Expresul NR 246

Expresul

Ştirea săptămînii (de pe Expresul.com)

Episcopul de Ungheni şi Nisporeni şi-a sărbătorit ceade-a 45 aniversare într-un local de lux din capitalăEste vorba de un reportaj preluat de la Publika TV. Pe locul doise situează reportajul foto „Publicaţia regională EXPRESULîmplineşte 5 ani!”, urmat de „O scară de bloc din Unghenicomparată cu o bucățică de Europă”.

Ziua de aziSe împlinesc 180 de ani de lanaşterea scriitorului francez ÉmileGaboriau, considerat părintele ro-manului poliţienesc. Din romanelesale s-a inspirat Conan Doyle pentrua-şi crea celebrul roman “SherlockHolmes”. Opera lui Émile Gaboriau l-a influenţat şi pe un alt mare scri-itor, Edgar Allan Poe.

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călărași

Vineri, 9 noiembrie 2012 | Anul V, NR 41(246)

Expresul – ziarulde care ai nevoie!

Noi spunem lucrurilor pe nume în mod expres şi profesionist!

Doar cu 7 lei pe lună poţi afla cele mai proaspete

şi importante noutăţi din regiunea Ungheni-Nisporeni-Călăraşi!

Fiţi alături de noi.

Indice de abonare: 21945.

Abonamentele se perfectează la orice oficiu poştal din raioanele

Ungheni, Nisporeni, Călăraşi.

Milionarii noştri, milionariDin cei cinci oameni de afaceri originari din R.Moldova, care se regăsesc în

topul celor mai bogaţi români din acest an, doi sînt de prin părţile noastre. Estevorba de fostul premier Ion Sturza, născut în satul Pîrjolteni, raionul Călăraşi, şide Valeriu Moraru, născut în satul Corneşti, raionul Ungheni. Averea cumulată acelor doi depăşeşte 100 de milioane de euro.

Mierea va fi la mare căutareDin cauza secetei şi a caniculei, apicultorii nisporeneni au rămas, practic, fără

miere. Au reuşit să strîngă doar mierea de mai. În rest – aproape nimic, căci celelalteculturi melifere – teiul, floarea soarelui etc. – nu prea au avut ce oferi albinelor.Costul unui kilogram de miere la piaţa din Nisporeni ajunge, în prezent, pînă la 60de lei, la Ungheni – pînă la 70 de lei.

A violat o minoră şi a fugitUn tînăr din Meleşeni, Călăraşi a violat o minoră de 13 ani, după care a dat bir

cu fugiţii. Poliţiştii care l-au urmărit nu au putut să-l ajungă, el fugind cu un auto-mobil de marca BMV. Potrivit lui Veniamin Ghilan, împuternicitul pentru relaţiicu presa a Comisariatului de Poliţie Călăraşi, presupusul violator este dat înurmărire generală. Dacă i se va demonstra vinovăţia, el riscă de la 10 pînă la 20 deani de închisoare.

Ştiri de pe Expresul.com

Printre oaspeții de marcă s-aunumărat: academicianul Mi haiCimpoi, epigramistul Ghe or gheBîlici, criticul, poetul, pro zatorulIgor Ursenco, scriitorii Ada Za-porojanu și Aurelian Silvestru.Motivul pentru care aceş tia, darşi iubitorii de carte din Ungheniau pășit pragul bibli otecii, a fostunul important – Zilele Bib-liotecii ”Dimitrie Can temir”,care au ajuns la ediția a XII-a.

Evenimetul s-a produs în pe-rioada 5-9 noiembrie şi a deve -nit deja o tradiţie. Perioada nu afost aleasă întîmplător. La fi ne -le lunii octombrie, s-a născutpat ronul spiritual al bibliotecii,Dimitrie Cantemir.

Programul Zilelor biblioteciia fost unul plin de conținut și acuprins o mulțime de activitățiculturale, cum ar fi: colocvii, sa -loane de carte cu vînzare-cum -părare, conferințe, dezbateri, orede suflet și, desigur, întîlniri cuscriitori. ”Cartea, lectura, ci ti to -rul - sînt preocuparea și pasiu -

nea noastră de fiecare zi, dar şiprioritățile noastre în cadrul Zi -lelor Bibliotecii”, a declarat Alio -na Macaru, directorul inte ri maral Bibliotecii publice „Di mitrieCantemir”, exprimîn du-şi spe -ranţa că „această săptămînă va fiuna cu cît mai multe rea li zări”.

Așa a şi fost. De luni pînă vi -neri, biblioteca rămînea pustienumai spre seară. Vizitatorii,pasionații de carte, de la mic lamare, au venit la întîlnirile cuoaspeții bibliotecii, dar și pen-tru a participa la diversele acti -vități tematice.

”Biblioteca ”Dimitrie Cante -mir” mi-a produs o impresie ex -traordinară, cu un spațiu enormla care visează toate biblioteciledin Chișinău. În plus, are o si -tuație geografică foarte favo ra -bi lă, fiind la intersecție de dru -muri, de comunicare cu Româ-nia și Europa”, a remarcat, înprima zi a evenimentului, aca -demicianul Mihai Cimpoi. Im-presionat de Ungheni şi bib li o-tecă a rămas și scriitorul IgorUrsenco, originar din satul Șiș -cani, Nisporeni, stabilit cu traiulde ani buni în România. Dînsul

a promis că va reveni nea pă ratla Ungheni cu un lot de cartepentru bibliotecă, dar și însoțitde alți colegi de breaslă din par -tea cealaltă a Prutului.

De Zilele Bibliotecii, vizita-torii instituției au avut ocazia săadmire și expoziția de fotogra -fie ”Expresul în acțiune”, lan -sată aici la începutul lunii cu -rente de către ziarul regional”Expresul”, care este un par te -ner de încredere al bibliotecii înpromovarea cărții și lecturii.

Ina Landa

Spitalul din Ungheni – cel mai bun în republică

Potrivit unui top al celor mai bune spitale raionale din R. Mol do - va, realizat de Centrul pentru politici şi analize în sănătate, Spitalulraional din Ungheni, se situează pe locul I, acumulînd 2048 de pun -cte şi fiind astfel la o diferenţă semnificativă de toate celelalte 33de spitale raionale din republică. Pe locul II se află spitalul din Cea -dîr-Lunga, care a acumulat 1966 de puncte. Spitalul raional dinCă lăraşi este pe locul 18 cu 1667 de puncte, iar cel din Nisporeni– pe locul 24 cu 1646 de puncte. Pentru a efectua acest top – o pre -mi eră pentru R.Moldova - în calcul au fost luate 22 de criterii, pri n -tre care: productivitatea instituţiilor medicale, dotarea lor, gra dulde pregătire a specialiştilor, respectarea standardelor de tratament.

Cu un material amplu la temă vom reveni în numărul următor.

Nici o activitate în regiune patronată de Ministerul Tineretului şi Sportului

În planul de activităţi dedicate Zilei naţionale a tineretului șiZilei internaționale a studentului, elaborat de Ministerul Tineretuluişi Sportului, nu se regăseşte nici o activitate ce ar fi organizată şidesfăşurată în raioanele Ungheni, Călăraşi sau Nisporeni. În acestan, privilegiate vor fi raioanele: Făleşti, Glodeni, Căuşeni, ŞtefanVo dă, Leova, Comrat, Cahul şi municipiul Bălţi. Activităţile urmea - ză să fie desfășurate zilnic, pe durata lunii noiembrie.

La Nisporeni şi Ungheni va zbura elicopterul medical din România

De anul viitor, urgențele medicale din 11 raioane ale R.Moldovasituate de-a lungul Prutului, inclusiv Nisporeni şi Ungheni, vor pu -tea fi acoperite cu un elicopter medical pilotat de un echipaj româ-nesc. Subsecretarul de stat al Ministerului Sănătăţii din România,medicul Raed Arafat, a semnat în acest sens, la Chișinău, primulplan de acţiuni româno-moldovenesc în ceea ce privește dezvol -tarea medicală. „Elicopterul va fi operat din România, dar va de-servi şi R. Moldova, în raioanele de frontieră. O ţară are nevoie desalvare aeriană, mai ales dacă drumurile nu permit transportareabolnavului la un centru specializat”, a declarat Raed Arafat.

N-au ştiut ce să facă cu banii Către 1 septembrie, primăriile Măgurele, Boghenii Noi, Teşcu -

reni, Cioropcani şi oraşul Corneşti din raionul Ungheni au avut celmai scăzut nivel de executare a cheltuielilor. Potrivit Tatianei Struc,şefa Direcţiei finanţe Ungheni, per total, partea de cheltuieli aprimăriilor a fost realizată în proporţie de 87,1%, nefiind utilizatepeste două milioane de lei, sau mai exact – 23645,8 mii lei. “Astavorbeşte despre repartizarea incorectă a bugetului anual pe luni”,a explicat Tatiana Struc, avertizînd primarii să fie cît mai atenţi larepartizarea veniturilor şi cheltuielilor pentru fiecare lună în parte.

Au vrut să răpească un autoturismÎntr-o noapte din octombrie, două persoane din Meleşeni, Călă -

raşi au intrat în gospodăria unui consătean pentru a-i răpi autoturis -mul. Proprietarul însă a fost pe fază. Auzind gălăgie, a ieşit afară.Nu s-a pierdut cu firea cînd a văzut că cineva încearcă să-i scoatăautomobilul din curte. S-a repezit la răpitori, reuşind să-l blochezepe cel de la volan. Potrivit poliţiei raionale, pe caz a fost pornită oanchetă, cei doi riscînd o pedepasă de la 2 pînă la 4 ani de puşcărie.

Știri expresZilele Bibliotecii ”Dimitrie Cantemir”: o săptămînă de evenimente dedicate cărții, lecturii și cititorului

Scriitori, poeți, academicieni,epigramiști, prozatori au venit la Ungheni, de la începutulsăptămînii curente,transformînd, practic,Biblioteca publică ”Dimitrie Cantemir” într-o mini-uniune a scriitorilor de la Chișinău.

Citiţi în numărul curentÎn 2015, vom avea un alt drum Chişinău-Ungheni Au fost stabiliţi finanţatorii externi, care vor oferi sumanecesară pentru reconstrucţia drumului Chişinău-Ungheni-Sculeni, despre care se vorbeşte intens de cîţiva ani. Pentrucei 97,3 km vor fi cheltuiţi 95,1 milioane de lei.

Vezi pag. 2

Citiţi Expresul şi nu veţi regreta!

Un scriitor cu rădăcini nisporenene, pri-eten cu preşedintele raionului Ungheni „Am fost la Măcăreşti, la părinţii lui, nişte oameni foartecumsecade. Am avut o relaţie foarte frumoasă de prietenie,fiind elevi la Şcoala pedagogică din Călăraşi. Am menţinut-opeste timp...”.

Citiţi numărul următor!

2Expresul

R.Moldova trebuie să ia măsuri urgente pentru a asigura accesul populației la apeduct şi canalizare. Cu cît mai multe obiective vor fi atinse, cu atît mai mult va investi UE în acest sector. Sînt concluziile şi recomandările experților europeni, expuse în cadrul conferinței internaționale „Provocările din sectorul apă și canalizare în Republica Moldova”, desfășurată la Chișinău. În Moldova mai mult de jumătate din populație consumă apă necalitativă. (Jurnal.md)

ActualOpinii

Vineri, 9 noiembrie

Potrivit site-ului flickr.com, partea leuluiîn această mare reparaţie a drumului îi va apar -ţine Băncii Europene de Investiţii (BEI),care va aloca suma de 60 de milioane de eu -ro pentru reabilitarea a 61,8 kilometri.

Deocamdată, contractele de rigoare sîntîn proces de achiziţie. Startul va fi dat în

anul 2013, iar pînă în 2015 – dacă totul vadecurge aşa cum se planifică – drumul vafi reconstruit în totalitate.

În imaginea de alături vedeţi harta cudrumul respectiv.

Iată cum şi cînd urmează să fie finanţatecele cinci segmente ale drumului Chişinău-Ungheni-Sculeni.

2.1 - finanţator: BEI - 17,6 km; costul:25 milioane euro; perioada de execuţie:2013-2015

2.2 - finanţator BEI - 44,2 km; costul: 35 mi -lioane euro; perioada de execuţie: 2013-2015

2.3 - finanţator CE FIV - 7,8 km; costul:10 milioane euro; perioada de execuţie:2013-2015

2.5 - finanţator BERD (Banca Euro pea -

nă de Reconstrucţii şi Dezvoltare) - 22 km;costul: 19 milioane euro; perioada de exe -cuţie: 2013-2015

2.7 - finanţator CE FIV - 5,7 km; costul- 6,1 milioane euro; perioada de exe cu ţie:2014-2015.

În 2015, vom avea un alt drum Chişinău-Ungheni

Potrivit Xeniei Axente, șefaDirecției Asistență Socială șiProtecție a Familiei și CopiluluiNisporeni, acestea vor răspundenecesităților stringente ale per-soanelor care trec prin situațiide criză sau vulnerabilitate so -ci ală. “Cred că, în scurt timp, sevor convinge de utilitatea aces-tor servicii înşişi beneficiariinoștri”, a menţionat dînsa, ară -tîndu-se încrezută și de faptulcă, odată cu instituirea servicii -lor respective, lucrurile în do -me niul social vor lua o turnurăradicală spre bine.

Așadar, în ce constau servi -ciile despre care se vorbește laNisporeni?

Explicațiile de rigoare le-afăcut însăși șefa Direcției Asis -tență Socială Nisporeni. “Pen-tru toate aceste modele de ser vi-cii m-am inspirat dintr-un ma -

nu al de specialitate, adaptînd fi -ecare serviciu în parte la nece -sitățile locale”, a precizat dînsa.

Astfel, serviciul “Casa co -

mu nitară” va fi o alternativăinstituțiilor rezidențiale, în caresînt izolate persoanele cu diza -bi lități severe. Va fi creat un cen-t ru de plasament în orașul Nis-poreni, unde aceste persoane vorbeneficia de îngrijiri speciale şiindividuale. “Spre deosebire deinstituțiile rezidențiale, în cen-trul de plasament beneficiariivor avea parte de asistență per -sonală, terapie ocupațională,consiliere, servicii de îngrijireși agrement, toate planificate înbaza nevoilor individuale aleacestora”, a concretizat XeniaAxente.

Instituirea serviciului ”Casacomunitară” se datorează, înmare parte, programului ”Co-

munitate incluzivă - Moldova”,implementat de Asociația Key-stone Human Services Interna-tional Moldova, în parteneriatcu Consiliul raional Nisporeni.Donatorii străini vor achiziţionaun sediu pe care îl vor adapta şiîl vor dota cu cele necesare pen-tru buna activitate a Centrului.Ulterior, autoritățile raionalevor prelua gestionarea lui și sevor îngriji de salarizarea anga -jaților. De notat că raionul Nis-poreni se numără printre pri me-le trei din republică în ceea ceține implemenatrea proiectuluirespectiv.

Serviciul “Sprijin familial”

presupune crearea unui fond desurse financiare, gestionat decătre Direcția Asistență Socială,menit să sprijine familiile so-cial-vulnerabile sau persoaneleaflate în situații de risc. În acestsens, pentru anul 2013 au fostplanificate deja 122 mii de lei.”Şi pînă acum ajutam persoane -le din categoriile respective, dar

ele trebuiau să depună cerere,să aștepte ședința Consiliuluiraional… Atunci cînd vom aveaun fond aparte, calea de ajuto -rare a beneficiarilor noștri va ficu mult mai scurtă”, a accentuatXenia Axente.

Cel de-al treilea serviciu,”Asistent personal”, va veni înajutorul persoanelor țintuite lapat. ”În cele mai multe cazuri,de acești bolnavi îngrijesc rude -le lor sau persoane apropiate,care sînt nevoite să abandonezeserviciul. De aceea ne-am gîn-dit că ar fi bine să le oferim unsalariu pentru munca lor în cali -tate de asistent personal”, a spe -cificat Xenia Axente. Potrivitdînsei, asistentul personal ur -mea ză să fie angajat prin con-tract individual de muncă, în -cheiat cu autoritățile admi nis -tra ției publice locale. Condu -cerea Direcției Asistență Soci a-lă și-a propus, pentru anul vii -tor, angajarea a treizeci de asis -tenți personali și a unui șef de

serviciu. ”Vom vedea cum vor decur -

ge lucrurile în 2013 și, respec-tiv, vom încerca să ne acomo -dăm situației create la mo ment”,a punctat Xenia Axente. Dînsas-a arătat optimistă în ceea cepriveşte atingerea scopurilorpropuse pentru noul an, maiales că propunerea de instituirea celor trei servicii a primit de -ja undă verde din partea Consi -li ului raional Nisporeni.

Ina Landa

Anul nou va sosi la Nisporeni cu un buchet de servicii sociale noi

Au fost deja stabiliţi finanţatorii ex-terni, care vor oferi suma necesarăpentru reconstrucţia drumuluiChişinău-Ungheni-Sculeni, desprecare se vorbeşte intens de cîţivaani. Pentru cei 97,3 kilometri – se ştie că drumul va ocoli oraşulUngheni – vor fi cheltuiţi 95,1 milioane de euro.

Au umplut frigiderul cu carne de vi -ţel şi deja îşi făceau planuri: ce vor fa -ce cu ea?

Observaseră oamenii - o familie dinsatul Blindeşti, raionul Ungheni – că, dela o habă de vreme, viţelul lor de şapte luninu vrea nici să bea, nici să mănînce.Doar saliva întruna. Ca să salveze oare -cum situaţia şi munca lor de mai binede jumătate de an, au hotărît să-l taie.

Au chemat vecinii, prietenii şi... haila treabă. Norocul celor zece persoanece au participat la sacrificarea animalu-lui că nu s-a găsit, în acea zi, nici o gos -podină care să le pregătească o frip tu-ră, aşa cum este obiceiul la moldoveni.Norocul lor că s-a găsit un vecin maisuspicios, care a şi anunţat serviciulsanitar-veterinar că s-ar putea ca viţe -lul cu pricina să fi fost bolnav.

„Toate simptomele arătau că anima -lul într-adevăr era bolnav”, spune Va-leriu Echim, şeful Serviciului sani tar-veterinar de stat Ungheni, după careadaugă: „Mai tîrziu, şi analizele au con -firmat: viţelul avea rabie (turbare)”.

Familia respectivă, nefiind infor ma -tă despre simptomele bolii, au sacrifi-cat bovina, pielea şi capul le-au în gro- pat la o adîncime de un metru în pă -mînt, iar carnea a fost mărunţită şi de -pozitată în congelator.

În prezent, toţi cei ce au participatla tăierea animalului se află sub sup ra -vegherea medicilor, iar carnea a fostridicată şi arsă.

Potrivit şefului Serviciului sanitar-veterinar, cazurile de rabie în raionulUngheni sînt în creştere. De la înce pu -tul acestui an, s-au înregistrat deja 18cazuri, dintre care în luna octombrie –patru. Vina pentru ele, în marea majo -ritate a cazurilor, o poartă vulpile. „Es -te o situaţie critică şi alarmantă”, sus ţineValeriu Echim, menţionînd că a atrasatenţia asupra acestei stări de lucruri denenumărate ori. Populaţia de vulpi, înzona de frontieră, a tot crescut din anîn an, astfel că a devenit deja o prob le -mă arzătoare. În prezent, se lucrează lanimicirea vulpilor, de comun acord cuAsociaţia vînătorilor şi pescarilor.

Animalele domestice din gospo dă -ri ile unde au fost înregistrate focarelevor fi vaccinate atunci cînd temperatu -ra aerului va mai scădea. „Dar vaccinulnu ne salvează în totalitate, pentru căboala deja există şi trebuie de luptat cuea”, a subliniat Valeriu Echim. Totoda -tă, trebuie încă de muncit în ceea ce pri -veşte informarea populaţiei, astfel caoamenii să fie mai precauţi, să nu laseanimalele în cîmp, fără supraveghere.

Natalia Junghietu

Începînd cu anul 2013, la Nisporeni vor fi lansate treiservicii sociale noi: “Casa comunitară”, “Sprijin familial”şi ”Asistență personală”.

În fotografie: Xenia Axente

Copiii cu aripi de carteGimnaziul „Ion Vatamanu” din Pîrliţa,Ungheni îşi confirmă ataşamentul faţă de carte. Chiar recent, biblioteca şcolară şi-a îmbogăţit fondul cu un lot de carte, în sumă de 5000 de lei. A fost achiziţionat un laptop, un proiector, care le vor fi de unreal folos şi profesorilor, şi elevilor.

Toate acestea au fost posibile, datorită grantului de4300 de lei oferit de Fundaţia Comunitară Ungheni,datorită primăriei locale, care a alocat 3500 lei. O sus -ţinere consistentă a venit din partea Asociaţiei părin -teşti „Vladnic”.

Este remarcabil faptul că un grup de elevi ai claseia VIII-a s-a implicat activ în acest proiect, adunîndpeste 2000 de lei de la săteni. Mare le-a fost bucuria,cînd au auzit-o pe o bunică zicînd: „Eu n-am copii deşcoală, dar am nepoţi. De aceea donez 100 de lei”.

Acum, în şcoală se vor desfăşura mai multe acţiunice ţin de literatura artistică. Elevii claselor primare sevor întîlni cu scriitorul Spiridon Vangheli. Cei dinclasele V-VIII au pornit deja prin lumea aventurilorlui Jules Verne, iar cei din clasa a IX-a citesc cartealui Aurelian Silvestru „Fărâme de suflet”.

Nina Burlacu, coordonator de proiect

O familie din Blindeşti s-a aflat la un pas de turbare

Cursuri gratuite şi contra plată- Bussines;

- Limbi străine (toate nivelurile italiană, franceză, ger ma nă, engleză, spaniolă);

- Calculator pentru începători.Telefon de contact:

0 (236) 22910; 079614335, 068690907.

Vînd apartamentcu 3 camere

în oraşulUngheni,

str. Romană112/1,

etajul 3. Tel:

068483972.

Compania de construcţii „Glorinal” SRL

ANGAJEAZĂ:‐ zidari; ‐ dulgheri;‐ fierari; ‐ lăcătuşi; ‐ tencuitori;‐ muncitori necalificaţi.

Telefoane de contact: Fix 022 854481 Mob. 068575951

Cel mai vizitat site din regiunea UngheniPublicitate:

Telefoane: (0236) 28575, 079461811 E-mail: [email protected]

Copiii pîrliţeni se mîndresc cu proiectul implementat

LicitaţieConsiliul raional Ungheni in -

formează că Agenţia prop ri -

etăţii Publice pe lîngă Mi nis-

terul Economiei a expus la

privatizare prin intermediul

licitaţiei „cu strigare” a bu nu -

rilor proprietate publică de

stat, inclusiv:

- Construcţie (casă de linie),

s. Pîrliţa, peţul iniţial de vîn-

zare 50.000 lei;

- Complex de bunuri imobile

(casă de linie), s. Sculeni –

97.700 lei;

- Complex de bunuri imobile

(casă de linie), s. Corneşti –

88.800 lei.

Licitaţia se va desfăşura la

22 noiembrie 2012, ora

10.00, pe adresa: munici -

piul Chi şi nău, Piaţa Marii

Adunări Na ţionale, 1.

Comunicatul informativ pri -

vind desfăşurarea licitaţiei

a fost publicat în Monitorul

Ofi cial al Republicii Moldo -

va, nr. 222-227 din

26.10.2012.

Crescătorii de vite cornute mari, de ovine şi caprine îşi duc pe un capăt animalele la abator. Aceştia nu mai au furaje cu ce să le hrănească. Declaraţia a fost făcută de preşedintele Asociaţiei crescătorilor de ovine şi caprine, Pintilii Bulgaru. El spune că de situaţia fermierilor profită afaceriştii, care cumpără animalele la un preţ de nimic şi mai apoi vînd carnea mult mai scump. (Info-Prim Neo)

3Expresul

Actual

Vineri, 9 noiembrie

Știri din Primăria Ungheni P

La studii în RomâniaViceprimarul de Ungheni, Cristofor Codreanu s-a aflat, în perioada 28 octombrie - 4 noiembrie, într-o vizită de studiu în Romania, alături de alţi 11 primari şi viceprimari din R. Moldova. Acolo au avut întîlniri cu reprezentanţi ai administraţiei publice locale din București, Pitești, Topoloveni, Rîmnicu-Vîlcea. Au vizitat şi o comună - Vulcana-Băi.Subiectele puse în discuţie au fost utile şi interesante, un ac-

cent important fiind pus pe strategiile locale de dezvoltare, plani -ficarea şi execuţia bugetară, proiectele de investiţii și activitateaserviciilor publice, relațiile cu cetățenii, transparența decizionalăși accesul la informațiile de interes public.

Oficialul unghenean a luat cunoştinţă de activitatea admi -nis traţiei publice locale din România, de organigramele primă -riilor, de proiectul ”Excelenţă în managementul municipal”, deserviciile de informare a cetățenilor din cadrul primăriilor.

De notat că această vizită a avut loc, graţie Proiectului de sus -ţinere a autorităţilor locale din R. Moldova, finanţat de către Agen-ţia Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID).

Un arbore pentru dăinurea noastrăPe 3 noiembrie, reprezentanți ai instituțiilor publice, majoritatea agenților economici din Ungheni au ieșit să aducă în ordine terenurile adiacente și să planteze arbori. Primăria Ungheni le mulţumește tuturor celor care au fost re-

ceptivi şi au dat dovadă de spirit gospodăresc, contribuind lasalubrizarea oraşului.

Apreciem eforturile celor care s-au implicat activ şi au doritsă vadă oraşul Ungheni mai curat, mai amenajat și mai verde.În acea zi, au fost sădiți 400 de arbori de diferite specii.

Sperăm că cei care, de data aceasta, au fost indiferenţi, vorda dovadă, pe viitor de activism. Orașul Ungheni este al nostru,al tuturor și e de datoria fiecărui cetățean să contribuie la salu-brizarea şi amenajarea lui.

Acestea au micşorat drasticnumărul puieţilor plantaţi, darşi-au propus să-şi canalizezeeforturile pentru îngrijirea lor,ca ei să se prindă şi să se dezvol -te. „Ce folos că, în anii trecuţi,plantam mii de piueţi care, ul-terior, se uscau”, a remarcat Vla -dimir Susarenco, viceprimaruloraşului Călăraşi. Apropo, şi el,şi alţi angajaţi ai primăriei auparticipat la acţiunea de în-verzire a plaiului, plantînd pestrada principală a oraşului, Mi -hai Eminescu, puieţi de stejarde specie roşie. „În total, vomplanta în oraş doar o sută de ase -menea puieţi, pe care însă îivom îngriji astfel, încît ei să seprindă şi să crească frumoşi”, a

mai precizat sursa citată. O declaraţie similară a făcut

şi primarul de Sadova, Ecate-rina Dodon. Dînsa a precizat căîn localitate au fost plantaţi cir -ca 130 de puieţi, pe care îi vorîngriji pe viitor cu o deosebităatenţie.

Şi în alte localităţi ale raio -nului numărul puieţilor plantaţiîn această toamnă a fost mai micdecît în anii precedenţi. S-a ţinutcont însă de specii, care s-audorit a fi mai deosebite.

Potrivit vicepreşedintelui rai -o nului, Petru Cosoi, pînă la fi -nele lunii octombrie, fuseserăplantaţi circa şapte mii de pu -ieţi.

Tudor Josanu

La Călăraşi au optat pentru calitate, nu pentru cantitateMai bine mai puţin, dar mai calitativ. De un asemeneaprincipiu s-au condus, în această toamnă, mai multeprimării din raionul Călăraşi, care au participat la campania naţională de înverzire „Un arbore pentru dăinuirea noastră”.

Încărcați cu o desagă de sur-prize pentru pici, am poposit lagrădiniță. Copilașii așteptau dedimineață, nerăbdători, să deaochii cu primul scriitor ce lepășea pragul instituţiei. „Este oonoare pentru noi să vă avem înospeție, stimate Grigore Dră -gan”, i s-a adresat Emilia Cucu-ruzac, directoarea grădiniței”Guguță”. Dînsa a ţinut să sub-linieze că venirea scriitorului laUngheni a făcut-o să se simtămai aproape de casa părin teas -

că. Or, Emilia Cucuruzac arerădăcini nisporenene, care setrag din satul Brătuleni.

Și, așa cum îi stă bine unuiumorist, Grigore Drăgan a ținutmicii spectatori, aproape o oră,cu gurile pînă la urechi, poves -tindu-le tot felul de istorioarehazlii. Dînsul însă a venit şi în-armat pînă-n dinți cu ghicitori,una mai interesantă decît alta,scrise de însuși epigramistul șiadunate într-o carte cu titlul„Ghicitori pentru minori”.

În acea zi, sărbătoarea a fostînfrumusețată și de un programartistic de clounadă pentru mi -cuți, prezentat de Angela Trifonde la Chișinău, invitată și ea cuaceastă ocazie la grădinița ”Gu -guță” de către Grigore Drăgan.

La finele întîlnirii, picii nul-au lăsat pe noul lor prieten,

nenea Grigore, să plece fără casă le mai lase pe cărțile aduse îndar și autograful său. Oaspetelenisporenean a promis la des păr -țire că va reveni cu drag la gră -dinița ”Guguță”, unde învațăcei mai cuminți copii din lume.

Ina Landa

Grigore Drăgan împreună cu „Expresul” sub cușma lui „Guguță”Chiar în prima zi a lunii curente, ”Expresul” a împlinit cinci ani, o vîrstă potrivită pentru a merge la grădiniță, în grupa pregătitoare. Așa am şi făcut vinerea trecută, cînd, împreună cu un prieten drag al redacției, cunoscutul epigramist și umorist, Grigore Drăgan din Nisporeni, membru al Uniunii Scriitorilor din R.Moldova, am pornit în lumea copilăriei, acolo unde peste 300 de micuți încap sub o singură cușmă, cea a lui Guguță, la grădinița cu același nume din Ungheni.

„Vibraţii pe strună de vioară..” - cuacest generic, săptămîna trecută, s-a desfăşurat la Casa de culturădin Călăraşi un spectacol în memo-ria maeştrilor Vladimir Dodon şi Dumitru Haisan, doi iscusiţiviolonişti, două personalităţi notoriidin lumea culturii călărăşene,trecuţi, acum cîţiva ani în urmă, în lumea umbrelor.

Datorită activităţilor lor inedite, ei aurămas şi vor rămîne în memoria călă ră şe ni -lor. Cei doi au fost profesori de muzică.Valdimir Dodon i-a condus, timp de deceniila rînd, în lumea muzicii, pe elevii Colegiu-lui Pedagogic „Alexandru cel Bun” din Că -lăraşi. Dumitru Haisan a exercitat aceeaşifuncţie la Şcoala de Arte din Călăraşi. Am -bii au fost oameni de o blîndeţe remar cabi -lă, de o imensă bunătate sufletească, de oomenie mar rar întîlnită în zilele noastre. Pedeasupra, au mai fost înzestraţi cu un talentde excepţie şi un ataşament deosebit faţă devioară, faţă de cîntecul ei, de sunetul ei.

Azi, probabil, încă foarte mulţi călă ră -

şeni îşi amintesc de „Balada” lui CiprianPorumbescu în inegalabila interpretare a luiDumitru Haisan, care făcea ades ca pe ob -rajii ascultătorilor să se prelingă o lacrimănestăpînită. Vladimir Dodon, în paralel cuorele de muzică, a purces la confecţionareainstrumentelor muzicale, în temei viori ca -re, în scurt timp, i-au dus faima departe pes -te hotare. Răsfoind presa vremii, poţi gă sinumeroase relatări despre concertele susţi -nu te de renumite orchesre în cele mai di-verse colţuri ale lumii, muzicanţii folosindviorile confecţionate de lutierul călărăşean.Pe parcursul vieţii, maestrul a luat cunoş -tin ţă de experienţa unor meşteri în confec -ţi onarea viorilor din România, Franţa, Po lo- nia, ceea ce i-a permis să atingă culmilemăiestriei în acest domeniu.

În acea zi de comemorare a celor doimari maeştri călărăşeni, în sala Casei de cul -tură din Călăraşi s-a adunat multă lume. Şi-au amintit de ei, au vizionat fotografii cu ei,au ascultat bucăţi muzicale interpretate deei, au recitat poezii şi au vorbit despre viaţaşi opera lor. Au fost cuvinte cu adevărat înă l -ţătoare despre cei doi mari dispăruţi.

De menţionat remarcabila şi demnă detoată lauda ideea celor de la Direcţia Raio -nală Cultură şi Biblioteca Publică Raională„Grigore Vieru”, care au trudit la pregăti -rea şi desfăşurarea acestui spectacol oma-giar. Tudor Josanu

Au comemorat doi excepţionali oameni de cultură călărăşeni

Şi viceprimarul de Călăraşi, Vladimir Susarenco a plantat stejari

Femeile democrate din Ungheni sînt puse pe fapte mari

Organizaţia de femei a Partidului Democrat din Ungheni s-a consolidat, s-a reuşit crearea unei atmosfere sănătoase şi a unor relaţii specialeîntre membrele acesteia. Este o realizare importantă,despre care a vorbit preşedinta acestei organizaţii,Iulia Pancu, în cadrul unei conferinţe de totalizare de duminica trecută, pe 4 noiembrie. „Sînt mîndră pentru voi, pentru realizările pe care le-aţi ob -

ţinut”, li s-a adresat celor circa 50 de femei democrate prezentela conferinţă şi Valentina Buliga, ministrul muncii, protecţiei so-ciale şi familiei, preşedinta Organizației republicane a femeilorPartidului Democrat din Moldova. Dînsa a ţinut să menţionezecă organizaţia din Ungheni este una dintre cele mai bune înR.Moldova, una de calitate.

Totuşi, şi Valentina Buliga, şi Iulia Pancu au recunoscut cămai este mult de muncă, că mai sînt multe de făcut. „Ne dorimsă fim şi mai bune, şi mai multe, iar cei pentru care ne-am im-plicat în politică să simtă impactul activităţii noastre”, a remarcatoaspetele chişinăuean.

S-a vorbit despre faptul că Partidul Democrat este, la oraactuală, un model de promovare a femeii. Iată şi argumentele:din cele trei preşedinte ale raioanelor – două sînt de la PD, dinşapte vicepreşedinte de raion – şase reprezintă PD. Printre ele,şi Iulia Pancu, vicepreşedinta raionului Ungheni. PD are 11doamne în fruntea organizaţiilor sale teritoriale, inclusiv laUngheni – pe Ludmila Guzun. Pînă nu demult, Valentina Buligaera unica femeie-ministru.

„Vă chem să menţinem acest mediu sănătos şi în continuare.Vă chem să fiţi active, să vă implicaţi, căci numai aşa vom obţinerezultatele scontate”, a făcut un apel către asistenţă Iulia Pancu.La acea conferinţă, dînsa a fost realeasă unanim, pentru un noumandat, în funcţia de preşedintă a organizaţiei de femei a Par-tidului Democrat din Ungheni.

Pe 26 noiembrie, urmează să fie aleasă şi preşedinta Orga ni -zaţiei republicane a femeilor democrate. Doamnele din Ungheniau venit cu propunerea să i se acorde un vot de încredere şi unnou mandat Valentinei Buliga. Împreună, consideră dînsele, vorreuşi, cu siguranţă, să se impună şi mai mult, să contribuie plenarla soluţionarea numeroaselor probleme cu care se confruntă so-cietatea. „Nu trebuie să stăm acasă, la cratiţă, în spatele băr ba -ţilor. Avem încă multe de făcut”, acesta a fost laitmotivul con fe-rinţei de duminică şi un apel către toate femeile raionului Ungheni.

PP

Centrul Pro Comunitate, în cadrul proiectului „Dezvoltarea oportunităţilor de autofinanţare pentru ONG-uri” anunţăconcurs de selectare a 5 ONG-uri în vedereaparticipării la seminarul pentru Formare deFormatori “Facilitator în Planificare Strategică”.Seminarul va avea o sesiune de 5 zile, care seva desfăşura în luna Decembrie. Sunt invitatesă aplice ONG de nivel local, înregistrate ofi-cial. Termenii de referinţă şi formularul deaplicare pot fi descărcate pe adresahttp://www.procomunitate.md/Noutati.html Termen limită – 20 NoiembriePentru informații suplimentare contactați-ne:Tel.079547057, Vitalie Postu, director executiv email: [email protected] seminar este posibil graţie ajutorului generosal poporului american oferit prin intermediul Agen -ţiei SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), încadrul Programului Consolidarea Societăţii Civile înMoldova (MCSSP), implementat de FHI 360.

EDIŢIA NR. 6 (25)

editată de Asociaţia Presei Independente (API)

pagină de promovare a implicării în viaţa comunităţii

CERE SOCOTEALĂ pentru banii publici!

Această publicaţie este editată cu sprijinul Programului Buna Guvernare

al Fundaţiei Soros-Moldova. Opiniile exprimate în această publicaţie

aparţin autorilor și nu refl ectă neapărat poziţia Fundaţiei.

Vrei să semnalezi cazuri de utilizare incorectă a banilor publici de către autorităţile locale? • Ai întrebări despre transparenţa în procesul decizional?•

Vrei să ne informezi despre practicile (bune sau proaste) • de adoptare a deciziilor şi gestionare a banilor publici în satul, comuna sau oraşul tău?

Experţi îţi vor răspunde la întrebări, iar jurnaliştii de investigaţie vor verifi ca semnalele de gestionare

frauduloasă a banilor publici.

Telefonează la

0800 88808„Linia verde” pentru transparenţa

procesului decizional, cu apel gratuit

Ping-pong cu banii publici la primăria din Sagaidac

La „linia verde” cu apel gratuit 080088808, a te-lefonat o locuitoare a satului Sagaidac, raionul Cimișlia, care afirmă că fostul primar al acestei localităţi ar fi gestionat ilegal circa 400 mii lei din bugetul public. Fostul pri-mar respinge acuzaţiile și susţine că banii au fost folosiţi pentru confecționarea și instalarea a pes-te o sută de geamuri la gimnaziul din localitate. Reporterul special al Asociaţiei Presei Independente (API) a investigat acest caz.

A cuzațiile unor locuitori din Sagaidac împotriva fostului

primar Ion Guțu vin după ce, în urma unui control la primărie efectuat de către Direcţia Terito-rială control financiar și revizie Căușeni, s-ar fi depistat că în anul 2010 primarul a transferat suma de circa 400 mii lei pe contul unui agent economic, fără a avea vreo factură ce ar dovedi că banii au fost destinaţi construcţiei geamu-rilor la gimnaziul din sat. Paras-covia Grosu, revizor la Direcţia control financiar și revizie Că-ușeni (direcție care inspectează operaţiunile financiare efectuate de către instituțiile publice din ra-ioanele Căușeni, Cimișlia și Ștefan Vodă), spune că lipsa unei facturi lasă loc de suspiciuni privind uti-lizarea corectă a banilor publici. ,,Chiar dacă fostul primar afirmă că acele mijloace financiare au fost folosite în scopuri publice, el nu are cu ce dovedi, deoarece lucrările de instalare a geamurilor de la gimnaziu nu au fost finisate”, afirmă Parascovia Grosu.

Pe urmele... facturiiÎn martie 2010, primarul de

atunci al localităţii Sagaidac Ion Guţu a desfășurat un concurs prin cerere de oferte de prețuri pentru procurarea a peste o sută de geamuri și a unei uși pentru gimnaziul din localitate. La con-curs au participat trei agenţi eco-nomici: întreprinderile individu-ale „Comorschi Oleg”, „Serghei Ungureanu” și „Bivol Vladislav”, ultimul câștigând tenderul. Po-trivit contractului încheiat la 24 martie 2010 cu Primăria satului Sagaidac, ÎI „Bivol Vladislav” se obliga să confecţioneze 130 de geamuri și o ușă pentru gimna-ziu. Ioana Leorda, actuala prima-ră din Sagaidac, susţine că unele obiecte stipulate în contract: trei geamuri mari și ușa, nu au fost aduse de agentul economic nici până acum. „Sunt indignată, au trecut doi ani și jumătate de la încheierea acelui contract, însă lucrările nu au fost fi nisate și nu avem în primărie nici o factură, cu toate că autoritatea contrac-tantă a transferat toţi banii. Eu cred că primarul de atunci Ion Guţu, dar și fosta contabilă a pri-măriei Anastasia Talmaci nu tre-buiau să transfere toată suma de 394 mii lei, fără ca lucrul să fi fost îndeplinit până la sfârșit”, declară primara din Sagaidac.

Fostul primar, Ion Guţu dă vina de lipsa facturii pe antre-prenorul care a efectuat lucrările. „I-am spus de nenumărate ori să aducă restul geamurilor și să ne elibereze factura, dar el ne amâ-na tot timpul”, se justifi că fostul primar. În ce privește transferul banilor, el o învinuiește pe fosta contabilă a primăriei, care acum lucrează peste hotarele ţării. „Sunt de-acord că nu trebuia să transfe-răm întreaga sumă de bani, dar așa mi-a sugerat contabila că ar fi mai bine”, spune Ion Guţu și... îi propune actualei primare a sa-

tului să obţină acea factură ca să nu-l mai acuze oamenii de gestio-narea incorectă a banilor publici. „Eu nu-s primar acum și nu pot să fac nimic. Am făcut mult bine pentru sat însă sunt răsplătit cu atâtea acuzaţii”, spune Ion Guţu.

De altă parte, antreprenorul Vladislav Bivol declară că nu a eliberat factura deoarece a apărut o neînţelegere între el și primar în timpul când instalau geamu-rile. ,,Iniţial, convenisem ca acele geamuri să fi e fără pervazuri, însă când am început să le instalăm fostul primar s-a răzgândit și ne-a propus să punem perva-zuri pe afară, afi rmând că îmi va plăti suplimentar. Însă așa și nu mi-a mai achitat confecţionarea pervazurilor, așa că am calculat inclusiv suma pervazurilor, care ar echivala cu plata confecţionă-rii a trei geamuri și a ușii de la gimnaziu. Iată de ce nu au fost instalate toate geamurile”, expli-că Vladislav Bivol. „Ca să nu mai fi e atâta scandal, vă promit că o le dau factură, însă doar pentru suma de bani transferată. Cele-lalte geamuri nu le văd până nu îmi plătesc și pervazurile”, afi rmă agentul economic.

Experta în fi nanţele publice locale Galina Colun, afi rmă că reprezentanții primăriei Sagaidac puteau transfera toată suma de bani doar atunci când lucrările de instalare a geamurilor ar fi fost terminate. „De regulă, mijloacele fi nanciare se dau pe părți: o parte din bani se transferă după sem-narea contractului, iar diferenţa după recepționarea lucrărilor. În ce privește lipsa facturii, condu-cerea de atunci a primăriei, dar și actuala conducere a satului trebu-ia să trimită scrisori ofi ciale agen-tului economic, prin care solicită acea factură. Dacă acesta refuză transmiterea facturii, atunci pri-măria are dreptul să-l acționeze în instanţa de judecată”, specifi că Galina Colun.

Achiziţie fără caietul de sarcini

Pentru a vedea dacă în suma contractului de 394 mii lei era prevăzută și confecţionarea per-vazurile de afară ale geamurilor, am solicitat primăriei Sagaidac să ne prezinte unele documente privind organizarea și desfășura-rea, la 24 martie 2010, a concur-sului pentru cererea ofertelor de preţuri, inclusiv caietul de sar-cini, adică documentul unde se specifi că termenele și condiţiile efectuării lucrărilor. Însă actuala primară Ioana Leorda afi rmă că un asemenea document nu exis-tă în primărie. Fostul primar Ion Guţu nu-și aduce aminte dacă la acel concurs a existat un caiet de sarcini: „Au trecut mai mult de doi ani și nu mai știu dacă atunci a fost întocmit un caiet de sarcini”. Antreprenorul Vladislav Bivol spune că autoritatea con-tractantă, adică primăria, nu i-a prezentat acest document, cu toa-te că un alt agent economic care a participat la același concurs, Oleg Comorschi, confi rmă că a existat totuși un caiet de sarcini.

Gheorghe Ghidora, jurist la Agenţia Achiziţii Publice, susţi-ne că un concurs pentru cererea ofertelor de preţuri nu poate să se desfășoare fără elaborarea unui caiet de sarcini. „Lucrările sunt efectuate anume în baza aces-tui document. Îmi pare foarte straniu că acel caiet de sarcini nu există nici la primărie, nici la agentul economic. De lipsa lui se fac responsabili membrii grupu-lui de lucru care au evaluat oferta câștigătoare, ca urmare ei sunt vi-novaţi de gestionarea incorectă a banului public”, spune juristul. El mai specifi că că dosarul cu actele privind organizarea și desfășura-rea unei achiziţii publice se păs-trează intact la autoritatea con-tractantă cel puţin de cinci ani.

LILIA ZAHARIA

Ioana Leorda, actuala primară din Sagaidac, arată geamurile pentru Ioana Leorda, actuala primară din Sagaidac, arată geamurile pentru care fostul primar a cheltuit banii publicicare fostul primar a cheltuit banii publici

Potrivit Hotărârii de Guvern Nr. 1380 din 10.12.2007 privind aprobarea Regulamentului cu privire la activitatea grupului de lucru pentru achiziţii publice, acesta este obligat: „(8.a) să asigure rentabilitatea şi efi cienţa achiziţiilor pentru necesităţile autorităţii contractante; e) să asigure informarea operatorilor economici înregistraţi la procedura de achiziţie despre operarea modifi cărilor în documentele de preselecţie, de licitaţie sau în alte documente de atragere a ofertelor; f ) să pună la dispoziţia operatorilor economici solicitanţi informaţia refl ectată în documentele de preselecţie, de licitaţie sau în alte documente de atragere a ofertelor; g) să elibereze documentele de preselecţie, de licitaţie sau alte documente de atragere a ofertelor, cu sau fără plată, şi să recepţioneze ofertele prezentate de către operatorii economici la procedurile de achiziţie publică, asigurând înregistrarea acestora; i) să efectueze califi carea participanţilor la procedurile de achiziţie, în conformitate cu cerinţele stabilite în documentele de preselecţie, de licitaţie sau în alte documente de atragere a ofertelor; p) să întocmească şi să păstreze dosarul de achiziţie publică pe un termen de 5 ani de la iniţierea procedurii de achiziţie.”

Potrivit Raportului au-ditului bugetelor unită-ţilor administrativ-te-ritoriale și gestionării patri-moniului public în municipiul Chișinău în perioada 2010-2011, publicat de Curtea de Conturi a Republicii Moldova1, mai mul-ţi profesori din cadrul Școlii de Arte din orașul Cricova, mun. Chișinău, ar fi fost salarizaţi ne-întemeiat, bugetul local fiind prejudiciat de 1,52 milioane lei. Autorităţile locale afirmă că de comiterea ilegalităţilor se face vi-novată fosta conducere a acestei instituţii.

Sergiu Știrbu, șeful echipei de audit care a efectuat contro-lul, susţine că timp de doi ani, peste 30 de persoane angajate la Școala de Arte din Cricova au primit salarii fără să fi petrecut ore, iar acest caz a fost investigat și de Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupţi-ei (CCCEC). Potrivit actului de revizie economico-fi nanciară, întocmit de CCCEC, „în urma analizei informaţiei din registrele frecvenţei și reușitei la învăţătu-ră a elevilor, s-a constatat că din cei 70 de profesori înregistraţi în anul de studii 2009-2010, au acti-vat doar 31 de pedagogi. Alte 39 de cadre didactice nu au desfășu-rat ore în cadrul Școlii de Artă, însă au primit salarii lunare”. În același document se menţionea-ză că delapidarea banilor publici

a continuat și în anul de studii 2010-2011: „După o analiză a informaţiei din orarul general al școlii, s-a constatat că din cei 66 de profesori au activat de-facto doar 31, restul neavând lecţii în cadrul instituţiei”.

(Ne)angajaţii Școlii de Arte din Cricova

Alic Andriuţa, una dintre per-soanele care fi gura în borderoul de salarizare de la Școala de Arte din Cricova, spune că a afl at de la ofi ţerii CCCEC că fi gura ca anga-jat în calitate de profesor la Școala de Arte. „În 2010 lucram la Casa de Cultură din Cricova, împreu-nă cu alţi șapte colegi, în forma-ţia „Rapsozii Cricovei”. Ridicam salariu doar ca membru al acestei formaţii muzicale”, povestește A. Andriuţa. Aceeași situaţie e și în cazul lui Sorin Rusu, un alt mem-bru al formaţiei „Rapsozii Crico-vei” care nu a predat niciodată la Școala de Arte, însă pe numele lui erau achitate salarii lunare.

Primarul de Cricova Valentin Guţan susţine că de neregulile depistate sunt vinovate persoane din fosta conducere a instituţiei, și anume fostul director Valeriu Rusu, și Emilia Rusu, care pentru o perioadă a deţinut funcţia de di-rector interimar. În replică, fostul director al Școlii de Arte afirmă că membrii ansamblurilor artisti-ce știau că sunt angajaţi ai Școlii de Arte, însă acum nu vor să re-cunoască. Mai mult, Valeriu Rusu declară că unii din acești „falși profesori” au fost angajaţi la iniţi-

ativa primarului. „Eu am executat ceea ce mi-a spus primarul. Rolul meu era de a repartiza acestor profesori numărul de ore, iar con-tabilitatea primăriei stabilea suma salariilor, iar lista cu salariaţi era semnată de economista primăriei și aprobată de primar. Pe această listă erau mai multe semnături, dar am avut de suferit numai eu și soţia mea”, se plânge V. Rusu. Primarul confirmă că aceste per-soane au fost angajate legal ca profesori la Școala de Arte, însă își declină vina că că aceștia își ridicau salariul lunar fără să pe-treacă ore: „Profesorii erau plătiţi din bugetul local pentru orele pla-nificate, de unde puteam ști că ei nu veneau la lecţii?”.

În anul 2010, pe numele foști-lor conducători ai Școlii de Arte din Cricova au fost deschise do-sare penale, ei fi ind acuzaţi că nu ar fi asigurat efi cient activitatea didactică în cadrul Școlii de Arte, iar în rezultat, a fost prejudiciat bugetul local Cricova, de înșelă-ciune și fals în documente ofi ci-ale. În primăvara anului curent, instanţa de judecată l-a condam-nat pe Valeriu Rusu la plata unei amenzi de 4000 lei, iar pe Emilia Rusu – la plata unei amenzi de 21500 lei, cu privarea dreptului de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate publică pe un termen de până la 5 ani.

LILIA ZAHARIA

((1 1 http://www.ccrm.md/hotarireview.http://www.ccrm.md/hotarireview.php?idh=429&l=ro)php?idh=429&l=ro)

LA ŞCOALA DE ARTE DIN CRICOVA,

Banii publici erau irosiţi... prin metode artistice

Primăriile care vor asigura cea mai bună impli-care a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor și instituţiile mass-media care vor realiza cele mai efi -ciente campanii locale de monitorizare a utilizării banilor publici vor fi premiate de Asociaţia Presei Independente (API). Câștigătorii vor fi desemnaţi în rezultatul unui concurs și vor benefi cia de premii cuprinse între 300 și 1000 de dolari.

Continuă proiectul „Promovarea bunelor practici de monitorizare a procesului deci-zional la nivel local”, prin care este promovată trans-parenţa procesului decizional, încurajată implicarea cetăţenilor în soluţionarea problemelor comunitare și în monitorizarea gestionării fondurilor publice. Proiectul este parte a campaniei media “Cere soco-teală pentru banii publici!”, realizată de API cu susţi-nerea fi nanciară a Fundaţiei Soros-Moldova.

Pentru a stimula bunele practici de implicare a cetăţenilor în soluţionarea problemelor comunita-re, dar și colectivele jurnalistice care monitorizează

utilizarea banilor publici de către autorităţile locale, API va desfășura două concursuri - „Cea mai bună acţiune de implicare a cetăţenilor în procesul de

luare a deciziilor” și „Cea mai efi cientă campanie media de monitorizare a uti-lizării banilor publici”. Astfel, primăriile care vor asigura cea mai bună implicare a cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor ar putea benefi cia de premii în sumă de la $500 până la $1000, iar

instituţiile mass-media care vor realiza cele mai efi ciente campanii locale de monitorizare a utilizării banilor publici ar putea fi premiate de API cu sume între $300 și $500. Rezultatele concursurilor vor fi anunţate la un eveniment public care va avea loc la începutul lunii martie 2013.

Regulamentele concursurilorpot fi accesate pe site-ul API:

http://api.md/news/37539/index.html

CONCURSCONCURS PENTRU PRIMĂRII ŞI MASS-MEDIA LOCALE

5Expresul

De-a lungul anilor, Statele Unite ale Americii s-au dovedit a fi unul dintre cei mai importanţi donatori ai Republicii Moldova. Potrivit datelor oferite de Ambasada SUA la Chişinău, de la declararea Independenţei şi pînă în prezent, americanii au acordat asistenţă financiară nerambursabilă ţării noastre în valoare de aproape un miliard de dolari. (Publika.md)

SocialActual

Vineri, 9 noiembrie

A venit la Călăraşi să vadă cum se implemetează legile

Se pare că tot mai mult adie a alegeri şi pe la Călăraşi. După ce duminică, 4 noiembrie, Partidul Liberal a convocat o şedinţă a consiliului său raional, pe 5 noiembrie, la Călăraşi, a sosit preşedintele Parlamentului, Marian Lupu. Oraşul a fost împînzit de poliţişti, iar sala mare a Consiliului

raional devenise neîncăpătoare pentru cei adunaţi cu migală şirîvnă de către responsabilii raionali.

Marian Lupu a venit cu un întreg alai de oficiali din Chişi -nău. În discursul său, dînsul s-a axat pe cîteva domenii mai im-portante, după părerea lui, cum ar fi: învăţămîntul, sistemul desănătate, finanţele publice şi protecţia socială. Aşa cum ne-aobişnuit deja, Marian Lupu a avut, şi de data aceasta, şi o viziu -ne proprie, care „uneori diferă de cea a colegilor legiuitori şi aAIE”- expresia îi aparţine.

Astfel, referitor la reforma în învăţămînt, drept replică launele observaţii ale celor din sală despre gafe mari în reorgani-zarea instituţiilor şcolare din raion, el a declarat: „Spre regret,uneori la noi se iniţiază şi se promovează reforme de dragul re-formelor”. Vorbind despre protecţia socială, el a reiterat o ideemai veche a Partidului Democrat cu privire la modificarea prin-cipiului de indexare a pensiilor. Referindu-se la schimbărileproduse în modul de acordare a ajutoarelor sociale pentru ceidefavorizaţi, oficialul a subliniat că acestea sînt benefice şi maiechitabile decît vechiul sistem de compensaţii nominative.Apropo, aceste schimbări au tulburat foarte mult spiritele în rîn-durile celor peste 700 de mii de pensionari şi alţi beneficiari deajutor din partea statului.

Deşi nu a pronunţat niciodată, în discursul său, titulatura par-tidului pe care-l conduce, el a lăsat, foarte abil, să se întrevadăpoziţia acestuia pe anumite probleme din societate.

De notat că Marian Lupu, chiar din start, a explicat scopulvenirii sale la Călăraşi: să se documenteze asupra modului încare se aplică legile adoptate în Parlament. „Acestea, în marealor majoritate, sînt bune, dar se aplică în practică foarte neho -tărît”, a opinat dînsul. Oficialul a mai spus că va avea întîlniricu alte colective şi factori de răspundere din raion, „pentru avedea ce încurcă la implementarea cadrului legislativ, asupracăruia Parlamentul lucrează permanent şi destul de efectiv”.

Tudor Josanu

ONG-urile de media cer politicienilor să se abţină de la presiuniasupra jurnaliştilor

Condamnăm presiunile asupra jurnaliştilor de la „Ziarul degardă” (ZdG) din partea preşedintelui Partidului Liberal, MihaiGhimpu, şi cerem politicienilor să se abţină de la astfel deacţiuni.

Liderul PL a declarat că, prin investigaţia publicată la 1noiembrie, Casa de milioane a şefului CNI, redacţia şi-a propussă servească publicului o „ştire bombă”, fapt ce reduce dinimportanţa jurnalismului de investigaţii.

Investigaţia ZdG nu îşi propune să „distrugă numele, familiaşi viaţa copiilor”, aşa cum susţine Mihai Ghimpu, ci să facălumină asupra unui subiect de interes public: averea pe care odeţine şi modul în care a fost obţinută de o persoană ce urmeazăsă verifice declaraţiile de avere ale demnitarilor.

Prin declaraţia: „Eu cred că era corect ca, în cazul dat, ziarulsă-l invite pe domnul Donciu, să-i pună întrebări, să clarifice şiapoi să publice materialul”, Mihai Ghimpu dă indicaţii directejurnaliştilor, lucru inadmisibil într-o societate cu aspiraţii eu-ropene. Menţionăm că opinia domnului Donciu a fost solicitată,iar dacă dînsul consideră că investigaţia conţine informaţii cenu corespund adevărului, îi recomandăm să solicite dreptul lareplică sau să se adreseze Consiliului de presă (http://consili-uldepresa.md/) pentru o reglementare amiabilă a cazului, înafara coridoarelor parlamentare.

Mai mult, acuzînd presa de lipsă de responsabilitate şi de im-plicare într-o „răfuială împotriva PL”, Mihai Ghimpu aduceprejudicii întregii bresle, iată de ce ne exprimăm speranţa căastfel de declaraţii regretabile vor fi excluse din retorica politi-cienilor din R. Moldova.

Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociaţia Presei Independente,

Asociaţia Presei Electronice, Uniunea Jurnaliştilor din Moldova, Centrul de Investigaţii Jurnalistice, Comitetul pentru Libertatea Presei,

Centrul "Acces-Info", Centrul Tânărului Jurnalist din Moldova

În prezent, aici se îmbu teli a -ză vinul de anul trecut. Elevii,studiind tehnologia de prelu-crare a vinului, încearcă să tran -spună în practică toate cunoş -tinţele obţinute. Vinul e de cali -tate înaltă, susţin specialiştii.Planurile sînt mari. În acest an,urmează să fie vîndute peste 20de mii de litri de vin.

O parte din banii obţinuţi vafi investită în utilaj tehnic. “Ne

propunem nişte strategii care,odată implementate, ne-ar adu -ce venit. Dacă vom reuşi, anga -jaţii acestei întreprinderi vorbeneficia de salarii din contulextrabugetar”, a declarat Du-mitru Lupei.

Fabrica de vin din cadrulŞcolii Profesionale Nisporeniactivează din 2009, după ce Gu-vernul Austriei a susţinut aceas -tă idee cu 350 de mii de euro.

De notat că în acest an sepreconizează şi primul lot devinuri pentru export. Este vorbade 600 de sticle pentru o com-panie din China.

O sticlă de vin, îmbuteliat lafabrica din cadrul Şcolii Profe-sionale din Nisporeni, va costaîntre 60 şi 100 de lei.

Lucia Bacalu

Vor cîştiga din vinul pe care-l producPrimul lot de vin îmbuteliat de elevii Şcolii Profesionaledin Nisporeni ar putea contribui la majorarea salariilorpentru profesorii care predau la specialitatea vinificaţie.Cel puţin, asta îşi doreşte directorul şcolii, DumitruLupei, relatează Publika.md.

Biblioteca publică “Dimit -rie Cantemir” din Ungheni vadeveni, în scurt timp, un Centruregional de formare profe sio -nală pentru bibliotecari. În R.Moldova vor fi deschise doarşase astfel de centre, care vor dabibliotecarilor posibilitatea săofere acces gratuit cetățenilor lacomputere și Internet, să cola-boreze mai strîns cu repre zen -tanții comunităților locale și sădezvolte servicii noi de biblio -te că. Şi asta, datorită programu-lui Novateca, finanțat de Fun -dația “Bill & Melinda Gates”.

“Biblioteca noastră va oferiinstruire bibliotecarilor din rai -oanele învecinate, dar şi de labibliotecile sătești din raionulUngheni”, a explicat AlionaManciu, şefa serviciului asis -tență metodologică de speciali-tate, coordonatoarea Centruluirespectiv.

“Biblioteca “Dimitrie Can-temir” a demonstrat atît dorinţa

bibliotecarilor de a participa laprogramul respectiv, cît şi anga-jamentul administraţiei publicelocale de a sprijini acest efort deschimbare a bibliotecii și a între -gii comunităţi”, se arată într-uncomunicat al Programului No -vateca în parteneriat cu Mi nis -terul Culturii, Agenția State lorUnite pentru Dezvoltare In ter -națională și operatorul națio nalde telecomunicații din Mol dova– Moldtelecom.

Procesul de dotare a biblio -tecii cu echipamente și compu -te re va începe în 2013.

De notat că astfel de centrevor mai fi deschise la: Soroca,Orhei, Leova, Ceadîr-Lunga șiCăușeni.

Biblioteca publică raionalădin Călăraşi, dar şi alte cincibiblioteci din R.Moldova (Dro -chia, Telenești, Hîncești, Cahulși Taraclia) vor fi transformateîn centre pentru accesul pub-

licului la internet. Ulterior, vorfi selectate şi cîte 5-8 bibliotecisătești din aceste raioane, astfelca, pînă la sfîrşitul anului 2013,cel puțin 60 de biblioteci pub-lice să fie modernizate.

Pe 1 noiembrie curent, laCă lăraşi a fost deja organizat şiun seminar pentru lucrătoriicelor peste 40 de biblioteci pub-lice din raion, genericul fiind:„Biblioteca – spaţiu al infor -mării şi comu nicării”. Celorpre zenţi li s-a vorbit despre pro-gramul Novateca, despre mo dernizarea bibliotecilor. Dreptexemplu edificator în acest con-text a servit biblioteca publicădin satul Pă uleşti, o localitatemică, dar cu o bibliotecă pub li -că moder nizată cu ajutorul lo-gistic şi practic al lui Ethan Cla -me, voluntar al Corpului Păciidin SUA. Astfel, aceasta a de-venit un adevărat centru de at -racţie pentru săteni şi, în modspecial, pentru copii.

La seminar au fost abordateşi alte subiecte, unele dintre eleîn absolută premieră, cum ar fi:„Copii în dificultate - cum îipoate ajuta biblioteca”. Au fostşi comunicări despre activităţipractice în implementarea altorproiecte, cu implicarea mai mul - tor biblioteci publice din raion.

Revenind la Novateca, me -rită să fie spus că vor putea be -ne ficia de acces la servicii gra - tuite de internet, per total, apro -ximativ 350 de mii de cetățeniai Republicii Moldova.

Novateca a început deja cur-surile de formare profesionalăpentru bibliotecarii centrelor re-gionale de formare. De la Un gheniau participat două per soa ne: Alio -na Manciu şi Ala Muti lică.

În scurt timp, şi la Ungheni,şi la Călăraşi bibliotecile vor fidotate cu cel mai performantechipament.

Lucia Bacalu, Tudor Josanu

La Ungheni – Centru regional de formareLa Călăraşi – Centru pentru accesul publicului la internet

O şedinţă derizorie şi sterilă, încheiatăcu o masă copioasă - astfel au catalogat şe -dinţa din 4 noiembrie curent a consiliuluirai onal al Organizaţiei teritoriale Călăraşi aPartidului Liberal unii participanţi la ea.S-a discutat şi despre funcţiile atribuite laCălăraşi conform algoritmului, şi despreproiectele oferite unor primării, dar şi de-spre faptul că unele dintre ele nu au mai pri -mit banii promişi, şi despre meritele inexis- tente ale liderilor locali ai formaţiunii înconsolidarea poziţiilor PL la Călăraşi.

Nimic însă, au subliniat surse din cadrul

organizaţiei călărăşene, nu s-a discutat de-spre problemele ce persistă în sînul orga ni -zaţiei teritoriale, cum ar fi: stabilirea şi în -casarea cotizaţiilor de membru de partid,lipsa consilierilor locali PL în unele primă -rii din raion sau chiar a unor organizaţii pri-mare în unele sate. Nici măcar nu s-a adiatcă mai mulţi membri ai PL părăsesc for ma -ţiunea, aderînd la altele, sau despre maşinade partid, o Dacie aproape nouă, repartizatăraionului pentru activităţi de partid, dar ca -re, de fapt, este utilizată de liderul localpentru a face zilnic naveta din satul său de

domiciliu la Chişinău, unde are un serviciu. Un rol greu i-a revenit şi oaspetelui chi -

şinăuean - deputata Corina Fusu, care avorbit despre eforturile partidului în proce-sul de integrare europeană, despre alte do -menii ale politicii promovate de partid laChişinău.

De notat că nu s-a adoptat nici o decizieprin care să se stabilească căile de activitatede mai departe. Unicul lucru remarcabil afost o masă copioasă, la care au fost invitaţiparticipanţii la şedinţă.

Tudor Josanu

Despre multe şi despre nimic

În fotografie: bibliotecarele din raionul Călăraşi discută despre Novateca

6Expresul

În primele 9 luni ale anului, preţurile medii de vînzare ale produselor animaliere au crescut cu 19,1% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Este cea mai mare scumpire a produselor animaliere din ultimii patru ani în R.Moldova. Se atestă o scumpire semnificativă la ouă – cu 25,7%, la vitele şi păsările în masă vie – cu 18,7%, la lapte - cu 8,9%. În ultimii 15 ani, cea mai mare scumpire (cu 35%) a produselor animaliere a fost înregistrată în 2008. (Unimedia.md)

Fragmentarium

Vineri, 9 noiembrie

Alcoolismul – problema întregii familii

Bolnavul de alcoolism, în primul rind, este membru al uneifamilii. Acest lucru este valabil atît pentru familiile extinse –tată, mamă, bunică, unchi, frați, surori, cît și pentru familiarestrînsă – soție/soț, copii. Un membru al familiei dependent dealcool e problema întregii familii. Atunci cînd familia seadresează medicului sau narcologului pentru ajutor, de cele maidese ori zice: “Trataţi-l, vă rog”, “Ajutaţi-l”, avîndu-l în vedere,evident, pe cel bolnav.

Întregul proces de lecuire, în mod tradițional, este concentratîn jurul bolnavului, iar familia nu face altceva decît să stea într-o parte, în așteptarea unor rezultate. După tratament, ca regulă,un timp anumit pacientul nu consumă spirtoase – familia emulțumită şi fericită, asumîndu-şi triumfător meritul: “Amreușit!”. Dar, peste o perioadă, bolnavul nu rezistă și iar secufundă în băutură. De data aceasta, din perspectiva rudelor,vinovaţi sînt medicii – “Nu l-au tratat bine!”.

În lumina ultimilor studii, alcoolismul nu este boala unei sin-gure persoane, ci a întregii familii. Iar familia este consideratăun sistem ermetic de valori şi tradiții. Comportamentul maturilorîn familie este imitat și condiţionat reciproc.

Exemplu: e suficient ca soția să-și modifice comportamentul,să devină agresivă sau irascibilă, că şi soțul va suporta modi fi -cări comportamentale similare. Se va întîmpla acest lucru ime-diat, sau peste ceva timp – nu contează. Cert este că schimbărilecomportamentale se vor produce inevitabil.

Dacă alcoolismul unui membru al familiei e problema în-tregii familii, atunci şi tratamentul bolnavului ține de întreagafamile. Doar că primul se va trata de dependența de alcoolol,iar cei din urmă își vor controla și corecta comportamentulpsihoemoțional şi interdependent. În acest caz, rezultatul trata-mentului va fi unul mult mai stabil.

Ce înseamnă comportament interdependent?

Sînt mai multe explicații pentru el. Interdependență poate ficonsiderartă concentrarea atenției asupra celor din jur, trăirilereciproce, compasiunea pentru cel bolnav, dăruirea de sine.Comportament interdependent înseamnă și dorința de a controlaviața celui apropiat, de a-l educa și proteja.

Dacă persoana apropiată este dependentă de alcool, să știțică parte din vină o purtați și dumneavoastră. Pentru a reuși cuadevărat să-i schimbați viața spre bine, ar trebui să vă implicaținu doar la nivel de sfaturi și interdicții, dar și comportamental.Încercați să evitați acuzațiile reciproce și reproșurile și să căutațisoluții reale de tratament și implicare.

Acest material a fost publicat cu sprijinul COMPANIEINAȚIONALE DE ASIGURĂRIÎN MEDICINĂ în cadrul campaniei de promovare şi sensibilizare „SPUNE DAPENTRU SĂNĂTATEA TA”.

COMUNICAT INFORMATIVLa data de 20 noiembrie 2012, ora 10:00,Primă ria oraşului Ungheni desfăşoară lici ta -ţia „cu strigare” de vînzare-cumpărare şi aren-dare a loturilor de teren proprietate pub lică:

Lot nr. 1 – teren public, 0,0025 hectare, nr.cadastral 9201113478, situat pe str. I.L. Ca -ragiale f/n, preajma blocului nr.3 și 5, pentruvînzare-cumpărare, mod de folosinţă:construcție garaj, preț inițial 9000 lei;

Lot nr. 2 – teren public, 0,0025 hectare, nr.cadastral 9201113479, situat pe str. I.L.Ca -ragiale f/n, preajma blocului nr.3 și 5, pentruvînzare-cumpărare, mod de folosinţă:construcție garaj, preț inițial 9000 lei;



Lot nr. 5 – teren public, 0,0025 hectare, nr.cadastral 9201113482, situat pe str. I.L.Ca -

ragiale f/n, preajma blocului nr.3 și 5, pentruvînzare-cumpărare, mod de folosinţă:construcție garaj, preț inițial 9000 lei;

Lot nr. 6 – teren public, 0,0025 hectare, nr.cadastral 9201113483, situat pe str. I.L.Ca -ragiale f/n, preajma blocului nr.3 și 5, pentruvînzare-cumpărare, mod de folosinţă: con -strucție garaj, preț inițial 9000 lei;




Lot nr.10 – teren public, 0,0025 hectare, nr.cadastral 9201113487, situat pe str. I.L.Ca -ragiale f/n, preajma blocului nr.3 și 5, pentruvînzare-cumpărare, mod de folosinţă: con -strucție garaj, preț inițial 9000 lei;

Lot nr.11 – teren public, 0,0025 hectare, nr.cadastral 9201113488, situat pe str. I.L.Ca -ragiale f/n, preajma blocului nr.3 și 5, pentruvînzare-cumpărare, mod de folosinţă:construcție garaj, preț inițial 9000 lei;





Lot nr.16 – teren public, 0,0025 hectare, nr.cadastral 9201113493, situat pe str. I.L.Ca -ragiale f/n, preajma blocului nr.3 și 5, pentru

vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: con -strucție garaj, preț inițial 9000 lei;



Lot nr.19 – teren public, 0,02 hectare, nr.cadastral 9201105135, situat preajma tra se -ului auto Chișinău-Ungheni, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcțieindustrială, preț inițial 40000 lei;

Lot nr. 20 – teren public, 0,0266 hectare, nr.cadastral 9201101451, situat pe str. T. Ar -ghe zi f/n, preajma casei nr. 94, pentru vîn -za re-cumpărare, mod de folosinţă: con struc- ţie comercială, preț inițial 35000 lei;

Lot nr. 21 – teren public, 0,0578 hectare, nr.cadastral 9201101424, situat pe str. T. Ar -ghezi 59, pentru vînzare-cumpărare, modde folosinţă: construcţie locativă, preț inițial75000 lei;

Lot nr. 22 - teren public, 0,3376 hectare, nr.cadastral 9201101155, situat pe str. MihaiViteazul f/n, preajma clubului, pentru vîn-zare-cumpărare, mod de folosinţă: con -strucție, preț inițial 440000 lei;

Lot nr. 23 – teren public, 0,003 hectare, nr.cadastral 9201106598, situat pe str. M. Em-inescu f/n, preajma blocului nr.28, pentruvînzare-cumpărare, mod de folosinţă: con -strucţie anexă, preț inițial 20000 lei;

Lot nr. 24 – teren public, 0,02 hectare, nr.cadastral 9201107588, situat pe str. Ștefancel Mare f/n, preajma Cooperativei degaraje nr. 2, pentru vînzare-cumpărare, modde folosinţă: construcție garaj, preț inițial40000 lei;

Lot nr. 25 – teren public, 0,2 hectare, nr.cadastral 9201109470, situat pe str. Horelorf/n, pentru arendare, mod de folosinţă: gră -dini, termen de arendare 10 ani, preț inițial180 lei/an.

Acontul constituie 10 % din preţul iniţial allotului. Taxa de participare: persoane fiziceşi juridice – 200 lei.

Documentele de participare la licitaţie vor fiprimite pînă la 19 noiembrie 2012, ora 10:00,în biroul 206. Relaţii la tel.: 023623696.

LicitaţieColegiul deMedicină dinUngheni anunţădesfăşurarealicitaţiei “cu stri‐gare” de dare înarendă a cantineiColegiului deMedicină Ungheni,cu suprafaţa totalăde 124,5 m.p., lapreţul de 29480 leianual.Licitaţia va avea loc la data de 26noiembrie 2012, la ora 10.00, în incinta Colegiu‐lui de medicinăUngheni, str. MihaiEminescu 73. Taxa de participarela licitaţie este de72 lei pentru per‐soanele fizice şi200 lei pentru per‐soanele juridice. În‐registrareaparticipanţilor seefectuează pînă ladata de 26 noiem‐brie, ora 9.00.Informaţii la tele‐fonul: 023622108.

„Acest proiect este un lanţcare va cuprinde multe cola bo -rări şi fapte comune în continu -are”, a accentuat AlexandruCiuvaga, vicepreşedintele raio -nului Ungheni. „Pentru noi, co-

laborarea transfrontalieră estefoarte importantă, căci expe ri -enţa României ne-a făcut să fimmai harnici în domeniul servici-ilor sociale”, a remarcat şi Tu -dor Rădeanu, şeful Direcţiei

Asistenţă Socială şi Protecţie aFamiliei Ungheni.

Graţie proiectului respectiv,reprezentanţii serviciilor socialedin Ungheni, Călăraşi şi Făleştiau avut ocazia să ia cunoştinţăde modul de funcţionare a ser-viciilor similare din Iaşi în cad -rul unor vizite de studiu. Graţieaceluiaşi proiect, circa 20 deprofesionişti din domeniul servi -ciilor sociale din cele trei rai oa -ne au fost formaţi ca formatori cuprivire la metodologia de lucrupentru copiii abuzaţi, efec telemigraţiei asupra copiilor şi tra -fi cul de fiinţe umane.

„Sînt bucuroasă că am fost

beneficiară a acestui proiect.Am învăţat cum să abordăm unsubiect pentru a nu fi plictisitor,ci dimpotrivă: să trezească uninteres sporit celor prezenţi laun seminar sau o masă rotun -dă”, a menţionat Tatiana Neg ru,reprezentantă a Direcţiei Asis -tenţă Socială şi Protecţia Fami-liei Călăraşi. În ajutor le va veniformatorilor „Ghidul de bunepractici şi a metodologiei delucru în domeniul serviciilorsociale”, editat în cadrul proiec-tului şi distribuit gratis pentrutoţi asistenţii sociali din Un -gheni, Călăraşi şi Făleşti.

Natalia Junghietu

Serviciile sociale de pe cele două maluri ale Prutului

Publicaţia regională „Expresul”, în par te -neriat cu Biblioteca Publică „Dimitrie Can-temir” din Ungheni şi cu susţinerea finan ci-ară a Ninei Gorincioi-Cadoppi, a vernisat, pe 2noiembrie curent, o expoziţie de fotografii cugenericul: „Expresul în acţiune”. Evenimen-tul a fost prilejuit de aniversarea a cincea dela apariţia primului număr al „Expresului”.

Expoziţia cuprinde 55 de fotografii, încare sînt surprinse momente din activitateaziariştilor de la „Expresul”, dar şi oameni,locuri, evenimente din regiune.

Dacă sînteţi interesaţi de fotografie, dacădoriţi să vedeţi expoziţia, vă invităm în salade expoziţii a Bibliotecii “Dimtrie Cante -mir”, pînă la data de 25 noiembrie curent.

“Expresul” vă invită la o expoziție de fotografie

Dezvoltarea cooperării transfrontaliere în domeniul serviciilor sociale dintre România şi Republica Moldova s-a încheiat. Cel puţin, în cadrul proiectului„Colaborarea transfrontalieră în domeniul serviciilor sociale”, implementat de Asociaţia „Alternative Sociale” Iaşi, în parteneriat cu Asociaţia Obştească pentru Copii şi Tineret „Făclia” Ungheni şi DirecţiaGenerală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Iaşi, finanţat de Uniunea Europeană prin ProgramulOperaţional Comun România-Ucraina-RepublicaMoldova 2007-2013.

Luni, 12 noiembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00Ştiri 6.15 Baştina 7.10, 8.15 Bună dimineaţa!9.10, 17.15 “ERKY PERKY” 9.35, 16.00, 23.50Documentar 10.30 Reporterul de gardă 11.00Bună seara! 12.00 Vedete la bis 13.10, 18.30“PLANETA ALBASTRĂ” 13.40 Cultura azi14.25 “Patru surori” 16.25 Săptămîna sportivă17.40 Videoteca copiilor 18.00 Găgăuz ogea19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55Moldova în direct 21.25 Dor 22.20 Creaţia com-pozitorului J.S.Bach 23.05 “SECRETARUL”. PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 ŞtirilePro Tv 10.00, 13.45, 16.00 Teleshoping 10.15„MARIE ANTOINETTE” 14.00 Apropo TV15.00 Serviciul Român de Comedie 16.15„TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 17.35 Happy Hour21.00 În Profunzime cu Lorena Bogza 23.00„PARIU CU VIAŢA”.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00,15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15 Teleshop-ing 9.50 "Жить здорово" 10.55 "Модный при-говор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.30 "Вре -мя обедать" 13.05 "Дешево и сердито" 14.00Другие новости 14.30 "Понять. Простить"15.30 "Федеральный судья" 16.20 "УБОЙНАЯСИЛА" 17.10 "НЕРАВНЫЙ БРАК" 18.50"Давай поженимся!" 19.55 "Пусть говорят"21.40 "Время" 22.15 "ЗОЛОТОЙ КАПКАН".

Marţi, 13 noiembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00Ştiri 6.10 Găgăuz ogea 6.40, 15.45 Respiro7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 17.15 “ERKYPERKY” 9.40 Festivalul internaţional “ReginaVioară” 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00Accente economice 12.30, 23.50 Documentar13.10 “PLANETA ALBASTRĂ” 13.40 Dor14.10 “DORA” 16.00 Ring Star 17.15 Gala Pre-miilor Tineretului. Transmisiune în direct de laSala cu Orgă 19.00 Mesager 19.40 Povestea deseară 21.25 Creaţia compozitorului J.S.Bach22.20 Cultura azi 23.05 “SECRETARUL”.PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile ProTv 10.00, 13.45, 16.00 Teleshoping 10.15, 16.15„TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00 „PARIU CUVIAŢA” 14.00 „PASIUNE ASCUNSĂ” 17.35Happy Hour 20.45, 23.00 Vocea României23.30 AutoExpert cu Andrei Tabuică.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00,15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15 Teleshop-ing 9.50 "Жить здорово" 10.55 "Модный приго-вор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.30 "Времяобедать" 13.05 "Дешево и сердито" 14.00 Другиеновости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "Феде-ральный судья" 16.20 "УБОЙНАЯ СИЛА"17.10 "НЕРАВНЫЙ БРАК" 18.50 "Давай поже-нимся!" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время"22.15 "ЗОЛОТОЙ КАПКАН".

Miercuri, 14 noiembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00,22.00 Ştiri 6.10, 13.10, 15.25, 22.20 Documen-tar 7.10, 8.15 Bună dimineaţa 9.10 O seară cumuzica lui Dvorak 9.55 Respiro 10.10 ...peurmele lui Ştefan cel Mare 10.30 Ştiinţă şi ino-vare 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00

Baştina 12.45 Videoteca copiilor 14.10 Găgăuzogea 14.40, 23.05 “DORA” 16.25 Prin Istorie– spre Victorie 17.15 “ERKY PERKY” 17.40Profil de savant. V. Popa 18.00 Russkii mir18.30 “PLANETA ALBASTRĂ” 19.00Mesager 19.40 Povestea de seară 21.25Moldovenii de pretitindeni 22.50 Alternative.Discriminarea pe înţelesul tuturor.PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile ProTv 10.00, 13.45, 16.00 Teleshoping 10.15, 16.15„TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00 „PASIUNEASCUNSĂ” 14.00 AutoExpert cu Andrei Tabui -că 14.30 „MĂMICI ADOLESCENTE” 17.35Happy Hour 20.45 Serviciul Român de Comedie21.45 „TANTI FLORICA” 23.00 „FRINGE”.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00,15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15 Teleshop-ing 9.50 "Жить здорово" 10.55 "Модный приго-вор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.30 "Времяобедать" 13.05 "Дешево и сердито" 14.00 Другиеновости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "Феде-ральный судья" 16.20 "УБОЙНАЯ СИЛА"17.10 "НЕРАВНЫЙ БРАК" 18.50 "Давай поже-нимся!" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время"22.15 "ЗОЛОТОЙ КАПКАН".

Joi, 15 noiembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00Ştiri 6.15 Russkii mir 6.45, 17.40 Respiro 7.10,8.15 Bună dimineaţa 9.10, 17.15 “ERKYPERKY” 9.40 O seară cu muzica lui Dvorac

10.30 Natura în obiectiv 11.00, 19.55 Moldovaîn direct 12.00 O seară în familie 13.10, 18.30“PLANETA ALBASTRĂ” 13.40, 21.25 Docu-mentar 14.10, 23.05 “DORA” 15.45 Părinţi şicopii 16.15 Erudit cafe 18.00 Vector european19.00 Mesager 19.40 Poveste 20.50 Super-loto“5” din “35” 22.20 Reporterul de gardă 22.45Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru. PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 ŞtirilePro Tv 10.00, 13.45, 16.00 Teleshoping 10.15,16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00 „MĂ -MICI ADOLESCENTE” 14.00 „TUTELA”17.35 Happy Hour 20.45 „LAS FIERBINŢI”21.45 „SPITALUL DE DEMENŢĂ” 23.00„SFINŢI ŞI PĂCĂTOŞI”.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00,15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15 Teleshop-ing 9.50 "Жить здорово" 10.55 "Модный приго-вор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.30 "Времяобедать" 13.05 "Дешево и сердито" 14.00 Другиеновости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "Феде-ральный судья" 16.20 "УБОЙНАЯ СИЛА"17.10 "НЕРАВНЫЙ БРАК" 18.50 "Давай поже-нимся!" 19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время"22.15 "ЗОЛОТОЙ КАПКАН".

Vineri, 16 noiembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00,22.00 Ştiri 6.15 Cuvintele credinţei 7.10, 8.15Bună dimineaţa! 9.10, 17.15 “ERKY PERKY”9.35, 16.10, 21.25 Documentar 10.30 Vector

European 11.00 Moldova în direct 12.00 evan-tai folcloric 12.40 Un sfert de vorbă cu IlonaSpătaru 13.10, 18.30 “PLANETA ALBAS -TRĂ” 13.35 Russkii mir 14.05, 23.05 “DORA”15.40 Moldovenii de pretutindeni 17.40Videoteca copiilor 18.00 Accente economice19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55Bună seara! 22.20 Fii tînăr! PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro Tv10.00, 13.45, 16.00 Teleshoping 10.15, 16.15„TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00 „TUTELA”14.00 „JILŢUL SIRENEI” 17.35 Happy Hour20.45 Dansez pentru tine.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15Teleshoping 9.50 "Жить здорово" 10.55"Модный приговор" 12.10, 15.10, 18.15 Но-вости 12.30 "Время обедать" 13.05 "Дешевои сердито" 14.00 Другие новости 14.30 "По-нять. Простить" 15.30 "Федеральный судья"16.20 "УБОЙНАЯ СИЛА" 17.10 "НЕРАВ-НЫЙ БРАК" 18.50 "Поле чудес" 19.55"Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15 "ЗО-ЛОТОЙ КАПКАН".

Sîmbătă, 17 noiembrieTVM6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10 “CRIMĂÎN ÎNALTA SOCIETATE” 7.40, 9.15, 11.30,16.00, 23.50 Documentar 8.10 Vedete la bis10.00 Magazinul copiilor 10.30 Părinţi şi copii11.00 Casa mea 12.00 Spectacol 12.50 “Mărul

de aur”. Festival-concurs internaţional vocal.Gala concert 15.10 Desene animate 16.30 Lamulţi ani! 17.15 Studio Art Plus 17.50 Un sfertde vorbă cu Ilona Spătaru 18.10 Erudit cafe19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50 O seară înfamilie 21.25 Focus. Magazin TV 22.20 “SEC-RETARUL”. PRO TV7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro Tv 10.00,13.15 Teleshoping 10.30 Ce se întîmplă, doc-tore? 11.00 Auto Expert cu Andrei Tabuică11.30 În Profunzime cu Lorena Bogza 13.30Dansez pentru tine 18.00 „LAS FIERBINŢI”20.30 „SIGURANŢA NAŢIONALĂ” 22.15„CODUL LUI DAVINCI”.PRIME TV6.00, 10.00, 12.00, 15.00, 18.20 Новости 6.10"Поле чудес" 7.10 "ЗАБЫТАЯ МЕЛОДИЯДЯ ФЛЕЙТЫ" 8.20 "Играй, гармонь люби-мая" 9.00 "Умницы и умники" 9.45 "Словопастыря" 10.15 Teleshopping 10.30 "Смак"11.00 "Первая любовь" 12.15 "Абракадабра"13.40, 15.15 "УЧАСТОК" 15.45 "Да ладно!"16.15 "Народная медицина" 17.10 "Ждименя" 18.30 "Человек и закон" 19.25 "Ми-нута славы шагает по стране" 21.00 „Primeleştiri” 21.25 "Время" 21.50 "Сегодня вечером"23.30 "КОЛОМБИАНА".

Duminică, 18 noiembrieTVM6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10 Documen-tar 7.00 Cinemateca universală 7.15 CuvinteleCredinţei 8.00 Templul muzicii 8.50 ...pe

urmele lui Ştefan cel Mare 9.10 Desene ani-mate 10.00 Ring Star 11.00 Prin istorie – sprevictorie! 11.35 La datorie 12.00 Portrete întimp 12.30 Natura în obiectiv 13.00 Ansam-blul “Izvoraş” 13.30 Memorialul Guţu 14.00Baştina 14.45 Chişinăul de ieri şi de azi 15.00“CRIMĂ ÎN ÎNALTA SOCIETATE” 16.30 Lamulţi ani! 17.15 Cultura azi 18.00 La noi în sat18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50 Vedete labis 21.20 Săptămîna sportivă 22.20 Spectacolmuzical. PRO TV7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro Tv 10.00,13.15 Teleshoping 10.15 După 20 de ani 11.00„PARIU CU VIAŢA” 13.30 Apropo TV 14.15„SPITALUL DE DEMENŢĂ” 15.00 VoceaRomâniei 18.00 România, te iubesc! 20.30„MECANICUL” 22.30 „24 DE ORE”.PRIME TV6.00, 10.00, 12.00, 15, 18.20 Новости 6.10"Первая любовь" 7.10 "ЗАБЫТАЯ МЕЛО-ДИЯ ДЛЯ ФЛЕЙТЫ" 8.25 "Армейский ма-газин" 8.55 Здоровье 10.15 Teleshoping10.30 "Непутёвые заметки" 10.45 "Пока вседома" 11.30 Фазенда 12.20 "ДАЙТЕ ЖА-ЛОБНУЮ КНИГУ" 13.50 "БЕРЕГИСЬ АВ-ТОМОБИЛЯ" 15.30 "КАРНАВАЛЬНАЯНОЧЬ" 16.55 "Большие гонки. Братствоколец" 18.30 "Replica" 20.00 "Эльдар Ряза-нов. Моей душе покоя нет" 21.00 "Sintezasăptămînii" 21.40 Воскресное "Время" 22.50К дню рождения "КВН". Кубок мэра Мос -квы.

7Expresul

Programe TVPublicitate

Vineri, 9 noiembrie

Sanatoriul Preventoriu de Bază “CONSTRUCTORUL” ÎSÎntreprindere unicală de recuperare medicală din R. Moldova

Metode tradiţionale şi netradiţionale de diagnostic şi tratament

Vă oferim:Consultaţia medicilor specialişti de orice profil, metode de diagnostic:ultrasonografie, rectoromanoscopie, diagnostic funcţional, laborator clinic, biochimic şi imunologic – cu obținerea re -zultatelor în aceeași zi, diagnosticul computerizat, iridodiagnostic, prescripţii pentru ochelari şi lentile de contact ș.a.Tratamente clasice, precum şi prin metode tradiţionale:băi şi duşuri curative, duş-masaj subacvatic, aplicaţii de nămol, lut, parafină, ozocherită, șunghit, electro-fizioterapie,masaj și gimnastică curativă, terapie manuală, fitoterapie, ozonoterapie, hidrocolonoterapie, tratament cu lipitori, cuînţepături de albine, baroterapie generală, acupunctura, psihoterapie ș.a.

Adresa: or. Chişinău, str. Zelinski,15 Tel. 022522741 (recepția cu regim nonstop), 022639629, 022551964, 079368099 (marketing). E-mail: [email protected]

Centrul clinic este dotat cu utilaj medical modern, saloane cu toate comodităţile, cafenea pentru 200 locuri. Aiciactivează 145 de medici cu categorii înalte de calificare, sînt utilizate peste 130 de metode de tratament, multe dintrecare – doar la noi! Serviciile sînt accesibile pentru oricine.

www.sanatoriul-constructorul.md La prezentarea acestui anunţ decupat beneficiați de reduceri de 10% la biletele de tratament.

Luni 9.20 „Планета Шина”. Desene animate (ТНТ)19.30 „Вероника. Потяренное счастье”. Serial (Россия РТР)21.00 „Пылающие ребята”. Film (СТС)Marţi14.45 „Ефросинья. Таежная любовь”. Serial (Россия РТР)21.00 „Малышка на милион”. Film (СТС)23.25 „Карпов”. Serial (НТВ)Miercuri13.25 „Друзья”. Serial (Sony)21.00 „Остров потерянных душ”. Film (СТС)21.30 „Fabrika” (Publika)Joi14.00 „Любовь на районе”. Film (ТНТ)18.15 „Моя прекрасная няня”. Serial (Sony)21.00 „Мост короля Людовика Святого”. Film (СТС)Vineri20.00 „Робин Гуд: принц воров”. Film (СТС)22.00 „Великий рейд”. Film (СТС)23.00 „Список клиентов”. Film (Sony)Sîmbătă19.50 „Эпоха невинности”. Serial (РЕН)21.00 „În Trecerea anilor” (TVR 1)21.00 „Белые цыпочки”. Film (СТС)Duminică20.00 „С первого взгляда”. Film (Sony)21.00 „Соблазнитель”. Film (СТС)21.20 „Посдняя любовь”. Film (Россия РТР)

VĂ RECOMANDĂM LA TV!

Citatul săptămîniiFemeia este al cincilea anotimp. Grigore Vieru

Codare contra consumului de alcool

Psihoterapie PsihoanalizăDoctor Galina Aparu

Servicii licențiateor. Ungheni, str. Barbu Lăutaru,

26, of. 208Programare la tel.: 079521319

23-24 noiembrie

-l

admini

Forumul va avea loc pe 23-24 noiembrie 2012 -24)

- www.soros.md.

ei Soros-Moldova

la data de 11 noiembrie Sau prin e-mail, la adresele [email protected] [email protected]

Natalia - femeia cupu teri miraculoase afost chemată din Ro-mânia în Moldova deoamenii de ştiinţă şiparanormali cât şi oa-menii din înalta clasă asocietăţii. Această mi-nunată doamnă areputeri deosebite faţăde alte persoane carese dau vrăjitoare sau măicuţe. Dânsa este singura femeiecu puteri miraculoase care a fost aprobată şi testată de oa-menii de ştiinţă şi paranormali că într-adevăr are puterimiraculoase pentru a da rezultate indiferent de problemape care o au oamenii. Ea nu stă mai mult de 2 săptămâni. Atenţie! Ea poate vedea trecutul prezentul şi viitorul oa-menilor chiar de la mii km distanţă pe datele naşterii şi azodiei chiar şi telefonic. Iată de cum a sosit în Moldova oa-menii sunt mulţumiţi de rezultatele pe care le-a avut Na-talia din prima şedinţă.

„Sunt Ivan - mii de mulţumiri că m-a împăcat cu soţia dupătimp de un an”.„Sunt Ludmila - mii de mulţumiri: aveam vârsta de 36 ani şinu puteam să mă căsătoresc, am apelat la dna Natalia şiacum sunt pe cale de căsătorie”.„Sunt Elena - mii de mulţumiri, soţul meu consuma foartemult alcool, nu mă mai înţelegeam cu el, dar am apelat laNatalia prin telefon şi soţul meu nu mai bea şi am început săne înţelegem foarte bine. Mulţumesc”.Tel.: 0040743755162 0040741384845

UtilUn sfat pe săptămînăÎn salatele de legume fierte, uleiul se adaugă cînd acestea sînt calde, pentru a fi absorbit în întregime.

8ExpresulVineri, 9 noiembrie

BerbecVeţi avea o săptămînă foarte solicitantă din punct de vedere afectiv.

Vi se va cere ajutorul într-o problemă importantă.Veţi şti să fiţi laînălţimea aşteptărilor.

TaurUrmează diverse necazuri financiare: orice aţi face, veţi fi nevoiţi

să scoateţi bani din buzunar. E important să nu intraţi în panică şi săgîndiţi foarte raţional.

GemeniVeţi intra în panică la începutul săptămînii, din cauza unui proiect

amînat şi care nu mai poate aştepta. Ar fi recomandat totuşi să nu maiamînaţi proiectele urgente.

RacVeţi fi deosebit de vulnerabili în ceea ce priveşte sănătatea. Cu banii

nu veţi sta din cale-afară de bine, dar veţi găsi soluţii foarte ingenioasepentru a compensa lipsa lor.

LeuProblema cea mai mare vor fi banii, mai ales acum cînd vă bate

gîndul să faceţi o schimbare în carieră. La începutul perioadei veţisuferi o dezamăgire din partea unui prieten fals.

FecioaraVeţi fi destul de solicitaţi din punct de vedere profesional şi tot ce

veţi face, veţi face cu spor. Aveţi noroc, veţi primi nişte bani la mijloculsăptămînii.

BalanţaBate vîntul schimbării, atît pe plan personal, cît şi pe plan profe-

sional. În profesie, ambiţiile vor creşte. Vi se oferă posibilitatea obţi -nerii unei surse suplimentare de venit.

ScorpionTot dragostea rămîne pe primul loc, iar atenţia şi devotamentul vă

vor fi răsplătite din plin. Banii încă fug printre degete, serviciul văaduce multe probleme.

SăgetătorO veţi face lată în această săptămînă, pentru că ocaziile de distracţie

vor veni una după alta. Profesia e lăsată la o parte, dar nu e nici otragedie, e nevoie şi de puţină distracţie.

CapricornSăptămîna începe cu cîteva probleme legate de comunicarea

interumană, probleme care pot uşor degenera în conflicte. Veţi primio veste bună legată de un eveniment de familie.

VărsătorSăptămîna va fi una a aşteptărilor şi a emoţiilor, însă răspunsurile

se lasă aşteptate. Nu veţi sta prea bine nici la capitolul energie. Veţiprimi o sumă de bani, modestă, dar binevenită.

PeştiA venit momentul să vă apucaţi de treabă: toate proiectele amînate

pînă acum se vor acumula şi vă vor copleşi, daca nu vă apucaţi urgentde ele. Puteţi să staţi liniştiţi în privinţa banilor.

Horoscop | 12 – 18 noiembrieLa Bucătărie cu Irina Caducenco

Luni Sf. Mucenici Zinovie şi Zi-novia; Sf. Apostoli Terţiu, Mar cu.

Marţi Sf. Apostoli Stahie, Nar cis,Aristobul; Sf. Cuvioşi Spiridon şiNicodim. Ziua hirotoniei Prea Sfin -ţitului Petru, Episcop de Ungheni şiNispo reni.

Miercuri Sf. Cosma şi Da mian,Doctori fără de arginţi; Sf. Mc. Iu-liana.

Joi Sf. Mucenici Achindin, Elpid-ifor, Anempodist; Cuv. Mar chian.

Vineri Sf. Mucenici Achepsima,Iosif şi Aitala.

Sîmbătă Sf. Cuvioşi Ioanichie,Nicandru.

Duminică Duminica XXIV. Sf.Mucenici Galaction şi Epistimia;Sf. Ierarhi Iona, Grigo rie.

Ieftin și la îndemînăTop 4 alimente bogate în vitamine pe care să leconsumi în luna noiembrie

Bogate în vitamine, minerale şi antioxidanţi,fructele şi legumele lunii noiembrie sînt extremde benefice pentru organismul uman, pe care îlprotejează de numeroase afecţiuni. Nucile, cur-malele, clementinele şi prăsadele sînt doar cîtevadintre alimentele super nutritive pe care le poţiconsuma în luna noiembrie.

Nucile, în noiembrie, se găsesc din abun den -ţă în pieţe şi magazine. Chiar dacă au dimensiunireduse, nucile sînt foarte săţioase şi ajută la po-tolirea foamei şi a poftelor de dulce. Nucile con -ţin grăsimi sănătoase, acizi graşi omega 3, carecontribuie la reducerea riscului de afecţiuni car-diac (boli de inimă). În plus, nu conţin colesterolşi sînt bogate în crom, care stimulează funcţiainsulinei. Acestui mineral i se adaugă magnezi -ul, esenţial pentru structura osoasă.

Curmalele sînt considerate alimente com-plete, precum laptele sau mierea. Constituie osursă importantă de fibre, elemente extrem deimportante pentru sistemul digestiv. Curmalelesînt fructe dulci, bogate în vitamine şi minerale,în special potasiu, care reduce tensiunea arte ria -lă. Zahărul din curmale este absorbit de orga -nism sub formă de glucoză şi fructoză, care ofe rămultă energie. În plus, curmalele remediază prob -leme precum constipaţia, oboseala şi anemia.Sînt un înlocuitor ideal al zahărului.

Clementinele sînt fructe dulci. Nu conţin co-lesterol, sare sau grăsimi. Sînt o sursă impor tan -tă de fibre alimentare şi vitamina C. O singurăclementină oferă jumătate din cantitatea zilnicănecesară de vitamina C, un antioxidant puterniccare previne şi ameliorează simptomele gripelorşi răcelilor.

Prăsadele sînt fructe extrem de sănătoase şinutritive pentru organism. Sînt bogate în fibrealimentare, cupru, potasiu, fosfor şi vitamina C.În plus, conţin şi vitaminele A, vitamina B1, B2,E, acid folic, calciu, magneziu, sodiu, fier, clorşi sulf. În ciuda faptului că sînt foarte dulci,prăsadele conţin foarte puţine calorii. Sînt bo-gate în antioxidanţi puternici care previn infarc-tul, atacul de cord şi hipertensiunea. Sucul areproprietăţi antiinflamatorii, reducînd durerileprovocate de artrită. Consumul de prăsade în tă -reşte sistemul imunitar şi oferă organismuluimultă energie.

Calendar creștin-ortodox12 – 18 noiembrie

Un ţigan a visat că se duce în ospeţie la naşul său, preotul. Şi în visnaşul spune aşa:

- Bine ai venit, finule, la noi! Aseară preoteasa a făcut nişte sarmalede te lingi pe degete. Cred că ţi-o fi foame, aşează-te şi tu să guşti dinaceste delicatese. Apropo, să ţi le încălzesc sau nu?

- Încălzeşte-le, naşule, că nu mă grăbesc, zise ţiganul... şi dădu săse scarpine în cap.

Cînd întinse mîna, se lovi de marginea patului şi se trezi. Atunciţiganul, lihnit de foame, zise cu ciudă:

- Ptiu, nu am putut şi eu să le mănînc reci...!

Republica Moldova a renunțat la gazul rusesc, pentru că numai are nevoie de energie termică şi electrică. La aflarea noutății,reporterii vin la Guvern să ceară explicații premierului.

- Și ce-o să facă cetățenii, dacă le va fi frig?- Se vor strînge în jurul lumînării.- Dar dacă le va fi foarte frig?- Se vor apropia și mai mult de ea.- Dar dacă va fi ger cu temperatura sub -20 C?- În acest caz vor aprinde lumînarea...

Bancuri

Ingrediente:O limbă (500-700 gr),

400 gr ciuperci, 3 cepe, 2morcovi, 4 roşii, 50 ml vin,ulei, sare, piper, pătrunjel.

Mod de preparare:Limba se spală şi se pune

la fiert. După ce scoatem spu -ma, se pune o ceapă, un mor-cov şi sare. Se fierbe la focîncet. După fierbere, limba

se curăţă şi se taie felii. Ceapa care a rămas se taie

cubuleţe, morcovul – ron de -le, după care se călesc. Ciu-percile se taie felii, se punpeste legume în tavă. Roşiilese taie cubuleţe şi se pun pes -te legume amestecînd la focmic. Se adaugă vinul, sarea,piperul, supa de la limbă, fe-liile de limbă, pătrunjelul

tocat şi se lasă la foc pentruîncă 3-5 minute. Se serveştecu lămîie.

Limbă cu ciuperci

În împărăţia florilor cu Tatiana Fotea

Mai mult o curiozitatedecît ceva frumos, aceastăplantă este însă foarte uti -lă, în cazul în care aveţi ne -voie de un exemplar înalt,care nu cere prea multăatenție. Baza umflată ca unbulb înmagazinează apă,astfel că o uscare întîm -plă toare a rădăcinilor nuva produce stricăciuni. Pa -nașul din frunze lungi, caniște panglici, dă planteinumele popular ”coadă deponei”.

Cînd se dezvolt,ă poateatinge tavanul. În vînzare,de obicei, poate fi găsitădoar specia Beaucarnea re -curvata. Ea crește încet,dar cu timpul tulpina vaatinge pînă la doi metriînăl țime, iar baza va fi um -flată ca un bulb uriaș.

Planta are nevoie de lu -mină puternică și soare,astfel că cel mai potrivitloc e la o fereastră orien -ta tă spre sud. Preferă at-mosfera caldă, vara putîndfi scoasă afară. Tempera -tura optimă este cuprinsăîntre 18-24 de grade C.

Solul are nevoie de unpămînt cu drenaj bun.Poate fi preparat din părțiegale de pămînt, perlit șinisip, sau din pămînt pen-tru cactuși și perlit.

Transplantarea se poateface o dată la cîțiva ani,de oarece creșterea plantei

este lentă. Udarea se facecînd pămîntul este uscatbine, deoarece Beaucar -nea suportă mai degrabă oatmosferă uscată decîtprea multă apă. Nu lăsaținiciodată apa în far furi -oară. Iarna udarea se sus -pendă, deoarece plantasupraviețuiește pe bazaapei înmagazinată în par -tea dilatată a tulpinii. Celmai bun fertilizator esteîngrășămîntul pentru cac -tuși, pe care îl puteți admi -nistra din primăvară pî -nă-n toamnă.

Condiții de iernare. Iar -na mențineți cît e posibil otemepratură de 12-13 gra -de. Temepratura minimăsuportată de plantă este de10 grade C. În această pe -rioadă, planta se află într-o stare de repaus.

Dacă ați observat căfrunzele plantei au devenitgalbene, atunci primullucru pe care trebuie să-lfaceți este să-i găsiți unloc mai luminos, iar exce-sul de apă poate duce laputrezirea rădăcinilor.

Beaucarnea este o plan -tă de apartament exotică,deosebită, cu un efect spe-cial în locul unde esteamplastă, recomandată dedesigneri pentru un inte-rior modern și elegant,nepretențioasă din punctde vedere al întreținerii.Frunzele uscate se înde -păr tează.

Beaucarnea, descriere și îngrijire

12 noiembrie: noaptea - +8° (cer posomorît, ploaie); ziua - +10°(cer posomorît, ploaie slabă).

13 noiembrie: noaptea - +9° (cer posomorît, ploaie); ziua - +13°(cer posomorît, ploaie).

14 noiembrie: noaptea - +10° (cer puţin noros); ziua - +13° (cerposomorît, ploaie slabă).

15 noiembrie: noaptea - +10° (cer posomorît, ploaie slabă); ziua -+9° (cer puţin noros, ploaie).

16 noiembrie: noaptea - 0° (cer puţin noros, ploaie); ziua - +8° (cernoros, ploaie).

17 noiembrie: noaptea - +1° (cer noros, ploaie); ziua - +8° (cernoros, ploaie).

18 noiembrie: noaptea - -1° (cer parţial noros, zăpadă); ziua - +8°(cer parţial noros, ploaie slabă).

Prognoza meteo | 12 – 18 noiembrie

PP ExpresulPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRLIDNO: 1003609009231Fondator: Cristian JardanMembru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Aso -ciaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)Director: Lucia BacaluRedactor-șef: Ina LandaSecretar de redacţie: Vitalie HareaRedactori: Natalia Junghietu, Tudor JosanuContabil-şef: Angela CovaliovTiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuTiraj total: 2800 ex.P - publicitate, PP - publicitate politicăAdresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229Telefon: 0236 28575, 0236 23742Mobil: 069042758, 079389088E-mail: [email protected]: www.expresul.comSubredacţia Călăraşi:str. Eminescu 33Tel.: 0244 22878, 069906846

Spectacol al absurduluicu Alexandru Plăcintă

„Limba noastră-i o comoară...Capital politic ne aduce”.

Expresul NR 246

Documents

Transcript of Expresul NR 246