Ştirea săptămînii (de pe Expresul.com)Fost-au vremuri… Cu trenul de plăcere la Ungheni„Mai multe reportaje de acest gen am dori să citim. Este cuadevărat frumos şi interesant”, ne-a scris unul dintre cei caree mereu cu ochii pe noi. „Vor reînvia oare vreodată tradiţiile deodinioară ale Băilor unghenene?”, iată întrebarea. Cineva ne-atrimis două fotografii cu imagini surprinse la Prutul zilelornoastre: gunoi, sticle aruncate de-a valma… Trist.

Citiţi în numărul curentJale mare cu roada de cerealeAgricultorii spun că seceta le-a jucat festa. Specialiștii spun că ar fi o soluție de a minimaliza efectele acesteia –irigarea. Dar sistemele moderne de irigare costă bani mulţi, pe care agricultorii, pur şi simplu, nu-i au.

Vezi pag. 2

Citiţi Expresul şi nu veţi regreta!Ce a căutat Adrian Năstase la Ungheni?Astăzi încarcerat, fostul premier al României, AdrianNăstase, a vizitat Ungheniul cu zece ani în urmă, într-o zide sîmbătă, pe 25 ianuarie. Cu ce ocazie a venit în oraşul depe malul Prutului şi cît a stat aici? Răspunsul, dar şi multealte detalii curioase le veţi afla în numărul următor.

Preşedintele raionului, Vasi -le Bîtca, a ţinut un discurs în carea subliniat meritele domni toru -lui care a stat neclintit de strajăla hotare, demonstrînd o dragos -te nemărginită pentru neam şiţară şi devenind astfel un ade -vă rat simbol şi o legendă pentruurmaşii săi. Nu au lipsit de la ma -nifestare nici cîntecele patrioti -ce, nici versurile declamate cu multhar de copii. Zeci de flori au fostdepuse pe postament, iar come -morarea domnitorului a continu-at la biblioteca raională. Aici aavut loc o activitate culturală cugenericul: „Un trandafir, o lumî -nare pentru Ştefan cel Mare”.S-a vorbit despre calităţile uma -ne, cele de om politic, de strategmilitar şi diplomat ale voievo-dului. Tot la bibliotecă a fost or -ganizată o trecere în revistă a li -teraturii despre Ştefan cel Mare,întitulată „Voievod nemuritor”.Cei prezenţi au recitat versuri,balade, iar la final au interpretatcu toţii nemuritorul cîntec „Lamoartea lui Ştefan”.

Spre seară, cînd a amurgit de-a

binelea, un grup de membri aiAO „Ecolatinie” au venit la mo -numentul lui Ştefan cel Mare şi aupăstrat un minut de reculegere însemn de profund omagiu. Zecide lumînări au fost aprinse înmemoria celui pe care poporull-a supranumit Mare şi Sfînt - laNisporeni, unde mîndria de neamşi ţară e la ea acasă.

Va fîlfîi tricolorul la BălăneştiPirm-ministrul Vlad Filat se ţine de cuvînt. După ce a promis,

la începutul lunii mai, în cadrul vizitei sale la Nisporeni, că laBălăneşti, pe cel mai înalt deal din Republica Moldova, va fi arbo-rat un tricolor, iată că pe 30 iunie curent semnează o dispoziţie înacest sens.

Conform acesteia, în lunile ce urmează vor fi executate lucrăride instalare a catargului de arborare a drapelului de stat la Bălă -neşti, dar şi în alte două localităţi din R.Moldova: Vădeni (Soroca)şi Lărguța (Cantemir). Totodată, va fi amenajat şi teritoriul adia-cent. Lucrările urmează a fi executate în termen de pînă la 27aprilie 2013, se arată în dispoziţie. Nu se spune însă nimic desprefinanţări.

Canicula continuă. Atenţionare de cod portocaliu

Potrivit serviciului meteo Cornești, raioanele din centrul țării,inclusiv Ungheni, Nisporeni şi Călăraşi, se vor afla sub cod por-tocaliu de caniculă între 3 şi 8 iulie. ”Nu este ceva ieşit din comunpentru această perioadă, căci tendința respectivă se observă dejade cîțiva ani la rînd”, a declarat pentru ”Expresul” Ala Culicovschi,tehnician agrometeorolog la Stația meteo Cornești. În 2007, deexemplu, în prima decadă a lunii iulie, s-a înregistrat o temperaturăde 34,1 grade; în 2008, în aceeaşi perioadă – 36 grade. Cea maiînaltă temperatură înregistrată vreodată la Staţia meteo Corneşti înlunile de vară a fost de 39,9 grade Celsius şi asta s-a întîmplat în adoua decadă a lunii iulie 2007. Pentru următoarele zile meteo-rologii nu au vești mai îmbucurătoare: ploile însoțite de descărcărielectrice își vor face apariția, dar temporar, local și vor fi de scurtădurată.

Un Crăciun în plină varăCirca 130 de copii de la tabăra “Armonie Plus” din Ungheni au

avut parte, săptămîna trecută, de o supriză “dulce”. Ei au primit,pe neaşteptate, cîte o ciocolată dintre cele mai bune, trimise tocmaidin Elveţia, în cadrul unui proiect al Crucii Roşii, ce se desfăşoarădeja de ani buni şi care se întitulează “Crăciun de două ori”. Copiidin îndepărtata ţară îşi doresc să-şi împărtăşească bucuriaCrăciunului cu semenii lor din Moldova, pregătindu-le diferitedaruri, care ajung aici în vară. Potrivit Elenei Gavrişov, directoareaCrucii Roşii Ungheni, în acest an vor fi distribuite copiilor dinraion, dar şi părinţilor acestora, cîte 400 kg de paste făinoase şiorez, 70 kg de zahăr, 80 kg ciocolată, încălţăminte, şampoane,jucării, rechizite de birou – în total, lucruri în valoare de peste 41mii de lei.

Cei mai buni din regiune Echipa raionului Ungheni va reprezenta Centrul Militar Terito-

rial la etapa naţională a unui joc militar-sportiv pentru juniori. Asta,după ce echipele învingătoare în etapele locale din Călăraşi, Nis-poreni şi Ungheni s-au întrecut între ele, săptămîna trecută.Concurenţii au trecut prin mai multe probe de foc, ca în cele dinurmă să fie stabilit învingătorul – echipa din Ungheni. Pe locul IIs-a clasat echipa din Călăraşi, iar pe locul III – cea din Nisporeni.Etapa finală va avea loc în luna august şi vor concura 11 echipedin întreaga republică.

Știri expres

Expresul Ziua de aziLa 1785, Congresul ConfederațiilorStatelor Unite a adoptat dolarul,acesta devenind astfel valuta na -ţională a SUA. Anual, în SUA sîntemise circa 35 mln bancnote, uti-lizate pentru înlocuirea celor dete-riorate. Actualul design al dolarilora fost adoptat în 1928, mărimeabancnotelor, indiferent de nominal,fiind aceeaşi: 155,956x 66,294 mm.

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călărași

Vineri, 6 iulie 2012 | Anul V, NR 26(231)

Un omagiu adus celui pe care poporul l-a supranumit Mare şi Sfînt

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII15% -18 % anual

str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

Nisporeneneii, aşa cum le e felul – patrioţi înflăcăraţi –au comemorat ca la carte cei 508 ani de la trecerea în eternitate a marelui voievod Ştefan cel Mare şi Sfînt.La monumentul lui din centrul oraşului au venit nu-meroase persoane pentru a-i aduce un omagiu celuicare a proslăvit Moldova în lumea întreagă. Au venit, fără a li se indica de undeva, de sus, fără a exista vreodecizie guvernamentală în acest sens. Au venit, pur şi simplu, din chemarea inimii.

În loc de apă, un… aruncător de mine

În timp ce săpau o fîntînă, doi bărbaţi din Grozeşti, Nisporeni au dat, în loc de apă, de un obiectexploziv. Imediat au anunţat poliţia, iar la faţa locului s-a deplasat o echipă de genişti, care a stabilitcă era vorba de un aruncător de mine de calibrul 82 mm, de producţie sovietică. Acesta a fostdezamorsat şi neutralizat.

Riscă ani grei de puşcărie

Doi tineri din Călăraşi sînt suspectaţi că au ameninţat şi au jefuit două fete într-un parc dincapitală. Potrivit poliţiei, bănuiţii au atacat tinerele în plină stradă, le-au ameninţat cu un pistolpneumatic şi le-au furat genţile.

Călătorie întreruptă la Ungheni

Un bărbat în vîrstă de 31 de ani, cetăţean al Federaţiei Ruse, a fost reţinut de poliția de frontierăŢuţora (România), după ce a traversat ilegal, înot, Prutul, în dimineaţa zilei de 29 iunie, dinspreUngheni. După finalizarea cercetărilor, bărbatul a fost predat autorităților de graniță din Ungheni,în conformitate cu un acord încheiat între R. Moldova și România. Cel mai probabil, acesta va fiexpulzat din ţară.

Ştiri de pe Expresul.comPP ExpresulPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRLIDNO: 1003609009231

Membru al Asociaţiei Presei Indepen-dente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)

Director: Lucia BacaluRedactor-șef: Ina LandaSecretar de redacţie: Vitalie HareaRedactor: Natalia JunghietuContabil-şef: Angela Covaliov

Tiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuTiraj total: 2800 ex.P - publicitate, PP - publicitate politică

Adresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26,oficiul 229Telefon: 0236 28575, 0236 23742Mobil: 069042758, 079389088E-mail: unexpres@gmail.comWeb: www.expresul.com

2Expresul

Pîinea nu se va scumpi, chiar dacă R.Moldova se confruntă cu seceta. Autorităţile dau asigurări că recolta de grîu din acest an va asigura minimul necesar pentru consum şi preţurile la pîine vor rămîne neschimbate. Pentru a preveni un dezastru pe viitor, conducerea actuală doreşte să creeze un sistem de irigare modern, cu ajutorul finanţatorilor europeni. (Adevarul.md)

Actual

Vineri, 6 iulie

Cînd te deplasezi cu trenul,ai posibilitatea să înţelegi care-s preocupările oamenilor, pre-cum şi care le sînt viciile. Ceamai „iubită” dintre ocupaţiilecălătorilor de gen masculin, maiales dacă aceştia sînt în grup, es -te ,,bilotul”, un joc de cărţi carenecesită o contabilitate rigu -roasă şi... cel puţin doi jucători.

Tot în tren ies în evidenţă şimarii amatori ai reţelelor de so-cializare, fie că e vorba de „Odnoklassniki” sau „Facebook” - maiales după ce bătrînele vagoane au fost dotate cu wi-fi, adică un felde conectare fără fir la internet. Pasionaţii de aceste site-uri sînt, îngeneral, cei care au prins o vară în SUA, datorită programelor„Work & Travel”.

Totuşi, cea mai importantă preocupare a călătorilor este... ron -ţă itul seminţelor de floarea soarelui. Le găseşti din abundenţă înori ce tren moldovenesc, datorită vînzătoarelor ambulante, care scotîn prim-plan defectele naţiunii noastre şi, în mod special, cel ce senumeşte nesimţire.

Să revenim însă la „bilot”. Stau alături de patru bărbaţi bine, ca -re-şi zic cu mîndrie „mujici” (de la rusescul mujik, ceea ce ar însem -na un bărbat adevărat). Printre ,,tărţi şi băla, jumătate de sută sau cî teun bizon” (termeni utilizaţi în jocul respectiv), „mujicii” mai stre -coară printre dinţi „meditaţii” despre viaţă, despe preţuri şi viitor.

Unul dintre ei, căruia tocmai i-a venit rîndul să amestece cărţilede jucat, oftează profund şi zice: „Ei.... ni-o podvidit şi aiştea. Cîtini-o promis, da nică după dînşii nu se vede. Ş-o făcut aliansuri şi totpentru dînşii fură. Voi cum vreţi, da eu la alegeri nu mă mai duc...”.Sare altul cu vorba şi nu pregetă să-i spună că-i prost, deoarece amers la votare şi în 2007, şi în 2009 de două ori, şi în 2010. Dege-aba a făcut-o, îi zice. În discuţie intră şi al treilea. Vine cu părerea sa.Cică, e bine să mergi la alegeri şi trebuie să mergi, deoarece numaiaşa putem da un „picior în fund” celor care ne-au minţit.

Discuţia este întreruptă de cel mai în vîrstă jucător. „Băi, eu,dacă aş fi dat cu piciorul în fund tuturor celor pe care i-am ales maiînainte, apoi trebuia să am demult piciorul rupt”. Îşi aminteşte cum,în anii „perestroikăi”, a ales deputaţii în sovietul supem, apoi cuma votat pentru Mircea Snegur. Nu i-a plăcut şi la următoarele alegeria votat deja pentru Pentru Lucinschi. Şi acesta l-a dezamăgit. Şi-azis să-l voteze pe Vladimir Voronin, care, credea el atunci, este co-munist „cтарoй закалки” şi-i „способен” să facă regulă în ţară.Degeaba. S-a întors cu faţa spre liberali, pe care îi credea progresiştişi reformatori. Ei şi? Care-i rezultatul? „Sfatul meu e să nu mergeţila alegeri, că oricum nimic nu se va schimba”, a conchis omulsupărat pe toţi politicienii. „Da eu ce v-am spus?”, sare cel maitînăr. „Nu e mai bine să mergem în acea zi la şaşlîk?”. Tace puţinşi apoi adaugă: „Ei, dacă vine cineva din vreun partid şi ne punede băut sau ne dă ceva, atunci e altă treabă. Măcar să nu-mi parărău că am votat, că eu nu-s prost”.

... Mai avem puţin şi scăpăm din zăpuşeala din tren. Cine ştie,poate afară, la răcoare, altele vor fi gîndurile noastre.

Jurnalul din tren

Cine e cel mai prost?

La Ungheni, în acest an aususţinut examenele de bacalau-reat 821 candidaţi. La moment,sînt 44 de note negative, jumă -tate dintre acestea - 22 - fiindînregistrate la centrul de baca -la ureat de la Liceul „Mihai Emi -nescu”, iar cele mai puţine, doartrei - la centrul „AleksandrPuşkin”. 30 din cele 44 de notenegative sînt la limba română.

Numărul contestaţiilor depu -se nu este foarte mare – doar 339,comparativ cu anul precedent,cînd au fost înregistrate 758 decontestaţii. De notat că mareamajoritate a celor care au note ne -gative nu au depus contes ta ţii.„.Nu se merită, pentru că înacest caz nota poate fi majoratădoar cu un singur punct”, a ex-plicat Petru Mărgărint. În schimb,

ei mai au o şansă să susţină înanul curent examenul.

În raionul Ungheni au fostsemnalate şi trei lucrări respinsedin start, pe motiv că au fostplagiate sau aveau semne peele. Comisia republicană va ficea care va decide soarta celortrei elevi: fie că vor veni la se-siunea suplimentară, fie că vorsusţine examenul la anul viitor,fie că vor putea convinge co mi -sia că nu au nici o vină şi astfellucrările respective vor fi notatecu 5.

La Nisporeni se atestă camaceeaşi situaţie. Din cei 343 decandidaţi, 53 s-au ales cu notenegative, cele mai multe fiind în -registrate şi aici la limba şi lite -ratura română – 19. „Este îmbu -curător faptul că avem şi multe

note de 9 şi 10”, a accentuatAlexandra Lungu, şefă adjunctal Direcţiei raionale învăţămînt,tineret şi sport Nisporeni. Potri -vit dînsei, rezultatele sînt satis -făcătoare.

Totuşi, au fost depistate şiunele încălcări de regulament,peste care s-a trecut însă cu bineîn cele din urmă. „Responsabili -tatea, creativitatea şi formareade competenţe la copii mai lasăînsă de dorit”, a concluzionatAlexandra Lungu, subliniind,

totodată: „Mi-aş dori ca părinţiisă aibă mai multă responsabili-tate faţă de copiii lor, iar copiiisă conştientizeze că învaţă pen-tru ei înşişi”.

Numărul contestaţiilor depu -se de absolvenţii de licee dinNisporeni a fost de 235. Doar osingură lucrare a fost anulată.

Rezultatele finale vor fi cu nos -cute abia după data de 8 iulie,cînd vor fi examinate şi toatecontestaţiile.

Natalia Junghietu

BAC-ul s-a încheiat! Trăiască BAC-ul!

UngheniÎn primele zile ale lunii iulie, pe terenurile ag -

ricole din raionul Ungheni combinele lucrau caalbinuțele. Pe 27 iunie, cu două săptămîni maidevreme decît era prevăzut în calendarul agricol,a început secerişul.

”Căldura din ultima perioadă a dus la coace -rea mai devreme a culturilor cerealiere de grupaîntîi, de aceea am şi dat start recoltării”, a expli-cat Viorel Scutaru, șef-adjunct al Direcției rai o -nale agricultură și alimentație Ungheni. Potrivitdînsului, în acest an se aşteaptă o recoltă de grîuîntre 8 şi 20 de chentale la hectar. În anii buni,roada a fost şi de peste 40 de chentale la hectar.

Viorel Scutaru s-a arătat însă încrezut că va fiînaltă calitatea grîului. „Vom avea grîu sută lasută alimentar și doar o cantitate nesemnificativăva fi grîu menajer”, a specificat dînsul.

NisporeniSpre deosebire de Ungheni, la Nisporeni cam-

pania de recoltare a început ceva mai tîrziu, în adoua jumătate a săptămînii curente. Potrivit lui Gri -gore Florea, șeful Secției agricultură și industrieprelucrătoare Nisporeni, vor participa la se ce riş21 de combine. Și, dacă la capitolul pregătirii

căt re recoltare totul este perfect, atunci cu pre-viziunile nisporenenii nu sînt la fel de încîntați.”Dacă vom obține 10 chentale (1 tonă) de grîu lahectar, va fi bine”, ne-a spus Grigore Florea.Dînsul s-a arătat îngrijorat de lipsa îndelungatăa precipitațiilor din ultima perioadă, fapt care-idescurajează și mai mult pe cei care au ales săse ocupe cu agricultura.

Ce-i de făcut? Agricultorii spun că seceta le-a jucat festa. Spe -

cialiștii spun că ar fi o soluție de a minimalizaefectele acesteia - irigarea. Dar sistemele moder -ne de irigare costă bani mulţi, pe care agricul-torii, pur şi simplu, nu-i au. O altă soluție ar fiasigurarea afacerii, dar agricultorii nu se preagrăbesc să-şi asigure cîmpurile contra capriciilornaturii, motivul fiind acelaşi: lipsa banilor.

Acum, toată speranța e la culturile de grupa adoua, adică la sfecla de zahăr, porumb și floareasoarelui. Dar și aici optimismul scade din zi înzi, căci seceta înaintează. ”Dacă nu vom aveaploaie încă cel mult două săptămîni s-a zis și curoada ceea”, a dat verdictul Viorel Scutaru.

În asemenea condiții, creşterea prețurilor la ce -reale nu se va lăsa mult așteptată. Deo cam da tă,nu se cunoaşte care va fi preţul de achiziţie din

acest an la grîu. Se presupune că ar putea fi maiînalt decît anul trecut, depăşind chiar 3 lei pentruun kilogram. Aceasta însă nu înseamnă neapăratcă se va majora preţul şi la pîine, susţin spe ci -aliştii.

Ina Landa

Secetă în toată legea Indiscutabil, seceta a devenit deja o legitate în Republica Moldova.Afrimaţia este confirmată şi de AlaCulicovschi, tehnician agrometeorologla Stația meteo Cornești, raionulUngheni. Mai e nevoie de argumente?

Graficul nivelului de precipitaţii atins în aldoilea semestru al anului trecut este foarte grăi -tor în acest sens. În iulie 2011 s-au înregistrat27,9 ml la un metru pătrat, în august – 19,9 ml,în septembrie – 15,5 ml, în octombrie – 58,9 ml,în noiembrie – 2,2 ml, în decembrie – 9,8 ml.Şi asta, în condiţiile în care norma de pre ci -pitaţii pe lună este de 80 ml, ne-a spus Ala Culi-covschi. Nici anul curent nu a fost mai bun.„Chiar dacă, în luna februarie 2012, am avutprecipitații mai abundente, sub formă de zăpa -dă, situaţia nu s-a schimbat. Deoarece pămîntula fost foarte îngheţat, nivelul absorbției în sol afost destul de scăzut”, a explicat meteorologul.

În luna iunie curent, nivelul precipitațiilor aatins cota de doar 18,2 ml. De la începtul luniiiulie nu a căzut nici un strop.

Cum au fost lunile iulie din anii precedenţidin punct de vedere al ploilor?

În 2008 s-au înregistrat 115,3 ml pe metrupătrat, în 2009 – 30,8 ml, în 2010 – 80,9 ml, în2011 – 27,9 ml.

Jale mare cu roada de cereale

Explozibile descoperite chiar în centrul unui sat

12 proiectile de artilerie rămase de pe timpul ce - lui de al doilea război mondial au fost descoprite,săptămîna trecută, chiar în centrul satului Rădeni,raionul Călăraşi. Acestea au fost scoase la ivealăîn timpul unor lucrări de excavaţie pentru conec -ta rea la apeduct a unor localnici.

Potrivit lui Andrei Stratu, angajat al Secţiei Si tu - aţii Excepţionale Călăraşi, proiectilele aveau calib -rul 76 mm şi erau de producţie sovietică. La faţalo cului s-au deplasat geniştii unui batalion specia -lizat, care au ridicat şi au transportat proiectileleîn afara localităţii, după care au fost dezamorsate.

Este deja al doilea caz din acest an, primul fiindînregistrat la Meleşeni, unde, pe 31 mai, a fost des -coperit un obuz pentru lansatoare de mine de calib -rul 82 mm, rămas aici tot din timpul celui de aldoilea război mondial şi tot de producţie sovietică.

De menţionat că în satele situate de-a lungulrîului Cula sînt descoperite adesea materiale ex-plozive rămase aici din timpul războiului, căci peaici trecea linia de demarcare dintre forţele sovie -tice şi cele germane.

Tudor Josanu

Mari emoţii şi multe discuţii despre examenele de bacalaureat din acest an. Aproape totul deja s-aîncheiat. Primele rezultate au fost aduse la cunoştinţă.

Avînd în vedere decizia comisiei raionale extraordinare de sănătate publică Un -gheni nr. 5/1 din 22.06.2012 „Cu privire la aprobarea planului de acţiuni în pe-rioada caniculară 2012”, conducătorii de instituţii, întreprinderi, agenţii economicivor întreprinde, în perioada caniculară, următoarele măsuri:

- vor modifica programul de activitate astfel încît deservirea populaţiei să fie înafara orelor cu temperaturi extrem de ridicate;

- vor asigura protecţia sănătăţii angajaţilor prin crearea microclimatului cores -pun zător în încăperi, practicarea pauzelor pentru refacerea capacităţii de termoreglarea organismului;

- vor asigura angajaţii (indiferent de forma de proprietate) cu apă potabilă în vo -lum de minimum 1,5 litri, la temperatura aerului de +30 grade şi stabilirea unei pauzede două ore în perioada de temperatură maximă;

- vor asigura angajaţii (indiferent de forma de proprietate) cu apă potabilă învolum de minim 2 litri pentru persoană, pînă la temperatura aerului de +35 grade şio pauză de minimum 4 ore la picul temperaturii;

- vor asigura angajaţii (indiferent de forma de proprietate) cu apă potabilă învolum de 2,5 litri de persoană, după temperatura aerului e de +35 grade şi stabilireaunei pauze de minim 6 ore în orele de maximă tempretaură;

- vor limita lucrările în cîmp, pe şantierele de construcţii în orele de maximătemperatură şi vor asigura angajaţii cu apă potabilă carbogazoasă salină sau minerală.

În cazul în care temperatura mediului înconjurător sau în încăperile de producţieatinge +40 grade, se interzice orice activitate, cu excepţia serviciilor operative şi deurgenţă, cărora li se vor crea condiţii speciale de activitate (climatizoare, ventilatoare,rotaţia personalului), temperatură şi asigurarea gratuită cu apă potabilă carbogazoasăsalină sau minerală.

Constantin Uzdrișcosticauzdris@yahoo.com

Fotografie: realitatea.net

Moldovenii consumă 250 milioane de sticle de bere şi peste 30 de milioane de sticle de vodkă anual. Datele au fost anunţate de către ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov. Totodată, băutura tradiţională, vinul, cedează, anual în ţara noastră fiind consumate sub 30 milioane de sticle. Ministrul a spus că cifrele nu-s îmbucurătoare pentru o ţară vitivinicolă. (Unimedia.md)

3Expresul

Eveniment

Vineri, 6 iulie

Au început lucrările de reabilitare a trotuarelor

Primăria Ungheni aduce la cunoștința cetățenilor că din 2iulie curent au demarat lucrările de reabilitare și modernizare atrotuarelor şi parcărilor auto pe următoarele străzi: Romană(Centrul Medicilor de Familie) - parcare și trotuare pe ambelepărți; Vasile Alecsandri, Eminescu, Hasdeu – trotuare pe ambelepărți; Bernardazzi (în preajma pieței) - trotuare și parcare;Ghenadie Cristiuic, George Coșbuc - trotuare, drumul și trotu-arele spre Liceul “Ion Creangă” şi Centrul de Sănătate Dănuțeni.

Primăria cere scuze pentru incomoditățile create pe perioadaefectuării lucrărilor de reabilitare. Totodată, se adresează cătreconducătorii auto cu rugămintea să fie cît mai prudenți şiînțelegători în această perioadă.

Fără apă pe timp de noapteÎn legătură cu lucrările de reabilitare a stației de tratare a apei

potabile prin înlocuirea utilajului vechi cu unul nou, Întreprin -derea “Apă-Canal” anunță locuitorii orașului Ungheni desprefaptul că, în lunile iulie-octombrie, pe timp de noapte, între orele23.00 - 2.00, va fi sistată periodic furnizarea apei potabile.

Cerem scuze consumatorilor pentru incomodităţile create. Reabilitarea staţiei de tratare a apei are loc în cadrul Proiec-

tului Naţional de alimentare cu apă şi canalizare din R.Moldova,care derulează din anul 2008.

Administrația ÎM “Apă –Canal”

Încă un trofeu pentru ”Struguraș” Ansamblul de dansuri populare ”Struguraș” de la Palatul cul-

turii din Ungheni a revenit acasă în calitate de laureat al Festi-valului Internațional al tinerelor talente ”Zlatna perla” (Perla deaur) de la Varna (Bulgaria). ”A fost bine. Am avut parte de oprimire călduroasă și înalte aprecieri din partea gazdelor”, a dec -larat Nina Pricladov, coregraful ansamblului.

Dansatorii ungheneni au prezentat patru dansuri: două popu -lare moldovenești și cîte unul unguresc și țigănesc. Totodată, aavut loc şi un schimb de experiență eficient între conducătoriiartistici ai colectivelor participante la festival. ”Am luat partela mai multe ateliere de lucru, ne-am expus părerile despreprestația artiștilor, dar și despre unele momente organizatoricece trebuie luate în calcul la viitoarele ediții ale festivalului”, aremarcat Nina Pricladov.

„Păcat că nu am avut posibilitatea să mergem cu mai mulțicopii ca să putem demonstra toată măiestria artistică aStrugurașului”, a spus dînsa în încheiere.

Alături de „Struguraş” pe scena festivalului s-a produs şitînărul viorist Alexandru Boiciuc, elev al profesoarei TerezaCazac de la Școala de muzică din Ungheni. Şi el a devenit lau-reat al acestui festival internațional.

DISPOZIŢIE nr. 120-02/1-06 din 02 iulie 2012Cu privire la convocarea Consiliului OrăşenescÎn temeiul art. 16 alin. (3) al Legii nr. 436-XVI din 28.12.2006

privind administraţia publică locală, DISPUN:Se convoacă Consiliul Orăşenesc Ungheni în şedinţă ordinară,

pe data de 20.07.2012, la orele 15:00, în sala de şedinţe a Primărieioraşului Ungheni, cu următoarea ordine de zi:

ORDINEA DE ZI : 1. Cu privire la activitatea Centrului de Reabilitare şi Integrare

Socială a Bătrînilor din or. UngheniRaportor: Nelea Lupu, directorul Centrului de Reabilitare şi In-

tegrare Socială a Bătrînilor 2. Cu privire la nivelul de pregătire al instituţiilor de învăţământ

din Ungheni către noul an şcolar 2012-2013Informează: Cristofor Codreanu, viceprimar3. Cu privire la mersul executării deciziei Consiliului Orăşenesc

Ungheni nr. 3/5 din 06.06.2012 ,,Cu privire la pregătirea locurilorde agrement din Ungheni pentru sezonul estival 2012”

Informează: Ghenadie Ciobanu, administratorul ÎM ,,ServiciiComunale Ungheni”

4. DiversePrimar, Alexandru AMBROS

Știri din Primăria Ungheni P

Referindu-se la relaţiile şi di-alogul dintre puterea locală şi ceacentrală, dînsul a subliniat cătotul depinde de factorul uman,aducînd drept exemplu propriaexperienţă. “Eu sînt la al doileamandat. În primul mandat guver -narea centrală îmi era în opozi -ţie. Atunci erau comuniştii la pu - tere, iar eu făceam parte dintr-un partid de opoziţie. N-a fostsimplu, dar, dacă mi-am dorit,am găsit această colaborare”.Concluzia primarului de Un -gheni a fost una tranşantă: “Dinmoment ce ai o viziune clară aceea ce ai de făcut şi vii cu so -luţii, nu doar cu probleme, sepoa te de lucrat, indiferent de gu-vernarea centrală”.

Fiind rugat să numească prob -lemele, soluţionarea cărora de-pinde de implicarea Guvernului,

Alexandru Ambros a spus că, laora actuală, este imperios nece -sară implementarea strategiei dedescentralizare a administraţieipublice locale, care ar asigura oautonomie locală durabilă şi,implicit, o dezvoltare a teritorii -lor. Atunci, nimeni nu ar mai pu - tea da vina pe cei de sus.

În altă ordine de idei, edilula specificat: “Eu sînt împotrivacelor care zic că în ţara noastrăeste rău de trăit şi lucrurile mergprost. Nu e corect. RepublicaMoldova este administrată prostla nivel local şi, să zicem, nuperfect la nivel central”.

Reamintim că Alexandru Am -bros este, la ora actuală, mem-bru al PLDM. Anterior a făcutparte din AMN, după care a co-chetat şi cu Partidul Democrat.

Lucia Bacalu

Omul contează, nu culoarea politică

Este un prilej de recunoştinţăpentru munca şi profesionalis-mul manifestat de lucrătorii ceactivează în domeniu întru asigu -rarea continuităţii dezvoltăriico operaţiei de consum prin re-alizarea sarcinilor puse, îndeo -sebi în ceea ce priveşte pres ta-rea la sate a serviciilor de co -merţ populaţiei şi modernizareatehnologiei de comercializare amărfurilor şi produselor.

În cooperaţia de consum dinraionul Ungheni activează 220angajaţi, aceasta avînd şi circa8400 membri cooperatori. Da -torită oamenilor care muncesccu devotament şi dăruire de si -ne, cooperaţia de consum a re -zis tat perioadei de criză internăşi crizei economice mondiale,demonstrînd vitalitate şi posi-bilitatea de a dezvolta şi în con-tinuare sistemul cooperatist pen -tru binele populaţiei.

Anul 2012 este unul semnifi -cativ pentru cooperaţia de con-sum. A avut loc cel mai im por-tant for - Congresul al XVI-leaal cooperaţiei de consum din R.Moldova, la care s-au făcut to-talurile activităţilor din ultimiipatru ani şi s-au trasat obiecti -vele şi priorităţile de dezvoltarepentru următoarea perioadă. Tot -odată, anul în curs este declaratAnul internaţional al coopera-tivelor şi se desfăşoară cu ge ne -ricul „Cooperativele construiesco lume mai bună”.

În cadrul cooperaţiei de con-sum Ungheni au avut loc ale ge -rile organelor de conducere şide control în cooperative şi înUniunea cooperativelor de con-sum, care se desfăşoară o datăla patru ani. De notat că s-a dat

o notă satisfăcătoare activităţiieconomice-financiare pe aceas -tă perioadă. Deci, succesele înceea ce priveşte dezvoltarea încontinuare a cooperaţiei sînt des -tul de bune. În raionul Ungheni,cooperaţia de consum se carac -terizează prin faptul că au fostpăstrate şi dezvoltate toate do -meniile de activitate de mai îna -inte: comerţul, producerea pîiniişi produselor de panificaţie, me -zeluri, prestarea serviciilor pepiaţă, achiziţionarea produselorvegetale şi animale de la popu -laţie şi agenţi economici din do -meniul agricol.

Am reuşit să atingem, înaceas tă perioadă, cifra de afa -ceri a volumului total din acti -vi tăţi de 150 mln 300 mii lei.Orice activitate economică estebinevenită cînd se soldează cuun rezultat financiar pozitiv. Pro -fitul înregistrat în această peri -oadă este de 3 mln 100 mii lei.Nu s-au admis restanţe la plăţileîn bugetul consolidat şi asigu ră -rile sociale. Dimpotrivă, contri -buţia la completarea acestora afost de 12 mln 800 mii lei. Oatenţie deosebită s-a acordatdezvoltării bazei tehnico-mate-riale, îndeosebi modernizăriiuni tăţilor comerciale, pieţii. Înaceste scopuri s-au investit 4mln 900 mii lei. Rezultatele ob -ţinute ne satisfac. Am reuşit, da -torită aportului benefic al tutu -ror colectivelor de muncă dincadrul sistemului cooperatistUn gheni, iar competenţa profe -si onală a devenit factorul-cheieîn asigurarea succesului.

Şi pentru următorii patru anine-am asumat angajamente con -crete: realizarea unui volum to -

tal din activităţile practice de171 mln 500 mii lei, activitatecu profit, modernizarea şi încontinuare a bazei tehnico-ma-teriale. Pentru aceasta se cereforturi şi mai mari şi o maibună conlucrare la toate nive -lurile.

Cu ocazia zilei profesionale,transmitem sincere mulţiumiriangajaţilor din domeniul coo pe -raţiei de consum pentru muncadepusă: Elizaveta Cvasniuc, Ta-tiana Cheleş, Maria Carp, Zi-naida Nistirovshi (ConsumcoopSculeni), Parascovia Foşnea,Ana Praporşcic, Valerii Pleşco(Consumcoop Pîrliţa), Elena Cio -banu, Victor Scutaru, Ana Şov -gan (Consumcoop Cetireni),Eca terina Tverdostup, NataliaDeric (Coopcomerţ Ungheni),Larisa Grinciuc (ColprodcoopUngheni). De asemenea menţi -o năm aportul şi susţinerea dinpartea veteranilor cooperaţiei deconsum: Lidia Sîrghi, LidiaDarie, Nina Rotaru (Consum-coop Sculeni), Efim Medviţchi,Ecaterina Zamfir, ParascoviaBe jan, Petru Popa (Consum-coop Pîrliţa), Ludmila Stratulat,Pavel Gherman (ConsumcoopCetireni), Valentin Iurii (Col-prodcoop Ungheni), AnatolieVorona, Grigore Calancea, Ta-tiana Timoşco, Ion Livădaru(UCOOP Ungheni). Mulţumim

tuturor celor care au rămas fi-deli principiilor cooperatiste.

Nu mai puţin important estecă, în cadrul sistemului Mold-coop, pe parcursul mai multorani, ne-am păstrat o bună imagi -ne, menţinîndu-ne în per ma -nenţă, conform rezultatelor in -dicilor economico-financiari,printre primele cinci raioane.Prin munca de an cu an amreuşit să ne creăm o imaginepozitivă şi în raion. Particpămanual la concursul raional „Bu -sinesmanul anului” şi de fiecaredată sîntem menţionaţi. Am fostmenţionaţi şi la expoziţiile re-publicane Moldexpo pentru par-ticipare cu expunerea producţieiproprii.

Sigur, există şi multe prob-leme în domeniul de activitate,dar sarcina principală este de acontribui şi în continuare la dez-voltarea potenţialului profesio -nal al cooperaţiei de consum,re alizarea problemelor econom-ice şi sociale din sistem. Sîntemsiguri că împreună, atît an -gajaţii, cît şi membrii coope ra -tori, cu susţinerea repre zen- tanţilor administraţiilor publicelocale, a conducerii Moldcoop,vom reuşi. O vorbă înţeleaptăspune: „A fi împreună este unînceput. A munci împreună esteun succes. A coopera este unprogres”.

„A fi împreună este un început, a munci împreună este un succes, a coopera este un progres”

“Nu am simţit niciodată că apartenenţa mea politică îmi ajută sau îmi încurcă. Tot timpul am contat pe forţele proprii şi am contat pe încrederea oamenilor”. Declaraţia îi aparţine primarului de Ungheni, Alexandru Ambros, şi a fost făcută pentru postul de radio “Europa liberă”.

La 7 iulie, cooperaţia de consum marchează, pentru a 90-a oară, Ziua internaţională a cooperaţiei. În aceeaşi zi, lucrătorii din cooperaţia de consum îşi sărbătoresc ziua lor profesională.

Cu prilejul sărbătorii profesionale, Consiliul de administraţie, biroulexecutiv UCOOP şi Sindcoopcomerţ Ungheni exprimă cuvinte demulţumire angajaţilor, membrilor cooperatori, veteranilor sistemu-lui cooperaţiei de consum pentru toate realizările obţinute, pentrueforturile depuse întru asigurarea şi îmbu nă tă ţirea imaginii coo -peraţiei de consum Ungheni şi adresează since re felicitări, urări desănătate, fericire, prosperitate şi noi realizări în activitatea pro fe -sională şi viaţa personală.

EDIŢIA NR. 2 (21)

editată de Asociaţia Presei Independente (API)

pagină de promovare a implicării în viaţa comunităţii

De ani buni, multe gospodării din satul Albina, raionul Cimișlia, se pomeneau cu casele, beciurile și șoproanele inundare de fiecare dată, când se întâmpla să plouă abundent. Problema era în canalul care desparte localitatea în două, pe unde curge un afluent al râului Cogâlnic, iar apa care se acumula aici inunda terenurile din apropiere. Pentru a scăpa de acest ne-caz, toţi locuitorii satului Albina (in-clusiv cei care nu au case în regiunea cu pricina) s-au mobilizat și au reușit să cureţe digul pentru a-i face loc apei să se scurgă.

De când s-a mutat la casă nouă, aproape de malul râuleţului, beciul mătușii Agafia Luchi-

anov era mai tot timpul în apă. „Când ploua o zi întreagă, toate conservele din beci pluteau, iar pivniţa era plină cu apă până la gârlici”, arată femeia spre pereţii pivniţei care sunt și acum ume-zi. La vecinii ei, apa ajungea și în casă. „Pe pereţii casei aveam mai întotdeau-na mucegai. Nu mai puteam scăpa de el și asta deoarece primul nivel al casei era inundat când ploua”, spune Vasile Jardan. O altă localnică, Maria Popov, era un pic mai norocoasă, căci locuiește mai departe de canal. Totuși, când erau ploi abundente, apa îi pătrundea în gră-dina, fără să ajungă până la casă ori în pivniţă.

Când a fost nevoie, s-au mobilizat toţi locuitorii din sat

De câteva luni, situaţia din această parte a localităţii Albina s-a schim-bat, iar apa nu se mai adună într-un singur loc, ci curge la vale. Sătenii nu mai încalţă cizmele ca să poată intra în beciuri și nu mai improvizează bara-je prin grădini pentru a îndrepta apa să curgă fără a le intra în gospodării. Acest lucru se datorează sătenilor în-șiși care au răspuns la iniţiativa primă-riei de a soluţiona această problemă cu forţe comune.

Valentina Morozan, primara sa-tului Albina, spune că a primit ne-numărate solicitări de la săteni să fie curăţit acest canal. „Deoarece albia ar-tificială a acestui afluent are o lungime de câţiva kilometri și nu ne ajungeau bani pentru a finisa toate lucrările de curăţire, am cerut și ajutorul localni-cilor, care ne-au surprins plăcut prin unitatea și receptivitatea lor. Fieca-re a contribuit cu ce a putut: unii au dat bani să plătim excavatoristul de care am avut nevoie ca să destupăm canalul, alţi au venit și au lucrat zile întregi, săpând, mutând gardurile din apropiere...”, susţine doamna primar care a fost impresionată în special de faptul că în ajutor au sărit și sătenii care trăiesc mai departe de acest mal și nu erau afectaţi de revărsarea apei. „Când a fost nevoie, s-au mobilizat toţi locuitorii. Mișunau ca furnicile”, zâm-

bește Valentina Morozan. Ea le este recunoscătoare locuitorilor și afirmă că, fără ajutorul lor, satul nu atingea performanţa de a rezolva această pro-blemă a comunităţii.

Nicolae Popușoi nu a avut de suferit din cauza apei, totuși nu a stat nepă-sător în timp ce alţii munceau pentru curăţarea canalului. „Sunt inginer de profesie și ajutorul meu a fost necesar, deoarece reţelele de apeduct și gazo-duct din localitate trec prin apropierea acestui canal, iată de ce am stat zilnic lângă excavatorist, pentru a-l ghida să nu facă vreo stricăciune”, explică Nico-lae Popușoi. Un alt locuitor al satului, Maxim Chiţac, care la fel a ajutat la lu-crările de curăţare a canalului, cu toate că gospodăria sa nu a fost niciodată inundată, spune că în situaţia în care mulţi tineri din sat sunt plecaţi peste hotare, cei rămași trebuie să fie uniţi și să se ajute la nevoie.

Doina Ciorici, consultant principal în cadrul Cancelariei de Stat, spune că efortul depus de cetăţenii din Albina merită să fie apreciat. „În același timp, eu cred că autorităţile publice locale trebuiau să solicite și ajutorul Minis-terului Mediului”, afirmă ea. Întrebată de ce nu a apelat la autorităţile centrale după ajutor, primara din Albina spune că s-a gândit și la soluţia de a cere mij-loace financiare de la Ministerul Me-diului, însă își dădea seama că lucrări-le erau să fie tergiversate, iar oamenii din sat nu mai puteau aștepta.

La 15 iunie curent, Plenul Curţii de Conturi a examinat Raportul auditului bugetelor și gestionării patrimoniului public din raionul Râșcani pentru anul 2011. Curtea de Conturi a descoperit mai multe încălcări în utiliza-rea banilor publici, cum ar fi remunerarea unor angajaţi care nu se aflau pe teritoriul ţării, dar și plăţi salariale neregulamentare în sumă totală de 0,6 milioane lei.

De exemplu, o profesoară an-gajată de Casa de creaţie din Râșcani pentru predarea ex-

trașcolară a limbii franceze și-ar fi ri-dicat salariul timp de trei ani, fără să fi desfășurat această activitate. Profesoa-ra respinge acuzaţiile și intenţionea-ză să acţioneze în judecată Curtea de Conturi pentru defăimare, afirmând că cercul de limbă franceză a funcţionat.

Potrivit auditorului care a desfășu-rat controlul în satul Borosenii Noi, ra-ionul Râșcani, profesoara de franceză din sat Veronica Mogîldan, fiind și an-gajata Casei de creaţie Râșcani, trebuia să desfășoare în sat activitatea extraș-colară „Franceza distractivă”, în așa fel încât peste 50 de elevi din localitate să poată frecventa, gratuit, cursuri de lim-bă franceză. „Când am efectuat auditul în sat, am depistat că această activitate didactică nu se petrecea în realitate, iar administraţia școlii nici nu știa despre orarul cercului respectiv”, explică audi-torul. Ea spune că profesoara de fran-ceză trebuia să predea săptămânal 25 de ore, iar salariul pe care l-ar fi primit timp de trei ani, fără a desfășura orele de franceză, depășește 90 mii lei.

La rândul său, Veronica Mogîldan neagă acuzaţiile și spune că activitatea extrașcolară „Franceza distractivă” s-a desfășurat cu regulatitate în școală, iar dovadă sunt spectacolele prezentate de elevi la diferite evenimente cultu-rale desfășurate în raion. „Cum pot să susţină cei de la Curtea de Conturi că nu am lucrat timp de trei ani? Am mai multe înregistrări video unde copiii pregătiţi în cadrul acestui cerc au pre-zentat spectacolele „Cenușăreasa”, „O călătorie imaginară prin Franţa”... Unde puteau fi pregătite aceste activităţi, la mine acasă? Prin această învinuire,

Curtea de Conturi m-a făcut de râs și mi-a ponegrit imaginea, de aceea voi acţiona în judecată și voi demonstra că orele s-au desfășurat”, ne-a decla-rat profesoara. Ea spune că acum va fi obligată să înapoieze aproape 100 mii lei, pe motiv că nu a ţinut orele de fran-ceză în activitatea extrașcolară.

Directoarea gimnaziului din Bo-rosenii Noi, Nelea Lupacescu, afirmă că nu știa nimic despre programul activităţii extrașcolare a doamnei Mo-gîldan. „Eu știam că ea are aceste ore suplimentare, dar nu cunoșteam orarul când ele au loc”, susţine directoarea gimnaziului, adăugând că nu vrea să fie implicată în acest scandal, deoarece nu dorește să-și facă dușmani printre colegi.

De altă parte, Viorel Tandara, șeful Direcţiei Învăţământ, Tineret și Sport, în subordinea căreia se află Casa de creaţie Râșcani, ia apărarea profesoa-rei de franceză și spune că, din câte cunoaște, cercul „Franceza distractivă” Borosenii Noi a existat, însă întâmpla-rea a făcut ca profesoara să nu fie la ser-viciu tocmai atunci când a fost efectuat controlul Curţii de Conturi. Președin-tele raionului Râșcani, Ion Parea ne-a declarat că va convoca o ședinţă speci-ală cu reprezentanţii Direcţiei Finanţe și a Direcţiei Învăţământ, Tineret și Sport pentru a lămuri întreaga poveste și a trage concluziile care se impun.

Vladimir Potlogu, șeful Direcţiei Generale Audit al autorităţilor publi-ce locale din cadrul Curţii de Conturi, spune că asemenea încălcări sunt ca-uzate de lipsa procedurilor de control intern atât la etapa de planificare, cât și la etapa de executare a bugetului public local, dar și de iresponsabilitatea unor funcţionari publici.

Raportul auditului bugetelor unită-ţilor administrativ-teritoriale și gestio-nării patrimoniului public din raionul Râșcani pentru anul 2011 urmează să fie publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova și pe pagina web a Curţii de Conturi.(LILIA ZAHARIA)

EXEMPLE DE IMPLICARE în soluţionarea problemelor comunităţii

Gospodăriile din satul Albina nu vor mai fi inundate

CERE SOCOTEALĂ pentru banii publici!

„Franceza distractivă” de la Borosenii Noi

Anul acesta, de Rusalii, în satul Oxentea din raionul Dubăsari, s-a desfășurat o adevărată expoziţie a fântânilor. Administraţia publică locală a desfășurat concursul „Cea mai amenajată fântână”, iar la Marele premiu de 800 de lei au râvnit 68 de fântâni din sat.

Valeriu Rusu, primarul de Oxentea, spune că intenţionat a organizat con-cursul de Rusalii, când creștinii curăţă izvoarele. „Nu prea sunt izvoare prin apropiere, așa că ne le-am propus săteni-lor să curăţe și să amenajeze fântânile din localitate. Unele din ele, chiar dacă aveau apă foarte bună, nu erau îngrijite, iar acest concurs i-a motivat pe oxenteni să fie mai gospodăroși”, spune primarul. Ion Pintea, un locuitor al satului, își aminteș-te că tradiţia de curăţire și sfinţire a ape-lor există în Oxentea de zeci de ani, însă „acum este mai frumos și mai interesant, fiindcă există o competiţie serioasă pen-tru cea mai amenajată fântână din sat”.

Cum fiecare concurs trebuie să aibă și un regulament, Consiliul local din Oxen-tea a stabilit câteva criterii de apreciere

a celor mai bine amenajate fântâni. Eu-dochia Rusu, asistenta socială din sat și membră a juriului, povestește că au fost luate în calcul efortul depus de oameni, dotarea fântânilor cu capace, căldări și căni etc. „De exemplu, fântânile reparate capital de către săteni au primit 9 sau 10 puncte, iar dacă aveau și capac, juriul le mai dădea suplimentar până la 8 puncte. Fântânilor reparate cosmetic li s-au atri-buiau de la 1 până la 8 puncte, în funcţie de efortul depus de săteni. Același punc-taj, l-au primit și fântânile care aveau căl-dare și cană”, spune asistenta socială.

Fântâna de lângă casa lui Vladimir și a Mariei Izman s-a învrednicit de Premiul mare, în sumă de 800 de lei. Cu câte 450 de lei s-au ales fântânile clasate pe locul doi: cea de lângă casa Eudochiei Botnari, și cea de lângă casa lui Vasile Curbet. Alte trei fântâni din sat: cele de lângă casele lui Gheorghe Leca, Mihail Bortos și Mihail Leca, au primit premiul trei de câte 300 lei fiecare.

Maria Izman, locuitoarea uliţei a cărei fântâni s-a ales cu locul întâi, spune că nu a fost greu să se mobili-zeze pentru a face un lucru frumos. „Am adunat bani de la fiecare familie de pe stradă, am cumpărat vopsele și

iată cum arată fântâniţa noastră”, se la-udă femeia cu rodul muncii lor. Elena Postică, o altă oxenteancă, e de păre-rea că nu este important cine câștigă acest concurs, ci faptul că oamenii se implică în astfel de activităţi pentru binele tuturor. „Mulţi săteni au pro-priile fântâni în ograzile lor, dar asta nu înseamnă că trebuie să nu îngrijim și de fântânile publice”, spune femeia.(LILIA ZAHARIA)

VREI SĂ SEMNALEZI CAZURI DE UTILIZARE INCORECTĂ A BANILOR PUBLICI DE CĂTRE AUTORITĂŢILE LOCALE?

Ai întrebări despre transparenţa în procesul decizional?

Vrei să ne informezi despre practicile (bune sau proaste) de adoptare a

deciziilor şi gestionare a banilor publici în satul, comuna sau oraşul tău?

Telefonează la

Experţi îţi vor răspunde la întrebări, iar jurnaliştii de investigaţie vor

verifi ca semnalele de gestionare frauduloasă a banilor publici.

Această publicaţie este editată cu sprijinul Programului Buna Guvernare

al Fundaţiei Soros-Moldova. Opiniile exprimate în această publicaţie

aparţin autorilor și nu refl ectă neapărat poziţia Fundaţiei.

Nu-i greu să convingi oamenii să facă un lucru frumos

Maria Popov se bucură că, după curăţarea canalului, Maria Popov se bucură că, după curăţarea canalului, apa nu se mai revarsă în timpul ploilor, apa nu se mai revarsă în timpul ploilor,

iar grădina ei nu mai este inundată.iar grădina ei nu mai este inundată.

Cu ani în urmă, această fântână era Cu ani în urmă, această fântână era părăginită, însă sătenii au amenajat-o şi părăginită, însă sătenii au amenajat-o şi s-au ales cu Marele Premiu de 800 lei.s-au ales cu Marele Premiu de 800 lei.

„Linia verde” pentru transparenţa procesului decizional, cu apel gratuit0800 88808

Începînd cu anul 2010, doritorii potsă studieze şi la Ungheni, unde a fostdeschisă un centru consultativ al uni -ver sităţii respective. Astfel, în fiecarezi de vineri, sîmbătă şi duminică, vinaici profesori universitari de la Chi şi -nău, care le citesc studenţilor cursurileprevăzute de curriculă. Este o practicăfoarte bună.

„Profesorii care vin de la Chişinăusînt exemplari, ne citesc cursurile lacel mai înalt nivel, iar examenele sîntsusţinute la modul cel mai serios. Săştiţi că aici se face carte cu adevărat”,spune Ana Beşliu, studentă în anul IIIla Facultatea economie. În tinereţe aîmbrăţişat profesia de pedagog, dar cur -sul vieţii a îndreptat-o în cu totul altăparte, spre finanţe, astfel că necesitateaunor studii aprofundate în acest dome-niu a fost pentru ea oportună. S-a în-scris imediat la facultate, cînd a aflatdespre deschiderea la Ungheni a cen-trului consultativ a Universităţii deStu dii Europene din Moldova.

Beneficiile sînt pe faţă, susţine dîn -sa. În primul rînd, persoane care dejaau trecut de vîrsta tinereţii, dar care-şidoresc studii universitare, pot să le ob -ţi nă acum, fără să simtă prea multe in -comodităţi. Cu certitudine, majoritateadintre acestea au familii şi nu e chiarsimplu să mergi la Chişinău pentru a stu -dia. „Este foarte util şi binevenit un ase -menea centru consultativ la Ungheni”,a concluzionat Ana Beşliu.

Şi Ecaterina Coşarcă, studentă lapsi hologie, e de aceeaşi părere. Pentru

că avea copil mic, a fost nevoită să semulţumească, pentru moment, cu stu -di ile ce le-a făcut la un colegiu din ca -pi tală. Deschiderea la Ungheni a cen -trului consultativ al USEM a fost pen-tru ea ca o mană cerească. „Acum re u -şesc să-mi cresc copilul, dar şi să în -văţ”, spune ea cu mîndrie. „E foarte ren -tabil şi comod. Vin profesorii şi ne pre -dau, avem seminare, avem examene.Cunoştinţele pe care le obţinem aici –pot spune cu certitudine – sînt foartebune”, continuă dînsa.

Vestea că la Ungheni a fost deschis uncentru consultaiv al ASEM i-a adus-o,cu doi ani în urmă, tatăl său. „Ce-ar fisă încerc?”, şi-a zis atunci. Nu regretăpentru pasul făcut. Dimpotrivă, le re -co mandă şi altora să încerce. Şi-ar dorica Universitatea de Studii Europene sămai facă un pas şi să deschidă la Unghenio filială a sa. Unghenenii, cu siguranţă, aravea de cîştigat. Dar şi locuitorii rai oa -nelor adiacente. Mulţi dintre ei ar venisă studieze aici, mai aproape de casă.

Iurie SEDLEŢCHI, rectorul Universităţii de Studii Europene din Moldova: „Intenţionăm să deschidemo filială la Ungheni”

Fiind rugat să vină cu cîteva argu-mente care ne-ar convinge că cei cedoresc să obţină studii de calitate tre-buie să opteze anume pentru USEM,Iurie Sedleţchi a fost prompt. „Noi mi -zăm pe calitate, iar calitatea începe dela cadrele didactice”. Astfel, la USEM

predau oameni care şi-au făcut un nu -me şi sînt nu doar buni teoreticieni, cişi practicieni. Iată doar cîteva nume:Nicolae Ursu, doctor în drept, prim-vi-ceprocuror general al R. Moldova înanii 1991-2001, Gheorghe Hioară, doc -tor în drept, deputat în Parlamentul R.Moldova în 1990-1991, director gene -ral al Departamentului de Stat pentruControlul Vamal în 1991-1997, Minis -tru Consilier, Ambasador al R.Mol -dova în Bulgaria (1997-2002), Ale xan-dru Burian, doctor habilitat în drept,deputat în Parlamentul R.Moldova(1990-1994), viceministru al Afaceri -lor Externe al R. Moldova (1994-1995),Ambasador al R. Moldova în Germa-nia (1995-1997), Mihail Manole, doc-tor în ştiinţe economice, ministru alFinanţelor (1999-2002), Ambasador alR. Moldova în SUA, reprezentantulspecial al R. Moldova pe lîngă FMI şi

Banca Mondială (2002-2006). Şirulnumelor sonore poate fi continuat.

Un alt motiv pentru care USEM artrebui să fie în vizor este faptul că încel mai scurt timp diplomele eliberatede instituţia respectivă vor fi recunos-cute în toată Europa. În plus, aici sîntcreate condiţii optime pentru studii.Deschiderea unui centru consultativ laUngheni este un argument în plus înacest sens.

Rectorul USEM, Iurie Sedleţchi,doctor în drept, profesor universitar, adeclarat, la final, că intenţionează sădeschidă la Ungheni o filială a uni ver -sităţii. La ora actuală, se caută un sediuce ar corespunde tuturor rigorilor. Ast-fel, potrivit dînsului, mulţi tineri voravea posibilitatea să înveţe mai aproa -pe de casă şi, implicit, să cheltuie maipuţini bani pentru studii.

Faceţi cunoştinţă: Universitatea de Studii Europene din Moldova

USEM este succesoarea Academieide Drept din Moldova, care şi-a înce -put activitatea la 7 octombrie 1992. Sco -pul principal este pregatirea, perfec ţio-narea şi recalificarea, la nivel superior,a specialiştilor şi cadrelor ştiinţifice îndiverse domenii. USEM promoveazăcele mai noi tehnologii educaţionale şiinformaţionale în procesul didactico-ştiinţific, esenţa acestuia fiind orientatăspre formarea calitativă a specialistuluide mîine, în strictă conformitate cu im-perativele Procesului de la Bologna.

USEM activează în baza licenţei SeriaA MMII, nr. 022120, eliberată deCamera de Licenţiere la 9 august 2006.

Universitatea de Studii Europene dinMoldova include patru facultăţi: Drept,Economie şi Informatică, Jurnalism şiComunicare Publică, Limbi Moderne.

La Ungheni, la ora actuală, sîntpregătiţi specialişti în drept, economieşi psihologie. Studiile au loc în CentrulEducaţional (fostul gimnaziu-internat)din Ungheni.Dacă v-au interesat cele ex puse,contactaţi-ne la tel.: 068115512,068744889, 023633400.

Vă aşteptăm cu drag. P

5Expresul

Germania este cel mai mare consumator de fructe și legume proaspete din Europa. Dar nici un produs de originemoldovenească nu este comercializat în prezent pe piața germană, constată autorii unui studiu privind piaţa fructelor proaspete și uscate în Germania. Conform datelor din acest studiu Moldova este prezentă doar cu miez de nucă, cu o cotă de 7% din exporturi, după SUA care deţine 58% şi Chile cu 15%. (Adevarul.md)

Actual

Vineri, 6 iulie

Universitatea de Studii Europene din Moldova vă invită la studii. Acum – şi la Ungheni!Calitatea studiilor are prioritate – este motto-ul celor ce activează aici.

Or, USEM are ca scop formarea specialiştilor de înaltă calificare, în conformitate cu standardele europene.

Migranţii vor fi ajutaţi să plece, dar şi să revină

În toamnă, Ungheniul ar putea avea un centru de informare pentru migranţi. Ar fi o premieră pentru Republica Moldova.

Un proiect în acest sens a fost deja depus de către AgenţiaInternaţională pentru Sursa Informaţiilor pe Ţară (IASCII) laComisia Europeană. „În curînd trebuie să avem rezultatul final.Proiectul este foarte bun şi actual. Lumea migrează şi pierdefoarte mult atrunci cînd nu are informaţii despre locul în carepleacă. Astfel, se fac multe greşeli, iar greşeala costă”, a decla -rat, pentru „Expresul”, vicepreşedintele raionului, Iulia Pancu.

Discuţiile privind acest centru au început în luna noiembrie2011, cînd la Ungheni a venit Nicolaas Zwager, directorulIASCII, şi le-a vorbit autorităţilor raionale despre ideea res pec -tivă. Autorităţile, la rîndul lor, au acceptat-o imediat. Acum amai rămas doar puţin pînă la deznodămînt.

„Dacă proiectul va fi acceptat de către Comisia Europeană,va fi un lucru extraordinar”, a remarcat Iulia Pancu, dînd deînţeles că şansele sînt destul de mari, căci un astfel de centru arfi de mare ajutor celor ce vor să migreze.

Pe oameni nu-i poţi opri şi nici nu le poţi interzice să plece. Darpoţi să faci astfel ca perioada de şedere în altă ţară să fie cu multmai mică, după care persoanele respective să revină acasă, undesă-şi rezolve problemele, să investească banii cîştigaţi astfel caaceştia să le aducă satisfacţie atît morală, cît şi materială. Anu -me acesta este scopul pe care şi l-au propus autorii proiectului.

Acum, majoritatea oamenilor pleacă în necunoscut. Centrulde informare pentru migranţi, în cazul în care va fi deschis, leva ajuta acestora să obţină informaţiile necesare, să înţeleagăcă e bine să cunoască şi limba statului în care vor să plece. Cen-trul va face legătura şi cu persoane din ţara respectivă, care îivor întîlni şi-i vor ajuta pe eventualii migranţi.

De notat că se preconizează un centru regional, de serviciilecăruia vor beneficia şi locuitorii raioanelor adiacente. Aseme-nea centre se planifică să fie deschise şi la Cahul, şi la Edineţ.

„Scopul nostru e să nu-i pierdem pe oameni. Scopul nostrue ca aceştia să revină acasă, iar banii care îi cîştigă în străinătatesă nu fie utilizaţi doar pentru consum, ci pentru dezvoltare”, aopinat, la final, Iulia Pancu.

Lucia Bacalu

De exemplu, la Ungheni nuse știe, deocamdată, cine va fi no - ul șef al noii Direcții regionale apoliției de frontieră. Nu se ştie nicicum se va numi în continuare fos -

tul Colegiu național de grăniceri.”Este prematur să vorbim la

acest subiect atîta timp cît nu vafi numită noua conducere a De-partamentului Poliției de Fron -

ti eră”, ne-a spus Valeriu Primac,directorul Colegiului național degrăniceri. Acelaşi lucru ni l-a spusşi Isac Tarlapan, şeful Direcțieiregionale supraveghere și con-trol al frontierei de stat Un gheni.Dînsul însă și-a exprimat încre -derea că noua structură va aveaun efect pozitiv şi se va axa doarpe cetățean și siguranța acestuiala traversarea frontierei de stat.

Totodată, a remarcat că pentrufoștii grăniceri schimabarea nuva fi una ușoară. ”Cred că va fi ne -voie de ceva timp pentru adap -tare, întotdeauna noul aduce cusine și necunoscutul”, a maispus Isac Tarlapan.

Nici el, nici Valeriu Primac,deocamdată, nu au fost confir -maţi în noile funcţii.

Ina Landa

Foştii grăniceri rămîn cu necunoscutul în faţă Începînd cu 1 iulie, nu mai avem grăniceri, ci polițiști defrontieră, care se vor subordona Ministerului AfacerilorInterne al R.Moldova. Cu toate acestea, foștii grăniceriîncă nu prea au simțit schimbarea și rămîn cu necunos-cutul în față.

Focul s-a extins pe o sup ra -față de aproximativ trei - patruhectare. Cauza principală, pot -ri vit lui Igor Lazăr, șeful Sec ți -ei Situații Excepționale Nispo -reni, a fost imprudența la folo si -rea focului deschis plus tempera -turile înalte din ultima perioadă.

Pericolul de incendiere a ierbiiuscate și pășunilor persistă dejade o lună, timp în care pompi -erii activează în regim sporit.În cazul unor situații excep țio na -le e posibil ca salvatorii să fieri dicați chiar de la domiciliu.„Efectivul este întotdeauna pre -gătit pentru intervenții de acestgen”, a dat asigurări Igor La -zăr, după care a continuat: „Noisîntem informați zilnic desprestarea vremii și ținem la control

orice schimbare a acesteia, in-formînd totodată și primăriiledespre riscul sporit de incendiiîn perioada caniculară”.

Activitatea pompierilor, înaceastă perioadă, este concen -trată și la verificarea lanurilor

de păioase, a tehnicii încadrateîn campania de recoltare. Unac cent deosebit se pune și peinformarea populației în vede -rea prevenirii cazurilor de înecîn cele circa 59 de bazine ac-vatice din raion.

De notat că Secția Situații Ex -cepționale Nisporeni are în do -tare trei autospeciale de stinge -re a incendiului, iar aprovizio na -rea cu apa necesară se face dela apeductul central orășenesc.

Ina Landa

Arde iarba uscată la NisporeniȘapte incendii în ultimele patru săptămîni. Ardevegetația uscată în raionul Nisporeni. Ulltimele douăincendii s-au produs chiar duminica trecută. Unul - înapropierea satului Vărzărești, iar al doilea - în regiuneaȚanțu din extravilanul orașului Nisporeni.

Fără menajamenteLa ce sînt bunemaşinile partidelorîntre campaniileelectorale?

Ştiut lucru, în campaniile electo -rale partidele-şi fac treaba cu aju-torul maşinilor de partid sau al celorînchiriate. Dar la ce sînt bune maşi -ni le de partid cînd campania se în -cheie? Judecînd după unele exem pleconcrete din raionul Călăraşi, dar şidin cele adiacente, acestea nu aurăgaz niciodată. Bunăoară, maşinaunui partid de dreapta poate fi văzu -tă săptămînal la piaţa din Călăraşi,unde liderul local al formaţiunii cupricina aduce spre vînzare legumelecrescute în propriile sere. Şi la Un -gheni un lider local îşi plimba copiiicu maşina partidului.

„Rău” de tot o duc liderii de par-tid, mai ales cei care s-au căpătuit şicu cîte un post important. Graţie car -netului de partid, nu a profesiona -lismului!

Tudor JosanuFotografie: agrofm.ro

Iurie Sedlețchi

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU, ROMÂNIA

Oferta educatională pentru tineri de origine română din Republica Moldova

1) Cifra totală de școlarizare cu bursă, pentru tineri de origine română din Re-publica Moldova care au diplomă de bacalaureat obținută în România2) Cifra de școlarizare cu bursă, pentru tineri de origine română din RepublicaMoldova, țări învecinate și diasporă

DETALII Telefon: +40-234/542.411, Fax: +40-234/545.753, E-mail: rector@ub.ro, Web: http://www.ub.ro/

1) 2)

6Expresul

Îi place să citească, să asculte muzică bună, să crească flori de cameră. Este vorba despre Margareta Timofti, soţia preşedintelui Republicii Moldova. Prima doamnă mărturiseşte într-un interviu pentru “Timpul” că bibliotecaeste locul său de “desfătare sufletească”, are o mare preferinţă pentru tangou şi romanţă, pentru muzica clasică,dar şi pentru jazz. De un an, dînsa frecventează şi cursuri de engleză.

Fragmentarium

Vineri, 6 iulie

Deşi este originară din raionul Or hei,Raisa Ciochină, directoarea grădiniței„Licurici” din Nisporeni, se considerădeja nisporeneancă. Or, mai bine de ju -mătate din viaţa sa a petrecut-o anumeaici. A venit la Nisporeni de tinerică,după absolvirea Universităţii de Stat“Alecu Russo” din Bălţi, unde a studiatpedagogie si psihologie. Avea pe atuncidoar 21 de ani şi multe vise, multe pla-nuri de viitor.

De aproape 20 de ani munceşte îngrădiniţa „Licurici”. Şi-a făcut o carierăfrumoasă, are cu ce se mîndri. A reuşit sărealizeze un proiect de proporţii la in sti -tuţia pe care o conduce, renovînd-o dela acoperiş pînă la centrala ter mică. Ni ci -odată nu i-a fost frică de muncă, de nou,iar copiii au fost mereu prioritatea sa.

Consideraţi ca sînteţi un om reali -zat?

Da, sînt o persoană realizată: am doicopii, un nepoţel. Şi în plan profesionalam obţinut succese de care sînt foartemîndră. Mă pot considera ca o a douamamă atît pentru copiii de la grădiniţă,cît şi pentru cadrele didactice, pentrueducatori şi părinţi.

Care sînt principiile dumneavoas -tră de viață?

În primul rînd, să fiu obiectivă cufiecare om în parte, să fiu echidistantă,

să am aceeaşi atitudine faţă de fiecareom în parte, indiferent de starea luisocială, intelectuală sau materială.Totodată, îmi place să fiu punctuală,receptivă, iar în unele momente chiar şiloială.

Principalele momente din viață ca -re v-au făcut să fiți ceea ce sînteți?

Dintotdeauna mi-a plăcut să lucrezcu copiii, mi-a plăcut profesia pe careo am. Cred că fiecare om se naşte cuanumite capacități, are o vocație a sa.Eu mi-am găsit-o şi cred că a fost sufi-cient pentru activitatea mea de mai de-parte. Am putut să muncesc şi cu uncopil, şi cu un matur, am putut să cola-borez şi cu conducator de rang înalt.

Cu ce se mîndreşte Raisa Ciochină?Cu familia mea, cu copiii mei, cu

soțul care îmi este mereu alături, carem-a ajutat şi m-a susţinut totdeauna, fi -ind cel mai de seamă sprijin pentru mine.

Ce calități ar trebui să aibă un omca să fie prietenul dumneavoastră?

Să fie punctual, responsabil şi, de-sigur, optimist, căci doar aşa le poți re-aliza pe toate, aşa poţi transmite şialtora energie pozitivă.

Ocupația dumnevoastră preferată?Îmi place foarte mult să citesc. Chiar

dacă am foarte multe griji, totdeaunagăsesc timp, cel puţin 15 minute, pentru

a citi o carte, fie de specialitate, fie dinliteratură artistică. Îmi place să gătesc,să croşetez. În tinereţe, croşetam ade-sea hăinuțe pentru copii mei. Acum, dinpăcate, iau croşeta în mîna mult mai rar.

Visul dumnevoastră de fericire?Pentru mine fericirea este atunci

cînd ai o familie extraordinară, copii denota zece și, nu în ultimul rind, satis -fac ţia datoriei împlinite.

Starea de spirit actuală?Să fac bine oameilor, iar cei din ju -

rul meu să fie mulțumiți de ceea ce fac.Care au fost cei care v-au marcat

caracterul şi viitorul? Părinții mei. Fiind cea mai mare în

familie, părinții doreau să mă vadă opersoană cu studii, la locul ei. Mamaîmi spunea mereu: “Să fii o cărare pen-tru surorile tale” .

Deviza dumnevoastră?Munca este cheia succesului.

Dina Josan, studentă stagiară

Doamna care şi-a găsit vocaţia şi e mîndră de asta

10 întrebări pentru oameni de nota 10

Nu ne-am născut în locul şila timpul potrivit. Trăim aici,unde cei proşti mor pentru ide -ile celor deştepţi. De aceea vorfi mereu două categorii de oa-meni: cei care conduc şi cei ca -re se lasă conduşi. Refuz să credcă am devenit un caz pierdutşi că nu mai avem ce respira,ce iubi, ce simţi, ce vedea şi ceauzi. Un viciu, fie oricît de rău,are un scop: savurarea momen -tului.

„Unii oameni spun că nus-au descoperit încă pe ei în -şişi. Dar sinele nu e ceva peca re trebuie să-l cauţi. Tu tre-buie să-l creezi”, zicea Tho -mas Szasz.

Închipuiţi-vă că la naştereprimim, fiecare, cîte o cutiuţăa vieţii. Înăuntru se află pie se -le unui puzzle. Fiecare dintreele reprezintă un aspect al po -tenţialului nostru. Dacă le pri -veşti separat, nu par să aibăprea mare însemnătate. Dardacă reuşeşti să le aşezi pe fi -ecare la locul său, vei obţine oimagine a ceea ce eşti şi ceeace poţi deveni.

De cele mai multe ori,

aces te cutiuţe rămîn închise.Limitările impuse de mediulîn care trăim şi opiniile celordin jurul nostru sînt cele careprimează şi au un importantcuvînt de spus asupra cursuluivieţii noastre. Nicidecum po ten -ţialul cu care am fost înzes -traţi!

Motive pentru care nu ne-amrealizat sînt destule: nu ne-aspus nimeni că ar trebui să fa -cem altfel; avem prea multelucruri importante de care tre-buie să ne ocupăm: trebuie săluăm note bune, trebuie să necăutăm o slujbă bună, să necreştem familia, să ne plătimfacturile. În plus, avem atît demulte distracţii - emisiuniletelevizate, calculatorul şi in-ternetul, ştirile, bîrfele.

A-ţi întoarce privirea spretine, a deschide cutiuţa şi aîncerca să rezolvi acel puzzlenu pare deloc atractiv. E multmai uşor să alegem varianta dea lăsa, pur şi simplu, ca viaţa săse întîmple decît să ne asu mămriscul de a pierde şi de a cîşti ga.

Dar viaţa nu este despre apierde sau a cîştiga. Este des -

pre alegerea pe care o faci în -tre a lăsa cutia închisă şi a dacîştig de cauză soartei sau dea încerca să rezolvi puzzle-ulşi a lucra cu propriul potenţialpentru a vedea cîte vise poţitransforma în realitate.

,A fost odată un bărbat, că -ruia i-a murit soţia. El locuiaîmpreună cu cele două fete alesale, foarte curioase şi inteli gen -te din fire. Fetele îi puneau me -reu întrebări. La unele ştia cesă le răspundă, la altele – nu.

Tatăl dorea să le ofere ceamai bună educaţie. De aceea,într-o zi, le-a trimis să-şi pet -rea că o perioadă de timp în ca -sa unui inţelept. Acesta ştia în -totdeauna să răspundă la între -bările pe care le puneau fetele.

La un moment dat, unadintre ele a adus un fluture al-bastru, pe care plănuia să-l

folosească pentru a-l înşela peînţelept.

- Ce vei face? o întrebăsora ei.

- Am să ascund fluturele înmîinile mele şi am să-l întrebpe înţelept dacă acesta e viusau mort. Dacă va zice că emort, îmi voi deschide mîinileşi voi lăsa fluturele să zboare.Dacă va zice că e viu, îl voistrivi între mîini. Astfel, oriceva răspunde, se va înşela!

Cele două fete au mersîntr-o clipă la înţelept şi l-augăsit meditînd.

- Am aici un fluture albas-tru. Spune-mi, înţeleptule, eviu sau mort?

Foarte calm, înţeleptul su -rî se şi îi zise: “Depinde de ti -ne, fiindcă e in mîinile tale”.

Aşa e şi viaţa noastră, pre -zentul şi viitorul nostru. Nutrebuie să învinovăţim pe ni-meni cînd ceva nu merge. Noisîntem responsabili pentruceea ce obţinem sau nu. Viaţanoastră e în mîinile noastre, cași fluturele albastru. De noidepinde să alegem ce vomface cu ea.

Morala: ,,Viaţa nu e o cur -să, ci o călătorie care trebuiesavurată pas cu pas. Ieri e isto -rie, mîine e mister, iar azi e uncadou. Bucură-te de el”.

Fluturele albastruDe la A pînă la Z cu Ala Mutilică

Chiar dacă s-a clasat pe ultimul loc în clasamentul generalal Campionatului Republicii Moldova la fotbal, echipa dinCostuleni (raionul Ungheni) nu părăseşte Divizia naţională.O decizie în acest sens a luat, pe 29 iunie, Federaţia Moldo -ve nească de Fotbal. Şi asta, deoarece posedă licența cores pun -zătoare, în timp ce alte echipe, poate chiar mai meri tuoase,nu o au.

Noul antrenor principal al FC Costuleni este Vitalie Mos -to vei, care l-a schimbat pe banca tehnică pe bulgarul Velizar

Popov. Anterior, Mostovei a lucrat în calitate de asistent alantrenorului principal la CSCA-Rapid, Ursidos şi Milsami-Ursidos.

FC “Costuleni” rămîne în Divizia Națională

Telefoane: (0236) 28575, 079461811 E-mail: unexpres@gmail.com

“Există multe ocazii cînd trebuie săvorbeşti în engleză la frontieră, căcio traversează şi mulţi cetăţeni stră -ini”, a subliniat Rodica Cuhut, pro -fesoară la Colegiul naţional de gră ni-ceri din Ungheni, menţionînd totoda -tă că aceste cursuri i-au fost de un re -al folos în perfecţionarea limbii engle -ze. Dînsa a făcut un apel şi către co -legii săi, îndemnîndu-i să se înscrie laastfel de cursuri şi asigurîndu-i că nuvor regreta.

“Orice limbă este un organism viuşi ea poate muri foarte uşor, dacă nuo practici”, a făcut o remarcă Dana Ţu -gulea, care le-a fost alături militarilorzi de zi, învăţîndu-i limba engleză. Şi,

cum aceştia au intrat în marea familiea cunoscătorilor de engleză, SegheiCladco, directorul Camerei de Comerţşi Industrie, filiala Ungheni, i-a în-demnat s-o vorbească nu doar în scopprofesional, ci şi în familie, astfeldemonstrîndu-le tuturor cunoştinţelelor în domeniul limbii engleze.

Instruirea militarilor a fost posibi -lă, graţie Proiectului “Recalificareapersonalului militar din Republica Mol -dova”, semnat de Guvernul Repub-licii Moldova şi Misiunea în Mol do-va a Organizaţiei pentru Securitate şiCooperare în Europa (OSCE) în iunie2010, iar Camera de Comerţ şi Indus-trie a fost selectată pentru a-l imple-menta.

Natalia Junghietu

Militarii ştiu să vorbească în engleză19 militari din Ungheni auînvăţat a vorbi în limbaengleză. La 28 iunie, aceştia au primit diplomele de calificare profesionalăsuplimentară, înmînate deînsuşi consilierul pe problememilitare şi politice al MisiuniiOSCE în Moldova, MauriceDunand.

Luni, 9 iulieTVM6.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri6.10 Baştina 6.55 Documentar 7.25 “Au în-florit cireşii...”. Program muzical 9.10, 17.15“AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”9.40, 21.25 “A DOUA ŞANSĂ” 10.05 Re-porterul de gardă 10.30 “TROIŢA” 12.00Vedete la bis 13.10, 18.30 Desene animate13.40 Cultura azi 14.25 Spectacol 15.15“TAXIMETRISTA” 16.45, 21.50 Respiro17.45 Focus 18.00 In memoriam. MariaBieşu 19.00 Mesager 19.40 Povestea deseară 19.55 Moldova în direct 22.20 Dor22.50 Cinemateca universală.

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30Ştirile Pro Tv 10.00, 13.45, 16.00 Teleshop-ping 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞINELINIŞTIT” 11.00 „SURF NINJAS”14.00 „FRUMOASA ŞI DICTATORUL”17.45 Happy Hour 21.00 În Profunzime23.15 „MESAJE DE DINCOLO”.

PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Oră" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri"9.45 "Жить здорово" 11.00 "Модный при-говор" 12.10, 15.10, 18.10 Новости 12.30"ЖЕНСКИЙ ДОКТОР" 13.25 "Смак"14.00 Другие новости 14.30 "Понять.Простить" 15.30 "ЖКХ" 16.25 "Хочузнать" 17.05 "Детектор лжи" 18.30"Между нами, девочками" 19.00 "Давайпоженимся" 20.00 "Пусть говорят" 21.40"Время" 22.15 "НАЗАД В СССР" 23.15"Свобода и справедливости".

Marţi, 10 iulieTVM6.00, 9.00,13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri6.10, 12.30 Documentar 7.40 “Înflorit-aucastanii...” 9.10, 17.15 “AVENTURILE LUIBLACK BEAUTY” 9.40, 21.25 “A DOUAŞANSĂ” 10.10 Focus. Magazin TV 11.00,19.55 Moldova în direct 12.00 Accente eco-nomice 13.10, 18.30 Desene animate 13.40Dor 14.10, 23.10 “DORA” 15.55 Ring Star17.45, 21.50 Respiro 18.00 Găgăuz ogea19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară22.20 Cultura azi.

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00Teleshopping 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞINELINIŞTIT” 11.00 Apropo TV 12.00România, te iubesc! 14.00 „LOIS ŞICLARK” 17.45 Happy Hour 20.30 „CO-MOARA DIN SPATELE CĂRŢILOR”23.15 „MESAJE DE DINCOLO”.

PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Oră" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri"9.45 "Жить здорово" 11.00 "Модный при-говор" 12.10, 15.10, 18.10 Новости 12.30"СЕРДЦЕ МАРИИ" 13.25 "Смак" 14.00Другие новости 14.30 "Понять. Про-стить" 15.30 "ЖКХ" 16.25 "Хочу знать"17.05 "Детектор лжи" 18.30 "Между нами,девочками" 19.00 "Давай поженимся"20.00 "Пусть говорят" 21.40 "Время"22.15 "НАЗАД В СССР" 23.15 "Опасныйрейс".

Miercuri, 11 iulieTVM6.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri6.10 Găgăuz ogea 6.40, 10.05, 13.40 Docu-mentar 7.40 “VĂLEU, VĂLEU, NUTURNA” 9.10, 17.15 “AVENTURILE LUIBLACK BEAUTY” 9.40, 21.25 “A DOUAŞANSĂ” 11.00, 19.55 Moldova în direct12.00 Baştina 12.50, 17.45 Respiro 13.10,18.30 Desene animate 14.10, 23.10“DORA” 15.40 Videoteca copiilor 15.55Părinţi şi copii 16.25 Magazinul copiilor18.00 Resskii mir 19.00 Mesager 19.40Poveste 22.20 Gala Olimpică 22.40 Filler22.50 Alternative.

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00Teleshopping 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞINELINIŞTIT” 11.00 „COMOARA DINSPATELE CĂRŢILOR” 14.00 „LOIS ŞICLARK” 17.45 Happy Hour 20.30„DISPARIŢIA” 23.15 „MESAJE DE DIN-COLO”.

PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Oră" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri"9.45 "Жить здорово!" 11.00 "Модныйприговор" 12.10, 15.10, 18.10 Новости12.30 "СЕРДЦЕ МАРИИ" 13.25 "Смак"14.00 Другие новости 14.30 "Понять.Простить" 15.30 "ЖКХ" 16.25 "Хочузнать" 17.05 "Детектор лжи" 18.30"Между нами, девочками" 19.00 "Давайпоженимся" 20.00 "Пусть говорят" 21.40"Время" 22.15 "НАЗАД В СССР" 23.15Среда обитания.

Joi, 12 iulieTVM06.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri6.10 Russkii mir 6.45 Documentar 7.45“PIŢIGOIUL ÎN PICAJ” 9.10, 17.15“AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”9.40, 21.25 “A DOUA ŞANSĂ” 10.15Respiro 10.30 Natura în obiectiv 11.00,19.55 Moldova în direct 12.00, 15.55 Con-stantin Rotaru la 60 de ani. Program muzi-cal 13.10, 18.30 Desene animate 13.40Găgăuz ogea 14.10, 23.10 “DORA” 15.40Cinemateca universală 17.40 Din fondul TvMoldova 1 19.00 Mesager 19.40 Poveste20.25 Super-loto “5” din “35” 22.20 Re-porterul de gardă 22.45 Un sfert de vorbăcu Ilona Spătaru.

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00Teleshopping 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞINELINIŞTIT” 11.00 „LOIS ŞI CLARK”14.00 „O ALEGERE DIFICILĂ” 17.45Happy Hour 20.30 „SOLOMON KANE”23.15 „DOI BĂTBAŢI ŞI JUMĂTATE”.

PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Oră" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri"9.45 "Жить здорово!" 11.00 "Модныйприговор" 12.10, 15.10, 18.10 Новости12.30 "СЕРДЦЕ МАРИИ" 13.25 "Смак"14.00 Другие новости 14.30 "Понять.Простить" 15.30 "ЖКХ" 16.25 "Хочузнать" 17.05 "Детектор лжи" 18.30"Между нами, девочками" 19.00 "Давай

поженимся" 20.00 "Пусть говорят" 21.40"Время" 22.20 „НАЗАД В СССР” 23.20„Человек и закон”.

Vineri, 13 iulieTVM6.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri6.15 Cuvintele credinţei 7.00, 19.55 Festi-val “Steaua Chişinăului” 7.40, 10.05 Docu-mentar 9.10, 17.15 “AVENTURILE LUIBLACK BEAUTY” 9.40, 21.25 “A DOUAŞANSĂ” 11.00 Moldova în direct 12.00Evantai folcloric 12.40 Un sfert de vorbă cuIlona Spătaru 13.10, 18.30 Desene animate13.40 Russkii mir 14.10, 23.10 “DORA”15.40 Moldovenii de pretutindeni 16.10Din fondul TV Moldova 1 17.40 Cine-mateca universală 18.00 Accente econom-ice 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară22.20 Fii tînăr!

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00 Ştirile ProTV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT”11.00 „O ALEGERE DIFICILĂ” 14.00„SPIONI CA NOI” 17.45 Happy Hour20.30 “PRIZONIERII TIMPULUI” 23.00“DEPARTE DE CÎMPIA ÎN FLĂCĂRI”.

PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Oră" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri"9.45 "Жить здорово!" 11.00 "Модныйприговор" 12.10, 15.10, 18.10 Новости12.30 "СЕРДЦЕ МАРИИ" 13.25 "Смак"14.00 Другие новости 14.30 "Понять.Простить" 15.30 "ЖКХ" 16.20 "Хочузнать" 16.55 "Жди меня" 18.30 "Междунами, девочками" 19.00 "Поле чудес"20.00 "Пусть говорят" 21.40 "Время"22.15 „Seara tîrziu” 23.30 "Достояние Рес-публики: Владимир Матецкий".

Sîmbătă, 14 iulieTVM6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10, 8.05,9.15, 13.45, 16.00 Documentar 7.05 Vedetela bis 9.00 Legendele muzicii 10.00 Ştiinţăşi inovare 10.30 Părinţi şi copii 11.00 Casamea 11.30 Focus. Magazin TV 12.00 Spec-tacol 15.00 “AVENTURILE LUI HUCK-LEBERRY FINN” 16.30 La mulţi ani!17.20 Desene animate 18.05 Erudit cafe19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50 O searăîn familie 21.25 Omul de lîngă... 22.20Respiro 22.35 “CHARLIE BARTLETT”.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.05, 15.00 Teleshopping 10.15„SPIONI CA NOI” 11.30 În Profunzime

13.20 „FĂRĂ PROTOCOL” 15.15 „CÎINIŞI PISICI” 17.00 „IUBITUL MAMEIMELE” 20.30 „LEGEA LUI BANKS”22.30 „OMUL DE RĂCHITĂ”.

PRIME TV6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Новости 6.10"Гении и злодеи" 7.15 "БОТАНИЧЕ-СКИЙ САД" 8.55 "Смещарики. ПИН-код" 9.05 "Играй, гармонь любимая" 9.45"Слово пастыря" 10.30 Смак 11.05 "Лаби-ринты Григория Лепса" 12.15 "ХРАНИМЕНЯ, ДОЖДЬ" 13.55 "ВЕПРЬ" 15.55"КВН" 17.45 Футбол. Суперкубок Рос-сии. Зенит-Рубин 19.45 "Da sau Nu" 21.00„Primele ştiri” 21.25 "Время" 21.50 "Боль-шая разница" 22.55 "27 СВАДЕБ".

Duminică, 15 iulieTVM6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.20, 8.15,13.00 Documentar 7.15 CuvinteleCredinţei 8.00 Cinemateca universală 9.05“AVENTURILE LUI HUCKLEBERRYFINN” 10.00 Ring Star 11.00 Spectacol11.30 La datorie 12.00 Portrete în timp12.30 Natura în obiectiv 14.00 Baştina14.50 “Stele în oglindă”. Spectacol muzical16.30 La mulţi ani! 17.15 Desene animate18.00 La noi în sat 18.40 Loteria “Milioanepentru Moldova” 19.00 Mesager 19.35Poveste 19.50 Vedete la bis 21.25 Orchestrade muzică populară “Rapsozii Moldovei”22.20 “TANDREŢEA CAILOR SĂL -BATICI”.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro Tv10.00, 13.05, 16.00 Teleshoping 10.15„LEGENDA CĂUTĂTORULUI” 11.00„IUBITUL MAMEI MELE” 13.20„VOTUL DECISIV” 16.15 „BATMAN SEÎNTOARCE” 20.30 Fobal Cupa României:Dinamo-CFR Cluj 22.35 „DISPĂRUT ÎNMISIUNE 2”.

PRIME TV6.00, 10.00, 12.00, 17.25 Новости 6.10"Футбол нашего детства" 7.00 "ЧЕЛО-ВЕК ИЗ ЧЁРНОЙ ВОЛГИ". Х.ф. 8.40"Армейский магазин" 9.10 "Смешарики.Пин-код" 9.20 "Здоровье" 10.30 "Непутё-вые заметки" 10.45 "Пока все дома" 11.30Фазенда 12.15 "VIP Confidente" 13.15"Вредный здоровый образ жизни" 14.15"ГДЕ НАХОДИТСЯ НОФЕЛЕТ" 15.40"Лучшие моменты "Поле чудес" 16.50 "Последам "Больших гонок" 18.30 "Replica"20.00 "Vrei să fii milionar?" 21.00 "Sintezasăptămînii" 21.40 Воскресное "Время"22.05 "Золотой граммофон".

7Expresul

Citatul săptămîniiSpune lumii ce gîndeşti, nu ce vor să audă. Cosmin Negoitescu

Programe TVPublicitate

Vineri, 6 iulie

Luni 17.15 „Sare şi piper”. Divertisment(Jurnal TV)20.30 „Счастливы вместе”. Co -medie (ТНТ)21.00 „Натали”. Film (СТС)

Marţi21.15 „Сердце не камень”. Serial(Россия РТР)19.45 „Leacuri pentru neamuri”.Divertisment (Jurnal TV)19.20 „Частная школа”. Dramă(Sony)

Miercuri16.50 „Говорим и показываем”.Talk-show (НТВ)21.00 „Новичёк”. Film (СТС)21.30 „Fabrika” (Publika)

Joi19.30 „Срочно в номер”. Serial

(Россия РТР)21.30 „Корсиканец”. Film (СТС)23.45 „Калифрения”. Film (Sony)

Vineri20.00 „Молодая, одинокая,злая”. Film (СТС)21.00 „O dată-n viaţă”. (TVR 1)23.05 „Алиби надежда, алибилюбовь”. Film (Россия РТР)

Sîmbătă13.20 „Мой любимый гений”.Film (Россия РТР).16.00 „Прекрасная девушка”.Film (Sony)21.00 „În Trecerea anilor” (TVR 1).

Duminică15.00 „Няньки”. Film (СТС)20.05 „Бобро поржаловать!”.Film (Sony)21.00 „Погоня”. Film (СТС)

VĂ RECOMANDĂM LA TV!

Pentru o sărbătoare de vis, SUPER EVENT vă propune:- decor din: baloane, flori, drapaj, lumînări;- moderator, dansatori (stil național, țigănesc, oriental); - clovn, personaje din desene animate (Mini, Miki Mouse);Organizăm:- ieșirea spectaculoasă din tort a miresei, a omagiatului;- furatul miresei în Colivia de Aur de către Pirații din Caraibe;- surpriza serii ”Pig Pink Sexy” (purcica sexi).Tel.: (0236)28842; 26189, 069697266 (Svetlana)La prezentarea acestui anunț decupat, REDUCERI 10%!

Judecătoria Ungheni (str. Naţională 21) solicită prezenţa

cetăţeanului Todiriţă Ala, domiciliată în oraşul Ungheni, str.

M. Cibotari 90/42 şi cetăţeanului Todiriţă Gabriela, domi ci liată

în oraşul Ungheni, str. M. Cibotari 90/42, în calitate de pîrîţi,

în cauza civilă înaintată de către Noviţchi Angela privind în-

registrarea bunului imobil, care va avea loc la data de

25.07.2012, ora 9.00, biroul 7, în sediul Judecătoriei Ungheni.

Judecător, Maria Malanciuc

Dragi enoriaşi Maica stareţă Sofia împreună

cu preotul Iosif fac minuni dum-nezeeşti prin deschiderea cărţii sfinte. Este înzestrată de Dumne-zeu cu har divin pentru a ajutora oamenii cu necazuri şi probleme.

Rezolvă orice fel de problemă şi prin telefon pe baza zodiei şi numelui, chiar de la distanţă.

Oxana din Rezina: „Mii de mulţumiri măicuţei So-fia pentru că aveam vârsta de 38 de ani şi nu mă pu-team căsători. Nu puteam duce o relaţie până la capăt. Am încercat, dar fără niciun rezultat. Cu puteri miracu-loase, maica Sofia mi-a dezlegat cununiile şi acum sunt căsătorită şi fericită”.

Apelaţi cu maximă încredere şi rezultatul va fi ga-rantat 100%.

Tel.: 0040743828144 sau 0040722919763.

RETEAUA DE FARMACII“FELICIA”

anunta concurs pentru suplinirea urmatoarelor

posturi vacante la farmaciadin or.Ungheni

1. Farmacist2. Consultant vinzari produse cosmetice3. Femeie de serviciu

Telefon de contact: 022‐31‐06‐17

mob: 069326527e‐mail: hr@felicia.mdpersoana de contact –

Ludmila Strat –HR Manager

Codare contra consumului de alcool

Psihoterapie PsihoanalizăDoctor Galina Aparu

Servicii licențiateor. Ungheni,

str. Barbu Lăutaru, 26, of. 208Programare la tel.: 079521319

Cursuri gratuite şi contra plată- Bussines;- Limbi străine (toate nivelurile italiană, franceză,ger ma nă, engleză, spaniolă);- Calculator pentru începători.Telefon de contact: 0 (236) 22910; 079614335, 068690907.

Cel mai vizitat site din regiunea Ungheni

În atenţia consilierilor raionaliPe data de 19 iulie 2012, ora 10.00, în sala de şedinţe a Consiliuluiraional Ungheni (str. Naţională 11), se convoacă şedinţa ordinarăa Consiliului raional Ungheni cu următoarea ordine de zi:1. Cu privire la execuţia bugetului raional pentru primul semestrual anului 2012.2. Cu privire la darea de seamă a lui Petru Langa, vicepreşedinteleraionului.3. Cu privire la organizarea şi desfăşurarea încorporării cetăţenilorîn Forţele Armate ale RM, în toamna anului 2012.

UtilUn sfat pe săptămînăCarnea se presară cu sare numai cu puţin timp înainte de a o găti. Altfel îşi lasă zeama, care este bogată în vitamine, şi gustul devine fad.

8ExpresulVineri, 6 iulie

BerbecUn început de săptămînă promiţător, cu noi provocări în domeniul

carierei, ce stagna de ceva vreme. În familie sînt aşteptate evenimenteimportante, care vă vor aduce multă bucurie.

TaurO săptămînă mai bună decît cea precedentă. Nu veţi întîmpina

dificultăţi deosebite în rezolvarea problemelor financiare care nici nusînt atît de mari pe cît par.

GemeniTot ce v-aţi propus aţi reuşit, iar săptămîna care urmează va fi o încu -

nunare a efortului depus. Financiar este o perioadă propice investiţiilor.

RacO săptămînă plină de evenimente pozitive, mai ales în plan sentimen -

tal. O atenţie deosebită ar trebui să o acordaţi familiei, de care v-aţicam îndepărtat în ultima perioadă.

LeuMărinimoşi şi foarte sociabili, aveţi nevoie mai mult decît oricînd

de recunoaşterea şi aprecierea celor din jur, deoarece acum sînteţifoarte predispuşi la depresii.

FecioaraChiar dacă sînteţi renumiţi pentru meticulozitate şi rigurozitate, în

această săptămînă trebuie să vă aşteptaţi la mari probleme la serviciu.

BalanţaDeşi impresia generală este aceea că sînteţi foarte echilibraţi, în

săptămîna care urmează orice poate fi cuvîntul de ordine, mai puţinechilibrul. Financiar staţi foarte bine.

ScorpionEste o săptămînă favorabilă dezvoltării unor relaţii de parteneriat

cu persoane din afara ţării. Mai puţin bine este aspectat în aceastăsăptămînă domeniul financiar.

SăgetătorÎn urma multiplelor atenţionări din partea superiorilor, vă daţi în

sfîrşit silinţa să vă faceţi datoria aşa cum trebuie, cu simţ de răspundereşi maturitate.

CapricornAveţi mult de lucru în acestă perioadă. Şi nu vă interesează deocam -

dată concediul. Important este că partenerul de viaţă vă înţelege şi văajută să vă relaxaţi

VărsătorSînteţi predispuşi la accidentări uşoare. La serviciu vă veţi simţi

probabil copleşiti de numeroasele sarcini care vă sînt atribuite, dar leveţi finaliza pe toate cu brio.

PeştiSe prevede un început de săptămînă destul de relaxant din punct de

vedere profesional. În cuplu e posibil să apară careva discuţii legatede planul financiar.

Horoscop | 9 – 15 iulieLa Bucătărie cu Irina Caducenco

Luni Sf. Ap. Iuda, ruda Dom -nului; Sf. Irh. Iov; Cuv. Varla -am; Cuv. Paisie; Sf. Mc. Zo -sima.

Marţi Sf. Mc. Metodie; Sf.Irh. Gurie.

Miercuri Sf. Mc. Iulian; Sf.Mc. Terentie; Cuv. MaximGrec.

Joi Sf. Mc. Eusebie; Sf.Mucenici Galaction, Iuliana.

Vineri Cuv. Artemie; Sf. Irh.Gherman; Sf. Mc. Agripina.

Sîmbătă NAŞTEREA SF.PR. IOAN BOTEZĂTORUL(SÎNZIENELE).

Duminică Duminica V. Sf.Mc. fevronia; Cuv. Nicon.

Ieftin și la îndemînăPiersica, un plus adus sănătăţii tale

Delicioase, cărnoase şi zemoase, piersicileau un conţinut scăzut de calorii şi nu conţingrăsimi saturate, însă abundă în minerale, vi-tamine şi alţi compuşi ce au un rol importantîn menţinerea unei stări de sănătate optime.Conţin multă vitamina C cu efect antioxidant,care ajută corpul să îşi dezvolte rezistenţa lainfecţii şi să lupte împotriva radicalilor liberi.

Piersicile proaspete au un conţinut ridicatde vitamina A, care este cunoscută ca avîndproprietăţi antioxidante şi este foarteimportantă pentru vedere. Piersicile sînt, deasemenea, bune pentru menţinerea sănătăţiipielii şi a membranei mucoase. Este cunsocutfaptul că alimentele bogate în vitamina Aajută corpul să lupte împotriva canceruluiapărut în cavităţi şi plămîni.

Piersicile conţin multe minerale, cum sîntpotasiul, fluorul şi fierul. Fierul este necesarîn formarea celulelor roşii ale sîngelui, învreme ce flourul este o componentă a dinţilorşi oaselor, prevenind apariţia cariilor. Potasiuleste o componentă importantă a celulelor şifluidelor corpului, care ajută la controlulbătăilor inimii şi al tensiunii.

Piersica adună laolaltă elemente esenţialepentru sănătate, care se reflectă la exteriorprin buna dispoziţie, atît fizică, cît şi psihică.Datorită conţinutului mare de zahăr şi hidraţide carbon, acest fruct furnizează cantităţisem nificative de energie organismului nostru.Fosforul din component piersicii are un ben-eficiu incontestabil în tratarea afecţiunilornevrotice.

Deoarece constituie o sursă sigură şi natu -rală de energie, specialiştii în nutriţie reco -mandă piersica celor ce trebuie să se refacădupă o boală sau o perioadă critică, celor afec -taţi de stări depresive, stresaţi, obosiţi sau careau, pur şi simplu, nevoie de un repaus.

Piersicile sînt foarte bune şi pentru trata-mentele cosmetic, mai ales în cazul unui tennormal sau uscat. Atenţie însă: aceste fructepot determina apariţia unor reacţii alergice, înspecial la persoanele alergice la polen.

Calendar creștin-ortodox9 – 15 iulie

Bulă o întreabă, într-o zi, pe doamna învăţătoare:- Doamnă învăţătoare, aricii nasc pui vii?- Da, Bulă, de ce?- Doar aşa, mă gîndeam că e vai de mama lor…

Nevasta unui deţinut merge în audienţă la directorul în-chisorii.

- Domnule director, vă rog să-i daţi bărbatului meu o muncămai uşoară.

- Dar, doamnă, soţul dumneavoastră lipeşte etichete pe stic -le, vi se pare că e greu?

- Nenorocitul, mie mi-a zis că sapă un tunel…

Un angajat întîrzie la serviciu. Şeful său, nervos, ţipă la el:- Ar fi trebuit să fii aici la 8:30!Tipul răspunde:- De ce? S-a întîmplat ceva la 8:30?

Bancuri

Ingrediente:500 gr de fasole păstăi

(verzi), 4-5 ardei dulci (co -loraţi), 2 cepe medii, 2-3căţei de usturoi, ulei, ju -mătate de linguriţă de oţetde vin, sare, piper, ver -deaţă.

Mod de preparare:Se rup aţele şi codiţele

păstăilor, se spală bine şi

se pun la fiert pentru 5-7minute. Apoi se scot dinapă, se răcesc bine, iar ce -le măşcate se taie în două.Ceapa se taie pai şi se pră -jeşte pînă capătă o culoareaurie. Ardeiul se coace, sescoate coaja şi se taie pai.Usturoiul se toacă mărunt.Se unesc toate ingredien-tele, se adaugă sare dupăgust, piper negru, oţet,

verdeaţă. Salata se poateservi şi cu carne de vităsau pasăre, preparate lagrătar.

Salată cu fasole păstăi şi ardei

În împărăţia florilor cu Tatiana Fotea

Este o plantă de aparta-ment foarte frumoasă, deșinu foarte răspîndită. Casta -nul australian este un co pă -cel veșnic verde, numit șiarborele de fasole, pentrucă fructele lui amintesc defasole. Țara de origine a aces -tuia este Australia, undecrește pînă la dimensiunileunui copac de 40 de metri.

Castanospermum a fostaclimatizat ca arbore orna-mental. Mai este numit ar-borele de fasole sau faso -lea neagră (din cauza ase -mă nării păstăilor sale cu ce -le de fasole). Lemnul cas ta-nului australian este foarteapreciat fiind folosit lafab ricarea mobilei.

Crescut în ghiveci, di-mensiunile lui trebuie adap -tate înălțimii plantei. Dacăghiveciul este prea mare, ră -dăcinile se vor dezvolta preamult, în detrimentul plan -tei, care va rămîne mică.

Pe vară, castanul poatefi scos în aer liber, dar tre-buie ținut cont de faptulcă, deși are renumele uneiplante rezistente, tempe -ratura sa preferată este decirca 26 grade Celsius.Planta iubește căldura, darși umezeala. Țineți plantaîn lumină medie indirectă,

dar asigurați-i cîteva orede lumină directă, la oreledimineții sau ale serii. Așa -dar, așezarea ideală esteîntr-o fereastră cu orienta -re spre răsărit sau spre apus.

Ca plantă de interior,castanul australian este micși crește lent, avînd frunzelungi și strălucitoare. Poa -te atinge doi metri înălțimeîn condiții bune de viață.Se comercializează în ghi -veci, unde pot crește cîtetrei-patru exemplare. Se -mințele lui sînt foarte ase -mănătoare cu castanele, ca -re au și dat numele plantei.

Castanului australian îiplace solul umed, dar uda -rea în exces ar putea să du -că la putrezirea rădăci ni-lor. Regula generală: lăsațipămîntul să se zvînte la sup -rafață, înainte de a-l udadin nou. Apa nu trebuie sărămînă pe mult timp înfarfurioară. La udat, dacăapa de robinet este foartedură, folosiți apa filtratăsau chiar distilată – în niciun caz apă proaspătă, cistătută măcar cîteva zileîntr-un flacon.

În aer liber, copaculCastanospermum faceflori de culoare roșie șigalbenă. Fructele sale sînt

sub formă de păstăi lungi,de 12-20 cm fiecare, adă -postind cîte 3-5 semințe.Atenţie: aceste semințesînt toxice.

Dacă v-ați gîndit să în -cercați să plantați copă ce -lul în grădină, alegeți unloc la cel puțin zece metridepărtare de fundația caseisau a garajului, de canalelede scurgere sau de piscină,căci copacul respectiv areniște rădăcini foarte puter-nice care se extind foarterapid.

Castanul australian (Castanospermum)

9 iulie: noaptea - +21° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua - +31°(cer puţin noros, ploaie slabă).

10 iulie: noaptea - +16° (cer puţin noros, ploaie slabă), ziua - +30°(cer senin).

11 iulie: noaptea - +17° (cer senin); ziua - +30° (cer puţin noros,ploaie slabă).

12 iulie: noaptea - +18° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua - +30°(cer puţin noros, ploaie slabă).

13 iulie: noaptea - +18° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua - +30°(cer puţin nors, ploaie slabă).

14 iulie: noaptea - +18° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua – +30°(cer puţin noros, ploaie slabă).

15 iulie: noaptea - +17° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua - +28°(cer puţin noros, ploaie).

(După: www.gismeteo.md)

Prognoza meteo | 9 – 15 iulie

Vînd apartament cu 3 odăi, etaj 3 din cinci, în Ungheni, regiunea

magazinului „Făt‐Frumos”.Tel.: (236) 31053, 078098743

Vînd apartament cu o odaie în Ungheni. Tel.: 069589933

Se vinde apartament cu 3 odăi în Ungheni, cartierul Tine re ții, str.Bernardazzi, etajul 3/5.

Preț negociabil. Tel.: 069328723

Se vinde casă (din 1966) în satul Corneşti. Teren 25,6 ari (10 ari ‐ vie). Se află mai sus

de primărie, la o distan ţă de 300‐400 metri. Telefon: 0(22) 731797; 060267498.

Vînd casă în centrul satului Pîrliţa. Telefon: 069509161, 067460041.

Vind casă în Buzduganii de Jos, raionul Ungheni, 15 ari (pe lîngă casă). Sau schimb pe un apartament cu o cameră în Ungheni.

Tel.: 023650292, 068190020

Compania Naţională de Asigurări în Medicină

atenţioneazăProprietariii de teren

agricol pot să procure poliţa de asigurare medicală

pînă la data de 31 octombrie 2012, cu reducere de 75% – 745,5 lei.

CNAM – alături de voi!CNAM – alături de populaţie!

Sănătatea e prioritară! Asigur-o!

Agenţia teritorială CNAM:

Ungheni, str. Romană 27A, bir. 12Tel.: (236) 22736.

Linia fierbinte: 0-800-99999