Expresul NR 211

8
5 | Doston, Nathanael şi Erage de Ungheni. Averian, Noraer sau Calestin de Nisporeni Legislaţia, la ora actuală, permite înscrierea oricăror prenume în adeverinţa de naştere. Astfel, unii copii se trezesc cu prenume de tot felul, începînd cu cele tradiţionale şi terminînd cu unele exotice de tot. 6 | Huse de milioane de lei pleacă din Ungheni în ţări străine Fabrica de huse pentru automobile „Lear Corporation” din Ungheni se află printre primii zece exportatori moldoveni ai anului 2011. Vînzările nete din anul trecut au constituit 457 milioane 800 mii de lei. „Cred că am fost apreciaţi după merit, deoarece ne-am im- plicat destul de serios”, a sub- liniat vicepreşedintele raionu- lui, Iulia Pancu. „Această meda- lie este pentru noi un adevărat stimulent, ca să aspirăm la noi înălţimi”, a mai adăugat dînsa. „Distincţia respectivă nu poa- te decît să ne bucure, să ne facă să fim mîndri de cele realizate”, a menţionat şi Serghei Cladco, preşedintele filialei Ungheni a Camerei de Comerţ şi Industrie. De notat că, în acest an, au venit cu standurile lor colective 18 raioane din R. Moldova. Potrivit Iuliei Pancu, raionul Ungheni s-a deosebit prin di- versitate, prezenţă şi calitate. „Am vizitat şi standurile celor- lalte raioane. Să-mi fie iertată lipsa de modestie, dar produsele noastre au fost net superioare. S-a văzut diferenţa”, a accen- tuat dînsa. Conducerea raionului s-a implicat activ pentru a participa la această expoziţie: a fost in- stituit un grup de lucru, s-au pus la punct detaliile participării, au fost stabiliţi potenţialii partici- panţi. „Este vorba despre con- lucrare. Iar noi am avut o cola- borare sănătoasă, ne-am impli- cat şi am ţinut cont atît de pre- zentarea propriu-zisă, cît şi de calitate”, a accentuat vicepreşe- dintele raionului. Iulia Pancu a remarcat faptul că toţi, inclusiv organizatorii expoziţiei, au, de fiecare dată, aşteptări mari de la raionul Un- gheni, explicînd şi de ce: „Noi sîntem un raion mare ca supra- faţă, un raion de frontieră, la poarta Uniunii Europene, un raion cu potenţial”. „Dacă lumea aşteaptă, tre- buie să te prezinţi la nivelul aş- teptărilor”, a conchis dînsa. Apropo, potrivit lui Serghei Cladco, standul raionului Un- gheni a fost vizitat şi de prim- ministrul Vlad Filat, care a apre- ciat pozitiv prezenţa unghene- nilor la această expoziţie. Medalia de aur şi diploma de rigoare i-au fost înmînate pre- şedintelui raionului, Iurie To- ma, într-o atmosferă festivă, în aplauzele celor prezenţi la Gala laureaţilor. Expozţia naţională „Fabricat în Moldova” s-a desfășurat în perioada 31 ianuarie - 4 febru- arie, fiind organizată de Camera de Comerţ şi Industrie în cola- borare cu Ministerul Economi- ei, sub patronajul Guvernului Republicii Moldova. Autobuzul galben de la Vărzărești nu a rezistat frigului Ninsorile abundente de la sfîrșitul săptămînii trecute au făcut impracticabile unele drumuri din raionul Nisporeni. Din această cauză, pe 6 februarie a fost sistată activitatea gimnaziului din Cîrnești. Nina Sterpu, șefa Direcției Învățămînt Nisporeni, a co- municat telefonic pentru ”Expresul” că deja a doua zi drumul a fost deszăpezit și școala a funcționat în regim normal. Dînsa a ținut să accentueze că, din aceeași cauză, nu a circulat nici autobuzul școlar spre Vărzărești, copiii fiind nevoiți să ajungă la școală cu alte mijloace de transport. ”Avem un relief complicat, drumul este îngust și nămeții sînt mari, iar autobuzul este construit conform standardelor europene”, a explicat Nina Sterpu. Dînsa s-a referit, în mod special, la pneurile demisezon cu care este dotat au- tobuzul și la construcția prea joasă a autocarului. Cel de-al doilea autobuz, din satul Seliște, a circulat fără devieri de la orarul de lucru. (Ina Landa) Lecții mai scurte și grădinițe închise din cauza gerului Bucuria copiilor din satele Coșeni și Zăzulenii Vechi (raionul Un- gheni) de a merge la școală cu un nou autobuz a durat doar două zi- le. În a treia zi, pe 8 februarie, potrivit primarului de Negurenii Vechi, Ion Rabacu, autobuzul nu a putut fi pornit din cauza gerului aprig. Frigul a închis ușile a trei grădinițe din raionul Ungheni, iar lecțiile în majoritatea instituțiilor de învățămînt din orașul Ungheni au fost scurtate pînă la 35 de minute, recreațiile fiind doar de 5 minute. Despre aceasta ne-a comunicat Alexandru Ciuvaga, șeful Direcției Învățămînt, Tineret şi Sport Ungheni. Potrivit dînsului, vor sta acasă, în luna februarie, preșcolarii din satele Hristoforovca și Teșcureni. În zilele cele mai friguroase, nici grădinița din Pîrlița nu va funcționa. S-a decis să rămînă doar o grupă pentru copilașii, părinții cărora muncesc şi nu au unde-și lăsa odraslele. (I.L.) Tinerii nisporeneni poftiţi la “Constantin Stere” În pofida gerului de afară, zeci de elevi ai celor trei licee din oraşul Nisporeni şi de la liceul din Vărzăreşti au venit, în ziua de 7 februarie, la o întîlnire cu Gheorghe Avornic, rectorul Universi- tăţii de Studii Politice şi Economice Europene (USPEE ) “Con- stantin Stere” din Chişinău care, potrivit site-ului www.uspee.md, “este, la ora actuală, una dintre cele mai dinamice instituţii de învăţămînt superior din R. Moldova, cu accent pe cooperare inter- naţională şi excelenţă în ştiinţă şi predare”. Vicepreşedintele raionului, Ion Munteanu, a menţionat, pentru “Expresul”, că a fost o întîlnire binevenită şi utilă pentru viitorii absolvenţi de liceu. Universitatea respectivă a încheiat, în anul 2011, un acord de colaborare cu Consiliul raional Nisporeni şi a oferit o bursă pentru un tînăr ce a crescut într-o familie incompletă. Şi în acest an Universitatea va oferi 1-2 burse pentru absolvenţii liceelor din raionul Nisporeni. “Este foarte bine că asemenea întîlniri, cu reprezentanţi ai instituţiilor de învăţămînt superior din R.Moldova, au loc de pe acum, căci elevii claselor a XII-a mai au timp la dispoziţie de a medita, de a analiza şi a face o alegere corectă”, a subliniat Ion Munteanu. USPEE are 5 facultăţi şi pregăteşte specialişti în următoarele domenii: ştiinţe politice, relaţii internaţionale, ştiinţe economice, drept, servicii publice şi ştiinţe ale educaţiei. (Lucia Bacalu) Expresul Ziua de azi Potrivit unor surse istorice, cu 624 de ani în urmă, în această zi, Suceava este menționată, pentru prima dată, drept principala cetate de scaun a Țării Moldovei, care, timp de trei secole, a avut un rol important în viața politică a Moldovei. De aici a condus ţara, 32 de ani, Alexandru cel Bun. Epoca de apogeu a cetăţii avea să fie însă în timpul lui Ştefan cel Mare. Mort de frig şi de sărăcie Un bărbat din satul Vînători, raionul Nisporeni, a fost găsit mort în propria casă, relatează Prime TV. Acesta locuia, împreună cu soţia sa, într-o cocioabă de la marginea satului, fără curent electric, cu geamuri sparte şi pereţi năruiţi. Deşi au patru copii, niciunul din aceştia nu le-a păşit pragul de- mult. Şi, dacă sărăcia şi bolile le-au înfruntat, în faţa frigului bătrînul a fost neputincios. “Cred că din asta i-a fost moartea. Că nu a mai fost el de murit”, susţine soţia plîngînd. Tot mai mulţi bolnavi de cancer La Ungheni numărul bolnavilor de cancer este în creștere. Aceste date se regăsesc într-un raport prezentat de specialiști cu ocazia Zilei mondiale de combatere a cancerului, marcată, tradiţional, pe 4 februarie. Potrivit raportului, în Ungheni, anual, sînt luați în evidență 230-240 de pacienți. Majoritatea se adresează la medic cînd boala este într-un stadiu avansat. În anul 2011, la Ungheni au fost luate în evidență 242 de personae diagnosticate cu diverse forme de cancer. Peste 80% din bolnavi sînt persoane cu vîrstă aptă de muncă. Pentru un poliţist cu literă mare Trifan Vrînceanu, fost vicecomisar de poliţie din Ungheni, va putea vorbi de oriunde şi cu oricine. Cu ocazia vîrstei de 85 de ani, pe care a împlinit-o la începutul lui februarie, colegii săi poliţişti i-au adus în dar un telefon mobil, pe care îl va putea utiliza cu uşurinţă. MAI i-a trimis o scrisoare de gratitudine, semnată de ministrul Alexei Roibu şi de preşedintele Consiliului vete- ranilor MAI, Mihail Badea. Potrivit comisarului Iurie Derenev, conducerea Comisariatului de Poliţie Ungheni ţine cont de zilele de naştere ale foştilor angajaţi şi îi felicită de fiecare dată. Citiţi în pagina 6 ce crede Trifan Vrînceanu despre viaţă şi fericire. Ştiri de pe Expresul.com Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călărași Vineri, 10 februarie 2011 | Anul V, NR 6 (211) PP Expresul Publicaţie de informaţii, analiză şi opinii Editor: SC Miraza SRL IDNO: 1003609009231 Membru al Asociaţiei Presei Indepen- dente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN) Director: Lucia Bacalu Redactor: Dumitru Mititelu Secretar de redacţie: Vitalie Harea Reporteri: Natalia Chiosa, Ina Landa Contabil-şef: Angela Covaliov Manager vînzări: Ina Landa Tiparul executat la Tipografia Prag-3 Chişinău Tiraj total: 2800 ex. Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229 Telefon: (236) 28575, 23742 Mobil: 069042758, 079389088 E-mail: [email protected] Web: www.expresul.com Ungheniul a primit aurul pentru diversitate, prezenţă şi calitate Cheia succesului Tău! ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual DEPUNERI DE ECONOMII 15% -18 % anual str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550 Hotelul „Vila Verde” vă așteaptă zilnic cu ușile deschise Servicii de calitate, prețuri accesibile (400 lei/zi) Adresa: or. Ungheni, str. Națională, 5 Telefoane: (0236) 23399, 23535, 060400900 Pentru a unsprezeacea oară consecutiv, raionul Ungheni a participat la expoziţia „Fabricat în Moldova”, organizată tradiţional la Centrul Internaţional de Expoziţii „Moldexpo” din Chişinău. În acest an, pentru prima dată, a obţinut medalia de aur pentru standul colectiv. Natalia Chiosa

description

6 | Huse de milioane de lei pleacă din Ungheni în ţări străine Mort de frig şi de sărăcie În acest an, pentru prima dată, a obţinut medalia de aur pentru standul colectiv. Pentru a unsprezeacea oară consecutiv, raionul Ungheni a participat la expoziţia „Fabricat în Moldova”, organizată tradiţional la Centrul Internaţional de Expoziţii „Moldexpo” din Chişinău. 15% -18 % anual str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550 PP Expresul Natalia Chiosa

Transcript of Expresul NR 211

Page 1: Expresul NR 211

5 | Doston, Nathanael şi Erage de Ungheni.Averian, Noraer sau Calestin de NisporeniLegislaţia, la ora actuală, permite înscrierea oricărorprenume în adeverinţa de naştere. Astfel, unii copii setrezesc cu prenume de tot felul, începînd cu celetradiţionale şi terminînd cu unele exotice de tot.

6 | Huse de milioane de lei pleacă din Ungheni în ţări străine Fabrica de huse pentru automobile „Lear Corporation” din Ungheni se află printre primii zece exportatorimoldoveni ai anului 2011. Vînzările nete din anul trecut au constituit 457 milioane 800 mii de lei.

„Cred că am fost apreciaţidu pă merit, deoarece ne-am im-plicat destul de serios”, a sub-liniat vicepreşedintele raio nu -lui, Iulia Pancu. „Această me da - lie este pentru noi un ade vă ratstimulent, ca să aspirăm la noiînălţimi”, a mai adăugat dînsa.

„Distincţia respectivă nu poa -te decît să ne bucure, să ne facăsă fim mîndri de cele realizate”,a menţionat şi Serghei Cladco,preşedintele filialei Ungheni aCamerei de Comerţ şi Industrie.

De notat că, în acest an, auvenit cu standurile lor colective18 raioane din R. Moldova.Pot rivit Iuliei Pancu, raionul

Ungheni s-a deosebit prin di-versitate, prezenţă şi calitate.„Am vizitat şi standurile celor-lalte raioane. Să-mi fie iertatălipsa de modestie, dar produselenoastre au fost net superioare.S-a văzut diferenţa”, a accen-tuat dînsa.

Conducerea raionului s-aimplicat activ pentru a participala această expoziţie: a fost in-stituit un grup de lucru, s-au pusla punct detaliile participării, aufost stabiliţi potenţialii parti ci -panţi. „Este vorba despre con-lucrare. Iar noi am avut o cola -borare sănătoasă, ne-am impli-cat şi am ţinut cont atît de pre -

zen tarea propriu-zisă, cît şi decalitate”, a accentuat vice pre şe -dintele raionului.

Iulia Pancu a remarcat faptulcă toţi, inclusiv organizatoriiex poziţiei, au, de fiecare dată,aşteptări mari de la raionul Un -gheni, explicînd şi de ce: „Noisîntem un raion mare ca supra -faţă, un raion de frontieră, lapoarta Uniunii Europene, unrai on cu potenţial”.

„Dacă lumea aşteaptă, tre-buie să te prezinţi la nivelul aş -teptărilor”, a conchis dînsa.

Apropo, potrivit lui SergheiCladco, standul raionului Un -gheni a fost vizitat şi de prim-

ministrul Vlad Filat, care a ap re - ciat pozitiv prezenţa un ghe ne -ni lor la această expo zi ţie.

Medalia de aur şi diploma derigoare i-au fost înmînate pre -şedintelui raionului, Iurie To -ma, într-o atmosferă festivă, înaplauzele celor prezenţi la Galalaureaţilor.

Expozţia naţională „Fabricatîn Moldova” s-a desfășurat înperioada 31 ianuarie - 4 febru-arie, fiind organizată de Camerade Comerţ şi Industrie în cola -bo rare cu Ministerul Econo mi -ei, sub patronajul GuvernuluiRe publicii Moldova.

Autobuzul galben de la Vărzărești nu a rezistat frigului

Ninsorile abundente de la sfîrșitul săptămînii trecute au făcutimpracticabile unele drumuri din raionul Nisporeni. Din aceastăcauză, pe 6 februarie a fost sistată activitatea gimnaziului dinCîrnești. Nina Sterpu, șefa Direcției Învățămînt Nisporeni, a co-municat telefonic pentru ”Expresul” că deja a doua zi drumul afost deszăpezit și școala a funcționat în regim normal.

Dînsa a ținut să accentueze că, din aceeași cauză, nu a circulatnici autobuzul școlar spre Vărzărești, copiii fiind nevoiți să ajungăla școală cu alte mijloace de transport. ”Avem un relief complicat,drumul este îngust și nămeții sînt mari, iar autobuzul este construitconform standardelor europene”, a explicat Nina Sterpu. Dînsa s-areferit, în mod special, la pneurile demisezon cu care este dotat au-tobuzul și la construcția prea joasă a autocarului.

Cel de-al doilea autobuz, din satul Seliște, a circulat fără devieride la orarul de lucru. (Ina Landa)

Lecții mai scurte și grădinițe închise din cauza gerului

Bucuria copiilor din satele Coșeni și Zăzulenii Vechi (raionul Un -gheni) de a merge la școală cu un nou autobuz a durat doar două zi -le. În a treia zi, pe 8 februarie, potrivit primarului de Negurenii Vechi,Ion Rabacu, autobuzul nu a putut fi pornit din cauza gerului aprig.

Frigul a închis ușile a trei grădinițe din raionul Ungheni, iarlecțiile în majoritatea instituțiilor de învățămînt din orașul Ungheniau fost scurtate pînă la 35 de minute, recreațiile fiind doar de 5minute. Despre aceasta ne-a comunicat Alexandru Ciuvaga, șefulDirecției Învățămînt, Tineret şi Sport Ungheni. Potrivit dînsului,vor sta acasă, în luna februarie, preșcolarii din satele Hristoforovcași Teșcureni. În zilele cele mai friguroase, nici grădinița din Pîrlițanu va funcționa. S-a decis să rămînă doar o grupă pentru copilașii,părinții cărora muncesc şi nu au unde-și lăsa odraslele. (I.L.)

Tinerii nisporeneni poftiţi la “Constantin Stere”

În pofida gerului de afară, zeci de elevi ai celor trei licee dinoraşul Nisporeni şi de la liceul din Vărzăreşti au venit, în ziua de7 februarie, la o întîlnire cu Gheorghe Avornic, rectorul Uni versi -tă ţii de Studii Politice şi Economice Europene (USPEE ) “Con-stantin Stere” din Chişinău care, potrivit site-ului www.uspee.md,“este, la ora actuală, una dintre cele mai dinamice instituţii deînvăţămînt superior din R. Moldova, cu accent pe cooperare inter -naţională şi excelenţă în ştiinţă şi predare”.

Vicepreşedintele raionului, Ion Munteanu, a menţionat, pentru“Expresul”, că a fost o întîlnire binevenită şi utilă pentru viitoriiabsolvenţi de liceu. Universitatea respectivă a încheiat, în anul 2011,un acord de colaborare cu Consiliul raional Nisporeni şi a oferit obursă pentru un tînăr ce a crescut într-o familie incompletă. Şi înacest an Universitatea va oferi 1-2 burse pentru absolvenţii liceelordin raionul Nisporeni.

“Este foarte bine că asemenea întîlniri, cu reprezentanţi aiinstituţiilor de învăţămînt superior din R.Moldova, au loc de peacum, căci elevii claselor a XII-a mai au timp la dispoziţie de amedita, de a analiza şi a face o alegere corectă”, a subliniat IonMunteanu.

USPEE are 5 facultăţi şi pregăteşte specialişti în următoareledomenii: ştiinţe politice, relaţii internaţionale, ştiinţe economice,drept, servicii publice şi ştiinţe ale educaţiei. (Lucia Bacalu)

Expresul Ziua de aziPotrivit unor surse istorice, cu 624 deani în urmă, în această zi, Suceavaeste menționată, pentru prima dată,drept principala cetate de scaun a ȚăriiMoldovei, care, timp de trei secole, aavut un rol important în viața politică aMoldovei. De aici a condus ţara, 32 de

ani, Alexandru cel Bun. Epoca de apogeu a cetăţii avea săfie însă în timpul lui Ştefan cel Mare.

Mort de frig şi de sărăcieUn bărbat din satul Vînători, raionul Nisporeni, a fost găsit mort în propria casă, relatează Prime

TV. Acesta locuia, împreună cu soţia sa, într-o cocioabă de la marginea satului, fără curent electric,cu geamuri sparte şi pereţi năruiţi. Deşi au patru copii, niciunul din aceştia nu le-a păşit pragul de-mult. Şi, dacă sărăcia şi bolile le-au înfruntat, în faţa frigului bătrînul a fost neputincios. “Cred cădin asta i-a fost moartea. Că nu a mai fost el de murit”, susţine soţia plîngînd.

Tot mai mulţi bolnavi de cancerLa Ungheni numărul bolnavilor de cancer este în creștere. Aceste date se regăsesc într-un raport

prezentat de specialiști cu ocazia Zilei mondiale de combatere a cancerului, marcată, tradiţional,pe 4 februarie. Potrivit raportului, în Ungheni, anual, sînt luați în evidență 230-240 de pacienți.Majoritatea se adresează la medic cînd boala este într-un stadiu avansat. În anul 2011, la Ungheniau fost luate în evidență 242 de personae diagnosticate cu diverse forme de cancer. Peste 80% dinbolnavi sînt persoane cu vîrstă aptă de muncă.

Pentru un poliţist cu literă mareTrifan Vrînceanu, fost vicecomisar de poliţie din Ungheni, va putea vorbi de oriunde şi cu

oricine. Cu ocazia vîrstei de 85 de ani, pe care a împlinit-o la începutul lui februarie, colegii săipoliţişti i-au adus în dar un telefon mobil, pe care îl va putea utiliza cu uşurinţă. MAI i-a trimis oscrisoare de gratitudine, semnată de ministrul Alexei Roibu şi de preşedintele Consiliului vete -ranilor MAI, Mihail Badea. Potrivit comisarului Iurie Derenev, conducerea Comisariatului dePoliţie Ungheni ţine cont de zilele de naştere ale foştilor angajaţi şi îi felicită de fiecare dată.

Citiţi în pagina 6 ce crede Trifan Vrînceanu despre viaţă şi fericire.

Ştiri de pe Expresul.com

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călărași

Vineri, 10 februarie 2011 | Anul V, NR 6 (211)

PP ExpresulPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRLIDNO: 1003609009231

Membru al Asociaţiei Presei Indepen-dente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)

Director: Lucia BacaluRedactor: Dumitru MititeluSecretar de redacţie: Vitalie HareaReporteri:Natalia Chiosa, Ina LandaContabil-şef: Angela CovaliovManager vînzări: Ina Landa

Tiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuTiraj total: 2800 ex.

Adresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26,oficiul 229Telefon: (236) 28575, 23742Mobil: 069042758, 079389088E-mail: [email protected]: www.expresul.com

Ungheniul a primit aurul pentru diversitate, prezenţă şi calitate

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII15% -18 % anual

str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

Hotelul „Vila Verde” vă așteaptă zilnic cu ușile deschiseServicii de calitate, prețuri accesibile (400 lei/zi)

Adresa: or. Ungheni, str. Națională, 5Telefoane: (0236) 23399, 23535, 060400900

Pentru a unsprezeacea oară consecutiv, raionul Ungheni a participat la expoziţia „Fabricat în Moldova”, organizată tradiţional la Centrul Internaţional de Expoziţii „Moldexpo” din Chişinău.

În acest an, pentru prima dată, a obţinut medalia de aur pentru standul colectiv.

Natalia Chiosa

Page 2: Expresul NR 211

2Expresul

Conform ultimului raport făcut public de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, în R. Moldova și Federația Rusă se atestă cel mai înalt nivel din lume de tuberculoză rezistentă la medicamente. De notat că în raport lipsesc date din mai multe țări din Africa și India, unde nivelul acestui tip de tuberculoză ar putea fi mai mare. Totuși, cifrele ce se referă la R. Moldova sînt alarmante. 65% din pacienţii trataţi anterior, în prezent sînt bolnavi de tuberculoză rezistentă la medicamente. În mod normal rata nu ar trebui să depășească 5%. (Unimedia.md)

Actual

Vineri, 10 februarie

„Noi am fost primii, unde aavut loc procesul de optimizarea instituțiilor de învățămînt dinraionul Ungheni. Ne bucurămnespus de mult că tot noi amfost primii care am primit auto -buzul şcolar, pe care l-am aş -teptat mult”, a declarat pentru”Expresul” Elena Pancu, direc-toarea gimnaziului NegureniiVechi. Dînsa a mai spus că bu-curia micilor pasageri a fost denedescris atunci cînd au văzut

autobuzul de culoare galbenă,nou-nouț, cu încălzire și scau -ne confortabile. Unii dintre eiau exclamat chiar că, de acumînainte, vor învăţa mai bine.

„Cheile ne-au fost înmînatela Chișinău pe data de 2 febru-arie. Odată cu raionul Ungheniau primit autobuze galbene în -că alte cinci raioane”, a sub-liniat Ion Rabacu, primarul co -munei Negurenii Vechi. Tot oda -tă, dînsul a menționat că auto-

buzul va fi folosit strict pentrutransportarea copiilor.

„Sosirea autobuzului galbenla Negurenii Vechi este doarprima rîndunică”, a menţionatAlexandru Ciuvaga, şeful Di -recției Învățămînt, Tineret şiSport Ungheni. Potrivit dînsu-lui, alte două autobuze şcolareurmează să ajungă în raionulUngheni în luna martie. Aces-tea sînt destinate pimăriilorSculeni şi Boghenii Noi. Ast-fel, copiii din Blindești și Flo-reni vor merge la studii la Scu -leni, iar cei din Mircești și Po -iana – la Boghenii Noi.

Pentru anul 2012, a men -

ţionat Alexandru Ciuvaga, esteplanificată optimizarea a încăşase instituții de învățămînt dinraionul Ungheni, astfel că va finecesară achiziționarea a încăcinci autobuze școlare. În acestscop, în bugetul raional a fostplanificat 1 milion 500 mii lei.Cele cinci autobuze se vor dep -lasa pe următoarele rute: de laCurtoaia și Mînzătești spreHîr cești; de la Medeleni sprePetrești; de la Hristoforovcaspre Pîrlița; de la Morenii Vechispre Valea Mare; de la Zăzu -lenii Noi spre Agro no mov ca.

Ina Landa

În miez de iarnă, la Negurenii Vechi a sosit prima rîndunică

Mare bucurie pentru copiii din satele Zăzulenii Vechi șiCoşeni. De luni, 6 februarie, ei merg la şcoală sau lagrădiniţă cu autobuzul galben. Cei de la Zăzulenii Vechivin la Negurenii Vechi, iar cei de la Coşeni – la Ţîghira.

Mai mult ca atît. Şcoala Pro -fesională din Nisporeni a fostunica instituţie de acest gen dinafara Chişinăului, care a avutcurajul să participe la o aseme-nea expoziţie de anvergură.“Este iniţiativa noastră, urma -re a unei invitaţii pe care amprimit-o de la Consiliul raionalNisporeni”, a specificat direc-torul Dumitru Lupei, sublini-ind, totodată, că a fost un prilej

foarte bun de promovare ainstituţiei, chiar dacă aceasta aîmplinit deja 33 de ani de ac-tivitate. “Nu putem să ne pro -mo văm doar cu număratul ani -lor, ci şi cu lucrurile bune peca re le realizăm aici”, a remar-cat dînsul.

Şcoala Profesională din Nis -poreni este unicală în felul său.Aici funcţionează, începînd cuanul 2010, prima şi, deocam -

da tă, unica mini-fabrică de for-mare a vinificatorilor din Mol -dova. Elevii învaţă întregul cic -lu de producere a vinului: de laplantarea viţei de vie pînă laîmbuteliere, avînd la dispoziţiecele mai performante utilaje şiechipamente. În plus, obţin şideprinderi de antreprenori ag ri -coli, astfel ca pe viitor să-şi poa -tă deschide propriile afaceri.

Tot la Şcoala Profesionalădin Nisporeni sînt pregătiţi şiviitori apicultori, aici fiindamenajată o prisacă. Mai areşcoala şi o seră performantă cuo suprafaţă de circa 500 mp.,astfel că elevii au şansa săînveţe nu doar din teorie, ci şi

în mod practic, cum se facelegumicultură în teren protejat.Nu întîmplător, instituţia res -pectivă a devenit Centru decompetenţă pentru dezvoltarearegională.

Referindu-se la participareaŞcolii Profesionale din Nispo -reni, dar şi a altor trei şcoli pro-fesionale din Chişinău, la ex -poziţia “Fabricat în Moldova”,viceministra Educaţiei, LorettaHandrabura, a dat aprecieriînalte experienţei respective,menţionînd să a fost “o bunăoportunitate de promovare astudiilor profesionale”.

Lucia Bacalu

Şcoala Profesională din Nisporeni: are cu ce, are cu cineVinuri de origine, miere cu miez de nucă sau cu fructeexotice, lumînări de toate felurile şi pentru toate ocaziile – asta a prezentat Şcoala Profesională din Nisporeni la cea mai prestigioasă expoziţienaţională, “Fabricat în Moldova”, desfăşurată recent la Chişinău, între 31 ianuarie şi 4 februarie curent.

Pe Ambasadorul SUA în R.Moldova l-a încălzit căldura unghenenilor

„Cunoştinţa cu Republica Moldova nu ar fi fost completă fără a vizita Ungheniul”, a declarat Excelenţa Sa Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al SUA în R. Moldova, William H. Moser, în cadrul vizitei sale la Ungheni, pe 8 februarie curent.

„E minunat că mă aflu astăzi la Ungheni, căci unul dintre scopurilemele este să ies în afara Chișinăului cît mai des. Pentru mine, ca am-basador al SUA în R.Moldova, este important să aud punctele devedere ale tuturor reprezentanţilor societății din țara în care mă aflu”,a mai spus dînsul.

Într-o atmosferă călduroasă, la o ceaşcă de cafea, gazdele, în fruntecu primarul Alexandru Ambros, i-au făcut cunoștință înaltului oaspetecu situația socio-economică a orașului Ungheni. În prezentarea sa,Alexandru Ambros a ținut să accentueze punctele forte ale localităţii,precum și să remarce că relațiile moldo-americane sînt de succes laUngheni. Primarul a adus drept exemplu activitatea Colțișorului ameri -can de la biblioteca publică „Dimitrie Cantemir”, acordurile de colabo -rare ale Ungheniului cu orașele americane Winston-Salem și Mankato.

Ambasadorul, la rîndul său, s-a arătat interesat de relațiile orașuluiUngheni cu orașul Iași, de activitatea Zonei Economice Libere „Busi-ness-Ungheni”. În acest context, oficialul a salutat oferirea unoroportunităţi de angajare în cîmpul muncii atît locuitorilor din orașulUngheni, cît şi din regiunile suburbane. Nu s-a trecut cu vederea niciun alt subiect: conlucrarea administrației publice locale cu cea centrală.Primarul de Ungheni a subliniat că poziția autorităţilor locale este unaconstructivă, și nu „de supărare că nu ajung fonduri”, mai ales că seînţelege foarte bine care este situația reală din ţară. Totodoată, Alexan-dru Ambros a punctat: „Noi ne-am dori mai multă autonomie, adicătransferurile de la centru spre regiuni să fie direct proporționale cupotențialul economic al unei sau altei localități. Aceasta ar fi un bunstimulent pentru activitatea noastră de mai departe”.

Imediat după întrevederea cu primarul de Ungheni, William H.Moser a declarat că prima impresie a fost una bună. Totodată, dînsula recunoscut că l-a impresionat, chiar din primele zile ale alfării saleîn Repubica Moldova, din toamna anului trecut, căldura şi generozi-tatea moldovenilor.

Primarul de Ungheni, la rîndul său, a menţionat că, după această vizităa înaltului oaspete american, speră la o dinamizare a relaţiilor dintre oraşulUngheni şi cele două localităţi surori din SUA: Winston-Salem şi Mankato.

STOP pentru comerţul stradal!Primăria oraşului Ungheni aduce la cunoştinţă că, în baza

Dispoziţiei primarului de Ungheni nr. 25-02/1-06 din 01.02.2012, în-cepînd cu 16 februarie 2012 este interzis comerţul pe trotuarul dinstrada Vasile Alecsandri, precum şi pe alte porţiuni de străzi din preaj -ma pieţei comerciale centrale.

În legătură cu acest fapt, Primăria a solicitat administraţiei pieţeicomerciale centrale (strada Vlad Ţepeş 15) oferirea unui număr sufi-cient de locuri de comerţ în piaţă pentru persoanele vizate. Pentru abeneficia de un loc de vînzare în piaţă, este necesar să vă adresaţi, pînăla 12 februarie, administratorului Dumitru Malanciuc.

Pensionarii şi invalizii vor fi scutiţi de plata taxei de piaţă.

Au pus la cale noi planuriPe 1 februarie, la iniţiativa Asociaţiei pentru Caritate şi Asistenţă

So cială ACASA, la Primăria Ungheni a avut loc o intîlnire cu repre -zentanţi ai societăţii civile, în cadrul căreia s-a discutat programul detraining oferit de către Asociaţia ACASA, dar şi despre posibilităţilede dezvoltare a localităţii.

Astfel, pentru raionul Ungheni va fi lansat în curînd concursul deînscriere la training-ul “Dezvoltarea antreprenoriatului social”, pentrureprezentanţii societăţii civile, ai businessului mic şi mijlociu.

La final, primarul Alexandru Ambros i-a înmînat Feliciei Creţu, di-rector executiv ACASA, o scrisoare de gratitudine “pentru atitudinecivică exemplară în soluţionarea problemelor de protecţie a persoa -nelor vulnerabile şi integrare a lor în societate”. De notat că AsociaţiaACASA s-a implicat în susţinerea mai multor proiecte sociale la Un -gheni, printre care: Centrul de reabilitare a persoanelor cu dizabilităţi,Centrul „Casa pentru toti”, Gradiniţa „Guguţă”.

Știri din Primăria Ungheni P

Anume muzica a fost cea,datorită căreia fetele și-au for-mat propria personalitate chiardin primii ani de viaţă. ”Con du -cătorul muzical de la grădinița”Andrieș”, Nadejda Popovici,m-a sfătuit, încă în anul 2008,să o înscriu pe Valeria la stu-dioul ”Do-Re-Micii” de la Pa -la tul Culturii. Încearcă, mi-a zisatunci”, povestește mama celordouă surori, Veronica Toma. Aascultat sfatul şi acum susţinecă alegerea a fost reușită. Vale-ria a devenit mai sigură în for -ţele proprii, mai sociabilă. Înscurt timp, a urmat-o şi mezina,Marionela, care, de fapt, e cudoar un an şi opt luni mai micădecît sora sa. E mîndră că poatecînta pe scenă, că i-a mai dis -părut din timiditatea și emoțiilepe care le avea iniţial.

Valeria Toma este elevă înclasa a doua la Şcoala primară”Spiridon Vangheli” din Un gheni,iar Marionela învaţă în clasa în-tîia la aceeaşi şcoală. Chiar dacădragostea pentru muzică esteuna la două, totuși fiecare arestilul său preferat. Valeria, deşieste o fetiță mai îndrăzneață șimai comu nica bi lă, preferă să seexprime, în lim ba notelor muzi -cale, mai lent. Marionela, dim -pot rivă: chiar da că este o firemai retrasă, se simte în largulsău atunci cînd interpreteazăpie se muzicale rit mate.

Muzica este la ea acasă și însînul familiei Toma, unde fetelecel mai des exersează la kara o keîmpreună cu tăticul lor. Iar mă -mica și bunicii preferă să le sus -țină pe micuţele interprete doarîn calitate de spectatori fideli.

În prezent, Valeria și Mario -nela se află în pregătiri pentrusărbătoarea tuturor mămicilor –8 martie. Cu siguranță, în acest

an, mama lor se va bucura de uncadou muzical deosebit dinpartea fiicelor sale.

Ina Landa

Puțini dintre cei care le cunosc pe surorile Valeria și Marionela Toma din Ungheni ar spune că eleseamănă între ele. Sînt, la prima vedere, total diferite: una e blondă, alta – brunetă, prima este comunicabilă, a doua - mai timidă. Totuşi, au şi unele lucruri în comun. Unul dintre acestea e dragostea față de muzică, faţă de frumos.

Total diferite, dar cu o dragoste comună față de muzică

Pasionați de muzică | Rubrică realizată în parteneriat cu Studioul Do-Re-Micii

Dragi tineri, A venit iarna adevărată şi vă provocăm să renunţaţi la televizor,la calculator şi să ne adunăm sîmbătă, 11 februarie, ora 15.00,în spatele Palatului culturii din Ungheni, la săniuş.Genericul activităţii: “Lasă tasta, hai la săniuş!”.Vă aşteptăm!

Ana Cibotaru, voluntar al Centrului

Regional de Resurse pentru Tineri Ungheni

Page 3: Expresul NR 211

Numărul populaţiei stabile în R. Moldova, la data de 1 ianuarie 2012, era de 3 milioane 559,5 mii de personae –în scădere cu 8 mii faţă de începutul anului 2010. Cel mai populat este Chişinăul cu 794,8 mii de persoane, urmat de Bălţi - 149,2 de mii locuitori. Dintre raioane, Orheiul deţine întîietatea cu 125,8 mii persoane, după care vine Hîncești – 121,6 mii şi Ungheni - 117,2 mii. (Jurnal.md)

3Expresul

EvenimentOpinii

Vineri, 10 februarie

Turismul laUngheni se va bazape tradiţii şi unici-tateTimp de o săptămînă, delegaţii din Italia şi Georgia s-au aflat în vizită la Ungheni, pentru a studia strategiile

de dezvoltare a turismului în oraşul de pe malul Prutu-lui. Aceste acţiuni au fost posibile, datorită proiectului

„Abordarea integrată pentru durabilitatea producţiei de turism”, implementat de provincia Venezia din Italia,în parteneriat cu primăria Ungheni şi primăria Kutaisidin Georgia, în cadrul Programului CIUDAD şi finanţat de Uniunea Europeană. Potrivit Svetlanei Ciobanu, expert în dezvoltarea durabilă, pro -

iectul respectiv are cîteva obiective distincte atît pentru Ungheni,cît şi pentru Kutaisi. Partenerii din Italia vin cu experienţe în dome-niul dezvoltării turismului. Astfel, va fi elaborată o strategie dedezvoltare a turismului, cu planuri concrete. „Este un proiect,rezultatele căruia nu pot fi sesizate imediat, dar dezvoltă iniţiative

Știri din

De ce Skoda Superb? “M-amconsultat cu alţi preşedinţi deraioane, cu Consiliul nostru rai -onal şi am ajuns la concluzia căanume acest model este mai bunpentru drumurile noastre, e omaşină economă. De altfel, ad -ministraţiile a 16 raioane au anu -me astfel de maşini”, a răspunsIurie Toma. Fiind întrebat, dacănu se putea achiziţiona un auto-mobil mai ieftin, dînsul a men -

ţi onat: “Noi ne-am condus dezicala: de şapte ori măsoară şi odată taie. Astfel, am ajuns la con -cluzia că e mai bine una şi bună”.

“Dacă omul are nevoie de tran - sport, de ce să nu-şi permită?Fiecare vrea o maşină mai bunăşi mai comodă”, a fost remarcalui Sergiu Caţer, preşedintelefracţiunii PD din Consiliul raio -nal. “Mergem spre Europa. Deci,avem nevoie de maşini euro pe -ne”, a mai adăugat dînsul.

“Să dea Domnul să se răs -cum pere prin rezultate, să fieeficientă”, a subliniat şi Hara -

lambie Chirilov, preşedintelefracţiunii PCRM, după care aadăugat: “Se vede că e nevoiede o asemenea maşină, dacă lu -ăm în calcul faptul că raionulare cinci vicepreşedinţi. Dar, cutot respectul faţă de autorităţileraionale, cred că ar fi trebuit săse gîndească mai bine, să ţinăcont de situaţia actuală, deoptimizările din învăţămînt…”.

“Noi, liberalii, ne-am decla -rat împotriva achiziţionării uneimaşini atît de scumpe. Se putealua una mai ieftină. Comuniştii

însă au fost cei care au susţinutaceastă idee. Cel puţin, în comi -sia probleme sociale”, a decla -rat Maria Buruiană, preşedintafracţiunii PL din Consiliul rai -onal. ”Nu era neapărat ca pre -

şe dintele raionului să se plimbeîntr-o maşină de lux. Ar fi trebuitsă fie mai modest. Mă întreb cuce ne deosebim, în acest caz, decomunişti?”, a mai spus dînsa.

Potrivit lui Iurie Toma, achi -zi ţionarea maşinii era o necesi-tate, căci cea veche – un “Jigu -li” uzat la maximum – nicide-cum nu asigura securitatea vi -cepreşedinţilor raionului. Maimult decît atît, aceştia au fostnevoiţi, de cîteva ori, în drumspre Chişinău, să iasă din ma şi -nă şi s-o împingă pentru a o re-

porni. Acum, lor li se va tran s -mi- te maşina preşedintelui, toto Skoda achiziţionată cu cinciani în urmă, iar preşedintele vabeneficia de noua maşină. Denotat că actuala maşină, Skoda

Superb, a fost cumpăratădin ba nii prevăzuţi înbuget şi neu ti li zaţi în

2011. Nici acel “Jiguli” depăşit de

vreme nu va fi dat la fier vechi.Iurie Toma speră ca acesta săpoată fi reparat şi repartizat ul-terior Secţiei cultură.

Ce spun foştii preşedinţi deraion despre noua achiziţie?

Nicolae Gaviuc (2003-2007):Dacă sînt bani şi nu au ce facecu ei, de ce să nu-şi cum pereSkoda Superb? Au construit de -ja gazoducte, au construit ape-ducte, nu mai au credite derambursat, totul e bine şi la vară

“Skoda Superb Ambition 1.8”, o maşină de toatăfrumuseţea, de un negru metalizat, a fost achiziţionată,chiar recent, de către autorităţile raionale Ungheni. Un cadou frumos de Anul Nou, care costă 372 mii 232 lei.

O

Alianţa pentru IntegrareEuropeană ne spunea, la 15ianuarie, că în primăvara cu -rentă vom avea un nou refe -ren dum constituţional, me ni- rea căruia ar fi să rezolveproblema alegerii şefuluistatului. După ceva timp în -să, AIE începe din nou să sebîlbîie, dînd impresia că ma -şinăria ,,Racul, broasca şi oştiucă” s-a pornit iar la drum.

Nereuşita AIE se vede totmai mult, deşi PLDM decla -ră că a invitat experţi din Uni -unea Europeană să le dea sfa -turi. PL insistă pe varianta pecare au mai propus-o de prin2009 – o Constituţie nouă.PD vorbeşte cu două guri. Pede o parte, liderul partidului,Marian Lupu, spune că refe -rendumul e o soluţie bună.Pe de altă parte, din perspec-tiva preşedintelui de onoare,

Dumitru Diacov, AIE ar maitrebui să se gîndească înaintede a face acest pas.

Nu există dubii că acestreferendum ar putea să cadăşi chiar aşa va fi, caci, vorbaceea: „Ce e cîrn din faşă, cîrne şi în sicriu”. Cînd refendu-mul din 5 septembrie 2009 acăzut, toţi au căutat vinovaţişi motive: care - în profunzi -me, care - la opoziţie, care -la colegi. Cert e că partidele dinAIE n-au făcut atunci campa -nie pentru referendum. Amvăzut doar panouri cu oamenifrumoşi, bine îmbrăcaţi, binepieptănaţi, viitorii potenţialicandidaţi. Nimeni însă nu avăzut întrebarea supusă refe -rendumului. Singura sursăde informare a fost „SfîntulGoogle”. Ce fel de liber ac cesla informare a avut moşul saumătuşa de la ţară, cărora doargrija referendumului le lipsea?

Dar să revenim la poten -ţialul referendum din aprilie.Liberal-democraţii anunţă cădoresc să supună referendu-mului 18 articole din LegeaSupremă. Dacă le iese, sîntemîn Guiness Book. În esenţă,PLDM propune alegerea şe -fu lui statului cu un numărmai mic de mandate, dar şireducerea împuterniciriloracestuia. Unde e intenţia „no -

bilă” a formaţiunii respecti -ve, care ne promitea că ne vada dreptul nouă, cetăţenilor,să ne alegem şeful statului?Rămîn impresionat cum seschimbă ecuaţiile în momen-tul în care ajunge cineva laguvernare.

Mă întreb acum, de ce s-arespins propunerea comu niş -ti lor din 2009? Vă amintiţi, eipropuneau ca şeful statului săfie ales din trei încercări cumicşorarea numărului de man -date. Ce ne aşteaptă, dacăPCRM revine la guvernarechiar şi cu 52 de mandate?

La toate acestea, liderii AIEspun într-un glas că fiecarepartid are propriul conceptde modificare a Constituţiei,dar nimeni nu l-a prezentatpînă acum. De ce ne-ar maichema la urne, da că nu ni seexplică ce, pentru cine şi dece trebuie modificat?

Întrebări sînt multe. Dinpăcate, răspunsuri avem preapuţine. Concluzia mea e una:legea în ţara asta se face cumle arde celor care beneficiazăde putere. Cu asemenea tem-pouri, Gueness Book nu vauita degrabă de noi. Proba-bil, vom avea o rubrică se pa -rată în Cartea Recordurilor.Eu propun să se numească:„,Anomalii politice”.

O privire din afară

Ce e cîrn din faşă, cîrn e şi în sicriu

Constantin Uzdriș[email protected]

“Am fost unica Zonă Eco no mi -că Liberă din R. Moldova care amluat parte, în acest an, la ExpoziţiaNaţională “Fabricat în Moldova”,participînd concomitent şi la Con-cursul “Marca comercială a anului2011”. Ne-am gîndit că e o ocaziebună de a ne promova, dar nu amcrezut că vom obţine şi medalia deaur”, a declarat pentru “Expresul”Natalia Iepuraş, administratorulZEL “Busines-Ungheni”, după ca -re a subliniat: “E o mîndrie pentrunoi acest succes”.

Medalia de aur a Consursului“Marca comercială a anului 2011”

i-a fost decernată Zonei Economi -ce Libere Ungheni la categoria:“Mărfuri şi servicii”, nominaţia“Export”.

“Este foarte bine, mai ales că ma -joritatea mărcilor au rămas la întrep -rinderile din Chişinău”, a subliniatSerghei Cladco, preşedintele fili -alei Ungheni a Camerei de Comerţşi Industrie, membră a cărei este şiZEL “Ungheni-Business”. De notatcă, în anul curent, pentru titlul de“Marca comercială a anului 2011”au concurat 86 de întreprinderi.

ZEL “Ungheni-Business” este de - ja la a treia medalie de aur pe care

o primeşte în cadrul acestui concurs,ajuns la ediţia a IX-a. Prima me da -lie a fost obţinută în anul 2006 - lacategoria “Alte produse şi servi cii”,nominaţia “Fidelitate”, iar cu un anmai tîrziu – în 2007 – mai primeşteo medalie de aur la aceeaşi cate-gorie, dar la altă nominaţie – “Ap -re cierea consumatorului”.

Lucia Bacalu

Zi de glorie pentru Zona Economică Liberă „Ungheni-Business”Medalia de aur şi o diplomă de onoare s-au îndreptat, pe 2 februarie curent, spre Ungheni. Mai exact, spre ZonaEconomică Liberă (ZEL) „Business-Ungheni”, care a devenituna dintre învingătoarele Concursului „Marca comercială a anului 2011”, organizat de Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova în comun cu Agenţia de Stat pentru Proprietate Intelectuală.

„În raionul Ungheni încă nuexistă aşa ceva”, a subliniat direc-toarea gimnaziului, Raisa Rusu.

Dacă proiectul va fi acceptat, deveceul respectiv va putea beneficiaatît gimnaziul, cît şi grădiniţa, darşi centrul comunitar, toate treiinstituţii fiind amplasate în acelaşiedificiu.

De notat că un asemenea veceunu poluează mediul şi nu necesităapă sau canalizare pentru a fun cţi -ona, iar deşeurile colectate pot fiutilizate pentru fertilizarea solului.Asemenea veceuri sînt numite şitoalete “uscate”.

„Avem planuri mari”, a remar-

cat directoarea gimnaziului. Vorbae că, acum puţin timp în urmă, lainstituţia respectivă au fost schim-bate geamurile. Cele vechi vor fifolosite pentru construirea uneisere, astfel că deşeurile colectatede EcoSan ar putea fi deosebit deutile pentru fertilizarea solului şiobţinerea unor produse ecologice.

Pînă atunci însă, gimnaziul Bu-ciumeni este în aşteptarea „verdic-tului” Agenţiei Elveţiene pentruDezvoltare şi Cooperare. (LuciaBacalu)

Planuri mari pentru gimnaziul din Buciumeni În scurt timp, Gimnaziuldin Buciumeni ar puteaavea o toaletă de tipEcoSan. Un proiect înacest sens a fost depusdeja la Agenţia Elveţianăpentru Dezvoltare şi Co-operare, care a finanţatla Buciumeni şi constru-irea apeductului.

Page 4: Expresul NR 211

ediţia nr. 4(12)PAGINĂ ANTI-TORTURĂ,editată de Asociaţia Presei Independente (API)

SFATUL JURISTULUIRubrică susţinută

de juristul Victor Panâru

Victimele torturii pot beneficia de asistenţă juridică gratuită din partea statului?

Sergiu Roşcovan, or. Sângerei

Teoretic o persoană poate beneficia de asistenţă juridică gratuită din partea statului, dar, actualmente, nu este pus la punct meca-nismul de acordare a asistenţei juridice gratu-ite. De la 1 ianuarie 2012 persoanele care nu pot achita serviciile unui avocat, pot solicita asistenţă gratuită pe cauze civile.

Ce riscă un poliţist care a reţinut un minor mai mult de 36 de ore fără să anunţe părinţii?

Ioana Puzderi, mun. Chişinău

La reţinerea unui minor, poliţistul urma să informeze imediat procurorul şi părinţii mi-norului sau persoanele care înlocuiesc părin-ţii (organul de tutelă şi curatelă). Dacă poliţis-tul a încălcat aceste prevederi, atunci el poate fi tras la răspundere. În acest mod, acţiunile poliţistului care a reţinut un minor mai mult de 24 ore, fără a anunţa procurorul şi părinţii copilului, pot fi catalogate, în dependenţă de urmări şi consecinţe, drept „neglijenţă în ser-viciu”, infracţiune ce se pedepseşte cu amendă sau închisoare până la 6 ani, în ambele cazuri cu interdicţia de a ocupa anumite funcţii pe un termen de până la 5 ani.

Persoanele aflate în custodia poliţiei au dreptul la un examen medical independent?

Nicolae Muntean, or. Cantemir

Persoanele reţinute de poliţie au dreptul de să fie examinate de un medic independent, dar în practică acest lucru nu prea se întâm-plă. Aşa sau altfel, recomandările Comitetului pentru Prevenirea Torturii indică expres că statul trebuie să ofere reţinuţilor şi arestaţilor asistenţa medicală, inclusiv, asistenţa unui medic independent, adică a unui medic care nu este angajat al Comisariatului de poliţie sau a penitenciarului.

DICŢIONAR JURIDIC

Comitetul pentru prevenirea torturii şi a tratamentelor sau pedepselor inumane sau degradante al Consiliului Europei (CPT) a publicat la 12 ianuarie 2012, un raport asupra vizitei sale din iunie 2011 în R. Moldova. Constatările şi recomandările CPT au fost făcute publice ca urmare a solicitării Guvernului RM privind publicarea rapoartelor asupra vizitelor de documentare şi a răspunsurilor Guvernului Moldovei în regim automat.

Potrivit raportului Comitetulului, R. Moldova a înregistrat unele îmbu-nătăţii la capitolul prevenirea şi com-baterea torturii, însă, cu toate acestea fenomenul torturii şi altor forme de maltratare rămâne a fi o problemă actuală.

Comitetul mai notează că o mare parte din deţinuţii intervievaţi au recla-mat relele tratamente aplicate de către poliţie în lunile premergătoare vizitei. În consecinţă, Comitetul recomandă autorităţilor naţionale să continue im-plementarea cu fermitate a măsurilor anti-tortură şi să consolideze mecanis-

mele de investigare a pretinselor rele tratamente.

Referitor la instituţiile penitencia-re, Comitetul recomandă autorităţilor Moldovei să exercite o vigilenţă mai mare faţă de comportamentul per-sonalului instituţiilor penitenciare în raport cu deţinuţii care au fost izolaţi pentru asigurarea siguranţei persona-le. Presupusele bătăi aplicate seme-nilor de către deţinuţii care aparţin unei ierarhii neformale instaurate în închisori constituie un alt subiect de îngrijorare şi, prin urmare, Comitetul recomandă intensificarea eforturilor de contracarare a violenţei şi intimidă-rilor între deţinuţi.

Totodată, un număr de persoane intervievate, au comunicat despre lip-sa independenţei personalului medical din izolatoarele de detenţie preventivă în raport cu personalul poliţiei. În tim-pul întrevederilor cu delegaţia, o parte a personalului în cauză au exprimat timiditatea faţă de colegii lor poliţişti, precum şi faţă de pacienţii lor, atunci când au fost transmise procurorului competent informaţii despre leziuni-le observate care sugerau că poate fi dovada violenţelor aplicate de poliţie. Prin urmare, în unele dosare penale examinate de membrii delegaţiei, pro-

curorii competenţi, au pus la îndoială, şi pe bună dreptate, obiectivitatea re-zultatelor medicale efectuate de către feldsheri. În acest context, Comitetul recomandă atribuirea personalului medical care activează în izolatoarele de detenţie preventivă în subordinea Ministerului Sănătăţii.

CPT apreciază în general pozitiv condiţiile de detenţie din cadrul Cen-trului de Plasament Temporar al Stră-inilor din Chişinău, însă recomandă autorităţilor Moldovei să continue cu determinare planul naţional de renova-re a izolatoarelor de detenţie provizorie din cadrul comisariatelor de poliţie.

Ca urmare a celor constatate, Co-mitetul mai recomandă Guvernului Republicii Moldova să amelioreze situ-aţia cu privire la prevenirea şi comba-terea fenomenului torturii. În special, s-a accentuat necesitatea concentrării eforturilor maxime pentru continua-rea implementării planurilor de acţi-

uni anti-tortură, asigurarea ca mesajul privind „impunitatea zero” faţă de re-lele tratamente este pe deplin înţeles de ofiţerii de urmărire penală, ofiţerii operativi şi colaboratorii forţelor speci-ale de poliţie. În partea ce ţine de orga-nizarea audierilor, acestea trebuie să fie efectuate, în linii generale, de către ofi-

ţerii poliţiei, într-o sală special echi-pată cu tehnică de supraveghere audio şi eventual înregistrare video. CPT recomandă R. Moldova să re-

vizuiască Codul de Procedură Penală în vederea asigurării că persoanelor aflate în custodia poliţiei le sunt res-pectate drepturile lor, cum ar fi înre-gistrarea perioadei aflării acestora în detenţie, accesul la un avocat şi accesul la un medic independent (inclusiv po-sibilitatea de a fi examinat de un felcer sau medic al poliţiei). De asemenea, se necesită revizuirea modalităţii de func-ţionare a Secţiei de Combatere a Tor-turii a Procuraturii Generale, cum ar fi consolidarea capacităţilor angajaţilor, inclusiv cu asigurarea lor cu personal auxiliar.

S-a accentuat şi necesitatea îmbu-nătăţirii condiţiilor de detenţie a per-soanelor în izolatoarele de detenţie preventivă, dar şi în penitenciarele din R. Moldova, evitând supra-aglome-rarea locurilor de detenţie, deţinerea minorilor separat de adulţi. Totodată, CPT recomandă statului să asigure funcţionarea eficientă a Mecanismului Naţional de Prevenire a Torturii prin alocarea resurselor financiare necesare pentru activitatea sa.

În partea ce ţine de recomandările particulare, CPT solicită autorităţilor moldoveneşti să furnizeze, în termen de şase luni, un răspuns incluzând o prezentare completă a măsurilor realizate în vederea implementării acestora.

Lilia ZAHARIA

Moldova a primit notă pentru acţiuni anti-tortură

Dacă aveţi şi alte întrebări de ordin juridic sunaţi la 22 09 96

Toleranță zero – impune responsabilizare automată pen-

tru încălcarea anumitor reguli, intenționând eliminarea

comportamentului nedorit. Politicile respective interzic

persoanelor cu funcții de răspundere să fie indulgente

sau să schimbe sancțiunile apreciind circumstanțele

după propria opinie. Sacţiunea pentru astfel de fapte

trebuie să fie aplicată în conformitatea cu gravitatea

abaterii şi circumstanţele în care acestea s-au produs.

Infracţiune gravă – se consideră faptele pentru care legea

penală prevede o pedeapsă maximă cu închisoare pe un

termen de până la 12 ani inclusiv.

Infracţiune mai puţin gravă – se consideră faptele pentru

care legea penală prevede o pedeapsă maximă cu închi-

soare pe un termen de până la 5 ani inclusiv.

Infracţiune deosebit de gravă – se consideră infracţiunile

săvârşite cu intenţie pentru care legea penală prevede o

pedeapsă maximă cu închisoare pe un termen ce depă-

şeşte 12 ani.

Instigare la acţiune de tortură – acțiunea prin care o

persoană o determină, cu intenţie, pe o altă persoană

să săvârşească o infracțiune de tortură, fiind o formă a

participației penale.

Pentru a semnala cazuri

inumane, rudele sau prietenii

telefoanele de încredere ale

Penitenciare din Republica Moldova:

63-69-68

sau

52-80-75

Apelurile sunt primite zilnic,

propuse spre examinare

abilitate.

Comitetul recomandă autorităţilor naţionale să continue implementarea cu fermitate a măsurilor anti-tortură şi să consolideze mecanismele de investigare a pretinselor rele tratamente

Rubrică susţinută de avocatul Vitalie Zamă

Foto

: sim

bol

Page 5: Expresul NR 211

5Expresul

Economia moldovenească va crește în 2012 cu 3,5-4%. Este prognoza Ministerului Economiei, prezentată de către Valeriu Lazăr. „Important că sîntem pe plus. Fiind într-un mediul instabil s-ar putea să avem un scenariu mai optimist în plus cu un procent și jumătate, dar s-ar putea întîmpla să avem o creștere economică mai modestă”, a declarat Lazăr. Anterior, autoritățile au anunțat o creștere economică de 4,5-5%. (Jurnal.md)

Actual

Vineri, 10 februarie

Continuă să rămînă pe baricade doar consilierii comunişti

Supăraţi că nu le-a fost acceptată propunerea de a include ochestiune în ordinea de zi a şedinţei Consiliului raional Călăraşidin 26 ianuarie curent, prin care se solicita ridicarea mandatelora doi consilieri din alianţa de guvernare, cei 7 consilieri PCRMau părăsit şedinţa.

Anterior, ei, împreună cu 9 consilieri PLDM, au boicotat, dedouă ori consecutiv, şedinţele Consiliului raional, afirmînd căacesta este constituit ilegal. Mai mult ca atît, au înaintat şi ocerere comună în instanţa de judecată, prin care solicitau anu-larea deciziilor şedinţei la care a fost aleasă conducerea raionu-lui. Prima instanţă le-a dat cîştig de cauză. Dar cei 18 consiliericare au constituit majoritatea în Consiliul raional Călăraşi auata cat cu recurs hotărîrea, cauza urmînd să fie judecată la Curteade Apel Chişinău.

După toate probabilităţile, consilierii „supăraţi” au venit laşedinţa din 26 ianuarie doar pentru a nu-şi pierde mandatele.Căci, conform legislaţiei, dacă un consilier nu se prezintă de treiori consecutiv la şedinţele Consiliului, riscă să i se ridice man-datul.

În acea zi s-a produs şi destrămarea unei alianţe neformale(PLDM-PCRM) care, timp de jumătate de an, a boicotatşedinţele Consiliului. Dacă cei 7 consilieri comunişti au preferatsă rămînă pe baricade, cei de la PLDM au participat la dezba te -rea şi adoptarea chestiunilor din ordinea de zi.

Fiind întrebat de reporterul „Expresului” despre aceastăschimbare de macaz, consilierul PLDM, Vasile Curmei, a pre-cizat: „Deşi nu sîntem de acord cu unele abordări şi decizii aleconducerii raionului, nu vedem rostul de a boicota în continuareactivitatea Consiliului. Vrem să revenim pentru a participa larezolvarea problemelor înaintate de alegătorii noştri”.

Se ceartă de la un teren de pămînt

Un lot de pămînt domeniu public din Călăraşi, de 0,25 ha, adevenit mărul discordiei între două biserici. Încă în anul 1991,Consiliul orăşenesc a repartizat acest lot bisericii „Sfînta Tre i -me” care, cu timpul, a trecut sub jurisdicţia Mitropoliei Basara-biei. Parohul Ion Mutu spune că are actele necesare pentruconstruirea unei Catedrale, dar că, din lipsă de bani, lucrările nuau putut fi începute.

Între timp, un alt paroh al unei biserici deschise recent înclădirea fostei maternităţi a raionului şi aparţinînd MitropolieiMoldovei, a reuşit să “pună mina” pe terenul cu pricina. Maimult ca atît, dînsul a intrat şi în posesia Certificatului de urba -nism, ceea ce-i permite să purceadă la întocmirea documentaţieinecesare pentru începutul lucrărilor de construcţie. A construitdeja pe acel teren şi o încăpere pentru păstrarea materialelor deconstrucţie.

Revoltaţi de acest act discriminatoriu după părerea lor, atîtpreotul Ion Mutu, care este şi consilier orăşenesc, cît şi consiliulbisericesc, au cerut primăriei ca terenul disputat să fie scos lalicitaţie. Parohul-consilier susţine că, prin vinderea acestuia,bugetul oraşului ar cîştiga sute de mii de lei.

Primăria însă a refuzat să organizeze o licitaţie. În replică,părintele Ion Mutu şi consiliul bisericesc au adresat plîngeri maimultor organe de drept din republică. Urmare a acestora, pe 4-5 februarie, la Călăraşi s-a aflat un grup de angajaţi ai Centruluide Combatere a Crimelor Economice şi Corupţiei care a cercetatfaptele semnalate. Despre rezultate, deocamdată, nu a fost in-format nimeni.

Scandal cu implicarea politicului în biserica din Sadova

O situaţie scandaloaasă, provocată de amestecul unor poli ti -cieni moldoveni, s-a creat în jurul bisericii din Sadova. Totul aînceput de la intenţia parohului de a trece la Mitropolia Basara-biei. Această decizie a fost susţinută în unanimitate de consiliulbisericesc, dar şi de majoritatea enoriaşilor.

Trecerea de la o mitropolie la alta s-ar fi desfăşurat în linişteşi pace, dacă nu s-ar fi implicat politicul. În una din zilele tre-cute, parohul bisericii, cică, a fost invitat într-un hotel din Chi -şi nău. Acolo, un parlamentar, secondat de persoane necu noscu-te, l-ar fi silit pe acesta să se dezică de intenţia sa.

Duminica trecută, după liturghie, un grup de clerici au ieşitîn faţa credincioşilor afirmînd că părintele s-a răzgîndit şi numai pleacă la Mitropolia Basarabiei. Spre surpinderea acestora,cei prezenţi în biserică au ripostat, spunînd că nu vor da înapoişi că, de fapt, biserica aparţine comunităţii şi doar comunitateae în drept să ia o decizie în acest sens.

Tudor Josanu

La Călăraşi

Printre prenumele mai exoti -ce se regăsesc: Erage, Natha na -el, Felipiea, Samir, Doston, Er -dinc, Ruvim, Iuna, Filoteia, Na -mira. De obicei, asemenea pre -nu me sînt puse de mamele so li-tare, susţine Svetlana Andrieş.

În general însă, majoritateaprenumelor alese pentru nou-născuţi în anul 2011 sînt deja deani buni încetăţenite pe acestemeleaguri. Este vorba de: Anas-tasia, Cristian, Daniela, Nicole -ta, Andreea, Dorin, Marin, Ma -xim, Radu etc. Cele mai frec -ven te sînt, touşi, Adelina şi Ale -xandru. Au revenit în forţă şiprenumele ce au ajuns aicicînd va prin filiera rusă: Egor,Oleg, Nichita, Vladislav, Ia ros -lav, Artiom sau Daria, Aliona,Tatiana, Olga, Arina. Mulţi din-tre tinerii părinţi continuă săopteze, totuşi, pentru numele

străvechi: Gheorghe, Maria, Ana,Ion, Vasile, Grigore.

Prenumele nou-născuţilorva riază de la regiune la regiune.În localităţile situate mai ap oa -pe de Prut, acestea sînt mai mo -derne. La Sculeni, de exemplu,printre prenumele înregistrateîn 2011 sînt: Marinela, Lau ren -ţiu, Daniel, Cristian, Beatrice,Cornelia, Marius, Amelia, Flo -rin, Adelia, Paula. În localităţilemai îndepărtate de centrul rai o -nal prevalează prenume maivechi, mai tradiţionale pentruzona noastră. Relevant în acestsens este satul Condrăteşti, un -de, printre prenumele înregis-trate se regăsesc: Vasile, Ghe or- ghe, Nadejda, Valentina, Olga,Na talia, Ruslan, Ştefan.

Deşi încă puţine, dar apar şiprenume duble, uneori foartecu rioase, cum ar fi: Adina-Ni -

coli, Maria-Dilnura, Alexandru-Deva, Gabriela-Nur, Samuel-Antonio.

Legislaţia, la ora actuală,permite înscrierea oricăror pre -nu me în adeverinţa de naş tere.Astfel, unii copii se trezesc cuprenume care, acum cîţiva ani,erau considerate diminutive şi nuerau acceptate în acte. De exem -plu: Senea, Daşa, Nastea, Lera,Ionuţ, Sanda, Nicu, Lucica.

Vreţi să ştiţi ce alte prenumemai deosebite au apărut în 2011în raionul Ungheni? Iată: Elisei,Evlampia, Apollinaria, Macar,Haritina, Artemie, Miranda,Arin, Milana.

În cazul în care cuiva dintreac tualii copii nu-i va plăcea pre -numele pe care i l-au pus părin -ţii, el şi-l va putea schimba lavîrsta majoratului. Legea estepermisivă în acest sens.

Manuel, Francesca, Aniela, Enriche, Mario, Natally sauElizabet. Sînt doar cîteva dintre prenumele pe care le-auales tinerii părinţi ungheneni pentru copiii lor, născuţi înanul 2011. „În aceste cazuri, este alegerea celor care austat o perioadă în străinătate sau continuă să mai stea”, a menţionat Svetlana Andrieş, şefa Oficiului Stării CivileUngheni.

Doston, Nathanael şi Erage de Ungheni

Este firesc ca fiecare cuplusă-și dorească să fie unic înfelul său, atunci cînd îşi alegeun prenume pentru copilul său.Cuprinși de entuziasm, uniipărinţi însă aleg pînă... „culeg”nume mai puțin obișnuite sauuneori chiar ciudate. Acestfenomen nu a ocolit nici raionul

Nisporeni.În 2011, părinții nisporeneni

au hotărît să înregistreze în cer-tificatele de naștere ale copiilorlor prenume mai rar întîlnite peaceste meleaguri, precum ar fi:Averian, Noraer, Calestin, Aco-pean, Delius, Severian, Mateo,Georgian. Și pentru fetițe s-au

găsit prenume mai puțin obiş -nu ite pe la Nisporeni: Selena,Diamanta, Cristalina, Capitali -na, Esmeralda.

Liuba Ciorici a explicat fe -no menul noului val de prenumeprin faptul migrării populaţiei.Mulţi pleacă peste hotare şi, re -venind la baștină, rămîn sub in -fluența culturii țării în care s-auaflat.

Printre prenumele întîlnite înactele de naştere ale copiilor dinraionul Nisporeni am remarcatşi: Jombat, Spartac, Roza, Lu -

na, Romela. În aceste cazuri, es - te vorba de familiile romilor ca -re sînt foarte inventivi la acestcapitol.

Chiar dacă raionul nu abun -dă în prenume cu totul ieșite dincomun, nici Mariile, Elenelesau Tatianele nu mai sînt astăziîn top. Băiețeii nu mai sînt nu -miţi atît de des, ca altă dată, Ion,Gheorghe sau Vasile. În zilelenoastre, cuplurile dau preferințăunor prenume mai moderne, așaca: Mihaela, Gabriela, Ad riansau Dorin.

Ce spune Biserica despre actualele prenume date nou-născuţilor?

Arhimandritul Ioan Moșneguț, secretarul Episcopiei de Ungheni și Nisporeni: Biserica ortodoxă, în toate timpurile, a

ținut la valorile sale creștine și naționale. Cureferință la punerea numelor copiilor, biseri -ca rămîne fermă pe poziția sa: de a da copi-ilor nume creștine, care sînt în CalendarulOrtodox. Adică, fiecare copil să poată aveaun sfînt ocrotitor, un patron ceresc.

Societatea contemporană, însă, caută săfie cît mai relevantă, dînd copiilor numestrăine credinței și patriei noastre. Sîntem înpericol ca, peste puțin timp, să nu mai auzimnumele Ioan, Maria, Gheorghe, întrucîtne-au copleșit serialele mexicane și brazi li -e ne cu prenumele lor: Robert, Luis ș.a.

Biserica îndeamnă părinții tineri să ținăla bunul nume al societății, al bisericii și alneamului în întregime și să revenim la fru-moasele tradiții creștine, dar și moldo ve -nești. Este vorba de un aspect educațional altinerei generații: dacă copilul are un numecreștin, va avea o trăire creștină și va devenio personalitate cu bun nume.

Comentariul psihologuluiMaria Calchei, Centrul „Casă pentru Toţi” Ungheni:

În alegerea prenumelui, părinții ar tre-bui neapărat să se gîndească și la viitorulcopilului, nu doar la prezent, cînd un pre -nu me sau altul este la modă.

Or, atunci cînd poartă un nume maineobişnuit, copilul, crescînd puţin, ar pu -tea fi traumatizat. Semenii lui, auzind unastfel de nume, vor rîde, îi vor găsi, poate,porecle. Copilul va ajunge să-i fie ruşinede numele pe care-l poartă. Astfel, dezvol -tarea personalității lui va avea de suferit.Posesorul unui prenume mai neobișnuit

pentru țara noastră ar putea să se confruntecu bariere comunicaționale şi va încerca,ori de cîte ori va fi cazul, să evite să se pre -zinte în public.

De aceea cred că este foarte importantprocesul alegerii numelui pentru nou-născuți. Trebuie prevăzute toate aspectele,pentru ca viitorul copilului să nu fie afec-tat de propriul nume. În acest caz, chiar nutrebuie de exagerat cu prenumele.

Dacă, totuşi, părintele vrea să-i dea co -pi lului său un nume mai exotic, ar trebui,peste cîţiva ani, să vină în faţa lui cu expli ca -ţii foarte clare: ce semnifică acest nume. Fi -ecare trebuie să-și poarte numele cu mîn drieși demnitate dintr-un motiv bine argumentat.

Stimaţi cetăţeni,Odată cu răcirea bruscă a timpului, un număr impunător de cetăţeni din categoria

persoanelor cu vîrstă înaintată, minori lăsaţi fără supraveghere sau persoane fără un locstabil de trai devin victime ale îngheţurilor.

În această perioadă, majoritatea cetăţenilor sînt nevoiţi de a se încălzi cu diferite uti-laje electrice, pe gaze naturale sau cu sobe. Acestea, fiind folosite incorect, deseori ducla producerea incendiilor.

Fiţi prudenţi. Viaţa are prioritate Tot în această perioadă, vîrstnicii practică pescuitul pe gheaţă, iar copiii sînt tentaţi să

patineze pe suprafaţa îngheţată a bazinelor acvatice, astfel fiind create condiţii pentru pro -ducerea cazurilor de înec. Comisariatul de Poliţie Ungheni atenţionează părinţii şi per-soanele care îi înlocuiesc să supravegheze copiii în permanenţă pentru a evita tagediile.

În 2011, un cuplu din orașul Nisporeni a decis să-şi nu -meas că bebeluşul... Nisporean. ”Ambii părinți ai băiețeluluisînt moldoveni și poartă un nume de familie pur moldove-nesc. Ce i-a motivat să-și numească astfel copilul, nu ştiu”,a spus șefa Oficiului Stării Civile Nisporeni, Liuba Ciorici.

Averian, Noraer sau Calestin de Nisporeni

Viitorul copilului nu trebuie să fie afectat de propriul nume

Rubrică realizată de: Lucia Bacalu, Ina Landa

Page 6: Expresul NR 211

6Expresul

Scriitorul Spiridon Vangheli este nominalizat pentru premiul Astrid Lindgren, cea mai mare distincţie din lume acordată literaturii pentru copii și tineret, relatează Adevărul.md. Premiul este în valoare de 5 milioane de coroanesuedeze (circa 7 milioane de lei moldovenești). La acest premiu aspiră 184 de candidați din 66 de țări. Cîștigătorii vor fi anunțați pe 20 martie 2012. Spiridon Vangheli are 79 de ani și şi-a început activitatea de muncă la şcoala din Năpădeni, Ungheni.

Fragmentarium

Vineri, 10 februarie

40 de ani de carieră. A începutca simplu poliţist şi a ajuns lafuncţia de vicecomisar de poliţieal raionului Ungheni. Nu i-a fostdeloc uşor. Să stai 40 de ani, zi şinoapte, la straja ordinii publice,este un adevărat act de eroism.Trifan Vrînceanu, căci despre ele vorba, a fost mereu la datorie.„Am luptat cu criminalii, am in-struit şi am educat tînăra gene ra -ţie în spiritul dragostei şi res pec-tului pentru profesia aleasă”, spu -ne acum.

Pe parcursul activităţii sale, aprimit numeroase premii şi dis -tin cţii din partea Ministerului Afa -cerilor Interne. Ani la rîndul s-aaflat pe Tabla de onoare a MAI.Este deţinător al titlulului „Celmai bun îndrumător al MAI”, alinsignei „Oтличник милиции”.Are şi o medalie - „Pentru meritedeosebite în ocrotirea ordiniipublice”.

La cei 85 de ani ai săi, pe carei-a împlinit de curînd, nu se dăbă tut. Luptă din răsputeri cu gre -utăţile vieţii şi speră la un viitormai bun. Dacă nu pentru el, mă -car pentru cei doi nepoţi ai săi,ambii fiind departe de dînsul, înFederaţia Rusă.

A fost şi rămîne un om sim-plu. Dintotdeauna i-a ajutat pe ceicare au avut nevoie de ajutorullui, iar sfaturile sale mereu i-aajutat pe tinerii poliţişti. I-a plăcutmult activitatea de poliţist. S-adedicat cu trup şi suflet acestei

munci interesante, dar grele şi pe -riculoase în acelaşi timp. „Cîndtoată lumea se odihneşte, poliţis -tul lucrează mult. Aşa a fost pevremea cînd lucram eu, aşa esteşi acum”, a subliniat dînsul.

Consideraţi că sînteţi un omrealizat?

Cred că sînt realizat, deoareceam făcut ceea ce mi-a plăcut celmai mult. Altfel nici nu obţineamsuccese. Tot ceea ce mi-am doritde la viaţă mi s-a împlinit; ceeace mi-am dorit să realizez, am re-alizat.

Care sînt principiile dumnea -voastră de viaţă?

Totdeauna am contat şi contezpe forţele proprii, pe încredereaîn sine. Cred în viitor, cred îndreptate.

Principalele momente carev-au făcut să fiţi ceea ce sînteţi.

Ajutorul soţiei m-a marcat celmai mult, am avut parte mereu desprijinul ei. Eu eram dedicat, înmare parte, lucrului. Ea însă aavut grijă de toate celalte aspecte.

Cu ce se mîndreşte TrifanVrînceanu?

Mă mîndresc cu familia mea,cu cei doi copii pe care i-am cres-cut şi i-am educat, cu cei doi ne -poţi.

Ce calităţi ar trebui să aibăun om ca să fie prietenul dum -nea voastră?

Să fie un om simplu. Cel maimult pentru mine contează înţe -

le gearea reciprocă. De fapt, eumă înţeleg bine cu toţi, pentru căaltfel nu se poate.

Ocupaţia preferată?La moment, mă lupt pentru

sănătate. În tinereţe, îmi plăceafoarte mult să merg la vînătoareşi să pescuiesc. În timpul liber,îmi plăcea foarte mult să mă în-tîlnesc cu prietenii.

Visul dumneavoastră de feri-cire?

Să pot să mă bucur de plăce -ri le vieţii, să pot să mă bucur detot frumosul ce mă înconjoară.Dacă te poţi bucura de tot ce veziîn jur, nu ai nevoie de nici unmedicament.

Starea de spirit actuală. Din punct de vedere al sănă tă -

ţii, nu o duc prea bine. Dar, în ge -neral, sper la un viitor mai bun şi mălupt pentru asta, nu mă dau bătut.

Cine au fost cei care v-aumarcat viaţa şi caracterul?

Aşa cum am menţionat deja,a fost, în primul rînd, soţia, dupăcare urmează şi prietenii. Ei m-auajutat cu un sfat bun atunci cîndam avut nevoie.

Deviza dumneavoastră?Să fie înţelegere între oameni

şi bună dispoziţie.Natalia Chiosa

85 de ani de viaţă frumoasă şi 40 de ani de ani de muncă eroică

10 întrebări pentru oameni de nota 10

Cînd te împiedici de o piatră,de cele mai multe ori îi mai daio dată cu piciorul să-ţi arăţimînia. Dar n-ai crede pentrunimic în lume că acea piatră arăsărit în calea ta pentru a teînvăţa să fii mai răbdător.

Ai văzut un bătrînel bizar şirîzi de el, dar nu-ţi trece prinminte că el te învaţă respectulfaţă de cei în vîrstă. Doar într-ozi vei ajunge asemeni lui. Foar -te puţini, probabil, îşi pun între-barea: ,,Sînt bun pentru că nufac rău?”. Sau: “Nu fac rău pen-tru că sînt bun?”.

Unii ne arată greşelile abiadupă ce profită de ele şi îşi batjoc de cei care învaţă din prop -ri ile greşeli. Dar ce altă ştiinţăpoate egala o suferinţă perso na -lă? Niciodată nu-ţi trebuie preamultă ură ca să răneşti. Înschimb, ai nevoie de toată dra -gostea ca să tămăduieşti.

Într-o zi, un profesor de li -ceu, la o lecţie de dirigenţie, lepropuse elevilor să participe lao experienţă, luîndu-le cuvîntulcă vor îndeplini întocmai cerin -ţele sale. Elevii au acceptat fărăezitare. A doua zi, ei urmau săaducă cu ei la şcoală cîte o pun -gă plină cu cartofi. Elevii se pri -

viră curioşi între ei şi, cu toa te căn-au prea înţeles nimic, totuşi,în dimineaţa următoare pe fie -care bancă stătea punga cerută.

Profesorul i-a îndemnat să iacîte un cartof pentru fiecarepersoană faţă de care au resen-timente şi pe care refuză s-oierte, scriindu-i numele pe el.Zis şi făcut. Peste cîteva minute,unii aveau cîte 5-6 cartofi înpungă, iar alţii au umplut-o pînăla refuz.

Acum venea surpriza: copiiitrebuiau să poarte cu ei aceastăpungă timp de o săptămînă, ori-unde ar pleca: acasă, la şcoală,în ospeţie. Peste cîteva zile, ele-vii au început să se plîngă. Car -tofii erau într-adevăr grei, auînceput a mirosi urît şi lumea seuita ciudat la ei. Efortul de a că -ra sacoşa mereu după ei şi fricasă n-o uite pe undeva, i-a făcutsă-şi dea seama că neglijau luc -ruri care erau mult mai impor-tante. Au venit la profesor, ce rîndsă li se îngăduie să lase pungile.Profesorul zîmbind le-a răs -puns: “Aţi văzut că, neiertînd,vă pedepsiţi singuri pe voi? Voiinşivă condamnaţi sufletul vos -tru să care greutăţi. A ierta e unbine ce vi-l faceţi vouă, nu unca dou pentru celălalt.

Plătim un preţ prea mare,pentru că nu putem ierta cevacare deja s-a întîmplat şi pe carenu-l putem schimba. Toţi pur -tăm cartofi ce putrezesc în “sa -coşa” noastră sentimentală.Neputinţa de a ierta este ca unvenin ce-l luăm zilnic şi caresfîrşeşte prin a ne otrăvi. Ier ta -rea este calitatea celor curajoşi.Doar cel care este suficient deputernic pentru a ierta ştie săiubească.

Priviţi puţin în jur... Şi dacătotul e numai o părere? Dacăfrumosul e doar o pauză luatăde urît? Dacă binele e doarîngăduinţa răului? Dacă feri-cirea e absenţa trecătoare a ne-fericirii? Dacă ceea ce vedem şiauzim e doar ecoul a ceea ce nuexistă şi nu poate fi rostit sauexprimat? Ce ne mai rămîne?Doar iluzii şi regrete. Păcat...Sîntem nedrepţi cu Dumnezeu,noi păcătuim, iar Lui nici săgreşească nu-i îngăduim.

Iertarea este calitatea celor curajoşi

De la A pînă la Z cu Ala Mutilică

MASAJgeneral anticelulitic medicinal

zone reflexogene relaxantcu miere la copii.

Tel. 068647555 (Timofei). Masaj la domiciliu

Codare contra consumului de alcoolPsihoterapiePsihoanaliză

Doctor Galina AparuServicii licențiate

or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, of. 208Programare la tel.: 079521319

Război declarat ridurilorRidurile sînt poate cele mai rapide semne care

apar pe faţă odată cu înaintarea în vîrstă, obli -gîndu-ne să luăm în serios îngrijirile care ar trebuiacordate tenului. Micile linii care se transformăuneori destul de rapid în adevărate “tranşee”, neaduc aminte de hidratare, revitalizare şi ne punpe gînduri în ceea ce priveşte machiajul – cum săfacem să le ascundem mai bine.

Conform clasificării lui Fitz Patrick, ridurilese împart în:

Clasa 1 - riduri fine;Clasa 2 - riduri fine către moderate ca adînci -

me, în numar moderat;Clasa 3 - riduri fine, moderate şi adînci în nu -

măr mare, cute şi piele lăsată.Dacă, la vîrsta de 20 de ani, pielea poate lupta

singură cu adversităţile mediului şi se rege ne rea -ză rapid cînd a fost lezată sau prost hrănită şi des -hidratată, nu se întîmplă la fel 10 ani mai tîrziu.

La 30 de ani, pielea devine mai uscată, sebu-mul producîndu-se în cantitate mai mică, iar co-lagenul începînd să dea semne de întîrziere însinteză şi reparare.

Deci, ce putem face în acest caz?În primul rînd, nici o seară nu trebuie să se în -

cheie fără demachiere şi tonifiere - pielea eli be -rată de sebum, praf şi machiaj se relaxează şi poa te

începe să-şi refacă singură rezervele de colagenşi elastină. Cremele antirid cu extracte din plantedetensionante şi compuşi hidratanţi o ajută să “re -construiască” mai uşor straturile, pornind din inte -rior, de la nivelul unde ajung substanţele în piele.

Pe măsură ce înaintăm în vîrstă, trebuie săalegem produsele potrivite problemelor tenuluinostru. O cremă de care am fost mulţumite la 22de ani nu mai poate avea aceleaşi rezultate la 35-45 de ani.

Vă recomandăm Anew Genics de la Avonîmpreună cu celelalte game Anew pentru a com-bate toate cauzele îmbătrînirii pielii, obţinînd ast-fel cele mai bune rezultate. În corpul uman există30000 de gene şi, odată cu înaintarea în vîrstă,activitatea, dar şi capacitatea acestora de a pro-duce proteine, scade. La fel se întîmplă şi cu genatinereţii, localizată în celulele pielii.

Nu putem schimba acest lucru, dar putemstimula activitatea genelor astfel, încît acestea săse comporte ca la început. Produsele Anew Ge -nics vă ajută. Timp de 10 ani, cercetătorii Avonau studiat peste 1000 de ingrediente pentru a creaTehnologia YouthGen, care permite activareagenei tinereţii.

Activează gena tinereţii cu produsele inova-toare Genics de la Avon!

Aliona Leşanu

Lecţia de frumuseţe, oferită de echipa AVON 007

Fabrica de huse pentru automobile„Lear Cor poration” din Ungheni se aflăprintre primii ze ce exportatorimoldoveni ai anului 2011. Clasamentula fost realizat de Agenţia Infomarket înbaza datelor Serviciului Vamal, noteazăAdevarul.md.

Î.C.S. “Lear Corporation” S.R.L. activeazăîn R.Moldova de doi ani, fiind înregistrată încalitate de rezident al Zonei Economice Libere“Business-Ungheni” la 12 ianuarie 2010. În anul2011, vînzările nete au constituit 457 milioane800 mii de lei. De notat că toată producţia - echi -pamente pentru automobile - este destinată ex-

portului. La ora actuală, la întreprinderea dinUngheni muncesc peste 1000 de angajaţi.

Fabricile concernului LEAR sînt extinse în 34de ţări ale lumii. Printre clienţii importanţi ai aces -tuia se regăsesc: Ford, Opel, Jaguar, Volvo, Maz -da, Fiat, Volkswagen, Peugeot, General Motors.

Cel mai mare exportator de mărfuri din R.Moldova a fost grupul Trans Oil Ltd, graţiecon trolului asupra a şase elevatoare şi a termi-nalului de cereale din portul Giurgiuleşti. Ur -mează “Draexlmaier Automotive”, o companiespecializată în producerea panourilor de controlşi a echipamentelor electrice pentru automobile.“Lear Corporation” se situează pe poziţia aVIII-a. (Lucia Bacalu)

Huse de milioane de lei pleacă din Ungheni în ţări străine

Page 7: Expresul NR 211

Luni, 13 februarieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00Ştiri 6.15 Baştina 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10Programul emisiunilor 9.15, 17.15 “DORA”10.00, 21.25 “A DOUA ŞANSĂ” 10.30 Re-porterul de gardă 11.00 Bună seara! 12.00 Vedetela bis 13.10, 18.30 “BLACK BEAUTY” 13.40Cultura azi 14.30 “BUNĂ, POLLY” 16.00Săptămîna sportivă 16.35 Magazinele UEFA18.00 Documentar 19.00 Mesager 19.40 Povesteade seară 19.55 Moldova în direct 22.20 Eurovision2012. În drum spre Bacu 22.30 Templul muzicii23.10 “ROMANUL DE DRAGOSTE”.

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile ProTv 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15„TREI PRIETENI” 12.00, 16.15 „TÎNĂR ŞINELINIŞTIT” 14.00 Zîmbete într-o pastilă14.30 „PERMIS DE CĂSĂTORIE” 17.45Happy Hour 21.00 În Profunzime 23.00„PARIU CU VIAŢA”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Oră" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15"Контрольная закупка" 9.45 "Жить здорово!"10.45 Teleshoping 11.00 Право на защиту12.10, 15.10, 18.10 Новости 12.30 "Модныйприговор" 13.25 "Понять. Простить" 14.00Другие новости 14.30 "Хочу знать" 15.30 "Об-ручальное кольцо" 17.05 "Свобода и справед-ливость" 18.25 Выборы - 2012 18.55 "Давайпоженимся!" 19.55 „Пусть говорят” 21.40"Время" 22.15 "Московский дворик" 23.15"Татьяна Тарасова. У меня не ледяное сердце".

Marţi, 14 februarieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.35Ştiri 6.15 Evantai folcloric 7.10, 8.15 Bunădimineaţa! 9.10, 17.15 “DORA” 10.00 “ADOUA ŞANSĂ” 10.30 Documentar 11.00,19.55 Moldova în direct 12.00 Accente econom-ice 12.30 Fiindcă iubesc... Versuri de GrigoreVieru 12.50 Legendele muzicii 13.10, 18.30“BLACK BEAUTY” 13.40 Dor 14.10 “JOS CUDRAGOSTEA” 16.00 Ring Star 18.00 Găgăuzogea 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară21.25 Filler.P.I. Ceaikovski. L. Beethoven. 21.35Fotbal. Liga Campionilor 23.50 Fotbel. Rezu-matele meciurilor.

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile ProTV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15„PARIU CU VIAŢA” 12.00, 16.15 „TÎNĂR ŞINELINIŞTIT” 14.00 Zîmbete într-o pastilă14.30 „LOIS ŞI CLARK” 17.45 Happy Hour20.30 „SECHESTRAŢI ÎN LARG” 23.00 Au-toExpert 23.30 „DEXTER”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Oră" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15"Контрольная закупка" 9.45 "Жить здорово!"10.45 Teleshoping 11.00 Право на защиту12.10, 15.10, 18.10 Новости 12.30 "Модныйприговор" 13.25 "Понять. Простить" 14.00Другие новости 14.30 "Хочу знать" 15.30 "Об-ручальное кольцо" 17.05 "Свобода и справед-ливость" 18.25 Выборы - 2012 18.55 "Давайпоженимся!" 19.55 „Пусть говорят” 21.40"Время" 22.15 "Московский дворик" 23.15 "Сног на голову".

Miercuri, 15 februarieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.35Ştiri 6.15 Găgăuz ogea 6.45 Filler. P.I. Ceaikovski.L. Beethoven 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 8.30Domnului să ne rugăm 9.30, 17.15 “DORA” 10.30Ştiinţă şi inovare 11.00, 19.55 Moldova în direct12.00 Baştina 12.45 Videoteca copiilor 13.10,18.30 “BLACK BEAUTY” 13.40 Eurovision.Song Contest. Bacu 2012 16.00 Magazinul copi-ilor 16.30 Istorie şi Victorie 18.00 Svitanok 19.00Mesager 19.40 Povestea de seară 21.25 Filler. C.Debussy. A. Dvorak. 21.35 Fotbal. Liga Campi-onilor 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor.

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile ProTV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15„LOIS ŞI CLARK” 12.00, 16.15 “TÎNĂR ŞINELINIŞTIT” 14.00 AutoExpert 14.30 „SE-CRETE ÎNTUNECATE” 17.45 Happy Hour20.30 “SÎNT SPION 2” 23.00 “DEXTER”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Oră" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15"Контрольная закупка" 9.45 "Жить здорово!"10.45 Teleshoping 11.00 Право на защиту12.10, 15.10, 18.10 Новости 12.30 "Модныйприговор" 13.25 "Понять. Простить" 14.00Другие новости 14.30 "Хочу знать" 15.30 "Об-

ручальное кольцо" 17.05 "Свобода и справед-ливость" 18.55 "Давай поженимся!" 19.55„Пусть говорят” 21.40 "Время" 22.15 "Мос-ковский дворик" 23.15 Среда обитания.

Joi, 16 februarieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00Ştiri 6.15 Svitanok 6.45 Filler. Haiden. W. A.Mozart 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 17.15“DORA” 10.00, 15.45 Documentar 10.30Natura în obiectiv 11.00, 19.55 Moldova în direct12.00 O seară în familie 13.10, 18.30 “BLACKBEAUTY” 13.40 Găgăuz ogea 14.15 “LUNA ŞILACUL” 16.15 Erudit cafe 18.00 Vector euro-pean 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară20.50 Super-loto 5 din 35 21.25 “A DOUAŞANSĂ” 22.20 Eurovision 2012. În drum spreBacu 22.30 Reporterul de gardă 22.55 Un sfertde vorbă cu Ilona Spătaru 23.15 “IMPERIULROMAN: AUGUST, PRIMUL ÎMPĂRAT”.

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 „SE-CRETE ÎNTUNECATE” 12.00, 16.15 „TÎNĂRŞI NELINIŞTIT” 14.00 Zîmbete într-o pastilă14.30 „MANIA GRANDORII” 17.45 HappyHour 20.30 „APEL DE URGENŢĂ ÎN RENO:OPERAŢIUNEA MIAMI” 22.00 EuropaLeague: Steaua – Twente.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Oră" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15"Контрольная закупка" 9.45 "Жить здорово!"10.45 Teleshoping 11.00 Право на защиту12.10, 15.10, 18.10 Новости 12.30 "Модныйприговор" 13.25 "Понять. Простить" 14.00Другие новости 14.30 "Хочу знать" 15.30 "Об-ручальное кольцо" 17.05 "Свобода и справед-ливость" 18.55 "Давай поженимся!" 19.55„Пусть говорят” 21.40 "Время" 22.15 "Мос-ковский дворик" 23.10 "Пусть гогворят".

Vineri, 17 februarieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00Ştiri 6.15 Cuvintele Credinţei 7.10, 8.15 Bunădimineaţa! 9.10, 17.15 “DORA” 10.00, 21.25 “ADOUA ŞANSĂ” 10.30 Vector european 11.00Moldova în direct 11.55 Evantai folcloric 12.40Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru 13.10, 18.30“BLACK BEAUTY” 13.35 Svitanok 14.05

Moldovenii de pretutindeni 14.35 “IMPERIULROMAN: AUGUST, PRIMUL ÎMPĂRAT”16.05 Festivalul-concurs al interpreţilor cînteculuipopular “Nicolae Sulac” 18.00 Accente econom-ice 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55Bună seara! 22.20 Eurovision 2012. În drum spreBacu 22.30 Fii tînăr! 23.15 “IMPERIULROMAN: AUGUST, PRIMUL ÎMPĂRAT”

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro TV 10.00,13.45, 16.00 Teleshopping 10.15 „MANIAGRANDORII” 12.00, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELI -NIŞ TIT” 14.00 Zîmbete într-o pastilă 14.30„ŞANTAJ ÎN REŢEA” 17.45 Happy Hour 20.30Românii au talent 22.45 “CHARLIE TALISMAN”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Oră" 9.00, 12.00,15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15 "Конт-рольная закупка" 9.45 "Жить здорово!" 10.45Teleshoping 11.00 Право на защиту 12.10,15.10, 18.10 Новости 12.30 "Модный приго-вор" 13.25 "Понять. Простить" 14.00 Другиеновости 14.30 "Хочу знать" 15.25 "Обручаль-ное кольцо" 16.55 Жди меня 18.55 "Поле чудес"19.55 „Пусть говорят” 21.40 Время 22.15 Двезвезды 23.45 Прожекторперисхилтон.

Sîmbătă, 18 februarieTVM6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10 “IMPERIULROMAN: AUGUST, PRIMUL ÎMPĂRAT”7.40 Vedete la bis 8.40, 9.10, 13.05, 13.50, 16.00Documentar 10.00 Magazinul copiilor 10.30Ghidul sănătăţii tale 11.00 Casa mea 11.30Focus. Magazin TV 12.00 Vasile Rusu la 50 deani. Spectacol jubiliar. P.I 13.35 Videoteca copi-ilor 14.40 Campionatul RM la handbal 16.30 Lamulţi ani! 17.15 Un sfert de vorbă cu IlonaSpătaru 17.40 20 de ani de la conflictul armat depe Nistru 18.00 Erudit cafe 18.45 Respiro 19.00Mesager 19.35 Povestea de seară 19.50 O searăîn familie 21.25 Cinemateca universală 21.40,22.15 “ÎNGERUL ALBASTRU”.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro TV 10.00,13.05, 15.15 Teleshopping 10.15 Ce se întîmplă,doctore? 11.00 AutoExpert 11.30 În Profunzime13.20 Românii au talent 15.30 „STĂPÎNUL IN-ELELOR. FRĂŢIA INELULUI” 20.30 „AN-OTIMPUL VRĂJITOAREI” 22.45„ÎNCHISOAREA ÎNGERILOR”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Новости 6.10 "Гениии злодеи" 6.40 "ШУМНЫЙ ДЕНЬ" 8.15Играй, гармонь любимая 9.00 Умницы и ум-ники 9.45 Слово пастыря 10.15 Teleshoping10.30 Смак 11.05 "Александр Барыкин. Вплену собственной славы" 12.15 Ералаш 12.30Среда обитания 13.15 "НЕИСПРАВИМЫЙЛГУН" 14.35 "И ВСЕ-ТАКИ Я ЛЮБЛЮ..."18.20 "В чёрной-чёрной комнате..." 19.15"Мульт личности" 19.45 "Da sau Nu" 21.00„Primele Ştiri” 21.20 Время 21.50 Кубок про-фессионалов 23.55 Первый класс.

Duminică, 19 februarieTVM6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15, 8.40, 9.10Documentar 7.00 Filler. C. Saint-Saens. J. Strauss,A. Vivaldi 7.15 Cuvintele Credinţei 8.00 Templulmuzicii 10.00 Ring Star 11.00 Istorie şi Victorie11.30 La datorie 12.00 Portrete în timp 12.30Natura în obiectiv 13.00 Vasile Rusu la 50 de ani.Spectacol jubiliar. P. II. 14.00 Baştina 14.45“ÎNGERUL ALBASTRU” 16.30 La mulţi ani!17.15 Cultura azi 18.00 La noi în sat 18.45 Leg-

endele muzicii 19.00 Mesager 19.35 Povestea deseară 19.50 Vedete la bis 21.25 Săptămînasportivă 22.15 “FIICA PREŞEDINTELUI”.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro Tv 10.00, 13.05,15.00 Teleshoping 10.15 „STĂPÎNUL INELELOR.FRĂŢIA INELULUI” 13.20 „INTRIGI PARFU-MATE” 15.15 „CINE PE CINE IUBEŞTE” 17.00„PARIU CU VIAŢA” 20.30 „JOCUL ASASI NI -LOR” 22.45 „RĂSĂRIT DE SOARE”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Новости 6.10 "КОМЕ-ДИЯ ДАВНО МИНУВШИХ ДНЕЙ" 7.30"ИЗ ЖИЗНИ ОТДЫХАЮЩИХ" 8.55 СлужуОтчизне! 9.20 Здоровье 10.15 Teleshoping10.30 Непутёвые заметки 10.45 Пока все дома11.30 Фазенда 12.15 VIP Confidente 13.15"Щелков. МВД против КГБ" 14.15 "Расстрель-ное дело директора Соколова" 15.15 "Дело га-стронома №1" 18.30 Replica 20.00 "Vrei să fiiMilionar?" 21.00 Sinteza săptămînii 21.40 Вос-кресное „Время” 22.45 "Большая разница"23.50 "Гражданин Гордон".

7Expresul

Citatul săptămîniiSe zice că timpul trece. Timpul nu trece niciodată. Noi trecem prin timp. Garabet Ibrăileanu

Programe TVPublicitate

Vineri, 10 februarie

Luni 17.15 „Sare şi piper” (Jurnal TV)21.00 „Власть страха”. Film (СТС)21.00 „Обещать – не значит же-нится”. Film (ТНТ)Marţi19.45 „Leacuri pentru neamuri” (Jur-nal TV)21.00 „День святого Валентина”.Film (ТНТ)21.00 „Второй шанс”. Film (СТС)Miercuri21.00 „Девушка из Джерси”. Film(ТНТ)21.00 „Каратель”. Film (СТС)21.30 „Fabrika” (Publika)

Joi21.00 „Моя супер-бывшая”. Film (ТНТ)23.40 „Жизнь сначала”. (РТР)Vineri16.35 „Scrisorile lui Buraga”. Divertis-ment (Jurnal TV)20.00 „Колония”. Film (СТС)21.00 „O dată-n viaţă” (TVR 1)Sîmbătă18.00 „Viaţa merge mai departe”. Emi-siune (Jurnal TV)21.00 „Такси 2”. Film (СТС)21.00 „ÎnTrecerea anilor” (TVR 1).Duminică21.00 „Невидимка 2”. Film (СТС)21.15 „Ora de ras” (Jurnal TV).23.50 „Воры и проститутки”. Film (НТВ)

VĂ RECOMANDĂM LA TV!

Agenția de organizare a evenimentelor speciale ”SUPER EVENT” vă propune:- Felinare zburătoare;- Baloane cu heliu;- Decor: ghirlande din baloane, flori, drapaj, lumînări, draperii luminiscente;- Efecte speciale: confeti, fum rece, glob cu lumini;- Foto, video;- Grup de dansatori.

Telefoane de contact: 069590838; 2-88-42; 2-34-02 (Aliona Leșanu)Adresa e-mail: [email protected]

Se vinde ½ de casă în centrulorașului Ungheni (lîngă piața

centrală). 4 ari, garaj, comodități: apă în casă, gaz, telefon, sistem

de încălzire pe gaz. Preț: 35000 euro.Telefon: 069648114.

Se vinde clădire comercială cu 2 etaje în satul Măcăreşti, cu suprafaţa750 mp. Drum asfaltat, electricitate 380 V, 10 ari teren, clădirea nuare fisuri. Este amplasată între două sate mari: Măcăreşti şi Costuleni,perfect pentru producere, sală de festivităţi, bar-saună (există bazin),magazin materiale de construcţie. Preţ: 39500 euro – negociabil.Telefon de contact: 079579191; 078682004.

Se vinde casă de locuit în Măcăreşti, suprafaţa de 12x9 m, bucătărienouă, baie, WC, apă caldă, salon 24 mp, 3 dormitoare 12-14 mp,bucătărie de vară 28 mp, beci, gard nou, 110 m de asfalt, apeduct in-dividual (rezervor 5 tone), 30 ari dintre care 15 ari vie, copaci fruc-tiferi, căpşună, zmeură, coacăză. Casa se vinde cu mobilă. Preţ: 21000euro. Negociem.Telefon de contact: 0(236)45230, 078682004.

Colegiul de medicină din Ungheni anunţă desfăşurarea licitaţiei cu strigare de dare în arendă a unuispaţiu de 1 mp. din holul instituţiei. Licitaţia va avea loc la data de 27 februarie 2012, ora 10.00, în incin -ta Colegiului de medicină: or. Ungheni, str. Eminescu 73.Taxa de participare la licitaţie este de 200 lei pentru persoanele fiziceşi juridice. Acontul - 10%. Înregistrarea participanţilor: pînă la data de 24 februarie 2012, ora 16.00.Informaţii la tel.: (236) 22108, 22359

În atenţia consilierilor raionaliPe data de 23 februarie 2012, ora 10.00, în sala de şedinţe a Consi -li ului raional Ungheni (str. Naţională 11), se convoacă şedinţa or -dinară a Consiliului raionl Ungheni cu următoarea ordine de zi: 1. Cu privire la corelarea bugetului raional aprobat pe anul 2012cu Legea bugetului de Stat pe anul 2012.2. Cu privire la modificarea Deciziei nr.10/1 din 16.12.2010 „Cuprivire la aprobarea bugetului raional pentru anul 2011 în a doualectură”.3. Cu privire la execuţia bugetului raional pentru anul 2011.4. Cu privire la aprobarea Strategiei de dezvoltare socio-econo -mică a raionului Ungheni pentru perioada 2012-2020.5. Cu privire la darea de seamă a lui Anatol Arhire, vice preşe din -tele raionului.

Paza bună trece primejdia rea

Asigurarea exploatării fără pericol a obiec -telor de aprovizionare cu gaze necesităatenție permanentă și respectarea strictă a„Regulilor de securitate în ramura gazificării”,precum și a ”Regulilor de utilizare gaze însectorul comunal”, mai ales în perioada recea anului, atunci cînd, odată cu începerea se-zonului de încălzire (dat fiind necesitateasporită în întrebuințarea aparatelor de uti-lizare gaze destinate pentru încălzireaîncăperilor), crește brusc nivelul de consumal gazelor naturale. Concomitent, crește șinumărul de avarii, accidente, traume, pagubemateriale și chiar victime omenești.

Motivul unei tragedii, conform unor statis-tici, deseori este chiar ceea ce ne aduce înviață confort: echipamentul de utilizare gazenaturale instalat în locuință. Ușurința cu careaprindem un chibrit poate ascunde un pericolserios pentru consumatorii de gaze, care ni-cidecum nu poate fi neglijat. Mai mult ca atît,în ultimii ani au loc cazuri grave ca urmare afolosirii utilajului gaze în condiții casnice.Datele statistice relevă faptul că în sectorullocativ au loc mai des cazuri de avarii decît însectorul de producere, iar motivul principal alacestora este așa-zisul ”factor uman”.

Faptele vorbesc de la sine: - Montarea samavolnică și repararea apa -

ratelor de utilizare gaze în luna martie 2011 adus la intoxicarea cu monoxid de carbon (gazde cahlă) a unui locuitor din orașul Călărași,str.Bojole; - În ianuarie 2012, trei frați cu vîrstade 20, 17 şi 12 ani au nimerit în secţia de re-animare a spitalului din Călărași cu diagnoza:intoxicație gravă cu gaz de cahlă.

În ambele cazuri, finalul a fost fericit, toți aurămas în viață. Dar putea fi și un final tragic.

Populația nu conștientizează pe deplin im -portanța necesității exploatării aparatelor deutilizare gaze în conformitate cu regulile șirecomandările aprobate la nivel de stat.

Cerințele de bază față de consumatoriide gaze naturale în condiții comunale

Consumatorii de gaze trebuie să respectecu strictețe următoarele cerințe:

- Chestiunile ce țin de gazificarea caselordin sectorul privat sau apartamentelor se so -lu ționează doar de întreprinderile furnizoaregaze teritoriale;

- Instalațiile de utilizare gaze trebuie să ai -bă certificatul de conformitate, eliberat de or-ganul abilitat;

- Este strict interzisă modificarea con struc -ției aparatului de utilizare gaze;

- Este interzisă punerea în funcție sama -vol nică a aparatului de utilizare gaze;

- În cazul în care a fost depistată o defec -ți u ne, este necesar să fie închise robineteledin fața aparatelor de utilizare gaze cu ad -resarea ulterioară către întreprinderea de ex-ploatare la tel.: 9-04;

- Este importantă verificarea periodică aexistenței în coșurile de fum și canalele de ven -tilare a tirajului, pînă la conectarea aparatelorde utilizare gaze, precum și peste 5 minutedupă punerea lor în funcțiune;

- În cazul în care, în timpul exploatării, lip -seș te tirajul normal, imediat se suspendeazăfuncționarea aparatelor de utilizare gaze,robinetele din fața lor se închid și se între-prind măsuri de înlăturare a neajunsurilor;

- În perioada de iarnă, cel puțin o dată pelu nă, e necesară verificarea capătului țevii deevacuare a fumului, în scopul evitării înghe -țării și înfundării acesteia;

- Umplerea buteliilor cu gaze se efec tuea zădoar la întreprinderile care au licență pentruacest gen de activitate, iar la recepțio narea bu -teliilor este obligatoriu instructajul consumato -rului și primirea talonului de însoțire a buteliei.

Consumatorii casnici, spre regret, comitmulte încălcări:

- Samavolnic instalează și exploateazăaparatele și instalațiile de utilizare gaze;

- Exploatează aparatele de utilizare gaze,chiar și în cazul în care lipsește tirajul încoșurile de fum și canalul de ventilare;

- Montează și repară instalațiile de uti-lizare gaze prin intermediul unor persoaneneinstruite și neatestate;

- Deseori aragazurile în funcțiune se lasăfără supraveghere;

- Unele întreprinderi, care nu au licență lagenul de activitate ”Desfășurarea activității însistemul de gaze”, efectuează îmbutelierearecipienților de uz casnic cu gaze lichefiate,la fel și le exploatează cu încălcări grave;

- Deseori aragazurile se utilizează pentruîncălzirea încăperilor, ceea ce este categoricinterzis;

- Nu se respectă modul și condițiile deefectuare a lucrărilor de terasament, dupăcum se cere în autorizația eliberată de între-prinderea de gaze teritorială.

Abonații trebuie să rețină:- Amestecul gazelor cu aerul este o con -

cen trație cu pericol de explozie;- La apariția mirosului de gaze în încăpere se

închid robinetele din fața utilajului de utilizare ga -ze sau ventilul de la recipientul de gaze și se aeri -sesc încăperile, se interzice aprinderea sau stin -gerea luminii, utilizarea aparatelor electrocas-nice. Imediat sunați la numărul de telefon 9-04.

Pentru a ocoli năpasta, e necesar să fieres pectată cu strictețe tehnica securității și în-deplinite toate cerințele ce țin de utilizareagazelor naturale.

Stimaţi consumatori, daţi dovadă de res -ponsabilitate față de respectarea normelorsecurității. Doar aceasta vă va menține în si -gu ranță viața și bunurile dvs., vă va crea con-fortul și liniștea în casele în care locuiți.

Administrația SA ”Ungheni-Gaz”

Page 8: Expresul NR 211

UtilUn sfat pe săptămînăPetele de mucegai foarte rezistente se freacă cu o soluție obținută din: 500 ml de apă caldă în care se adaugă o lingură de amidon, o lingură de sare, zeama de la o lămîie şi o lingură de săpun ras. Se limpezește în 2-3 ape şi se usucă.

8ExpresulVineri, 10 februarie

BerbecO săptămînă norocoasă. Veţi vedea cum, încet-încet, planurile

încep să prindă contur. Din punct de vedere profesional, e o peri -oa dă bună. Şi în dragoste, totul vaafi cum nu se poate mai bine.

TaurVeţi avea parte de multe provocări care vă vor alunga plicti sea -

la. La servicu, o situaţie dificilă vă va da ocazia să vă demonstraţiprofesionalismul. Banii îi veţi scoate şi din piatră seacă.

GemeniPuţină grijă pentru voi şi foarte multă grijă pentru cei din jur. Da -

că nu sînteţi mai atenţi la ceea ce faceţi la serviciu, vă puteţi alegecu observaţii. Cu banii veţi sta binişor, datorită unor economii.

RacProfesional, nu veţi avea mare randament, pentru că vă stă gîn-

dul la distracţie. Situaţia sentimentală este stabilă. Veţi avea partede ceva mai mulţi bani şi vă veţi putea permite un mic răsfăţ.

LeuSub aspect profesional, puteţi sta liniştiţi: eforturile vă sînt re-

marcate şi recunoscute public. Nici banii nu vor lipsi, dar vor fidestinaţi unor cheltuieli urgente sau acoperirii unor datorii.

FecioaraO săptămînă cu multă muncă şi mult stres. Nu trebuie să vă

eschivaţi de la responsabilităţi pentru că cineva stă cu ochii pe dvs.Mare atenţie şi cu banii, pentru că există riscul pierderii lor.

BalanţaVeţi realiza că nu costă nimic să fiţi amabili şi veţi fi deosebit

de comunicativi. Această atitudine vă aduce multe avantaje, maiales la serviciu, unde vi se vor deschide nişte uşi către promovare.

ScorpionSăptămîna începe frumos. Sub aspect profesional, lucrurile se

mişcă încet şi sigur. Nu veţi avea parte de schimbarea la care visaţi,dar vă veţi face relaţiile necesare unei evoluţii în carieră.

SăgetatorO săptămînă stresantă, din cauza unor mici probleme de sănă -

ta te, apoi a unor probleme la serviciu. Veţi fi copleşiti de sarciniprofesionale. cărora le veţi face faţă cu greu.

CapricornProfesional, veţi avea şansa unei promovări. Trebuie doar să fiţi

mai atenţi la ceea ce se întîmplă în jurul vostru. În rest, doar dra -gos te, dragoste şi iar dragoste.

VărsatorNorocul este de partea voastră. Veştile bune vor veni una după

alta. La începutul săptămînii veţi primi un semn de la un prietenca re părea ca v-a uitat. Atenţie mare la cheltuieli.

PeştiLucrurile stau bine pe plan financiar, pentru că veţi avea ocazia

să achiziţionaţi nişte lucruri valoroase la un preţ foarte bun. Dinpăcate, nu acelaşi lucru se poate spune de serviciu.

Horoscop | 13 – 19 februarieLa Bucătărie cu Irina Caducenco

Luni Sf. Mucenici Chir şiIoan, Doctori fără de arginţi; Sf.Mc. Atanasia; Sf. Irh. Nichita.

Marţi Sf. Mc. Trifon; Sf. Mc.Perpetua şi Felicitas; Cuv. PetruGalatul.

Miercuri ÎNTÎMPINAREADOMNULUI

Joi Sf. şi Drept. Simeon şi Sf.Pr. Ana.

Vineri Cuv. Isidor Pelusiotul;Cuv. Nicolae Mărturisitorul.

Sîmbătă Sf. Mc. Agata; Sf. Irh.Teodosie. Poemnirea morţilor.

Duminică Duminica lăsatu -lui sec de carne. Cuv. Vucol,Ep. Smirnei; Cuv. Varsonofiecel Mare; Sf. Irh. Fotie; Sf. Mc.Iulian; Sf. Mc. Marta, Maria.

Ieftin și la îndemînăBicarbonatul de sodiu(soda de mîncare), bunla toate

Nu există casă fără bicarbonat de sodiu.Gospodinele îl folosesc la prăjituri, dar şi caleac de urgenţă, în caz de arsuri la stomac.

Acest praf alb are mai multe întrebuinţăridecît am putea crede.

Se foloseşte, dizolvat în lapte, pentru cal -ma rea tusei. Gargara cu soluţie din două lin -gu riţe bicarbonat la un pahar cu apă caldălinişteşte durerile de gît. Spălăturile nazale cuaceeaşi soluţie ajută în răceli.

Contra conjunctivitei, se spală ochii cu so -lu ţie de bicarbonat de sodiu. Mai este folosit,dizolvat în apă, în primul ajutor în caz de in -to xi caţii grave, la febră cu transpiraţie înde -lungată, pentru restabilirea pierderii lichi duluidin orga nism.

Clătirea cavităţii bucale cu bicarbonat desodiu ajută contra durerilor dentare, previnecariile omorînd bacteriile şi curăţă petele gal-bene de pe dinţi. Mai are rolul de a trata rănilebucale şi respiraţia urît mirositoare. Poate fifolosit pe post de pastă de dinţi datorită prop -rie tăţilor abrazive, dar nu foarte des, deoarecepoa te deteriora smalţul.

Zonele umflate după muşcătura insectelorse tratează tot cu soluţie de bicarbonate cuapă. Mîncărimea va dispărea.

Negii se pot unge cu pastă din bicarbonatşi ulei de ricin de 2-3 ori pe zi, şi vor dispărea.

Pentru tratarea arsurilor minore faceţi opastă din bicarbonat de sodiu, salvie şi apă.Sub formă de soluţie, se aplică pe pielea arsăde soare.

Picioarele obosite şi umflate se scufundăîn soluţie din 10 litri de apă şi 5 linguri de bi-carbonat de sodiu.

Bicarbonatul de sodiu este folosit şi în cos -me tică: reduce roşeaţa pielii şi previne risculapariţiei coşurilor. Este şi un bun exfoliant fa-cial. Amestecaţi puţin bicarbonat de sodiu cuapă, pînă se formează o pastă. Întin deţi pefaţă, masînd uşor, apoi clătiţi cu apă călduţă.Acest procedeu e bun şi contra acneei. Cîtevalinguriţe de bicarbonat de sodiu în baie facpielea fină.

Calendar creștin-ortodox13 – 19 februarie

Ingrediente: 200 gr zahăr, 2 ouă,

200 gr margarină, 200 grmagiun, 400-500 gr făină,o linguriţă praf de copt,zahăr pudră.

Mod de preparare: Ouăle şi zahărul se bat

spumă, margarina se în-moaie puţin şi se adaugăla compoziţia obţinută, apoise pune făina. Se prepară

un aluat tare. Se împarteîn două părţi şi se pune lafrigider pentru 1-2 ore. Du -pă ce se scoate din fri gi der,din prima parte se în tindeo turtă, se pune pe tava decopt şi se unge cu magiun.A doua parte se dă prin ră -zătoare pe toată suprtafaţaprimei turte.

Se coace timp de 30 deminute la o temperatură de

180-200 grade. După coa -cere se presară cu zahărpudră.

Tartă cu magiun

În împărăţia florilor cu Tatiana Fotea

Dacă decorarea uneiîntregi camere în verde es -te prea mult, puteți folosiverdele doar pentru anu-mite elemente decorative.În acest sens v-ar prindebine o floare de interior,cum ar fi Schefflera.

Schefflera arboricolă –mai este numită și copacul”umbrelă”. Este o plantăveșnic verde, iar uneoriverdele frunzelor mai poa -te fi pătat cu alb și crem.Provine din Indonezia, un -de poate atinge înălțimiconsiderabile, în casă poa -te ajunge pînă la 2 metriînălțime, dacă rădăcinileau spațiu suficient pentrua se dezvolta. Crește re-pede și în scurt timp setransfpormă într-un copacelegant și mare. De notatcă planta nu iubește com-pania altor flori. Preferă săstea singură într-un colțaparte, pentru a-și eviden -ția eleganța.

ÎngrijireaScehfflera are nevoie

de lumină, dar nu de soaredirect (mai ales în timpulverii). Vara planta poate fiscoasă la aer liber. Se udănumai după ce primul stratal solului va fi uscat. Îi pla -ce ca umiditatea aerului săfie maximă, de aceea ne -ce sită să fie pulverizatăzilnic cu apă la temperatu -ra camerei.

Hrănirea se efectueazăîn timpul creșterii, din pri -măvară pînă-n toamnă.

Un luciu frumos al frun -zelor Schefflerei va atrage

privirea tuturor și aceastao puteți face cu ajutorulunui lac pentru frunze sauceară specială pentru plan -te, ce le puteți găsi în ma -gazinele de flori.

PericoleAtenție la aspectul frun -

zelor: dacă se vestejesc sauatîrnă, temperatura este preascăzută, udarea - excesivăsau insuficientă sau ferti -li zarea inadecvată. Coșe -nila făinoasă și cea brunăse elimină cu un tamponîmbibat în alcool denatu-rat. Păduchii verzi careatacă planta în timpul veriise combat cu insecticidepe bază de piretru.

Verdele în caseledumneavoastră (continuare)Dintre toate culorile curcubeului verdele estepoziționat central, aflîndu-se la distanță egalăîntre roșu aprins și violet și reprezintă echilibrul,calmul și medierea dintre cald și rece. Tocmai de aceea verdele este una dintre cele mai folositeculori în decorațiunile interioare, nu doar pentrulocuințe, ci și pentru săli de așteptare, spitale etc.

Vînd teren pentru construcţii la Ungheni (Bereşti). Vînd garaj. Telefon: 068430349

Vînd casă în Ungheni-Vale, 6.7 ari pămînt (stare bună). Tel.: 069042757

Uzina de beton armatangajează:

Electrician, lăcătuș şi muncitori necalificați.

Mob.: 067431371

Asigurarea medicală este obligatorie pentru fiecare!

În atenţia persoanelor neangajate în cîmpul muncii!Doar pînă la 31 martie 2012 beneficiaţi de reducere – 50% şi cu numai 1491 lei

puteţi procura poliţa de asigurare la oricare oficiu poştal din localitate.

Proprietarii de terenuri cu destinaţie agricolă beneficiază de 75% reducere şi cu numai 745 lei 50 bani

pot procura poliţa la AT Ungheni a CNAM (or. Ungheni, str. Romană 27A, bir. 12, telefon de contact: 22736).

Dacă nu veţi procura poliţa pînă la data de 31 martie 2012, riscaţi să achitaţi suma integrală

de 2982 lei plus penalităţi şi sancţiuni contravenţionale.

Folosiţi-vă ACUM de oportunitatea unică de preţ şi vă veţi bucura de beneficiile tratamentului medical gratuit.

Vînd casă în satul Mănoileşti, teren

pe lîngă casă - 30 ari.Tel.: 068513718

Iau în arendă spațiu comercial 70-120 m.p. în orașul Ungheni.

Telefoane de contact: 069794993; 069525314 – Nicolae

Vînd teren. Centru Ungheni. Tel.: 069264162