Ştirea săptămînii (de pe Expresul.com)Sfîntul Ilie, Ilie Pălie şi Foca: între mit şi realitate„Scurt, clar şi pe înţelesul tuturor”, aşa a comentat ştirea respectivă un cititor. Se vede că cele sfinte mai sînt în vogă, ceea ce înseamnă că mai există speranţe pentru o revenire spectaculoasă.

Citiţi în numărul curentSatul arde, iar baba se piaptănă „Vor confort personal? Să fie buni să-şi procure din banii proprii maşini, cît mai luxoase şi mai confortabile, şi să se plimbe cu ele, dacă cele de serviciu nu le mai convin”.Vezi pag. 4

ATENŢIE!Pentru că e vară, pentru că avem şi noi dreptul la odihnă, echipa „Expresul” pleacă într-o scurtă vacanţă. Vom reveni pe 30 august cu ştiri dintre cele mai interesante.

Citiţi „Expresul” şi nu veţi regreta!

Satul de baştină al lui VictorMihalachi a stat cu răsuflarea

în tretăiată. Timp de cîteva mi -nu te, zeci de oameni şi-auaţintit privirile în televizoare, însperanţa că se va produce minu -nea şi consăteanul lor va urcape podium. Pînă şi primarul deFloriţoaia Veche, Margarita Ba -ban, a lăsat totul la o parte şi aprivit cursa. În pofida rezultatu -lui obţinut, dînsa a declarat:“Sîntem mîndri de Victor. Chiardacă nu a luat o medalie, e foar -te bine că a ajuns în finală”. Pri -măria comunei Floriţoaia Vecheintenţionează să-i confere luiVictor Mihalachi titlul de cetă -ţean de onoare al satului. Dec -laraţia a fost făcută în premieră,pentru “Expresul”, de către pri-mar. “Datorită lui Victor, despresatul Floriţoaia Veche s-a auzitpînă şi la Londra”, a explicatdînsa. Mama lui Victor, Liuba,a privit concursul final cu mîi -

nile strînse la piept, exclamînd:“Hai, Victoraş!”. La jumătatede distanţă nu a mai rezistat şia izbucnit în plîns. “Am vorbitcu el chiar ieri. L-am încurajatşi i-am zis: oricare ar fi rezulta -tul, pentru noi rămîi un campi -on. Aştept să-i mai spun odatăacelaşi lucru cînd am să-l re -văd”, a declarat dînsa imediatdupă încheierea competiţiei.

După cursă, primarul Mar-garita Baban a telefonat-o peLiu ba Mihalachi şi a felicitat-opentru feciorul ei. Oricum, e unadevărat campion.

La Floriţoaia Veche, acasă,mama i-a reamenajat deja ca -

me ra şi-l aşteaptă cu nerăbdaresă-şi pună toată medaliile obţi nu -te pînă acum aşa cum îi place lui.Tata e la Moscova, la munci.

Potrivit presei române, la fi-nalul cursei, Victor Mihalachiera supărat. “Trebuie să îmbu -nătățim strategia. Nu am fost încea mai bună formă. Despremotivație ce să mai vorbim…”.

De notat că cei doi sportivi auconcurat pe culoarul 1. “Va fi foar -te greu să luăm medalie acum!”,spunea Liviu Dumit rescu dupăcalificări, referindu-se la faptulcă, în toată istoria Jocurilor Olim -pice, acest culoar nu a fostniciodată medaliat.

Seceta salvează aleea de castani din Ungheni

Aflată sub pericolul de a dispărea, din cauza moliei miniere cea afectat, în ultimii ani, practic toţi arborii, renumita alee de castanidin Ungheni pare că-şi revine. Potrivit lui Ion Bostan, șeful Direc -ției fitosanitare și control semincier Ungheni, în acest an castaniiau avut de suferit mult mai puțin şi asta, datorită secetei. Lipsa deumiditate, dar şi canicula, nu sînt nici pe departe propice dezvol -tării larvelor moliei miniere.

Cu toate acestea, încă mai există motive de îngrijorare. Prob-lema persistă, susţine specialistul şi, deocamdată, nu au fost găsitesoluții sigure pentru ea. Castanii ar trebui prelucraţi cu insecticide,dar, pentru că sînt prea aproape de blocurile locative, este foartecomplicată şi, de fapt, contraindicată această procedură. Ar maiexista una – arderea frunzelor. Dar, în acest caz, se împotrivescecologiștii, căci fumul de la ardere poluează aerul.

Astfel, copacilor de castan nu le rămîne decît să lupte unul launul cu boala. La întrebarea dacă nu riscăm cumva să pierdemaleea de castani, Ion Bostan a răspuns: „Uneori şi natura maireglează situația, de aceea nu trebuie să ne grăbim cu concluziile”.

Aleeea de castani din Ungheni a fost plantată în 1975 pe olungime de peste trei kilometri de-a lungul străzii centrale. Numărăcirca 650 de arbori şi este considerată printre primele zece cele mailungi alei similare din Europa. În ultimii 4-5 ani, a fost atacată con-stant de molia minieră. (Ina Landa)

Raionul Călăraşi are, în sfîrşit, suficienţi poliţişti

După ce, ani la rîndul, s-a lucrat cu un număr insuficient depoliţişti, mai ales în satele raionului, iată că, în aceste zile, Comi -sariatul de Poliţie Călăraşi şi-a suplinit, în sfîrşit, posturile vacantecare ajunseseră, la un moment dat, la 27. Potrivit comisaruluiVasile Brăgoi, în ziua în care am discutat (săptămîna trecută),urmau să fie perfectate dosarele respective pentru ultimele trei pos-turi ce mai rămăseseră vacante. „Ne-au venit multe cadre tinere,chiar mai multe decît aveam nevoie”, a relatat comisarul, după ca -re a punctat: „Ştim, din practica anilor precedenţi, că o parte dintretinerii specialişti, după un timp scurt, pleacă, astfel că „rezerva”de cadre pe care o avem acum ne va prinde bine”. Vasile Brăgoi amai spus că va încerca să creeze condiţii de lucru cît mai bune pen-tru tinerii specialişti şi speră că, în acest demers al său, va fi sus -ţinut şi de către autorităţile publice locale din satele în care aceştitineri au fost trimişi să-şi facă datoria. (Tudor Josanu)

Un tînăr a decedat la spital după ce a fost bătut de consăteni

Angajații Comisariatului de poliție Ungheni au înregistrat, la 31iulie, decesul unui tînăr din satul Petreşti, în vîrstă de 29 de ani.Acesta fusese internat în spital în ajun, cu dureri acute în abdomen,dar nu a mai putut fi salvat. Expertiza medico-legală a stabilit că de-cesul a survenit din cauza unor traume primite cu cîteva zile înainte.Imediat, pe acest caz a fost inițiată o cauză penală, iar la scurt timp,după un șir de acțiuni speciale de investigație, forțele de ordine aureținut doi suspecți, de 34 și, respectiv, 39 de ani. S-a stabilit că, la 26iulie, victima, împreună cu cei doi, după ce au băut împreună, s-auluat la ceartă. Tînărul a fost bătut de amicii de pahar. S-a adresat lamedic mult prea tîrziu. În prezent, suspecţii se află în arest preventivpe un termen de 30 de zile. Dacă vinovăția lor va fi demonstrată, eiriscă pînă la 15 ani de închisoare. (Centrul de presă al MAI)

Știri expres

Expresul Ziua de aziÎn anul 1950, ca azi, 10 august, s-a înre -gistrat cea mai ridicată temperatură dinRomânia: +44,5° C - în județul Brăila. ÎnR. Moldova, cea mai înaltă temperatură,de 41,5 grade C, a fost înregistrată pe 25iulie 2007, la Camenca. Anul 2000 s-aclasat pe locul doi, pentru că la Făleşti, pe21 iulie, au fost 40 de grade C. Iar pe locul

trei se clasează anul1938, cînd în luna iulie temperaturamaximă a ajuns la 39,8 grade C.

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călărași

Vineri, 10 august 2012 | Anul V, NR 31(236)

Indiferent de rezultat, Victor Mihalachi rămîne campionul numărul unu pentru Floriţoaia Veche

Nu a fost să fie. Victor Mihalachi, originar din Floriţoaia Veche, Ungheni, alături de coechipierul său, Alexandru Liviu Dumitrescu, nu au reuşit să obţină rezultatul pe care şi-l doreau la Jocurile Olimpice de la Londra. A fost o zi mai puţin norocosă pentru ei. Echipajul tricolor a încheiat cursa de 1000 de metri la caiac-canoe, cu timpul de 3:43.005 minute, doar pe locul VII. Pentru altcineva nu ar fi fost rău. Pentru ei – campioni mondiali şi europeni – este o dezamăgire totală.

PP ExpresulPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRLIDNO: 1003609009231

Membru al Asociaţiei Presei Indepen-dente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)

Director: Lucia BacaluRedactor-șef: Ina LandaSecretar de redacţie: Vitalie HareaRedactor: Natalia JunghietuContabil-şef: Angela Covaliov

Tiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuTiraj total: 2800 ex.P - publicitate, PP - publicitate politică

Adresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26,oficiul 229Telefon: 0236 28575, 0236 23742Mobil: 069042758, 079389088E-mail: unexpres@gmail.comWeb: www.expresul.com

Mama Liuba

La Victor Mihalachi acasă, la Florițoaia Veche

La Nisporeni a ars un microbuz în plină stradăÎn dimineața zilei de 3 august,

chiar în centrul orașului Nispo -reni, a luat foc, din senin, un micro -buz de marca Ford Transit (vezifotografia). Un fum dens s-a răs -pîn dit cu repeziciune prin tot sa-lonul automobilului, după care,de sub capotă, s-au arătat limbilede foc.

Trecătorii nu au reacționatimediat. Ei au luat poziția unorsimpli spectatori. Numai după ceflăcările au cuprins de-a bineleaautomobilul, cineva a apelat ser-viciul de pompieri care, în scurttimp, a şi intervenit la stingerea incendiului.

Potrivit locotenentului Alexandru Tatarov, cauza incendiului ar fi un scurt-circuit favorizat decăldura de afară. ”Microbuzul nu mai poate fi reparat”, a dat dînsul verdictul.

Proprietarul maşinii, un bărbat din satul Milești, susține că a oprit motorul și a plecat doarpentru cîteva minute. „Cînd am coborît de la volan, totul era în regulă”, povestește dînsul. Cînd arevenit însă, microbuzul ardea.

Şocul cel mai mare pentru proprietar a fost cînd a înţeles că pagubele nu-i vor fi restituite,fiindcă nu are asigurarea „Autocasco”. Bărbatul și-a cumpărat microbuzul cu un an și trei luni înurmă. Recent, a cheltuit 4000 de lei pentru reparația lui. (Ina Landa)

2Expresul

Comisia Europeană alocă noi fonduri pentru a susţine reformele în R. Moldova. 94 mln euro au fost acordate ca sprijin în cadrul Programului de acţiune 2012, prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat. Finanţarea se va concentra pe reforma justiţiei, consolidarea dezvoltării locale şi regionale, îmbunătăţirea sistemului de educaţie şi formare profesională, precum şi pregătirea terenului pentru noile acorduri bilaterale cu UE. (Stirilocale.md)

ActualOpinii

Vineri, 10 august

De la un timp, mă îngrijorează stareade spirit a unor lideri politici de pe la noi.Să nu mai reziste oare presiunilor? Saugrijilor care s-au abătut asupra lor?

Frica le-a intrat pînă în măduva spi nă -rii, suferă de mania persecutării. Mai deunezi, o colegă de la „Ex -presul” s-a adresat unui şef, el şi lider de partid, cu o întrebare derutină. Ce credeţi? S-a uitat prin părţi, ochii au început a-i lucişi, în loc să răspundă la întrebare, a dat-o în „amintiri din copi -lărie”, cu pomelnice ale tuturor duşmanilor care, cică, roiesc înjurul său. Şi a suspinat, şi a tot suspinat, încît colega mea nu aînţeles aproape nimic. Vedea omul că ea se uită straniu la el şi,la un moment dat, îi spuse: „Eşti cam tinerică şi nu prea îţi daiseama ce se întîmplă. Dar va trece vremea şi ai să vezi tu...”.

Abordăm un alt şef, cu o întrebare la care, s-ar fi părut, efoarte simplu să răspunzi, mai ales că eşti din domeniu. În locde răspuns ne-am ales cu bîlbîieli care ne-au făcut să ne simţimoarecum vinovaţi că i-am solicitat părerea şi i-am creat un dis-confort psihic şi fizic. Ne aşteptam deja să auzim că a fost in-ternat omul în spital, cu vreo cădere de calciu sau hipertensiune.

Recent, publicam un material despre faptul că două instituţiide cultură din raionul Ungheni aşteaptă de ani buni premiilepromise de Ministerul Culturii. Speram că cineva dintreconducătorii mai mari se va autosesiza şi că cele două instituţiivor primi, în cele din urmă, ceea ce merită pe deplin. O, sfîntănaivitate! Ne-am ales cu altceva. De unde am luat copia invi -taţiei de la minister? Cine ne-a dat-o? De parcă ar fi fost maresecret de stat şi, publicînd-o, mai că nu am atentat la securitateastatului nostru.

Tot în această perioadă, un ditamai conslierul ne-a oferit dateinteresante şi liste curioase, la care vom reveni cu altă ocazie.Aşa, prieteneşte. Cînd i-am spus că ar fi un material de ziar ex-traordinar, a sfeclit-o. „Doamne fereşte! Nu vreau reclamă! Euv-am spus prieteneşte, vă rog să nu-mi faceţi probleme”, a fostreacţia lui. Iar nouă ni s-a făcut milă de el.

Aşa, prieteneşte, tare multe lucruri curioase aflăm în ultimaperioadă. Dar mare ne este mirarea cînd, fiind prezenţi pe la şe -dinţe, cei ce vin la redacţie şi se indignează, erijindu-se în mariluptători pentru dreptate, iau, în cel mai bun caz, apă în gură. Epenibil să-i vezi cu capul în jos, roşi la faţă, dînd explicaţii copi -lăreşti, departe de adevăr. Mai mult ca atît, sîntem sfătuiţi sătăcem şi noi. E mai bine, cică. Oricum, nu se schimbă nimic.Circ şi pîine vrea poporul. Iar şefii noştri dragi, deocamdată potoferi doar... circ. Pîine va fi cînd va da Domnul.

Esențial cu Lucia Bacalu

Deocamdată, doarcirc. Pîinea – cînd va da Domnul

În următorii șase ani, Nispo -reniul s-ar putea număra printreraioanele cu un ritm normal dedezvoltare economică. Asta, cucondiția că va avea și în conti nu -are suportul Guvernului în ceeace priveşte investițiile. Cam aces -tea sînt prezicerile lui VladimirBuga, șeful Direcției FinanțeNisporeni. Dînsul este încrezutcă şi o reformă în administrațiapublică locală ar putea duce lao eficientizare a gestiunii finan -țelor atît la nivel local, cît și na -țional. „Consider că județele nuau fost cea mai rea formă de orga -nizare a administrației publicelocale”, a conchis oficialul.

Pe de altă parte, potrivit luiVladimir Buga, la ora actualăeste prematur să se vorbeascădespre o autonomie financiarălocală, deoarece raionul Nispo -reni se numără printre cele săra -

ce, care are nevoie de subvenţiisemnificative de la stat. De fapt,în ultimii ani s-a observat spriji -nul acordat de Guvern. Datoritătransferurilor de la bugetul destat, nici criza financiară nu afost simțită în raion. „Guvernulși-a făcut datoria pînă la ultimulbănuț în ceea ce ține de trans-ferurile de la bugetul de stat”,accentuează şeful Direcţiei Fi -nanţe Nisporeni, după care con -ti nuă: „De la bugetul de stat, pen -tru investiții capitale, raionul Nis -poreni a obținut sume impu nă -toare”. Unul dintre cele mai recen-te proiecte investiționale gran -di oase este Apeductul Prut-Nis-poreni, în care statul va contri bui,pe parcursul a patru ani, cu pes -te 25 milioane de lei.

Cu toate acestea, nici indica-torii la veniturile proprii nu sîntmai prejos. Bugetul raional la

venituri proprii pentru primeleșapte luni ale anului curent, aatins cota de 104,3%. ”Din cele23 de primării doar șase au in-dicatori mai mici de 100% înacest sens”, a specificat Vla di -mir Buga. De notat că DirecțiaFinanțe a raionului Nisporeninumără 13 angajați și este com -pu să din două secții: contabili-tate bugetară; venituri și chel -tuieli bugetare.

Ina Landa

P.S. Pe 15 august, este mar -ca tă ziua profesională a lucră to -rului financiar. Cu această oca -zie, Vladimir Buga a adresat unmesaj de felicitare colegilor debreaslă. „Vreau să-mi felicit toțicolegii din domeniu, inclusivdin raioanele Ungheni și Călă -rași. Le doresc multă sănătate,iar localităților noastre - pros-

perare. Deşi este o profesie foar -te migăloasă și istovitoare, lu -mea cifrelor are totuși un far -mec al său. Sînt foarte mîndrucă anume nouă ne revine misi-unea de a oferi posibilitateaconducerii raionului să gestio -neze cît mai eficient bugetul”, aspus Vladimir Buga.

Şeful Direcției Finanțe Nisporeni: ”Județele nu au fost cea mai rea formă de organizare a administrației publice locale”

Ce au căutat controlorii?

Poliţiştii de sector au venit,urmare a unei plîngeri anonime.Cică, locatarii blocurilor din preaj -mă nu mai pot nici dormi, nicirespira de răul întreprinderii cupricina. Pînă la urmă, nu au gă -sit nimic ce ar fi putut să-i facăsă pedepsească agentul econo -mic.

Au venit şi reprezentanţi aiCentrului Sănătate Publică. Şiasta, la o lună după ce i-au eli -be rat întreprinderii respectiveautorizaţia sanitară. Ce au cău -

tat de data aceasta? Zgomot! Adi -că, au vrut să ştie care este ni ve -lul zgomotului şi vibraţiei la lo -cul de muncă al angajaţilor, darşi pe terenurile de joc şi odihnădin curţile blocurilor de locuitdin preajmă. Nu au găsit nimic.„Nivelul zgomotului depistatpe terenurile de joc şi odihnă pelîngă casele de locuit de pe stra -da Naţională 25 şi Eminescu 28nu depăşeşte nivelurile maximadmise, stipulate în S.N. nr.2.2.4/2.1.8.562-96 din 31.10.96„Zgomotul la locurile de mun -că, în încăperile locative, edi-ficiile administrative şi în teri -

toriul sectorului locativ”, se ara -tă în procesul-verbal emis de Cen -trul Sănătate Publică Ungheni.Şi nivelul zgomotului la locu ri -le de muncă respective cores -punde cerinţelor – este conclu -zia controlorilor.

Nu au ezitat să vină – într-ovizită fiscală! - nici angajaţi aiInspectoratului Fiscal de StatUngheni. Concluzia? „Agentuleconomic îşi desfăşoară activi-tatea pe adresele declarate, im-pozitele şi taxele se calculeazăşi se achită în termen, în fişapersonală întreprinderea nu în-scrie restanţe”.

Controale saucomandă politică?

Directorul întreprinderii, Ser -giu Scutaru, consideră că acestecontroale nu sînt deloc întîm plă -toare. Dimpotrivă, sînt o coman -dă politică. Dînsul, anterior, a fă -cut parte din PLDM, fiind chiarvicepreşedintele organi za ţi ei te -

ritoriale a acestei formaţiuni.Acum, consideră omul de afa -ceri, foştii colegi, ajunşi în frun-tea raionului, încearcă să serăz bune. „Ar fi prea naiv dinpartea mea să activez ilegal”,spune dînsul, mărturisind, tot -oda tă, că a simţit, în ultima pe -rioadă, un atac bine gîndit şi di -recţionat asupra sa.

Ce spune ministrul Economiei?

„Cea mai mare prostie carepoate să existe este atunci cînd,din cauza unor ambiţii politice,se încearcă implicarea diferitorstructuri cu funcţii de reglemen -tare şi control în activitatea agen -ţilor economici”, astfel a comen -tat ministrul Economiei, ValeriuLazăr, ceea ce s-a întîmplat laSRL „Unfloria” Ungheni, dupăcare a continuat: „Vă asi gur,po liticienii care practică aseme-

nea lucruri pot avea cîş ti guri petermen imediat, dar pier deri petermen mediu şi lung”.

În aceeaşi ordine de idei, Va-leriu Lazăr a menţionat că Par-lamentul a votat, în ultimelezi le ale sesiunii parlamentare, olege cu privire la controale, careare menirea „să egaleze şanseledintre controlori şi cei contro -laţi”. „Cred că, din momentul încare această lege va intra în vi -

goare şi va fi pusă în aplicare, luc -rurile se vor schimba”, a sub-liniat oficialul chişinăuean.

Referindu-se strict la prob-lema SRL „Unfloria”, ministrula accentuat că „agentul econo -mic trebuie să-şi utilizeze toatedrepturile legale existente”. „Da -că nu ajută şi nu ajută, eu sîntgata personal să mă implic”, amai spus Valeriu Lazăr.

Lucia Bacalu, Ina Landa

Politicul, bată-l vina

Oameni de afaceri lăsaţi în voia sorţii sau prigoniţi şi batjocoriţi

În fotografie: Vladimir Buga

La amiază, după sfînta litur -ghie, oamenii s-au adunat încentrul satului pentru a asista laparada căruţelor şi a cailor. Ceicirca 20 de participanţi au defi-lat spre admiraţia spectatorilor.Ei şi-au împodobit animalele cuflori, cu panglici de diferite cu-lori, i-au legat cu prosoape şi auagăţat de ei colaci. În căruţe auaşternut lăicere ţesute de părinţişi bunei. Se zice că astfel ţăraniiîl provoacă pe Sf. Ilie, care, ci că,se plimbă cu trăsură de foc princer şi cheamă ploaia pe timp desecetă.

Organizatoarea sărbătorii, Ta -

tiana Popa, le-a împărţit tuturorhulubaşi proaspăt scoşi din cup-tor, după care juriul şi-a spusverdictul: “Gospodarul cu celmai frumos car” a fost declaratSerghei Vartic, care şi-a împo -do bit calul cu un trandafir roşuîn frunte, iar căruţa sa nouă aatras privirile tuturor celor pre -zenţi. Sătenii i-au dedicat o ho -ră, luîndu-l în mijloc să-l vadătoată lumea.

Spre bucuria tuturor, la în -cheierea ritualului, pe cer au pusstăpînire nori grei de ploaie. Oa -menii, sufocaţi de atîta căldură,au continuat să danseze fiind ră -

coriţi de bobiţe mari de ploaie.Oaspeţii s-au adăpostit mai apoila Muzeul „Casa Părintească" alTatianei Popa, unde au fost în -tîmpinaţi cu ţuică, unde au de-

gustat ardei umpluţi şi plăcinte.La sărbătoare au participat

mai mulţi meşteri populari dindiferite zone ale ţării.

(După Adevăraul.ro)

Au mînat caii satului pentru a scăpa de secetăA devenit deja o tradiţie ca la Hîrjauca (Călăraşi) să se organizeze, de Sf. Ilie, o paradă a cailor, ritual străvechi de chemare a ploii pe timp de vară.

Cu aproape două luni în urmă, a avut loc un adevăratatac asupra unui agent economic din Ungheni. În aceeaşi zi, de 22 iunie – relevantă data! – SRL „Unfloria” a fost „vizitată” şi de poliţie, şi de Inspec-toratul Fiscal, şi de Centrul Sănătate Publică. În plus, i s-a telefonat şi de la Direcţia Situaţii Excepţionale(pompieri).

Să nu credeţi că au fost vizite de curtuazie. Nici pe de-parte.

În prima jumătate a acestui an, preţurile la produsele agricole s-au redus, menționează date ale Biroului Naționalde Statistică (BNS). Astfel, cartofii s-au ieftinit cu peste 80%; strugurii – cu 30%; grîul – cu 5,6%, porumbul – cu 9,4%. La produsele animaliere însă a fost marcată o creștere a prețurilor. Cel mai mult s-au scumpit ouăle – cu 21,6%, păsările în masă vie - cu 18,3%, iar laptele - cu 5,3%. După seceta din acest an, potrivit prognozelor BNS, pentru anul viitor se prevede o majorare de 10% a prețurilor la produsele agricole. (Eco.md)

3Expresul

ActualOpinii

Vineri, 10 august

Stimaţi lucrători din sistemul financiar,Cu prilejul sărbătorii profesionale, marcată pe 15 august,

adresez tuturor celor ce activează în domeniul finanţelor publicecele mai sincere felicitări, însoţite de urări de bine şi sănătate.

Apreciind calităţile profesionale, onestitatea si responsabili -tatea pe care le manifestaţi în exercitarea sarcinilor care vă sîntîncredinţate, vă urez noi performanţe şi realizări, precum şi multsucces în activitatea pe care o desfăşuraţi, bunăstare şi bucuriiîn familiile dumneavoastră.

Cu respect, Alexandru Ambros,primarul oraşului Ungheni

Stimaţi lucrători din domeniul construcțiilor,De Ziua dumneavoastră profesională, marcată, tradițional, în

a doua duminică a lunii august, îmi face o deosebită plăcere săadresez tuturor angajaţilor din acest domeniu - constructori,arhitecţi, proiectanţi, designeri, lucrători din industria materi-alelor de construcţii - cele mai sincere felicitări şi realizări desucces în activitatea pe care o profesaţi.

Alături de alte sute de profesii pe care le cunoaştem, cea deconstructor crează oamenilor confort şi condiţii bune de trai.Domeniul construcțiilor reprezintă un sector foarte important aleconomiei naţionale, care aduce o contribuţie considerabilă ladezvoltarea republicii.

Doresc tuturor multă sănătate, prosperare şi succes în muncadumneavoastră nobilă.

Cu respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni

Citaţii publice

Judecătoria Ungheni (str. Naţională 21) solicită prezenţa cet.Timuţa Igor, dom. s. Pîrliţa, r. Ungheni, în calitate de reclamantîn cauza civilă înaintată de către Timuţa Igor către Bargan Anaprivind recunoaşterea valabilităţii contractului, care va avea locîn data de 06.09.2012, ora 11-00, biroul 7, în sediul JudecătorieiUngheni.

Judecător, Maria MalanciucJudecătoria Ungheni (str. Naţională 21) solicită prezenţa cet.

Bargan Ana, dom. s. Petreşti, r. Ungheni, în calitate de pîrît încauza civilă înaintată de către Timuţa Igor către Bargan Anaprivind recunoaşterea valabilităţii contractului, care va avea locîn data de 06.09.2012, ora 11-00, biroul 7, în sediul JudecătorieiUngheni.

Judecător, Maria MalanciucJudecătoria Ungheni (str. Naţională 21) solicită prezenţa cet.

Sanduleac Vera, dom. or. Ungheni, str. Creangă 17/28 în calitatede reclamant în cauza civilă înaintată de către Sanduleac Veracătre Rusu Iurii privind recunoaşterea valabilităţii contractului,care va avea loc în data de 06.09.2012, ora 11-00, biroul 7, însediul Judecătoriei Ungheni.

Judecător, Maria MalanciucJudecătoria Ungheni (str. Naţională 21) solicită prezenţa cet.

Rusu Iurii, dom. s. Pîrliţa, r. Ungheni în calitate de pîrît în cauzacivilă înaintată de către Sanduleac Vera către Rusu Iurii privindrecunoaşterea valabilităţii contractului, care va avea loc în datade 06.09.2012, ora 11-00, biroul 7, în sediul JudecătorieiUngheni.

Judecător, Maria MalanciucJudecătoria Ungheni (str. Naţională 21) solicită prezenţa cet.

Epuraş Ghenadie, dom. or. Ungheni, str. C. Stamati 2 în calitatede reclamant în cauza civilă înaintată de către Epuraş Ghenadiecătre Plugaru Vadim privind recunoaşterea valabilităţii contrac-tului, care va avea loc în data de 06.09.2012, ora 11-00, biroul7, în sediul Judecătoriei Ungheni.

Judecător, Maria MalanciucJudecătoria Ungheni (str. Naţională 21) solicită prezenţa cet.

Plugaru Vadim, dom. or. Ungheni, str. Creangă 25/34 în calitatede pîrît în cauza civilă înaintată de către Epuraş Ghenadie cătrePlugaru Vadim privind recunoaşterea valabilităţii contractului,care va avea loc în data de 06.09.2012, ora 11-00, biroul 7, însediul Judecătoriei Ungheni.

Judecător, Maria MalanciucJudecătoria Ungheni (str. Naţională 21) solicită prezenţa cet.

Roşca Igor, dom. or. Ungheni, str. Negoieşti 8 în calitate dereclamant în cauza civilă înaintată de către Roşca Igor cătreMarciuc Vitalie privind recunoaşterea valabilităţii contractului,care va avea loc în data de 06.09.2012, ora 11-00, biroul 7, însediul Judecătoriei Ungheni.

Judecător, Maria MalanciucJudecătoria Ungheni (str. Naţională 21) solicită prezenţa cet.

Marciuc Vitalie, dom. s. Ţîghira, r. Ungheni în calitate de pîrîtîn cauza civilă înaintată de către Roşca Igor către Marciuc Vi-talie privind recunoaşterea valabilităţii contractului, care va avealoc în data de 06.09.2012, ora 11-00, biroul 7, în sediul Ju de -cătoriei Ungheni.

Judecător, Maria Malanciuc

Știri din Primăria Ungheni P

Şi aceasta, în situaţia în careau la dispoziţie automobilefuncţionale din punct de vederetehnic. Un consilier raional dinCălăraşi, liderul unui grup cares-a opus, în cîteva rînduri,aprobării unor proiecte de de-cizii prin care se dorea alocareabanilor pentru achiziţionareaunor maşini noi de serviciu, adeclarat, după ce a citit articoluldin ziar, că are o listă întreagăde solicitări în acest sens de ladiverşi conducători ai servici-ilor publice raionale. Aceştiaîncearcă în fel şi chip să-l con -vingă să voteze pentru aseme-nea decizii.

„În condiţiile actuale, deprofundă criză economică, con -du cătorii respectivi se comportăca în zicala „Satul arde, iar babase piaptănă”, dînd dovadă detotală iersponsabilitate şi ne -sim ţire. De aceea nici eu, nicialţi consilieri, nu vom vota ast-fel de decizii, care ar subţiamult bugetul raional. Vor con-fort personal? Să fie buni să-şiprocure din banii proprii ma -şini, cît mai luxoase şi mai con-fortabile, şi să se plimbe cu ele,dacă cele de serviciu nu le maiconvin”, a declarat consilierul.

Tudor Josanu

Lux în timpul sărăciei (partea II)

Cineva ne învinuia că fa -

cem doar apropo-uri, fără să

venim cu dovezi. Iată-le.

Citat din ordinul nr. 712 din12 iulie 2012 al Ministerului Să -nătăţii: „Pentru deservirea admi-nistraţiei în special se procurăunităţi de transport de clasă su -perioară şi, respectiv, la preţ înalt,de tip Scoda Octavia (CMF Un -gheni, CMF Nisporeni, CMFCălăraşi...)”. Sînt menţionateîncă trei instituţii medicale dinR.Moldova. Mai mult ca atît, înacelaşi ordin se arată că, deregulă, la şedinţele Colegiului,la seminare sau alte acţiuni vin,din raioanele R.Moldova, con -ducătorii instituţiilor medicale,dar fiecare cu maşina sa. Astfel,

sînt utilizate, concomitent, treimaşini pentru a aduce trei şefi:al Spitalului raional, al Centru-lui Medicilor de Familie, al Cen -trului Sănătate Publică.

De acum încolo se doreşte afi altfel. Prin ordinul menţionat,conducătorii instituţiilor medi -co-sanitare publice sînt obligaţisă excludă achiziţionarea uni tă -ţilor de transport de clasă supe -rioară şi la preţ înalt, să excludăşi „practica vicioasă de întărirea unităţilor de transport pentrudeservirea în exclusivitate aconducătorului instituţiei şi fo -lo sirea transportului de serviciuîn scopuri personale”. Auto ri tă -ţilor publice locale li se reco -man dă să examineze problemaîn cauză la una din şedinţeleConsiliului.

(T.J.)

Satul arde, iar baba se piaptănăDupă publicarea articolului „Lux în timpul sărăciei” (vezi „Expresul” din 13 iulie curent), am aflat că existămult mai mulţi şefi care doresc cu tot dinadinsul să-şi procure cîte o nouă maşină de serviciu.

Nevăzătorii au demonstrat că pot să se orienteze foarte bine în spaţiu

“Orientare şi mobilitate în spaţiu” –sub acest generic, într-un pitorec colţ de pădure al Ocolului silvic Corneşti, lîngăBahmut, s-au desfăşurat, la sfîrşit de iulie,competiţii de orientare sportivă şi turism, cu participarea nevăzătorilor din R.Moldova. Competiţiile, care au durat trei zile, au fost orga-

nizate de către Societatea Orbilor din Moldova, iarscopul lor a fost „mobilizarea resurselor fizice şi psi-hice ale nevăzătorilor, manifestarea plenară a acestorcalităţi, care să-i facă pe nevăzători să se simtă egaliprintre ceilalţi membri ai societăţii”.

Circa 200 de nevăzători reprezentînd 14 echipe, auconcurat la tragerea funiei, la ridicarea greu tă ţi lor, latrecerea obstacolelor naturale; şi-au demon strat cali -tă ţile culinare, dibăcia, ingeniozitatea şi creativitateala elaborarea emblemelor echipelor.

La concurs a participat activ şi echipa nevă ză -torilor din raionul Călăraşi. Vasile Carp, preşe din telebiroului organizaţiei raionale Călăraşi a So cietăţii Or-bilor, s-a arătat mulţumit de rezultatele obţinute deechipa sa. Iar călărăşenii s-au remarcat la toate pro-bele. În acelaşi timp, el s-a declarat dezamăgit de fap-tul că organizatorii au pus pe acelaşi cîntar toate echi -pele participante. În con secinţă, pe primele trei locuris-au clasat echipele din Tiraspol, Bender şi Chişinău,membrii acestora au posibilitatea să se antreneze per-manent, spre deosebire de ceilalţi, care nu au aseme-nea condiţii de pregătire.

Tudor Josanu

Feroviariiungheneni şi-ausărbătorit, ca deobicei, cu mult fast ziua lorprofesională.Evenimentul a avutloc în incinta Caseiferoviarilor, pe 5august. Lasărbătoare au par-ticipat circa 70 depersoane. Eveni-mentul a fost organizat de cătreadministraţianodului de caleferată Ungheni înparteneriat cucomitetul sindical.

„În fiecare an, săr bă -torim diferit această zi,facem din ea o mare săr -bătoare, căci lucrătoriiferoviari merită acestlucru”, a declarat Vasile

Covalciuc, Şeful staţieiUngheni.

O masă plină de buca -te şi muzică bună, ofe ri -tă de formaţia „Trio Plus”- acestea au fost ingredi-entele sărbătorii din anulcurent. „Ne-am dorit săfie o zi în care toţi anga -jaţii să uite de problemeşi să se relaxeze. Mă în -chin în faţa angajaţilor şile doresc tuturor sănă -tate, bunăstare în familieşi un salariu demn”, a

declarat Victor Cerlei, li -derul sindical al ferovi a -rilor ungheneni. Cu pri -lejul Zilei feroviarului,au fost organizate şi com - petiţii sportive la joculde dame, tenis de masăşi darts.

Potrivit lui Vasile Co-valciuc, Nodul de cale fe -rată Ungheni numără 868de angajaţi, iar Staţia Un -gheni – 264.

Veronica Gorea,studentă stagiară

Pornim din gara Berești cunoul tren modernizat. Aud la ra -dio că la Bălți am mai dat o lec -ție de idiotism politico-democ-ratic, ghiftuit cu bani și lozinci.Mă întristează faptul că o colegăde breaslă a fost rănită de piatraunui smintit, unui pseudostata -list care, sînt sigur, era dobă deberea oferită la terasa unui cine -matograf căruia nu vreau să-ifac publicitate.

Alături de mine merge un bă -iat cam de vîrsta mea. După cîți -va kilometri, mă întreabă dacănu am un foc. Îi răspund că nu fu -mez şi că, mai ales, pe o aseme-nea arșiță nu port chibrituri la

mine. Îmi răspunde că nici el nufuma, dar…. Face o pauză caremă intrigă. Îi spun că în stu den -ție m-am prostit o dată, dar numi-a plăcut și am renunțat la ideeade a fi ,,pațan”.

Din vorbă în vorbă, ajungemla incidentul de la Bălți. Interlo -cutorul meu se arată dezintere-

sat. “Turbă care și cum poate”,spune indiferent privind în golpeste geam.

Trece o perioadă şi băiatul re -vine. “Mă bucur măcar că le-adat prin cap să condamne cri me -le comunismului. Şi mai bine arfi dacă ar scoate ideologia, cupartid cu tot, în afara legii. Dacăar fi după mine, i-aș condamnași pe ăștia împreună cu străbuniilor”, spune. Îl întreb de ce vor beş -te cu atîta ură despre un partidîn care sînt semeni de-ai lui și pecare îl susțin oameni ca el.

Tînărul respiră adînc. Zice cănu poate să nu-i urască, deoa re -ce anume acești ,,semeni”, după7 aprilie, au dat ordin să treacăprin coridorul morții; la indi ca -ția acestora a fost exmatriculatde rectorii care peste noapte audevenit liberal-democrați și as -tăzi cîntă în fluier de stejar. Şicînd te gîndeşti că pînă la 2009băteau cu ciocanul peste seceră

de dragul funcției sau al licențeide activitate a universității…“Dacă ar muri vreo unul dintreei, cred că aş face un chef. Ştiucă nu e creştineşte, nu e ome neş -te, dar crede-mă că nu pot să nu-iurăsc. Din cauza lor și ăstora ca -re le-au luat locul, trebuie să ro -besc la Moscova; iarna e frig -dorm pe o saltea subțire”.

După această povestire, îmitrec prin minte momentele te ro -rii din primăvara lui 2009, cîndsimplul fapt că erai student pu -tea fi o condamnare la coridorulmorții sau la zile de detenție ile -gală; iar rănile, după cum ve -dem, mai sîngerează, deoareceactualii demnitari nu fac nimicpentru a încerca măcar să-i răz -bune pe cei nedreptățiți.

Oare trebuie și noi să-i urîmpe toţi de la 1991 încoace? Înasemenea condiții, şi ura pare sădevină trăsătură sau sport na ți o -nal.

“Nu pot sănu-i urăsc”

Jurnalul din tren

Constantin Uzdrișcosticauzdris@yahoo.com

Sărbătoare la Casa feroviarilor

4ExpresulVineri, 10 august

EvenimentÎntr-o societate civilizată este necesar ca cetăţenii ţării să respecte şi să vorbească limba oficială a statului, a declarat preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, într-un interviu pentru Agenţia Info-Prim. Şeful statului s-a arătat nedumerit de faptul că mai mulţi dintre cei ce locuiesc de ani buni în Moldova, nu vorbesc limba română, deşi au învăţat-o la şcoală, din contul banilor bugetari.

Prima notă a fost dată de căt -re primarul de Ungheni, Alexan -dru Ambros. „Această tabără afost cea mai reușită din toatecîte au fost pînă acum: şi prinamploarea sa, şi prin valoarealucrărilor efectuate”, a spus dîn-sul. Totodată, edilul orașului adat de înțeles că se va încerca

identificarea unor surse finan-ciare pentru editarea unui cata-log, în care să se regăsească toa -te sculpturile create pe par cur-sul celor cinci ediții ale tabe re -lor de sculptură din Ungheni.

Referindu-se la rodul munciisale și al colegilor săi, sculpto -rul Ion Zderciuc a menționat că

aceste lucrări sînt ca nişte copiiai lor. Ele au fost realizate cumultă grijă și dragoste. Cu ace -leași sentimente de dragoste eile lasă în dar unghenenilor.

Un oaspete tacit al evenimen -tului din 6 august a fost VictorVieru, arhitectul-șef al orașuluiUngheni în anii 2004-2006, înprezent șeful unui birou de de-sign și arhitectură din Chișinău.Imediat după festivitate, dînsula declarat pentru ”Expresul” căeste îmbucurător faptul că Un -gheniul a cunoscut, în ultimiiani, o creștere culturală sem ni -fi cativă. ”Le spun tuturor: dacădoresc să vadă un muzeu în aerliber, trebuie să vină la Unghe -nii mei”, a mai adăugat dînsulvădit emoționat.

La finalul ceremoniei, sculp-torii au primit cîte un certificatde participare la Tabăra de scul p -tură, semnat de primarul Ale -xan dru Ambros.

Reamintim că tabăra a purtatun caracter internațional și s-ain tersectat cu prima ediție a ta -berei de pictură. În ateleriereledin aer liber au luat naștere 14sculpturi și 20 de picturi.

Este vorba de Dumitru Ver-dianu şi Ion Zderciuc. Primuleste stabilit cu traiul, de 20 deani, în Viena, Austria. Acoloîşi creează o bună parte din luc -rările sale. Al doilea locuieştela Chişinău, este conferențiaruniversitar şi-i învaţă pe tineriide la Universitatea Pedagogică„Ion Creangă” tainele artei.

I-am întîlnit la Ungheni, pe25 iulie. Lucrau intens la scul -pturile ce vor bucura, de acumînainte, ochii celor ce vor veni săse odihnească în scuarul „Gri go -re Vieru” din centrul ora şu lui.

I-am rugat să-mi răspundăla cîteva întrebări. Ambii s-audovedit foarte deschiși, plinide viață.

Aţi participat la toate celecinci ediţii ale Taberei de scul -ptură de la Ungheni?

Dumitru Verdianu: Da. Noiam fost chiar de la începuturi.

Ion Zderciuc: Da, sîntemcei care au inițiat această tabă -ră de scupltură. Prima ediţie aavut loc în 2000. Discutam înpermanenţă despre aceasta.Ideea a venit de la pictorul IlieCojocaru, de la Vasile Iucal -pentru a înfrumuseța orașul,pentru a-l pune în valoare. Celcare ne-a susţinut a fost pri-marul de atunci, Vitalie Vra-bie. Îmi amintesc că i-am zis:„Ar fi bine să organizăm o ta -bă ră de sculptură la Ungheni”.Bani nu prea erau, era foartecomplicat... Am reuşit totuşi.Eu am vorbit cu sculptorii, l-amchemat și pe Dumitru Verdia -nu, pe cei ce-şi trag rădăcinilede aici. Sîntem trei...

D.V.: Din păcate, unul din-tre noi a plecat – Tudor Cata ra -ga. El era, de fapt, de la Nispo -reni, dar din judeţul Ungheni.

I.Z.: Noi trei ne-am decisrepede să venim la această ta -bă ră. Am implicat și alți sculp-tori, chiar dacă a fost o remu -

nerare simbolică... Aşa, înce ti -şor, a început să se manifesteacest act cultural la Ungheni.La a doua ediție a fost mai ușor.De atunci, au fost organizatepatru ediții. A urmat apoi o pa -u ză de şase ani. Iată că acumparticipăm la a cincea ediție:cea mai numeroasă - cu 16 scul -ptori, în comparaţie cu 9-10 lacele anterioare. În plus, e o tabă -ră internațională. Au ve nit scul -ptori din Portugalia, din Polo nia.Avem şi din România. Dacălucrările realizate în cadrul ta -be relor precedente au fost am-plasate în diferite loca ţii aleorașului, acum dorim să le pla -săm aici, în centru, în scuarul“Grigore Vieru”. Spe răm că vafi un parc modern, cu sculpturifăcute cu suflet, cu dragoste.Sînt valoroase şi este impor-tant că vor rămîne la Ungheni.

Domnule Verdianu, cumap reciază familia dumnea -voas tră faptul că ați venit aici,la Ungheni, să creaţi?

D.V.: Anul acesta, am venitla Ungheni cu ambii copii. Maimult decît atît: a fost inițiativași doleanța lor să realizez aceas -tă sculptură, numită “Familia”.Îmi doresc şi eu să las aici osculptură care ține de familiamea. Pe de altă parte, tema es -te una actuală, mai ales pentruMoldova, unde ba mama nu-iacasă, ba tata e plecat, iar co -piii sînt lăsați singuri. Mi-ampropus o sculptură cu familiaîntregită. Iniţial, mă gîndeamsă reprezint o familie micuță,cu un copilaș. Băiatul şi fatamea însă m-au întrebat: „Undene vom regăsi noi?”. Atuncimi-am zis: sculptez doi copii.Dar să revin la întrebarea pecare mi-aţi pus-o. Familia meanu-mi pune niciodată piedici,mai ales cînd trebuie să mergla o tabără, căci acestea sîntadevărate academii, unde oricesculptor acumulează energie șiexperiență.

Domnule Zderciuc, cum esă fii sculptor în ziua de azi?

I.Z.: E complicat. Eu maipredau la facultate, lucrez multşi în atelier. În plus, am familieşi trebuie să le acord timp. Pede altă parte... Pare-mi-se, Brân -cuşi spunea: „Sculptorul tre-buie să gîndească ca un Dum -nezeu, să ordone ca împăratulși să lucreze ca robul”. Este unmare adevăr. Trebuie să sapilutul, să-l frămînți, să-l plămă -dești, apoi să gîndești ce sămodelezi; trebuie să fii și ungînditor bun, să perfecționezi

ideile; să fii turnător în cazulunei lucrări în bronz, trebuiesă fii și sudor, trebuie să sapitemelia, să o plasezi... E difi -ci lă această profesie. Foartemult se muncește.

Aveţi o lucrare preferată,la care țineti cel mai mult?

I.Z.: Autorul pune suflet şidragoste în orice lucrare. Deaceea toate îi sînt dragi. Con -tează să atingă strunele specta-torului.

D.V.: Pentru mine cea maidragă e cea care va urma... Si -gur că sînt lucrări care ți-s dragi,care au ieșit dintr-o suflare.

Ce vă zic unghenenii? În -treabă ce se întîmplă aici?

I.Z.: Vin seara și mai în trea -bă ce ar semnifica lucrarea. Sîntunii care acceptă și sînt bucu -roși că acest spațiu va fi inno-bilat cu sculpturi.

D.V.: Părerea publicului, ca - re e mult mai numeros decît înediţiile precedente, s-a schim-bat radical. Dacă la începuterau replici critice, gen „cui îitrebuie”, acum oamenii se in -teresează despre esența sculp-turii, unde va fi amplasată. Sesimte o atitudine sănătoasă,ceea ce bucură.

Ce sentimente vă încearcăacum, cînd lucraţi asuprasculpturilor?

I.Z.: Plăcerea de a lucra. Emai mult o muncă fizică, tre-buie să depui efort, să savureziaprecierea, plasticitatea sculp-turii, dinamica ei…

D.V.: Mă concentrez asup -ra plasticităţii formelor, caretrec din una în alta. Asta esculptura. Dacă pictura are cu-lori, sculptura are doar forme,care pot să te bucure sau potsă-ți inducă agresivitate.

Cu ce vă ocupați seara?D.V.: Sîntem ca niște robi

obosiți, ne mai înmuiem muș -chii, ne lingem rănile... E o mun -că grea, dar ne refacem şi netrezim a doua zi buni de mun că.La ora şase dimineaţa deja mun -cim, căci e mai răcoare. În com -parație cu celelalte ediții, acumtotul e organizat foarte bine, sevede progresul şi asta e îmbu -curător. Se mișcă luc rurile.

Ana Crețu, studentă stagiară

Orașul Ungheni devine un muzeu în aer liber

Punct final pentru o nouă ediţie a Taberei de sculpturăde la Ungheni, a cincea la număr. Evenimentul s-a pro-dus pe 6 august, în preajma scuarului ”Grigore Vieru”, în prezența mai multor oficialități locale, a oamenilor de cultură din oraș, dar și a unui grup de copii de la grădinița „Steluța”.

Cu ceva timp în urmă, l-a con-tactat pe primarul Alexandru Am -bros pentru a-şi exprima dorinţasă participe şi la ediţia a cinceaa Taberei de sculptură. „Atuncicînd am venit la Un gheni, în 2006,mi-au plăcut locurile, mi-au plă -cut oamenii”, explică.

L-am găsit lucrînd de zor asup -ra lucrării sale. Vorbăreţ din fi -re, a povestit cu lux de amă nun-te despre noua sa sculptură: „Luc -rarea mea este o poveste sim -plă, dar care vine de undeva dininteriorul fiecăruia - icoana lafereastră. Așa și am numit-o”,după care i-a făcut şi o descriereexhaustivă: „Am aici o icoană,o icoană veche, care deja s-ade format de atîtea mîini și deatîtea generații. Este doar o um -bră, este ca un material pesteca re – se vede clar - a trecutvremea. Aveam nevoie de cevacare să o „înmoaie”. Elementulacesta este fereastra - în contra-punere cu elementele dure alearhitecturii, fereastra prin careva trece lumina”.

Sculptorul recunoaşte că es -te o mare provocare pentru el.„Voi pune foițe de aur și de ar -gint pe suprafața icoanei și sper

să-mi reușească. Dacă nu – eaoricum stă în piatră și are unme saj”, zice, după care accen -tu ează: „Eu nu tind ca cineva săvină în fața lucrării mele să seînchine. Să nu înțelegeți greșit.Este vorba de o temă generalmoral creștină”.

Îi observ mîinile pline de răni.„Aşa se întîmplă de fiecare da -tă: piatra se dă îmblînzită cu du -rere?”, întreb. Zîmbeşte în col -ţul gurii şi răspunde filozofic:„Arta se dă cu durere. Nu e vor -ba de durerea fizică. Aceastatrece. Este una mai mare. Existăagonie și extaz pe parcursulcreației unei lucrări. Sînt mo-mente cînd ajungi să fii foartefericit, iar altădată îți vine să tebagi cu capul în pămînt pentrucă ceva s-a schimbat”. Insist to -tuşi asupra unei explicaţii maiclare: se întîmplă des ca un scul -p tor să-şi traumeze mîinile cîndlucrează în piatră? „Se întîmplă.Dacă lucrăm cu ciocanul și dal -ta, ce să facem?”, răspunde.

După o mică pauză, mărturi -seşte că a avut piedici inimagi -nabile de înfruntat imediat ce aînceput să se gîndească să laseîn piatră o icoană. ”Diavolul nu

doarme, bagă coada peste tot”,conchide, fără să intre în detalii.L-au salvat, zice, rugăciunile căt - re Maica Domnului.

Important e că mai lasă la Un -gheni o sculptură. La Ungheniuldespre care spune: „Aici vin șidescopăr vechiul ca nou pentrumine. Este foarte frumos cînd viisă vezi locuri unde există rădă -cini. Adevărata valoare este ceeace a trecut în timp și a rămas”.

Notă: Nicolae-Ovidiu Popaeste absolvent al Institutului deArte Plastice Bucureşti, secţiasculptură. Are 47 de ani şi foar -te multe lucrări amplasate în Ro -mânia, dar şi în străinătate. Unadin temele preferate ale lucră ri -lor sale ţine de morală şi religiacreştin-ortodoxă.

Ina Landa

Povestea „Icoanei la fereastră” şi a sculptorului Nicolae-Ovidiu Popa

A venit pentru a doua oară la Ungheni. „Mi-am dorit să vin aici”, mărturiseşte sculptorul bucureştean Nicolae-Ovidiu Popa, cunoscut deja unghenenilor prin lucrarea „Scaun împărătesc”, realizată în cadrul ediţiei a patra a Taberei de sculptură şi instalată chiar în faţacatedralei episcopale „Sf. Alexandru Nevski”, în 2006.

Ambii sînt adevăraţi maeștri ai sculpturii. Ambii s-au născut la Ungheni. Ambii au absolvit Școala de Arte Plastice din Ungheni în acelaşi an - 1972.Ambii sînt, la ora actuală, cetăţeni de onoare aioraşului Ungheni. Ambii sînt membri ai UniuniiArtiştilor Plastici din Moldova. Ambii îşi iubesc oraşul natal şi vin, ori de cîte ori au posibilitatea, aici.

REPARAȚIA calculatoarelor și laptopurilor. Ștergerea virușilor

și instalarea corectă a programelor. Tel.: 060044404

Pierdut paşaportul casei cu numărul cadastral 6041304186 pe numele Damir Vasilii din Mileşti, raionul Nisporeni.

A-l considera nevalabil.

Şcoala auto (lîngă BTI Ungheni)înscrie doritori la categoria B.

Telefon de contact: 023624434, 079330420, 069904501.

Gîndesc ca un Dumnezeu şi lucrează ca robii

Dumitru VerdianuSculptura lui Ion Zderciuc, „În așteptare”

Ion Zderciuc

Bolile diareice acute (dizen-teria, salmonelozele, enteritele,gastroenterocolite şi altele) seînregistrează, practic, pe tot par -cursul anului. Totuşi, pentru aceas -tă grupă de boli acute intes ti naleexistă sezonalitate. Cu alte cu-vinte, anual, începînd cu lunilemai-iunie, numărul lor creşte.

Motive sînt suficiente: aparpomuşoarele, apoi fructele şilegumele; creşte temperaturaaerului.

Un risc deosebit îl prezintălegumele şi fructele, deoarece,în foarte multe cazuri, nu secunoaşte unde au fost crescute,cu ce fel de apă au fost udate,ce fel de îngrăşăminte au fost

folosite, cine le-a cules.Un alt risc major îl prezintă,

în această perioadă caldă a anu -lui, nerespectarea condiţiilor depregătire, păstrare şi comercia -li zare a produselor alimentare,mai ales cînd se organizează ce -remonii în condiţii casnice, darşi în timpul diferitor munci ag -ri cole. În acest context, un peri-col destul de mare îl prezintăouăle de raţe şi gîşte care sîntpurtătoare naturale de salmo ne -le, provocînd, deseori, dereglăriintestinale. Din aceste conside -rente ouăle respective sînt in-terzise pentru comercializare.În condiţii casnice, dacă se fo -lo sesc în alimentaţie, trebuie să

fie supuse unei prelucrări ter-mice garantate.

Bolile diareice acute pot apă -rea şi din cauza apei potabile,luată din surse neamenajate co -respunzător (izvoare, fîntîni,ciş mele etc.).

Primele semne de îmbol nă -vire: greaţă, vomă, dureri abdo -minale, diaree frecventă. La apa -riţia acestora, persoana trebuiesă se adreseze imediat medicu-lui, care îi va acorda ajutor me -di cal necesar şi va întreprindemăsuri pentru internare sau tra -tament la domiciliu.

Cum să ne păzim?

În profilaxia bolilor diareiceacute o mare însemnătate o are res-pectarea igienei personale, spă -latul mîinilor în primul rînd. Nu

întîmplător, aceste boli sînt sup -ranumite „ale mîinilor murdare”.

Este obligatorie respectarearegulilor de prelucrare, păstrareşi transportare a produselor ali-mentare, îndeosebi a celor uşoralterabile, mai ales acum, în pe-rioada de vară. Şi apa are un rolimportant.

Ideal ar fi să folosim, inclu-siv în timpul lucrărilor agricole,apă îmbuteliată sau din sursebine amenajate.

Nu trebuie să uităm, că pazabună trece primejdea rea.

De notat că în primele 6 luniale anului curent, în raionul Un -gheni au fost înregistrate 257 decazuri de boli diareice acute,80% dintre care - la copiii cuvîrsta de pînă la 17 ani.

5Expresul

Rusia şi-a pierdut poziţia de piaţă principală pentru vinurile moldoveneşti, deşi volumul băuturilor livrate aici, în ianuarie-iunie, a crescut cu 77% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Principalul consumator al vinurilor din R. Moldova a ajuns să fie Belarus. Pe a treia poziţie este Ucraina. Cel mai mare consumator de vinuri moldoveneşti din UE a fost Polonia, după care urmează România. (Publika.md)

Actual

Vineri, 10 august

Atenţie mare la bolile diareice acute

Economia raionului Ungheni nu mai interesează pe nimeni

Se pare că problemele economice ale raionuluiUngheni nu sînt foarte importante pentru actualaconducere. Conform noii organigrame, DirecţiaEconomie şi Reforme, constituită acum patru ani, va fi transformată din nou în Secţie, ceea ceînseamnă, de fapt, un număr mai mic de angajaţi şi, respectiv, o remunerare mai joasă. „Noi nu am fost consultaţi cu privire la acest subiect. Am

fost, pur şi simplu, puşi în faţa faptului împlinit”, a subliniatşefa direcţiei respective, Eudochia Viziru. Fiind întrebată careva fi impactul acestei decizii, dînsa a răspuns: „Eu cred că nu ebine. Nu ştiu care au fost argumentele pentru modificarea statu-tului Direcţiei, dar, din punctul meu de vedere, nu e cea maicorectă decizie. Impactul, cu siguranţă, va fi unul negativ, căciva fi mai mică prestaţia de serviciu”.

Şi ministrul Economiei, Valeriu Lazăr, s-a arătat intrigat deaceastă decizie a Consiliului raional Ungheni. „E o noutate pen-tru mine”, a declarat dînsul pentru „Expresul”, după care a con-tinuat: „De fapt, noi ne străduim să consolidăm capacitateasudviziunilor care au în gestiune problematica economică. Pen-tru noi este important ca numărul de personal să nu fie redus,să nu fie reduse nici sursele alocate pentru acest domeniu”. Ofi-cialul le-a sugerat autorităţilor locale să fie foarte atente, săinvestească în capacităţi care se ocupă de îmbunătăţirea medi-ului de afaceri, de atragerea investiţiilor, de dezvoltarea între-prinderilor mici şi mijlocii. „Scopul, pînă la urmă, ar trebui săfie unul axiomatic: să cîştigi, nu să pierzi”, a conchis dînsul.„Deşi autorităţile pot şi e corect să aibă propria viziune asuprafaptului cum îşi gestionează resursele, decizia respectivă a Con-siliului raional Ungheni pare a nu fi cea mai inspirată. Timpulînsă va fi cel ce va arăta dacă au procedat corect sau baautorităţile din Ungheni ”, a mai spus, în încheiere, ministrulValeriu Lazăr.

Iulia Pancu, vicepreşedintele raionului, responsabilă dedomeniul economic, a refuzat să comenteze decizia respectivă,iar Ludmila Litovcenco, preşedinta comisiei economie, bugetşi finanţe a Consiliului raional Ungheni, a remarcat că o bunăparte din consilieri nu s-au arătat încîntaţi de propunerea de atransforma Direcţia Economie şi Reforme în secţie. Pînă laurmă, totuşi, s-a votat pentru noua organigramă. „Eu nu sîntspecialist în domeniu, dar am înţeles, din explicaţiile colegiloravizaţi, că nu a fost cea mai bună idee”, a subliniat dînsa.

Deocamdată, organigrama votată de Consiliul raionalUngheni nu a fost avizată de Cancelaria de Stat a Guvernului,aşa cum prevede legislaţia.

Lucia Bacalu, Ina Landa

Specialiștii din domeniul să -nătate publică bat alarma. Pe lîn -gă faptul că au fost folosite înpre parea bucatelor ouă de rață,ceea ce este contraindicat, maiales vara, pe caniculă, s-a con-statat că toate pregătirile cătrepraznic au avut loc în sediulgimnaziului, în condiții departede a fi numite igienice. În plus,satul se confruntă cu un deficitacut de apă potabilă.

În dimineaţa zilei de 2 august,s-a întrunit într-o şedinţă extra -or dinară comisia raională de să -nătate publică, iar cîteva ore maitîrziu a fost convocată o altă șe -dință a comisiei situaţii excep -ţionale cu participarea prima ri-lor din toate localitățile raionu-lui. Chiar și primarii aflaţi în con -cediu au fost rechemați în regimde urgență la datorie. Printre ceice au trebuit să-și întrerupă va -

canța a fost și primarul de Mănoi-lești, Grigore Popa, în ad mi nis -trarea căruia e și satul Rezina.

Rînd pe rînd, specialiștii dindomeniul ocrotirii sănătății, ser-viciului sanitar-veterinar şi alsă nătăţii publice s-au expus pemarginea celor întîmplate la Re -zina. „Avem noroc că la momentinstituția școlară în care a avutloc masa de pomenire nu acti -vează. Altfel am fi avut prob-leme și mai mari”, a menţionatViorel Bradu, șeful CentruluiSănătate Publică Ungheni. Pen-tru faptul că a permis organiza -rea praznicului în școală, direc -torului Vasile Pleşca i-a fost ap -licată o amendă usturătoare - învaloare de 4000 de lei. Dînsulşi-a recunoscut vina, dar a remar -cat că ar fi putut fi şi mai rău da -că acea masă de pomenire ar fifost făcută afară, sub cerul liber.

Directorul a mai spus că va achi -ta amenda din buzunarul propriu.

La şedinţă s-a discutat şi des -pre lipsa apei potabile în unelelocalităţi, ceea ce prezintă unreal pericol pentru sănătatea po -pulaţiei. De aceea s-a pus accen-tul pe necesitatea aprovizionăriicu apă potabilă a localităților, înmod special a grădinițelor careactivează pe timp de caniculă.Primarii și-au notat sarcinile pu -se în față, dar nu au întîrziat săremarce că, așa cum nu ajungeapă în unele sate, nu ajung nici

bani în bugetele locale pentru aacoperi necesitățile. În acest sens,sugestia conducerii raionului afost de a revedea posibilitățilede accesare a fondurilor localede rezervă.

Pe data de 2 august, în secțiaboli infecțioase a Spitalului rai -o nal erau internați 36 de pa -cienți, dintre care 4 în staregravă. În aceeași zi, la Rezina,un sat cu o populaţie de circa900 de locuitori, s-a sărbătorithramul.

Ina Landa

Efectele unei mese de pomenire: 36 persoane internate, o amendă usturătoare şi două şedinţe extraordinare

Secția boli infecțioase a Spitalului raional Ungheni s-adovedit a fi neîncăpătoare în primele zile ale lunii august.O erupție de boli diareice acute a izbucnit în satul Rezi -na, după ce aproximativ 70 de persoane din localitate au luat parte la o masă de pomenire, pe data de 30 iulie.

Care este imaginea armateiîn societate?

Sondajele arată că armata seaflă pe locul doi, după biserică,în ceea ce priveşte încredereapopulației. Aceasta mă face săcred că și imaginea armatei însocietate este bună. Da, în ca -zar me nu este confortul de aca -să pe care și-l doresc unii tineri,dar de aceasta e și armata: pen-tru a educa bărbați adevărați șia le oferi deprinderi de viață încondiții optime.

Cît de sănătoasă este tînăragenerație care merge azi la ar -mată?

Cu regret, tinerii nu au sănă -ta tea pe care ne-am fi dorit-o.Din cei 400 de tineri care au tre-cut comisia medicală în acest

an, majoritatea nu corespundce rinţelor. Un exemplu: pentrua sluji în unitățile de elită, untînăr trebuie să aibă gradul delimită de sănătate unu, adică săfie perfect sănătos. Să ştiţi că es -te foarte greu de găsit băieți ca -re să corespundă acestor cerințe.

Ce studii au viitorii apără -tori ai Patriei?

Aproximativ 90 la sută din-tre ei au doar studii gimnaziale,adică nouă clase. Mai rar, darsînt și băieți care merg în arma -tă după treapta liceală. În ultimaîncorporare a fost unul. Sînt şisoldați după absolvirea școlilorprofesionale. Chiar avem sarci -na de a recruta tineri cu anumiteprofesii: șoferi, bucătari, muzi -canți. În prezent, la mare cău -

tare sînt tinerii cu studii me di- cale. Din practica mea de ser vi-ciu ştiu că majoritatea soldați -lor-medici rămîn să lucreze pecontract în rîndurile forțelor ar-mate. Aici au posibilități maimari de a-și face o carieră, aucondiții de muncă foarte bune,li se conferă grade militare şi unsalariu decent.

Am avut ocazia, nu demult,să văd soldați care nici nu știua citi bine...

Sînt de acord cu observațiadumneavoastră. Dar noi, cîndselectăm tinerii pentru armată,avem alte cerințe. În primul rînd,tînărul trebuie să cores pun dădin punct de vedere al condițieifizice și de sănătate. Pe parcur-sul serviciului militar însă ți nemcont și de pregătirea spirituală alor, antrenîndu-i în diverse ac -tivități culturale. De asemenea,

unitățile militare au biblioteci,unde soldații au posibilitatea săcitească, să se informeze.

Am observat, la ceremoniilede încorporare, mame care-șipetreceau feciorii la armată cuo doză de îngrijorare. Dînseleîi tot sfătuiau să nu se impliceîn conflicte de cazarmă. Ce poa -te să însemne aceasta?

Cu părere de rău, mai au loccazuri pe care eu le numesc ban -ditism de cazarmă. Să nu uitămcă fiecare tînăr vine dintr-un me -diu al său, cu o educație a sa,mai bună sau mai rea. Ajuns încolectivul de băieți, el se poateevidenția ca lider. În cazul cîndnu are cei șapte ani de acasă,apar anumite neînțelegeri ce potduce la „reglări de conturi”. DarProcuratura militară are o atitu-dine foarte serioasă făță de ase -menea cazuri. Totodată, pînă a

depune jurămîntul militar, sol -da ții sînt informați despre nor -mele de conduită și prevederileCodului penal, depunîndu-şi înacest sens şi semnătura. Totulînsă, repet, depinde de educațiade acasă.

Cît de des se atestă acestbanditism de cazarmă?

Cazurile sînt tot mai rare, darnu aș putea spune că banditis -mul de cazarmă a fost dezră dă -cinat. Mai persistă, deşi se duceo luptă foarte mare în acest sens.Personal, de 17 ani sînt în acti -vitatea militară, de tot atîta timplupt cu banditismul de cazarmăși o voi face în continuare.

Cît de solicitată este profe-sia de militar de către tînăragenerație?

În acest an, de exemplu, aude pus actele la Academia Mi li -

tară 25 de tineri ungheneni. Defapt, totdeauna au fost mai mulțidoritori de a face o carieră mi -litară la Ungheni în comparaţiecu Nisporeniul sau Călăraşiul.E şi de înţeles: Ungheniul aretradiţii militare, aici au apărutdeja dinastii de militari.

Ina Landa

Despre armată, banditism de cazarmă şi sănătatea soldaţilor

Cel mai vizitat site din regiunea UngheniPublicitate:

Telefoane: (0236) 28575, 079461811 E-mail: unexpres@gmail.com

Fotografie: ro.14888.md

O discuţie cu Gheorghe Cimbriciuc, comandatul Centrului militar teritorial Ungheni

Tudor Leva, medic-epidemiolog

6Expresul

Anul de studii ar putea începe în unele școli în lipsa profesorilor. Ministrul Educației, Maia Sandu, afirmă că în prezent în școlile din zona rurală este o insuficiență de 700 de specialiști. „Așteptăm să vedem cîți absolvenți vor veni să completeze această necesitate”, a declarat Maia Sandu în cadrul ședinței Guvernului. La rîndul său, premierul Vlad Filat i-a cerut ministrului acțiuni concrete pentru a atrage cadrele în școlile de la sate. (Jurnal.md)

Fragmentarium

Vineri, 10 august

Stimaţi lucrători din domeniul construcţiilor,Ziua lucrătorului din construcţii, care se marchează anual în a doua duminică a

lunii august, este un frumos prilej de a vă transmite cele mai sincere urări desănătate şi succese în muncă.

Rolul ramurii construcţiilor este unul foarte important pentru economianaţională şi aduce un aport considerabil la dezvoltarea acesteia.

Apreciem înalt lucrărille de construcţii efectuate şi edificarea unor imobile carerămîn în istoria noastră ca adevărate lucrări de artă ce bucură privirile celor din jur.Sîntem convinşi că şi de acum înainte munca conştiincioasă şi profesionalismuldumneavoastră ne vor permite să deţinem în patrimoniul naţional nişte imobilecare vor corespunde standardelor internaţionale şi realizarea a noi proiecte îndomeniul construcţiilor.

Vă dorim multă sănătate, fericire, bunăstare, o minunată dispoziţie de sărbătoareşi noi succese de muncă.

Iurie Toma,

preşedintele raionului Ungheni

Stimaţi lucrători din domeniul construcţiilor,Acum 18 ani, prin Hotărîre de Guvern, a fost instituită Ziua lucrătorului din con -

strucţii, care se marchează anual în a doua duminică a lunii august. Cu acest frumosprilej, Consiliul raional Nisporeni vă adresează cele mai sincere urări de sănătate şi suc-cese în munca dumneavoastră extrem de importantă pentru toţi cetăţenii raionului.

În pofida crizei financiar-economice mondiale, care a lovit majoritatea domeni-ilor, sectorul construcţiilor rămîne a fi una din locomotivele economice principaleale economiei raionului nostru. Graţie profesionalismului înalt al constructorilor dinraion şi perseverenţei conducătorilor din ramură, au fost atinse rezultate remarca-bile, apreciate la nivel de raion.

Sînt ferm convins că şi pe viitor veţi depune toate eforturile pentru a înfrunta şia depăşi toate greutăţile şi veţi continua activitatea rodnică în interesul celor careaşteaptă îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de trai.

Apreciem înalt implementarea pe larg a tehnologiilor avansate în domeniulconstrucţiilor, care contribuie semnificativ la dezvoltarea pieţei construcţiilor,îmbunătăţirea lucrărilor efectuate şi edificarea unor imobile care corespund stan-dardelor internaţionale în domeniu.

Cu ocazia sărbătorii profesionale, în numele Consiliului raional și al meu per-sonal, permiteţi-mi să vă urez dumneavoastră, familiilor dumneavoastră şi tuturorcelor apropiaţi sănătate, prosperitate şi noi realizări.

Cu multă considerațiune, Vasile Bîtca,

președintele raionului Nisporeni

Stimaţi angajaţi din domeniul financiar,Astăzi este o zi specială, o zi în care putem evalua ce a fost realizat pe parcursul

unui an. Graţie muncii perseverente a lucrătorilor din sistemul financiar, se denotăo majoră importanţă a acestei profesii în dezvoltarea şi consolidarea economieinaţionale, iar lucrătorilor din domeniu le revine misiunea de a continua reformeleîncepute pentru creşterea bunăstării populaţiei.

Apreciind înalt calităţile profesionale, perseverenţa, onestitatea, şi responsabili -tatea pe care le manifestaţi zilnic în exercitarea sarcinilor care vă sînt încredinţate,vă urez noi performanţe şi realizări în activitatea dumneavoastră întru atingereaunui nivel de trai mai bun pentru cetăţenii noştri.

Vă urez tuturor succese, optimism, noi realizări în activitate, sănătate și bucuriiîn familiile dumneavoastră.

Iurie Toma,

preşedintele raionului Ungheni

Stimaţi lucrători din sistemul financiar,Cu ocazia sărbătorii profesionale - Ziua financiarului, marcată pe 15 august, ex-

prim mulţumiri din partea Consiliului raional şi a mea personală tuturor angajaţilorcare activează în acest important domeniu, pentru contribuţia substanţială la dez-voltarea economiei raionului. Vă adresez cele mai frumoase felicitări şi vă dorescsuccese în activitatea dumneavoastră.

Dezvoltarea şi perfecţionarea permanentă, sub egida dumneavoastră, a mana -ge mentului financiar asigură buna activitate a instituţiilor, extinderea capacităţilorde competitivitate în condiţiile economiei de piaţă.

Sînt convins că specialiştii din sistemul financiar raional vor depune şi în viitor toateeforturile pentru susţinerea mediului de afaceri, a ramurilor economiei raionale, con-tribuind la dezvoltarea şi modernizarea raionului şi, respectiv, la bunăstarea populaţiei.

În numele Consiliului raional și al meu personal, îmi exprim înalta recunoştinţăpentru munca dumneavoastră, dorindu-vă mari realizări în plan profesional,sănătate, realizarea aspiraţiilor, prosperare, fericire şi bucurii alături de cei dragi.

Cu multă considerațiune, Vasile Bîtca,

președintele raionului Nisporeni

Crucea Roşie previne şi combate traficul de fiinţe umane

Secretarii consiliilor locale şi asistentele medicale din Cioropcani, Todireşti, Rădenii Vechi, Chirileni, Petreşti, Buciumeni, Valea Mare şi Zagarancea (raionul Ungheni) s-au întîlnit, pe 8 august, la o masă rotundă, pentru a discuta despre traficul de fiinţe umane. Potrivit Elenei Gavrişov, directoarea Crucii Roşii, filiala Ungheni, care

este şi organizatorul evenimentului, s-a vorbit, în special, despre prevenireaşi combaterea acestui flagel, numit traficul de fiinţe umane, despre asistenţasocială şi psihologică a victimelor traficului.

„Principalul e să se păstreze confidenţialitatea, pentru că cei ce au avut desuferit de pe urma traficului de fiinţe umane sînt foarte greu de convins cănoi putem să-i ajutăm, mai ales dacă acceptă să colaboreze cu noi”, a accen-tuat Ghenadie Rusu, reperezentant al Comisariatului de poliţie Ungheni.Potrivit lui, cel mai des sînt traficate persoanele social-vulnerabile. Anumeele nu mai au încredere în nimeni, se tem de toţi şi, în consecinţă, este foartegreu să le ajuţi.

Elena Gavrişov a subliniat că la masa rotundă au fost invitaţi responsabilidin localităăile raionului, în care s-au înregistrat cele mai multe cazuri detraficare a fiinţelor umane.

Natalia Junghietu

Instituția și-a deschis oficial ușile pe3 august. La eveniment au participat oa-meni din partea locului, autorități locale,dar și raionale. „Acest muzeu va fi ocarte de vizită a localităţii. Este o mîndrieca localnicii să-și cunoască eroii prin in-termediul muzeului satului”, a declaratIon Munteanu, vicepreședintele raionu-lui Nisporeni, la ceremonia de de-schidere a muzeului.

Pentru boldureșteni, inaugurarea mu -zeului a fost o adevărată sărbătoare. „Da -că dorești să faci un lucru bun, reuşeştichiar și cu bani puțini. De aceasta vă vețiconvinge astăzi”, a subliniat Vasile Mi -ron, primarul de Boldurești. Dînsul amen ționat că locația proaspătului muzeu– casa de cultură din sat - ar putea fischimbată ulterior pe o casă bătrînească,pe care primăria o va achiziţiona din sur -se extrabugetare. „Ne dorim ca aspectulmuzeului satului să corespundă antura-jului, astfel ca Boldureștiul să devină un

punct turistic atractiv”, a adăugat prima -rul. „Astăzi se deschide al 118-lea muzeudin republică. Cred că această instituțieva servi ca un mijloc de educație patrio -ti că pentru tînăra generație și va scoatedin sertarele uitării toate lucrurile fru-moase pe care le-a trăit satul în trecut”,şi-a exprimat convingerea Grigore Dră -gan, specialist în problemele patrimoni-ului cultural și turismului la Secția Cul tu- ră și Turism Nisporeni.

Muzeul din Boldureşti a adunat peste3800 de exponate ce oglindesc o istorie

amplă a localității de la prima atestaredocumentală pînă în prezent. Toate aufost colectate de la săteni de către mem-brii familiei lui Vasile Popa, care a de-venit astfel fondatorul muzeului. „Amstudiat istoria, în special a localității me -le, din proprie iniţiativă. Acum mă potpronunța chiar și în fața un istoric profe-sionist”, a menționat dînsul, remarcînd,totodată, că ideea deschiderii unui mu -zeu al satului l-a urmărit de 20 de ani șiiată că visul său a devenit realitate.

Ina Landa

BC „Mobiasbancă – Groupe Societe Generale”SA anunţă vînzarea următorului bun imobil:

Încăperi nelocative (subsolul casei de locuit) peadresa: or. Ungheni, str. Naţională 25 cu suprafaţade 525 mp. Preţ – 150 000 euro (preţ negociabil).

Telefon de contact: 068351325.

Vînd URGENT apartament cu 2 odăi, Ungheni, car -ti erul Dănuțeni. Construcție auxiliară, posibilitate deextindere. Încălzire autonomă, reparație, 47 m.p.Stare impecabilă. 19500 euro. Tel: 060044404.

Vînd Laptop aproape nou – 3500 lei; calculator sta -ționar Pentium 4, stare foarte bună 8/10 – 2500 lei;Pentium 4+boxe+cameră, stare ideală 10/10 –3500lei. GARANȚIE! Tel: 060044404.

La Boldurești s-a deschis cel de-al 118-lea muzeu din republică

M-am săturat de joculaces ta al măştilor care, înzilele noastre, se cheamăviaţă. M-am săturat de între-cerea, pe care o cîştigă celmai indiferent şi pierde celcăruia îi pasă. Cînd consta -taţi că eşti unul dintre puţiniicare mai respectă nişte prin-cipii morale în raporturileumane, poate fi tentant săcazi în amoralitate. Şi asta,nu din convingere sau de plă -cere, ci, pur şi simplu, pentrua nu mai suferi. Căci nuexistă durere mai mare decîtsă fii un inger în iad atuncicînd un diavol este oriundela el acasă.

Dacă te-ai nimerit printrecei ce vor să facă din fiecarezi o zi minunată, dincolo defrumoasele cuvinte cu carete hrăneşti, dincolo de grijape care o porţi trupului tău,dincolo de lucrurile bune pecare le faci, alege să pui preţpe viaţa ta - aşa imperfectăşi fragilă cum e ea.

Unii sîntem victime. Nupunem mare preţ pe viaţanoastră. Sîntem aici dintr-oeroare sau o farsă a divi ni tă -

ţii. Totul ne asupreşte. Totuleste rău. Ce să mai vorbim dezile bune în acest caz? Elesînt pentru ceilalţi.

Alţii sîntem supravieţui -tori. Punem ceva preţ pe via -ţa noastră, dar nu atît de mult,încît să nu o transformămîntr-o luptă. Luăm totul înserios. Trebuie să cîştigămde fiecare dată. Să ne con -for măm regulilor, să nu dămgreş. Este o adevărată trage -die atunci cînd lucrurile nuies cum ne-am dori.

Unii sîntem bijutieri. Via -ţa noastră este o nestemată,ea are valoare doar pentru căne-a fost data. Rolul nostrueste de a-i scoate acea valoa -re minunată la iveală.

În realitate, nu sîntem niciunul doar victimă, doar sup -ra vieţuitor sau doar bijutier.Oscilăm dintr-o categorie înalta, stăm acolo mai mult saumai puţin.

“Era odată un bărbat, ca -re stătea la marginea uneioa ze la intrarea într-o cetatedin Orientul Mijlociu. Într-obună zi, se apropie un tînărde el şi îl întrebă: “Nu am

mai fost niciodată pe aici.Cum sînt locuitorii acesteicetăţi?”. Bătrânul îi răspunseprintr-o întrebare: “Cum eraulocuitorii cetăţii de undevii?”. “Egoişti şi răi. Deaceea mă bucur că am pututpleca de acolo”. “Aşa sînt şilocuitorii acestei cetăţi”,răspunse bătrînul.

Puţin după aceea, un alttînăr se apropie de omul nos-tru şi îi puse aceeaşi între-bare: “Abia am sosit în acestţinut. Cum sînt locuitorii aces -tei cetăţi?”. Omul nostru răs -punse cu aceeaşi întrebare:“Cum erau locuitorii cetăţiide unde vii?”. “Erau buni,mărinimoşi, primitori, cinstiţi.Aveam mulţi prieteni acoloşi cu greu i-am părăsit”. “Aşasînt şi locui torii acestei ce -tăţi”, răspunse bătrînul.

Un neguţător, care îşi adu -cea pe acolo cămilele la adă -pat, auzise aceste discuţii şi,după ce se îndepărtă cel de-al doilea tînăr, se întoarsespre bătrîn şi îi zise cu rep -roş: “Cum poţi să dai douărăspunsuri cu totul diferite launa şi aceeaşi întrebare pe

care ţi-o adresează două per-soane?”.

“Fiule, fiecare poartă lu -mea sa în propria-i inimă.Cel care nu a găsit nimic bunîn trecut nu va găsi nici aicinimic bun. Şi dimpotrivă, celcare a avut şi în alt oraş pri-eteni va găsi şi aici tova răşicredincioşi şi de încre dere.Pentru că, vezi tu, oame niinu sînt altceva decît ceea ceştim noi să găsim în ei”.

Gîndurile bune sosescodată cu lumina zilei. Să ai,iubite cititor, o zi în care săai timp să iubeşti, să zîm -besti, să ai timp sa ajuţi, săai timp pentru sentimente ca - re să-ţi bucure sufletul.

Morala: “Dacă realitateacotidiană ţi se pare sără că -cioa să, nu da vina pe ea, în -vinovaţeşte-te pe tine insuţică nu eşti îndeajuns de poetpentru a-i pune în luminăbogăţia”.

Cine eşti tu? Victimă, supravieţuitor sau bijutier…

De la A pînă la Z cu Ala Mutilică

Știați că unul din semnatariiUnirii Basarabiei cu România în martie 1918 a fostboldureșteanul Vladimir Bogos,fost deputat în Sfatul Țării? Dacă nu, atunci ar fi bine să vizitați muzeul satuluiBoldurești din raionul Nisporeni.

În fotografie: Vasile Popa îi demonstează vicepreşedintelui raionului Nisporeni, Ion Munteanu, exponatele din muzeu.

Luni, 13 augustTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00,22.00 Ştiri 6.15 Baştina 7.10, 8.15 Bunădimineaţa! 9.10 Jocurile Olimpice 2012. Cer-emonia de închidere 11.10 Cinematecauniversală 11.25, 14.55 Documentar 12.00Vedete la bis 13.10 Spectacol 15.50 Evantai fol-cloric 16.30 Portrete în timp 17.15 “NOILEAVENTURI ALE LUI BLACK BEAUTY”17.40 Cunoaşte-ţi ţara prin cei care i-au marcatistoria 17.50 Petalo romani 18.30 “PITICIIÎNŢE LEPŢI” 19.00 Mesager 19.40 Povesteade seară 19.55 Templul muzicii 20.35 Un sfertde vorbă cu Ilona Spătaru.

Marţi, 14 augustTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00,17.00, 21.00, 22.00 Ştiri

6.10 Petalo romano 6.50, 17.40 Cunoaşte-ţiţara prin cei care i-au maecat istoria 7.10, 8.15Bună dimineaţa! 9.10 Programul emisiunilor9.15 Închiderea staţiei. Revizie tehnică17.15 “NOILE AVENTURI ALE LUIBLACK BEAUTY” 18.00 Găgăuz ogea 18.30Desene animate 19.00 Mesager 19.40 Povesteade seară 19.55 Festivalul “Maria Tănase” 21.25“A DOUA ŞAN SĂ” 22.20 Moldova 1 a scris is-toria cu tine. Marea Adunare Naţională - 1989.

Miercuri, 15 augustTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00,22.00 Ştiri 6.15 Găgăuz ogea 6.45, 17.40Cunoaşte-ţi ţara prin cei care i-au maecat isto-ria 7.10, 8.15 Bună dimineaţa 9.10, 17.15“NOILE AVENTURI ALE LUI BLACKBEAUTY” 10.05, 21.25 “A DOUA ŞANSĂ”

11.00, 14.40, 22.20 Moldova 1 a scris istoria cutine. Marea Adunare Naţională – 1989 13.10Desene animate 14.00 Petalo romano 16.30Documentar 18.00 Svitanok 19.00 Mesager19.40 Poveste 20.30 Portrete în timp 19.55Festivalul “Maria Tănase”.

Joi, 16 augustTVM06.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00,22.00 Ştiri 6.15 Svitanok 6.45, 17.40 Cunoşte-ţi ţara prin cei care i-au maecat istoria 7.10,8.15 Bună dimineaţa 8.00 Din fondul TVMoldova 1 9.10, 17.15 “NOILE AVENTURIALE LUI BLACK BEAUTY” 9.40, 21.25 “ADOUA ŞANSĂ” 10.10 Respiro 10.30 Naturaîn obiectiv 11.00 “Acadele cu surprize”. Pro-gram muzical 12.00 O seară în familie 13.10,18.30 Desen animat 13. 40 Găgăuz ogea 14.10,

22.45 Moldova 1 a scris istoria cu tine. MareaAdunare Naţională – 1989 16.00 Documentar18.00 Vector european 19.00 Mesager 19.40Poveste 19.55 Festivalul “Maria Tănase” 20.35Legendele muzicii 20.50 Super-loto “5” din“35” 22.20 Reporterul de gardă.

Vineri, 17 augustTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.21, 21.00,22.00 Ştiri 6.15 Cuvintele credinţei 7.10, 8.15Bună dimineaţa! 9.10, 17.15 “NOILE AVEN-TURI ALE LUI BLACK BEAUTY” 9.40,21.25 “A DOUA ŞANSĂ” 10.10 Respiro 10.30Vector european 11.00 “Acadele cu surprize”.Program muzical 12.00 Evantai folcloric 12.40Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru 13.10,18.30 Desene animate 13.40 Svitanok 14.10Moldovenii de pretutindeni 14.40, 22.20

Moldova 1 a scris istoria cu tine. MareaAdunare Naţională – 1989 16.30 Documentar17.40 Cunoaşte-ţi ţara prin cei care i-au marcatistoria 18.00 Accente economice 19.00Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Festi-valul “Maria Tănase”.

Sîmbătă, 18 augustTVM6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 “LUMEAE MINUNATĂ” 8.05 Vedete la bis 9.05, 16.00,17.15 Documentar 10.00 Ştiinţă şi inovare10.30 Părinţi şi copii 11.00 Casa mea 11.30Dor 12.00 Spectacol 12.50 Videoteca copiilor13.25 “LUNA ŞI LACUL” 14.55 Cunoaşte-ţiţara prin cei care i-au marcat istoria 15.10 De-sene animate 16.30 La mulţi ani! 18.10 Eruditcafe 19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50 Oseară în familie 21.25 Omul de lîngă... 22.20

“FATA ÎN PARC”.

Duminică, 19 augustTVM6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Documen-tar 7.15 Cuvintele Credinţei 8.00 Templulmuzicii 8.40 Cunoaşte-ţi ţara prin cei care i-aumarcat istoria 9.00 Domnului să ne rugăm10.00 Ring Star 11.00 “SANDOCAN” 11.50Respiro 12.00 Natura în obiectiv 13.00 Dinfondul TV Moldova 1 13.40 Parteneriate pen-tru fiecare copil 14.00 Baştina 14.45 “LUMEAE MINUNATĂ” 16.30 La mulţi ani! 17.15Cultura azi 16.30 Descoperă Moldova 18.00La noi în sat 18.40 Loteria “Milioane pentruMoldo va” 19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50Vedete la bis 21.25 Focus. Magazin TV 22.20“Sax-Story” 22.50 “FATA ÎN PARC”.

7Expresul

Citatul săptămîniiEste de o mie de ori mai bine să fii optimist şi să te înşeli, decît să fii pesimist şi să ai dreptate. Jack Penn

Programe TVPublicitate

Vineri, 10 august

Luni 19.35 „Mai pe scurt”. Emisiune (Jurnal TV)22.35 „Отель Вавилон”. Film (Sony)23.40 „По закону”. Serial (РЕН )

Marţi19.45 „Leacuri pentru neamuri”. Divertisment (Jurnal TV)21.00 „Любовь на острове”. Film (СТС)23.05 „Меч”. Serial (Россия РТР)

Miercuri13.45 „Глухарь. Продолжение”. Serial (НТВ)21.00 „Роковая связь”. Film (СТС)21.30 „Fabrika” (Publika)

Joi9.30 „Гюльчатай”. Serial (Россия РТР)21.55 „Грязные мокрые деньги”. Film (Sony)23.00 „Мальчик на троих”. Film (СТС)

Vineri20.00 „Сделай шаг”. Film (СТС)21.40 „Мастер”. Film (НТВ)23.00 „Два билета в Венецию” (Россия РТР)

Sîmbătă19.30 „Чужое лицо”. Film (Россия РТР).20.00 „Виолетта”. Film (Sony)21.00 „În Trecerea anilor” (TVR 1).

Duminică13.20 „Умница, красавица”. Film (Россия РТР)21.00 „P.S. Я люблю тебя”. Film (СТС)22.00 „День отчаяния”. Film (НТВ)

VĂ RECOMANDĂM LA TV!

A plecat la cele veşnice, mult prea de-vreme, o doamnă extraordinară, unom de omenie – Nina Cotici, pro fe -soară de fizică la Liceul „Vasile Alec-sandri” din oraşul Ungheni. Deplîngemmoartea prematură şi transmi tem sin-cere condoleanţe familiei îndoliate.Dumenzeu să-i facă parte în Ceruri.Colegii de la Liceul „Vasile Alecsandri”

Direcţia Generală Raională Învăţă -mînt, Tineret şi Sport Ungheni este

alături de Tatiana Muşchei, manage -rul grădiniţei din Măcăreşti, în celemai dificile momente cauzate demoar tea celei mai dragi fiinţe, mama.Dumnezeu s-o odihnească în pace.

Administraţia Zonei Economice Liberedin Ungheni este alături de colega Na-talia Zubca, în momentele grele prici-nuite de decesul mamei Nina Cotici.Dumnezeu s-o primească în împărăţiasa.

CONDOLEANȚE

17.000 vizitatori pe lună

Alătură-te!

Pierdut Titlulde propri‐

etate asupraterenului agricol cu

nr. cadastral6045111129,

pe numeleGalbici LiubaIon din satul

Şişcani,raionul

Nisporeni. A‐l considera

nevalabil.

Codare contra consumului de alcool

Psihoterapie PsihoanalizăDoctor Galina Aparu

Servicii licențiate

or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, of. 208Programare la tel.: 079521319

Cumpărămmetal uzat –

1700 lei/tonatinichea (tablă) –

1200 lei/tona. Tel.: 069633667;

069338318; 069289501

Vînd teren pentru construcţii în centrul oraşului Ungheni, suprafaţa– 4,6 ari. Telefon: 069264162.

Vînd două camere în cămin, cartierul Dănuţeni. Telefon: 068114428,068114450.

Se dă în chirie apartament cu două odăi pe timp îndelungat, încartierul Dănuţeni (lîngă magazinul „Moldova”). Nemobilat, căldurăautonomă. Telefon: 068114428, 068114450.

Uzina de beton armat din Chişinău

AngajazăInginer

şi Lăcătuş.

mob.: 067 431 371

Cursuri gratuite şi contra plată- Bussines;- Limbi străine (toate nivelurileitaliană, franceză, ger ma nă,engleză, spaniolă);- Calculator pentru începători.Telefon de contact: 0 (236) 22910; 079614335,068690907.

Sanatoriul Preventoriu de Bază “CONSTRUCTORUL” ÎSÎntreprindere unicală de recuperare medicală din R. Moldova

Metode tradiţionale şi netradiţionale de diagnostic şi tratamentVă oferim:Consultaţia medicilor specialişti de orice profil, metode de diagnostic:ultrasonografie, rectoromanoscopie, diagnostic funcţional, laborator clinic, biochimic şi imunologic– cu obținerea rezultatelor în aceeași zi, diagnosticul computerizat, iridodiagnostic, prescripţii pentruochelari şi lentile de contact ș.a.

Tratamente clasice, precum şi prin metode tradiţionale:băi şi duşuri curative, duş-masaj subacvatic, aplicaţii de nămol, lut, parafină, ozocherită, șunghit, electro-fizioterapie, masaj și gimnastică curativă, terapie manuală, fitoterapie, ozonoterapie, hidrocolonoterapie, tratament cu lipitori, cu înţepături de albine, baroterapie generală, acupunctura,psihoterapie ș.a.

Adresa: or. Chişinău, str. Zelinski,15 Tel. 022522741 (recepția cu regim nonstop), 022639629, 022551964, 079368099 (marketing). E-mail: marketing.tatiana@yahoo.frCentrul clinic este dotat cu utilaj medical modern, saloane cu toate comodităţile, cafenea pentru 200locuri. Aici activează 145 de medici cu categorii înalte de calificare, sînt utilizate peste 130 de metodede tratament, multe dintre care – doar la noi! Serviciile sînt accesibile pentru oricine.www.sanatoriul-constructorul.md La prezentarea acestui anunţ decupat beneficiați de reduceri de 10% la biletele de tratament.

Vînd Mitsubishi Space Wagon,a.p. 1999, motor 2400 cm c.,

tracțiune 4x4, benzină, 7 locuri‐miniven. Telefon:

068800860. Preț negociabil!

Vînd automobil Lada Kalina, anul producerii 2006, motorul1600 cm c., tracțiune din față,

benzină. Tel.: 069212383. Preț negociabil!

Se vinde casă (din 1966) în satul Corneşti. Teren 25,6ari (10 ari ‐ vie). Se află mai

sus de primărie, la o distan ţăde 300‐400 metri.

Telefon: 0(22) 731797;060267498.

Vînd casă în centrul satului Pîrliţa. Telefon: 069509161,

067460041.

Un autobuz încărcat cu oamenis-a răsturnat la Morenii Noi, raio -nul Ungheni, provocînd moarteaa 10 persoane. Accidentul s-a pro - dus în dimineața zilei de 9 august,la ora 7:50. Potrivit unui comuni-cat al Direcţiei Poliţiei Rutiere,autocarul de marca “Mercedes-Benz”, care circula pe ruta More -nii Noi - Ungheni, nu a virat la timpîn curbă și a continuat deplasareaînainte, ieșind de pe traseu și de-rapînd într-o rîpă. Primele exa mi -nări ale locului accidentului de mon-strează că pe carosabil nu existăurme lăsate de pneuri urmare afrî nării. Fie că frînele unității detransport au cedat, fie că șoferulautocarului nu a fost atent.

Organele de anchetă, în colabo -rare cu Poliția Rutieră, investi -

ghea ză cazul, pentru a stabili ca -uzele exacte ale accidentului șici ne se face vinovat de produce -rea acestuia.

Şoferul autocarului, în vîrstăde 53 de ani, a murit în drum sprespital. Printre cei decedaţi se aflăşi doi minori, precum şi primarulcomunei Morenii Noi, Ion Mar-dari, dar şi soţia acestuia.

În total, în accident au fost ră -nite circa 35 de persoane, a decla -rat pentru Publika.md Alexei Pan -tea, şeful “Salvării” din Ungheni.25 de oameni au ajuns la spital,şase dintre care se află în secţiade reanimare.

Ministrul de Interne, Dorin Re -cean, a menționat că în autobuz seaflau 45 de persoane. „Ceea ce es -te inadmisibil”, a spus ministrul.

Tragedie la Morenii Noi, Ungheni: 10 persoane, printre care primarul și soția sa, au murit

Am ajuns la locul accidentuluila prînz. Nu mai era aproape nicio urmă. Doar cîteva cîrpe de sin -ge se zăreau. Lumea este conster -nată. Plînge. “Am auzit o bubu i tu-ră mare. Cînd am ieşit în drum,am rămas şocată. Am 51 de ani,dar nu mi-a fost dat niciodată săvăd o aşa tregedie. Vă imaginaţi:numai morţi în faţa ochilor”, po -vesteşte Natalia Cononenco, vă -

dit marcată de cele întîmplate.Ca sa ei se află chiar alături de lo -cul producerii accidentului.

Primăria din sat e încuiată. Încurţi, unde şi unde, vezi cîte un om.Sînt cu toţii în şoc. Cineva poves -teşte că autobuzul care ducea oa-menii spre Ungheni era poreclitîn sat “Cerepaha” (“Broasca ţes -toa să”), pentru că era vechi şi sedefecta foarte des. (Ina Landa)

Jale mare la Morenii Noi

A plecat la cele veşnice cel mai tînăr primar din raionul UngheniViaţa i-a fost curmată în dimi nea -ţa zilei de 9 august, într-un gravaccident rutier. Era împreună cufamilia şi se deplasa la Ungheni. Ion Mardari s-a născut la 29 mai1974. A fost profesor de muzicăşi, pînă a fi ales primar, a lucratdirector de gimnaziu. Se afla deja la al doilea mandat.Prima oară a fost ales primar în2008, cînd avea doar 33 de ani. A candidat independent şi a reu -şit să cucerească inimile majo ri -tăţii populaţiei din comună.A doua oară a candidat pe listele Partidului Democrat şi areuşit cea mai frumoasă performanţă din raion – 81,41%pentru el, din primul tur, şi 7 mandate (din 9 posibile) înconsiliul local pentru formaţiunea pe care o reprezintă.A reuşit să soluţioneze, în primul său mandat de primar, nu-meroase probleme ale comunei, fapt pentru care oameniii-au acordat, în număr mare, votul lor de încredere.Zborul i-a fost întrerupt. Dumnezeu să-l odihnească în pace.

Cuvintele nu pot exprima durerea şi tristeţea aşternută înaceste momente de trecele la cele veşnice a primarului co-munei Morenii Noi, Ion Mardari, şi a soţiei sale. Cu sufleteleîndurerate şi cu ochii înlăcrimaţi, colectivul Consiliului raionalUngheni deplînge moartea lor şi este alături de rude în acesteclipe grele. Dumnezeu să-i ierte şi să-i odihnească în pace.

Am pierdut un om extraordinar, un conducător cum mai rarîntîlneşti, o persoană săritoare la nevoie, receptivă, deschi -să – Ion Mardari, primarul comunei Morenii Noi. Avea doar38 de ani. Organizaţia teritorială Ungheni a Partidului De-mocrat deplînge moartea tragică şi mult prea devreme acolegului Ion Mardari. Dumnezeu să-i facă parte în Ceruri,alături de soţia lui iubită. Transmitem sincere condoleanţerudelor şi celor apropiaţi.

UtilUn sfat pe săptămînăCartofii fierţi vor fi mai gustoşi dacă la fierbere se adaugă doi căţei de usturoi şi o linguriţă de zeamă de lămîie.

8ExpresulVineri, 10 august

Berbec

Veţi lua hotărîri majore. Nu este vorba neapărat de ceva foarte vizi -bil pentru ceilalţi, ci de schimbări interioare, care vă ajută să depăşiţimomentele dificile.

Taur

Sănătatea nu este foarte bine aspectată în această perioadă. Atenţiemai ales la răceli şi tulburări digestive. Atenţie mare cu banii, existăriscul de furt.

Gemeni

Apar nişte provocări profesionale care vă vor solicita timpul şinervii pe termen lung. Partea bună e că acest consum de timp şi energievă aduce mai mulţi bani în buget.

Rac

O călătorie pe care o aşteptaţi de multă vreme se amînă. Acest lucruvă face să vă reorganizaţi programul şi vă oferă un răgaz binevenit sămai rezolvaţi nişte probleme.

Leu

Sînteţi predispuşi la tot felul de accidente. Fie că e vorba de acci-dente fizice sau de gafe şi indiscreţii, puteţi intra uşor în necaz. Aveţi,în schimb, noroc în dragoste.

Fecioara

E o perioadă bună pentru acumularea de informaţii, nu în sensulînvăţării unor lucruri noi, ci al descoperirii unor secrete sau veşti carecirculă în cerc restrîns.

Balanţa

Sînteţi pe val. Aveţi şanse mari de reuşită în tot ce vă propuneţi, asaca e un moment bun să vă faceţi planuri şi strategii, sau să încheieţinişte socoteli mai vechi.

Scorpion

Intraţi într-o perioadă favorabilă în ceea ce priveşte dragostea. Să nuneglijaţi totuşi latura profesională, pentru că şi aceasteia trebuie de-iacordat atenţia cuvenită.

Săgetator

Ar fi bine să vă luaţi un pic de timp numai pentru voi. E o perioadăpropice relaxării şi acumulării de energie. Aţi avut cam multe pe cap,aşa că meritaţi o pauză.

Capricorn

Riscaţi să rataţi nişte ocazii excelente de a face o impresie bună laserviciu din cauza unor accese nervoase. Veţi sta cam prost cu nerviipe toate planurile.

Vărsător

Veţi avea foarte multă energie şi depinde doar de voi cum o veţifolosi. Indicat ar fi să vă concentraţi asupra carierei. Relaţia de cupluva fi foarte armonioasă.

Peşti

Aveţi niste zile pline de mici surprize plăcute din partea prietenilorsau a familiei. Veţi primi cadouri, veşti care vă ridică moralul, vizitede la persoane dragi.

Horoscop | 13 – 19 augustLa Bucătărie cu Irina Caducenco

Luni Sf. Mucenici Veniamin,Serghie, Iurie, Ioan; Sf. şi Drept.Evdochim; Sf. Mc. Iulita. Lăsatulsecului pentru Postul Sfintei Ma -rii.

Marţi Scoaterea Sfintei Cruci.Sf. Mucenici 7 Macabei, Solomo-nia şi Eleazar. Începutul PostuluiSfintei Marii.

Miercuri Sf. Mc. şi ArhidiaconŞtefan; Sf. Vasile; Sf. şi Drept.Nicodim.

Joi Sf. Cuvioşi Isaachie, Dal-mat, Faust; Cuv. Antonie Roma -nul; Cuv. Cosma.

Vineri Sf. 7 tineri din Efes; SF.Mc. Evdochia; SF. Mc. Elefterie.

Sîmbătă Sf. Mc. Evsignie; Sf.Nona.

Duminică Duminica XI. Schim -barea la Faţă a Domnului.

Ieftin și la îndemînăSănătate într-o sigurăbobiţă de strugure

Uşor digerabili, bogaţi în vitamine şi săruriminerale, strugurii sînt revigoranţi, depurativi,dau energie, au efect diuretic şi laxativ. Pentru abeneficia de calităţile strugurilor îi puteţi întro-duce în meniul zilnic alături de alte alimente.

Proprietăţile strugurilorAre efect anti-îmbătrînire: polifenolii, acizii

graşi polisaturaţi ce se conţin în struguri auproprietăţi antioxidante, combat radicalii liberi- principalii factori ai îmbătrînirii şi ai apariţieiridurilor, calmează pielea iritată. În acest caz,strugurii poti fi utilizaţi în compresele aplicatedirect pe zonele cu probleme, eliminîndu-li-seînainte coaja şi sîmburii.

Are proprietati fortifiante: Vitaminele A, B1şi B2, C, PP pe care le conţin strugurii ajută şipro tejează, mai ales în perioada de toamnă, destres. Un ciorchine de strugure este un suplimentdeosebit atît pentru maturi, cît şi pentru copii,deoarece este o sursă de energie nu doar fizică,ci şi mintală.

Dezintoxicant şi drenant: datorită conţinutu -lui ridicat de potasiu are proprietăţi diuretice,ajutînd la eliminarea lipidelor în exces. Pulpabogată în fibre, compusă din celuloză, ajută in-testinele mai leneşe în mod natural.

Ajută inima şi circulaţia: uleiul vegetal pe ca reîl conţin, în special, sîmburii ajută la combate reacolesterolului şi favorizează circulaţia sîn gelui.

Sînt ideali pentru păr: siliciul şi acidul fos-foric sînt cei mai buni prieteni ai părului des, lu-cios şi sănătos. De asemenea protejează firul depăr împotriva poluării sau a spălatului agresiv.

Consumul de struguri proaspeţi şi must li se re -comandă persoanelor anemice, dar şi fumăto ri -lor înrăiţi, deoarece, prin bogăţia lor în substanţenutritive, pot neutraliza efectele tutunului.

Pentru că are un conţinut ridicat de lecitină,mustul din struguri este un medicament naturalpentru sistemul nervos, fără reacţii adverse şidependenţă. Mustul se recomandă în curelerapide de dezintoxicare persoanelor care depunun intens efort intelectual, dar şi ca diuretic pen-tru tratarea bolilor cronice de rinichi. De aseme-nea, mustul este un excelent întăritor pentrupersoanele grav bolnave şi convalescente.

Calendar creștin-ortodox13 – 19 august

Bulă îi spune tatălui:

- Astăzi profesorul m-a pus să găsesc cel mai mic multiplu

comun.

- Cum, nu l-au găsit nici acum? Păi asta se căuta şi cînd

mergeam eu la şcoală…

Gheorghe se întîlneşte pe stradă cu un prieten:- Am auzit că ţi-a murit soacra. Ce-a avut? - îl întreabă acesta

pe Gheorghe- Ceva bijuterii, un televizor şi puţine economii…- Nu asta te-am întrebat. Ce i-a lipsit?- Păi, maşină, o casă sau un apartament proprietate personală…- Măi, Gheorghe, de ce a murit?!- A-a-a… A fost la noi în vizită, eu i-am spus să meargă în

pivniţă să aducă nişte cartofi ca să facem pireu. Dar a căzut pe scărişi şi-a rupt gîtul.

- Ce ghinion! Şi ce-aţi făcut în cazul ăsta?- Macaroane cu brînză.

Bancuri

Fotografia săptămînii | „Amintirile mă copleşesc...”. În muzeul satului de la Boldureşti, Nisporeni. Fotografie: Ina Landa

Ingrediente (pentru 24

bucăţi):

450 gr unt, 600 gr zahăr,7 ouă, 650 g făină, 750 grbrînză de vaci, două lin gu -ri ţe praf de copt, un plicpraf de budincă de vanilie,sucul şi coaja de la o lămîie,2 kg prune, o linguriţă scor -ţişoară.

Mod de preparare:

Se amestecă 250 gr deunt cu 250 gr zahăr, se în -globează pe rînd cinci ouă,apoi se adaugă 250 gr defăină amestecată în preala-bil cu praful de copt. Alu-

atul obţinut se repartizeazăîntr-o tavă cu pereţi înalţi,tapetată cu hîrtie de copt.

În brînza de vaci se în -glo bează două ouă, prafulde budincă, sucul şi coajade lămîie şi 150 gr zahăr. Sepune pe aluat şi se nive -lează. Apoi, pe compoziţiade brînză se pun (cu parteatăiată în sus) jumătăţile deprune bine spălate şi golitede sîmburi. Se încrusteazăbine.

Cuptorul se încinge la180 grade. Între timp, se fa -ce un aluat fărîmicios dinrestul de unt topit împreună

cu 400 gr de făină, 200 grzahăr şi scorţişoară. Se pu -ne peste prune şi se coacecirca 40 minute.

Prăjitură cu prune şi brînză de vaci

În împărăţia florilor cu Tatiana Fotea

Înainte de a puncta ne -cesitățile acestei plante,trebuie precizate cîtevaluc ruri interesante despreea. Numele provine dinlimba greacă, de la cuvin-tele: spath, ceea ce în seam -nă teacă, și phyllon – frun - ză. Cu adevărat, Spatifi -lum are frunze sub for măde teacă.

Originară din AmericaCentrală, planta este cul -tivată în prezent şi la noipe scară largă pentru as-pectul său.

Tulpina este foartescurtă, frunzișul – persist-ent. Crește în formă detufă. În cazul în care tufaeste lăsată nedivizată maimulți an, se poate obțineun grup foarte frumos deplante cu un număr marede flori.

De obicei, înfloreşteprimăvara, dar, dacă aucondiţiile potrivite, florilealbe pot să apară pe par-cursul întregului an. Du-rata înfloririi poate ajungela 7-8 săptămîni începîndcu momentul apariției bo -

bocilor. Atenţie, dacă doriţica planta să înfloreascădin plin primăvara, aveţigrijă să aibă lumină bunăiarna.

Totuşi, trebuie evitatăexpunerea directă la soare.Temperatura optimă pen-tru Spatifilum, în perioadade iarnă, trebuie să nu sca dămai mult de 14 grade Cel-sius, iar vara floarea pre fe -ră temperaturi ce pot variaîntre 19 și 30 grade C.

Se udă o dată pe săp tă -mînă. Vara – mai des şi es -te bine să fie stropită cuapă zilnic, dacă tempera-turile sînt prea ridicate.Pămîntul din ghiveci tre-buie să fie un amestec deturbă. Înmulțirea se faceprin divizarea tufei, întru -cît planta formează ”pui”.Transplantarea plantelorse recomandă să se facădoar atunci cînd rădăcinileau cuprins tot ghiveciul.Operaţia se poate realizaprimăvara sau toamna. Di-vizarea se va face cu mareatenţie pentru a nu răni ri-zomii. Este posibil ca în

urma unei divizări trau -ma tizante, noile plante săprezinte la început multefrunze galbene. Nu este oproblemă gravă; în cîtevaluni îşi revin.

Atenție! Lipsa apei fa -vorizează ofilirea plantei.

E bine de ştiut că Spati -filum are proprietăţi bene -fice, purificînd aerul dinîncăperile unde se află.Tocmai de aceea se aşeazăîn încăperi unde se fu mea -ză, dar şi în dormitor.

Spatifilum, floarea supranumită Crinul păcii

13 august: noaptea - +13° (cer senin); ziua - +26° (cer senin).

14 august: noaptea - +16° (cer senin); ziua - +29° (cer senin).

15 august: noaptea - +15° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua -+30° (cer puţin noros, ploaie slabă, furtună).

16 august: noaptea - +16° (cer puţin noros, ploaie slabă, furtună);ziua - +30° (cer puţin noros, ploaie slabă).

17 august: noaptea - +17° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua -+31° (cer senin).

18 august: noaptea - +18° (cer senin); ziua - +31° (cer senin).

19 august: noaptea - +17° (cer senin); ziua - +31° (cer senin).

După: www.gismeteo.md

Prognoza meteo | 13 – 19 august