5 | De Ziua îndrăgostiţilor, florile au rămas necumpărate Dezamăgire şi tristeţe pe chipurile vînzătorilor de flori dincentrul oraşului Ungheni. Aproape într-un glas, aceştiasusţin că florile, cele mai solicitate în alţi ani de ziuaîndrăgostiţilor, pe 14 februarie, nu şi-au găsit, de dataaceasta, cumpărătorii.

6 | Fără discotecă, fără magazinSăptămîna trecută, ziua în amiaza mare, s-a aprins şi a ars aproape în întregime etajul doi al unui fost complex comercial din satul Răciula. Pompierii călărăşeni au stins incendiul, dar focul a dovedit să distrugă tot ce se afla acolo în acel moment.

”Este prima noastră activi-tate culturală în scuarul ”Grigo -re Vieru”. Azi marcăm aici ziuade naștere a poetului. Sînt bu-curos că la Ungheni, datorităunei inițiative comune a ad mi -nistrației publice locale și a co -munității, am reușit să instalămbustul celui care a fost GrigoreVieru”, a menționat, în alo cu -țiunea sa, Alexandru Ambros,

primarul de Ungheni. Dînsuli-a invitat pe cei prezenți să de -pună florile recunoștinței la mo -numentul poetului.

”Opera literară care ne-a fostlăsată ne face să-l simțim ap roa -pe și astăzi pe Grigore Vieru”, asubliniat Iulia Pancu, vice preșe -dintele raionului, îndemnînd ge -nerația tînără să încerce să se re -găsească în versurile poetului.

Printre cei prezenţi, în di -mineaţa zilei de 14 februarie, labustul lui Vieru s-a numărat şipictoriţa Veronica Mireanu, ceacare a realizat primele schiţe aleviitorului monument. ”Atuncicînd le-am aşternut pe hîrtie,m-am gîndit să plasez sus car -tea pe care Grigore Vieru și-adorit-o la căpătîi, iar jos - foaiarămasă nescrisă. Mai avea foar -te multe idei”, a explicat dînsacelor prezenţi semnificaţia bus-tului, remarcînd, totodată, că lo -caţia este una foarte reușită.„Mo lizii din preajmă simbo li -zea ză codrii, pe care poetul atîtde mult și i-a dorit alături”, apunctat dînsa.

Reamintim că bustul lui Gri -gore Vieru a fost dezvelit la Un -gheni pe 21 mai 2011, iar scu a-rul unde este amplasat îi poartănumele.

Ningea frumos peste bustulpoetului, iar albul imaculat dinjur simboliza sufletul pur aldomniei sale. În acel anturaj an-gelic versurile pe care le-au re -citat elevii prezenţi la eve ni-ment au fost mai mult decît bi -ne venite.

De notat că evenimentul dela bustul lui Grigore Vieru dincentrul oraşului Ungheni a fostorganizat la iniţiativa Secţieiraionale cultură.

În sîmbăta Paştelui - primul „Drum al Crucii Mîntuirii Neamului Românesc”

Crucea Mîntuirii Neamului Românesc de la Nisporeni ar puteadeveni loc de pelerinaj creştin, anunţă postul de radio „VoceaBasarabiei”. În sîmbăta Paştelui, aici va avea loc primul „Drum alCrucii Mîntuirii Neamului Românesc”, care va porni de la monu-mentul lui Ştefan cel Mare din centrul oraşului Nisporeni şi se vaîncheia la locul de amplasare a Crucii.

A doua zi, de Paşte, va fi lansat un album de fotografii cu celemai semnificative momente din opera de edificare a Crucii. Acestaeste pregătit şi va fi editat de Maria Dohotaru din Oneşti (România)care, alături de soţul ei, Ghiţă Dohotaru, se numără printre princi-palii sisţinători ai proiectului de la Nisporeni.

Mai tîrziu, în preajma Crucii va fi zidită o mănăstire după o schi ţăelaborată de Ghiţă Dohotaru. Tot acolo este preconizată plan ta reaunui parc - acţiune sprijinită de Fondul Ecologic din R. Mol dova.

La ora actuală, conducerea postului de radio "Vocea Basarabiei"elaborează Cartea ctitorilor Crucii Mîntuirii Neamului Românesc,în care vor fi înscrise numele tuturor celor care au contribuit la edi -ficarea acesteia

Reamintim că Crucea Mîntuirii Neamului Românesc a fost înăl -ţată la Nisporeni prin efortul postului de radio “Vocea Basarabiei” şial Asociaţiei Culturale “Pro-Basarabia şi Bucovina”, filiala Oneşti,fiind inaugurată oficial la 28 august 2011. Crucea se află în veci -nă tatea Cimitirului Eroilor Români şi a Mănăstirii Vărzăreşti.

Satisfăcuţi de asistenţa medicală şi la Ungheni, şi la Nisporeni

Majoritatea pacienţilor din raioanele Ungheni şi Nisporeni sîntmulţumiţi de starea de lucruri din cele două spitale raionale. Celpuţin, aşa relevă un chestionar efectuat de către Agenţia TeritorialăUngheni a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină.

98% din cei chestionaţi s-au declarat satisfăcuţi de atenţia careli s-a acordat de către medic, 90% au spus că-s satisfăcuţi de atenţiade care au beneficiat din partea asistentelor medicale. Puţin maimică a fost cota persoanelor mulţimite de infirmiere – 83%.

Mai mult de jumătate din respondenţi (54%) au declarat că,atunci cînd au avut nevoie de ajutor pe timp de noapte, medicul afost cel care i l-au acordat, iar 38% au afirmat că acest ajutor a fostacordat de asistenta medicală. Doar 3 la sută din pacienţii ches ti o -naţi au spus că nu li s-a acordat ajutorul necesar, iar 8% - că li s-aacordat doar uneori.

81% s-au declarat satisfăcuţi de rezultatul tratamentului, 13%- parţial satisfăcuţi şi doar 6% - nesatisfăcuţi.

În ceea ce priveşte hrana în spitale, 65% au apreciat-o dreptcalitativă, iar 20% - necalitativă.

La întrebarea: „Ce vi s-a cerut în secţia de internare?”, 56% dincei chestionaţi au răspuns: poliţa de asigurare, 46% - buletinul deidentitate, 48% - îndreptarea de la medicul de familie, 41% - toatetrei documente. La întrebarea dacă li s-a cerut să plătească, ceichestionaţi la Nisporeni au răspuns unanim: nu. La Ungheni au datun răspuns negativ doar 41%.

Fiind întrebaţi direct, dacă personalul medical le-a propus săplătească neoficial, 88% au răspuns: nu. Doar 2,35% au recunoscutcă au plătit medicului, dar din proprie iniţitivă, iar 2,85% au plătitasistentei medicale – tot din proprie iniţiativă.

Sondajul a fost efectuat pe un eşantion de 170 de persoane (95– din Ungheni, 75 – din Nisporeni), dintre care 52 de persoane –cu vîrsta pînă la 30 de ani, iar 118 – cu vîrsta de peste 30 de ani.Chestionarea a fost anonimă.

Lucia Bacalu

Expresul Ziua de aziCu 412 ani în urmă, a fost ars pe rug Gior-dano Bruno, teolog și filosof umanist italiandin epoca Renașterii, fiind acuzat de erezie.Giordano Bruno susținea că stelele sîntasemănătoare soarelui, că universul esteinfinit și conține un număr infinit de lumi

populate de ființe inteligente. Abia după 400 de ani, BisericaCatolică, prin glasul papei Ioan-Paul II, și-a exprimat regre-tul pentru greşeala comisă prin condamnarea la moarte alui Giordano Bruno.

Victime ale geruluiCaz șocant la Ungheni. O tînără cu probleme psihice a fost găsită de vecini încuiată în locuința

sa neîncălzită. Aceştia au chemat medicii, care au constatat că tînăra era în stare de hipotermie.Alți doi bărbați, fără un loc permanent de trai, au căzut pradă gerului, astfel că medicii au fostnevoiţi să le amputeze picioarele. Potrivit prognozelor meteo gerurile se vor menține şi înurmătoarele zile. Medicii recomandă oamenilor să fie cît mai prudenţi atunci cînd se expun la ger.

La Nisporeni se circulă cu dificultateIarna a împotmolit raionul Nisporeni în zăpadă. La începutul săptămînii curente, tot mai multe

mașini nu au făcut față nămeților, șoferii întîmpinînd greutăți de circulație în trafic. Cel mai greu,spun ei, a fost șofatul pe drumurile adiacente, dar mai ales în localitățile rurale. Unele sate, practic,au fost izolate de centru. A fost dificilă deplasarea spre anumite localități și a ambulanțelor. Tot -odată, unii participanți la trafic din orașul Nisporeni au recunoscut, pentru postul local de televizi -une „Albasat”, că, în comparaţie cu alți ani, autoritățile s-au pregătit mai bine pentru sezonul rece2012. Totuşi, lumea crede că este loc și de mai bine.

Mai puţine lactate pe piaţăOferta produselor lactate la Ungheni este destul de mică. Potrivit specialiştilor de la AGROin-

form, acest fenomen se explică prin micşorarea şeptelului de vite cornute mari. În anul 2010, raionulUngheni dispunea de 5,4 mii vaci mulgătoare, iar în 2011 – deja de 4,8 mii (o descreştere de 11%).Oferta mică a provocat o majorare de preţuri. Laptele se comercializează cu 10 lei/l (cu 20% maimult decît în aceeaşi perioadă a anului trecut). Brînza de vaci costă 45 lei/kg (+ 30%), smîntîna –25-30 lei/kg (+ 50%). S-a scumpit şi brînza de oi, care a ajuns să coste 70 lei/kg (+ 27%).

Ştiri de pe Expresul.com

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călărași

Vineri, 17 februarie 2012 | Anul V, NR 7 (212)

PP ExpresulPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRLIDNO: 1003609009231

Membru al Asociaţiei Presei Indepen-dente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)

Director: Lucia BacaluRedactor: Dumitru MititeluSecretar de redacţie: Vitalie HareaReporteri:Natalia Chiosa, Ina LandaContabil-şef: Angela CovaliovManager vînzări: Ina Landa

Tiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuTiraj total: 2800 ex.

Adresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26,oficiul 229Telefon: (236) 28575, 23742Mobil: 069042758, 079389088E-mail: unexpres@gmail.comWeb: www.expresul.com

Ningea frumos peste bustul poetului

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII15% -18 % anual

str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

Hotelul „Vila Verde” vă așteaptă zilnic cu ușile deschiseServicii de calitate, prețuri accesibile (400 lei/zi)

Adresa: or. Ungheni, str. Națională, 5Telefoane: (0236) 23399, 23535, 060400900

În ziua în care poetul Grigore Vieru ar fi împlinit 77 de ani, pe 14 februarie, la Ungheni, în faţa bustuluidomniei sale, s-a adunat multă lume: elevi de la liceeledin oraş, oficialităţi, dar şi simpli admiratori ai creaţieisale.

Ina Landa

2Expresul

„R. Moldova are mai multe şanse decît Ucraina să devină membră a Uniunii Europene pînă în 2020. La momentul de față, cota banilor transferați din țările europene în Republica Moldova pe cap de locuitor este mult mai mare decît în Ucraina”. Declarația a fost făcută de ministrul Afacerilor Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, la un postucrainean de televiziune. (Unimedia.md)

Actual

Vineri, 17 februarie

„M-a impresionat mult ra-portul. Se vede că domnul Bel-bas posedă informaţia, cu noaş- te foarte bine indicatorii şi cif -rele. A fost un raport destul deinteresant, destul de vast şicomplet”, a remarcat, în alo cu -ţiunea sa, vicepreşedintele rai -onului Nisporeni, Ion Muntea -nu. „Apreciez aspectele abor-date în cadrul raportului”, asubliniat şi vicepreşedintele rai -onului Ungheni, Petru Langa.

Chiar dacă raportul de ac-tivitate a AT Ungheni pentruanul 2011 cuprinde 26 de pa -gini, 13 capitole şi sute de cif -re, Oleg Belbas a reuşit într-untimp foarte scurt, de circa 20de minute, să abordeze toateaspectele, astfel ca cei prezenţila adunare să nu se plicti seas -că. S-a vorbit şi despre activi-tatea economico-financiară aAgenţiei, şi despre poliţele deasigurare, şi despre conlucra -rea cu autorităţile publice lo-

cale sau cu agenţii economicidin teritoriu, şi despre experti -za medicală a serviciilor pres -tate.

Deşi se află de doar jumă ta -te de an în această funcţie, dîn-sul a declarat pentru presă, lafinal, că nu i s-a părut deloccomplicată activitatea pe carea prestat-o, iar motivul e sim-plu: „Am avut o conlucrare efi -cientă cu toată lumea”.

„Din punctul nostru de ve -de re, Oleg Belbas a reuşit săre dea în raportul său princi-palele domenii de activitate.Trebuie să recunoaştem că amavut un an deloc uşor. Dar s-areuşit să se facă la Ungheni unlucru bine apreciat atît de Com -pania Naţională de Asigurări înMedicină, cît şi de beneficiari”,a spus Mircea Buga, directorulgeneral CNAM.

Printre realizările menţio na -te se numără: îmbunătăţirea asis -tenţei medicale acordate atît

persoanelor asigurate, cît şicelor neasigurate; îmbu nătă ţi -rea asistenţei medicale privitorla supravegherea gravidelor şicopiilor; creşterea accesi bili tă -ţii la serviciile medicale, inclu-siv de înaltă performanţă; ma- jo rarea volumului şi creştereacalităţii asistenţei medicaleacordată pacienţilor ţintuiţi lapat; creşterea numărului exa -menelor de laborator recoman-date de medicii specialişti; di -minuarea numărului cazurilornerezolvate şi externărilor ne -întemeiate din spitale; creş te -

rea accesibilităţii pacienţilordin sectorul rural la serviciilefarmaceutice.

Obiectivul-cheie pentru anul2012, potrivit oficialilor de laCNAM, este o activitate meni -tă să satisfacă toate ce rin ţelebeneficiarului.

A T Ungheni a CNAM esteuna din cele 12 agenţii din în-treaga republică şi are în ges ti -unea sa trei raioane: Ungheni,Nisporeni, Călăraşi cu sute demii de pacienţi care au nevoiede asistenţă medicală.

Lucia Bacalu

Asigurările în medicină: activitate apreciată şi în teritoriu, şi la Chişinău

Scurt, clar şi cuprinzător – acestea au fost calificativelepentru raportul prezentat de Oleg Belbas, directorulAgenţiei Teritoriale (AT) Ungheni a Companiei NaţionaleAsigurări Medicale (CNAM) , pe 14 februarie, latradiţionala şedinţă de totalizate a activităţii instituţieiîn anul 2011.

Născut din părinţi deportaţiîn Siberia, în timpul aflării lorîn exil, dînsul, potrivit unei legispeciale, adoptate în anul 1992,trebuia să obţină în mod auto -mat statutul de deportat politic,urmînd să primească şi legiti -maţia de rigoare. Dar organeleabilitate au refuzat ani la rîndsă-i elibereze acea legitimaţie,motivînd că lipsesc documen -

te le necesare pentru aceasta.Petru Cosoi nu s-a dat bătut. Aapelat la Procuratura Generală,la Ministerul de Interne, la Ser-viciul de Informaţie şi Securi-tate. Fără nici un rezultat însă.

Atunci, a depus o cerere îninstanţa de judecată călără şea -nă, solicitînd să-i fie recunoscutacest statut şi punîndu-l astfelpuţin în încurcătură pe magis-

tratul care urma să o examine -ze. „Deoarece nu ceream des -pă gubiri materiale, ci doar re -cunoaşterea statutului de repre-sat politic, judecătorul mi-a rep -licat, la un moment dat, urmarea insistenţei mele, că nu am ceface”, povesteşte Petru Cosoi,după care continuă: „Spre lau dalui, pe parcurs a înţeles cît deimportant este pentru mineacest statut şi a adoptat, în final,o hotărâre prin care mi l-a at -ribuit”.

Fiind întrebat de ce, totuşi, a

insistat asupra acestui statut, dinmoment ce nu a cerut nici un felde despăgubiri materiale, dînsula răspuns: „Am făcut-o pentrua-mi da satisfacţie mie şi, post-mortem, tatălui meu, care a fostsupus represiunilor politice dinsimplul motiv că a servit intere-selor statului al că rui cetăţeanera. Mai mare oroa re decît ast-fel de persecuţii ale regimuluibolşevic rusesc de pe timpurinu cred că se mai poate întîm-pla undeva şi cîndva în lume”.

Tudor Josanu

Şi-a adjudecat statutul de persoană supusă represiunilor politiceCălărăşeanul Petru Cosoi jubilează în aceste zile, dupăce instanţa de judecată i-a recunoscut statutul de per -soană supusă represiunilor politice din anii 1917-1990.

Împreună să asigurăm condiţii bune pentru circulaţieÎn atenţia cetăţenilor şi conducătorilor de întreprinderi, instituţii, asociaţii!

În ultima perioadă, datorită ninsorilor abundente, stratul dezăpadă ce s-a aşternut este impunător. Desigur, e o bucurie, darfenomenele respective provoacă şi mari dificultăţi, în special decirculaţie. În pofida faptului că serviciile publice depun eforturimaxime pentru curăţirea carosabilului şi a căilor pietonale, nu sereuşeşte peste tot.

În aceste condiţii complicate, implicarea fiecăruia dintre noieste absolut necesară.

Stimaţi ungheneni!Facem apel către dumneavoastră: implicaţi-vă cît mai activ la

deszăpezirea terenurilor aferente întreprinderilor, instituţiilor,blocurilor de locuit, căilor de acces, trotuarelor. Numai împreunăvom putea asigura condiţii optime pentru circulaţie atît pietonală,cît şi auto.

Vă mulţumim pentru colaborare.

O intenţie frumoasă: centrulmultifuncţional de prestare servicii sociale

Iniţiativa îi aparţine Asociaţiei Obşteşti “Degeţel”, condusă dePhilippe Shaudier. Primăria a acceptat-o şi a mers mai departe. Pe8 februarie, a avut loc o şedinţă de lucru comună, în cadrul căreias-a discutat subiectul respectiv.

Deoarece serviciile sociale sînt cu adevărat necesare pentru unnumăr important de ungheneni, s-a decis ca propunerea privindcrearea centrului multifuncţional de prestare servicii sociale-instituţie publică să fie înaintată spre examinare consilierilororăşeneşti, la şedinţa din 17 februarie. A fost elaborat în acest sensşi un proiect de decizie, prin care primarul de Ungheni va aveasarcina să se îngrijească de elaborarea proiectului acordului cu AO„Degeţel” care s-a oferit să fie partener în crearea unui astfel decentru, de întocmirea documentelor necesare pentru creareainstituţiei publice în conformitate cu prevederile legislaţiei învigoare. Urmează să fie identificat şi spaţiul de amplasare. Vomreveni cu detalii pe parcurs.

De la Cascais la Ungheni

Timp de două zile, între 8 şi 10 februarie, la Ungheni s-a aflat,într-o vizită de lucru, o delegaţie a Camerei Municipale Cascais(Portugalia), în frunte cu Alexandre Faria, consilier municipal res -ponsabil de relaţiile externe. Scopul a fost de a face cunoştinţă cuoraşul Ungheni, cu oficilităţile unghenene, în vederea unei ulte-rioare înfrăţiri. Au fost deja discutate prevederile acordului deînfrăţire, au fost stabilite domeniile de colaborare: cultural, eco-nomic şi umanitar. Sînt preconizate schimburi de colective artis-tice, echipe sportive şi delegaţii ale oamenilor de afaceri.

Alexandre Faria a promis că, revenind acasă, va examina şiposibilitatea donării unor autospeciale de pompieri şi salvareoraşului Ungheni.

Primarul Alexandru Ambros a fost deja invitat la Cascais, la re-uniunea oraşelor înfrăţite cu localitatea respectivă, care va avea locîn luna iunie şi unde se preconizează semnarea acordului de înfră -ţi re cu Ungheniul.

De notat că dialogul între Ungheni şi Cascais a fost iniţiat în lu -na septembrie 2009, la iniţiativa Ambasadorului Republicii Mol -do va în Portugalia, Valeriu Turea.

„Am rămas foarte impresionaţi de oraşul Ungheni, de modul deorganizare a municipalităţii. Ne-am convins încă o dată că avemmul te în comun”, a declarat, înainte de plecare, Alexandre Faria.Dînsul a ţinut să sublinieze că Republica Moldova i-a devenit fa -mi liară mai demult, datorită diasporei moldoveneşti, foarte nume -roasă în Cascais.

Știri din Primăria Ungheni P

Toată atenția publicului spec -tator a fost ațintită asupra celor12 tineri interpreți din grupa ma -re, care au pregătit un programmuzical pentru toate gusturile șivîrstele - în total, 27 de piese.

”Tematica spectacolului afost doar dragostea, cîntată îndiferite limbi și stiluri”, a dec -larat Aliona Popovici, directorinterimar al Palatului Culturii,dar și organizatoarea concertu-lui. Potrivit dînsei, evenimentula fost planificat special pentruZiua îndrăgostiţilor, Sf. Valen -tin, deoarece la Ungheni nu seprea organizează activități dedivertisment cu această ocazie.

Cei cărora le-a aparținut sce -

na aproape două ore, spun cămunca lor de patru luni a fostrăsplătită din plin prin aplauzelepublicului. Emoțiile au fost doarpozitive.

De menționat că tinerii de la”Do-Re-Mi” au dorit să susținăconcertul singuri, fără invitațidin afara Ungheniului. În pri -mul rînd, pentru că interprețilordin Chișinău trebuie să leplăteşti. În al doilea rînd, pentrucă s-a dorit să fie scoase înevidență talentele unghenene.Astfel, fără prea mulți bani, darcu muncă și dăruire la maxi-mum, s-a făcut un lucru mare.

Aliona Popovici a recunoscutcă, la ora actuală, calitatea unui

concert de masă organizat de Pa -la tul culturii din Ungheni mailasă de dorit, motivul fiind lipsaaparatajului de sonorizare per-formant. ”Instituţia noastră estegazda mai multor evenimentede divertisment, dar aparatajulpe care-l avem în dotare deja nu

mai face față cerințelor”, a re-marcat dînsa.

În anul 2012 studioul ”Do-Re-Mi” va implini cinci ani de lafondare, timp în care au fost în -drumați pe calea muzicii peste100 de tineri din raionul Ungheni.

Ina Landa

La finele săptămînii trecute, unghenenii au avut parte de un concert de zile mari. Pe 12 februarie, în sala mare a Palatului culturii din Ungheni, Studioul muzical ”Do-Re-Mi” a susținut show-ul muzical ”Misterul iernii”.

„Misterul iernii” de Sfîntul ValentinPasionați de muzică | Rubrică realizată în parteneriat cu Studioul Do-Re-Micii

Banca Mondială va oferi Republicii Moldova 1 milion de dolari pentru asigurarea unei educaţii de calitate. Potrivit ministrului Educaţiei, Mihail Şleahtiţchi, banii vor fi utilizaţi pentru instruirea cadrelor didactice, elaborarea unor suporturi didactice, cumpărarea noilor autobuze şcolare, echipamente IT etc. (Noi.md)

3Expresul

EvenimentOpinii

Vineri, 17 februarie

Turismul laUngheni se va bazape tradiţii şi unici-tateTimp de o săptămînă, delegaţii din Italia şi Georgia s-au aflat în vizită la Ungheni, pentru a studia strategiilede dezvoltare a turismului în oraşul de pe malul Prutu-

lui. Aceste acţiuni au fost posibile, datorită proiectului„Abordarea integrată pentru durabilitatea producţiei de turism”, implementat de provincia Venezia din Italia,în parteneriat cu primăria Ungheni şi primăria Kutaisidin Georgia, în cadrul Programului CIUDAD şi finanţat de Uniunea Europeană. Potrivit Svetlanei Ciobanu, expert în dezvoltarea durabilă, pro -

iectul respectiv are cîteva obiective distincte atît pentru Ungheni,cît şi pentru Kutaisi. Partenerii din Italia vin cu experienţe în dome-niul dezvoltării turismului. Astfel, va fi elaborată o strategie dedezvoltare a turismului, cu planuri concrete. „Este un proiect,

Știri din

De ce Skoda Superb? “M-amconsultat cu alţi preşedinţi deraioane, cu Consiliul nostru rai -onal şi am ajuns la concluzia căanume acest model este mai bunpentru drumurile noastre, e omaşină economă. De altfel, ad -ministraţiile a 16 raioane au anu -

me astfel de maşini”, a răspunsIurie Toma. Fiind întrebat, dacănu se putea achiziţiona un auto-mobil mai ieftin, dînsul a men -ţi onat: “Noi ne-am condus dezicala: de şapte ori măsoară şi odată taie. Astfel, am ajuns la con -cluzia că e mai bine una şi bună”.

“Dacă omul are nevoie de tran - sport, de ce să nu-şi permită?Fiecare vrea o maşină mai bunăşi mai comodă”, a fost remarcalui Sergiu Caţer, preşedintelefracţiunii PD din Consiliul raio -nal. “Mergem spre Europa. Deci,avem nevoie de maşini euro pe -

ne”, a mai adăugat dînsul. “Să dea Domnul să se răs -

cum pere prin rezultate, să fieeficientă”, a subliniat şi Hara -lambie Chirilov, preşedintelefracţiunii PCRM, după care aadăugat: “Se vede că e nevoiede o asemenea maşină, dacă lu -

ăm înc a l c u lfaptul căraionulare cinci

vicepreşedinţi. Dar, cu tot re-spectul faţă de autorităţileraionale, cred că ar fi trebuit săse gîndească mai bine, să ţinăcont de situaţia actuală, deoptimizările din învăţămînt…”.

“Noi, liberalii, ne-am decla -rat împotriva achiziţionării uneimaşini atît de scumpe. Se putealua una mai ieftină. Comuniştiiînsă au fost cei care au susţinutaceastă idee. Cel puţin, în comi -sia probleme sociale”, a decla -rat Maria Buruiană, preşedintafracţiunii PL din Consiliul rai -onal. ”Nu era neapărat ca pre -

şe dintele raionului să se plimbeîntr-o maşină de lux. Ar fi trebuitsă fie mai modest. Mă întreb cuce ne deosebim, în acest caz, decomunişti?”, a mai spus dînsa.

Potrivit lui Iurie Toma, achi -zi ţionarea maşinii era o necesi-tate, căci cea veche – un “Jigu -li” uzat la maximum – nicide-cum nu asigura securitatea vi -cepreşedinţilor raionului. Maimult decît atît, aceştia au fostnevoiţi, de cîteva ori, în drumspre Chişinău, să iasă din ma şi -nă şi s-o împingă pentru a o re-porni. Acum, lor li se va tran s mi-te maşina preşedintelui, tot oSkoda achiziţionată cu cinci aniîn urmă, iar preşedintele vabeneficia de noua maşină. Denotat că actuala maşină, SkodaSuperb, a fost cumpărată din ba -nii prevăzuţi în buget şi neu ti li -zaţi în 2011.

Nici acel “Jiguli” depăşit devreme nu va fi dat la fier vechi.Iurie Toma speră ca acesta săpoată fi reparat şi repartizat ul-terior Secţiei cultură.

Ce spun foştii preşedinţi deraion despre noua achiziţie?

Nicolae Gaviuc (2003-2007):

Dacă sînt bani şi nu au ce facecu ei, de ce să nu-şi cum pereSkoda Superb? Au construit de -ja gazoducte, au construit ape-ducte, nu mai au credite derambursat, totul e bine şi la varăva fi cald. În plus, au şi cincivicepreşedinţi de raion. Da, şinoi am achiziţionat o maşină“Şkoda”, dar atunci nu a fostvoinţa noastră, ci a celor de sus,iar costul a fost de 220 mii lei.

Ion Harea (2007-2011): Da -că oamenii au ambiţii, de ce sănu şi le satisfacă? Vreau să spuncă activitatea unui conducător

“Skoda Superb Ambition 1.8”, o maşină de toatăfrumuseţea, de un negru metalizat, a fost achiziţionată,chiar recent, de către autorităţile raionale Ungheni. Un cadou frumos de Anul Nou, care costă 372 mii 232 lei.“E un lucru bun, căci este vorba de imaginea raionului”, a declarat, pentru “Expresul”, preşedintele raionului,

Omaşină de

Referendumul promis deAIE încă din aprilie 2011rămîne a fi o promisiune, acarei realizare e suspendatăîntr-o întîrziere definitivă.Electoratul moldav s-a maiconvins încă o dată că la gu-vernare nu avem o alianţă, cio echipă formată din treigăşti.

De ce spun găşti? Păi, esimplu. În data de 15 ianua -rie, liderii AIE anunţau orga-nizarea referendumului, iardecizia era una solidară şiresponsabilă. Astfel, de adoua zi, experţii consti tu ţio -nali trebuiau să înceapă luc -rul asupra proiectului de legepentru modificarea Consti tu -ţiei, în februarie acesta ur-mînd să ajungă în Parlament.

La mai puţin de o lună,vineri, 10 februarie, aceiaşi

trei lideri anunţau că amînăreferendumul şi aşteaptă săaleagă şeful statului care, înconcepţia lor, trebuie să fie opersoană apolitică. Mai multca atît, AIE a amînat referen-dumul pînă în momentul încare va fi ales preşedintele.

Apare fireasca întrebare:„Unde e responsabilitatea?”.Acea responsabilitate, des -pre care, acum o lună, nevorbeau cei trei şefi de par-tide? Şedinţe interminabileale consiliului Alianţei nufac decît să anuleze deciziileluate anterior sau să propunăcîte ceva, ca mai apoi acelceva să-l arunce, prin inter-mediul presei, în societate. Eun fel de joc de-a trei gră un -țe, pînă cînd societatea vagă si sacul cu mălai.

De aici putem deduce foar -te uşor că nu avem alianţă, cigaşcă. Or, o alianţă activeazăcu adevărat în baza unorprincipii şi valori. Dacă ali -an ţa moldovenească ar fi ac-tivat în baza a ceea ce ne-aupromis de-a lungul anului2010, atunci deciziile luatear fi fost promovate, iar nuschimbate în dependenţă demoftul fiecarui politician dinAIE. Atunci cînd se acti vea -ză în baza acelor principii şi

valori, deciziile se iau înconformitate cu ele, şi nu îndependenţă de ce i-a şoptitursul la ureche unui sau altuilider.

Drept urmare, comuniştiiau anunţat deja că au obţinutprima victorie: renunţarea lareferendum, eveniment pecare şi-ar dori să şi-l asumeşi Igor Dodon, fost comu-nist, actual socialist. Dodoneste cel care a luat de la AIEincertitudinea şi schimbareade atitudine în dependenţăde circumstanţe, iar de lafoştii colegi - limbajul agre-siv faţă de unele componenteale Alianţei.

Renunţarea la referen-dum nu e meritul PCRM,sau a aşa-numitului Comitetpentru Apărarea Constituţieişi Democraţiei cu Iurie Roş -ca în frunte, sau, cu atît maimult, al lui Igor Dodon. Maidegrabă este vorba despreneputinţa alianţei de guver -nare de a depăşi ambiţiile şilăcomia în favoarea unorprincipii şi valori adevărate.Din ultimele acţiuni ne dămprea bine seama că piatra încalea depăşirii crizei politiceeste totuşi PLDM-ul şi gru -purile de interes de pe culua -rele puterii.

O privire din afară

Nu e victoria voastră, e prostia noastră

Constantin Uzdrișcosticauzdris@yahoo.com

„În anul trecut, se făceau cozi laflorării, dar azi nu se prea face vîn-zare”, mărturiseşte una dintre flo -rărese. Poate frigul, sau poate crizaeconomică s-a abătut asupra maimultor cupluri de îndrăgostiţi, sedau cu părerea vînzătorii.

Cu toate acestea, s-au găsit, to -tuşi, cîţiva îndrăgostiţi pe caregerul şi ninsoarea nu i-a speriat.Aceştia, în mare parte, au alestrandafiri, trandafirii roşii caresimbolizează dragostea. Pentru unastfel de trandafir, cei atinşi de

săgeata lui Cupidon trebuiau săscoată din buzunar între 35 şi 60 delei, în dependenţă de mărimea bu-tonului floral, dar şi de înălţimeatulpinii florii.

Nici la magazinele de flori nu s-augrăbit îndrăgostiţii. Cei care le-autrecut pragul, însă, s-au doveditfoarte... economi. „Nu ştiu care ecauza, dar în acest an am rămas cuflorile pe rafturi. Au fost solicitatedoar cele care costau mai puţin de 100de lei”, ne-a spus Tatiana Fotea,şefa unei florării din oraşul Ungheni.

Potrivit dînsei, în topul solicitărilorau fost Azaleele, Ciclomenele şiCrocuşii, adică plantele înflorite.

Au fost şi cazuri cînd doamneleşi domnişoarele nu au mai aşteptatflori de la bărbaţi, ci au mers sin-gure şi şi-au cumpărat florile pre -fe rate. „Astăzi a venit o doamnă şia cumpărat flori în valoare de 300de lei, spunînd că-şi face singurăcadou de Sf.Valentin”, spune Ta-tiana Fotea.

Cei care, din anumite motive, nuau dat dovadă de prea mult roman-tism de Sf. Valentin, mai au o şan să:pe data de 24 februarie se va săr bă -tori Dragobetele, considerată Ziuaîndrăgostiţilor de strămoşii noştri.

Ina Landa

De Ziua îndrăgostiţilor, florile au rămas necumpărate Dezamăgire şi tristeţe pe chipurile vînzătorilor de flori dincentrul oraşului Ungheni. Aproape într-un glas, aceştia susţincă florile, cele mai solicitate în alţi ani de ziua îndrăgostiţilor,pe 14 februarie, nu şi-au găsit, de data aceasta, cumpărătorii.

Un întreg arsenal de mu -niţii a fost descoperit în ca -sa unui locuitor din satulTodireşti, raionul Ungheni,anunţă Centrul de presă alDepartamentului Poliţie dincadrul Ministerului Afaceri -lor Interne.

Percheziţia efectuată ladomiciliul todireşteanuluinostru a scos la iveală circa450 de cartuşe de diferit ca -libru, o grenadă fumi ge nă,un proiectil şi o rachetă desemnalizare. Toate au fost ri -dicate şi remise la ex per tiză.

A fost pornită imediat ocauză penală în baza art. 290Cod penal al RM “Purtarea,păstrarea, procurarea, fabri-carea, repararea sau comer-cializarea ilegală a armelorşi muniţiilor”. Dacă va fi gă -sit vinovat, bărbatul riscăprivaţiune de libertate de la2 la 7 ani.

Deocamdată, dînsul nu adat nici o explicaţie: de un -de are muniţiile, de ce le păs -tra şi ce avea de gînd să facăcu ele.

Lucia Bacalu

Garda tînără a ieșit în stradă

De Ziua îndrăgostiților, membri ai organizațieide tineret ”Garda Tînără” a Partidului Socia liș ti -lor, filiala Ungheni, au ieșit în stradă pentru a dă -rui cuplurilor, dar și tinerilor ce aveau flori în mî năbaloane și ilustrate cu mesajul: „Мы с тобой,сладкая парочка”.

Acțiunea a fost desfășurată pe strada centrală,în a doua jumătate a zilei. ”Oferim aceste cadourisimbolice celor ce se iubesc. Credem că astfel lecreăm un motiv în plus de bună dispoziție în zide sărbătoare”, a specificat Xenia Dubovețchi,membră a ”Gărzii Tinere” din Ungheni.

Din spusele tinerilor, acțiunea a stîrnit reacțiidiverse la trecători. În timp ce unii acceptau cuplăcere cadourile și chiar se ofereau să pozeze caamintire, alții refuzau, motivînd că nu ”le arde”de sărbătoare fără bani în buzunare. (Ina Landa)

Arme şi muniţii încasa unui todireştean

Pagina tematică a fost elaborată în cadrul Programului de Granturi Mici 2011, realizat de proiectul „Consolidarea examinării medico-legale a cazurilor de tortură şi a altor forme de maltratare în Moldova”, finanţat de Uniunea Europeană, co-finanţat şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova.

Opiniile exprimate în această publicaţie aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Uniunii Europene şi al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

ediţia nr. 5(13)pagină anti-tortură,editată de asociaţia presei independente (api)

Sfatul JuriStuluiRubrică susţinută

de juristul Victor Panţâru

Ce riscă conducătorul unei întreprinderi dacă efectuează reparaţii în oficii, în timp ce angajaţii se află la serviciu? Pe lângă murdărie, ei trebuie să suporte mirosul de vopsea care dăunează sănătăţii angajaţilor.

Ion Chele, or. Chişinău

Angajatul care face reparaţii în încăpe-rile în care se află angajaţii, în acest mod supunându-i riscului de a se îmbolnăvi, nu va putea fi sancţionat numai dacă angajaţii, dreptul cărora se încalcă, nu vor sesiza or-ganele competente. Pedeapsa pentru astfel de încălcări constă în aplicarea unei amenzi pentru încălcarea normelor de securitate şi igienă. Amenda poate fi în baza articolelor - 55 din Codul Contravenţional „Încălcarea legislaţiei privind protecţia muncii” - de la 800 lei până la 2400 lei, şi/sau art. 80 din Co-dul Contravenţional „Încălcarea regulilor şi a normelor de sanitar-igienice şi sanitar-an-tiepidemice” - de la 100 lei până la 5000 lei.

Ce pedeapsă poate fi aplicată unui funcţionar public care a fost complice la falsificarea unui testament, mai ales că expertiza grafologică a demonstrat că funcţionarul a falsificat actul?

Zinaida Moroz, satul Rădenii Vechi, raionul Ungheni

Pedeapsa pentru falsificarea documen-telor de către un funcţionar public diferă de la caz la caz, precum şi de circumstanţele în care s-a comis falsul. Pedeapsa finală este sta-bilită de judecător şi, poate fi de la o amendă între 4000 lei – 20.000 lei, sau cu muncă în folosul comunităţii de la 150 ore până la 240 ore. Totodată, funcţionarul poate fi privat de libertate până la 6 ani, inclusiv cu interdicţia de a ocupa anumite funcţii pe un termen de la 2 la 5 ani.

De ce trebuie să plătim impozitul funciar, dacă pământul a fost dat în arendă şi s-a îcheiat un contract în acest sens?

Ecaterina Crucovici, satul Mihuleni, raionul Şoldăneşti

Impozitul funciar este o obligaţie prevă-zută de lege, care trebuie respectată. Faptul că pământul a fost arendat acest lucru nu-l scuteşte pe proprietar de la plata tuturor ta-xelor şi impozitelor.

DICŢIONAR JURIDIC

Potrivit Departamentului Instituţii Penitenciare, în cele 17 instituţii penitenciare din ţară, în anul 2011, s-au înregistrat circa 500 cazuri de automutilări în rândul deţinuţilor. Unii dintre ei spun că recurg la astfel de acţiuni, în semn de protest faţă felul cum sunt trataţi de ceilalţi. Psihologii afirmă că aceste tentative de suicid au un caracter de a manipula angajaţii instituţiilor penitenciare.

Veaceslav a fost 19 ani din viaţă în detenţie, acum fiind la Penitenci-arul nr.13 din Chişinău. În decursul acestor ani el s-a automutilat de mai multe ori, având chiar şi o tentativă de suicid. Iniţial îşi ispăşea pedeap-sa la penitenciarul din oraşul Ben-der. Acolo, spune el, condiţiile de detenţie erau inumane, iar atitudi-nea gardienilor faţă de deţinuţi era una insuportabilă. „Când ispăşeam pedeapsa în închisoarea din Ben-der m-am automutilat pentru pri-ma dată, deoarece găsisem viermi în mâncare. Le-am zis gardienilor, dar nimeni nu mă lua în seamă. Ca să fiu auzit, am recurs la astfel de gesturi. Alteori, dacă vedeam că angajaţii penitenciarului nu ţineau coont de cererile mele, atunci iarăşi mă automutilam”, spune bărbatul.

Veaceslav povesteşte că astfel de acţiuni a săvârşit şi la penitenciarul nr.4 din Cricova şi la penitenciarul nr.16 Pruncul, motivele fiind dife-rite.

Adrian Ionaşcu, psiholog în ca-drul penitenciarului nr. 13 din Chi-şinău, confirmă că Veaceslav a avut mai multe tentative de automutilări şi una de suicid. Psihologul mai spune că spre astfel de acţiuni sunt cel mai des predispuşi deţinuţii care anterior au fost judecaţi.

Judecat de trei ori a fost şi Va-sile Petrov care acum îşi ispăşeşte pedeapsa la Penitenciarul nr.15 din Cricova. El s-a automutilat de patru ori. Bărbatul spune că recur-gea la astfel de fapte din motive di-ferite. „O dată m-am enervat pen-tru că îmi jucau la nervi lucrătorii penitenciarului. Nu aveam altă modalitate ca să-i liniştesc”, poves-teşte Vasile.

Automutilarea semn de boală psihică sau disperare?

Adrian Ionaşcu spune că majo-ritatea persoanelor deţinute care recurg la astfel de acţiuni extreme o fac nu din disperare, dar pentru

a obţine anumite beneficii. Cei care sunt predispuşi la automuti-lare sunt la evidenţa psihiatrului din cadrul penitenciarului.

Ana Turuta, asistentă socia-lă în cadrul penitenciarului nr.13 din Chişinău, afirmă că în acest izolator sunt mai multe cazuri de automutilări, spre deosebire de celelalte instituţii penitenciare din ţară. Cauza este că aici sunt deţi-nute persoanele care încă se află sub urmărire penală iar instanţele de judecată încă nu au pronunţat vreo sentinţă. „Multe persoane se automutilează fiindcă nu sunt de acord cu hotărârea pronunţată de judecători, alţii însă nu au răbdare până când instanţa va lua o decizie

în cazul lor, deoarece urmărirea penală durează ani la rând”, remar-că asistenta socială.

Constatin Bârcă, şeful Serviciu-lui Medical din cadrul Penitencia-rului nr.15 din Cricova, afirmă că în 2011 în cadrul acestei instituţii au fost săvârşite 16 acţiuni de automu-tilare, majoritatea având scopul de a manipula administraţia penitencia-rului. Medicul confirmă că aceste persoane sunt incluse în grupa de risc. „Psihologul îi monitorizează permanent pe aceşti deţinuţi. Dacă starea lor se menţine aceeaşi sau se agravează atunci ei sunt consultaţi de medicul psihiatru din penitenci-ar”, spune Constantin Bârcă.

Automutilarea încalcă Articolul 3 al CEDO

Arcadie Astrahan, consultant pentru drepturile omului şi sănăta-te al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în cadrul Minis-terului Sănătăţii, menţionează că persoanele care se automutilează şi nu mai sunt responsabile de acţiuni-le lor, sunt examinate de o comisie de medici psihiatri. Dacă în timp starea lor psihică rămâne a fi criti-că, ei sunt supuşi unui tratament în secţii speciale pentru deţinuţi la spi-talului de psihiatrie.

Expertul mai men-ţionează că dacă s-a demonstrat că victima a recurs la acţiuni de automutilare din cauza condiţiilor de detenţie, atunci acest caz poate cădea sub incidenţa

art.3 al Convenţiei Europene pen-tru Drepturile Omului, care pre-vede Interzicerea torturii şi a altor pedepse sau tratamente inumane sau degradante. Arcadie Astrahan specifică, însă, că este foarte greu de demonstrat în instanţa de jude-cată că automutilarea a fost înfăp-tuită din cauza condiţiilor de de-tenţie, deoarece victima necesită mai multe investigaţii psihiatrice.

Vitalie Zamă, avocat la asociaţia „Juriştii pentru drepturile omului”, menţionează că tratamentul degra-dant le provoacă victimelor senti-mente de frică şi inferioritate, ca-pabile să le înjosească, astfel deter-minându-le în final să comită fapte împotriva voinţei sau a conştiinţei sale. „Totuşi într-un caz de auto-mutilare în timpul detenţiei, trebuie să fie analizate minuţios cauzele/circumstantele care au determinat persoana să recurgă la un asemenea comportament. În special se vor investiga condiţiile de detenţie sau eventualele rele tratamente din par-tea angajaţilor statului. Cauzele/cir-cumstantele, în anumite situaţii, ar putea determina încălcarea art. 3 al Convenţiei”, spune avocatul. Vitalie Zamă afirmă însă că nu orice trata-ment, din partea agenţilor statului, poliţie sau gardieni, se egalează tra-tamentelor rele şi/sau degradante.

Lilia ZAHARIA

Automutilarea: formă de protest sau manipulare?

Violarea Convenţiei - orice persoană care consideră că i-a fost încălcat un drept garantat de Convenţia Europeană pentru Drepturile omului poate depune o cerere la Cur-tea Europeană a Drepturilor Omului. În urma examină-rii cererii în cauză, Curtea poate constata violarea Con-venţiei, asta însemnând şi încălcarea de către Guvernul respondent a drepturilor şi/sau libertăţilor garantate de Convenţie.

Radiere de pe rol – acest proces este prevăzut în art. 37 al Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului. În orice etapă a procedurii, Curtea poate decide radierea de pe rol a unei cereri, atunci, când luând în conside-rare anumite circumstanţe, permit să se conchidă că reclamantul nu doreşte să o mai menţină; litigiul a fost

soluţionat; din orice alt motiv constatat de Curte, con-tinuarea examinării cererii nu se mai justifică. Totuşi, Curtea continuă examinarea cererii dacă respectarea drepturilor omului garantate de Convenţie şi de proto-coalele sale o impune. Curtea poate decide reînscrierea pe rol a unei cereri atunci când consideră că împrejură-rile justifică acest lucru.

Exces de forţă- având în vedere jurisprudenţa CEDO, de regulă, termenul respectiv e utilizat pentru a evalua gra-dul de utilizare a forţei în privinţa ingerinţei în dreptul la viaţa umană. În principiu, utilizarea forţei poate fi justificată doar când alte mijloace nu sunt disponibile pentru a evita pericolul pentru viaţa umană.

Cei care sunt predispuşi la automutilare sunt la evidenţa psihiatrului din cadrul penitenciarului.

Rubrică susţinută de avocatul Vitalie Zamă

Pentru a semnala cazuri de tortură sau tratamente

inumane, rudele sau prietenii deţinuţilor pot suna la

telefoanele de încredere ale

Departamentului Instituţiilor Penitenciare

din Republica Moldova:

63-69-68

sau

52-80-75Apelurile sunt primite zilnic,

24 de ore din 24, cazurile fiind înregistrate într-un registru şi

propuse spre examinare şi soluţionare organelor

abilitate.

Deţinutul Vasile petrov a recurs în repetate rânduri la automutilare

5Expresul

Fostul prim-ministru, Ion Sturza, crede că timp de cel mult o lună în Republica Moldova va fi ales un preşedinte. Cel puţin asta a declarat dînsul într-un interviu acordat postului de radio “Europa liberă”. Potrivit dînsului, AIE și Partidul Socialiștilor vor fi nevoite să aleagă șeful statului, ca să nu admită revenirea comuniștilor la putere. (Hotnews.md)

Actual

Vineri, 17 februarie

Fără discotecă, fără magazin

Săptămîna trecută, ziua în amiazamare, s-a aprins şi a ars aproape în în-tregime etajul doi al unui fost complexcomercial din satul Răciula. Pompieriicălărăşeni, ajutaţi de localnici, au stinsincendiul, dar focul a dovedit să distrugăetajul şi tot ce se afla acolo în acel mo-ment.

Primarul de Răciula, Ştefan Tem ţu - nic, spune că, după toate proba bi lită ţi le,focul a fost provocat de un scurt- circuit.

Clădirea aparţine Uniunii Raionalede Consum Călăraşi, aceasta fiind datăîn arendă, în ultimii ani, unor terţe per-soane. La etajul care a ars, de vreo doiani funcţiona o discotecă ce provocamari dureri de cap oamenilor din parteacentrală a satului, căci muzica, dată lamaximum, răsuna uneori aproape toatănoaptea. În plus, mai spune primarul, or-ganizatorii discote cii vindeau băuturialcoolice. După anumite cantităţi de al-cool, par tici pan ţii la discotecă deveneaufoarte „activi”, încălcînd ordinea pub -lică.

Deşi contractul de arendă şi, impli cit,termenul legal al activităţii acesteia ex-pirase la 1 ianuarie curent, tinerii se maiadunau din cînd în cînd şi petreceau înaceastă încăpere. Acum, chiar dacă arvrea, nu o mai pot reface.

Vorba ceea: nu e rău fără de bine. Peviitor, discoteca va activa în incinta ca -sei de culltură, unde va fi sub suprave -ghe rea lucrătorilor de aici, a mai spusprimarul.

De menţionat că, din cauza apei fo -losite la stingerea incendiului, a suferitun agent economic care tocmai arendaseprimul etaj al clădirii şi deschisese unmagazin. Acum, a fost nevoit să aban -doneze afacerea.

În centrul atenţiei – protecţia socială a copiilor şi familiilor

„Incursiuni noi în prestarea servicii lorsociale destinate copiilor şi familiilor înraionul Călăraşi” - cu acest generic, săp -tămîna trecută, Consiliul raional şi AO„Parteneriat pentru fie care copil”, au or-ganizat la Călăraşi o conferinţă raională.Au participat primari, asistenţi sociali,pedagogi, medici, funcţionari publici.

În viziunea moderatorului confe rin -ţei, vicepreşedintele raionului, Vasi le Ti -mofti, acţiunea a fost „încă un pas înain -te pentru desfăşurarea unui proces foartecomplex şi dificil, dar extrem de nece-sar, cum este protejarea intereselor vitaleale copiilor şi familiei aflate în di fi -cultate”.

Vasile Gîlcă, şeful autorităţii raionalepentru protecţia drepturilor copiilor, afamiliarizat asistenţa cu prevederile lini-ilor directoare ale ONU pentru îngrijireaalternativă a copiilor, potrivit căroradoar în mediul lor biologic, adică înfamiliile naturale, copiii pot beneficia decea mai bună educaţie şi întreţinere.

La particularităţile şi importanţa in -tervenţiei timpurii la copii s-a referit di-rectorul adjunct al Centrului Medicilorde Familie, Elena Rotaru, dar şi ElenaGonţa, director adjunct al Direcţiei În -văţămînt. Au mai fost făcute comunicăridespre anumite practici de acordare a ser -viciilor sociale de către Centrul Mul ti -funcţional „Alternativa-Epitrop” din Că - lăraşi, despre filantropie, despre modelede colecatre a fondurilor în scopuri so-ciale.

Tudor Josanu

La Călăraşi

Cinci echipe a cîte trei membrifiecare au concurat, prin cîntec, laconcursul „Karaoke show” cu gene -ricul: „Trăieşte clipa”. În sală s-aîncins o atmosferă cu adevărat desărbătoare, iar participanţii au „lup-tat” aprig pentru locul I.

„Orice muzică porneşte din inimăşi trebuie să ajungă iar la inimă. Cu si -guranţă, cîntecele voastre au ajuns lainima noastră, iar unele ne-au emoţi o -nat chiar pînă la lacrimi”, a menţionatVa lentina Ţîţu, membră a juriului. Dealt fel, în juriu au fost selectate Valen -ti ne le din colegiu: profesoare, dar şieleve.

De ce karaoke? La această întreba -re a venit cu un răspuns Tatiana Chi -laru, directorul adjunct al colegiului:„Pentru că între muzică şi sănătateexistă o armonie pozitivă, benefică,dar şi o legătură specială. Muzica esteun remediu bun contra durerilor, re-duce stresul şi depresia, creşte inte li -genţa şi sănătatea mintală, întăreştesistemul imunitar”.

Concursul „Karaoke show” s-a des -făşurat în cadrul proiectului „Înţe lep -ciune pentru suflet, sănătate pentrucorp”, implementat de ONG „Pro med”şi finanţat de Fundaţia Est-Europea nă.

Natalia Junghietu

În ziua de 14 februarie, la Colegiul de medicină din Ungheni s-a cîntat dragostea. Toţi elevii au trăit clipa la maximum.

De Ziua îndrăgostiţilor, elevii de la Colegiul de medicină au trăit clipa la maximum

Am decis să vă informămmai amănunţit despre deter -gen ţii chimici de vase. Lapri ma vedere, par inofensivi.Pro fităm din plin de benefici-ile ce ni le oferă chimia con -tem po rană. Detergenţii neuşu rea ză viaţa, căci curăţă cuuşu rinţă orice fel de grăsime,ajutîn du-ne să economisimtimp, ba chiar lasă şi un mi -ros plă cut. Ce se întîmplă în -să cu re zidurile lor mai de -parte?

Un sondaj recent a de mon -strat că 70% din persoanelece utilizează aceste tipuri dedetergenţi suferă de afecţiuniale pielii (atît pielea, cît şiunghiile par a fi mai uscate şimai deshidratate). 10 % dinrespondenţi au declarat că auavut alergii din cauza anumi-tor detergenţi de vase.

Alexandru Cebanu, medic

dermato-venerolog la Spita -lul raional Ungheni, a confir-mat faptul că majoritatea der -matitelor ce apar în regiuneamîinilor sînt cauzate de utili -zarea frecventă a deter gen ţi -lor chimici de vase. Mul ti tu- dinea de antigeni şi agenţiconcentraţi de înlăturare agrăsimii atacă pielea, pro voa - că iritaţii, înroşiri, o deshid -ra tează, fapt ce duce la îmbăt -rînirea prematură a ei.

Pe lîngă faptul că ne afec -tează pielea, fosfaţii ce secon ţin în detergenţi continuăsă persiste pe suprafaţa vese-lei, chiar dacă aceasta a fostclatită cu apă din abundenţă.Să nu uităm că vesela ser veş -te drept suport pentru hrananoastră. Dacă aceasta conţinefosfaţi, mai devreme sau maitîrziu, ei vor ajunge şi în or -ga nismul nostru.

Vasele nu sînt singurulmediu în care persistă sub - s tanţele chimice periculoase.Acestea se răspîndesc şi înaer. Inhalarea lor poate ducela apariţia bronşitelor, astmu-lui, afecţiunilor ochilor, bachiar poate afecta şi sistemulnervos. Totodată, detergenţiide vase conţin şi substanţecancerigene extrem de dău -nă toare sănătăţii. V-aţi între-bat vreodată de ce pe vremeabunicilor noastre nu existauatît de multe cazuri de can-cer? Pentru că ele nu foloseaudetergenţii chimici!

Deşeurile acestor deter -genţi se răspîndesc şi în me -diul ambiant. Apele, flora,fa una, solul, aerul - toate sîntafectate. Nici nu sîntem con -ştienţi de pericolul ce se as-cunde în sticluţele de deter -gent. Ne transformăm casaîntr-un laborator chimic şi de -venim, cu timpul, victimeletoxinelor. Care ar fi soluţia?

Noi am găsit-o. Am decissă apelăm la reţetele buniciişi am rămas uimite, cînd amaflat ca praful de muştar estefoarte eficient în combatereagrăsimii. La fel şi soda de mîn -

care, şi cenuşa. Există chiarreţete pentru prepararea de -tergenţilor sută la sută natu-rali. Le puteţi găsi pe blogulnostru: http://eco-deter gent.blogspot.com/ . Pe lîngă fap-tul că îndepărtează eficientgrăsimea, sînt şi foarte gri-julii cu sănătatea noastră. Sîntuşor de preparat şi, în plus,

nu e nevoie de multă apă laclătire, spre deosebire de ceichimici, a căror spumă estemult mai greu de înlăturat.

Deci, nu vă mai trans for -maţi organismul şi casa în la -boratoare chimice. Înlocuiţidetergenţii chimici cu cei na -turali. Nu uitaţi: sănătatea areprioritate.

Serviciul Fiscal de Stat Ungheni atenţionează Avînd ca scop asigurarea unei concurenţe loiale, majorareatransparenţei activităţii agenţilor economici din diferite domenii, Serviciul Fiscal de Stat Ungheni intensifică în continuaresupravegherea procesului legalităţii desfăşurării activităţii de întreprinzător. Întru evitarea situaţiilor de sancţionare,recomandăm insistent desfăşurarea activităţii în corespundere cu legislaţia în vigoare.

Reamintim sancţiunile prevăzute de legislaţie pentru urmatoarele încălcări:

Desfăşurarea unei activităţi de către contribuabil şi persoana împuternicităcu eliberarea bonului de casă fără a avea maşină de casă şi de control, în cazulîn care actele normative prevăd folosirea ei - amendă de 10000 lei pentrufiecare caz de încălcare.

Desfăşurarea unei activităţi fără utilizarea maşinii de casă şi de control exis -t ente sau cu utilizarea maşinii de casă şi de control defectate, nesigilate sau ne -în registrate la organul fiscal – amendă de 10000 lei pentru fiecare caz de în -călcare.

Pentru desfăşurarea activităţii de transportare a călătorilor cu mijloace detransport auto pe rute suburbane, urbane, interurbane, internaţionale fără biletede călătorie (bilet de călătorie – bon de casă emis de maşina de casă şi de con-

trol cu memorie fiscală sau document de strictă evidenţă cu preţ fixat, înregis-trat la agentul transportator, confecţionat în mod tipografic în conformitate cuactele normative în vigoare) - amendă de 10000 de lei pentru fiecare caz deîncălcare.

Notă: Comiterea repetată a încălcărilor specificate se sancţionează cuamendă de 25000 lei. Comiterea pentru a treia oară şi mai mult a încălcărilorrespective se sancţionează cu amendă de 50000 lei pentru fiecare caz de încăl -care.

Neprezentarea, la prima cerere, persoanelor cu funcţii de răspundere ale or-ganelor cu atribuţii de administrare fiscală a documentelor de evidenţă, dărilorde seamă fiscale şi altor documente şi informaţii privind desfăşurarea activităţiide întreprinzător se sancţionează cu amendă de 10000 lei.

Nepredarea premeditată a bonului de casă (bonului de plată în cazurileprevăzute de actele normative) consumatorului se sancţionează cu amendă de50 unităţi convenţionale.

În final, ţinem să menţionăm că scopul Serviciului Fiscal de Stat este pro-movarea continuă a spiritului de conformare voluntară a contribuabililor la dec -lararea şi la plata obligaţiei fiscale, îmbunătăţirea civismului fiscal.

Instituirea unui cadru unitar al relaţiilor de parteneriat în raport cu mediulde afaceri şi cetăţeni, bazat pe încrederea şi sustinerea reciprocă, va duce la re-ducerea considerabilă a cazurilor de încălcare a legislaţiei fiscale şi, respectiv,a numărului sancţiunilor aplicate agenţilor economici.

V-aţi întrebat vreodată ce se ascunde în spateledetergenţilor chimici pe care îi folosiţi? De cele maimulte ori, gospodinele sînt sigure de calitatea aces-tora, fără să bănuiască ce impact au asupra sănătăţiinoastre produsele respective.

Elena Scaleţchi, Valeria Otgon, eleve la Liceul „Vasile Alecsandri”, Ungheni

Ce ascunde o picătură de detergent de vase?

6Expresul

Recolta de cereale se aşteaptă să fie în acest an cu 30% mai mică decît în anul precedent, a declarat Vasile Bumacov, ministrul Agriculturii. Din cauza secetei, în toamna anului trecut au fost semănate 83% din terenurile planificate pentru grîu. Dezvoltarea lor a avut o întîrziere de 1,5 luni faţă de termenele obişnuite, iar o treime din suprafeţele însămînţate au fost compromise în perioada de iarnă. (Eco.md)

Fragmentarium

Vineri, 17 februarie

Cu siguranţă, Veaceslav Ţî -bu leac din Nisporeni nu are ne -voie de mari prezentări. Dacăvom spune că este directorulpostului de radio “Vocea Ba sa -rabiei”, credem că am spus tot.Energic, pus pe fapte mari, une -ori prea “aprins” şi încăpăţinat,dar mereu deschis pentru nou –aşa îl caracterizează cei care-lcunosc.

Cu mai bine de 12 ani în ur -mă, a luat în serios ideea des -chiderii un post privat de radiola Nisporeni. A reuşit, bineîn -ţeles cu ajutorul prietenilor, cuajutorul unor finanţatori serioşi,printre care celebrul miliardarromân Iosif Constantin Drăgan,Fundaţia Soros-Moldova, Gu-vernul României, Guvernul SUA.La 18 iunie 2000, postul de ra -dio „Vocea Basarabiei” şi-a în-ceput activitatea. Peste cîţivaani, acel post de radio local s-atrans format în unul cu acoperirenaţio nală, devenind o importan -tă sur să de informare pentru su -te de mii de cetăţeni.

Acum doi ani, o altă idee,pen tru unii - năstruşnică, a fostluată în serios de Veaceslav Ţî -buleac. Este vorba de înălţarea,la Nisporeni, a Crucii MîntuiriiNeamului Românesc.

“Am demonstrat că putem săfacem, cu bunătatea noastră creş -tină, multe lucruri frumoase”,ne-a spus Veaceslav Ţîbuleac.

Este deţinător al “Ordinuluide onoare”. Înalta distincţie i-afost acordată pentru merite de-osebite în afirmarea libertăţii deexprimare, pentru contribuţiesubstanţială la procesul de re -

naştere naţională şi la promo -varea democraţiei şi a valorilorgeneral umane.

Consideraţi că sînteţi un omrealizat?

Parţial. Încă nu am reuşit sărealizez toate proiectele pe carele am în minte.

Care sînt principiile dum -nea voastră de viaţă?

Să nu cedez niciodată pros -tiei. Iar un alt principiu ar fi sănu-mi înjosesc demnitatea şi sănu înjosesc demnitatea şi me -moria strămoşilor mei.

Principalele momente dinviaţă care v-au făcut să fiţi ce -ea ce sînteţi.

Provin dintr-o familie mixtă,tatăl este român, iar mama deori gine poloneză. Ambii au avutde suferit pe timpul regimuluisovietic, ambii au văzut gro ză -viile comunismului. Niciodatăpărinţii nu ne-au ascuns ade vă -rul despre ceea ce s-a întîmplatpe atunci. Asta m-a făcut să fiuceea ce sînt.

Cu ce se mîndreşte Vea ces -lav Ţîbuleac?

Cu familia mea, cu cei patrucopii ai mei. Sergiu şi Leonid sîntdeja realizaţi în plan profesio -nal, iar Laurenţia şi Paula sîntîncă adolescente. Mă mîndresccu postul de radio „Vocea Basa -ra biei” pe care l-am fondat cu aniîn urmă şi am reuşit să-l extin-dem pe tot teritoriul republicii.

Ce calităţi ar trebui să aibăun om ca să fie prietenul dum -neavoastră?

În primul rînd, ar trebui săaibă demnitate şi să trăiască cu

demnitate. Doar aşa vom reuşi.Ocupaţia dumneavoastră

preferată?Îmi place să răsfoiec presa

scrisă. Îmi mai place boala se -co lului, adică să stau în pat şi săprivesc televizorul. De fapt,seamănă mai mult a viciu decîta ocupaţie.

Visul dumneavoastră de fe -ricire.

Să-mi fie familia, copiii să nă -toşi. Îmi doresc ca şi ei să poar -te crucea vieţii cu demnitate,res ponsabilitate şi respect faţăde cei care îi iubesc.

Starea de spirit actuală.Sînt în confuzie totală, la fel ca

tot neamul, care tot este într-oconfuzie totală din cauza a ceeace se întîmplă în jurul nostru.Această confuzie va dis pă readoar atunci cînd toată lumea vaînţelege că există Dumne zeu.

Cine au fost cei care v-aumarcat caracterul şi viitorul?

Părinţii mei. Mama avea uncaracter puternic şi adesea măgîndeam că mă domină. Abiaacum am înţeles, cînd ea nu maieste printre noi, că doar aşa areuşit să facă din mine om. Auinfluenţat asupra mea şi copiiimei.

Deviza dumneavoastră?Să nu mă pierd în faţa greu -

tă ţilor. Ştiu că există Dumnezeuşi mă va ajuta.

Natalia Chiosa

Omul care şi-a făcut un principiu din a nu ceda prostiei

10 întrebări pentru oameni de nota 10

Oamenii au fost creaţi pen-tru a trîndăvi. Mai ales bărba -ţii. Cel mai mare lucru era săiasă din peşteră ca să vîneze.În rest, stai lînga foc, manînci,dormi, “n-ai treabă”.

Nu, frăţioare, cuiva trebuiasă-i treacă prin minte - carneaar fi mai gustoasă cu sos. Apoi- un pahar de vin pentru diges -tie. La sfîrşit - cafea...

Şi s-a pornit roata. De undeam pornit şi unde am ajuns!I-a trebuit naturii zeci de miide ani să stabilească faptul căla specia umană barbaţii vî nea -ză, iar femeile îngrijesc. Chiarcre dem, cu adevarat, că amputea schim ba această stare delucruri?

Există două categorii de oa-meni: cei care se schimbă şicei care işi propun să devinăvictime ale schimbării. Fe-meile fac parte din prima cate -gorie. Ştim bine că femeia,ca re face o mun că de bărbat,trebuie s-o facă de zece ori maibine ca să se bucure de acelaşisucces şi de aceleaşi aprecieri.Dar puterea unui bărbat nu iz -vorăşte oare din slăbiciunealui pentru femeie?

Nu te întreb, stimate domn,ce faci pentru a-ţi cîştiga exis -tenţa. Vreau doar să ştiu dacăai curajul sa-ţi asculţi inima.Nici cîţi ani ai nu mă intere -sea ză. Te intreb: ai risca săpierzi totul pentru dragoste?

Nu sînt curioasă să ştiu cîteplanete se învîrt în jurul Lunii.Sînt curioasă doar să aflu cepoţi face ca să aprinzi din noufocul mocnit ce se stinge. Nucred că vei îndrăzni. Vei astep -ta s-o facă femeia.

Nu sînt duşmanul bărba ţi -lor, dar cred ca femeile sînt maisincere, mai capabile, chiar maideştepte, mai sentimentale. Ori -cît s-ar starădui ei să ne ţină înpeşteră (cu toate că sîntem tri -mise şi după vînat), nu vor re -uşi.

„Una dintre firmele cu re -nu me mondial avea nevoie dedirector adjunct. A fost organi-zat un concurs. Persoana cîş ti -gătoare va fi acea care va răs -punde doar la o singură între-bare. Nu exista un răspuns co -rect sau greşit. Important eramodul de gîndire a fiecărui in-divid. Iată intrebarea: “Imagi -naţi-vă că mergeţi cu maşina,pe la şase dimineaţa. Afară efrig şi plouă cu găleata. Maşi -na are doar două locuri. Lastaţia de autobuz observaţi treioameni uzi leorcă, care asteap -tă transportul. Primul e un me -dic ce v-a salvat viaţa după unaccident. A doua persoană – unbătrîn foarte bolnav, gata sămoară. A treia persoană e visulvieţii dumneavoastră. Timpulse inrăutăţeşte pe minut cetrece. Puteţi lua doar o singură

persoană. Cum aţi procedaîntr-o asemenea situaţie?”

Vă propun să vă gîndiţi,dragi cititori, după care citiţicele scrise mai jos.

Iată unele răspunsuri ale par -ticipanţilor la concursul pentrufuncţia de director adjunct.“Aş lua bătrînul bolnav şi l-aşiduce la cel mai apropiat spital”;“Deoarece medicul mi-a salvatviaţa, l-aş lua pe el”; “Cred căaş lua visul vieţii mele, fiind -că pot rata şansa să-l mai întîl-nesc vreodată”. Sigur, dintr-osută de candidaţi la postul res -pectiv, doar o singură persoanăa fost aleasă. Răspunsul a fost alunei femei: “Aş coborî şi i-aşda maşina medicului, care arduce bătrînul la spital. Eu însăaş rămîne cu persoana îndră gi -tă, oferindu-mi şansa de a fi îm -preună”.

Femeile sînt dădacele băr -ba ţilor în copilărie, tovarăşelelor în vremea maturităţii, spri-jinul la bătrîneţe, consolarealor în nenorociri şi victime întoate timpurile.

Morala: ,,Bărbatul vîneazăfemeia pînă cînd ea îl prinde”

Schimbarea-i de genul feminin

De la A pînă la Z cu Ala Mutilică

Cîteva reţete cosmetice naturisteCred că ştiţi deja că vitaminele din alimente

sînt benefice frumuseţii tenului nu doar din inte-rior, printr-o dietă echilibrată, ci şi din exterior,aplicate direct pe piele. Iată cîteva exemple:

Sucul de lămîie, amestecat cu puţin lapte şiglicerină farmaceutică, este un tratament idealpentru faţă, mîini şi tălpi. Astfel, se stoarce bineo lămîie, se adaugă un pahar de lapte fiert şi olinguriţă de glicerină, apoi se amestecă şi se lasăsă stea cam o jumătate de oră. Se aplică seara,înainte de culcare, pe faţă, mîini sau tălpi;

Pentru pielea foarte grasă se ia sucul uneilămîi şi se amestecă cu apă rece într-un vas. Sepulverizează pe faţă, se masează cîteva minute şiapoi se îndepărtează cu apă;

Tenul gras, cu aspect tern, lipsit de strălucireare ca remediu tot o soluţie pe bază de lămîie. Seamestecă o jumătate de linguriţă de suc de lămîiecu o linguriţă de suc de castravete şi cîtevapicături de apă de trandafir (o găsiţi în farmacii).Se aplică pe faţă şi gît,se lasă 15 minute şi apoise îndepărtează cu apă;

Pentru pielea foarte uscată se aplică un ames tecde ulei de măsline cu un gălbenuş de ou. Se lasăpe faţă pînă cînd pielea începe să se strîngă, apoise spală mai întîi cu apă călduţă, apoi cu rece.

Sucul de lămîie amestecat cu apă rece, de lafrigider, aplicat pe pleoape tip de 10 minute cuajutorul unor dischete de vată redă frumuseţeaochilor obosiţi, cu cearcăne şi pungi.

Un exfoliant natural, care îndepărtează celu -le le moarte poate fi obţinut, amestecînd un găl -

be nuş de ou cu puţin mălai. Compoziţia obţinutăse masează prin mişcări circulare pe faţă şi apoise îndepărtează cu apă caldă.

O mască anti-rid naturală se poate obţine,ames tecînd o linguriţă de ulei de măsline cu unou. Compoziţia se întinde pe faţă şi regiunea gî-tului şi se lasă pînă se usucă. Se îndepărtează cuo soluţie de apă caldă şi o linguriţă de bicarbonatde sodiu.

Atenţie însă celor care vă ştiţi alergici la uneledin produsele sus-menţionate! Pentru a evita efec -tele negative, puteţi apela la alte tipuri de măşticu alt conţinut.

Sursa de energie naturală gata pentru utilizareo putem găsi în combinaţiile gamei Naturals dela Avon: piersică şi lapte de migdale. Piersicii re -vitalizează, catifelează şi împrospătează, iar lap -te le de migdale hidratează, hrăneşte şi prote jeazăîmpotriva radicalilor liberi. Produsele Naturalsdin subgama “Piersică şi lapte de migdale” sîntpotrivite pentru ten normal şi au proprietăţi anti -o xidante.

Pentru tenul uscat şi însetat a fost elaboratăgama “Aloe şi avocado”. Aloe are calităţi de calma -re, hidratare şi vindecare, iar avocado hrăneşte,hidratează şi fortifică pielea.

Pentru tenul combinat şi gras este repre zen ta -tivă gama “Ulei din arbore de ceai şi greipfrut”.Pro prietăţile antiseptice şi antibacteriene ale aces-tor componente naturale purifică şi împros pă tea -ză pielea.

Vă îndemn să profităm din plin de darurile na-turii, să fim frumoase, delicate, tinere şi admirate!

Cu drag, Aliona Leşanu

Lecţia de frumuseţe, oferită de echipa AVON 007

FC „Costuleni” a pus în vîn zare primele fu-lare ale clubului, anunţă Moldootball.com. An-terior, fulare au primit toţi fotbaliştii echipei,precum şi antrenorii, dar şi membrii staff-uluiadministrativ.

Acum, oricine doreşte poa te să-şi achi zi ţio -neze un fular cu însemnele clubului. Doritoriipot telefona la 068453395 sau să adreseze unmesaj pe: fccostuleni@mail.ru

FC „Costuleni” este unica echipă din regiu -nea Ungheni-Călăraşi-Nisporeni care joacă, aldoilea an consecutiv, în Divizia naţională aCampionatului R.Moldova la fotbal. La ora

actuală, se află pe ultimul loc în clasament, darconducătorii clubului susţin că echipa va aveao prestaţie mult mai bună în retur şi va rămîneîn Divizia naţională în continuare.

Fulare de la FC „Costuleni”

7Expresul

Citatul săptămîniiA pricepe este mai important decît a şti.Alexandru Ioan Cuza

Publicitate

Vineri, 17 februarie

Luni 17.15 „Sare şi piper” (Jurnal TV)21.00 În ProFunzime (Pro TV)23.15 „О Москве, слезах и Вере Але-товой”. (Prime TV)

Marţi14.10 „Dori” (Moldova 1)21.00 „Игрушка”. Film (СТС)23.00 „AutoExpert” (Pro TV)

Miercuri17.45 „Happy Hour”. (Pro TV)19.55 „Moldova în direct”. (Moldova 1)21.30 „Fabrika” (Publika)

Joi20.30 „Azi în Moldova”. (ТV 7-НТB)23.10 „Небеса. Концерт Валерия

Меладзе” (Prime TV)22.30 „Reporter de gardă”. (Moldova 1)

Vineri16.35 „Scrisorile lui Buraga”. Divertis-ment (Jurnal TV)22.15 „Две звезды”. (Prime TV)21.00 „O dată-n viaţă” (TVR 1)

Sîmbătă13.20 „Românii au talent” (Pro TV)18.00 „Viaţa merge mai departe”. (Ju-rnal TV)19.50 „O seară în familie”. (Moldova 1)

Duminică15.05 „Adidaşii zburători”. Film (Moldova 1)21.15 „Ora de ras” (Jurnal TV).20.00 Vrei să fii milionar? (Prime TV)

VĂ RECOMANDĂM LA TV!

Fiţi atenţi la drum. Cineva drag sigur vă aşteaptă acasăCondiţiile meteorologice instabile din perioada de iarnă provoacădificultăţi în trafic şi prezintă o cauză potenţială în comiterea acciden-telor rutiere cu consecinţe grave. În acest sens, Secţia poliţiei rutiereNisporeni atenţionează participanţii la traffic -şoferi, pietoni - să mani -feste maximă atenţie atunci cînd se antrenează în depăşiri cu vitezăsporită, cînd traversează strada sau se deplasează pe timp de noap -te.Avînd ca scop prevenirea accidentelor rutiere cu consecinţe grave,protejarea securităţii personale a pietonilor, sporirii nivelului dedisciplină a participanţilor la trafic în perioada de iarnă, ne facem da-

toria să vă recomandăm:

• Înainte de a pleca la drum, informaţi-vă temeinic despre condiţiilemeteo şi starea drumurilor, apelînd unul dintre site-uri: Gismeteo.ru,Gismeteo.md;

• Adaptaţi viteza la condiţiile de drum (carosabil acoperit cu zăpadă,gheată sau polei);

• Circulaţi cu o viteză care să nu depăşească 30 km/h în localităţi,sau 50 km/h în afara lor atunci cînd partea carosabilă este acoperităcu polei, gheaţă, zăpadă bătătorită, mîzgă sau piatră umedă.

• Folosiţi corespunzător sistemul de iluminare-semnalizare, cît şicel de climatizare, pentru a vedea si a putea fi văzuţi în trafic. Reamin -tim că legislaţia rutieră prevede obligativitatea folosirii luminilor de în-tîlnire, în perioada de iarnă, şi în timpul zilei;

• Păstraţi în mers o distanţă suficientă pentru a putea opri în condiţiide siguranţă, atunci cînd condiţiile de deplasare sunt nefavorabile;

• Echipaţi autovehiculul cu pneuri corespunzătoare;

• Verificaţi periodic acumulatorul;

• Nu bruscaţi comenzile şi folosiţi cu preponderenţă frîna de motor;

• În zilele cu lapoviţă sau ninsoare, acţionaţi din timp ştergătoarelede parbriz;

• Operatorii de transport ce deţin autovehicule cu masă mai marede 3,5 tone, au obligaţia de a monta pe roţi lanţuri sau alte echipa-mente antiderapante omologate;

٠ În afara localităţilor, pietonii trebue să circule pe acostamentul dinpartea stîngă a drumului, iar în lipsa acestuia - cît mai aproape demarginea stîngă a carosabilului, în întîmpinarea fluxului de vehicule.

٠ Pe timp de noapte sau vreme cu vizibilitate redusă, nu ezitaţi săîmbrăcaţi haine cu elemente reflectorizante.

Rugăm conducătorii auto începători să evite, pe cît posibil, conduce -rea autovehiculului în condiţii de drum alunecos, pe timp de noaptesau pe distante mari, dat fiind experienţa redusă şi riscul implicării înevenimente rutiere nedorite. Le reamintim că, dacă au mai puţin deun an de practică, viteza maximă admisă în afara localităţilor este cu20 km/h mai mică.Secţia poliţiei rutiere Nisporeni vă reaminteşte să fiţi atenţi la

drum căci viaţa are prioritate şi cineva drag sigur vă aşteaptă

acasă.

Agenţia de organizare a evenimentelor speciale SUPER EVENT vă propune:- Felinare zburătoare- Baloane cu heliu- Decor din baloane, flori,

drapaj, lumînări - Efecte speciale: confeti,

fum rece, glob cu lumini- Foto, video- Dansatori, moderatori- Personaje din desene animate.Tel.: (236)28842, 23402, 069590838 (Aliona Leşanu) E-mail: superevent.ungheni@yahoo.com

La prezentarea acestui anunţ decupat – REDUCERI CU 10%

Cursuri gratuite şi contra plată- Bussines;- Limbi străine (toate nivelurile – italiană, franceză, ger ma -nă, engleză, spaniolă);- Calculator pentru începători.Telefon de contact: 0 (236) 22910; 07961435, 068690907.

Stimaţi consumatori,SRL „Ungheni-gaz” vă aduce la cunoştinţă că, începînd cu 10 feb-ruarie 2012, datele de pe contorul de gaze naturale vor fi luate doarvizual de către controlorii întreprinderii.Reieşind din contractul de furnizare a gazelor naturale a consuma-torului casnic, art. III, pct.12, „consumatorul este obligat să permităaccesul liber la echipamentul de măsurare şi a instalaţiilor de gazela sfîrşitul fiecărei luni a anului”. Datele prin reţeaua telefonică nu vor mai fi acceptate.

Pe data 21 februarie 2012, ora 10.00, în incinta Consi -li ului raional Ungheni (str. Naţională 11), sala de şedin -ţe, va avea loc întîlnirea ministrului Agriculturii şi In -

dustriei Alimentare, Vasile Bumacov, cu factorii dedecizie din raion.De la ora 11.00 – audienţa cetăţenilor (str. Naţională

9, sala de conferinţe).

Uzina de beton armat angajează:Electrician, lăcătuș

şi muncitori necalificați.Mob.: 067431371

Asigurarea medicală este obligatorie pentru fiecare!

În atenţia persoanelor neangajate în cîmpul muncii!Doar pînă la 31 martie 2012 beneficiaţi de reducere – 50% şi cu numai 1491 lei

puteţi procura poliţa de asigurare la oricare oficiu poştal din localitate.

Proprietarii de terenuri cu destinaţie agricolă beneficiază de 75% reducere şi cu numai

745 lei 50 bani pot procura poliţa la AT Ungheni a CNAM (or. Ungheni, str. Romană 27A, bir. 12,

telefon de contact: 22736).

Dacă nu veţi procura poliţa pînă la data de 31 martie2012, riscaţi să achitaţi suma integrală de 2982 lei plus penalităţi şi sancţiuni

contravenţionale.

Folosiţi-vă ACUM de oportunitatea unică de preţ şi vă veţi bucura de beneficiile tratamentului medical gratuit.

Vînd casă în satul Mănoileşti, teren

pe lîngă casă - 30 ari.Tel.: 068513718

Iau în arendă spațiu comercial 70-120 m.p. în orașul Ungheni.

Telefoane de contact: 069794993; 069525314 – Nicolae

Cu ocazia zilei de naştere, îi transmitem cele mai frumoasegînduri şi urări de bine fiicei noastre, ANIŞOARA JOSANUdin Ungheni. Îţi dorim, frumoasa noastră, din toată inima,să ai parte de multă sănătate, voie bună şi împlinirea tutu-ror speranţelor, în special a celei pe care o aşteptăm şi noide atîta timp şi cu mare nerăbdare.

Cu drag, tata Tudor, fratele Ştefan şi tanti Lidia

Vînd teren. Centru Ungheni. Tel.: 069264162

Vînd teren pentru construcţii la Ungheni (Bereşti). Vînd garaj. Telefon: 068430349

Vînd casă în Ungheni-Vale, 6.7 ari pămînt (stare bună). Tel.: 069042757

Mai ieri, mă abordează un omulean: “De ce nu faceţi un reportaj des -pre drumurile noastre? Nu vedeţi în ce hal sînt?”. Încerc să fiu dip lo -ma tică şi-i răspund: “Oficiali de la primărie mi-au spus că utilajele dedeszăpezire lucrează non-stop”. Se uită lung la mine. Îi citesc dispreţul pefaţă. Apoi spune iritat: “De unde aţi luat că lucrează? Nu fac nimic. N-amvăzut pe nimeni pe aici să vină să curăţe zăpada. Nici ieri, nici azi”.

L-am lăsat bombănind. Ce să-i mai spui, dacă-l vezi pornit rău îm-potriva tuturor celor care, vezi Doamne, nu vin să-i facă ordine în faţacasei? Demult am învăţat că nu are rost să-ţi pierzi timpul cu persoanece au idei fixe: toată lumea-i vinovată, doar el unul e drept.

Parcă Dumnezeu a vrut atunci ca, imediat ce m-am aşezat în faţacalculatorului, doar peste cîteva minute după discuţia avută, să daupeste un apel absolut impresionant şi mai actual ca oricînd.

Iată-l: “Mîna pe lopată, putorilor!”. Îl face un blogger, care scriemai apoi următoarele:

“Sînt absolut sigur – nici o putoare din acelea ce se plîng dinmaşinile calde, prin geamul întredeschis, că nu se curăţă străzile, că-ivinovat primarul, soţie-sa, prim-ministrul, guvernarea, opoziţia, n-apus şi nici nu va pune mîna pe o lopată, ca să-şi cureţe zăpada în bloculîn care locuieşte, în jurul oficiului etc. Iar cucoanele de la ştiri aşa şialeargă pe carosabil, îi prind pe cei cu roţile pleşcate şi le dau voie să-şi împrăştie putoarea prin ecranele TV-ului.

Dar oraşul se curăţă, lumea care o face lucrează la maximum. Azi di -mineaţă a venit Benia şi mi-a spus cît e de greu să se curăţe zăpada încartierele locative, unde porcii îşi lasă maşina lîngă treucă. Doamne fe -reşte de un incendiu… Nu mai răzbate nici pompierul, nici ambu lanţa.E mai prejos de demnitatea lor să pună mîna pe lopată să vadă ce în -seamnă curăţirea zăpezii şi cît efort costă asta. Ei trebuie doar să smior -căie ca nişte muieri după o căldare de vin”. (www.curatmurdarsrl.com)

Subscriu întru totul, deşi nu prea-mi este pe plac limbajul. Dar poate că anume un astfel de limbaj trebuie să adopţi cu cei care,

cu adevărat, doar ştiu să exclame: “Jelui-m-aş şi n-am cui”, să cautede fiecare dată nod în papură, să ceară fără să se întrebe vreodată cepoate da el, ce a făcut el în viaţa sa ca să trăiască mai bine.

Mai puneţi mîna pe lopată, putorilor! Şi iarna, şi vara. Să vedeţiatunci ce bine vom trăi. (Lucia Bacalu)

O bubuitură puternică s-aauzit, în după-amiaza zilei de15 februarie, în centrul ora şu luiUngheni. Nu a rezistat, sub gre -u tatea zăpezii, acoperişul uneiterase.

Vecinii din apropiere susţincă vina aparţine proprietarilor,care nu s-au îngrijit să curăţe latimp de zăpadă acel aco periş,foarte fragil de altfel.

Proprietarii au fost inaccesi-bili. În momentul în care repor -terul nostru s-a apropiat, chiardupă cîteva minute de la produ -cerea accidentului, o doamnăfoarte supărată l-a acostat, ame -

ninţîndu-l că-i va lua camera defilmat. „Nu ai voie să filmeziaici, căci e proprietate privată”,susţinea dînsa.

A doua zi dimineaţa, totulde ja era curăţat şi nu se observanici o urmă. Oficiali de la pri mă - rie ne-au spus că nu cunosc ni -mic despre acest caz. Totuşi, vi -ceprimarul Cristofor Codrea nua declarat că vor fi date in di caţiituturor şefilor de instituţii, deîntreprinderi să curăţe zăpa dade pe acoperişuri şi să parti cipecît mai activ la deszăpezire.

Din fericire, nu a avut desuferit nimeni.

Să vedeţi atunci ce bine vom trăi Nu a rezistat sub greutatea zăpezii

Locul producerii accidentului:În stînga – 15 februarie, ora 17.30

În dreapta – 16 februarie, ora 10.00

UtilUn sfat pe săptămînăPetele de mucegai foarte rezistente se freacă cu o soluție obținută din: 500 ml de apă caldă în care se adaugă o lingură de amidon, o lingură de sare, zeama de la o lămîie şi o lingură de săpun ras. Se limpezește în 2-3 ape şi se usucă.

8ExpresulVineri, 17 februarie

Berbec

O perioadă excelentă. Veţi simţi că aţi găsit, în sfîrşit, ceea cecăutaţi. De bani nu vă veţi putea plînge: încet şi sigur vă veţi atingescopurile. Atenţie la intrigile invidioase ale cuiva din anturaj.

Taur

O săptămîna destul de confuză. Din toate părţile se ivesc atîtoportunităţi favorabile, cît şi piedici. Vă va fi greu să vă alegeţidrumul, de aceea e bine să ascultaţi sfaturile celor care vă vorbinele.

Gemeni

Veţi reuşi să duceţi la îndeplinire tot ce vă puneţi în gînd. Sur-prizele plăcute se ţin lanţ şi toate conflictele sînt lăsate în plan se-cund. La serviciu veţi da dovadă de mai multă deschidere.

Rac

Săptămîna va fi una plină de contradicţii. Veţi primi veşti foarteproaste, compensate de altele foarte bune. Nişte momente desingurătate vor fi înlăturate de vizita unui prieten bun.

Leu

Ocazii nesperate, mai ales în profesie. Oportunităţile vă vor batela uşă. Cineva v-a remarcat performanţele şi vrea să vă ofere oşansă. Se recomandă mai multă prudenţă la cheltuieli.

Fecioara

Ar fi bine să vă concentraţi energia asupra unui singur obiectiv,nu să vă împărţiţi în mai multe direcţii. Nu veţi finaliza nimic dacăvă apucaţi de mai multe proiecte în acelaşi timp.

Balanţa

Veţi avea o perioadă extrem de încărcată: vi se vor da o mulţimede sarcini dificile şi vi se va cere să vă demonstraţi capacităţile.Dacă vă achitaţi onorabil, puteţi spera în curînd la o mărire desalariu.

Scorpion

Vă aşteaptă o perioadă cam grea sub toate aspectele. Niştenecazuri neprevăzute vă vor da planurile peste cap. Banii vor fipreocuparea principală şi va trebui să strîngeţi un pic cureaua.

Săgetător

Săptămîna debutează cu nelinişti pe plan financiar. Datorii, fac-turi restante, taxe, toate se vor acumula. N-ar trebui să fiţi dep ri -maţi, pentru că veţi face rost de bani în următoarele zile.

Capricorn

Urmează o perioadă cu multe provocări pe plan profesional. Înciuda firii relaxate, veţi trece prin emoţii care v-ar putea afectamunca. Veţi reuşi să aplanaţi un conflict cu cineva apropiat.

Vărsător

La serviciu, ar fi bine să nu faceţi exces de zel, ci doar să urmaţiprogramul obişnuit. Eforturile suplimentare nu vor fi răsplătite.Banii nu vă vor lipsi, însă şi cheltuielile vor fi pe măsură.

Peşti

O perioadă mai încordată. Pe plan financiar, norii negri se ridicăşi se întrevăd nişte perspective frumoase. Fiţi atenţi: o persoanădin anturaj va încerca să vă atragă într-o afacere păguboasă.

Horoscop | 20 – 26 februarieLa Bucătărie cu Irina Caducenco

Parlamentarii din AIE au făcut o invitație parlamentarilor

din PCRM:

- Dragi colegi din PCRM, haideți să mergem la circ.

- Pentru ce? întreabă nedumeriți comuniștii.

- Să aruncăm o privire asupra Parlamentului Republicii

Moldova dintr-o parte!

Se întîlnesc doi ţărani:- Roșca ne cheamă la un miting de protest. Mergem să dăm jos

Alianțu? - Normal că mergem!- Da' cîte grade îs afară? - Minus 12.- Noooo, las'că nu-i așa de rău Alianțu ista...

- Cine e cel mai mare poliglot din lume?

- Marian Lupu!

- De ce?

- Pentru că el cunoaşte două limbi pe care nu le cunoaşte

nimeni: una politică şi alta ştiinţifică!

Bancuri

Luni Sf. Cuvioşi Partenie, Luca.

Marţi Sf. Mare Mc. TeodorStratilat; Sf. Pr. Zaharia; Sf.Irh. Sava.

Miercuri Sf. Mc. Nichifor;Sf. Irh. Inochentie; Cuv. Pan-gratie.

Joi Sf. Mc. Haralambie şiPorfirie; Sf. Cuvioşi Prohor,Longhin; Sf. Mc. Valentina.

Vineri Sf. Mc. Vlasie; Sf. Te -o dora Împărăteasa; Cuv. Di -mit rie; Sf. Vsevolod.

Sîmbătă Sf. Irh. Meletie alAntiohiei; Sf. Irh. Alexie.

Duminică Duminica lăsa tu -lui sec de brînză. Cuv. Mati -nian; Cuv. Zoe şi Fotina (Svet -lana).

Ieftin și la îndemînăOţetul de mere şi beneficiile acestuia

Oţetul de mere este unul din cele mai vechimedicamente cunoscute de umanitate. Iatăcare sînt principalele categorii de afecţiunicare răspund pozitiv la administrarea acestuia.

Reumatism: pentru remedierea bolii se iade trei ori pe zi cîte o lingură de oţet de mere,amestecată cu o linguriţă de miere. Curadurează minimum trei luni şi are efecte dedezintoxicare a organismului foarte puternice.

Obezitate, îngrăşare: cu oţetul de mere sefac cele mai simple şi mai eficiente tratamentede reglare a greutăţii corporale. Se bea, înfiecare dimineaţă, pe stomacul gol, un paharde apă de izvor în care au fost dizolvate douălinguriţe de oţet de mere. Apoi, pe parcursulzilei, după fiecare masă, vom bea o jumătatede pahar de apă în care am adăugat o linguriţăde oţet de mere şi două linguriţe de miere.

Indigestii, hipoaciditate: se bea, înain tede masă cu 5-10 minute şi imediat după masă,cîte un sfert de pahar de apă în care a fostdiluată o linguriţă de oţet. Oţetul stimu lea zăsalivaţia, secreţia de sucuri gastrice şi măreşteperistaltismul tubului digestiv.

Anemia, slăbiciune corporală la copii:

se administrează o linguriţă de oţet, combi na -tă cu o linguriţă de miere, înainte de fiecaremasă (doza va fi redusa la jumătate, în cazulcopiilor sub 5 ani). Oţetul de mere, pe lîngăfaptul că stimulează pofta de mîncare şi diges -tia, ajută la asimilarea fierului şi a altor min-erale esenţiale din alimente.

Migrenele: intern se ia 2 linguriţe de oţetde mere diluate în puţină apă. Extern se facfricţionări ale tîmplelor şi ale bazei craniului.

Cum se prepară oţetul de mere în con -

di ţii casnice?

Se dau prin răzătoare 5 kg de mere cu totcu cotor. Se pun într-un borcan de 10 litri, seadaugă 50 gr drojdie proaspătă şi se toarnă 5litri de apă fiartă, răcită un pic, astfel ca să nuse opărească drojdia. Se pune într-un loc în-tunecos şi cald, acoperind doar cu tifon. Seamestecă de 2 ori pe zi.

După 2 săptămîni, cînd merele s-au mace -rat şi deja miroase a oţet, se strecoară. Zeamaobţinută se toarnă într-un borcan curat şi seadaugă 500 gr miere de albine. Se amestecăpînă se omogenizează şi se lasă iar la fermen-tat într-un loc călduros şi întunecos, pînă seformează o peliculă foarte groasă deasupra.Aceasta se îndepărtează cînd oţetul este lim -pede şi frumos.

În timpul fermentaţiei, se acoperă borcanulcu tifon şi nu se mai umblă la el pînă cînd sescoate pelicula. În final, se toarnă în sticle şise păstrează la rece.

Calendar creștin-ortodox20 – 26 februarie

Fotografia săptămînii | Mai e nevoie şi de comentarii?

Ingrediente:

Un crap mare, ceapă,ardei dulce, cartofi (dupăgustul fiecăruia), o lămîie,sare.

Mod de preparare:

Peştele se curăţă, se spa -lă bine, se sărează şi sestro peşte cu sucul de la olămîie.

Între timp, ceapa, ar de -ii dulci şi cartofii se cu ră -

ţă, se taie bucăţi mari, sesă rează şi se stropesc cuulei. În tavă se aşterne fo -lia de aluminiu, se unge cuulei, se pune peştele, iar înpărţi se pun legumele îm -părţite în părţi egale.

Se închide folia de alu-miniu şi se pune la coptpentru 40-45 minute la otemeperatură de 170-180grade.

După ce se scoate dinrolă, se ornamentează cuverdeaţă şi se serveşte fier -binte.

Peşte copt la rolă

În împărăţia florilor cu Tatiana Fotea

Anthurium este o floa -re intens folosită ca de corpentru buchetele de mi rea -să și are o gamă coloris ti -că în extindere. Deosebitde decorativă, poate răs -plă ti atenția cu flori super -be pe aproape întreg par -cur sul anului. Este un ca -dou superb pentru orice oca -zie, inclusiv pentru Ziuaîn drăgostiţilor, sărbătorităla mijloc de februarie.

Anthuriumul nu este oplantă prea pretențioasă,însă unele probleme potapărea din cauza dezechi -lib rului de udare și de tem -peratură, mai ales în se zo-nul rece.

Ceea ce ține de udare,trebuie de menționat căeste bine să fie moderatăși printr-o verificare per -ma nentă a umidității însol. Dacă vă pregătiți săudați planta, cel mai binear fi să verificați mai întîipămîntul cu mîna: dacăsimțiți solul umed, amî -nați udarea cu 1-2 zile.

Trebuie să știți:

Nu se recomandă uda -rea plantei prin scufunda -rea ghiveciului într-un vascu apă. În așa mod rădă -cinile se vor îmbiba cu apăși se vor sufoca, iar floa reava muri. În schimb, pul-verizarea regulată pe frun -

ze (dar cît mai rar pe flori)cu apă la temperatura ca me -rei îi va face bine plantei.

Nu se recomandă uda -rea Anthuriumului în far -fu riuță, pentru că apa nuva ajunge la stratul de pă -mînt de la suprafață.

Anthurium începe săîn florească primăvara de-vreme, iar florile țin destulde mult. Vara, cînd este foar -te cald, se află într-o starede mini-repaos, iar spretoam nă de obicei revinecu o nouă înflorire.

Floarea poate bucuraochiul cu un luciu sănătosal frunzelor doar în cazulîn care este asezată la olumină naturală bună, dar

nu directă. Vara pentruAn thurium este bine deales un loc mai umbros,deoarce razele directe alesoarelui pot arde frunzele,ceea ce știrbește din as-pectul florii.

Hrana din sol se poatesuplimenta în perioadaprimăvară-vară cu soluțiinutritive pentru plante cuflori sau pentru plante aci -dofile.

Un sfat:

Nu udați planta directîn mijloc, deoarece riscațisă o pierdeți din cauza pu-trezirii rădăcinilor. Frun-zele noi apar din mijloculplantei și ele nu suportăexcesul de apă.

Anthurium – floarea flamingoEste denumită floarea flamingo, datorităasemănării cu pasărea cu același nume. E o plantă tropicală, originară de pe continentul american.