copiii în scenă?

Îmi vine greu să aleg cuvin-tele potrivite pentru a vă descrieceea ce simt atunci. Ceea ce potspune e că încerc o bucurie ne -mărginită şi o mîndrie deosebităpentru faptul că mi-a reuşit să lecultiv dragostea pentru dansulpopular.

Aveţi condiţii pentru repe ti -ţii? Nu simţiţi necesitatea uneisăli cu bare şi oglinzi?

Lipsa condiţiilor este mareanoastră durere. Nu am avutniciodată o sală pentru repetiţiice ar corespunde cerinţelor, darne-o dorim din tot sufletul.Vreau să profit de ocazie şi săintervin către conducerea raio -nului cu rugămintea să ne ajuteîn soluţionarea problemei res -pective. Dacă am avea condiţiibune, şi rezultatele ar fi multmai îmbucărătoare.

Ce cuprinde repertoriul co -regrafic al “Moştenitorilor”?

Avem 15 dansuri scenice şifolclorice, din diferite zone aleMoldovei.

Inclusiv din zona Nispore-

niului?Da. “Sîrba de la Nisporeni”

ne reprezintă peste tot. E un dansplin de temperament cu care nemîndrim mult.

Ce vă îndeamnă să vă faceţilucrul cu atîta pasiune şi pro-fesionalism?

Dragostea pentru folclor, pen -tru arta frumosului.

Cum credeţi, la noi în re -pub lică se întreprinde totul pen -tru conservarea şi promovareadansului popular în rîndultinerilor?

Cîte ceva se face, dar nu su-ficient. Este loc şi pentru maibine.

Ce calităţi dezvoltă dansulla copii?

În primul rînd, e un exerciţiufizic, care dezvoltă ţinuta, gus-tul estetic, eleganţa, atenţia, sim -ţul de coordonare a mişcărilorşi, nu în ultimul rînd, dragosteapentru obiceiurile şi tradiţiileneamului.

Limbajul dansului sînt stri -gă turile. Le utilizaţi?

Fiecare dans are strigăturilesale, pe alocuri presărate cu umor,menite să le trezească spectato-rilor buna dispoziţie.

Se mai ocupă cineva la mo -dul serios de dansul popular însatele raionului Nisporeni?

Din cîte ştiu, unele încercărisporadice se fac, dar un altcolectiv de dans popular auten-tic nu cunosc.

Cum obişnuiţi să vă petre -ceţi timpul liber?

Nu prea am timp liber, dar,atunci cînd este, îl folosec că u -tînd lucrări pentru îmbună tăţi -rea repertoriului.

Ce planuri aveţi pentru ur -mătorii ani?

Obiectivul meu principal es -te să cresc o pleiadă de dansa -tori ce ne-ar reprezenta cu cin stela diverse festivaluri folcloricenaţionale şi internaţionale. Daravem nevoie de sprijinul con-cret şi permanent al conduceriiraionale care, apropo, s-a arătat,pînă în prezent, destul de înţe -le gătoare. Folosindu-mă de mo-ment, vreau să exprim sinceremulţumiri Consiliului raionalpentru suportul financiar acor-dat, fără de care n-am fi pututparticipa la festivalurile inter -naţionale de folclor.

Ce se subînţelege prin sin-tagma „moştenire”?

Este vorba de valorificareamoştenirii noastre culturale, pen -tru că altfel riscăm să ne pier-dem coloritul naţional şi să ră mî- nem un neam fără identitate.Urmează să facem tot posibilulca perlele folclorice să nu dis pa -ră irecuperabil, cum ştim binecă se întîmplă în multe alte ţări.

Credeţi că se va reuşi salva -rea folclorului?

Sînt optimist şi cred că fol-clorul nostru are toate calităţilecare îl face deosebit de folclorulaltor popoare. Sper să se ajungăla conştientizarea necesităţiistudierii lui în şcoală. E o dato-rie morală ca noi, cei care sîn-tem preocupaţi de dans, să neocupăm de conservarea şi pro-movarea acestuia în rîndul ti -nerelor generaţii. Să dea Dom -nul să vină timpul cînd folclorulnostru va fi cunoscut în cît maimulte ţări ale lumii.

Grigore Drăgan

De vorbă cu Ion Dimitriu, conducătorul ansamblului folcloric de cîntece şi dansuri populare “Moştenitorii” din Nisporeni

S-a născut în 1958, la km 117, raionul Ciunsk, regiuneaIrkutsk, în familia lui Iacob şi Eudochia Dimitriu,deportaţi în Siberia. A absolvit Colegiul pedagogic dinSoroca, după care - Universitatea pedagogică din Bălţi,obţinînd calificarea “profesor de muzică”. Timp de 17 ania fost lucrător muzical la grădiniţa de copii nr. 4 din Nis-poreni. Concomitent, a cîntat şi a dansat în ansamblul de cîntece şi dansuri populare “Oleandra”, fiind ani bunicoregraful acestuia. În 2012, ansamblul ar fi împlinit 35de ani, dacă nu s-ar fi destrămat din cauza exodului înmasă al membrilor lui peste hotare. Şi Ion Dimitriu s-a aflat cîţiva ani la lucru în Israel. L-areadus acasă dorul de ţară şi de dansul popular. În 2004,a fondat ansamblul folcloric de cîntece şi dansuri popu-lare “Moştenitorii”.

“Voi pleda pentru dansul popular, pentru folclor cît Dumnezeu îmi va da zile”

“Aflîndu-ne în Postul Mare, rog să se facă o pauză necesară în a discuta despre Legea antidiscriminare, mai ales cutonalitatea care persistă în ultima perioadă. Trebuie să lăsăm credincioşii să se pregătească pentru sfintele sărbă-tori de Paşte. Prea multe discuţii, prea multe speculaţii şi prea multă răutate”, a făcut prim-ministrul Vlad Filat unapel către feţele bisericeşti. În acelaşi timp, dînsul a asigurat că Legea va fi, totuşi, adoptată. (Publika.md)

Fabulele lui Jean de La Fontaineîn prim-plan la Nisporeni

La final de martie, tinerii nisporeneni i-au spus „Buna ziua” renumitului fabulist francez, membru al AcademieiFranceze la 1684, Jean de La Fontaine. Evenimentul s-a produs în sala de festivități a Școlii de muzică din Nisporeni, unde a avut loc un concurs al desenelor şi declamatorilor, intitulat: „Bonjour M. de La Fontaine”. „Am pus în prim-plan creația acestui fabulist, deoa -

rece am observat că mulţi copii întîmpină dificultățiatunci cînd sînt puşi în situaţia de a discuta în limbafranceză în public. Declamarea unei fabule pe scenă îiface pe aceştia să scape de emoţii, ei dînd frîu liber ges-turilor”, a explicat organizatoarea concursului, RaisaAndriuță, directoarea Antenei Nisporeni a AlianţeiFranceze.

Unde mai pui că şi fabulele sînt bine cunoscute, eleajungînd în limba română prin Alexandru Donici.Printre acestea pot fi menţionate: La cigale et la fourmi(Greierele și furnica), Le corbeau et le renard (Cioarași vulpea), Le loup et l'agneau (Lupul și mielul), Le re-nard et la cigogne (Vulpea și cocostîrcul).

Juriul a fost format din profesori de la AlianţaFranceză din Chişinău, de profesori de la Şcoala de arteplastice din Nisporeni. Ulterior, desenele partici pan ţi -lor la concurs vor fi expuse pe holul Antenei Nisporeni.Cele mai bune picturi, potrivit Raisei Andriuţă, au toateşansele să apară şi într-un calendar al Alianţei Francezepentru anul 2013.

Concursul „Bonjour M. de La Fontaine” a făcutparte din şirul de evenimente dedicate Zilelor franco-foniei, marcate la Nisporeni din 1998, de la crearea An-tenei locale a Alianţei Franceze din Moldova.

Ina Landa

În prezent, Bianca frecven tea -ză grădinița nr. 9 ”Steluța” dinUn gheni. Din toamnă va merge laşcoală. ”A început să cînte foartedevreme: imediat ce a rostit pri -me le cuvinte”, își amintește ma -ma fetiţei, Snejana Moțpan. Ob ser-vîndu-i pasiunea pentru muzi că,dînsa a hotărît să o înscrie la ovîrstă foarte timpurie la ”Do-Re-Micii”. A urmat în scurt timp șicercul de dansuri populare.

Muzica și dansul îi plac foartemult Biancăi, dar mai ales, spune

fetița, îi place să se afle în compa-nia prietenilor de la ”Do-Re-Mi -cii”. Se simte în largul ei şi la re -petiţii, şi în scenă. Bianca esteîncrezută că va găsi timp pentrumuzică chiar și atunci cînd vamerge la școală. Fiecare cîntec,fiecare filmare sau înregistrare au -dio sînt așteptate cu nerăbdare deea, dar şi de părinții și bunicii ei,care o consideră o adevărată ste -luță.

Și, așa cum îi stă bine unei ve -dete, Bianca a însușit o regulă de

aur: ”În scenă trebuie nu numai săcînți frumos, dar și să arăți bine”.La acest capitol, deși este încămicuță, fata se străduie să fie înpas cu colegele ei mai mari. Dinpoșețica sa nu lipsesc niciodatărujul și oglinjoara. Iar hăinuțelede scenă sînt alese, împreună cumama, foarte atent. Bianca nu sca -pă nici o ocazie să probeze rochi-ile și pantofii mamei sale. Ce mai,moda este pentru ea prioritară.

Cea mai mare dorință a feteieste însă una cu totul specială. Dela un timp încoace, ea tot încearcăsă-și convingă părinții că are ne -voie de un cadou din partea lor.Un frățior. ”Dacă aș avea un fră -țior, l-aș lua cu mine la concerte”,

spune visătoare micuța. Este gatasă facă orice, doar ca dorința ei sădevină realitate.

Ina Landa

Săptămîna trecută reprezentan-tul UNICEF Moldova, SendyBlanche, însoţită de Marin Alla,conducătorul ONG Târna Romdin Chişinău şi de şeful DirecţieiRaionale Învăţămînt Călăraşi, An-drei Ciubotaru, au vizitat gimnazi -ul din Răciula, instituţie care, dintoamna trecută, găzduieşte şi ele-vii fostului gimnaziu din Fru-moasa, supus reorganizării.

Vizita, potrivit lui Andrei Ciu -

bo taru, a avut ca scop monitori -zarea şcolarizării elevilor şi frec -venţa acestora. Oaspeţii s-au in te-resat şi de reorganizarea gimnazi -ului din Părcani, preconizată pen-tru acest an. Cei 87 de copii deetnie romă vor merge la studii, în-cepînd cu 1 septembrie, la gim-naziul din Răciula. Edilii localisusţin că există toate premisele şicondiţiile necesare pentru aceştielevi: un autocar special care să-i

aducă aici, săli de clasă dotate, pe -dagogi buni etc.

La ora actuală, gimnaziul dinPărcani nu are clasele a patra şi aşaptea. Marin Alla a declarat că,dincolo de condiţiile mult maibune de la gimnaziul din Răciula,venirea copiilor de romi aici va fica o „evadare dintr-o rezervaţie”.Ei vor avea mult mai multe şansede integrare în societate. Profi -tînd de ocazie, primarul de Răciu -

la, Ştefan Temţunic, i-a amintitlui Marin Alla despre angajamen-tul „Târna Rom”, fixat într-un con -tract semnat cu cîţiva ani în urmă,de a achita costul hranei copiilordin Părcani, bani care însă nu aumai fost plătiţi din anul trecut.

Vizita respectivă s-a înscris înşirul acţiunilor întreprinse deDirecţia Învăţămînt în scopul pre -gătirii sub toate aspectele a reor -ga nizării gimnaziului din Părcani.

Tudor Josanu

Are şase anişori şi o cheamă Bianca Moțpan. Frecventeazăstudioul muzical ”Do-Re-Micii” de la Palatul culturii dinUngheni de la vîrsta de trei anișori. Prima piesă muzicală a înregistrat-o chiar după o lună de „activitate” aici.

Bianca Moțpan: ”Dacă aș avea un frățior, l-aș lua cu mine la concerte”

Elevii din Răciula în atenţia UNICEF Moldova

Pasionați de muzică | Rubrică realizată în parteneriat cu Studioul Do-Re-Micii

5Expresul

În medie, 12% din populația R. Moldova își dorește ferm o eventuală unire cu România, arată datele unui sondaj efectuat de Centrul ”PolitKontakt” din Ucraina. Potrivit acestuia, cel mai mulți susținători ai Unirii sînt din Orhei (27%), Cahul (20%) și Hîncești (18%). Cei mai mulți oponenți fermi ai Unirii locuiesc la Edineț (65%) și Bălți (63%). Sondajul a fost efectuat în ianuarie 2012 pe un eșantion de 1500 respondenți din 10 orașe ale R. Moldova. (HotNews.md)

Actual

Vineri, 6 aprilie

Au învăţat unii de la alţii şi toţi împreună

„Lipsa unor proceduri și su-porturi informaționale legate dementorat în domeniul socio-economic, nivelul scăzut al co -o perării socio-economice înzo na de frontieră, rata înaltă așomajului atît în R. Moldova,cît și în România, au creat pre -misele pentru apariția unui ast-fel de proiect”, e explicat An ge-

la Ciocîrlan, managerul de pro -iect, preşedinta AO „Făclia”.

Tinerii implicaţi în activităţis-au declarat satisfăcuţi de re -zultate. „Am avut posibilitateasă discut cu persoane cu expe -ri enţă care activează de mulţiani în domeniul guvernamental,am primit răspunsuri la între -bări şi sfaturi utile”, a menţio -

nat Larisa Petcu, participantă laprogramul de mentorat. Un altparticipant, Andrei Găină, tînărantreprenor, a recunoscut că,fiind la început de cale, chiaravea nevoie de informaţii pen-tru a depăşi obstacolele pe carele-a întîlnit în activitate. „Amreuşit să dezvolt noi servicii şisă-mi găsesc parteneri, graţiesfaturilor mentorului meu”, asubliniat dînsul.

La fel de satisfăcut s-a dec -larat şi unul dintre mentori, Ale -xandru Cladco, preşedintele Ca -sei Antreprenoriatului Un gheni,dînsul remarcînd totoda tă: „Es -te foarte important ca noi, ceicare sîntem mentori, să încu ra -jăm tinerii, să fim des chişi, să-i

ajutăm să găsească soluții și răs -punsuri la întrebă ri le care-i fră -măntă”.

Deşi activităţile proiectuluis-au încheiat oficial, mentoriivor fi în continuare disponibilipentru a oferi consultanţă tine -rilor atît direct, cît şi prin inter-mediul site-ului creat în cadrulproiectului: www.mentorat-transfrontalier.ro.

De notat că proiectul a fostfinanțat de Uniunea Europeană,prin Programul OperaţionalComun România-Ucraina-Re-publica Moldova 2007-2013, adurat un an, iar valoarea totalăa acestuia a fost de 141.850euro.

Galina Petcu

Agenţia de organizare aevenimentelor speciale“Super Event” dinUngheni poate să văajute. Pentru început, cu unele sfaturi. Înprimul rînd, trebuie săştiţi că nu puteţi facenunta mai devreme de un an. De ce? Sîntunele aspecte care trebuie planificate celpuţin cu un an înainte.Dar să le luăm pe rînd.

Alegerea dateiÎnainte să stabiliţi data, trebuie să ştiţi cîteva detalii legate

de acest aspect. Lunile cele mai „pline” sînt lunile de vară, estemai greu să găsiţi un local, dar nu imposibil. Nu se fac nunţi înposturile religioase. Există o superstiţie, conform căreia nunţilefăcute în luna mai nu durează, deşi sînt o mulţime de căsniciifericite înfiinşate în mai. Dacă vă mai feriţi şi de 13, şi de pisicaneagră... veţi găsi împreună o dată convenabilă pe care – atenţie,bărbaţi! - va trebui să v-o amintiţi în fiecare an.

Ce fel de nuntă vreţi?Este important să ştiţi de la început ce fel de nuntă vreţi: în

restaurant, sau poate acasă, cu mulţi invitaţi sau în cadru re-strîns, fastuoasă sau simplă. În momentul în care ştiţi deja cefel de nuntă vreţi începe perioada de „informare”.

Perioada de informareE poate cea mai plictisitoare, însă cea mai „profitabilă” pe ri -

oadă. Vă va ajuta să aveţi nunta pe care aţi visat-o. Perioada de in -formare se întinde, cronologic vorbind, pe mai multe luni. Pen trufiecare detaliu în parte este indicat să vă informaţi în prealabil.

La treabă! Rezervaţi locaţia!Aţi făcut primii paşi în ceea ce priveşte informarea? E mo-

mentul să vă apucaţi de treaba propriu-zisă. Primul pas estealegerea locaţiei. Aţi stabilit localul? Mergeţi la faţa locului şidiscutaţi. Încheiaţi un contract în care să fie precizate toate de-taliile pe care le-aţi stabilit.

Rezolvaţi problema „sonorizării”Există două variante: DJ sau formaţie. După ce v-aţi decis,

mergeţi să îi ascultaţi la o altă nuntă. Angajaţi din vreme fieformaţia, fie DJ-ul. Nu îi veţi găsi în ultima clipă.

Angajaţi un fotograf/cameramanChiar dacă aveţi rude, prieteni care te pot ajuta cu pozele şi

„filmul” nunţii, este bine să angajaţi un profesionist. Asiguraţi-vă cu ochii proprii de calitatea pozelor. Angajaţi-l din vreme.

DecorareaDincolo de decorarea propriu-zisă a sălii (pe care ai rezol-

vat-o atunci cînd ai rezervat locaţia), este bine să angajaţi undecorator sau florar care să se ocupe cu aranjamentele floralede pe mese şi nu numai.

CumpărăturiE bine sa fie făcute din timp şi pe îndelete. Rochia de

mireasă şi costumul de mire ar trebui cumpărate în ultima lună,pînă atunci pot interveni schimbări de siluetă. Verighetele,pantofii, bijuteriile se pot cumpăra cu mult înainte. Nu uitaţi săalegeţi un text pentru invitaţii de nuntă potrivit.

Chestiuni oficiale – ultima lunăÎn ultima lună va trebui să aveţi grijă să mergeţi la starea

civilă pentru programare. Nu uitaţi să vorbiţi la biserică pentrua rezerva ziua şi ora potrivite.

Chestiuni mai mult sau mai puţin oficiale – ultima lună

Ultima lună este cea mai plină de conţinut. Veţi avea o mul -ţime de lucruri de pus la punct, de organizat, de confirmat. Vatrebui să aveţi grijă să vorbiţi (din nou!) cu decoratorul, cu„muzica”, fotograful etc. Să stabiliţi meniul, să comandaţi pră -ji turile, tortul. Ultima săptămînă ar trebui să fie dedicată „înfr u -museţarii”: vopsit păr, programare la coafor, manechiurist etc.

Ar fi bine să cunoaşteţi tradiţiile şi obiceiurile de nuntă, su -per stiţiile. Cel mai important însă e să faceţi din ziua nunţii o zide neuitat, v-aţi chinuit doar aproape un an de zile pentru asta.

Cu drag, Aliona Leşanu

Vreţi să aveţi o nuntă de vis?

O reţea transfrontalieră de mentori bine pusă la punct –iată rezultatul implementării de către AsociaţiaObștească pentru Copii și Tineret „Făclia” din Ungheni,în parteneriat cu Institutul de Dezvoltare ComunitarăRomânia, Primaria Ungheni și Casa Antreprenoriatuluidin aceeaşi localitate, a Proiectului „Program de men-torat transfrontalier – model inovativ de parteneriat și colaborare prin dezvoltarea unei reţele de mentori și schimb de experienţă în domeniul social-economic”.

Mari speranţe pentru fotbalul din Ungheni

Prima repriză a fost do -mi nată de către oaspeţi,aceştia înscriind un gol re-marcabil de la circa 20 demetri, care i-a surprins atîtpe apărători, cît şi pe portar.În repriza a doua, însă, eve -nimentele s-au schimbat ra -dical. Fotbaliştiii unghe -neni au creat mai multeocazii, dar... Ajungînd depatru ori unul la unul cuportarul echipei adverse, nuau reuşit să înscrie nici ungol. Noroc de apărătorii te -leneşteni care au marcat unun gol în propria poartă. Sco -rul, astfel, a devenit egal.

Peste cîteva minute Vea -ceslav Nica de la „Moldo -va-03” a adus victoria şitrei puncte la activ dintr-o

lovitură de la 11 metri (pe -nal ty). De notat că în primarepriză acelaşi VeaceslavNica a ratat un penalty.

Victoria obţinută aducemari speranţe în revenireafotbalului din Ungheni. Dealtfel, „Moldova-03”esteunica echipă din Campi-onat compusă exclusiv dindiscipolii şi antrenorii şco -lilor sportive locale, alăturifiindu-le oameni pasionaţide fotbal, printre care: Dio-nis Ternovschi (magazinBri cone), Mark Zweg (Î.M.AVE Ungheni), Valeriu Jar-dan (Colegiul de medi ci -nă), Ghenadie Mitriuc (SRLRincor-Prim), Cristofor Cod -reanu, viceprimar de Un -gheni, Alexandru Duşcov

(SA Cereale-Prut). Următorul meci unghe -

ne nii l-au pierdut, scor 2:0,în deplasare, în faţa echipeiFC Edineţ. „Mă bucur to -tuşi, căci echipa, în pofidacondiţiilor în care se află, s-aprezentat bine”, a declaratValeriu Ciobanu, preşedin -te le CS „Moldova - 03”. Laora actuală, nu are nici echi -pamentul necesar, nici mingi,nici bani. Evoluează şi se men -ţine pe linia de plutire doardatorită entuziasmului caremai domneşte la Ungheni.Valeriu Ciobanu este însăîncrezător că această crizăva fi depăşită şi, în cele dinurmă, se va găsi un sponsorserios, care să reuşească săreînvie tradiţiile de altă da -tă ale fotbalului unghenean.La ora actuală, SC „Mol do -va-03” se află pe ultima po -ziţie a clasamentului. (Lu -cia Bacalu)

„Moldova-03” Ungheni, participantă în Campi-onatul R. Moldova la fotbal, Divizia B, a începutcu dreptul returul. Pe 24 martie, pe teren propriu, a învins echipa FC Teleneşti.

Nu şi-au primit salariile din anul trecutSituaţie extrem de tensionată în la gos -

po dăria comunal-lo ca tivă din Călăraşi. Cei117 an ga jaţi îşi aşteaptă salariile încă dinluna mai a anului trecut. Astfel, datoriile sa -lariale constituie în prezent 1 milion 150 miilei. În plus, instituţia respectivă mai dato rea -ză pentru curentul electric consumat aproxi -mativ 500 mii lei. Situaţia creată a fost subiectde dezbateri la cîteva şedinţe ale Consiliu-lui orăşenesc. De fiecare dată au fost adop-tate decizii care, însă, nu au fost executatepînă la capăt. Primarul Nicolae Melnic spu -ne că anul trecut Consiliul a adopat şi un

plan de acţiuni menite să remedieze situa -ţia. Printre acestea se numără: încheiereacontractelor cu toţi beneficiarii pentru fur -ni zarea apei şi evacuarea gunoiului, insta-larea contoarelor de apă noi, optimizareacheltuielilor pentru întreţinerea apartului deconducere. S-a decis de asemenea să fievîndute ţevile metalice din vechea reţea deapă şi canalizare. Gheorghe Mutu, directo -rul instituţiei respective, susţine că cele pre -văzute de acest plan se îndeplinesc ane voios.Astfel, din numărul total de 5400 de bene-ficiari doar cu circa o mie au fost încheiate

contracte de livrare a apei şi cu 1700 - con-tracte de evacuare a deşeurilor menajere.

La apariţia datoriilor a contribuit majora -rea salariilor, conform unor hotărîri de Gu-vern, dar şi nerespectarea de către primăriea angajamentului de a aloca, pînă la fineleanului trecut, 500 mii de lei pentru acoperireaacestora, afirmă Gheorghe Mutu. Revoltaţide situaţie 12 salariaţi au apelat la instanţade judecată, adjudecîndu-şi salariile ce li secuveneau. Ceilalţi au declarat că vor re-curge la măsuri extreme, cum ar fi greva.

Tudor Josanu

E scundă, dar are o inimă mare

Se zice că boala se tratează uneori și cu uncuvînt bun, cu o privire gingașă, cu un sfatsau o încurajare. Într-adevăr așa este.

La înce pu tul lunii martie, aflîndu-mă înspitalul din Cornești, condus de NataliaMunteanu, am observat cu cîtă amabilitatesînt tratați aici bolnavii. De multe ori îmipuneam întrebarea: oare cînd mai are timpaceastă doamnă pentru sine? Ne culcamseara, pe la ora 22.00, cu ea și tot cu ea netrezeam dimineața, la ora 7.00. În plus, dînsaactivează şi la Centrul de sănătate, unde eașteptată de un număr mare de pacienți. In-diferent dacă era obosită sau indispusă deceva, dumneaei, de fiecare dată, găsea pentrufiecare pacient cuvinte de alinare.

E scundă, dar are o inimă mare, un sufletbun și e plină de energie. Este respectată șiapreciată de toată lumea, fiindcă datorită eis-a păstrat spitalul din Cornești.

Sub conducerea Nataliei Munteanu, luc -rează ca albinuțele surorile medicale. Şi ele,ca şi şefa lor, sînt foarte atente şi grijulii cuorice pacient.

Le mulțumesc din suflet pentru tot ceea cefac pen tru sănătatea oamenilor. Fie ca toate flo-rile primă ve rii să vă parfumeze calea și să ră -mîneți mereu așa. Bu nul Dumnezeu să vă aibăîn pază oriunde și oricînd.

Cu mult respect, Liuba Urzică, bibliotecară la gimnaziul Bumbăta

Agenţia de organizare a evenimentelor speciale SUPER EVENT vă propune:- Felinare zburătoare- Baloane cu heliu- Decor din baloane, flori,

drapaj, lumînări - Efecte speciale: confeti,

fum rece, glob cu lumini- Foto, video- Dansatori, moderatori- Personaje din desene animate.Tel.: (236)28842, 23402, 069590838 (Aliona Leşanu) E-mail: superevent.ungheni@yahoo.com

La prezentarea acestui anunţ decupat – REDUCERI CU 10%

Se vinde casă (din 1966) însatul Corneşti. Teren 25,6ari (10 ari ‐ vie). Se află maisus de primărie, la o distan ‐ţă de 300‐400 metri.

Telefon: 0(22) 731797; 060267498.

Se vinde sală de ceremonii,

magazin în Ungheni, aparat de amestecat

aluatul. Tel.: (236) 21626,

079613620

6Expresul

Mihai Ghimpu se numără printre 10 cei mai mari “dușmani” ai Federației Ruse. Publicația rusă “Moskovskie Novosti” a făcut o listă a zece personalități politice care-și construiesc politica în baza retoricii anti-rusești. În ceea ce priveşte alegerea lui Ghimpu, ziarul o o explică prin faptul că dînsul se arată în permanență indignat că Rusia nu recunoaşte ocupaţia sovietică a R.Moldova, ceea ce ar însemna că “încă mai intenţionează să ne ocupe”. (Unimedia.md)

Fragmentarium

Vineri, 6 aprilie

De la cei mai tineri...Federaţia de joc de dame a R.

Mol dova a organizat la UngheniCam pionatul naţional între elevi. Auparticipat 71 de băieţi şi fete din Chi -şinău, Bălţi, Bender, Tiraspol, Soro -ca, Ungheni, Drochia, Străşeni, Călă -raşi, Ialoveni, Ştefan Vodă şi Comrat.În calitate de oaspete de onoare a fostsecretarul Federaţiei, Greta Sturza.

Cele mai multe locuri premiantele-a revenit reprezentanţilor din Ben-

der (10 medalii); 4 medalii au obţinuttiraspolenii. Două medalii au mers laStrăşeni. Din cei opt reprezentanţi aiUngheniului, cel mai bun rezultatl-a avut Marcel Ursu, elev la Şcoalaprimară „Spiridon Vangheli”, cares-a clasat pe locul VII.

... la cei mai în vîrstăTurneul raional la joc de dame, cu

genericul „50 plus”, a adunat nume -roşi amatori ai acestui joc, care au

trecut de vîrsta primei tinereţi. Pe lo -cul I s-a clasat Dumitru Gorea din Si -neşti, după care au urmat doi unghe -neni: Nicolae Corduneanu (locul II)şi Vasile Bacalu (locul III). Cel maitînăr participant a fost Ion Corlă tea -nu din Ungheni, iar cel mai în vîrstă- Constantin Timofte (a.n. 1933).

Seghei Nicul, arbitrul principal

al celor două campionate

Dame în luna martie

Codare contra consumului de alcool

PsihoterapiePsihoanaliză

Doctor Galina Aparu Servicii licențiate

or. Ungheni, str. BarbuLăutaru, 26, of. 208Programare la tel.:

079521319

Cine nu îl cunoaşte pe Serghei Nicul,specialist în cadrul Direcţiei generalefinanţe Ungheni? Şi nu doar la Ungheni,ci în întreaga regiune. Pe lîngă faptulcă este economist, dînsul mai este şi pre -şedintele Federaţiei raionale a joculuide dame Ungheni. Este un mare amatoral damelor, este un campion.

Jocul de dame a intrat în viaţa sa pecînd avea doar 3 ani. Primul învăţători-a fost chiar tatăl său. La vîrsta de 10ani, obţine prima victorie: devine cam-pion al şcolii medii din Găleşti, Stră -şeni, unde trecuse cu traiul familia sa.El s-a născut însă la Stolniceni, Ungheni.Succesul pe care-l obţinuse atunci l-afăcut să meargă mai departe. A partici -pat la diferite competiţii de toate ran-gurile. În 1973, devine campion alTehnicumului financiar-economic dinChişinău. Nu s-a oprit aici. După altesuccese incontestabile, în anul 1991devine campion al Republicii Moldovala dezlegări. Urma să plece la Campi-onatul Mondial, în Cehia, dar nu a avutbanii necesari pentru aceasta. În acelaşian, devine şi campion al URSS întrepersoanele cu dizabilităţi. SergheiNicul a evoluat la şapte ediţii ale fazeifinale a campionatelor naţionale, ligasuperioară, reuşind să se claseze, înanul 2007, pe un onorabil loc – al VIII-lea, astfel fiind recunoscut printre ceimai puternici jucători de dame dinrepublică. Este un promotor înflăcăratal acestui joc.

Marea sa pasiune pentru jocul de

da me nu l-a încurcat niciodată în activi -tatea sa de economist. Din contra, l-aajutat. A reuşit întotdeauna să împleteas -că armonios viaţa profesională cu ceacompetiţională, dar şi cea personală.

Consideraţi că sînteţi un om reali -zat?

La anii mei, mă simt oarecum reali -zat. Am o familie, am un copil care de -ja şi-a găsit un loc în viaţă. În curîndvoi fi bunel. Ce pot să-mi mai doresc?Şi profesional mă simt un om împlinit,pentru că mi-am găsit locul potrivit.

Care sînt principiile dumneavoas trăde viaţă?

Trebuie să fii cinstit în lucrul pecare îl faci, să fii responsabil şi, nu înultimul rînd, punctual. Lucrul începuttrebuie dus neapărat pînă la capăt.

Principalele momente din viaţăcare v-au făcut să fiţi ceea ce sînteţi.

Absolvirea facultăţii a fost cel maiimportant moment. De cînd am primitdiploma, activez la Direcţia generalăfinanţe Ungheni. Sînt aproape 40 deani! Mă bucur de ceea ce am realizatpînă acum. Nu m-am plictisit de ceeace fac zi de zi, pentru că ajungem iarăşila vorba pe care am mai spus-o: dacăai început un lucru, trebuie să-l ducipînă la capăt. Un alt moment importantcare mi-a schimbat viaţa este entuzias-mul pentru jocul de dame.

Cu ce se mîndreşte Serghei Nicul?Cu familia, cu feciorul meu.Ce calităţi ar trebui să aibă un om

ca să fie prietenul dumneavoastră?Ca să-mi fie un prieten adevărat un

om ar trebui să aibă demnitate, să fiede încredere, deştept, ingenios, gospo-dar şi... frumos la suflet. Să nu uitămnici de proverbul: prietenul bun lanevoie se cunoaşte. Este principial.

Ocupaţia dumneavoastră preferată.În afară de lucrul pe care îl fac zi de

zi, sînt damele, iar în afară de dame,îmi place să muncesc în grădină, să măplimb, toamna tîrziu, prin pădureaaurie.

Visul dumneavoastră de fericire.Tot ceea ce îmi doresc cel mai mult

de la viaţă e să-mi fie familia sănă toa -să, să mă bucur de realizările copiluluimeu.

Starea de spirit actuală.Oricare ar fi situaţia, trebuie să fim

cît mai optimişti, căci doar aşa putemsă schimbăm lucrurile în mai bine.

Cine au fost cei care v-au marcatcaracterul şi viitorul?

Datorită părinţilor mei am ajuns săfiu ceea ce sînt. Tatăl meu a fost primulmeu învăţător, şi nu doar la şcoală, cişi la jocul de dame.

Deviza dumneavoastră?Pace, linişte şi sănătate.

Natalia Junghietu

Dacă a început un lucru, neapărat îl va duce pînă la capăt

10 întrebări pentru oameni de nota 10

Închipuiţi-vă o lume încare oamenii şi-ar spuneunii altora numai adevărul.Cred că ar fi o lume a răz -bo iului permanent, a dis -pre ţului şi a răzbunărilornesfîrşite. Fiecare zi ar fiîncepută sub semnul urii,nu i-am mai saluta pe ceiantipatici, la întrebările co -legilor nesuferiţi am răs -pun de cu tăceri scîrbite şiam ieşi pe toate uşile cuşuturi în funduri.

Minciuna e drogul de ca -re nu putem scăpa. Ocolimadevărul cu nesaţ, cu pati -mă, cu disperare, cu obidă.Nici nu avem încotro…“Bu nă dimineaţa, ce binearăţi astăzi”, spunem zîm-bind cuiva care arată canaiba. “Mă bucur nespus săva cunosc”, rostim cu dră -gă lăşenie în timp ce zgîl ţî -im mîna transpirată a unuiins căruia i-am uitat instan-taneu şi numele, şi chipul.“Mulţumim pentru amabi -litate”, ne gudurăm pe lîn -gă cei de care nu ştim cumsă scăpăm mai repede.

S-a constatat că bărbaţiimint mai mult ca femeile.De ce? Fiindcă ţin cu dinţiila supremaţia lor în răz bo -iul sexelor. Ei îşi îngroaşăla maximum calităţile şi-şisubţiază defectele. Te uiţi,acestea au devenit trans-

parente, fine, delicate, plă -cute la gust şi pipăit. Cinesînt cei mai buni bucătari?“Noi!”, vor răspunde cei cenu au pus în viaţa lor mînamăcar pe o coadă de tigaie.Dar cei mai pricepuţi şo -feri? Nici nu se discută...Cei mai tari finanţişti? Ceimai profunzi filosofi? Ceimai puternici şi mai isteţi?Noi, noi, şi iarăşi noi…

Măi frate, măi… Rîd sănu plîng! Oare cine leşinăcînd vede un vîrf de serin -gă? Cine se înverzeşte defrica nevestei? Cine pupămai cu foc botinele şefilor?Cine bîrfeşte mai mult lău -dîndu-se cu “victoriile” lorasupra femeilor?

Ei se prefac că spun ade -vărul şi noi ne prefacemcă-i credem. Minciunile auajuns să ne fie dragi şi ne -cesare ca sarea în bucate.Dar pînă cînd?

“Un învăţat indian obo-sise ascultîndu-şi ciraculplîngîndu-se de toate şi detoţi. Într-o zi, l-a trimis să-iaducă nişte sare. Neferici-tul ucenic, bolmojind subnas, i-a adus sarea cerută.Bătrînul a luat un pumn, l-aturnat într-un păhar şi i-aporuncit să-l bea. Tînărull-a privit puţin mirat, darîndeplini totuşi porunca în -văţatului. N-a putut să bea

nici măcar o înghiţitură, în-cepuse a scuipa şi a se plîn -ge din nou. “Ei, îl întrebăînvăţătorul, cum e la gust?”.“Ca otrava”, îi răspunseacesta cu ură. Bătrînul puf -ni în rîs, îl apucă de un cotşi-l tîrî pînă la lacul ce se af -la în apropiere. Luă un pumnde sare şi, arucîndu-l în apă,îi porunci din nou să bea.,,Ei, cum e acum gustulapei?”, îl întrebă din nou.“Răcoritoare”, răspunsebă iatul. “Ai simţit gustulsării?”. “Nu...”. Bătrînul seaşeză lîngă el şi-i zise: “Înviaţă orice greutate e casarea nici prea multă, niciprea puţină. Dumnezeu îţidă doar atîta durere cît poţiduce. Treci prin viaţă doarplîngîndu-te şi nu iei în sea -mă că ea e demnă de trăit.E important ce alegere faci- să fii un păhar sau unlac...”.

Morala: “A constata unadevăr nu înseamnă săurăşti pe cineva. Foloseşteînţelepciunea de ieri în lu -mea nebună de azi”.

Adevărul sau minciuna...

De la A pînă la Z cu Ala Mutilică

De ziua libertăţii presei – un turneu regional la jocul de dameDe ziua libertăţii presei, sărbătorită

tradiţional la 3 mai, ziarul „Expresul”,în parteneriat cu Federaţia raională ajocului de dame Ungheni, organizeazăturneul regional la jocul de dame-64,ediţia a V-a.

Vă propunem spre rezolvare urmă -toarele probleme:

Problema nr.1:Albele simple – a1, c3, d2, d4, e3,

f2, f4, h6 (8);Negrele simple – a7, b2, c7, e7, f6,

f8, g5, g7 (8).

Problema nr.2Albele simple – b4, c3, c5, d4, e1,

f2, g1, g3 (8);Negrele simple – a3, a7, b6, b8, c7,

d6, e7, h6 (8).În ambele poziţii albele încep: nr.1

– egalitate, nr.2 – cîştig.Vă urăm succes!

Aşteptăm răspunsurile dumnea voas -tră pînă la 1 mai, pe adresa redaţiei „Ex -

presul”: or. Ungheni, str. Barbu Lău ta -ru 26, of. 229 sau personal lui SergheiNicul, preşedintele Federaţiei raionalea jocului de dame, pe adresa: Ungheni,str. Naţională 9, Direcţia Generală Fi -nanţe, etajul 3, of. 319.

Cei ce vor rezolva corect ambeleprobleme vor avea parte de o surpriză.

Răspunsurile corecte şi invitaţiaoficială la finala turneului vor fi publi-cate în numărul din 4 mai curent.

Informaţii suplimentare la tel.: 0(236) 28575, 27508.

Consiliere psihologică individualăConsiliere psihologică de grup pentru părinţi şi copiiRezolvarea dificultăţilor din relaţii Metode de relaxare şi antistres; dezvoltare personală.Tel.: 069290393; e-mail: pelin_ion@yahoo.com, Skype: solutii_online

Vînd apartament cu o odaie înUngheni.

Tel.: 069589933

Vînd apartament cu 3 odăi (etaj3 din cinci) în Ungheni, regiu-nea magazinului „Făt-Frumos”.Tel.: (236) 31053, 078098743

Luni, 9 aprilieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00Ştiri 6.15 Baştina 7.10, 8.15 Bună dimineaţa!9.10, 17.15 “DORA” 10.00, 21.25 “A DOUAŞANSĂ” 10.30 Reporterul de gardă 11.00 Bunăseara! 12.00 Vedete la bis 13.10, 18.30 “ NOILEAVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”13.40 Cultura azi 14.25 “Hathi” 16.05 Săptămînasportivă 16.35 Magazinele UEFA 18.00 Focus.Magazin TV 19.00 Mesager 19.40 Povestea deseară 19.55 Moldova în direct 22.20 Templulmuzicii 23.00 “Idila cu dădaca”.PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile ProTv 10.00, 13.30, 15.45 Teleshopping 10.15„TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00 „FETERELE” 14.00 Serviciul român de comedie 16.00„ISUS DIN NAZARET” 17.45 Happy Hour21.00 În Profunzime 23.00 „PARIU CU VIAŢA”.

Marţi, 10 aprilieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00Ştiri 6.10, 10.30 Documentar 7.10, 8.15 Bunădimineaţa! 9.10, 17.15 “DORA” 10.00, 21.25 “A

DOUA ŞANSĂ” 11.00, 19.55 Moldova în direct12.00 Accente econmice 12.30 MagazineleUEFA 13.10, 18.30 “NOILE AVENTURI ALELUI BLACK BEAUTY” 13.40 În memoriam14.10 “TROIŢA” 15.40 Respiro 16.00 Ring Star18.00 Găgăuz ogea 19.00 Mesager 19.40Povestea de seară 22.20 Cultura azi 23.05 “UNPREOT PRINTRE NOI”.PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile ProTV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15, 16.15„ISUS DIN NAZARET” 11.00 „PARIU CUVIAŢA” 14.00 „LOIS ŞI CLARK” 17.45 HappyHour 20.30 MasterChef 23.00 AutoExpert 23.30„SPARTACUS: NISIP ÎNSÎNGERAT”.

Miercuri, 11 aprilieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00Ştiri 6.15 Găgăuz ogea 6.50 Filler 7.10, 8.15 Bunădimineaţa! 9.10, 17.15 “DORA” 10.00, 21.25 “ADOUA ŞANSĂ” 10.30, 15.15 Documentar11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00 Baştina12.45 Cinemateca universală 13.10, 18.30“NOILE AVENTURI ALE LUI BLACKBEAUTY” 13.40, 22.45 “UN PREOT

PRINTRE NOI” 15.45 Videoteca copiilor 16.00Magazinul copiilor 16.30 Istorie şi Victorie 18.00Russkii mir 19.00 Mesager 19.40 Povestea deseară 22.20 Portrete în timp. PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 23.30 Ştirile ProTV 10.00, 13.45, 15.45 Teleshopping 10.15,16.00 „ISUS DIN NAZARET” 11.00 „LOIS ŞICLARK” 14.00 „ŞANSA DRAGOSTEI” 17.45Happy Hour 20.30 Serviciul român de comedie21.30 Fotbal Cupa Ronâniei.

Joi, 12 aprilieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00Ştiri 6.15 Russkii mir 6.50 Legendele muzicii7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 17.15 “DORA”10.00, 21.25 “A DOUAS ŞANSĂ” 10.30 Naturaîn obiectiv 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00O seară în familie 13.10, 18.30 “NOILE AVEN-TURI ALE LUI BLACK BEAUTY” 13.40Găgăuz ogea 14.10, 23.10 “UN PREOTPRINTRE NOI” 15.45 Documentar 16.15 Eru-dit cafe 18.00 Vector european 19.00 Mesager19.40 Povestea de seară 20.50 Super-loto “5” din“35” 22.20 Reporterul de gardă 22.45 Un sfert

de vorbă cu Ilona Spătaru. PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 23.30 Ştirile ProTV 10.00, 13.45, 15.45 Teleshopping 10.15,16.00 „ISUS DIN NAZARET” 11.00 „ŞANSADRAGOSTEI” 14.00 „CRIMELE DIN MID-SOMER – ÎN UMBRA GHILOTINEI” 17.45Happy Hour 20.30 „LAS FIERBINŢI” 21.30Fotbal Cupa României.

Vineri, 13 aprilieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00Ştiri 6.15 Cuvintele Credinţei 7.10, 8.15 Bunădimineaţa! 9.10, 17.15 “DORA” 10.00, 21.25 “ADOUA ŞANSĂ” 10.30 Vector european 11.00Moldova în direct 12.00 Evantai folcloric 12.40Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru 13.10, 18.30“NOILE AVENTURI ALE LUI BLACKBEAUTY” 13.40 Russkii mir 14.10 Portrete întimp 14.35, 23.05 “UN PREOT PRINTRENOI” 16.10 Festivalul de romanţe “Crizantemade argint” 18.00 Accente economice 19.00Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 VeronicaGarştea la 85 de ani 22.20 Fii tînăr!

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.45, 14.45 Teleshopping 10.15, 17.00„ISUS DIN NAZARET” 11.00 „CRIMELEDIN MIDSOMER – ÎN UMBRA GHILO TI -NEI” 14.00 Apropo TV 15.00 „Dragoste în stilshakesperian” 20.30 Românii au talent.

Sîmbătă, 14 aprilieTVM6.00, 17.00, 21.00, 22.00, 23.35 Ştiri 6.10 “UNPREOT PRINTRE NOI” 9.15, 16.00, 21.25,22.20 Documentar 10.00 Părinţi şi copii 10.30Şriinţă şi inovare 11.00 Casa mea 11.30 Dor 12.00“Ultima noapte a lui Socrate”. Spectacol 13.20“Omagiu pentru Divă”. Selecţiuni din spectacol14.25 Cinemateca universală 14.40 Desene ani-mate 15.30 Magazinele EURO 2012 16.30 Lamulţi ani! 17.15 Art-Club-Afişa 17.50 Alternative18.10 Erudit cafe 19.00 Mesager 19.35 Povestea deseară 19.50 O seară în familie 23.05 T. Zgureanu.“Oratoriul David” 23.45 Domnului să ne rugăm.PRO TV7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro TV 10.00,13.05, 15.30 Teleshopping 10.15 Ce se întîmplă,doctore? 11.00 AutoExpert 11.30 În Profunzime

13.20 „CINE-I FATA?” 15.45 Românii au talent20.30 „PAULIE” 22.30 „ISUS DIN NAZA -RET” 23.45 Slujba de înviere.

Duminică, 15 aprilieTVM6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10, 8.40 Docu-mentar 7.00 Cinemateca universală 7.15 Cuvin-tele Credinţei 8.00 Templul muzicii 9.10 Desenanimat 10.00 Ring Star 11.00 Istorie şi Victorie11.30 La datorie 12.00 Moldovenii de pretutin-deni 12.30 Natura în obiectiv 13.00 Filler 13.15Program muzical 14.00 Baştina 14.45 Respiro14.55 “Stele în oglindă”. Spectacol muzical 16.30La mulţi ani! 17.15 Cultura azi 18.00 La noi însat 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”19.00 Mesager 19.35 Povestea de seară 19.50Vedete la bis 21.25 Orchestra “Mugurel” 22.20“FANFAN LA TULIPE”.PRO TV7.00 „PAULIE” 9.00 „CARTEA JUNGLEI II”11.00, 13.05, 16.00 Teleshoping 11.00 „MECIULSECOLULUI” 13.20 Apropo TV 14.00 MasterChef 16.15 „ELLA FERMECATĂ” 18.00 Româ-nia, te iubesc! 19.00, 20.00 Ştirile Pro Tv 20.30„CONAN” 23.00 „ULTIMELE DORINŢE”.

7Expresul

Citatul săptămîniiCînd o uşă se închide, o alta se deschide; dar deseori ne uităm atît de mult la ușa închisă că nu o mai vedem pe cea care s-a deschis pentru noi. Hellen Adams Keller

Programe TVPublicitate

Vineri, 6 aprilie

Colectivul Consiliului raional Ungheni exprimă sincerecondoleanţe colegelor Ludmila Ursatiev şi Irina Toader,în legătură cu trecerea în nefiinţă a bunelului Ion Gorin -cioi. Dumnezeu să-l odihnească în pace.

CONDOLEANȚE

Maica stareţă Sofia împreună cu preotul Iosif fac minuni dumne-zeeşti prin deschiderea Carţii Sfin-te. Rezolvă orice fel de problemă pe baza zodiei şi numelui chiar de la distanţă. A fost aprobată de Bi-

serică şi de cei mai mari episcopi din România datorită rezultatelor garantate oferite cli-enţilor săi. Dacă va-ţi pierdut orice speranţă în dra-goste, în sănătate, în afaceri alegeţi calea Domnului, iar prin Sfinţia Sa, Maica Sofia vă va ajuta din toate punctele de vedere indiferent de naţionalitate.

Tania din Rezina: „Sincere mulţumiri măicuţei Sofia deoarece aveam vârsa de 28 de ani şi nu mă puteam căsători. Fiecare relaţie pe care o aveam nu o puteam duce până la capăt. Cu rugăciunii sfinte, maica Sofia mi-a dezlegat cununia şi acum sunt că-sătorită şi fericită”.

Ioan din Chişinău: „Multumesc măicuţei stareţe Sofia şi preotului Iosif pentru că aveam dureri îngro-zitoare din cauza cărora noaptea nu puteam dormi. Apelasem la foarte mulţi doctori, dar nu îmi puteau găsi leacul. Cu puteri miraculoase mi-a scos argintul viu din corp şi acum mă simt bine şi sănătos”.

Cine va apela acum în postul Paştelui va avea avantaje din toate punctele de vedere. Sunaţii la tel: 0040743828144 sau 0040722919763.

5 aprilie – Ziua SalvatoruluiStimaţi angajaţi ai Serviciului Protecţiei Ci-vile şi Situaţiilor Excepţionale,Permiteţi-mi, în numele Consiliului raionalşi al meu personal, să vă felicit călduros cuocazia zilei profesionale. Salvatorul are o sarcină multiplă în salvareavie ţilor omeneşti, în caz de situaţii excepţionale.În acest context, vă transmit cele mai sin-cere şi cordiale urări de sănătate, fericire,prosperare. Vă doresc succese în munca di-ficilă, activitate fructuoasă şi rezultate fru-moase, curaj, vitejie, devotament, să purtaţiîn continuare în inimi triumful demnităţii,iar în gînduri - simţul responsabilităţii.Din tot ceea ce faceţi şi întreprindeţi, vă do-resc un viitor senin, plin de căldura recunoştinţei omeneşti şi a satis-facţiei morale, la care are dreptul fiecare profesionist.

Cu mult respect, Vasile Bîtca, preşedintele raionului Nisporeni

Dragi Salvatori,La 5 aprilie, vă sărbătoriţi ziua profesională. Cu această ocazie frumoasă,vreau să vă adresez cele mai sincere felicitări şi urări de bine. Fie camunca şi devotamentul realizat în domeniul protecţiei civile să vă ser-vească şi pe viitor drept călăuză în faţa sarcinilor trasate faţă de insti-tuţie şi cetăţeni.Vă mulţumesc şi doresc ca şi în continuare să asiguraţi un climat normalde siguranţă publică pentru cetăţenii raionului Ungheni.

Cu profund respect, Iurie Toma, preşedintele raionului Ungheni

În atenţia agenţilor economiciOrganizaţia pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici si Mijlocii(ODIMM) pe lînga Ministerul Economiei, în parteneriat cuConsiliul Raional Ungheni şi Camera de Comerţ şi Industriefiliala Ungheni, organizează cursuri de instruire în cadrul Pro-gramului Gestiunea Eficientă a Afacerii (GEA).Gestiunea Eficientă a Afacerii (GEA) este un program desti-nat antreprenorilor de orice vîrstă ce practică activităţi eco-nomice sub orice formă de organizare juridică, care dorescsă-şi sporească abilităţile în domeniul antreprenorial pentruasigurarea gestionării eficiente a afacerii proprii.

Modulele de instruire propuse pentru luna aprilie 2012: 07-08 aprilie. “Negocierea si administrarea creditelor”, trainerTudor LupaşcuLocaţia: Sala de conferinţe, Consiliul Raional Ungheni, str.Na-ţională, 9 17-18 aprilie. “Tehnici de vînzări eficiente”, trainer Adela Enache Locaţia: Sala de şedinţe, Camera de Comerţ şi Industrie, fil. Un-gheni, str. Barbu Lăutaru, 2624-25 aprilie. “Din start cu idei optime de afaceri”, trainerAdela EnacheLocaţia: Sala de şedinţe, Camera de Comerţ şi Industrie, fil. Un-gheni, str. Barbu Lăutaru, 26Fiecare curs se va derula timp de 2 zile (21 ore academice), înce-pînd cu ora 10.00.Telefoane pentru informaţii: Direcţia Economie şi Re-forme: 23599, 26435, 23054E-mail: der.ungheni@yahoo.com

UtilUn sfat pe săptămînăCuptorul se curăţă mai uşor, dacă lăsăm ceva praf de amoniac peste noapte în locurile mai greu accesibile sau acolo unde murdăria este mai groasă. Îl curăţăm, ca de obicei, a doua zi.

8ExpresulVineri, 6 aprilie

BerbecFoarte multe de făcut şi puţin timp. Acţiunea e cuvîntul-cheie al

acestei săptămîni. Nu veţi avea prea mult timp să respiraţi. Eforturilevoastre vor avea succes în viitorul apropiat.

TaurTreceţi printr-o perioadă de melancolie şi singurătate, o perioadă

mai proastă din punct de vedere psihic. Perioada aceasta estefavorabilă activităţilor legate doar de casă.

GemeniVă bucuraţi de un val de energie care vă determină să luaţi decizii

importante şi să vă faceţi planuri măreţe. În general, nu vor exista im-pedimente obiective pentru realizarea planurilor.

RacSăptămîna se caracterizează prin activitate socială intensă. Aceasta

poate avea legatură şi cu serviciul, însă mai puţin. Banii vor veni subforma unor cadouri sau a unor datorii recuperate.

LeuLeul este una din puţinele zodii care se poate transforma de la ex-

terior spre interior, aşa că, această înfrumuseţare a existenţei pe care oveţi face poate fi un pas spre o schimbare profundă.

FecioaraCeea ce veţi începe acum, va ieşi bine, chiar dacă acest lucru se va

întîmpla peste mai mult timp. Aveţi energie şi entuziasm şi veţi trans-mite această stare şi partenerului de viaţă.

BalanţaNimic nu vă deranjează mai tare decît lipsa armoniei, în toate as-

pectele ei. Veţi fi puse pe schimbare, nu a voastră, ci a celor din jur.Fiţi atenţi: riscaţi să atrageţi antipatii.

ScorpionGeloşii scorpioni vor găsi motive să-şi manifeste acest defect. Asta

nu înseamnă că ele vor fi şi fundamentate temeinic. Le căutaţiinconştient pînă şi în cel mai mărunt lucru.

SăgetătorVă simţiţi puţin plictisiţi, aveţi nevoie de provocare şi acţiune.

Această săptămînă nu este favorabilă demarărilor de planuri şiproiecte.

CapricornSînteţi stăpîniţi de imbolduri romantice. Aceste mici indiscreţii nu

demonstrează altceva decît că aveţi nevoie de mai multă atenţie dinpartea partenerilor.

VărsătorActivităţile intelectuale sînt favorizate de perioada astrologică prin

care treceţi. Tot ce veţi învăţa acum veţi reţine corect şi pe termen lung.

PeştiVeţi dori să ieşiţi mai mult să vă distraţi, veţi fi glumeţi, veseli,

entuziaşti, veţi dori să aduceţi ceva nou în relaţia de cuplu şi toate aces-tea nu pot decît să vă facă bine.

Horoscop | 9 – 15 aprilieLa Bucătărie cu Irina Caducenco

9 aprilie: noaptea – +6 (puţin înnorat, ploaie slabă); ziua - +7 (senin).

10 aprilie: noaptea – 0 (puţin înnorat, zăpadă); ziua - +13 (puţin înnorat, ploaie slabă).

11 aprilie: noaptea - +3 (puţin înnorat, ploaie slabă); ziua - + 16 (puţin înnorat, ploaie slabă).

12 aprilie: noaptea - +5 (puţin înnorat, ploaie slabă); ziua- +19 (puţin înnorat, ploaie slabă).

13 aprilie: noaptea - +6 (puţin înnorat, ploaie); ziua - +17 (puţin înnorat, ploaie).

14 aprilie: noaptea - +5 (puţin înnorat, ploaie slabă); ziua - +17 (puţin înnorat, ploaie slabă).

15 aprilie: noaptea - +6 (puţin înnorat, ploaie slabă); ziua - +17 (puţin înnorat, ploaie slabă).

Prognoza meteo | 9 – 15 aprilie

Luni Săptămîna Patimilor.Lunea Mare. Sf. Mc. Matroana;Cuv. Ioan Egipteanul.

Marţi Marţea Mare. Sf. Cuvi -o şii Ilarion cel Nou, Ştefan; Sf.Mc. Iona.

Miercuri Miercurea Mare. Sf.Mucenici Marcu, Chiril; Sf. Cu -vi oşi Ioan, Marcu, Iona; Sf. Irh.Eustatie.

Joi Joia Mare. Cuv. Ioan Scă -rarul; SF. Irh. Sofronie.

Vineri Vinerea Mare. Sf. Irh.Iona; Sf. Irh. Inochentie; Sf. Mc.Ipatie.

Sîmbătă Sîmbăta Mare. Cuv.Maria Egipteanca; Cuv. Eftimie;Cuv. Varsonofie.

Duminică ÎNVIEREA DOM -NU LUI. SFINTELE PAŞTI.

Ieftin și la îndemînăUrzica –o ceaşcă de sănătate

Cu adevărat, urzica reprezintă, după lungileluni de iarnă, o adevărată comoară de vitamine.Ele se pot prepara sub formă de pireu, mîncarecu usturoi, salate etc.

Iată una dintre reţete. Se pune urzica la fiert cu o crenguţă de leuş -

tean şi o ceapă tăiată în două. După ce s-au fiert,urzicile se scot din apă şi se pun într-un vas apar -te. Se adaugă 3 linguri de făină de porumb şi unade făină de grîu. Se freacă bine şi se răreşte cuapa în care a fiert urzica.

Într-o cratiţă aparte se înfierbîntă puţin ulei,peste care se toarnă compoziţia obţinută şi selasă la foc pînă fierbe mălaiul. La sfîrşit se adau -gă puţin usturoi pisat. Se serveşte cu mămăligă.

Se poate folosi şi sucul obţinut din frunzeproaspete, pisate şi stoarse. Se consumă două-trei linguriţe pe zi.

Pentru revigorare şi detoxifiere se poateface o cură cu infuzie de urzică (o lingură deplan tă proaspătă bine mărunţită la o cană cu apăclocotită sau o linguriţă de pulbere de plantăuscată la o cană cu apă clocotită lăsată acoperitătimp de 15 minute), trei pahare de ceai pe zi,timp de 3-4 săptămîni. Nu este bine ca aceastăcură să depăşească 6 săptămîni, excesul fiinddăunător. Cura cu infuzie de urzici mai poate fifolosită în următoarele cazuri: litiaza renală şibiliară, diabet, gută, retenţie de lichide în orga -nism, bronşita, hemoragii, diaree, hemoroizi etc.

Pentru tratarea rănilor şi grăbirea cicatri -ză rii lor se foloseşte o infuzie cu trei-patru lin-guri de frunze mărunţite la o cană cu apă clo -cotită. Se fac băi locale sau se pun comprese.

Pentru tratarea enurezei se folosesc semin -ţe de urzică măcinate, 2-3 g seara împreună cuo linguriţă de miere.

Pentru tonifierea părului şi combatereamăt reţii, se pot folosi infuzii din 40-50g frunzemărunţite la 1 litru de apă clocotită. Se lasă 30minute acoperit, se strecoară şi se spală părul.

Urzicile pot fi uscate şi mărunţite, pulbereafiind păstrată şi folosită ca adaos la mîncare pen-tru vitaminizare, mineralizare şi întărirea or-ganismului.

Urzica se foloseşte pentru curăţarea sînge -lui. Este bine ca fiecare persoană să facă în pri - mă vară o cură cu urzici, timp de 3-4 săptămîni.

Calendar creștin-ortodox9 – 15 aprilie

Poliţistul îl întreabă pe soţ:- Domnule, de ce nu aţi sărit în apă să o salvaţi pe soţia

dumneavoastră, doar a ţipat după ajutor?!- Domnule poliţist, de unde naiba să ştiu că se îneca? Eu cre-

deam că aşa urlă ea la mine, ca de obicei!

- Bună! Cum o mai duci?- De ce întrebi? Oare nu locuim în aceeași țară?

Calendarul semănăturilor pentru lunile aprilie-mai 2012(Cele mai favorabile zile pentru semănat şi răsadit)

Zile nefavorabile pentru semănat și răsădit: 3-5 aprilie; 2-4 mai.

Bancuri

Ingrediente:Un pahar zahăr, un pa -

har apă, 2 linguri miere, unpliculeţ praf de copt, 2 lin-guri cacao sau cafea, 50 grstafide, 50 gr nuci, ½ paharulei, 1,5-2 pahare ulei,puţin coriandru sau coriţă.

Mod de preparare:Într-o cratiţă se toarnă

apa, zahărul, mierea, uleiulşi se încălzeşte pînă se to -peşte zahărul şi mierea. Se -parat se amestecă praful de

copt, cacao sau cafea, con -dimentele. În compoziţialichidă se pune compoziţiade prafuri, se amestecă bineca să nu fie cocoloşi. Sepune nuca pisată şi stafi-dele. Apoi se pune făina,totul se amestecă bine.Com poziţia să fie ca osmîntînă densă.

În forma de copt sepune hîrtie de copt unsă cuulei şi presărată cu făină, setoarnă compoziţia şi secoace 30-35 minute la tem-

peratura de 200 grade. Lasfîrşit, se poate de presăratdeasupra zahăr pudră.

Coptură de post

În împărăţia florilor cu Tatiana Fotea

Este o plantă originarădin Asia de sud-est, în for -mă de tufă ramificată, cutulpina înaltă de pînă la 1metru. Frunzele sînt lungi,în formă de lance de culoa -re verde cu pete gri-argin-tii. Vara pot produce florialbe, nesemnificative.

Trebuie să știm: toate păr-țile plantei sînt otră vi toa re.Nu uitați să vă spălați pemîini după ce ați luat butașisau ați efectuat o altă luc -rare de îngrijire a plantei.

Aglaonema commuta-tum crește lent. Preferă maimult locurile semiumbroa -se, decît însorite. Frunzelemaronii sînt un semn căplanta este amplasată în lu-mina directă a soarelui.

Această floare are ne voietot anul de temperaturi cup -rinse între 20-25 grade Cel -sius. Aveți grijă ca pe timpde iarnă temepratura să nuscadă mai jos de 18 gradeCelsius.

Îngrijire Cel mai bun sfat este să

o tratați ca pe o plantă de

dificultate medie cu cîtevacerințe speciale. Creșteți-oîntr-un ghiveci puțin adîncși țineți-o departe de curențide aer cu fum. Iarna are ne -voie de căldură și aer umed.

Aglaonema commuta-tum se udă moderat, cu apădedurizată la temperaturacamerei, iar o dată la douăsăptămîni se administreazăo doză mică de îngrășă mîntîn apă. Iarna se adminis trea -ză îngrășămînt o dată pelu nă.

Frunzele trebuie pulve -

rizate regulat. Dacă aeruleste prea uscat în timpul ier -nii planta devine sensibilăla păianjeni și păduchi.

Înmulțirea are loc prinsepararea rădăcinii, primă -va ra.

Aglaonema se asea mă -nă foarte bine cu Dieffen-bachia. Aceste plante sîntdeseori confundate.

Aglaonema commutatum

Publicitatea ta va fi văzută de 10 mii de oameni lunarTelefoane: (0236) 28575, 079461811 // E-mail: unexpres@gmail.com

Compania Naţională de Asigurări în Medicină atenţioneazăCei ce nu au reuşit să procure poliţa de asigurare obligatorie medicală mai au o şansă:

pînă la 17 aprilie 2012 o pot procura cu doar 1491 lei! Începînd cu 18 aprilie, poliţa de asigurare va costa deja 4100 lei.

CNAM e alături de voi! CNAM e alături de populaţie!Sănătatea e prioritară! Asigur-o!

Puteţi procura poliţele la orice oficiu poştal sau la Agenţia Teritorială: Ungheni, str. Romană 27 A, bir. 12.

Tel.: (236) 22736 Linia fierbinte: 0-800-99999