Ştirea săptămînii (de pe Expresul.com)Tînăr împușcat mortal la UngheniUn tînăr de 23 de ani a fost împușcat mortal la Ungheni de fostul său șef. Oamenii legii spun că tînărul a decedat în urma a două focuri de armă, unul în abdomen și altul în cap. Autorul omorului este reținut. Pe numele lui a fost emis un mandat de arestare pentru 30 de zile.

Citiţi în numărul curentCinci vicepreședinți: mulţi sau puţini, buni sau răi? Comuniştii ungheneni ies la rampă. La ultima ședință, din 19 iulie, aCon siliului raional, aceştia i-au cerut socoteală preşedintelui raionului,Iurie Toma, în ceea ce priveşte numărul mare de vicepreședinți, tocmaicinci, care, pe deasupra, dau dovadă, potrivit lor, de neprofesionalism.

Vezi pag. 5

Citiţi Expresul şi nu veţi regreta!Oameni de afaceri lăsaţi în voia sorţii sau Prigoniţi şi batjocoriţiLa cheremul cui au rămas în prezent oamenii de afaceri?Controale inopinate, planificate sau la comandă...

Citiţi numărul următor!

Potrivit organizatorilor, prin -tre care: primăria locală, meş te -rul olar Vasile Gonciar, DirecţiaRaională Cultură, Consiliul Rai -onal, Uniunea Meşterilor Popu-lari din Moldova, la evenimentau participat de tot 17 olari. Nicide data aceasta Tîrgul nu s-a li -mitat doar la olărit şi ceramică.Au fost expuse publicului largşi obiecte croşetate, confec ţio -nate din lemn şi lozie, costumenaţionale şi alte lucruri la marecăutare de oamenii de rînd.

Pentru a conferi acţiunii uncaracter de sărbătoare, au fostinvitate şi cîteva colective artis-tice de amatori, printre ele fiindremarcată fanfara de la Bravi -cea, una din cele două existenteîn raion. Un juriu special a de-semnat cei mai buni meşteriolari participanţi la Tîrg, care au

beneficiat de premii băneşti. Pen -tru buna desfăşurare a evenimen -tului, Consiliul Raional Călă -raşi a alocat 17 mii de lei. Alte3500 de lei, sub formă de pre-mii, au fost oferite de UnuineaMeşterilor Populari din Moldo -va.

Tîrgul de la Hogineşti nu alăsat indiferent pe nimeni, la elfăcîndu-şi apariţia chiar şi de -putaţi din Parlament, printre ca -re faimosul deputat comunistAr tur Reşetnicov, dar şi Iurie

Chiorescu, care a transmis unmesaj din partea prim-ministru-lui Vald Filat.

Spre uimirea tuturor, nimenide la Ministerul Culturii nu abinevoit să onoreze acest eveni-ment cultural, deşi organizatoriisusţin că despre acţiune a fostinformat însuşi ministrul BorisFocşa. La final, în faţa celor pre -zenţi s-a produs cu un spectacolde zile mari formaţia „Mile-nium”.

Tudor Josanu

P.S. În a doua duminică a lu -nii septembrie, un eveniment si -milar, dar cu o tradiţie de dece- nii, va avea loc în raionul Nis -poreni. Este vorba de Bîlciul re-publican al olarilor din Iurceni.Raionul Ungheni, deşi pretindecă are ceramica sa unicală, deani buni nu mai organizeazănici un fel de tîrg al olarilor,chiar dacă asemenea încercări,soldate de altfel cu succes, auavut loc cu aproape zece ani înurmă.

Le-a ajuns cuțitul la osAgricultorii din regiunea Ungheni-Nisporeni-Călăraşi vor să iasă

în stradă cu toată tehnica agricolă din dotare. O vor face pe 31 iulie,dacă autorităţile de la Chişinău nu vor reacționa în nici un fel la dole -an ţele lor.

Pe 20 iulie, reprezentanți ai Asociației Producătorilor Agricoli ”Un-calnis”, ai Centrului de Inițiativă Privată ”Agroinform” și ai FederațieiNaționale a Fermierilor, și-au dat întîlnire, pentru a pune la cale orga-nizarea protestului, care să sensibilizeze opinia publică în ceea ceprivește situația critică în care s-a pomenit agricultura.

Ei au cerut convocarea unei ședințe extraordinare a Parlamentuluipentru a anula decizia de majorare a TVA de la 8 la 20% în agricultură,dar și pentru a revedea întreaga politică bugetar-fiscală pentru anul2013. Cei peste 25 de participanți întruniți în ședința moderată de IurieVrabie, președintele Asociației ”Uncalnis”, s-au arătat îngrijoraţi deceea ce se întîmplă în domeniul respectiv, menţionînd că situaţia devi -ne din ce în ce mai proastă, şi nu doar din cauza secetei, dar și a biro -cra ției. ”Vrem ca autoritățile, atît locale, cît și republicane, să simtă cănoi, agricultorii, sîntem o forță și, atunci cînd e nevoie, sîntem în staresă ne mobilizăm pentru a ne apăra drepturile”, a declarat Iurie Vrabie.

”Consider că altă soluţie decît să ne unim în aceste acțiuni deprotest nu este”, a remarcat şi Ion Fărîmă, reprezenatntul Centrului deInițiativă Privată ”Agroinform” Nisporeni. Dînsul a dat asigurări cănisporenenii, la fel ca şi unghenenii, se vor organiza la un protest paș -nic pe 31 iulie. Mesagerul agricultorilor călăreșeni, Veaceslav Pregu -za, producător agricol din Călărași, a spus, la rîndul său, că şi colegiilui vor urma exemplul unghenenilor şi nisporenenilor. „Unde-s mulți,puterea crește”, a conchis dînsul. (Ina Landa)

Foştii membri ai AMN din Nisporeni migrează spre PAD

Peste 100 de persoane, majoriatea foşti membri ai Alianţei MoldovaNoastră (AMN), veniţi din două treimi din localităţile raionului Nis-poreni, s-au întrunit, pe 22 iulie, la o conferinţă a organizaţiei teritorialea Partidului Acţiunea Democratică (PAD), pentru a-şi alege noua con-ducere. Preşedinte a devenit Petru Ionel, fost vicepreşedinte al orga ni -zaţiei teritoriale (OT) AMN, iar secretar - Nicolae Dosca, fost sec retar alOT AMN. La conferinţa de duminică de la Nisporeni au fost prezenţi şicolegi din Ungheni şi Călăraşi, şi ei în majoritate foşti membri ai AMN.

Pe un an – la revederePe 25 iulie, la Ungheni a fost pus punctul final al încorporării de

primăvară în Forţele Armate ale Republicii Moldova. În dimineaţaacelei zile, 60 de tineri din regiune și-au luat rămas bun de la ceiapropiați pentru un an de zile. Ei vor sluji cu credinţă Patriei. Dinraionul Ungheni au luat drumul cătăniei 25 de recruți, din Nisporeni –20, iar din Călărași – 15. Peste trei săptămîni, proaspeţii soldați urmea -ză să depună jurămîntul militar. Detalii de la eveniment citiţi în nu -mă rul următor al ziarului.

Un nou Crăciun pentru cei nevoiaşiCirca 130 de pesroane din 83 de familii social-vulnerabile din satele

Pîrliţa, Agronomovca, Alexeevca şi Teşcureni (raionul Ungheni) auprimit, în această săptămînă, la 24 iulie, cîte un mic ajutor de la CruceaRoşie Ungheni, constînd în: cîte un kilogram de orez, un kilogramjumătate de paste făinoase, un kilogram de zahăr sau un şampon. Toateprodusele au venit tocmai din Elveţia. Copiii minori ai acestor familiis-au ales cu cîte o ciocolată neagră. Potrivit directoarei Crucii RoşiiUngheni, Elena Gavrişov, ajutorul respectiv face parte din campania„Crăciun de două ori”, care se desfăşoară la noi de aproape un deceniu.Listele cu persoanele nevoiaşe au fost perfectate de către primării.

În total, în acea zi, au fost distribuite 130 kg de orez, 195 kg depaste făinoase. Crucea Roşie nu se opreşte aici. În zilele următoare vamerge şi în alte sate.

Știri expres

Expresul Ziua de aziMircea Druc, prim-ministru al R.Moldova în perioada 25 mai 1990 -28 mai 1991, împlineşte 71 de ani.Guvernul condus de el a promovatun amplu program de reforme înscopul obținerii independențeiRSSM faţă de Moscova. Domnieisale îi aparţine şi iniţiativa redenu-mirii RSSMoldoveneşti în RepublicaMoldova.

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călărași

Vineri, 27 iulie 2012 | Anul V, NR 29(234)

O poveste a lutului şi mîinilor ce-l lucrează, trăită la Hogineşti

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII15% -18 % anual

str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

Tabăra de creaţie ameşterilor olari - masterclass de la HogineştiCălăraşi, în cadrul căreiazece meşteri olari dinRomânia, FederaţiaRusă, Bulgaria şi R.Moldova au lucrat cot la cot şi au făcut schimbde experienţă timp de o săptămînă, a culminat,pe 22 iulie, cu TîrgulNaţional al Olarilor, ediţia a doua.

PP ExpresulPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRLIDNO: 1003609009231

Membru al Asociaţiei Presei Indepen-dente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)

Director: Lucia BacaluRedactor-șef: Ina LandaSecretar de redacţie: Vitalie HareaRedactor: Natalia JunghietuContabil-şef: Angela Covaliov

Tiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuTiraj total: 2800 ex.P - publicitate, PP - publicitate politică

Adresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26,oficiul 229Telefon: 0236 28575, 0236 23742Mobil: 069042758, 079389088E-mail: unexpres@gmail.comWeb: www.expresul.com

O premieră la mănăstirea Hîncu

O părticică din brîul Maicii Domnului a fost adusă, pentru prima data, la mănăstirea „Sf. Cuv.Parascheva” din Hîncu (Nisporeni). Credincioşii au posibilitatea să se închine acestor sfințeniipînă la 31 iulie. Se zice că brîul a fost ţesut de însăşi Maica Domnului şi, de-a lungul anilor, a vin-decat nenumărați bolnavi, a ajutat să nască femeilor care nu puteau să aibă copii. Părticica dinbrîul Maicii Domnului a fost adusă la mănăstire cu binecuvîntarea PS Petru, Episcop de Ungheniși Nisporeni.

Copii rămaşi fără părinţiUrmare a recensămîntului copiilor aflaţi în dificultate, efectuat de către Direcţia Asistenţă

Socială şi Protecţie a Familiei Nisporeni, au fost identificaţi 3032 de copii rămaşi fără părinţi.Dintre aceştia: 2136 au un părinte plecat peste hotare, iar 896 au rămas fără supravegherea ambilorpărinţi. Părinţii susţin că pleacă pentru a le asigura un viitor mai decent copiilor lor.

Primele prune autohtone pe piața din Ungheni

Le comercializează producători din Alexeevca, Corneşti, Cetireni, iar prețul oscilează între 8 şi10 lei kilogramul, în dependență de calitate şi soi. Pe piețele din Chişinău prețul este de 7 lei/kg.În Ucraina (Lvov şi Copani) prețul de comercializare la prune este între 22 şi 24 lei moldoveneştikilogramul.

Ştiri de pe Expresul.com

2Expresul

În anul 2011, pensia medie lunară a unui fost ministru a constituit 4094 de lei, arată un raport privind executarea Bugetului asigurărilor sociale de stat. Miniştrii sînt urmaţi de deputaţi, care au primit în medie cîte 3452 de lei pe lună, procurorii şi judecătorii – 2220 lei, iar funcţionarii publici – 1308 lei. Pensia medie pentru limita de vîrstă de care beneficiază circa jumătate de milion de moldoveni a fost de 900,56 de lei. (Adevarul.md)

Actual

Vineri, 27 iulie

Cînd a fost să moară Ştefan…Cînd a fost să moară Ştefan cutotul alta era situaţia, cu totul al-tele erau năravurile, moravurile,obiceiurile... Stăpîn peste tot şitoate era Măria Sa, Paloşul şiVoievodul, care toată viaţa a lup-tat cu turcii, a învins turcii, iar pe patul de moarte a lăsat ţăriicuvînt: închinaţi-vă turcilor! Cu toată dorinţa lui de a ştiMoldova neîngenunchiată în faţa nimănui, a lăsat totuşi ţării oporuncă. O poruncă impusă de realităţile timpului. Era mai cucale să te laşi jumulit doar de unul, dar care să te păzească dealţii, păstrîndu-te pentru sine, decît să te scuture de averi toţidin jur pe rînd.

Paloşul (la figurat, bineînţeles) nici azi nu este ultimul argu-ment în arta de a convinge, de a domina. Omenirea a învăţatcîte ceva din dărîmarea imperiilor mai mari sau mai mici dinultimele cîteva sute de ani şi, pe lîngă ascuţişul paloşului, semai ţine cont şi de CE VA ZICE LUMEA...

Cînd a început perestroika gorbaciovistă, cînd a începutdărîmarea imperiului sovietic, destul de uşor s-a dărîmat zidulberlinez şi, rupt în două de mai bine de jumătate de veac, nea-mul german a devenit iarăşi unul. Destul de uşor au pornit pedrumul lor şi cei din Ţările Baltice... Se cere însă o remarcă: şipe unii, şi pe alţii îi caracterizează acelaşi lucru - întreg neamula fost şi este într-un gînd, într-o vrere.

Neamul nostru parcă e rupt în două. Jumătate dintre noiprivesc spre răsărit, altă jumătate – spre asfinţit. Ba chiar şijumătatea cea mai bună, atunci cînd îngînă: “Cînd a fost sămoară Ştefan…”, am impresia că nu-şi exprimă tînga, nu-şirevarsă jalea, ci îl roagă pe domnitor să se ridice cumva dinmormînt şi să decidă el, în mod autoritar, în care parte s-o luăm.Iar noi vom face precum va da el poruncă...

De fapt, nimic nou. De ani buni, fiind pe lîngă gazetă, m-amobişnuit cu faptul că ba unul, ba altul te îndeamnă: scrie desprecutare sau cutare că e hoţ, că fură… Iar cînd îi pui în faţă o coalăde hîrtie şi un pix ca să scrie el singur – dispare.

Cînd a fost să moară Ştefan, n-a murit doar voievodul. Amurit şi curajul din noi.

Dă-ne, Doamne, mintea cea de pe urmă

Cînd a fost să moară Ştefan…(Partea II)

Dumitru Mititelu

Canicula și furtunile din ultimaperioadă au făcut ravagii îngrădinile oamenilor. Aproape totul s-a uscat, iar ceea ce mairămăsese a fost distrus de vîntulputernic. În aceste condiţii,gospodinele sînt nevoite săgolească portmoneele pînă lautimul bănuț pentru a putea puneceva mai bun pe masă. De cîţiva ani, piața comercială din orașul

Nisporeni este considerată ca fiind una scum -pă. Curioasă, am mers la fața locului să văddacă într-adevăr e aşa. Uite și rezultatele:pentru un kilogram de cartofi proaspeţi ogospodină scoate din buzunar 5-7 lei, pen-tru un kilogram de morcov – 8 lei. Ardeiuldulce costă 7-8 lei kilogramul, varza – 7 lei,iar ceapa – 6,50 lei. Este oare suficient pen-tru o ciorbă gustoasă?

Să trecem la compartimentul cărnuri.Aici prețurile arată cam așa: un kilogramde carne de porc – 85 lei, costițe – 65 lei,carnea de vită ajunge la 100 de lei kilogra-mul, iar costițele de vită – 50 lei.

Urmează desertul. Dacă dorim să ne în-

dulcim, trebuie să scoatem din buzunar cîtepatru lei pentru fiecare kilogram de pepeneverde (harbuz) şi cîte 8 lei pentru un kilo-gram de pepene galben (zămos). Prunele cos-tă 10 lei kilogramul, iar piersicele – 18 lei.

Ce cred gospodinele nisporenence des -pre prețurile și calitatea produselor comer-cializate la piaţă?

Ludmila Crudu: „În unele cazuri măaranjează şi prețurile, şi calitatea. În altele– nu. Din păcate, preţurile la produseleagricole cresc ca şi temperaturile de afară.De coborît încă nu mai coboară”.

Natalia Cimpoeș: „Nu-mi convin delocprețurile. Totul e scump, produsele sînt lagramadă, şi nu se ţine cont de mărime, decalitate. Prețul e același. Pentru a cumpăratot de ce am nevoie pentru o săptămînă,cheltuiesc destul de mult”.

Comercianții se justifică. Ei zic că plătescmult pentru locul din piaţă, între 20 şi 60de lei pentru o zi, în dependență de cantita -tea produselor. Iar noi, de e prețul ridicatsau scăzut, tot vom cumpăra produse ali-mentare, tot din aceeași piață.

Dina Josan, studentă stagiară

Produsele de la piață ne golesc buzunarele

Cum a început?Cu patru ani în urmă, în 2008,

la iniţiativa Ministerului Cul-turii şi Turismului de pe atunci,de comun acord cu Fondul deInvestiţii Sociale din Moldova(FISM), s-a desfăşurat concur-sul naţional “Cea mai repre zen -tativă casă de cultură din Re pub- lica Moldova”. Casa de culturădin Pîrliţa s-a clasat pe locul în -tîi, iar cea din Cetireni s-a alescu o menţiune.

“Ţin minte foarte bine cîndpreşedintele raionului de atunci,Ion Harea, ne-a adus bucuria căavem cea mai reprezentativă ca -să de cultură şi că vom primi unaparataj de sonorizare în valoa -re de 100 mii de lei”, poves teşteşefa Casei de cultură din Pîrliţa,Maria Bolotovici. “A trecut tim -pul, dar nu am primit nimic. Amrămas doar cu bucuria”, conti -nuă dînsa.

În ajun de an nou, pe 30 de-cembrie 2008, oficiali de la Un -gheni – Petru Langa, vicepre şe-dintele raionului, Eugenia Ba -ron cea, şefa Secţiei cultură, şireprezentanţii celor două insti -tuţii de cultură - au plecat la“festivitatea de decernare a pre-miilor”, urmare a unei invitaţiifăcute de Ministerul Culturii şiTurismului.

Decernare a premi-ilor fără… premii

“Am fost felicitaţi în grabă.Nu ni s-a oferit nici măcar o dip -loma”, îşi aminteşte Maria Bo -lotovici. Tot atunci, li s-a spuscelor prezenţi că va fi organizatun tender cu firmele specializa -te, pentru a achiziţiona aparata-jul necesar promis ca premiucelor mai bune case de culturădin republică. “Ministerul Cul-turii, în colaborare cu FISM, a

organizat concursul republican„Cea mai reprezentativă casă decultură”, la care au participat 38de case de cultură din majori-tatea raioanelor. Învingătoare înconcurs au fost 13 instituţii din8 raioane, care au obţinut pre-mii şi bunuri materiale”, citimîntr-o ştire a vremii.

Au trecut de atunciaproape patru ani

Nici Casa de cultură din Pîr -liţa, nici cea din Cetireni nu auprimit cele promise. “Am cerutdin start să ni se permită nouă sădesfăşurăm tenderul, dar ni s-arefuzat sub pretextul că acestconcurs le aparţine lor şi ei tre-buie să se ocupe de toate”, spu -ne Maria Bolotovici. “Aştep -tăm, dar nu se aude nimic”, afir -mă şi Eugenia Popovici, con du -cător artistic al formaţiei folc -lorice “Ciutura” din Cetireni.Dînsa susţine că oficiali de laMinisterul Culturii i-au asiguratde nenumărate ori că vor primipremiul de îndată ce vor fi înlă -turate “unele probleme apărutela moment”.

Cei de la Pîrliţa au mers pe oaltă cale. Au făcut un demerscătre minister, cu solicitarea să

li se ofere suma promisă pentrua-şi achiziţiona costume popu-lare. Poate e mai simplu. Auprimit însă refuz, dîndu-li-se,totodată, asigurări că vor primiaparatajul respectiv.

“Nu mai dai de capăt”Maria Bolotovici spune că s-a

adresat de nenumărate ori şi laFISM, şi la Ministerul Culturii.“Nu mai dai de capăt. De laFISM ni s-a spus clar că trebuiesă aibă un document de la Mi -nisterul Culturii, în baza căruiasă ne poată oferi aceşti bani.Reprezentanţii Ministerului daudin umeri şi ne trimit iar la FISM”,povesteşte dînsa. De fapt, nu eprimul caz cînd Ministerul Cul-turii promite una şi face alta.Ci că şi în 2006, la redeschi de -rea casei de cultură din Pîrliţa,după o reparaţie capitală, care acostat două milioane de lei, lis-a promis în dar nişte fotoliipen tru sala de spectacole şi…iar nimic. “Dacă am lucra şi noiaşa, unde ajungem?”, se întrea -bă Maria Bolotivici.

“A fost o comisie întreagă,atît de la Ministerul Culturii, cîtşi de la FISM, au monitorizat,au rămas mulţumiţi de activi-

tatea noastră”, povesteşte şi Eu-genia Popovici. “Mă doare suf -letul că am muncit mult şi, pînăla urmă, nu ne-am ales cu ni -mic”, conchide dînsa.

Răspuns de oficialLa întîlnirea de acum două

săptămîni cu viceministrul Cul-turii, Gheorghe Postica, MariaBolotivici nu a pregetat să-l în-

trebe unde-s, totuşi, banii sauaparatajul promis cu patru aniîn urmă? Oficialul a avut unrăspuns scurt: “Lupul a trecutdealul”.

Cele două instituţii însă con -tinuă să spere. “Vom merge maideparte, ca să primim ce-i alnostru”, a declarat Maria Bolo-tovici.

Natalia Junghietu

“Lupul a trecut dealul” sauCum au rămas cu buza umflată cei de la Pîrliţa şi Cetireni

Colegiul de Medicină din Ungheni

încă dispune delocuri vacante bugetare la admiterea 2012,

în baza studiilor medii de cultură generală (10 şi 11 clase) şi a diplomei de bacalaureat!

Atenţie: nu există limită de vîrstă.Durata studiilor – 3 ani,

calificarea – asistent medical. Data limită de depunere a cererilor – 31 iulie 2012.

Vă aşteptăm, stimaţi absolvenţi.

Adresa: or. Ungheni, str. Mihai Eminescu 73. Telefon: 0236 22108; 0236 22359; 0 236 24459.

Colegiul Agroindustrial din UngheniAnunţă admiterea pentru anul de studii 2012-2013 cufrecvenţă la zi pentru absolvenţii gimnaziilor, şcolilor decultură generală, şcolilor profesionale (pe baza studiilorde 9 clase).Colegiul pregăteşte următoarele specialităţi cu finanţa -re bugetară şi pe bază de contract:- Contabilitate,- Merceologie;- Mecanizarea agriculturii;- Agronomie;- Tehnologia prelucrării fructelor şi legumelor.Termenul de studii – 4 ani (cu dreptul de a susţine exame -nul de bacalaureat la finele anului 3 de studii).Adresa Colegiului: or. Ungheni, str. Decebal 38. Tel: 0236 20057; Fax: 0236 20056; E-mail: colagroind@mtc-un.md

Casa raională de cultură din Pîrliţa (Ungheni) a rămasdoar cu bucuria că va primi un aparataj de sonorizare în valoare de 100 mii de lei. În aceeaşi situaţie a nimeritşi căminul cultural din Cetireni. S-a bucurat că va primiun centru muzical. Cadourile respective constituiau recompensa pentru munca depusă de-a lungul anilor, ca cele două instituţii de cultură din raion să fie printrecele mai bune în republică.

Angajatorii sînt obligaţi să ofere angajaţilor cîte un permis nominal de acces la locul de muncă, pe care aceştia îl vor purta asupra sa în permanenţă. Modificarea la Codul Muncii a fost operată încă în februarie, dar abia recent Inspecţia Muncii şi Sindicatele au elaborat un model al formularului, pe care îl recomandă spre utilizare. Prevederea face parte dintr-un set de acţiuni, aprobat de Guvern, întru diminuarea fenomenului muncii la negru şi a salariilor în plic. (Unimedia.md)

3Expresul

Actual

Vineri, 27 iulie

Se aşteaptă ca Ungheniul să devină un bun exemplu pentru celelalte localităţi

Primăria Ungheni va fi susţinută de către Proiectul de Susţinere a Autorităţilor Locale din Moldova (LGSP) prin USAID, în eforturile sale de a-şi îmbunătăţi serviciile publice locale, de a-şi majora veniturile, de a se implica tot mai mult în creşterea eficienţei energetice.

Pe 25 iulie, proiectul respectiv a fost lansat oficial laUngheni. De notat că oraşul nostru este printre primele localităţidin Republica Moldova, în care s-a lansat proiectul, iar motivula fost enunţat de către Scott Johnson, directorul LGSP Moldova:pentru că aici s-a dat dovadă de o bună guvernare. „Ne aşteptămca Ungheniul să devină o stea călăuzitoare şi un bun exemplupentru celelalte localităţi”, a subliniat dînsul.

„Orice proiect nou este o provocare pentru noi şi o dorinţăde a reliza lucruri frumoase”, a spus, la rîndul său, primarulAlexandru Ambros. Dînsul a vorbit în faţa celor prezenţi despreproblemele cu care se confruntă oraşul la momentul actual, darşi despre ideile de proiect, realizarea cărora ar putea contribuila soluţionarea sau, cel puţin, diminuarea acestora. „Este un nouînceput, iar idei sînt foarte multe”, a accentuat oficialul.

Datorită proiectului respectiv, administraţia publică locală vafi ajutată să-şi asigure finanţări, să atragă investiţii, să creezeparteneriate publice private, să promoveze egalitatea întregenuri şi să creeze noi oportunităţi pentru tineri.

În aceeaşi zi, a fost semnat şi un memorandum de înţelegereîntre Primăria Ungheni şi LGSP (Proiectul de susţinere a auto -rităţilor locale din Moldova).

Portivit lui Scott Johnson, scopul acestui poriect este de aîmbunătăţi guvernarea locală, astfel că LGSP va oferi şi un pro-gram de excelenţă în administrarea locală pentru dezvoltareacapacităţilor primăriilor din oraşele selectate.

Scutiri de taxe pentru posesorii de automobile

Consilierii orăşeneşti au adoptat, în şedinţa lor din 20 iulie,Regulamentul privind modalitatea de acordare a scutirilor laplata taxei de la posesorii unităţilor de transport. Potrivit aces-tuia, dreptul de a beneficia de scutire o vor avea pensionarii pen-tru limita de vîrstă, cu un venit mai mic sau egal cu 1000 de lei, pre -cum şi invalizii de gradul I. În cazul în care aceştia au în propri -etate două sau mai multe unităţi de transport, vor beneficia descutire doar pentru o singură unitate.

Scutirea se stabileşte în baza cererii depuse de solicitant înadresa Comisiei probleme sociale, care activează la PrimăriaUngheni.

La cerere vor fi anexate copiile următoarelor acte: buletinulde identitate; paşaportul tehnic al unităţii de transport; legitima -ţia de pensionar; certificatul de invaliditate; copia carnetului deconducere; certificatul privind proveniența altor venituri; certi-ficatul de la Casa Teritorială Asigurări Sociale privind mărimeapensiei; declarația pe propria răspundere că utilizează unitateade transport pentru necesitățile personale; declarația pe propriarăspundere că nu beneficiază de alte venituri.

AvizSA “Comgaz-Plus” din Ungheni (str.Boico 15 A) comer cia -

lizează active neutilizate în procesul tehnologic, încăperi cazan-gerii situate pe adresa or.Ungheni str.Romană 7 cu suprafața de72,3 m.p. și Crestiuc 7 cu suprafața de 125,1 m.p.

Informații suplimentare la tel.: 023625002, 023622265

Știri din Primăria Ungheni P

Ajută un copil sămeargă la şcoală!Episcopia de Ungheni și Nispo -reni, Asociația ”Caritate și Fap -te Bune” desfășoară, în peri oa- da 25 iulie - 25 august, campa-nia ”Ajută un copil să meargă laşcoală”, care are scopul de a co -lecta resurse financiare și de al -tă natură pentru asigurarea unuinumăr cît mai mare de copii dinfamilii social-vulnerabile cu re -chi zite școlare și cu toate celenecesare pentru școală.În acest context, îndemnăm toțidoritorii să contribuie la aceastăacțiune de caritate să întindă omînă de ajutor pentru procura -rea rechizitelor școlare la un nu -măr cît mai mare de copii din fa -milii nevoiașe. Să dăm dovadăde iubire de aproapele și să îm-plinim porunca Domnului nostruIisus Hristos cu privire la ”ceimai mici ai Mei...”.Pentru detalii adresați-vă preotu- lui din localitatea dumnea voas -tră sau apelați numerele de te -le fon: 023629772; 068965163.Puteţi transfera contribuția peurmătorul cont:A.O.O. ”Caritate și Fapte Bu ne”, or.Ungheni, str.M.Eminescu,10c-c 2251646120c-f 1011620005516c-b MOLDMDXX346BC ”Moldindconbank” S.A.filiala Ungheni.

„Oare ce fac restul primari -lor?”, m-am întrebat. Revenindla redacţie, după ora 14.00, amtelefonat în alte şapte primăriidin raionul Ungheni. Majori-tatea primarilor erau plecaţi fieîn teritoriu, fie la Ungheni, fie laChişinău. Aveau de rezolvatanu mite probleme pentru comu-nitate.

Primul apel l-am făcut la Mă -căreşti. Primarul Iacob Pîntea eraplecat în teritoriu. În acest an,am aflat, încă nu a fost în con-cediu. Valeriu Todirică, primarulde Buşila, era plecat la Chişinău.Gheorghe Cepoi, primarul de

Bum băta, era plecat la Ungheni.Ni s-a spus însă că dînsul a fostîn concediu, dar numai pentrudouă săptămîni, fiind rechemat.Am găsit-o la locul de muncă peAna Dicusar, primarul de Ce-tireni. Dînsa ne-a spus că încă nua fost în concediu şi nici nu s-agîndit cînd se va odihni. „Avem,săptămîna viitoare, licitaţia pri -vind construcţia apeductului şi,pînă începem construcţia, trebuiesă fiu pe loc”, ne-a explicat, du -pă care a remarcat: „Probabil, voipleca la toamnă în concediu”.Primarul de Chirileni, Iurie Stoi -ca, era plecat la Ungheni. Ca şi

colegul său din Bumbăta, a be -neficiat de concediu, dar a fostrechemat de urgenţă la serviciu.Am telefonat şi la Sineşti. Pri-marul Iurie Ţăruş tocmai ieşise.Am aflat însă că dînsul încă nua fost în concediu şi nici nu seştie cînd va pleca, pentru că maiare mult de lucru. Ion Rabacu,primarul de Negurenii Vechi, pecare l-am găsit în birou, ne-aspus că, posibil, va pleca în con-cediu în august-septembrie. Pînăatunci trebuie să fie la datorie,căci au loc reparaţii în două gim-nazii din comună.

La NISPORENI, situaţia ecam aceeaşi. Am telefonat încinci primării. Primarul de Bol -ţun, Valeriu Ciobanu, se afla înconcediu. Boris Jitari, primarulde Bălăureşti, ieşise, în acel mo-ment, din birou. Am aflat că dîn-

sul şi-a planificat concediul pen -tru luna septembrie. EcaterinaLazăr, primarul de Vînători, eraplecată la Nisporeni. Probabil,grijile cotidiene au acaparat-o,astfel că nici nu a plecat în con-cediu atunci cînd îşi planificase,adică în luna mai. L-am găsit lalocul de muncă pe Marin Gui -dea, primarul de Valea-Trestieni.Dînsul ne-a spus că va pleca înconcediu în luna august. Cu toateacestea, nu renunţă la obliga ţiu -nile de serviciu. „Se apropie întîiseptembrie şi trebuie să pregă -tesc instituţiile şcolare şi preşco -lare pentru noul an de studii”,ne-a spus. La un pas de concediue şi Vladimir Bodean, primarulde Şişcani. Chiar peste cîteva zi -le, de la 1 august, dînsul va faceuz de dreptul prevăzut de lege -la concediu.

Natalia Junghietu

Vacanţele primarilor noştri

Referendumul Naţional pentru demiterea PreşedinteluiRomâniei va avea loc la data de

29 iulie 2012între orele 08.00 – 20.00

Cetăţenii români aflaţi în străinătate (inclusiv turiştii) îşi pot exercita dreptul de vot la:

Biroul Consular al României, Ungheni, str. Mihai Eminescu nr. 35pe baza următoarelor documente prevăzute de lege, aflate întermenul de valabilitate:paşaportul simplu; cartea de identitate; paşaportul diplomatic;paşaportul de serviciu; Mai multe informaţii regăsiţi în cadrul secţiunii „Referendum2012” de pe site-ul misiunii diplomatice şi de pe site-ul MAE.

Aflîndu-mă, în dimineaţa zilei de 24 iulie, într-o deplasare prin raionul Ungheni, am intrat în patruprimării: Pîrliţa, Agronomovca, Alexeevca şi Teşcureni.Îmi doream să discut cu primarii despre proiecte,realizări, succese, dar şi insuccese. Însă... surpriză! Toţi cei patru primari erau în concediu.

Ion Lupu, directorul Centru-lui de Sănătate Publică din Că -lăraşi, recunoaşte că instituţiape care o conduce a eliberat, laînceputul lui mai, autorizaţia defuncţionare, căci probele prele-vate nu au stîrnit atunci nici unfel de îndoială că cvasul ar finecalitativ şi ar prezenta pericolpentru sănătatea omului. În iu -nie, cînd au fost din nou prele-vate probe, s-a depistat o aci di-tate sporită a băuturii şi un ex -ces de bacili coliformi care, dealtfel, sînt necesari în procesul

de fermentare. Atunci, a preci -zat Ion Lupu, agentul economica fost atenţionat să aducă cvasulla normele în vigoare, iar acestas-a conformat cerinţelor.

„Ceea ce au depistat rep re zen - tanţii Asociaţiei pentru pro tecţiaconsumatorului, săptă mîna tre -cută, a fost pentru noi cu totulneaşteptat. Or, la începutul luiiulie, ultima probă prelevată dincvasul produs corespundea tu-turor cerinţelor”, a subliniat IonLupu.

Deşi a fost interzis spre co -

mercializare de către Asociaţiapentru protecţia consumatoru-lui, începînd de luni cvasul a con -tinuat să fie vîndut la Călăraşi.Şeful Centrului Sănătate Pub li -că susţine că noile probe prele-vate la finele săptămînii trecute

au arătat că cvasul, totuşi, e bunde consumat.

Nimeni nu mai înţelege ni -mic şi, de necaz, toţi continuă săbea cvas rece şi infectat, potri -vit unei instituţii, dar bun – pot -rivit alteia. (Tudor Josanu)

Uite cvasul, nu e cvasul Ştirea despre cvasul cu bacterii periculoase descoperitla Călăraşi a pus pe jar opinia publică locală. Pînă şi laşedinţa ordinară a factorilor de decizie de luni, 23 iulie,desfăşurată săptămînal de către preşedintele raionului,Ilie Rău, s-a discutat subiectul respectiv.

„Dînsul e departe pîn-la lunăde toate problemele din agri cul -tu ră”, a făcut explicaţiile de ri -goare consilierul comunist IvanFilimon în cadrul şedinţei desăptămîna trecută a Consiliuluiraional Ungheni. Potrivit lui, unalt reprezentant al liberalilor ar fimult mai la locul său în aceastăfuncţie. Este vorba de DumitruPaladi. „Dacă domnul Paladi arfi fost vicepreședintele pe prob-lemele agriculturii, eu spuneamda, chiar dacă nu-i al comuniș -ti lor, căci are studii și și-a con-sacrat viața acestui domeniu”, asubliniat comunistul.

Reamintim că Dumitru Pala -di a fost lider local înflăcărat alagrarienilor de pe vremuri, fiind

ales chiar şi deputat în Parlamentpe lista partidului respectiv. Ul-terior, a fost activist în „Rîndu -nica” lui Petru Lucinschi, fiindimplicat plenar în campaniaacestuia pentru funcţia de şef alstatului. Acum, în mod sur prin -zător, a ajuns pe listele Par tidu -l ui Liberal.

„Nu doresc să comentez ni -mic şi transmite-i Lucicăi Jar-dan (Lucia Bacalu – nota redac -ţiei) să nu umble cu intrigi şi mă -rul discordiei”, astfel a reacţio -nat Anatol Arhire la solicitareanoastră de a comenta cele spusede consilierul comunist Ivan Fi -li mon. (Ina Landa)

Comuniştii ungheneni vor un alt şef la agricultură, dar tot din tagma... liberalilor

Liberalul Anatol Arhire, vicepreşedinte al raionului Ungheni, responsabil de Direcţiaagricultură şialimentaţie, continuă să rămînă în disgraţiacomuniştilor. Şi nu doardin cauza politicului.

În fotografie: Anatol Arhire

EDIŢIA NR. 3 (22)

editată de Asociaţia Presei Independente (API)

pagină de promovare a implicării în viaţa comunităţii

Dacă până nu demult parcul din comuna Vărzărești, raionul Nisporeni, era un loc neamenajat, unde vedeai doar copaci neîngrijiţi și cărări bătătorite, în scurt timp locul va arăta cu totul diferit. Acest lucru se va întâmpla din iniţiativa unor tinere din comună care au colectat bani de la săteni, de la agenţii eco-nomici și autorităţile publice locale, și au început lucrările de amenajare a parcului cu bănci, urne pentru gu-noi, pavaje și flori.

Pentru că își doreau un loc unde să se poată relaxa, câteva eleve și ab-solvente ale liceului „Alexandru ce

Bun” din Vărzărești și-au propus să facă o schimbare în localitatea lor. Cele mai multe din ideile înșirate pe hârtie duceau către o singură destinaţie: parcul central din localitate. Tatiana Sârbu povestește că totul a început cu o sarcină simplă: parcul să fie amenajate cu bănci, urne pentru gunoi și să fie sădite flori. Planul era bun, dar pentru a-l pune în practică, era nevoie de bani, așa că tinerele s-au adresat după ajutor autorităţilor locale. Primarul Ion Crudu spune că a salutat ideea amenajării parcului și a încercat să ajute la realizarea ei. „În bugetul local nu erau banii necesari, așa că am recurs la alte metode de obţinere a surselor finan-ciare. La început, am instalat în primărie o urnă sigilată, pe care era scris „Donează pentru parcul central”, iar fiecare ales lo-cal a putut dona bani pentru amenajarea parcului”, povestește primarul.

Vestea că este nevoie de bani pentru amenajarea parcului s-a răspândit în

întreaga localitate. Încet-încet, carul s-a urnit din loc și au început să vină primele donaţii. Cel mai impresionant a fost ges-tui Anitei Rodriguez, cetăţeancă ameri-cană și voluntară a Corpului Păcii, care activează ca profesoară de limba engleză în comună. „Am fost încântată de aceas-tă idee și am donat parcului circa 1500 dolari, din care s-au procurat 10 bănci și 12 urne pentru gunoi. Nu e atât de mult, dar mă bucur că am putut contribui și eu cu ceva”, spune Anita. Fetele care au iniţi-at amenajarea parcului au cerut și ajuto-rul unor agenţi economici din sat, dar și din Nisporeni sau Chișinău. Unii oameni de afaceri au răspuns solicitărilor, alţii au fost mai sceptici.

Urne pentru colectarea banilor în magazinele din sat

„Vărzăreștiul este o localitate mare și ar fi fost greu să umblăm de la casă la casă pentru donaţii, așa că am instalat în magazinele din sat câte o urnă sigilată, unde cei care au dorit și au avut posibi-litate, au donau bani pentru amenajarea parcului”, povestește Zina Mânăscurtă, o altă tânără iniţiatoare a acestei idei. Vasi-

le Foltea, localnic din comună, ne-a spus că este hotărât să dea bani ori de câte ori va fi nevoie pentru a amenaja și repara locurile frumoase din sat. „Parcul este al satului nostru, și nu e mare sărăcie să dai un ban pentru a-l curăţa și înfrumuseţa”, afirmă săteanul. Acei locuitori care nu au putut contribui cu bani, au ieșit să mun-cească la curăţirea parcului. Echipaţi cu lopeţi și hârleţe, Petru Ulinici și Ion Beregoi au venit să strângă gunoiul din apropierea parcului: „Nu ne trebuie pla-tă pentru muncă. O facem pentru copiii noștri”. Nici copiii din sat nu au stat cu mâinile încrucișate. După ce în parc au fost instalate băncile, ei le-au pictat după propria imaginaţie. Acum pe bănci sunt desenate inimioare, inscripţionate me-saje sociale care îndeamnă oamenii să facă doar lucruri bune.

Din banii colectaţi de la săteni și agen-ţii economici, au mai fost instalate câteva bănci și urne pentru gunoi, au fost sădite flori și urmează a fi sădiţi arbori, vor fi pavate aleile. Până la toamnă, primarul vrea să îngrădească parcul cu gard viu și să-l ilumineze. Ion Crudu le mulţumește sătenilor care s-au implicat activ în ame-najarea parcului. „Nu poţi face nimic, dacă nu schimbi atitudinea oamenilor și nu îi determini să fie solidari în faţa pro-blemelor din comunitate. Îmi pare bine că noi am reușit acest lucru. Le suntem recunoscători celor care au contribuit la curăţirea și amenajarea parcului. Deoa-rece oamenii au fost generoși și au dăruit din puţinul pe care l-au avut, vom numi acest parc în cinstea lor: „Parcul Nobil” din comuna Vărzărești”, afirmă primarul comunei.

LILIA ZAHARIA

Șefa grădiniţei „Spicușor” din comuna Onești, raionul Hâncești, îl acuză pe primarul locali-tăţii de gestionare incorectă a banilor publici, destinaţi pentru asigurarea funcţionării acestei instituţii preșco-lare. La rândul său, primarul neagă acuzaţiile și afirmă că șefa grădiniţei n-are dovezi pentru a-și argumenta învinuirile. Scandalul este unul mai vechi, iar sătenii spun că la mijloc sunt convingerile politice diferite ale celor doi conducători.

Autorităţile raionale confirmă că, din cauza conflictului, grădiniţei din Onești i se alocă puţini bani

din bugetul local, în consecinţă, au de suferit cei peste 60 de copii de aici.

Valentina Furtună, șefa grădiniţei „Spicușor” din Onești, afirmă că pri-marul e supărat pe ea, deoarece nu-i împărtășește convingerile politice, iar din această cauză nu alocă grădini-ţei suficienţi bani pentru asigurarea funcţionării. Ea spune că a adresat nu-meroase cereri să fie alocate mijloace financiare pentru reparaţia grădiniţei, însă fără nici un rezultat. „Cum am scris acele demersuri, așa au și rămas pe hârtie, nu avem gard, iar grădiniţa este reparată cosmetic în fiecare an doar cu ajutorul părinţilor, deși în bu-getul local sunt planificaţi bani pentru reparaţia instituţiei. Unde se duc aceste sume?”, se întreabă șefa grădiniţei.

Acuzaţiile de gestionare incorectă a banilor publici nu se opresc aici. Va-lentina Furtună spune că în sat nicio-dată n-a fost organizată vreo licitaţie publică de achiziţionare a produselor alimentare pentru grădiniţă. „Din câte știu, trebuie să aibă loc un concurs, iar agenţii economici să depună dosare cu oferte, apoi grupul de lucru selectează un câștigător. La noi în localitate nu se întâmplă așa. Produsele alimentare destinate grădiniţei sunt luate direct din magazinul care aparţine fecioru-lui primarului”, spune șefa grădiniţei. Valentina Doroceanu, conducătoarea unei societăţi comerciale din comună, de asemenea spune că nu a auzit de vreo licitaţie publică de când la cârma localităţii este acest primar.

De altă parte, primarul de Onești, Sergiu Dumbravă, declară că licitaţii pentru achiziţionarea produselor ali-mentare se desfășoară cu regularitate, iar șefa grădiniţei n-a fost prezentă niciodată la concursuri deoarece ea nu face parte din grupul de lucru care se-lectează câștigătorul. Primarul confir-mă că agentul economic care a câștigat anul acesta concursul este întreprinde-rea feciorului său Anatolie, însă accen-tuează că nu a făcut parte din grupul de lucru care a selectat câștigătorul.

Reprezentantul Direcţiei Regle-mentare și Control din cadrul Agenţiei Achiziţii Publice, Gheorghe Ghidora, explică că, atâta timp cât primarul nu face parte din comisia care studiază

ofertele agenţilor economici și desem-nează câștigătorul licitaţiei, și nu există un confl ict de interese la mijloc, ruda primarului poate să participe la o astfel de licitaţie.

Banii pentru reparaţia grădiniţei au fost pierduţi

Părinţii copiilor care frecventează grădiniţa sunt nemulţumiţi că din bu-getul local se acordă puţini bani pentru această instituţie preșcolară. Alexan-dra Bocov povestește că, atunci când a mers la primar împreună cu alţi părinţi pentru a-l ruga să aloce bani pentru re-paraţia grădiniţei, el nici n-a dorit să-i asculte. „Deoarece nu se împacă cu doamna Furtună, poate, din cauza că nu l-a susţinut în campania electorală, primarul nu ne-a ascultat nici pe noi”, spune Alexandra.

Ludmila Stempovschi, consilier lo-cal, afirmă că a existat o decizie a con-siliului local, prin care au fost alocaţi 98 mii lei pentru reparaţia grădiniţei, inclusiv pentru construcţia gardului, însă banii nu au mai ajuns la destinaţie. Primarul Sergiu Dumbravă confirmă acest lucru, însă spune că a redirecţio-nat banii pentru construcţia sistemului de încălzire a gimnaziului. „Acolo era nevoie mai mare de bani, de aceea am procedat astfel”, spune primarul. În același timp, șefa Direcţiei Generale Finanţe a raionului Hâncești, Valentina Braga, explică că banii alocaţi pentru reparaţia grădiniţei puteau fi redirec-ţionaţi spre construcţia sistemului de încălzire a gimnaziului doar dacă o asemenea decizie era luată în cadrul consiliului local.

Din spusele lui Grigore Cobzac, președintele raionului Hâncești, anul trecut grădiniţa din Onești a ratat șan-sa de a fi reparată din cauza indiferen-ţei primarului: „În 2011, din bugetul de stat au fost alocate 200 mii lei pentru reparaţia grădiniţei din Onești, însă primarul a tergiversat semnarea unor acte și banii au fost retrași, pentru că nu au fost valorificaţi la timp”. Prima-rul însă tot pe șefa grădiniţei dă vina. Experta Galina Colun, șefa Direcţiei Generale Finanţe a raionului Orhei, susţine că autorităţile locale din Onești au ratat șansa de a beneficia de aceste sume din bugetul de stat, deoarece ele nu pot fi realocate în anul următor.

Președintele raionului Hâncești Gri-gore Cobzac afirmă că, din cauza con-flictului dintre primar și șefa grădiniţei, se pierd banii, iar copiii din comună au de suferit. „Anul acesta Consiliul raio-nal își ia angajamentul să aloce banii necesari pentru reparaţia grădiniţei din Onești și sper ca în curând spiritele în această localitate se vor liniști”, ne-a declarat Gr. Cobzac.

LILIA ZAHARIA

Conform ultimelor modifi-cări la Legea achiziţiilor pu-blice, intrate în vigoare la începutul anului, autorităţile care vor să achizi-ţioneze bunuri și servicii în valoare de peste 50.000 lei sau lucrări de peste 100.000 lei sunt obligate să publice în prealabil un anunţ de participare în Buletinul achiziţiilor publice.

Anterior, această obligaţie apărea doar dacă suma achiziţiilor era de 100 mii lei în cazul bunuri-

lor și serviciilor și 500 mii lei în cazul lucrărilor efectuate din banii publici. Modificarea i-a nemulţumit pe mulţi primari care afirmă că astfel procedu-rile de achiziţii se vor complica. Re-prezentanţii Agenţiei Achiziţii Publice spun că modificarea legii va garanta un grad mai mare de transparenţă în pro-cesul de achiziţii publice.

Valentina Senco, specialistă în pla-nifi care la primăria Soroca, crede că modifi cările la legislaţia achiziţiilor pu-blice sunt în dezavantajul autorităților publice locale. „Schimbările ne obligă să muncim în zadar, deoarece la con-curs se înregistrează agenţi economici noi, le perfectăm acestora acte pentru procedura de achiziție, însă până la

urmă ei refuză să mai participe la con-curs. E mult mai ușor să colaborăm cu agenţi locali, pe care îi cunoaștem”, afi rmă V. Senco. Același motiv îl invo-că și Fiodor Garaba, vicepreședintele raionului Căușeni. El declară că a pri-mit numeroase interpelări din partea primarilor din raion care își exprimă indignarea în legătură cu modifi carea legii.

De altă parte, directorul adjunct al Agenţiei Achiziţiei Publice, Ghenadie Grib, este convins că modificarea Le-gii privind achiziţiile publice va spori concurenţa pe piaţă și va oferi posi-bilitatea de a participa la concursuri agenţilor economici mai mici, asigu-rându-se astfel un grad mai mare de transparenţă a achiziţiilor publice. Li-lia Carasciuc, directorul Transparency International Moldova, de asemenea consideră că modificarea legii a fost necesară, deoarece micșorarea valorii achiziţiilor publice pentru care este obligatorie publicarea anunţului de desfășurare a concursului va permite participarea la tendere a mai multor agenţi economici, astfel vor exista mai puţine șanse ca licitaţia să fie compro-misă din cauza corupţiei. „Deși este un pas birocratic, este un început pentru a combate corupţia în procesul de achi-ziţii publice”, remarcă Lilia Carasciuc.

EXEMPLE DE IMPLICARE în soluţionarea problemelor comunităţii

Mână de la mână, pentru amenajarea parcului

CERE SOCOTEALĂ pentru banii publici!

Scandal pe bani publici la grădiniţa din Onești

Reguli noi în organizarea achiziţiilor publice

Această publicaţie este editată cu sprijinul Programului Buna Guvernare

al Fundaţiei Soros-Moldova. Opiniile exprimate în această publicaţie

aparţin autorilor și nu refl ectă neapărat poziţia Fundaţiei.

Tatiana Sârbu, Zina Mânăscurtă şi Mariana Trifan Tatiana Sârbu, Zina Mânăscurtă şi Mariana Trifan (de la stânga la dreapta) - tinerele din iniţiativa cărora (de la stânga la dreapta) - tinerele din iniţiativa cărora s-a început amenajarea parcului din Vărzăreşti.s-a început amenajarea parcului din Vărzăreşti.

Vrei să semnalezi cazuri •

de utilizare incorectă a

banilor publici de către

autorităţile locale?

Ai întrebări despre •

transparenţa în procesul

decizional?

Vrei să ne informezi •

despre practicile (bune

sau proaste) de adoptare

a deciziilor şi gestionare

a banilor publici în satul,

comuna sau oraşul tău?

Telefonează la

Experţi îţi vor răspunde la

întrebări, iar jurnaliştii de

investigaţie vor verifi ca

semnalele de gestionare

frauduloasă a banilor publici.

0800 88808„Linia verde”

pentru transparenţa procesului

decizional, cu apel gratuit

Potrivit Alexandrei Lungu,şef-adjunct al Direcţiei învăţă -mînt, tineret şi sport Nisporeni,la şcoala primară din Cîrneşti vormerge zilnic circa 30 de copii.

Aceştia vor învăţa în clase com-plet, adică elevii din clasa întîivor face orele împreună cu cei dinclasa a treia, iar elevii din clasaa doua vor face orele împreună

cu cei din clasa a patra. Astfel, înfiecare clasă vor fi cîte 16 elevi,ghidaţi de doi învăţători. „Nueste o procedură deloc bună,pentru că nu va fi eficienţă, nuva fi calitate, dar, deocamdată,aşa rămîne – la dorinţa părin ţi -lor. Mai tîrziu – vom vedea”, asubliniat Alexandra Lungu.

În ceea ce priveşte grădiniţa,va funcţiona doar o singură gru -pă pregătitoare, de dimineaţă

pînă seară. Reorganizarea gimnaziului

din Cîrneşti în şcoală primară-grădiniţă, cît şi oferirea statutu-lui de şcoală de circumscripţiegimnaziului Brătuleni, fac partedin planul de optimizări în re -ţeaua şcolară din Nisporeni.

Conform recensămîntului dinanul 2004, populaţia satului Cîr -neşti este de 608 locuitori.

Natalia Junghietu

5Expresul

Propagarea sau utilizarea pe teritoriul R. Moldova a simbolurilor regimului totalitar comunist (secera şi ciocanul)va fi sancţionată cu două tipuri de amenzi: pentru persoane fizice - pînă la 3 mii lei, iar pentru persoane juridice şi cu funcţii de răspundere - pînă la 10 mii lei. Despre aceasta a declarat preşedintele Comisiei juridice, numiri şi imunităţi, Victor Popa. Potrivit deputatului, legea intră în vigoare la 1 octombrie. (Unimedia.md)

Actual

Vineri, 27 iulie

Faceţi cunoştinţă: Partidul Socialiştilor din Republica Moldova

Membrii fondatori ai Partidului Socialiştilor din Republica Mol ‐do va au pus bazele doctrinei socialiste în Moldova contem po ‐rană, odată cu obţinerea independenţei. Cu participarea unorlideri socialişti a fost semnată şi Declaraţia de Independenţă aR.Moldova. Socialiştii au permis revenirea politică a comuniştilor moldoveniîn anii ’90. În ajunul alegerilor parlamentare din 1994, liderul co‐munist, Vladimir Voronin, i‐a rugat personal să includă în listaelectorală a Partidului Socialiştilor un grup de politicieni comu ‐nişti, deorece Partidul Comuniştilor nu putea participa la scrutin.După ce au nimerit în Parlament, politicienii comunişti i‐au trădatîn repetate rînduri pe colegii lor socialişti, au forrmat propriafracţiune şi au organizat în continuare o campanie agresivă demarginalizare a socialiştilor, pe contul cărora au devenit deputaţi.Astăzi sună ipocrit învinuirile de trădare venite din partea frac ţi ‐unii PCRM în adresa grupului socialiştilor, fiindcă anume comu ‐niş tii sînt cei care au trădat în mod cinic şi au devenit parlamen ‐tari prin înşelăciune în anii ’90.Denumirea actuală, Partidul Socialiştilor din Republica Moldova(PSRM) a obţinut‐o la Congresul de constituire din 29 iunie 1997,la care au fost adoptate statutul şi declaraţia programatică alPSRM, au fost alese organele de conducere. Atunci, co‐preşedinţiai partidului au fost aleşi Veronica Abramciuc (în momentulalegerii deţinea funcţia de director general al DepartamentuluiRelaţiilor Naţionale de pe lîngă Guvernul RM) şi Eduard Smirnov(în momentul alegerii – viceprimar al municipiului Chişinău). Peparcursul existenţei sale, PSRM a elaborat şi a propus organelorspecializate de stat, dar şi societăţii în ansamblu, un şir de docu‐mente care vizează relaţii interetncice, întărirea statalităţii moldo ‐ve neşti şi soluţionarea diferendului transnistrean.La 18 decembrie 2011, preşedinte al PSRM a fost ales Igor Dodon,deputat, ex‐ministru al Economiei, lider al grupului parlamentaral socialiştilor.

PP

Gimnaziul Cîrneşti îşi schimbă statutul

Un comunist incită spiritele la Părcani

Printr-o decizie a Consiliului comunal Răciula(Călăraşi), adoptată prin votul a 9 consilieri din cei 11 prezenţi la şedinţă, gimnaziul din satul Părcani a fost reorganizat, astfel că elevii de aici vor merge la studii, începînd cu 1 septembrie, la gimnaziul Răciula. Împotriva deciziei respective a votat un singur consilier -

Petru Danu, reprezentant al PCRM. Ulterior, el, secondat deprim-secretarul comitetului raional Călăraşi al PCRM, ValeriuSava, care e şi consilier raional, au încercat să incite spiritele laPărcani.

Mai întîi, a fost organizată o adunare ilegală a părinţilor dinPărcani, la care a fost invitat pe neaşteptate şi primarul comunei,Ştefan Temţunic. Chiar dacă primarul le-a explicat oamenilorcă gestul lor nu e binevenit şi că reorganizarea se încrie în strate-gia Guvernului de reformare a învăţămîntului, şi Petru Danu, şiValeriu Sava, au continuat să incite spiritele, chemînd oameniila nesupunere şi nerecunoaştere a deciziei consiliului comunal.

Referindu-se la această situaţie, şeful Direcţiei raionaleînvăţămînt, Andrei Ciubotaru, a declarat că, în cazul în care,printr-un paradox, decizia cu pricina ar fi anulată, pedagogii deaici nu vor mai putea primi salarii de la 1 septembrie, deoareceîn bugetul primăriei nu sînt prevăzute în acest sens mijloacebăneşti. Sursa citată mai spune că nu înţelege încăpăţinarea con-silierului comunist care-şi face, prin aceste acţiuni, imagineieftină de apărător al drepturilor romilor. De notat că satulPălanca este populat preponderent de romi.

Andrei Ciubotaru a ţinut să sublinieze că, graţie decizieiluate de consiliul comunal Răciula, copiii din Pălanca vor be -neficia de condiţii de studii net superioare, iar la gimnaziu vorfi aduşi cu un autobuz şcolar.

Tudor Josanu

”Vicepreședinții nu sînt îndo meniu, nu întrunesc capa ci tă -țile profesioniste. Noi i-am spusdirect președintelui că îl vor în -gro pa. El se mîndrește cu ei, darnu prea are cu ce se mîndri”, adeclarat pentru ”Expresul”, ime -diat după încheierea ședinței,Hara lambie Chirilov, liderulfrac țiunii PCRM din Consiliulraional Un gheni.

La rîndul lor, vicepreședințiiraionului își au dreptatea lor. Ia -tă cum au comentat dînșii acu -za țiile aduse.

Petru LANGA: Cred că nutrebuie să fiu neapărat dansatorpentru ca să pot coordona acti vi - tatea Secției cultură. Trebuie săse înţeleagă că vicepreședinții nugestionează bunurile sau ba nii,ci doar coordonează activitateadomeniilor de care sînt respon-sabili. Noi sîntem doar ca o pun -te de legătură între direcții, sec -

ții și Consiliul raional. În ceea cemă priveşte, sînt deja la al doi leamandat în funcția re s pectivă.

Iulia PANCU: A face dec la -rații care plac urechilor este ușor.Am fost învinuită public de lip -să de profesionalism, într-o șe -dință anterioară. Consider că nuam meritat. Da, sînt de acord căvin din alt domeniu, cel edu ca -ți onal. Dar ca manager am de -mon strat rezultate. Acum sîntîntr-un alt domeniu, cel econo -mic. Este adevărat, nu am dip -lo mă de economist, dar chiar nuștiu cu ce s-ar fi ocupat un eco -no mist aici, pentru că funcția nupresupune dirijare, ci coordo na -re, monitorizare și control. Cupărere de rău, trăim în țara încare niciodată nu se va dori săiasă adevărul la suprafață. Eunu pretind că sînt o lacrimă, daram mers frumos pînă acum prinviață. În funcţia actuală nu mă

simt incomod. Aș vrea ca noi săfim apreciaţi după rezultate. Euam un credo: unde voi fi, voimunci pentru rezultate.

Tudor RĂDEANU: Eu luc -rez în domeniul asistență so ci -ală din anul 1987. Dacă cinevaconsideră că acești ani au trecutîn zădar, e problema lui. Fun -cția pe care o deţin e importantăpentru mine, dar nu mă țin cudinții de ea. Cît privește nu mă -rul de vicepreședinți, pot fi cincisau zece, principalul e să facătreabă. Trebuie să se ştie că nuse cheltuie mai mult pentru sa -la rizare. Dar comuniştii au uitatce făceau cînd erau la conduce -rea raionului? Șefii de atunci aiDirecției agricultură, ai Direc -ției învățămînt, dar și un vice -pre ședinte al raionului locuiaula Boghenii Noi, Todirești și,respectiv, Valea Mare. V-aţi pusîntrebarea cît combustibil se chel -tuia zilnic doar pentru transpor -tarea acestora la serviciu și îna -poi?

Anatol Arhire, un alt vice pre -şedinte de raion, a refuzat cate-goric să se expună pe marginea

subiectului respectiv. Al cincilea vicepreședinte,

Alexandru Ciuvaga, a fost denegăsit. Dînsul se află în conce -diu. Reamintim că decizia pri -vind instituirea a cinci vice pre-ședinți ai raionului Ungheni afost luată unanim de către Con-siliul raional la ședința din 6 oc-tombrie 2011. Inițiativa a apar -ți nut președintelui raionului, Iu -rie Toma.

La şedinţa din 19 iulie 2012,comunistul Ivan Filimon i-a ad -resat lui Iurie Toma întrebarea:cît de oportun și eficient este săaibă cinci vicepreședinți? Dupăce a menţionat că se mîndreștecu cei ce ”muncesc cu el cot la cotzi de zi”, Iurie Toma a făcut o ana -logie cu structura ConsiliuluiJudețean Iași, unde președinteleare la fel cinci vicepreședinți.

De notat că judeţul Iaşi are,potrivit datelor ultimului recen -să mînt, o populaţie de 826 mii552 locuitori, iar suprafaţa e de5476 km p. Populaţia raionuluiUngheni e de 117 mii, iar sup ra -faţa de 1083 km p.

Ina Landa

Cinci vicepreședinți: mulţi sau puţini, buni sau răi? Comuniştii ungheneni ies la rampă. La ultima ședință, din19 iulie, a Consiliului raional, aceştia i-au cerut socotealăpreşedintelui raionului, Iurie Toma, în ceea ce priveştenumărul mare de vicepreședinți, tocmai cinci, care, pe deasupra, dau dovadă, potrivit lor, de neprofesionalism.

De la 1 septembrie, satul Cîrneşti din raionul Nisporeninu va mai avea gimnaziu. Aici va rămîne să activeze doar o şcoală primară-grădiniţă. Cei peste 50 de copiimai măricei, care au trecut de şcoala primară, îşi vorcontinua studiile la gimnaziul din Brătuleni, situat la o distanţă de patru kilometri.

Dacă nu se tratează, un bolnavde tuberculoză pulmonară infec -tează anual 10-15 persoa ne. Denotat că 80% din victi mele tu-berculozei sînt persoane tinere(15-49 ani), active din punct devedere socio-economic.

O problemă deosebită devi -ne tuberculoza în ţările cu nivelde dezvoltare scăzut, bîntuite decrize social-economice, şomaj,migraţie masivă a populaţiei, fi -nanaţare insuficientă a progra -melor de sanătate. Şi în R.Mol -dova tuberculoza rămîne o prob -lemă specială a sănătăţii publi -ce. Creşte incidenţa şi, an de an,creşte mortalitatea prin tubercu -loză.

Toate acestea au determinatOrganizaţia Mondială a Sănătă -ţii (OMS) să declare situaţieexcepţională globală în privinţatuberculozei, fiind adoptată onouă strategie privind controlulacestei maladii. Strategia res -pec tivă, recomandată de OMS,a fost aplicată în peste 100 de

ţări ale lumii şi e cunoscută subdenumirea de DOTS. În 1993,Banca Mondială a recunoscutacest program ca unul dintrecele mai eficiente din punct devedere economic.

În R.Moldova DOTS a fostimplementat în anul 2004. Înmai multe raioane, inclusiv laUngheni, au fost create centre co -munitare de suport al bolnavilorde tuberculoză, finanţate dinFondul internaţional de politicişi strategii în sănătate. Acestecentre oferă suport social, psi-hologic şi de tratament pacien -ţi lor de tuberculoză, oferă su -port psihologic şi familiilor aces -tora. Pentru ca activitatea să fiemai eficientă, centrele conluc -rează cu autorităţile publice lo-cale, cu asistenţii sociali şi po li-ţistii de sector.

Este foarte important pentrutratamentul şi supraveghereatu berculozei, ca pacientul să seadreseze medicului chiar la apa -riţia primelor simptome: tuse

mai mult de două săptămîni,pierderea în greutate, lipsa pof -tei de mîncare, transpiraţie, apa -tie. Adresarea imediată la me -dic, examenul medical în timputil ar permite diagnosticareaprecoce a maladiei, ceea ce aruşura tratamentul acesteia.

De notat că tratamentul tu-berculozei este foarte costisitorşi de lungă durată, în depen den -ţă de stadiul de depistare a bolii.Trebuie să se ştie că în R. Mol -do va tratamentul e gratuit, asi -gurat de către stat. Cu cît boalaeste depistată mai devreme, cuatît mai uşor şi de scurtă durată

va fi şi tratamentul. Boala de -pis tată tardiv se tratează foartegreu, e de lungă durată şi ducela infectarea altor persoane cecontactează cu bolnavul.

Dacă doriţi să fiţi sănătoşi,vizitaţi regulat medicul de fa -milie sau adresati-vă direct lamedicul specialist pneumolog,ftiziopulmonolog sau la CentrulComunitar de Suport al bolna -vilor cu TBC, ce se află în in -cinta dispensarului antitu bercu-los.

Centrul Comunitar de Suport al bolnavilor

cu TBC Ungheni

Tuberculoza rămîne o problemă specială a sănătăţii publice Deşi au trecut peste o sută de ani de la descoperireaagentului patogen al tuberculozei, această maladierămîne o problemă medicală şi socială de importanţăvitală. În lume, în fiecare secundă, o persoană esteinfectată, în fiecare 4 secunde se imbolnăveşte de tuberculoză, iar în fiecare 10 secunde un bolnav cu tuberculoză decedează.

Cel mai vizitat site din regiunea Ungheni

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU, ROMÂNIA

Oferta educatională pentru tineri de origine română din Republica Moldova

1) Cifra totală de școlarizare cu bursă, pentru tineri de origine română din Re-publica Moldova care au diplomă de bacalaureat obținută în România2) Cifra de școlarizare cu bursă, pentru tineri de origine română din RepublicaMoldova, țări învecinate și diasporă

DETALII Telefon: +40-234/542.411, Fax: +40-234/545.753, E-mail: rector@ub.ro, Web: http://www.ub.ro/

1) 2)

6Expresul

Sesiunea din acest an a fost cea mai slabă din toată istoria bacalaureatului în R. Moldova. Fiecare al 12-lea elev a picat cel puţin un examen, iar rata de trecere a fost de 88%, cu aproape 5% mai mică decît anul trecut. Peste 100 de elevi au 10 pe linie, dar majoritatea au luat 6 şi 7. În acest an, fetele au bătut băieţii la capitolul medie generală. Pentru organizarea examenelor de BAC din acest an au fost alocate 5 milioane de lei. (Prime.md)

Fragmentarium

Vineri, 27 iulie

Şi copiii din raionulUngheni beneficiază de odihnă

Cîte 640 de copii au avut şansa săse odihnească simultan în taberele dinraionul Ungheni: „Codreanca” (or. Cor - neşti) – cu o capacitate de 100 de lo -curi, „Pro Sănătatea” (Rădenii Vechi) –400 locuri, „Plus Armonie” (or. Un -gheni) – 140 de locuri.

Consiliul raional Ungheni a achi zi -ţi onat, în cele două tabere din raion,427 foi de odihnă pentru copii defa vo -rizaţi, 25 % fiind repartizate gratuit, iarcelelalte – la preţul a 15% din cost. Con -siliul orăşenesc Ungheni a alocat 340mii de lei pentru odihna copiilor în ta -bă ra „Plus Armonie”.

Şi Ministerul Muncii, Protecţiei So-ciale şi Familiei a achiziţionat 750 defoi de odihnă pentru copii în tabereledin Ungheni. Acestea au fost reparti-zate ulterior, gratuit, copiilor din maimulte localităţi ale republicii.

Surprize delicioase pentru copii

Recent, la „Pro Sănătatea” din Ră -de nii Vechi au venit, cu surpize delicioa -se pentru copii, reprezentanţi de la SA„Incomlac” Bălţi. Ei le-au împărţit iaur -

tul „Jardi”, un produs absolut natural. Mulţumim din suflet pentru acest

gest. Ne-am dori ca şi alţi agenţi eco-nomici să le urmeze exemplul. Or, cineaduce bucurii copiilor este binecuvîntatde Dumnezeu!

(liviu.gulica@gmail.com)

Colţişorul de rai din inima codrilor

Tabăra ,,Pro Sănătatea” e o ade vă -ra tă împărăție pentru copii. Aici ei potsă se odihnească din plin, să se remarceca personalităţi. Şi eu am avut marelenoroc să mă odihnesc în această tabărăde nota zece. Obișnuiesc, în fiecare an,să vin aici, unde sîntem ocrotiți de cei maibuni dintre cei mai buni educatori. Ei,timp de zece zile, ne înlocuiesc părinții,trăiesc aceleași emoții ca şi noi.

Vreau să le transmit sincere mulţu -miri doamnelor Rodica Lupu, direc-toarea taberei, Anisia Gulica, directoreducativ, scumpelor mele educatoareLidia Vatavu si Cristina Cojocari, darşi întregului personal, care depun mul -tă muncă pentru ca noi să ne simțimbine.

Vă îndemn să veniți la tabăra ,,ProSănătatea”. Vă asigur că nu veți reg -reta.

Nicoleta Bodrug, satul Hîrceşti

Pînă aici, nimic neobiş nu -it. Povestea Irinei însă este im -presionantă. Suferă, de mică,de o boală destul de rară, nu -mi tă nanism hipofizar. Adică,creşterea ei este foarte lentăsau întîrziată. Chiar dacă a ajunsla vîrsta majoratului, arată cao copliţă. Dumnezeu însă i-adat un dar neobişnuit: cu mî -nu ţele ei mici, dar de aur, im -presionează pe oricine cu icoa -nele realizate de ea.

La început picta peisaje,flori, natură moartă. Într-obună zi, la ora de pictură, aîncercat să deseneze chipulSfintei Matrona. De atunci nus-a mai lăsat de iconografie.Desenează mai mult în acua -relă, pe sticlă. Are, în prezent,17 icoane pictate de ea. Toateîi sînt dragi, toate au devenit

parte din ea. Irinuţa îşi iubeşteicoanele ca ochii din cap.Vorbeşte cu mare drag desprefiecare dintre ele.

Acum cîţiva ani, după ce afinisat studiile gimnaziale, omăicuţă de la mănăstirea Fru-moasa din raionul Călăraşi ainvitat-o la mănăstire. Ştia aceamăicuţă de talentul ei şi se gîn -dise că anume acolo, la mă -năs tire, Irina se va putea rea li-za pe deplin, acolo va puteacontinua ceea ce a început săfacă de cîţiva ani buni.

Împreună cu mama au de -cis altfel: să-şi continue studi-ile la liceu, ca mai apoi sămeargă la o facultate. Viseazăsă studieze la UniversitateaPedagogică de Stat „Ion Crean -gă” din Chişinău, Facultateaarte plastice şi design.

Recent, a participat la oex poziţie cu genericul: „Sfin -te comori româneşti de peambele maluri ale Prutului”.Pentru ea acest eveniment afost un nou imbold şi o con -şti entizare mai profundă afaptului că şi-a ales calea co -rectă în viaţă.

Locuieşte la Petreşti cuma ma sa şi cu fratele maimic. Anume mama este ceacare o ajută nespus de mult, oîncurajează şi, cîte odată, stăchiar şi nopţile alături de eapentru ca fata să-şi terminelucrarea. Despre tatăl ei nuvrea să vorbească. Spune doarsec: „Tată nu am, chiar dacăel trăieşte...”.

Dumnezeu a pus-o la mariîncercări. Dar a reuşit să trea -că peste ele, să rămînă cu su-fletul curat. Povesteşte cu plă -cere despre sentimentele care

o cuprind cînd începe a picta:„Simt o linişte sufletească. Cuadevărat, pictatul icoanelor es -te un har dumnezeiesc. Atuncicînd le pictez, am sentimentulcă timpul se opreşte în loc.Cum dau cu pensula pe sticlă,simt mirosul de tă mîie”.

Irina a adunat în colecţiasa 17 icoane. Îşi doreşte foar -te mult să le sfinţească şi spe -ră că, cu ajutorul lui Dum -nezeu, dorinţa ei se va împlinicît de curînd.

Şi mai are un vis. Icoana eipreferată, cu care se vedeamergînd la cununie peste ani,s-a spart. Speră din suflet căva putea, într-o bună zi, s-opucteze din nou. Dar pentruaceasta, spune, are nevoie delinişte sufletească şi... susţi -nere financiară.

Veronica Gorea,studentă stagiară

LicitaţiePrimăria comunei Buciumeni, raionul Ungheni, anunță pen-tru data de 14.08.2012, ora 10.00, desfășurarea licitațieipublice ”cu strigare” de vînzare-cumpărare a lotului propri-etate publică cu destinație agricolă din extravilanul satului. Lotul nr.1: teren, suprafața – 0,40 ha, nr. cadastral9222205089, bonitatea 52 gr, prețul inițial 6400 lei.Acontul constituie 10% din prețul inițial stabilit. Taxa de par-ticipare este de 200 lei pentru persoanele fizice și juridice.Documentele de participare la licitație se depun pînă ladata de 10.08.2012, ora 17.00 în biroul nr.2 al primăriei. Relații la telefoanele: 023646236; 023646410.

Dumnezeu a pus-o la mari încercări. Dar a reuşit să treacă peste ele

Ştiţi cît poate costa un sim-plu mers pe stradă sau o plim-bare într-un parc populat cuin divizi needucaţi? Cît costăadunarea gunoiului aruncatpeste tot, un pom rupt, un becspart, o bancă distrusă? Nuştim a preţui ceea ce avem. Şiasta, pentru că mulţi conce tă -ţeni de-ai noştri au făcut o şcoa -lă de mîntuială. Nu au frec ven-tat instituţiile care să le asigu -re civilizarea prin asimilareade informaţii, unde să poatăsă-şi continue educaţia şi dep -rinderile obţinute în şcoală.Adică, le-a lipsit biblioteca.

Preşedintele Federaţiei Ru -se, Vladimir Putin, a rezolvatproblema accesului la infor-mare, documentare şi lecturăpublică prin transformarea a800 de baruri în biblioteci pub - lice. Bravo lui! Noi nu sîntemîn stare să păstrăm nici ceea ceavem. Căutăm o formulă deoptimizare...

Măi frate, măi, de cînd seeconomiseşte în detrimentuleducaţiei şi culturii? Minteamoldoveanului de pe urmă -tăiem creanga pe care stămcocoţaţi.

Sînt bibliotecară, mi-i dra -

gă profesia. O spun cu mînape inimă: asemenea dispreţfăţă de rostul, locul şi viitorulbibliotecilor nu am mai întîlnitniciodată nicăieri în altă parte.Îngrozitoare este lipsa de per -spectivă pe care ne-o oferă ceice guvernează. De aceea şimulţi dintre noi migrează sprealte domenii. Păcat.

Ca să poţi cere, trebuie sădai. Spuneţi-mi, dragi aleşi aipoporului, ce s-a întîmplat cupromisiunile făcute în campa-nia electorală? Ce condiţii aţicreat pentru bibliotecile pub-lice, unde vara ne sufocăm decăldură, iar iarna stăm îmbo -do liţi ca nemţii sub Stalingrad?Unde sînt calculatoarele pro mi -se, ca lumea să poată beneficiade acces liber la infor maţie?

Da, vom avea calculatoareşi tehnologii ultramoderne, darnu din mila voastră, ci a Fun -da ţiei “Melinda şi Bill Gates”,care vine să doteze tehnologicbibliotecile publice prin pro-gramul ,,Biblionet-lumea înbiblioteca mea”. Să cîştige ceideştepţi şi care merită!

Avem un Colţişor Ameri-can la Biblioteca Publică “Di -mit rie Cantemir” din Ungheni,

dar şi acesta este un serviciu alAmbasadei SUA în Moldova.Avem trei computere perfor-mante conectate la internet, li -teratură în engleză, DVD-uri,jocuri pentru copii, programede studiere a limbii engleze,acces liber la internet şi totul– gratuit! În curînd vom primimobilier nou, cărţi pentru co -pii şi adulţi - totul pentru o de-servire mai calitativă a utili za-torilor. Dacă vă imaginaţi căamericanii nu sînt loviţi de cri -za mondială, vă înşelaţi amar-nic. Dar la ei se pune accentulpe dezvoltarea personală acetăţeanului şi promovareaculturii americane, inclusiv înMoldova.

Dacă vizitaţi cumva site-uri le primăriilor, consiliilorlocale sau raionale, ale insti tu -ţiilor publice, şi o să vă minu -naţi. În cele mai multe dintreele biblioteca publică nici mă -car nu este menţionată la com-partimentul: instituţii utile mem -brilor comunităţii. Sigur, avemtreburi mai ,,importante” defăcut, tovarăşi!

Trebuie să ştiţi că bibliote -ca publică este un spaţiu soci -al. Lipsa sau reducerea aces -

tuia duce la involuţie, iar so-cietatea începe a duce o viaţăde vizuină.

Biblioteca este o instituţiea prezentului şi a viitorului.Chiar dacă voi, cei de la con-ducere, nu vă daţi seama căinvestiţia în capitalul umaneste esenţială pentru menţi ne -rea unui popor, după ce veţideveni ţărînă, credeţi-mă pecu vînt, biblioteca tot va exista.Iar doritori de a citi cărţi îm-prumutate vor fi cu duiumul.

Poate se îndură de noi Ma -nagerul-şef al programuluiTerra şi ne dă mintea cea de peurmă. Ar trebui să citim, poa -te, mult mai des „Hai, măi fra -te,/ Hai, măi frate,/ Zoriles-aprind...”. Versurile le găsiţila noi la bibliotecă.

Morala: ,,Cine şi-a astîm -părat setea, întoarce spatelefîntînii din care a băut, iar por-tocala stoarsă ajunge de pe otipsie de aur în lada cu gunoi”.

Măi frate, măi, de cînd se economiseşteîn detrimentul educaţiei şi culturii?

De la A pînă la Z cu Ala Mutilică

Irina Ciobanu, pe care consătenii o numesc cudrag Irinuţa, este elevă în clasa a XII- a la Liceul„Gaudeamus” din Petreşti, Ungheni. Şi-a dorit demică să fie medic, dar pictura, la un moment dat,a acaparat-o. Se joacă în culori de la vîrsta de 12ani. A făcut şcoala de pictură timp de patru ani,fiind îndrumată de profesoara Tatiana Ceban.

În fotografie: Irina Ciobanu în mijlocul icoanelor sale

Luni, 30 iulieTVM6.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15Baştina 7.00 „SECRETUL TĂRÎMULUILUNII” 8.40, 15.20 Descoperă Moldova 9.10“NOILE AVENTURI ALE LUI BLACKBEAUTY” 9.40 “A DOUA ŞANSĂ” 10.10 Re-porterul de gardă 10.35, 11.30 Documentar12.00 Vedete la bis 13.10 Desene animate 13.35Cultura azi 14.20 Spectacol 15.30 “TAINA, OAVENTURĂ ÎN AMAZONIA” 17.15 Focus.Magazin TV 18.00 Sub acelaşi cer 18.30, 19.30,21.15, 21.30 Jocurile Olimpice 2012 19.00Mesager 20.20 Povestea de seară 20.35 Un sfertde vorbă cu Ilona Spătaru.PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile ProTv 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15, 16.15„TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00 Apropo TV12.00 România, te iubesc! 14.00 „CRĂCIUNULPICĂ DIN CER” 17.45 Happy Hour 20.30„LAS FIERBINŢI” 23.15 „CHUCK”.

Marţi, 31 iulieTVM6.00, 9.00,13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Subacelaşi cer 6.45, 10.40, 12.30, 13.10 Documentar7.45 “DĂNILĂ PREPELEAC” 9.10, 14.40“TAINA, O AVENTURĂ ÎN AMAZONIA”11.30 Program muzical pentru copii 12.00 Ac-cente economice 16.10 “Retro-hit”. Program muz-ical 17.15 Evolution Party 18.00 Unda Bugeacului18.30, 19.30, 21.15, 21.30 Jocurile Olimpice 19.00Mesager 20.10 Povestea de seară 19.55 În drumspre Londra 20.25 Portrete în timp.PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 ŞtirilePro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15,16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00 „CRĂ -CIUNUL PICĂ DIN CER” 14.00 „PEDEAP -SA PRINŢESEI ARABE” 17.45 Happy Hour20.30 „Serviţi, vă rog” 23.00 „CHUCK”.

Miercuri, 1 augustTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.30Ştiri 6.15 Unda Bugeacului 6.45 Respiro 7.10,8.15 Bună dimineaţa 9.10 “TAINA, OAVENTURĂ ÎN AMAZONIA” 10.30 Părinţişi copii 11.00, 14.50, 34.45 Documentar 12.00Baştina 12.45 Descoperă Moldova. SatulPăuleşti 13.10 “ÎNGERUL ALBASTRU” 13.40Petalo romano 14.10 “DORA” 16.20 Focus.Magazin TV 17.15 Portrete în timp 17.50Chişinăul de ieri şi de azi 18.00 Svitanok 18.30,19.30, 21.15, 21.30 Jocurile Olimpice 19.00.

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 ŞtirilePro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15,16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00„PEDEAPSA PRINŢESEI ARABE” 14.00„PATRU OCHI ŞI ŞASE ARME” 17.45, 20.30„Serviţi, vă rog” 23.00 „CHUCK”.

Joi, 2 augustTVM06.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00,23.00 Ştiri 6.10 Svitanok 6.45 Chişinăul de ierişi de azi 7.10, 8.15 Bună dimineaţa 8.00 Din fon-dul TV Moldova 1 9.10, 13.10, 16.00, 18.00Documentar 10.30 Natura în obiectiv 11.00Compozitorul Vlad Burlea la 55 ani 12.00 Oseară în familie 13.40 Unda Bugeacului 14.15Recital. “Zdob şi Zdub” 15.20 “FENTA” 16.45Cinemateca universală 17.15 Evolution Party18.30, 19.30, 21.15, 21.30 Jocurile Olimpice19.00 Mesager 20.20 Poveste 20.35 Respiro20.50 Super-loto “5” din “35” 23.15“ÎNGERUL ALBASTRU”. PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 ŞtirilePro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15,16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00„PATRU OCHI ŞI ŞASE ARME” 14.00„BĂIEŢII DIN DECEMBRIE” 17.45 Serviţi, vărog! 20.30 „LUNETISTUL”.

Vineri, 3 augustTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 20.30 Ştiri6.15 Cuvintele credinţei 7.10, 8.15 Bunădimineaţa! 7.20 “AŞA VREAU EU” 9.10 Dinfondul TV Moldova 1 9.40 “A DOUA ŞANSĂ”10.35, 15.45 Documentar 11.30 Vector euro-pean 12.00 La noi în sat 12.40 Un sfert de vorbăcu Ilona Spătaru 13.10 “VETERINARUL”14.40 svitanok 15.10 Moldovenii de pretutin-deni 17.15 Picături de “Dor” 17.30, 20.45, 21.00Jocurile Olimpice Portrete în timp 19.00Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Dor. PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15, 16.15„TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00 „BĂIEŢIIDIN DECEMBRIE” 14.00 „GAŞCA” 17.45Serviţi, vă rog! 20.30 “ÎN SPATELE LINIILORINAMICE” 22.45 “SWEENEY TODD: BAR-BIERUL DIABOLIC DIN FLEET STREET”.

Sîmbătă, 4 augustTVM6.00, 18.00, 23.50 Ştiri 6.15, 7.05, 9.05, 16.00Documentar 8.05 Vedete la bis 9.15, 14.40,

16.00 Documentar 10.00 Magazinul copiilor10.30 Părinţi şi copii 11.00 Casa mea 11.30 Dor12.00 Spectacol 13.00 “VETERINARUL”14.40 Desene animate 15.30 La mulţi ani!16.30, 20.45, 21.00 Jocurile Olimpice 18.15Erudit cafe 19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50“Sax-story”. Cvartetul “Accademia” 20.25 Unsfert de vorbă cu Ilona Spătaru. PRO TV7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro TV 10.00,13.05, 14.00 Teleshopping 10.15 „GAŞCA” 12.00„LEGENDA CĂUTĂTORULUI” 13.20 „MER-LIN” 14.15 „CEA MAI BUNĂ MUTARE” 16.15„SELENA” 20.30 „RAMBO” 22.30 „FRĂŢIA V”.

Duminică, 5 augustTVM6.00, 18.15, 23.55 Ştiri 6.15, 8.00, 11.30, 13.30

Documentar 7.10 Cuvintele Credinţei 8.30Spectacol 9.10 Desene animate 10.00 Ring Star11.00 Focus. Magazin TV 11.30 La datorie12.00 Portrete în timp 12.30 Natura în obiectiv13.00 Program muzical 14.00 Baştina 14.45 Lanoi în sat 15.30 La mulţi ani! 16.00, 19.30, 19.45Jocurile Olimpice 2012 18.30 Chişinăul de ierişi de azi 18.40 Loteria “Milioane pentruMoldova” 19.00 Mesager. PRO TV7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro Tv 10.00,13.05, 15.00 Teleshoping” 10.15 „LEGENDACĂUTĂTORULUI” 11.00 „CEA MAI BUNĂMUTARE” 13.20 „MERLIN” 15.15 „20.000 DELEGHE SUB MĂRI” 17.00 „INELUL NI-BELUNGILOR” 20.30 „MISS AGENT SE-CRET” 22.45 „ÎNTRE TRECUT ŞI PREZENT”.

7Expresul

Citatul săptămîniiPrietenia nu rezistă nici la jigniri, nici la înfrîngeri. Ea moare. Titu Maiorescu

Programe TVPublicitate

Vineri, 27 iulie

Luni 17.15 „Sare şi piper”. Divertisment(Jurnal TV)23.00 „Убить Билла 2”. Film (СТС)23.40 „По закону”. Serial (РЕН )Marţi19.45 „Leacuri pentru neamuri”.Divertisment (Jurnal TV)21.00 „Разумное сомнение”. Film(СТС)23.05 „Остров ненужных лю -дей”. Serial (Россия РТР)Miercuri13.45 „Глухарь. Продолжение”.Serial (НТВ)21.00 „Месть”. Film (СТС)21.30 „Fabrika” (Publika)Joi9.30 „Последний кордон. Про-должение”. Serial (Россия РТР)

15.25 „Все любят Рэймонда”.Film (Sony)21.00 „Я ненавижу День СвятогоВалентина”. Film (СТС)Vineri20.00 „Чёрное Золото”. Film (СТС)21.00 „O dată-n viaţă”. (TVR 1)23.20 „С приветом, Козаностра”(Россия РТР)Sîmbătă10.20 „Прикзано женить”. Film(Россия РТР).20.00 „Маргарет Тэтчер”. Film (Sony)21.00 „În Trecerea anilor” (TVR 1).Duminică10.15 „Контракт на любовь”. Film(СТС)20.00 „Женшина и мужчины”.Film (Sony)21.00 „Братья Грим”. Film (СТС)

VĂ RECOMANDĂM LA TV!

Codare contra consumului de alcool

Psihoterapie PsihoanalizăDoctor Galina Aparu

Servicii licențiate

or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, of. 208Programare la tel.: 079521319

Cumpărămmetal uzat –

1700 lei/tonatinichea (tablă) –

1200 lei/tona. Tel.: 069633667;

069338318; 069289501

Vînd teren pentru construcţii în centrul oraşului Ungheni, suprafaţa– 4,6 ari. Telefon: 069264162.

Vînd două camere în cămin, cartierul Dănuţeni. Telefon: 068114428,068114450.

Se dă în chirie apartament cu două odăi pe timp îndelungat, încartierul Dănuţeni (lîngă magazinul „Moldova”). Nemobilat, căldurăautonomă. Telefon: 068114428, 068114450.

Требуется водитель экспедитор, водитель на

кару, электрик, разнорабочие и кладовщик

железобетонных

изделий.

моб.: 067431371

Cursuri gratuite şi contra plată- Bussines;- Limbi străine (toate nivelurileitaliană, franceză, ger ma nă,engleză, spaniolă);- Calculator pentru începători.Telefon de contact: 0 (236) 22910; 079614335,068690907.

Sanatoriul Preventoriu de Bază “CONSTRUCTORUL” ÎSÎntreprindere unicală de recuperare medicală din R. Moldova

Metode tradiţionale şi netradiţionale de diagnostic şi tratamentVă oferim:Consultaţia medicilor specialişti de orice profil, metode de diagnostic:ultrasonografie, rectoromanoscopie, diagnostic funcţional, laborator clinic, biochimic şi imunologic– cu obținerea rezultatelor în aceeași zi, diagnosticul computerizat, iridodiagnostic, prescripţii pentruochelari şi lentile de contact ș.a.

Tratamente clasice, precum şi prin metode tradiţionale:băi şi duşuri curative, duş-masaj subacvatic, aplicaţii de nămol, lut, parafină, ozocherită, șunghit, electro-fizioterapie, masaj și gimnastică curativă, terapie manuală, fitoterapie, ozonoterapie, hidrocolonoterapie, tratament cu lipitori, cu înţepături de albine, baroterapie generală, acupunctura,psihoterapie ș.a.

Adresa: or. Chişinău, str. Zelinski,15 Tel. 022522741 (recepția cu regim nonstop), 022639629, 022551964, 079368099 (marketing). E-mail: marketing.tatiana@yahoo.frCentrul clinic este dotat cu utilaj medical modern, saloane cu toate comodităţile, cafenea pentru 200locuri. Aici activează 145 de medici cu categorii înalte de calificare, sînt utilizate peste 130 de metodede tratament, multe dintre care – doar la noi! Serviciile sînt accesibile pentru oricine.www.sanatoriul-constructorul.md La prezentarea acestui anunţ decupat beneficiați de reduceri de 10% la biletele de tratament.

Admiterea ‐2012

INSTITUTUL DE CRIMINOLOGIEPUNCTUL CONSULTATIV UNGHENI

Institutul de Științe Penale și Criminologie Aplicată invită la studii persoanele care își doresco specialitate de prestigiu și care le‐ar permite o realizare profesională garantată atît în țară,cît și peste hotarele Republicii Moldova.

Institutul de Criminologie propune pentru instruirea la standardele avansate europeneurmătoarele taxe de studii (învățămînt cu frecvența redusă și instruirea profesionalăcontinuă): DREPT (jurist‐criminolog) – 5000 lei; PROTECȚIE, PAZĂ, SECURITATE (criminolog, specialist în securitate privată)– 4500.Recalificarea profesională: DREPT – 2 ani (5000 lei); PSIHOLOGIE – 2 ani (4000 lei); PROTECȚIE, PAZĂ, SECURITATE – 2 ani (4000 lei)

Informații suplimenmtare la tel: 079330181; 0236 26583ÎNSCRIERE LA STUDII ONLINE: www. criminology.md

Vînd Mitsubishi Space Wagon,a.p. 1999, motor 2400 cm c.,

tracțiune 4x4, benzină, 7 locuri‐miniven. Telefon:

068800860. Preț negociabil!

Vînd automobil Lada Kalina, anul producerii 2006, motorul1600 cm c., tracțiune din față,

benzină. Tel.: 069212383. Preț negociabil!

Se vinde casă (din 1966) în satul Corneşti. Teren 25,6ari (10 ari ‐ vie). Se află mai

sus de primărie, la o distan ţăde 300‐400 metri.

Telefon: 0(22) 731797;060267498.

Vînd casă în centrul satului Pîrliţa. Telefon: 069509161,

067460041.

AVIZAparatul preşedintelui raionului Nisporenianunţă concurs pentru ocuparea funcţiilor publice vacante:• specialist (problemele resurse umane)• specialist principal (domeniul planificării şi prognozăriiproducţiei agricole, Secţia Agricultură şi Industria Prelucrătoare)Informaţia privind condiţiile de desfăşurare a concursului poate fiobţinută pe pagina web: www.nisporeni.md sau la tel.: 026422381.

Primăria Onişcani, raionul Călăraşianunţă concurs pentru ocuparea funcţiei vacante de contabil‐şefCondiţiile de participare la concurs:‐ deţinerea cetăţeniei Republicii Moldova;‐ posedarea limbii de stat;‐ neatingerea vîrstei necesare obţinerii dreptului la pensie pentrulimita de vîrstă;‐ lipsa antecedentelor penale pentru infracţiuni săvîrşite cuintenţie;‐ neprivarea de dreptul de a ocupa funcţii publice;‐ abilităţi de lucru la calculator: Word, Excel, IC, Internet;‐ studii în domeniul financiar‐bancar, economic.Participanţii la concurs vor prezenta timp de 20 zile din datapublicării avizului următoarele documente:‐ cererea;‐ copia buletinului de identitate;‐ copiile diplomelor de studii şi ale certificatelor de absolvire acursurilor de perfecţionare profesională şi\sau de specializare;‐ copia carnetului de muncă;‐ certificatul medical;‐ Curriculum Vitae.Telefon de contact: 024435238; fax: 024435236.

Judecătoria Ungheni (or. Ungheni, str. Naţională 21, biroul nr. 4)solicită prezenţa lui Diaconu Tudor în şedinţa judiciară fixată pentrudata de 14 august 2012, ora 9.00, pe cauza civilă intentată la cererealui Diaconu Galina către Diaconu Tudor privind partajarea creditului.

Judecător, Mihail MoraruJudecătoria Ungheni (str. Naţională 21) solicită prezenţa SRL „Ono‐mar”, sediul s. Zagarancea, r. Ungheni, în calitate de pîrît în cauzacivilă înaintată de către BC „Moldova Agroindbank” privind exe‐cutarea dreptului de ipotecă care va avea loc la data de 15.08.2012,ora 9.30, biroul 7, în sediul Judecătoriei Ungheni.

Judecător, Maria MalanciucJudecătoria Călăraşi solicită prezentarea cetăţeanului Chicu Sergiu,domiciliat în s. Horodişte, r. Călăraşi pentru data de 6 august 2012,ora 9.30, la şedinţa judiciară (or. Călăraşi, str. Alexandru cel Bun 153,bir.14) în calitate de pîrît pe cauza civilă privind desfacereacăsătoriei, intentată la cererea reclamantului Chicu Rodica.

Judecător, Valentina Criucicova

Dragi cititori credincioși,S‐a descoperit o mare minune Dumnezeiască, maica stareță Paraschiva.Ea a fost binecuvîntată de Dumnezeu pentru a ajuta oameni la necaz șiîn pragul disperării. Venită de curînd din țara sfîntă Ierusalim, maicastareță deține cele mai puterncie slujbe, rugăciuni, plante, apă sfințităfăcătoare de minuni. Toate știute numai de ea, maica stareță Paraschiva,cu harul ei preasfînt, elimină tot ce este legat de farmece, vrăji,blesteme, boli incurabile, vindecă depresia, durerile de cap, dureri depicioare, amorțeli, impotența, scoate argintul viu din corp, împreuneazăfamilii dezbinate, aduce spor în casă și în afaceri și multe altele. Toateacestea chiar și prin telefon de la distanță pe numele de botez și aldatelor personale, vă deschide Cartea Sfîntă gratuit în numele Domnu‐lui. Gratuit de luni pînă luni. Telefon: 0746811663 (România)MulțumiriLiuba din Ungheni: Mii și mii de mulțumiri stareței Paraschiva că, prin put‐erea ei miraculoasă, m‐a vindecat de depresie și m‐a împreunat cu soțulmeu, după o despărțire de trei ani, care mă părăsise pentru o altă femeie.Mă numesc Olga și sînt din Ungheni. Țin să‐i mulțumesc pe aceastăcale stareței Paraschiva că, printr‐o rugăciune telefonică, mi‐a dezlegatcununia ce o aveam legată prin vrăji. Aveam 43 de ani și nu mă puteamcăsători, iar acum sînt căsătorită și fericită.Veaceslav din Ungheni. Îi mulțumesc făcătoarei de minuni Paras chi vacă m‐a vindecat de impotență și mi‐a scos argintul viu din corp. Aveamdureri și amorțeli în tot corpul.Mă numesc Elena, sînt stabilită în Moscova. Aflînd de la o rudăapropiată de dînsa, am apelat și, prin rugăciunile sale sfinte, m‐a ajutatchiar și de la distanță. Mi‐a adus spor în casă și în afacere, de aceea orecomand tuturor oamenilor cu necazuri și probleme. Cu un singurtelefon viața vi se va schimba din rău în bine. Rezultate garantate 100%.Telefon: 0746811663 (România)

UtilUn sfat pe săptămînăVeţi putea păstra mai bine carnea tocată la frigider dacă este amestecată cu sare.

8ExpresulVineri, 27 iulie

BerbecSăptămîna începe cu cîteva veşti proaste în legătură cu o călătorie

şi aceasta vă strică buna dispoziţie. Lucrurile stau ceva mai roz pe planfinanciar.

TaurNorocul e de partea voastră, pentru că veştile bune vor veni una

după alta. Atenţie mare la ritmul cheltuielilor, pentru că tentaţiile vorfi numeroase şi banii puţini.

GemeniDragoste, dragoste şi iar dragoste. Această preocupare vă înde păr -

tează, din păcate, atenţia de la problemele buzunarului. Profesional,veţi avea şansa unei promovări.

RacSăptămîna începe cu o alarmă falsă legată de o problemă de sănă -

ta te. În scurt timp veţi putea răsufla usuraţi, dar nu pentru multă vreme:începe stresul la serviciu.

LeuSăptămîna începe frumos, cu o dovadă de iubire din partea parte -

ne rului. Sub aspect profesional, lucrurile se mişcă încet şi sigur. Grijilefinanciare se stabilizează.

FecioaraVeţi fi deosebit de comunicativi în această perioadă. Atitudinea

respectivă vă va aduce multe avantaje, mai ales la serviciu, unde vi sevor deschide nişte uşi către promovare.

BalanţaO săptămînă cu multă muncă şi mult stres, aparent fără rost. Nu

trebuie să vă eschivaţi de la responsabilităţi, pentru că cineva stă cuochii pe dumneavoastră.

ScorpionCerturile în cuplu vor fi la ordinea zilei. Sub aspect profesional,

puteţi sta mai liniştiţi: eforturile vă sînt remarcate şi recunoscute pub-lic. Nici banii nu vor lipsi.

SăgetătorTrebuie să fiţi foarte atenţi la felul în care vă organizaţi activităţile,

evitaţi întîrzierile de orice fel. Profesional, nu veţi avea cine ştie cerandament, căci vă stă gîndul la distracţie.

CapricornSă fiţi mai atenţi la ceea ce faceţi la serviciu, pentru că vă puteţi

alege cu nişte observaţii penibile. Cu banii veţi sta binişor, datorităspiritului de economie.

VărsătorVeţi avea parte de multe provocări care vă vor satisface gustul pen-

tru schimbare. La serviciu, o situaţie dificilă vă dă ocazia să vădemonstraţi profesionalismul.

PeştiVeţi avea o săptămînă destul de norocoasă, pentru că veţi vedea

cum planurile încep să prindă contur. Din punct de vedere profesional,e o perioadă bună.

Horoscop | 30 iulie – 5 augustLa Bucătărie cu Irina Caducenco

Luni Sf. Mare Mc. Marina(Margareta); Sf. Cuvioşi Iri-narh, Lazăr.

Marţi Sf. Mucenici Emilianşi Iachint; Cuv. Ioan.

Miercuri Aflarea moaştelorCuv. Serafim de Sarov; Cuv.Macrina; Cuv. Pisie; Sf. Ro -man.

Joi Sf. Pr. Ilie; Cuv. Avra -mie; Sf. Mc. Atanasie.

Vineri Sf. Pr. Iezechiel; Sf.Cuvioşi Simeon şi Ioan.

Sîmbătă Sf. întocmai cu Apos -tolii Maria Magdalena; Sf. Mc.Foca.

Duminică Duminica IX. Sf.Mucenici Trofim, Teofil.

Ieftin și la îndemînăSănătate într-o felie de pepene verde (harbuz)

Dulce, aro-mat şi foartehidratant,pepenele verdeeste extrem debenefic pentrusănătatea per-soanelor detoate vîrstele.Acesta conţineo serie desubstanţe nutritive şi aproximativ 92% - apă.

Are un conţinut ridicat de vitamine din gru -pul B, responsabile de producerea de energiea organismului. De asemenea conţine vita-minele A şi C, beta-caroten, licopen. Aceştiantioxidanţi reduc, în mare măsură, riscul deastm, boli de inimă, osteoporoza reumatoida,artrită şi diferite tipuri de cancer.

Consumul de pepene verde previne orbi -rea. Mai mult decît atît, îmbunătăţeşte vedereape timp de noapte. Este o sursă bună de pota-siu, recunoscut pentru puterea sa de a ajuta lamenţinerea sub control a tensiunii arteriale.Stimulează puterea de memorare şi concen-trare, îmbunătăţeşte activitatea inimii, îmbu -nătăţeşte activitatea muşchilor, ajută la slăbit,întăreşte sistemul imunitar, grăbeşte elimi -narea toxinelor.

În ce boli se mai recomandă pepeneleverde?

Acnee - cura de pepene de 10-20 zile pro-duce o detoxifiere la nivelul întregului orga -nism şi, în plus, are anumite efecte reglatoarehormonale.

Calculi renali (pietre la rinichi) – se re -comandă cantităţi cît mai mari de pepeneroşu. Înainte de cură şi în ultimele trei zile seconsumă ceaiuri care sfărîmă calculii renali,aportul de apă de la pepene ajutînd la elim-inarea acestora.

Reumatism – cura cu pepene este un puri -ficator puternic, care poate fi combinat foartebine cu proceduri externe pentru vindecare,precum şi cu gimnastica medicală recupera-torie. Se recomandă 12-20 de zile de cură depepene.

Constipaţie – se va consuma pepene înfiecare dimineaţă pe stomacul gol, fără amînca apoi nimic timp de minimum patru ore.

Cum se prepară o limonadă din pepeneverde?

Se scot toţi sîmburii din feliile de pepene.Se pune 400 gr harbuz tăiat cuburi într-unblender şi se amestecă bine, pînă se obţine unsuc consistent. Într-un vas adăugăm la suculobţinut 400 gr suc de lămîi, 400 gr apă şi za -hăr. Se amestecă toate ingredientele bine, pînăcînd zahărul se topeşte complet. Se ţine li -monada la frigider, timp de cîteva ore.

Calendar creștin-ortodox30 iulie – 5 august

Un bărbat întreabă instructorul de la sala de fitness:- Vreau să impresionez o fată. Ce aparat mă sfătuiţi să folosesc?Studiindu-l cu atenţie, instructorul îi raspunde:- În cazul dumneavoastră cred că cel mai potrivit ar fi… ban-

comatul.

Un bărbat ajunge acasa, după o zi lungă de lucru. Aşezîndu-se înfotoliu, îi spune nevestei:

- Adu-mi repede o bere, pînă nu începe!Soţia, nedumerită, îi aduce berea. Tipul o bea şi spune:- Mai adă-mi una repede, că trebuie să-nceapă dintr-un moment în

altul!Soţiei nu prea îi convine, dar, cum părea ceva important, se con -

for mează. Bărbatul o bea şi pe asta, după care o cere pe-a treia:- Repede, încă una, că o să-nceapă imediat!Soţia se înfurie şi-i spune:- Gata, pînă aici, neismţitule! Vii aici, nu dai nici „bună ziua”, te

aşezi în fotoliu şi mă tratezi ca pe-o sclavă! Nu realizezi că, zilnic, faccurat, spăl, calc şi gătesc pentru tine?!

Soţul, oftînd:- La naiba, a început!

Bancuri

Fotografia săptămînii | Ajutoare de la Crucea Roşie. Satul Teşcureni, 24 iulie. Autor: Natalia Junghietu

Ingrediente: Doi litri deapă, 1-2 sfecle roşii, 3-5 cas-traveţi, 2-3 cepe verzi, 2-3ouă, suc de lămîie, smîn tî -nă, mărar şi carne fiartă devită (la dorinţă), zahăr, sare.

Mod de preparare:Sfecla roşie se curăţă şi

se fierbe o oră, pînă este ga -ta. După ce a fiert, se clă teş -te cu apă rece. Se dă prin

ră zătoare şi se pune în apaîn care a fost fiartă, dar nuînainte de a o lăsa să se ră ceas -că. Se adaugă, după gust,puţin zahăr, sare şi suc delămîie. Ouăle se fierb zeceminute. Castraveţii se spalăşi se taie pai. Ceapa verde setaie ineluşe. Mărarul se taiemărunt. Într-un bol se puntoate ingredientele tăia te, sesărează şi se ames te că. Laservire, în farfurie se pun 2-3 linguri de compo zi ţie dinaceste legume şi, la dorinţă,

carne fiartă de vită, tăiată pai.Deasupra se toar nă bulionulde sfeclă răcit. Se pun douăjumătăţi de ou fiert şi o lin -gură de smîntînă.

Borş rece

În împărăţia florilor cu Tatiana Fotea

6. Dragonier (Dracae -na marginata).

Are un smoc de frunzelungi, înguste, de un verdeintens cu marginile colorateîn roșu, aflate la capătul ra-murilor lemnoase. Planteletinere sînt chircite, dar pe mă -sură ce cresc se îndreaptă.

De ce ne place? Pentru căfrunzele lucioase pe tul pi naînaltă îi dau un aer festiv.

Pretenții față de factoriide mediu: preferă luminamedie sau puternică; tempe -raturi între 15-25 grade C;substratul uscat între udări.

7. Şeflera (Scheffleraactinophylla)

Este supranumită şi arbo -rele umbrelă, are un frunzişlucios, iar frunzulițele carepornesc dintr-un punct co -mun se aseamănă cu schele-tul umbrelei.

De ce ne place? Pentrucă frunzele dau un aer tropi -cal locului în care este am -plasată planta.

Pretenții față de factoriide mediu: lumină medie pî -

nă la puternică, temperaturiîntre 10-24 grade C, se udăsăptămînal, avînd grijă casubstratul să nu se îmbibeîn exces.

8. Feriga (Nephrolepisexaltata)

Are frunze dantelate, ca -re o fac perfectă pentru așe -za rea pe un suport sau pen -tru a o suspenda. Aceastăplantă va trăi decenii dacă îiveți păstra solul umed și îiveți oferi lumină moderată.

De ce ne place? Deoa re -ce crează o atmosferă clasi -că în camera, iar ramurile eise potrivesc cu orice stildecorativ.

Pretenții față de factoriide mediu: lumină medie,temperaturi între 15 și 25grade C, solul păstrat umed.

9. Planta de jad (Cras-sula ovate).

Dacă udatul e o proble -mă pentru dvs., atunci plan -ta de jad e ceea de ce aveţinevoie. Crește greu, dar poa -te supraviețui cîteva dece -nii, dacă i se oferă minimcondiții: lumină puternică șisubstrat uscat. Se dezvoltă

mai bine într-o zonă răco -roasă și udată atît cît să îm -pie dice ofilirea frunzelor.

De ce ne place? Pentrucă nu consumă multă apă,are un aspect interesant, curamuri noduroase și frunzecărnoase.

Pretenții față de factoriide mediu: lumină puternică,temperatură între 10-24 gra -de C, se lasă pămîntul să seusuce bine între două udări.

10. Limba soacrei (San -sevieria trifasciata).

Este o plantă suculentăcare tolerează neglijarea des -tul de bine. Cu toate că re -zistă la lumină scăzută, ap - reciază condițiile de luminămai puternică. Singura prob -lemă pe care ar putea-o dez-volta ar fi putregaiul la ră -dă cină din cauza excesuluide apă.

De ce ne place? Este ap -roape indestructibilă și arefrunze în formă de sabie.

Pretenții față de factoriide mediu: lumină slabă sauputernică, substratul uscatîntre udări, temperaturi în -tre 13 și 30 de grade C.

Top zece plante ușor de crescut(Continuare din nr. 28)

30 iulie: noaptea - +20° (cer noros); ziua - +33° (cer noros).

31 iulie: noaptea - +20° (cer noros, ploaie slabă, furtună); ziua -+33° (cer noros, ploaie slabă, furtună).

1 august: noaptea - +20° (cer noros, ploaie slabă, furtună); ziua -+33° (cer senin).

2 august: noaptea - +18° (cer noros, ploaie slabă, furtună); ziua -+30° (cer noros, ploaie slabă, furtună).

3 august: noaptea - +17° (cer noros, ploaie slabă, furtună); ziua -+30° (cer noros, ploaie slabă, furtună).

4 august: noaptea - +16° (cer noros, ploaie slabă, furtună); ziua -+28° (cer noros, ploaie slabă).

5 august: noaptea - +15° (cer noros, ploaie slabă); ziua - +28° (cernoros, ploaie slabă, furtună).

Prognoza meteo | 30 iulie – 5 august