Expresul Ziua de aziSe împlinesc 2055 de ani de la moartea lui Marcus Tullius Cicero, considerat unul dintre părinții oratoriei antice. A lăsat o operă impunătoare. Se pot distinge, în primul rînd, discursurile sale, în număr de 58, dar şi tratatele filozofice. Cicero are și o vastă corespondență (peste

800 de scrisori), care este o adevărată frescă a vieții Romei din vremea sa.

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călărași

Vineri, 7 decembrie 2012 | Anul V, NR 45(250)

Şi-a împuşcat vecinul în piciorDoi vecini din satul Rădeni, Călăraşi s-au certat şi s-au luat la harţă. Victima, adică

cel bătut mai tare, a mers în casă, a luat puşca de vînătoare pe care o deţinea ilegal şia tras un foc peste gard, nimerindu-şi vecinul în picior. Pe caz a fost pornit un dosarpenal şi, conform poliţiştilor, vinovatul este pasibil de o pedeapsă cu închisoarea dela 3 la 5 ani. Rămîne să-i fie demonstrată vinovăţia.

Deputat cu mandat validat. Raionul Ungheni – fără un vecepreşedinte

Curtea Constituțională a validat, pe 4 decembrie, mandatul deputatului PL, AnatolArhire, pînă mai ieri vicepreşedinte al raionului Ungheni. Mandatul cu pricina a fostdeţinut anterior de Valeriu Nemerenco, dar el a preferat funcția de pretor în sectorulBuiucani din capitală. Următorul pe liste a fost Ion Apostol, dar şi el a refuzat man-datul. Astfel a fost numit următorul pe listă, Anatol Arhire.

Au ajuns la spital intoxicați cu terci

Opt copii din satul Vălcineț, raionul Călărași, au ajuns de la grădiniță la spital,acuzînd dureri de burtă. Medicii presupun că micuţii s-ar fi îmbolnăvit, cel mai proba -bil, de la un terci. Angajații Centrului sănătate publică desfășoară o anchetă, pentru astabili toate circumstanțele acestui caz.

Ştiri de pe Expresul.com

Arhimandritul Ioan Moşne -gu ţu, secretarul Episcopiei deUngheni şi Nisporeni, vine cuun sfat către toţi creştinii: „să nupogoare nicidecum în subsoluri,dar să stea liniştiţi în casele lor;să aştepte această dată în bi se ri -că, dar nu ca aşteptare a sfîr şi tu -lui lumii, ci ca aşteptare a mă re- ţului praznic Naşterea Mîntu-itorului Isus Hristos”.

„Decît am aştepta data de 21decembrie, care va trece şi ea cao zi obişnuită, mai bine ar fi săaşteptăm data de 7 ianuarie, ziuaîn care creştinii-ortodocşi săr bă -to resc Naşterea Domnului”, asubliniat dînsul. Unde mai puică, potrivit doctrinelor ortodoxe,nimeni nu cunoaşte şi nici nues te îngăduit să cunoască cînd

va fi sfîrşitul lumii. „Despre ziua şi ceasul acesta

nimeni nu ştie: nici îngerii dinCeruri, nici Fiul, ci doar Tatăl”,a spus arhimandritul Ioan. Pot -ri vit dînsuliui, pe muritorii derînd nu ar trebui să-i preocupeacest fapt. Ei ar trebui să se gîn -dească „cum va fi starea spiri tu -a lă către finalitatea vieţii”. Şi,pentru că sîntem în postul Cră -ciunului, orice creştin, în aceas -tă perioadă, are o posibilitatedeosebită „de a lucra spre mîn-tuirea sufletului”.

Arhimandritul Ioan Moşne -gu ţu s-a declarat, totuşi, mulţu -mit de faptul că sursele media -tice vorbesc despre sfîrşitul lu -mii. „Fiind abordată această te -matică, oamenii vor fi mai pre -

cauţi cum vor ajunge la acest apo -geu al vieţii”, a explicat dînsul.

„Pe 21 decembrie 2012, nuva fi sfîrşitul lumii, ci doar unnou solstiţiu de iarnă”, anunţă şiNASA pe site-ul ei oficial.

Cu titlu de curiozitate. Au apă -rut şi diverse calendare care pre -zic sfîrşitul lumii. Cică, ar puteafi şi în 2013, şi în 2014, şi în2016, şi în 2018, şi în 2060.

Nostradamus, celebrul prezi că -tor francez al secolului al XVI-lea, cică ar fi prezis sfîrşitul lu -mii pentru 2018, urmare a unuirăzboi nuclear. Isaac Newton,marele fizician din secolul alXVIII-lea, a calculat cînd va fisfîrşitul lumii, conducîndu-se deprezicerile lui Ioan Bote ză torul.Cică, în 2060.

Natalia Junghietu

Chemaţi la vot pe 9 decembrieToţi cetăţenii români din regiunea Ungheni-Nisporeni-Călăraşi

sînt chemaţi la vot pentru alegerile parlamentare din 9 decembrie2012 din România. Pentru a le asigura cît mai deplin dreptul de avota, Ministerul Afacerilor Externe din România a decis să des -chidă secţii de votare atît la Ungheni, la Biroul Consular (str. MihaiEminescu nr. 35), cît şi la Călăraşi – în incinta Primăriei (str. MihaiEminescu nr. 19), şi la Nisporeni – în incinta Şcolii de muzică (str.Ion Vodă nr. 8).

La Nisporeni s-au scumpit cartofiiDacă anul trecut, nisporenenii scoteau doar doi lei din buzunar

pentru a cumpăra un kilogram de cartofi, acum trebuie să achitedublu pentru aceeași cantitate. Și aceasta - în cel mai bun caz,deoarece la unele tarabe din piața agricolă din Nisporeni se potgăsi cartofi chiar și cu cinci lei kilogramul. Vînzătorii dau vina peseceta din vară, din cauza căreia recoltele la cartofi au scăzut con-siderabil. Pe de altă parte, cumpărătorii spun că, chiar și așa,prețurile la cartofi sînt acceptabile. Cartofii ce se vînd la Nisporeniprovin, în mare parte, din raioanele de nord ale țării, dar și dinRomânia.

Vladimir Voronin huiduit la Corneşti Liderul comuniştilor, deputatul Vladimir Voronin, a fost huiduit

de un grup de localnici în momentul în care a poposit în oraşulCorneşti, raionul Ungheni, pe 28 noiembrie curent. Dînsul a venitaici pentru a participa, potrivit organizatorilor, la o adunare de par-tid. Aceasta s-a desfăşurat în incinta primăriei din localitate, acce-sul oamenilor de rînd fiind interzis în sala de şedinţe.

Îşi bat soţiile cu neruşinare 176 de cazuri de violenţă în familie au fost înregistrate în

raionul Nisporeni de la începutul anului 2012, anunţă postul localde televiziune Albasat. În 90 la sută dintre ele victime sînt femeile.Situaţia este gravă, recunosc oficialii, dar autorităţile lucrează pen-tru a combate acest flagel. Potrivit medicilor nisporeneni, multefemei se adresează cu diferite traumatisme, inclusiv cranio-cere-brale.

Şi-a omorît tatăl cu opt lovituri de cuţit

Se certau des, tată şi fiu, trăind în aceiaşi gospodărie din satulSeliştea Nouă, comuna Tuzara, raionul Călăraşi. De fiecare datăînsă, totul se termina cu bine. Pe 1 decembrie însă a fost cu totulaltfel. De fapt, s-a întîmplat inevitabilul.

O nouă ceartă a izbucnit între cei doi. Furia, se pare, i-a luatminţile celui mai tînăr şi mai în putere. Acesta i-a aplicat tatăluisău opt lovituri de cuţit, astfel că bătrînul nu a mai avut şanse desupravieţurie. Deşi a fost dus la spital, nu a mai putut fi salvat.

Potrivit lui Venimain Ghilan, comisar adjunct al Comisariatuluide Poliţie Călăraşi, presupusul asasin al tatălui său este cercetat înstare de arest. Dacă i se va demonstra vinovăţia, riscă o pedeapsăde la 8 la 15 ani de puşcărie.

Știri expresSfat creştinesc: decît să aşteptăm sfîrşitul lumii, mai bine e să mergem la... biserică

Mulţi dintre noi aşteaptă cu nerăbdare să vadă ce se va întîmpla, totuşi, pe data de 21.12.2012. Va fi oare o zi obişnuită sau va fi marele final al omenirii?

Subiectul respectiv tot revine în centrul atenţiei. Păreri sînt diferite. Unii cred cu toată firea lor că anume în această zi se va sfîrşi lumea, alţii nu fac decît să ironizeze asupra acestui fapt. În timp ce unii sînt preocupaţi cum să supravieţuiască, adunîndu-şi provizii prin beciuri, alţii îşi continuă viaţa văzîndu-şi de problemele cotidiene.

Au mai rămas doar două săptămîni pînă la încheierea campaniei de abonareGrăbiţi-vă! Doar cu 7 lei pe lună veţi avea cele

mai proaspete şi importante noutăţi din regiune. EXPRESUL este ziarul de care aveţi nevoie cu adevărat.

Abonamentele se perfectează la orice oficiu poştal din raioanele Ungheni, Nisporeni, Călăraşi.

Indice de abonare: 21945.Fiţi alături de noi!

Ştirea săptămînii (de pe Expresul.com)Votează personalitatea anului 2012Pe 1 decembrie, Expresul.com a lansat concursul „Votează personalitatea anului 2012”. Timp de trei zile ştirea a fost accesată de peste 1000 de utilizatori! E un nou record stabilit de Expresul.com. Dacă doriţi să vă spuneţi părerea, sînteţi bineveniţi. Totalurile vor fi făcute la 25 decembrie.

Citiţi în numărul curentOraşul Corneşti al secolului XXI. Apă nu-i, apă n-a fost. Oare va fi? Toţi cei ce s-au perindat la putere promit apă pentru cor neş -teni. Pînă şi un apeduct – ce mai, şantierul secolului! – cu odenumire ce te unge la inimă: “Zagarancea-Corneşti”, a totfost construit. S-au investit aproape 50 de milioane de lei!

Vezi pag. 2

Spectacol al absurduluicu Alexandru Plăcintă

De Sf. Andrei. Vrăjile sau... vrăjitoriile lui Vlad Plahotniuc

Imagine: www.ziare.com

2Expresul

Surse din cadrul PCRM au confirmat pentru Publika.md că sînt în căutarea unui nou proprietar pentru clădirea care trebuia să devină noul sediu al formaţiunii. Anterior, şi preşedintele PCRM, Vladimir Voronin, a declarat că ar fi bucuros dacă ar găsi un cumpărător. Potrivit agenţilor imobiliari, valoarea clădirii ar putea ajunge pînă la 2 milioane de euro. Sediul are o suprafaţă de peste 1400 m p., zeci de birouri, o sală de conferinţe, un mini-hotel şi chiar o parcare subterană.

Actual

Vineri, 7 decembrie

Moldovenii sînt, pe bunădreptate, campioni mondialila contraste. Noi preferăm sănu mergem la frizerie, deoa -re ce trebuie să dăm 30 sau 50de lei pentru o tunsoare. Înschimb, mergem cu un coniacde 70-100 de lei să ne tundăcumătrul. Doar la noi trăiescbine numai conducătorii. Doaralegătorilor nostri, după alegeri, le e rușine să spună pentru cineau votat. Numai studenții noștri merg cu trenul pentru aeconomisi bani, pe care îi cheltuie apoi pe bere în același tren.

Am avut ocazia, de data aceasta, să merg alături de douădomnișoare: prima – o fetiţă cu fiţe, a doua - din categoria celormai bătute de soartă. Fețița cu fiţe şi studii la capitală zăreşte înmîna celeilalte un ziar. “Of, nici nu mai știi ce să crezi, că șigazetele estea scriu tot felul de minciuni. Eu una am decis: iacamerg să pun jurămînt la consulat și, cum iau pașaport, mă ducîn Italia, la ai mei… Să facă aiștia măcar borș”, spune. Cealaltădă afirmativ din cap şi zice sfioasă: “Ție ți-a mers, ai cetățenieși poți pleca. Mai rău de alții”.

“Da ia spune, ce să faci în țara asta? Iaca nepoata lui Voronin,a spus că se duce să învețe peste hotare că, “видетe ли”, nuvede viitor în țara asta. Eu era să-i spun: fa, da ce mănîncă lafasole bunel-tu că face Europa la noi acasă?”, continuă nervoasăfata cu fiţe. Un băiat de alături sare şi el cu vorba: “Da ce, parcănumai ai lui Voronin au plecat. Şi Filat și-a trimis copiii la studiiîn Elveția. Şi ai lui Plahotniuc sînt peste hotare, și ai altora dintreaceștia, krutîe, au plecat demult. Da nouă ne spun cai verzi pepereți”. Băiatul mărturisește că va merge şi el să depună actelepentru cetățenia României.

“Mda... Ferice de voi că aveți această posibilitate…”, spune,tirstă, tînăra cu ziarul. “Acum nu trebuie mulți bani ca înainte,că cetățenia se dă aproape na şaru”, îi explică fetița cu fiţe. “Știucă s-a mai simplificat, spune tînăra, doar că eu sînt orfană. Nucunosc nici o rudă, iar pentru a redobîndi cetățenia e nevoie decertificate de naştere şi de căsătorie ale bunicilor, ale părin ți -lor… De unde să le iau?”.

“Aaaaaaa... În cazul ista, nici nu ştiu ce să spun...”, intervineviitoarea româncă. “Da ce-i de spus? Oricum, degrabă e sfîrșitullumii, aşa că nu va mai trebui să căutăm unde să plecăm pentruun viitor mai bun”, a încheiat orfana, îndreptîndu-se spre ieşire.

În acel moment, mi-am dat seama că R. Moldova estedivizată nu doar după criteriile etnice, lingvistice sau politice.Ne mai divizăm și între cei ce pleacă și cei care nu pot pleca. Înasemenea condiţii, riscăm să transformăm acest meleag într-oparcare pentru cei ce nu au altă posibilitate. Dacă pînă atuncinu va veni sfîrșitul lumii...

Jurnalul din tren

De-ar veni mai repedesfîrșitul lumii...

Controversatul om politic Vlad Plahotniuc, vicepreşedinte al Parlamentului, vicepreşedinte al Partidului Democrat, a postat, în această săptămînă, pe o reţea de socializare, următorul mesaj: „Felicitări tuturor celor ce au ales să facă un pas în față și să vină în politică. Echipa PDM de la Nisporeni este mainumeroasă și mai puternică, odată cu primirea în partid a 800 de noi membri. Am mare încredere că pămîntenii mei vorreuși în tot ceea ce își propun, atît în politică, dar și în localitățilepe care le gospodăresc”.

Sîmbăta trecută, pe 1 decembrie, dînsul,alături de alte oficialităţi, printre care: IgorCorman, preşedintele comisiei parlamen ta -re politică externă şi integrare europeană;Iurie Bolboceanu, deputat în Parlament; Pa -vel Filip, ministru al Tehnologiei Infor maţi -ei şi Comunicaţiilor, au descins la Nispo -reni, unde au participat la Forumul orga ni -zaţiei raionale a PDM. E şi de înţeles, laNis poreni democraţii se simt, ca nicăieri înaltă parte, la ei acasă. Preşedintele raionu-lui, Vasile Bîtca, este membru PDM, unuldintre vicepreşedinţii raionului, Ion Mun -tea nu, e la fel membru PDM. În Consiliulraional majoritatea aparţine PDM - 17 con-silieri din 33. Majoritatea primarilor - 13din 23 – sînt tot din PDM. Şi primarul ora -şului Nisporeni, Ion Gangan, este membru

PDM. În Consiliul orășenesc Nisporeni ma-joritatea aparţine tot PDM - 12 consilieri din23. Un albastru infinit, vorba cîntecului.

Dar… “Avem rezerve foarte mari încănevalorificate în toate localitațile”, a de-clarat Vasile Bîtca, el şi preşedinte al orga -nizaţiei raionale Nisporeni a PDM. Dînsuls-a arătat nemulţumit de “rezultatele mo -deste”, obţinute de formaţiunea pe care oreprezintă, în satele: Milești, Valea Tres ti -eni, Boldurești, Bursuc, Călimănești. Existăînsă o soluţie: “Trebuie să lucrăm în con-tinuare cu cetățenii, să trăim cu problemelelor, să le fim sursa eficientă de rezolvare aproblemelor locuitorilor ca, într-un even-tual scrutin, să le putem cu cinste cere vo -tul”.

Lucia Bacalu

Vor mai mult, tot mai mult

Cînd plouă, dau drumul la robinet

Cu adevărat, oraşul Cor neşti,o localitate situată la hotarul curaionul Călăraşi, se confruntă,de mai bine de două decenii, culipsa apei şi canalizaţiei. Sutede corneşteni ce locuiesc la blocsînt nevoiţi să care apa cu căl da- rea, inclusiv pînă la etajul cinci.Unii, ingenioşi din fire, au găsitşi mijloace mai originale de a-şiaduce apa în casă. Au săpat fîn-tîni în preajmă, au instalat acolominipompe şi… au apă. Cei dela ultimul etaj au instalat pe aco -periş rezervoare improvizate,şi-au tras în casă furtunuri şi,cînd plouă, dau drumul la robi-net, astfel că apa curge drept în

cadă, bacuri sau căldări.

De zeci de ani sînt hrăniţi cu gogoşi

Cu toţii însă aşteaptă să fieconstruit, într-un final, un ape -duct ca la carte, o staţie de epu-rare, un sistem de canalizare. Dezeci de ani, sînt hrăniţi cu go goşi.Toţi cei ce s-au perindat la pute -re promit apă pentru corneşteni.Pînă şi un apeduct – ce mai, şan -tierul secolului! – cu o denumi -re ce te unge la inimă: “Za ga ran-cea-Corneşti”, a tot fost constru -it. S-au investit aproape 50 demilioane de lei! Cică, a şi fost datîn exploatare. Ei şi? Apă nu-i,apă n-a fost. Oare va fi?

Bani sînt, nu-i dorinţă şi voinţă

Primarul de Corneşti, VasileMatveev, ridică din umeri aneputinţă, dînd vina pe lipsabanilor. Aşa a fost “imortalizat”în reportajul realizat de reporte -rii Jurnal TV. La fel au făcut-oşi predecesorii lui: au dat dinumeri. Ministerul Mediului şicel al Dezvoltării Regionale asi -gură că surse de finanţare sînt,doar că de vreo zece ani auto ri -tăţile locale se tot “chinuie” sădepună setul de acte necesarepentru a primi banii de care aunevoie.

Pentru a realiza cel mai am -plu şi cel mai aşteptat proiect decătre corneşteni, este nevoie de51 milioane de lei – bani pentruconstrucţia unui apeduct, a uneistaţii de epurare şi a unei reţelede canalizare. Primarul VasileMatveev a declarat pentru Jur-nal TV că a cerut ajutorulautorităţilor centrale în acestsens.

De ce nu a fost acceptat proiectul?

Viceministrul DezvotăriiRe gionale, Veaceslav Guţuţui,s-a arătat nedumerit. “Data li -mită de depunere a proiectuluia fost 19 iulie 2012. A fost ane -xat doar contractul cu proiec -tanţii, proiectarea tehnică ur -mînd a fi finisată în septembrie-octombrie”, afirmă dînsul. Cecredeţi? Linişte şi pace. Multprea complicată, se pare, a fostsarcina, astfel că proiectareatehnică nu a mai fost dusă la ca -păt. În aceste condiţii, comisiapentru dezvoltarea regională arefuzat să examineze setul deacte al primăriei Corneşti, pen-tru că nu era complet.

Trenul a plecat din nou din gară

Autorităţile locale vor aveao nouă oportunitate pentru a so-licita finanţare abia după 2015.Deci, şi următorul candidat la

fotoliul de primar al oraşuluiCorneşti va veni cu aceleaşi pro -misuni. “Ar fi bine ca auto ri -tăţile publice locale să fie mairesponbsabile şi, atunci cînd îţidoreşti soluţionarea unor prob-leme, să vii cu documentele înordine. Acestea să fie depuse întermenii stabiliţi şi atunci pu -tem să susţinem un astfel deproiect”, a subliniat viceminis -trul Veaceslav Guţuţui.

În loc de concluzieLocuitorii oraşului Corneşti

vor avea de aşteptat şi de acumînainte ani buni apă în robinete.Şi asta, pentru că e nevoie nudoar de bani, ci şi de responsa -bilitate din partea autoritățilorpublice locale, dar şi din partealocalnicilor care, o dată la patruani, îşi aleg primarul – unul maibun decît altul în ultimii 13 ani.

Lucia Bacalu

Oraşul Corneşti al secolului XXI. Apă nu-i, apă n-a fost. Oare va fi?

Constantin Uzdrișcosticauzdris@yahoo.com

Sala de festivităţi a Liceul „Gaudea-mus” din Petreşti, Ungheni s-a prime nit.Scena, unde se produc cei mai talentaţicopii ai petreştenilor, are un alt aspect.O nouă cortină, de mai mare dragul, afost instalată aici. Şi asta, graţie proiec-tului „Noi aparţinem lumii şi lumea neaparţine nouă”, implementat de grupulde iniţiativă „Toţi ca unul” şi finanţat deFundaţia Comunitară Ungheni (FCU).

„Ne-am propus să îmbunătăţim cali -tatea activităţilor festive pe care ledesfăşurăm la nivel de liceu, dar şi decomunitate. Cred că ne-a reuşit”, a dec -larat Ludmila Franchevici, liderul gru -pului de iniţiativă, director adjunct pen -tru educaţie.

În cadrul proiectului au fost organi-zate numeroase acţiuni, în care au fostimplicaţi atît elevii, cît şi părinţii aces-tora, dar şi pedagogii. Au avut loc se -minare de informare, concursuri TVC,sărbători tematice. „Toate acestea auavut drept scop dezvoltarea şi promo -varea iniţiativelor şi activităţilor cultu -rale cu copiii, tinerii şi părinţii”, a pre -cizat Ludmila Franchevici.

De notat că valoarea totală a proiec-tului e de 11900 lei, dintre care FCU aoferit 5400 de lei, iar primăria locală -4500 lei. Este al treilea proiect imple-mentat de grupul de iniţiativă “Toţi caunul” cu sprijinul FCU.

Natalia Junghietu

“Oraşul transformat în gaură de canalizare” – astfel au caracterizat Corneştiul (raionul Ungheni) reporterii de la Jurnal TV, după ce au vizitat localitateaacum două săptămîni. “Canalizarea oraşului se scurgenu prin ţevi, dar prin şanţuri, pe sub gardurile locuitorilor, pentru ca, în final, să se verse în rîul Bîc”,explică aceştia.

Cu ocazia aniversării a cinceade la fondarea organizaţiei te -ritoriale Călă raşi a PartiduluiLiberal Democrat din Moldova,adresăm cele mai sincere fe -licitări, urări de bine, sănătatetuturor membrilor şi simpa ti -zan ţilor partidului.

Vă transmitem gîndul nostrubun: nu există un partid maibun, mai eficient, mai aproapede idealurile noastre decît cel pe care îl reprezentăm:PLDM. Să ne ajute Domnul şi în continuare să rea -lizăm lucruri frumoase pentru binele oamenilor, al lo -calităţilor noastre şi al Republicii Moldova.

Cu respect, biroul organizaţiei teritoriale a PLDM Călăraşi

Vînd automobil Renault, a.f.1999, 6 locuri, preț -2600 euro. Telefon: 068675252

Vînd apartament cu 2 camere în Ungheni, centru, etaj2/5 la mijloc, 53 m p. Telefon: 069804099

PierdereSe decalră pierdut şi nul Certificatul de şedere (San-giorno), eliberat de autorităţile de resort ale oraşului ita -li an Civita Nova Macerata, valabil pentru perioada 2010-2015, eliberat pe numele Adam Maria, anul naşterii01.01.1952, domiciliată în satul Sadova, raionul Călă -raşi, R.Moldova (act de identitate: A 16052212, elibe -rat de Oficiul 16, la data de 26.08.2005).

Lumea aparţine elevilor de la Liceul“Gaudeamus” din Petreşti

În fotografie: O nouă cortină, de mai mare dragul, a fost instalată la liceul din Petreşti

În fotografie: Oraşul transformat în gaură de canalizareFotografie: Jurnal.md

Crimă odioasă în Rusia. Un tînăr moldovean de 18 ani şi-a omorît cu toporul tatăl şi un amic de-al acestuia. Crima a avut loc în localitatea Belozerovo, regiunea Odințovo, notează vz.ru. Potrivit sursei, cele două victime, cu vîrste de 52 și 55 de ani, au venit în Rusia la muncă. Pe corpurile neînsuflețite ale bărbaților au fost depistate semne de moarte violentă. Tînărul suspect de această crimă este anunțat în căutare de către organele de drept.

3Expresul

ActualCultură

Vineri, 7 decembrie

Știri din Primăria Ungheni P

Arta reciclată ca educaţie ecologică non-formală

O expoziţie cu genericul „ECO ART 2012”, a fost inaugurată laUngheni pe 28 noiembrie. Publicului larg i-au fost propuse sprevizionare lucrări decorative sau de uz, fabricate din materiale reci-clabile, fie că e vorba de sticle din plastic, cauciuc vechi, sacoşepentru gunoi sau bucăţi de material. Evenimentul, coordonat deClubul IMPACT Ungheni, a avut loc în localul „ЯR”. Participan ţi -lor – 7 echipe din licee şi colegii - li s-au înmînat diplome şi cărţitematice. Premiul special, acordat de Mark Zweig, administratorAVE Ungheni, a mers către Colegiul Agroindustrial.

Expoziţia ecologică marchează încheierea lunii voluntariatuluiecologic, organizată de Centrul Regional de Resurse pentru Tineri(CRRT) Ungheni, în parteneriat cu Primăria Ungheni şi Companiade salubrizare AVE Ungheni. “Ne-am propus să arătăm partea fru -moasă a deşeurilor, a lucrurilor pe care noi le considerăm inutile,dar pe care putem să le transformăm radical. De asemenea, ne-amdorit să le arătăm unghenenilor că deşeurile nu sînt numai deşeuri”,a explicat Alina Butnaru, coordonator programe pentru tineri încadrul CRRT Ungheni.

Drumurile la „Vasile Alecsandri” sînt motivate

Săptămîna trecută, conferinţa literară „Sîntem contemporanicu...”, desfăşurată la Liceul „Vasile Alecsandri”, în cadrul decadeilimbii române, i-a adunat pe toţi cei interesaţi de cuvîntul scris însala de festivităţi. Aici au făcut cunoştinţă – virtual - cu scriitoriicontemporani, originari din raionul Ungheni.

Surpriza cea mare a fost atunci cînd în faţa elevilor şi profesori -lor a ieşit, în carne şi oase, scriitorul Ion Iachim, originar din Cor -nova. „E păcat să vorbeşti despre scriitorii contemporani şi să nu-ipoţi vedea”, a subliniat Vera Burlacu, profesoară de limba română,organizatoarea evenimentului.

Ion Iachim şi-a prezentat cele trei cărţi ce au ieşit de sub tipar chiarrecent, iar elevii au dorit să afle de la el ce înseamnă a fi un scriitorcontemporan. Oaspetele s-a arătat mulţumit de întîlnire, menţionîndcă, de fiecare dată, vine cu plăcere aici, explicînd şi de ce. „Pe minenu mă interesează aspectul unei instituţii, ci prezenţa spiritului,prezenţa cititorilor, a profesorilor buni. De aceea drumurile mele la„Vasile Alecsandri” sînt motivate”, a specificat dînsul.

A venit iarna şi, odată cu ea, creşte pericolul incendiilor

Dragi ungheneni, indiferent dacă locuiţi într-o casă, într-unapartament sau într-o garsonieră, indiferent dacă sînteţi proprietarori chiriaş, trebuie să vă asiguraţi că nu vă paşte pericolul vreunuiincendiu.

Pentru aceasta, asiguraţi-vă că dispuneţi de o ieşire de urgenţă,că toţi membrii familiei ştiu ce trebuie de făcut în caz de incendiu.

Supravegheați si educați în permanenţă copiii pentru a nu se jucacu focul. Nu uitaţi că este interzisă folosirea instalaţiilor electrice cudefecte sau improvizate. Nu aşezaţi materialele combustibile (len -je rie, mobilier, hîrtii) aproape de corpurile de iluminat sau de încăl -zire. Nu este admis să se lase sub tensiune, fara supraveghere, apa -ratele de uz casnic. Nu folosiţi radiatoare portabile sau cu venti laţiepentru a usca hainele – aceasta este o cauză frecventă a incendiilorgrave. Nu lăsaţi niciodată lumînările să ardă nesupravegheate.

Pentru a evita o nenorocire, nu fumaţi în apropierea depozitelorde furaje, în grajduri, garaje, magazii, săli de spectacole, în mijloacede transport etc.

Nu folosiţi butelii de gaz lichefiat fără regulator de presiune,care au fisuri sau lărgiri la capete, deoarece pot emana gaze. Probabuteliilor se face cu apă şi săpun, nu cu flacăra chibritului.

Nu lăsaţi focul aprins în sobe fara supraveghere, nu aruncaţicenuşa cu jar la întîmplare. Nu fumaţi în pat. Fiţi atenţi în bucătarie!

Dacă, totuşi, s-a produs incendiul Păstraţi-vă calmul. Telefonaţi la serviciul pentru situaţii excep ți -

o nale, telefon 901. Spuneţi cine anunță, ce s-a întîmplat şi unde s-aîntîmplat. Urmați întocmai instrucţiunile pompierilor. Nu luati ini -țiative pe cont propriu, căci vă expuneţi unor pericole inutile. Aten -ție! În caz de incendiu, este interzisă folosirea lifturilor.

Optimismul său e generat deproiectul elvețian „ApaSan”, darşi de Asociația locală a utilizato-rilor de apă, fondată recent laMilești. ”Sînt bucuros că pînă șibătrînii au optat pentru conec ta -rea la sistemul de aprovizionarecu apă, ceea ce înseamnă că de -fi citul de apă potabilă este, într-adevăr, o problemă pentru popu -lație”, a subliniat primarul. Esteremarcabil faptul că, pînă în pre -zent, contribuția populației laimplementarea proiectului dejaa ajuns la un milion de lei. ”Fie -

ca re gospodărie care va fi co nec -tată ulterior la sistemul de apro -vi zionare cu apă a achitat dejacî te 2000 de lei. Sînt deja 507gos podării la număr. În plus, oa-menii au dat asigurări că vor con -tribui şi cu cîte zece zile lucră toa-re atunci cînd vor începe lucră -ri le propriu-zise”, a menţionatPetru Leucă.

Chiar dacă este încă devremede vorbit despre costurile la apă,primarul a remarcat că acesteanu ar trebui să fie prea mari. Dîn -sul a făcut şi o previziune: prețul

pentru un metru cub de apă nuva depăşi 8-10 lei.

În final, Petru Leucă s-a ară -tat încrezut de faptul că, odată cuconstruirea apeductului în sat,

viaţa cetățenilor se va schimbaradical, astfel că sănătatea pub -li că va înregistra doar indici po -zi tivi.

Ina Landa

Apa potabilă va ajunge în curînd la MileștiÎn curînd, satul Milești din raionul Nisporeni se va înscrieîn lista localităților care au acces durabil la apă potabilăde calitate. Afirmația îi aparține primarului Petru Leucă.Dînsul s-a arătat convins de faptul că, la finele anului2013, peste 500 de gospodării ale mileștenilor vor beneficia de apă bună de băut.

“Ţin minte că era într-o du -minică din luna octombrie curent.Deasupra Prutului se ridicaseceaţa”, povesteşte Isac Tarlapan,şeful Direcţiei regionale Unghenia Poliţiei de Frontieră. Venise oechipă foarte numeroasă de laChişinău, inclusiv copii. Au fil-mat ore în şir. Aveau cu ei tot dece era necesar pentru a obţineimagini reuşite şi veridice. “Ştiuexact că armele erau din lemn”,spune Isac Tarlapan.

Permisiunea de a filma pepodul Eiffel de la Ungheni, po -dul feroviar care leagă cele douămaluri ale Prutului de mai bine

de 135 de ani şi unde s-au con-sumat, în 1940, mari tragediiome neşti, a fost obţinută de laDepartamentul Poliţiei de Fron -tieră din Chişinău, dar şi de laPoliţia de Froniteră Iaşi. “Auales Ungheniul, pentru că cine -va din echipă e de baştină deaici”, presupune Isac Tarlapan,remarcînd că toate filmările aufost făcute doar pînă la linia dedemarcare între cele două state,adică doar pe teritoriul Repub-licii Moldova.

Clipul “Dorul Basarabiei” afost lansat oficial la 1 decembrie.Este vorba despre o poveste tul -

bu rătoare de dragoste dintr-o fa -tă din stînga Prutului şi un băiatdin dreapta Prutului. Au copilă -rit împreună, s-au îndrăgostitmai apoi… Vara anului 1940în să, cînd au venit ruşii, iar întreBasarabia şi România a fostfixat hotarul la Prut, a fost unatragică pentru amîndoi. Ea, fi -ind însărcinată, a fost deportatăîn Siberia. El a rămas pe parteacealaltă a sîrmei ghimpate.

Peste ani şi ani, încărunţiţideja, se întîlnesc pe peronul uneigări.

Ion Paladi a povestit preseică videoclipul a fost filmat timpde şapte zile. Dînsul a refuzat săspună cît l-a costat acest pro -iect, dar a precizat că destul demult. Interpretul a fost acompa-niat de orchestra de muzică po -pulară “Lăutarii”.

Ina Landa, Lucia Bacalu

Tragedia neamului într-un clip filmat pe podul Eiffel de la Ungheni Podul Eiffel de la Ungheni a devenit locaţia principală,unde s-a filmat videoclipul la cîntecul lui Ion Paladi„Dorul Basarabiei”. Primarul de Ungheni, AlexandruAmbros, s-a arătat satisfăcut de alegerea făcută de in-terpret, menţionînd că, pe lîngă mesajul impresionant,videoclipul respectiv va contribui şi la promovarea acestui pod care, cu siguranţă, va deveni, în timp, unuldintre cele mai atractive obiective turistice de la noi.

În fotografie: August 2012. Semnarea contractului de finanţare a proiectului privind constuirea apeductului la Mileşti

O secvenţă din videoclipul lui Ion Paladi “Dorul Basarabiei”, filmat pe podul Eiffel de la Ungheni (captură)

În fotografie: Ion Iachim la întîlnirea cu „alecsandriştii”

La eveniment au participatoficialităţi raionale, deputaţi, foştirepresaţi, căci răstignirea cu pri -cina a fost instalată aici de au -to rităţile locale în memoria vic -timelor represiunilor comunistedin anii 40 ai secolului trecut.S-a convenit şi cu parohul bise -ricii din localitate ca să facă unserviciu religios cu acest prilej.

„Cînd a sosit ora, ne-am tre -zit, pe neaşteptate, cu un grupdin trei preoţi, veniţi din Orhei,care au declarat că vor să par-ticipe la ceremonia de sfinţire arăstignirii. Am simţit atunci căni se dă peste cap întreaga cere -monie”, povesteşte primarul.

Pentru că nu fusese anunţatdin timp şi nu se coordonase cuel cele ce vor urma, parohul bi -se ricii din Bravicea a refuzat să

se alăture celor trei preoţi. Aceş -tia, fără prea multă vorbă, aupus mîna pe microfon şi au în-ceput „rînduiala”. Organizatoriiau încercat să intervină, destulde delicat, dar, totodată, ferm.Preoţii au întrerupt ceremonia,unul dintre ei mergînd să dis-cute cu parohul din Bravicea.Nu au ajuns la un numitor co -mun, astfel că cei trei şi-au con-tinuat treaba.

„Mulţumesc Domnului că lu -mea prezentă, martoră la aceas -tă situaţie, a dat dovadă de în ţe- lepciune şi s-a comportat cuadevărat creştineşte”, a spusprimarul, remarcînd, totodată,că a rămas cu un gust amar şi nua înţeles acţiunile unui „lideraşlocal de partid”, care a provocatacest neplăcut incident. „Nu

cred că acest gest al lui va rămî -ne netaxat de alegătorii din sat”,a concluzionat primarul Con-stantin Popa.

Această senzaţie neplăcută,pe care au resimţit-o mulţi din-tre cei prezenţi, nu a putut fi„îndulcită” nici de alocuţiunearostită de către profesoara delim bă română din sat, NadiaPru teanu, nici de luările de cu-vînt ale liderului PL Mihai Ghim -pu, ale poetului deputat Ion Ha -dîrcă, ale altor vorbitori.

De notat că autorul acestei„isprăvi”, despre care a vorbitprimarul de Bravicea, nu este ni -meni altul decît şeful organi za -ţiei locale a PL, Vasile Harea,care umbla, duminică, printre

oameni, ca să „dreagă busuio -cul”. De aici, probabil, s-a „in-spirat” şi cel ce a afirmat: „Iar -tă-i, Doamne, că nu ştiu ce fac”.

În încheiere, ar fi drept să spu -nem că nici preotul local, părin -tele Valeriu, nu s-a dovedit a fimai „breaz” ca cei trei veniţi.Căci, la apelurile celor din jur,inclusiv ale primarului şi şefu luiDirecţiei Cultură, Sergiu Co jo -caru, de a se alătura şi a duce labun sfîrşit slujba, el ar fi decla -rat: „Eu slujesc Rusiei, nu Ro mâ- niei”, făcînd aluzie că cei trei eraude la Mitropolia Basarabiei.

„Ar trebui să slujiţi Domnu-lui, nu unor ţări”, a fost replicalui Sergiu Cojocaru.

Tudor Josanu

O sfinţire cu năbădăi„Iartă-i, Doamne, că nu ştiu ce fac...”, se auzi în mulţime.A fost o frază, rostită cu mult necaz, duminica trecută, la Bravicea Călăraşilor, de către unul din cei aproximativo sută de oameni ce au venit în faţa primăriei locale,pentru a asista la inaugurarea şi sfinţirea unei răstigniri. „Totul a fost bine gîndit de un grup de consilieri şi oameni de suflet de la noi, ca să avem o adevăratăsărbătoare”, spune primarul Constantin Popa. N-a fostsă fie aşa.

Trei preoţi orheieni la sfinţirea răstignirii de la Bravicea

EDIŢIA NR. 27

editată de Asociaţia Presei Independente (API)

pagină de educaţie civică

Pentru a oferi o transpa-renţă mai mare a activi-tăţii partidelor politice și a campaniilor electorale, mai multe ţări au adoptat sistemul de finanţare publică a parti-delor. Membrii Grupului de lucru care au elaborat propu-neri de modificare a legislaţiei în domeniul finanţării parti-delor politice și a campaniilor electorale din Moldova, afirmă că ţara noastră trebuie să preia din practicile internaţionale pentru a îmbunătăţi cadrul le-gislativ electoral.

P otrivit Indicatorilor Guvernării Durabile (Sustainable Gover-

nance Indicators) din 2011, ţări precum Belgia, Australia, Danemarca, Noua Zeelanda, Norvegia au cel mai mare grad de transparenţă și cel mai efi ci-ent sistem de sancţiuni în ceea ce privește fi nanţarea politică (indicatorii pot fi găsiţi aici: http://www.sgi-network.org/index.php?page=indicator_quali&indicator=S1_4).

Natalia Iuraș, manager de proiecte/fi nanţe în cadrul Fun-daţiei Internaţionale pentru Sisteme Electorale din Mol-dova (IFES), afi rmă că aceste ţări au experienţă și practici de succes în ce privește fi nanţarea partidelor politice, deoarece au creat instituţii independente de control care solicită raportarea informaţiilor fi nanciare în timp util și într-un format accesibil publicului larg. „Instituţiile re-spective efectuează controale

fi nanciare, înregistrează contes-taţiile externe, dar au și dreptul de a investiga, de a acţiona în ju-decată politicienii sau partidele politice”, spune Natalia Iuraș.

Andrei Brighidin, director pentru Dezvoltare al Fundaţi-ei Est-Europene din Moldova, menţionează că la nivelul in-stituţiilor de control nu există practici identice pentru toate ţările. „Unele state supervizează aceste funcţii prin intermediul autorităţii fi scale (Cehia, de exemplu), altele - prin interme-diul curţilor de conturi și fi nan-ţe publice (Franţa, Bulgaria) sau prin intermediul unor comisii provizorii (Italia, Spania). O se-rie de alte state supraveghează aceste aspecte prin intermediul autorităţilor electorale perma-nente (Marea Britanie, Polonia, Lituania, Estonia). Există și exemple de instituţii de control cumulative, cum ar fi Portugalia (autoritatea electorală și altele), Germania (cancelaria federală și cancelaria primului ministru)”, concretizează Andrei Brighidin. El argumentează că o practică de succes în acest domeniu se atestă în cazul Marii Britanii: „Deși nu are competenţe de a sancţiona, Comisia Electorală a Regatului Unit poate trimite procuraturii spre examinare materiale ce ţin de nerespectarea reglementări-lor din domeniul fi nanţării par-tidelor politice”.

O provocare pentru partidele politicedin Moldova

Natalia Iuraș afi rmă că în Moldova, fi nanţarea publică a partidelor este o modalitate de

a soluţiona defectele fi nanţării politice în general, însă mai în-tâi trebuie introdus un sistem de monitorizare și control al fi nan-ţelor private ale partidelor poli-tice, pentru a preveni corupţia și infl uenţa neadecvată.

De altă parte, Cornel Ciurea, expert IDIS „Viitorul”, crede că pentru partidele politice din ţara noastră va fi o mare provocare să prezinte rapoarte cât mai cu-prinzătoare și veridice. „Dacă va fi votat acest proiect de lege, în prima fază ne așteptăm ca par-tidele să se acomodeze cu noile reguli și să prezinte rapoarte mai apropiate de realitate. Dacă partidele se vor conforma pre-vederilor, subvenţiile din partea statului destinate acestor parti-de pot crește”, specifi că Cornel Ciurea.

Andrei Brighidin concluzi-onează că adoptarea legii nu va soluţiona imediat problema lip-sei de transparenţă a partidelor politice și a campaniilor electo-rale. „Reforma va funcţiona în Republica Moldova doar dacă vor fi întrunite cel puţin trei condiţii esenţiale: să fi e adoptate prevederi clare cu respectarea principiilor echităţii, proporţio-nalităţii, responsabilităţii, trans-parenţei, controlului; să fi e des-fășurate activităţi de consolidare a capacităţii Comisiei Electorale Centrale și a Curţii de Conturi pentru a supraveghea și controla fi nanţarea partidelor politice și campaniilor electorale; și să fi e creat un cadru favorabil care va abilita societatea civilă să moni-torizeze aceste procese”, conchi-de directorul pentru Dezvoltare al Fundaţiei Est-Europene.

Această pagină a fost realizată în cadrul Proiectului „Sporirea Transparenţei Finanţării Partidelor Politice şi Campaniilor Electorale în Moldova”, implementat de Fundaţia Est-Europeană şi fi nanţat de National Endowment for Democracy. Opiniile exprimate nu reprezintă neapărat opinia fi nanţatorilor.

În proiectul de lege privind fi-nanţarea partidelor politice, elaborat de Comisia Electora-lă Centrală (CEC), este specificat că partidele care vor promova feme-ile în politică în perioada alegerilor, vor beneficia de alocări financiare suplimentare din bugetul de stat. Politicienii și experţii susţin această iniţiativă și afirmă că modificările vor încuraja femeile să participe în viaţa politică și vor stabili egalitatea de gen la ocuparea funcţiilor publice.

P otrivit proiectului, alocaţiile anuale din bugetul de stat pen-tru fi nanţarea partidelor po-

litice vor constitui 0,2% din veniturile prevăzute în bugetul de stat pentru anul respectiv și se vor acorda conform urmă-toarelor proporţii și criterii:

20% se vor distribui proporţional vo-• turilor acumulate, între partidele po-litice care au acumulat cel puţin 2% din voturile valabil exprimate la alege-rile parlamentare, însă suma acordată unui partid nu va depăși 50% din chel-tuielile declarate de partidul politic în alegerile parlamentare respective;

30% se vor distribui proporţional vo-• turilor acumulate între partidele poli-tice care au acumulat cel puţin 3% din voturile valabil exprimate la alegerile parlamentare, dar nu mai mult de 50 la sută pentru un partid din suma totală alocată conform rezultatelor alegerilor parlamentare; 10% se vor da partidelor politice care • au promovat femei pe liste de candi-daţi în alegerile parlamentare, propor-ţional cu numărul mandatelor obţinu-te de candidaţi femei; 30% se vor aloca partidelor politice • proporţional cu numărul de mandate obţinute în consiliile locale de nivelul II (raioane și municipiul Chișinău) la

alegerile locale generale, dar nu mai mult de 50 la sută pentru un partid din suma totală alocată conform rezultate-lor alegerilor locale; 10 % se vor distribui partidelor poli-• tice care au promovat femei pentru funcţiile de consilieri locali de nivelul II (raioane și municipiul Chișinău) și primari, proporţional cu numărul mandatelor obţinute în alegerile locale generale de candidaţi femei.Ștefan Urâtu, vicepreședintele CEC,

menţionează că participarea femeilor în viaţa politică în condiţii egale cu bărba-ţii este o exigenţă a democraţiei, condiţie pe care vrea să o respecte și ţara noastră. „Nivelul de reprezentare a femeilor în

unele ţări din lume, inclusiv în Moldova, este cu mult mai jos decât ar trebui să fi e sau decât ne-am fi dorit la acest moment. Subvenţionarea din partea statului a par-tidelor politice este una din soluţiile care va schimba situaţia actuală. În acest sens, CEC și-a propus alinierea procesului elec-toral al Republicii Moldova la standardele internaţionale”, afi rmă Ștefan Urâtu.

Politicienele din Republica Moldova apreciază introducerea acestor amenda-mente și speră ca nivelul de reprezenta-re a femeilor în Parlament să nu fi e de 18,8 %, cât este acum, dar să depășească această cifră. La ora actuală, nivelul de reprezentare a femeilor în legislativele in-ternaţionale este de circa 20 la sută. Lilia-na Palihovici, deputată în Parlament din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), este sigură că, odată cu adoptarea acestor amendamente, în viitorul legislativ vor fi mai multe femei. „Din păcate, din cauza stereotipurilor și a societăţii patriarhale, femeile stau în umbră. Pentru a le da curaj să se impli-ce în politică, trebuie să existe un cadru legislativ care le-ar susţine în acest sens. Iar această modalitate de a subvenţiona partidele politice în funcţie de includerea femeilor pe listele de partid, este de apre-ciat”, susţine Liliana Palihovici.

De altă parte, Vitalia Pavlicenco, președinta Partidului Naţional Liberal din Moldova (PNL), este rezervată în ce privește respectarea acestor preve-deri de către liderii partidelor politice. „Conceptul este unul pozitiv, dar pro-blema e că în Republica Moldova nu funcţionează principiile democratice, iar bărbaţii politicieni vor ignora aceste stipulări. Femeile de la noi sunt apreci-ate de către politicieni doar atunci când aduc cât mai multe voturi”, remarcă președinta PNL.

Sergiu Ostaf, directorul Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului (CREDO), spune că subreprezentarea femeilor în Parlamentul Moldovei este cauzată de faptul că liderii partidelor promovează pe listele de candidaţi în primul rând persoanele loiale lor, și doar ulterior pe alte criterii. „Această inegali-tate trebuie schimbată prin măsuri afi r-mative de asigurare a prezentei femeii în listele partidelor politice. Schimbarea se va produce treptat, prin câteva măsuri cum ar fi asigurarea fi nanţării suplimen-tare prin acordarea unui procentaj supli-mentar pentru fi ecare femeie de pe lista electorală complementară și prin pro-movarea femeilor în funcţii importante”, precizează Segiu Ostaf.

Moldova vrea un cadru legislativ electoral ca în ţările dezvoltate

Partidele politice care vor include femei în listele de candidaţi,vor primi subvenţii suplimentare din partea statului

Începând cu anul 2013, partidele politice din Republica Moldova ar pu-tea primi finanţare din bugetul de stat. Acest lucru se va întâmpla dacă proiectul de lege pentru mo-dificarea legislației în vigoare pri-vind finanţarea partidelor politice și a campaniilor electorale, propus de Comisia Electorală Centrală (CEC), va fi aprobat de Parlament. Autorii proiectului, dar și unii deputaţi susţin că finanţarea par-tidelor politice din bani publici va contracara fenomenul de corupe-re în politică și va oferi o transpa-renţă mai mare a banilor cheltuiţi de partide.

Î n proiectul de lege propus de CEC sunt stipulate re-glementări privind con-

diţiile de fi nanţare a partidelor politice, de raportare periodică a banilor utilizaţi de partide, dar și sancţiunile ce ar putea fi aplica-te formaţiunilor politice care nu vor respecta legea.

Președintele CEC, Iurie Cio-can, declară că fi nanţarea parti-delor politice din Republica Mol-dova trebuie să fi e transparentă, însă ultimele campanii electo-rale au demonstrat contrariul. „Legislaţia trebuie modifi cată pentru a ne alinia standardelor internaţionale în acest domeniu. Un grup de lucru, format din reprezentanţi ai 25 de instituții publice și organizaţii neguverna-mentale, au elaborat acest proiect de lege, care prevede amendarea a șapte acte legislative: Codul electoral, Codul contravențional,

Codul penal și cel de procedură penală, Codul fi scal, Legea pri-vind partidele politice și Legea Curţii de Conturi”, explică Iurie Ciocan. Președintele CEC argu-mentează că prin fi nanţarea din bugetul de stat a partidelor poli-tice și a campaniilor electorale se va duce o evidenţă strictă a mij-loacelor fi nanciare utilizate de un partid sau altul. „Din păcate, partidele politice prezintă ra-poarte fi nanciare doar două luni dintr-un ciclu electoral. Acum am propus ca partidele să pre-zinte rapoarte fi nanciare perio-dice și detaliate. În felul acesta, vom putea monitoriza mijloacele fi nanciare gestionate de partide”, declară Iurie Ciocan. Proiectul prevede ca partidele politice să-și publice veniturile și cheltuielile detaliate pe pagina web a parti-dului și a CEC. Celor care se vor eschiva de la publicarea rapoar-telor, le vor fi aplicate amenzi cuprinse între 200 și 5000 unităţi convenţionale.

Iurie Bodrug, deputat din partea Partidului Liberal (PL), susţine acest proiect de lege, ar-gumentând că, având o susţinere fi nanciară clară din partea statu-lui, partidele vor avea un minim asigurat pentru a participa în campaniile electorale. „Încura-jăm această iniţiativă, cu toate că mai sunt multe de discutat în privinţa acestor amendamente”, specifi că deputatul PL. La rândul său, Raisa Apolschi, deputată a Partidului Democrat (PDM), afi rmă că aplicarea acestor amen-damente ar permite partidelor politice să activeze în condiţii egale în perioada alegerilor.

Efi m Obreja, expert Trans-parency International-Moldova, afi rmă că fi nanţarea publică a partidelor politice ar putea duce la reducerea corupţiei. „Lipsa unui control asupra fi nanţării partidelor cauzează corupţie și ilegalităţi pe scena politică, iar practica internaţională demon-strează că în ţările unde partidele primesc fi nanţare din bugetul de stat, nivelul de corupţie în poli-tică este mai mic. Cred că acest proiect nu va fi pe placul tuturor politicienilor, fi indcă ei vor tre-bui să-și facă publice și donaţiile”, este de părere expertul.

Proiectul de lege propus de CEC mai propune micșorarea contribuţiilor persoanelor fi zice de la 500 salarii medii lunare (1,5 mln lei anual), sumă permisă în prezent, până la 20 salarii me-dii lunare (71 mii lei anual), iar pentru persoanele juridice - de la 1000 salarii medii lunare (3 mln lei anual) la maxim 40 salarii medii lunare (142 mii lei anual).

Anterior, europarlamentara Monica Macovei a declarat în cadrul unei conferinţe de presă desfășurată la Chișinău, că Re-publica Moldova are nevoie de o lege privind fi nanţarea partidelor politice și a campaniilor electo-rale pentru a exclude politicienii corupţi. „Am văzut proiectul de lege propus de Comisia Electo-rală Centrală pentru dezbateri publice. Cred că trebuie adoptat pentru a nu admite corupţia în politică. Astfel, va fi promovată transparenţa și corectitudinea activităţii partidelor politice, dar și a unor politicieni”, a spus Mo-nica Macovei.

Lipsa controlului asupra fi nanţării partidelor politice duce la corupţie

Dependenţa partidelor politice din statele europene de fi nanţarea publicăDependenţa partidelor politice din statele europene de fi nanţarea publică

Grafi c Grafi c elaborat de elaborat de

Departamentul Departamentul fi nanţare fi nanţare

politică IFES, politică IFES, Washington, Washington,

preluat din preluat din rapoartele rapoartele

GRECO GRECO (Grupul Statelor (Grupul Statelor

împotriva împotriva Corupţiei), Corupţiei),

organism al organism al Consiliului Europei.Consiliului Europei.

Pagină realizată de Lilia ZAHARIA

Foto

: ww

w.o

sisa

.org

5Expresul

În 2013, fondul rutier va fi mai mare cu 54,96 milioane lei faţă de cel din anul 2012 şi va constitui 1 miliard 079,78 milioane lei, potrivit declaraţiei managerului-şef al Administraţiei de Stat a Drumurilor, Vitalie Panurco. „Banii trebuie să fie utilizaţi într-o manieră care să asigure în primul rînd calitatea”,a spus, la rîndul său, ministrul Economiei, Valeriu Lazăr. (24h.md)

PoliticSocial

Vineri, 7 decembrie

Poliţia rutieră a „predtat ştafeta” pompierilor

După ce, săptămîni la rînd, pe drumurile călărăşene s-au pro-dus accidente grave, rezultate cu victime omeneşti, se pare căasupra raionului Călăraşi s-a abătut o altă nenorocire – incendi-ile. Pe 29 noiembrie, în oraş a ars un apartament, iar proprietarulacestuia a decedat. Se presupune că s-ar fi intoxicat cu dioxidde carbon. Potrivt anchetei desfăşurate de poliţia şi pompieriică lărăşeni, incendiul a izbucnit de la o sobă improvizată, care seîncălzea cu lemne.

Cam în aceeaşi perioadă, la Pituşca s-a aprins şi a ars garajulunui cetăţean din partea locului. Se presupune că motivul ar pu -tea fi un scurtcicuit.

Organele abilitate desfăşoară cercetări pe ambele cazuri, ur-mînd să stabilească ce s-a întîmplat cu adevărat. Pompierii aver -tizează: fiţi atenţi cu focul!

Tudor Josanu

LicitaţieColegiul de medicină din Ungheni anun -

ţă desfăşurarea licitaţiei repetate “cu striga -re” de dare în arendă a cantinei Cole giului demedicină Ungheni, cu suprafaţa to tală de124,5 m.p., la preţul de 29480 lei anual.

Licitaţia va avea loc la data de 24 de-cembrie 2012, la ora 10.00, în incinta Co -legiului de medicină Ungheni, str. MihaiEmi nescu 73.

Taxa de participare la licitaţie este de 72lei pentru persoanele fizice şi 200 lei pentrupersoanele juridice. Înregistrarea parti ci -panţilor se efectuează pînă la data de 24decembrie, ora 9.00. Informaţii la telefo -nul: 023622108.

„Autonomia locală este per -ce pută de autorităţile adminis -traţiei orăşeneşti Nisporeni ab -so lut inadecvat. Aceste auto ri -tăţi exercită puterea locală inde-pendent chiar şi de prevederilelegislaţiei în vigoare, opunîndu-se oricărei forme de control efec -tuat de Oficiul teritorial Unghenial Cancelariei de Stat în limiteleatribuţiilor ce-i revin”, susţineNatalia Rotaru.

Astfel, pentru 9 luni ale anu -lui 2012, Oficiul Ungheni a no-tificat 43 (!) de acte adoptatecontrar prevederilor legale. Prin -tre acestea se regăsesc atît dis -poziţii ale primarului, cît şi de -cizii ale Consiliului orăşenescNisporeni.

„Cele mai multe ilegalităţisînt admise în ceea ce priveşteadministrarea bunurilor propri-etate publică, iar numărul ca zu -rilor în care primarul sau con -siliul orăşenesc şi-au revizuitpoziţia, urmare a sesizărilor fă -cute sau deciziilor de judecată,este foarte mic. Ce să zici? Pen-tru autoritaţile orăşeneşti Nis-poreni nici decizia instanţei dejudecată nu constituie un actobligatoriu spre a fi executat”,spune Natalia Rotaru, aducîndîn acest sens şi cîteva exemple.

În luna martie 2011, la acţiu -nea Oficiului teritorial Ungheni

al Cancelariei de Stat, instanţade judecată s-a expus definitivşi irevocabil asupra deciziei Con -siliului orăşenesc Nisporeni din11 iunie 2010 cu privire la per-misiunea vînzării prin licitaţie aCentrului pentru elevi şi tineretdin Nisporeni (denumit ulteriorCasa de cultură), constatînd căe un act ilegal. În loc să se con-formeze deciziei de judecată,Consiliul orăşenesc Nisporeniadoptă, la 30 septembrie 2011,repetat, aceeaşi decizie privindvînzarea imobilului. Mai multdecît atît, este organizată în modurgent licitaţia publică. În lunaiulie 2012 însă, instanţa de ju -de cată anulează din nou actul.

Un alt exemplu se referă ladecizia Consiliului orăşenescNisporeni din 21 decembrie 2011cu privire la amenajarea şi ex-plorarea carierei de nisip. Pe 27septembrie 2012, instanţa de ju -decată, la cererea Oficiului, adispus anularea acestui act, datfiind faptul că „bogăţiile sub-solului de orice natură sînt pro-prietatea statului”, iar gestiuneaacestora se decide de către Mi -nisterul Mediului. Ei şi? Consi -liul orăşenesc Nisporeni adoptă,chiar a doua zi, la 28 septembrie2012, o decizie prin care per-mite deschiderea altei cariere denisip, aducînd astfel prejudicii

statului. „Şirul exemplelor de ilega li -

tăţi admise prin acte administra-tive ale autorităţilor orăşeneştiNisporeni poate continua”, afir -mă Natalia Rotaru, subliniind,totodată, că Legea privind ad -ministraţia publică locală pre -ve de dizolvarea consiliului lo calîn asemenea cazuri.

Urmare a situaţiei create,Oficiul teritorial Ungheni alCancelariei de Stat intenţionea -ză să adreseze un demers îninstanţa de judecată pentru con-statarea circumstanţelor care săjustifice dizolvarea consiliuluilocal Nisporeni.

Natalia Rotaru s-a arătat ne -dumerită şi de „acţiunile denig -ratoare aduse de către persoanereprezentative ale primărieiNisporeni angajaţilor Oficiului,care nu fac decît să-şi exerciteatribuţiile de serviciu”.

Replica primarului de Nisporeni

„Nu e vorba de încălcări fla-grante ale legislaţiei, ci de unin teres meschin, de o răzbuna -re”, a declarat pentru „Expre-sul” primarul de Nisporeni, IonGangan. „Este o luptă între noi”,a continuat dînsul, explicînd căe vorba, în primul rînd, de oluptă între el personal şi fostulprimar de Nisporeni, Victor Ru -su, care este, în prezent, şef ad-junct al Oficiului teritorial Un -gheni al Cancelariei de Stat. Înal doilea rînd, este vorba de oluptă între reprezentanţii a douăformaţiuni – PDM, reprezentatde primarul şi majoritatea Con-siliului orăşenesc Nisporeni, pe

de o parte, şi PLDM, reprezen-tat de conducerea Oficiului teri -torial Ungheni al Cancelariei deStat.

Fiind întrebat cum explicăfaptul că şi instanţa de judecatădeclară unele decizii ale con-silierilor nisporeneni ilegale,Ion Gangan a răspuns: „Păi, nuvedeţi? Şi judecata este verde”,făcînd aluzie că ar fi controlatăde PLDM.

„Avem în primărie specia lişticu o experienţă enormă, avemconsilieri foarte bine pregătiţi,eu sînt jurist, viceprimarul e ju-rist, secretarul consiliului oră şe -nesc e jurist. Oare chiar toţi în -călcăm legea? Se creează im-presia că noi sîntem cei mai maricriminali din R.Moldova”, amai spus, indignat, Ion Gangan,după care a punctat: „Nu sufăreu, ci suferă oamenii, suferăora şul în urma unei asemeneaatitudini. Oare cîte notificări areprimăria Călăraşi în acest an?Sau primăria Ungheni? Anali -zaţi şi faceţi concluzii”.

Potrivit primarului, Oficiulteritorial Ungheni al Cancelari -ei de Stat „nu face decît să în-calce autonomia locală, să seamestece nejustificat în activi-tatea administraţiei publice lo-cale din Nisporeni, să-şi batăjoc de Consiliul orăşenesc”. Efoarte regretabil, susţine dînsul,şi faptul că este implicat politi -cul. „Ei bine, lichidăm Consili -ul orăşenesc. Ce facem mai apoi?Lichidăm oraşul Nisporeni? Li -chidăm cetăţenii? N-o să le ia -să”, a mai spus, în încheiere,Ion Gangan.

Lucia Bacalu

Oraşul Nisporeni ar putea rămîne fără aleşi localiConsiliul orăşenesc Nisporeni riscă să fie dizolvat. Şi asta, din cauza ilegalităţilor admise şi refuzului de a se conforma deciziilor de judecată. Declaraţia îi aparţine Nataliei Rotaru, şefa Oficiului teritorial Ungheni al Cancelariei de Stat, instituţie ce supraveghează legalitatea actelor emise inclusiv de organeleadministraţiei publice locale din Nisporeni.

A fost o premieră, atît filmul,cît şi sala de cinema, inau gu ra tă,în acea zi, într-o atmosferă desărbătoare. Evenimentul a puspunctul final unui proiect ambi -ţi os, implementat de elevi şi sus -ţinut financiar de Fundaţia Co -munitară din Ungheni, care aof erit un grant în valoare de5400 de lei.

„De la vorbe la fapte a fost undrum destul de greu, însă, dato -ri tă eforturilor comune, am re -ușit”, a subliniat Tatiana Popov,coordonatoarea proiectului. Dîn -sa și-a exprimat încrederea că

echipamentul achiziţionat va fiutil şi elevilor, şi profesorilor.

Nu a fost uşor, au recunoscutcei implicaţi în realizarea pro -iec tului. Satisfacţia şi rezulta te -le obţinute însă merită toate efor -turile. Entuziasmați de reușitelelor de pînă acum, ei au promis căla sărbătorile de iarnă vor venicu alte mici creații cinema togra -fice, pe care le vor prezenta înaceeaşi sală de cinema.

„Mă bucur că, iniţial, tineriiau identificat corect problema,după care au știut să se mobili -zeze pentru a o rezolva”, a sub-

liniat Natalia Rîbcic, reprezen-tanta Fundației Comunitare Un -gheni, prezentă la eveniment.Dînsa i-a încurajat pe tineri să seimplice cît mai activ și în conti -nuare, astfel ca pe viitor să devi -

nă cetățeni activi în comunitate.Anterior, „Entuziaștii” au im -

plementat alte două proiectesus ţinute financiar de FundațiaComunitară Ungheni.

Ina Landa

S-a înfăptuit! Costuleniul are un salon de cinemaZeci de elevi, profesori şi părinţi s-au adunat, recent, laprima proiecție de film în salonul de cinema al Liceuluidin Costuleni, Ungheni. Membrii grupului de inițiativă”Entuziaștii” de aici au prezentat un film realizat chiar de ei – „Legenda satului Costuleni în imagini”.

Îngrijoraţi de situaţia complicată dintraficul rutier, de frecventele accidente ru-tiere grave, Secţia Poliţie Rutieră Călăraşia format două echipaje mobile de agenţi decirculaţie, care vor patrula, în conformitatecu un plan special, diverse zone ale raionu-lui Călăraşi unde s-au înregistrat mai frec -vent încălcări ale Regulamentului circu la-ţiei rutiere.

În doar cîteva zile, potrivit lui Vasile

Chitoroagă, angajat al Secţiei Poliţie Rutie -ră Călăraşi, datorită raidurilor efectuate, aufost depistate 5 cazuri de conducere a uni -tă ţilor de transport fără permise, au fost în-tocmite 34 de procese-verbale privind di -verse contravenţii administrative, au fostdepistate trei persoane ce conduceau subinfluenţa alcoolului şi care vor trebui să deasocoteală în instanţa de judecată.

Tudor Josanu

Au format grupuri mobilede control

Prima proiecţie de film în salonul de cinema de la liceul din Costuleni

Un tîrg de caritate pentru copiii nisporeneni

Şcoala Manierelor Elegante „ABeZe” din Chişinău a pus ochiul pe copiii nisporeneni de la Centrul de zi „Renaşterea”. Sînt copii ce provin din familii defavorizate şi, cu siguranţă, au nevoie de ajutor. Pentru ei, în ziua de duminică, 16 decembrie, la Muzeul

Naţional de Artă din Chişinău, va fi organizat un tîrg de caritatecu genericul „Colind pentr-un zîmbet de copil”. Va fi o at mos -feră cu adevărat de sărbătoare, promit organizatorii. Din baniiadunaţi vor fi procurate cele necesare pentru 30 de copii de laCentrul din Nisporeni. Aceştia vor beneficia şi de o excursie laChişinău cu multe surprize.

„Eu sînt născută la Bălăneşti, raionul Nisporeni, astfel cămi-a fost foarte uşor să decid pentru cine să organizez un eveni-ment de caritate”, ne-a spus Dorina Arsene, lector în bune ma -niere, iniţiatoarea şi organizatoarea Tîrgului de caritate. Dînsane-a mai spus că, fiind elevă la Liceul „Boris Cazacu” din Nis-poreni, a fost de multe la Centrul „Renaşterea” şi cunoaşte foartebine situaţia copiilor de acolo. „Vreau să aduc un licăr delumină pe chipul lor”, a declarat ea.

Au oferit clipe deosebite pentru cei mai trişti ca noi

Poliţiştii de frontieră ai Direcţiei Regionale„Ungheni” au contribuit, pe 3 decembrie,de Ziuainternaţională a persoanelor cu dizabilităţi, la realizarea unor mici vise şi apariţia zîmbetelor pe feţelecopiilor de la Centrul de asistenţă socială de plasament pentrucopii din Sculeni, raionul Ungheni (vezi fotografia). Ei le-auadus în dar jucării, articole de sport, încălţăminte şiîmbrăcăminte, dar şi un cuptor cu microunde.

Iniţiativa a venit de la centru, de la Departamentul Poliţiei deFrontieră, dar a fost preluată şi realizată aici, pe loc. Banii pen -tru achiziţionarea cadourilor au fost puşi mînă de la mînă.

Ajutor de la italieni pentru cei mai trişti ungheneni

Circa 300 de cutii cu haine, 17 saltele, uşi, ferestre,zeci de cutii cu pamperşi şi alte obiecte au fost transmise, în aceste zile, sub formă de ajutoare, în raionul Ungheni. Acestea au venit de la “Gruppo 29 maggio’93 Fabio-Sergio-Guido” din Italia prin AO “Promecclesia”. Marea majoritate a ajutoarelor a mers în oraşul Corneşti. Ast-

fel, potrivit Planului de distribuire a ajutoarelor umanitare, elabo -rat de Fausto Fugazza, preşedintele AO “Promecclesia”, Spi talulşi Centrul de sănătate din Corneşti au primit 100 de cutii cuhaine, 5 saltele, 10 cutii cu pamperşi, 3 scaune cu rotile pentrucopii. Primăria a primit 50 de cutii cu haine şi 2 saltele pentru67 de familii defavorizate. În satul Hîrceşti au ajuns 100 de cutiicu haine, 5 saltele, 20 de bobine cu aţă, 6 geamuri, 3 uşi. ŞiOrganizaţia veteranilor şi pensionarilor din Ungheni a beneficiatde ajutoare – 50 de cutii cu haine, 40 de cutii cu pamperşi şi 5saltele.

“Au fost ajutoare binevenite şi foarte utile pentru cei necă -jiţi”, a declarat Victor Colin, vicepreşedintele Organizaţiei vete -ranilor şi pensionarilor.

Lucia Bacalu

6Expresul

Potrivit unui comunicat de presă al “Transparency International-Moldova”, comparativ cu anul 2011,R. Moldova s-a ridicat în clasamentul celor mai corupte ţări din lume cu 18 poziţii, aflîndu-se, în prezent,

pe poziţia a 94-a din 176 de ţări incluse în top . România s-a clasat pe locul 66, Ucraina – pe 144, iar Rusia – pe 133, anunță Info-Prim Neo. Cu cît ţara e mai jos în top, cu atît e mai coruptă.

Sănătate

Vineri, 7 decembrie

9 argumente pentru care sportul ne face mai frumoşi

Ştim bine că sportul este util sănătăţii: multiplele cercetăridemonstrează că exerciţiile fizice diminuează riscul dezvoltăriibolilor cardiace şi hipertensiunii arteriale, este benefic echili-brului psihic, favorizează muşchii, articulaţiile şi ţesutul osos.Exerciţiile fizice se reflectă benefic şi asupra exteriorului nostru.Nu în zădar se spune că frumuseţea şi sănătatea sînt “surori” denedespărţit. Vom încerca să demonstrăm cele expuse aducînd 9argumente pentru practicarea sportului.

Exteriorul trădează starea generală a sănătăţii. Standardelefrumuseţii sînt diferite de la secol la secol, dar în toate timpuriletinereţea şi sănătatea au fost la modă. Acestea vorbesc desprestarea dvs. de spirit şi calităţile reproductive. Dermatologul ame -rican Kavita Mariwalla a demonstrat că exerciţiile fizice zilnicecontribuie la regenerarea mai calitativă a ţesutului epidermic.

Transpiraţia poate rezolva problemele pielii. Transpiraţiareglează temperatura corpului şi menţine echilibrul între calciuşi natriu. Eliminîndu-se prin pori, transpiraţia îi curăţă de mur -dărie, grăsimi, celule moarte şi bacterii, făcînd pielea curată şisănătoasă.

Stimulează circulaţia sangvină şi îmbunătăţeşte aspectulpielii. Texas Heart Institute a demonstrat că persoanele carepractică regulat sportul au indici scăzuţi ai¬ hormonilor cedezvoltă stările de stres. Astfel, activitatea fizică zilnică întăreştefuncţionalitatea inimii saturînd celulele pielii cu oxigen. De aicirezultă un aspect natural al feţii care poate fi ascociat uşor cutinereţea.

Face ochii mai frumoşi. Exerciţiile fizice reglează metabo-lismul şi elimină surplusul de lichid din organism, iar acest lucrustă la baza lipsei cearcănelor de sub ochi.

Favorizează calitatea părului şi creşterea lui sănătoasă.Sportul favorizează fluxul de sînge spre rădăcina părului, eafiind asigurată cu oxigen şi substanţe nutritive. Sportul ajută ladiminuarea hormonului ce provoacă stoparea creşterii păruluişi a cortizolului în organism. Nivelul înalt de cortizol poate ducela căderea părului.

Reţine apariţia ridurilor. Exerciţiile sportive zilnice asigurăcelulele epidermei cu substanţe necesare menţinerii pielii “înformă” şi diminuării procesului de îmbătrînire, nepermiţindridurilor să “atace” faţa.

Sporeşte atracţia sexuală. Cercetătorii au demonstrat că ceice practică sportul au nivelul testosteronului, hormonul ce răs -punde pentru atracţia sexuală, cu 25% mai ridicat decît cei ceduc un mod de viaţă pasiv.

Gimnastica matinală ridică dispoziţia şi încrederea în sine.Pentru nimeni nu mai e un secret că practicarea sportului spo -reş te endorfina – substanţă ce răspunde pentru buna dispoziţieşi încrederea în propriile puteri.

Exerciţiile fizice oferă un somn calitativ. Efortul fizic, evident,provoacă oboseala, iar odată cu ea şi somnul strîns. Dar reţineţi:activitatea fizică trebuie evitată cu trei ore înainte de somn.

Acest material a fost publicat cu sprijinul COMPANIEINAȚIONALE DE ASIGURĂRIÎN MEDICINĂ în cadrul campaniei de promovare şi sensibilizare „SPUNE DAPENTRU SĂNĂTATEA TA”.

Situaţia este îngrijorătoare,mai ales că nu există leac pentruaceastă infecţie. Există însă căide profilaxie, de protejare. „Lu -mea trebuie să fie cît mai infor -mată privind infecţia respec ti-vă. Numai aşa vom reuşi s-o stă -vilim”, afirmă Lidia Crăciun, di - rectoarea Spitalului raional Un -gheni.

Pe 1 decembrie, de Ziua mon -di a lă de combatere a infecţieiHIV/SIDA, medicii ungheneniau organizat un flash-mob înscuarul din centrul oraşului.„Credem că, prin această acţiu -ne a noastră, vom putea sensi-biliza cît mai multe persoaneasupra pericolului acestei infec -ţii”, a declarat Lidia Crăciun.

În acea zi, au fost împărţitetrecătorilor pliante, fluturaşi,medicii le-au vorbit despre căilede transmitere şi metodele deprotejare împotriva infecţiei.Au fost împărţite şi prezerva-tive, căci HIV/SIDA, se ştie, setransmite şi prin contactele se -xu ale neprotejate.

În cortul instalat chiar la in-trarea în scuar doritorii au pututsă-şi facă testarea expres laSIDA. „Se ia puţină epidermăde pe obraz, adică se face o mi -că zgîrîietură şi, în zece minute,ai rezultatele”, au explicat doc-torii. De fapt, oricine, în oricemoment, poate să-şi facă un ast-fel de test. E suficient să se ad -reseze în Secţia consultativă, în

cabinetul 206. Testarea este ano -nimă şi gratuită.

Testele respective se fac şi laspital – pentru toţi lucrătoriimedicali, dar şi pentru pacienţiide urgenţă, asupra cărora existăanumite suspiciuni privind aceas - tă infecţie.

De notat că o astfel de mo da -

litate de a vorbi deschis şi cu glastare despre HIV/SIDA în plinăstradă a fost abordată de Spita -lul raional din Ungheni în pre -mieră. „Cred că e un lucru bunşi ne vom strădui să organizămasemenea evenimente regulat”,a declarat, în final, Lidia Crăciun.

Lucia Bacalu

Au vorbit deschis şi cu glas tare despre HIV/SIDA în plină stradă

Săptămăna trecută, în spitalul din Ungheni a decedat încă o persoană infectată cu HIV/ SIDA. La ora actuală, numărul celor morţi din această cauză, numai în raionul Ungheni, se ridică la 40. În total, susţine Valentin Ponomari, medic infecţionist,sînt înregistrate în raion deja 74 de cazuri.

1 decembrie 2012. La intrarea în scuarul din centrul oraşului Ungheni

Preţ de două ore s-a discutatdespre SIDA. Adevărate pole -mici a stîrnit subiectul privindconfidenţialitatea în raport cucei infectaţi cu HIV/SIDA. „Eo secretomanie ce ne joacă festaîn activităţile de combatere afenomenului”, a specificat cine -va dintre cei prezenţi, după carea explicat: „Pe de o parte, soci-etatea este îndemnată să con-tribuie la lupta contra acesteimaladii, să-i susţină şi să-i tole -

reze pe cei afectaţi, iar pe de al -tă parte - nu ştie cine sînt ei şi,implicit, nu-şi cunoaşte subiec-tul presupusei activităţi”.

Intoleranţa faţă de cei cuHIV/SIDA s-a făcut observatăchiar printre participanţii la dez -bateri. Astfel, directoarea unuimagazin din Călăraşi a declarat,fără drept de apel, că nu ar anga -ja nici în ruptul capului o per -soa nă infectată cu HIV/SIDA.Înverşunarea ei nu a putut fi

stăvilită nici după ce i s-au adusargumentele de rigoare, spu -nîndu-i-se franc că virusul poa -te fi transmis doar prin sînge,prin acte sexuale neprotejate şide la mamă la făt.

„Sînt îngrozită de ceea ceam auzit la Călăraşi”, a declaratMaria X., conducătoarea Cen-trului Regional pentru PoliticiComunitare din Chişinău. Im-pactul acestei declaraţii a fost şi

mai puternic, după ce ea a re-cunoscut public că este infec ta -tă cu HIV/SIDA.

„Cu adevărat, a subliniatsur sa citată, mai avem cale lun -gă de parcurs şi foarte mult demunict pînă vom înţelege că şipersoanele seropozitive sînt oa-meni şi au dreptul la o viaţănormală”.

Tudor Josanu

Persoanele infectate cu HIV/SIDA au dreptul la o viaţă normalăÎn pofida multiplelor campanii de explicare a fenomenului HIV/ SIDA, multă lume cunoaşte în continuare foarte puţine lucururi despre această maladie şi nu acceptă să se afle alături de cei ce au avut nenorocul să devină, dintr-un motiv sau altul, seropozitivi. Lucrul acesta s-a developat cu prisosinţă în cadrul unei mese rotunde cu genericul „0 discriminare”, organizată, pe 30 noiembrie, de către Centrul Sănătate Publică din Călăraşi.

Călărăşenii discută despre HIV/SIDA. În centru, vicepreşedintele raionului Călăraşi, Vasile Tomofte

Membrii comisiei de evaluare: Ta-tiana Chelaru, director adjunct laColegiul de Medicină Ungheni, Vi-talie Tîrsîna, profesor de masaj, AlinaButnaru, coordonator programe pen-tru tineri la Centrul Regional de Re -sur se pentru Tineri Ungheni, Di mit ri-ţa Gurău, coordonator cursuri de for-mare profesională la Asociaţia Ob -ştească pentru Copii şi Tineret „Făc -lia”, au apreciat nivelul de pregătireal tinerilor ca fiind înalt. Aceştia, larîndul lor, au demonstrat abilităţi deexecutare a diferitor tehnici de masajclasic şi netradiţional, cu un efectbenefic asupra organismului.

Astfel, 19 tineri au obţinut califi-carea în domeniul masajului terapeu-

tic, pentru copii şi reflector, ceea ce leva permite profesarea în domeniu, căcimasajul este un serviciu solicitat totmai mult pe piaţa muncii autoh tone.

Reamintim că aceste cursuri sîntorganizate în cadrul proiectului „În va -ţă pentru viaţă”, implementat de AO„Făclia” din Ungheni. Scopul lor este:facilitarea integrării sociale a tineri -lor şomeri pe piaţa muncii RM în con -cordanţă cu aspiraţiile lor profesio na-le şi cu necesităţile angajatorilor.

Cursul de masori a fost frecventatde 19 tineri, majoritatea fiind stu denţiai Colegiului de Medicină Un gheni.Durata cursului a fost de 3 luni, iar pla -nul de studii a cuprins 430 de ore, din-tre care 150 teoretice şi 280 practice.

Examenul s-a desfăşurat timp de treiore, fiecare cursant dînd dovadă decunoştinţe teoretice şi practice bune.

Şi 20 de frizeri în devenireÎn aceeaşi zi, a avut loc şi festivi-

tatea de deschidere a cursurilor defrizer, formată dintr-un număr de 20persoane din diferite localităţi aleraionului Ungheni.

Durata cursurilor va fi de douăluni şi jumătate. În această perioadă,tinerii vor studia conform unui plan

de studiu bine structurat, care îmbinăteoria cu practica, ceea ce le va per-mite ca la finele cursului să aibă opregătire temeinică în domeniul ales.

Fiecare tînăr are nevoie de sus ţi -ne re şi orientare în domeniul formăriiprofesionale şi, din acest considerent,AO „Făclia” îşi propune, prin inter-mediul acestor cursuri, să sporeascăşansele tinerilor şomeri de a se încad -ra în cîmpul muncii prin asigurareaunei instruiri de calitate, precum şi prinsprijinirea lor în angajare.

19 tineri masori pe piaţa muncii din Ungheni Pe 29 noiembrie, la Centrul Regional de Resurse pentru TineriUngheni a avut loc examenul teoretico-practic de absolvire a cursurilor la specialitatea „masor” (vezi fotografia).

Luni, 10 decembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Baştina 7.10, 8.15Bună dimineaţa! 9.10, 17.15 “SECRE-TARUL” 10.00, 16.00, 18.30 Desene an-imate 10.30 Reporter de gardă 11.00Bună seara! 12.00 Vedete la bis 13.10“Bebeluşii de la zoo” 13.40 Cultura azi14.25 “A DOUA ŞANSĂ” 16.25 Fotbalnon-stop 18.00, 23.00 Documentar19.00 Mesager 19.30 Gala PremiilorONU. Transmisiune în direct 20.30 Pro-fil de savant 20.40 Povestea de seară21.25 Dor 22.20 Templul muzicii.

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30Ştirile Pro Tv 10.00, 13.45, 16..00Teleshoping 10.15 „MARELE GATSY”14.00 Apropo TV 15.00 ServiciulRomân de Comedie 16.15 „TÎNĂR ŞINELINIŞTIT” 17.30 Happy Hour21.00 În Profunzime cu Lorena Bogza23.00 „PARIU CU VIAŢA”.

PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora"9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "PrimeleŞtiri" 9.15 Teleshoping 9.50 "Жить здо-рово" 10.55 "Модный приговор" 12.10,15.10, 18.15 Новости 12.25 "Времяобедать" 13.05 "Дешево и сердито"14.00 Другие новости 14.30 "Понять.Простить" 15.30 "Доброго здоровь-ица" 16.20 "УБОЙНАЯ СИЛА" 17.10"НЕРАВНЫЙ БРАК" 18.50 "Давай по-женимся!" 19.55 "Пусть говорят" 21.40"Время" 22.15 "СИНДРОМ ДРА-КОНА".

Marţi, 11 decembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 17.00, 21.00, 22.00Ştiri 6.10 “SECRETARUL” 7.10, 8.15Bună dimineaţa! 9.10 Programul emisi-unilor. REVIZIE TEHNICĂ17.15 “SECRETARUL” 18.00 Găgăuzogea 18.30 Desene animate 19.00Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55Moldova în direct 21.25 Dialog social21.45 Profil de savant 22.20 Cultura azi23.05 “A DOUA ŞANSĂ”.

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30Ştirile Pro Tv 10.00, 13.45 Teleshoping10.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00„PARIU CU VIAŢA” 14.00 „CURSAPENTRU FERMĂ” 17.30 Happy Hour20.45, 23.00 Vocea României 23.30 Au-toExpert cu Andrei Tabuică.

PRIME TV6.00 - 16.00 ПРОФИЛАКТИКА15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 16.00"УБОЙНАЯ СИЛА" 17.05 "НЕРАВ-НЫЙ БРАК" 18.00, 21.00 "PrimeleŞtiri" 18.15 Новости 18.50 "Давай по-женимся!" 19.55 "Пусть говорят" 21.40"Время" 22.15 "СИНДРОМ ДРА-КОНА".

Miercuri, 12 decembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 22.00 Ştiri 6.10 Găgăuz ogea 6.40Respiro 7.10, 8.15 Bună dimineaţa 9.10,17.15 “SECRETARUL” 10.00, 13.10,18.30 Desene animate 10.30 Ştiinţă şi in-ovare 11.00, 19.55 Moldova în direct12.00 Baştina 12.45 Documentar 14.50,23.10 “A DOUA ŞANSĂ” 15.40Videoteca copiilor 15.55 Magazinulcopiilor 16.25 Prin Istorie – spre Victorie18.00 Russkii mir 19.00 Mesager 19.40Povestea de seară 19.55 Moldova în di-rect 21.25 Portrete în timp 22.20 Festi-valul “Tamara Ciobanu”. Gala laureaţilor22.55 Alternative. Discriminarea peînţelesul tuturor.

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30Ştirile Pro Tv 10.00, 13.45, 16.00Teleshoping 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞINELINIŞTIT” 11.00 „CURSA PEN-TRU FERMĂ” 14.00 AutoExpert cu An-drei Tabuică 14.30 „ÎNGERUL -PERECHE” 17.30 Happy Hour 20.45Serviciul Român de Comedie 21.45„TANTI FLORICA” 23.00 „FRINGE”.

PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora"9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "PrimeleŞtiri" 9.15 Teleshoping 9.50 "Жить здо-рово" 10.55 "Модный приговор" 12.10,15.10, 18.15 Новости 12.25 "Времяобедать" 13.05 "Дешево и сердито"14.00 Другие новости 14.30 "Понять.Простить" 15.30 "Доброго здоровь-ица!" 16.20 "УБОЙНАЯ СИЛА" 17.10"НЕРАВНЫЙ БРАК" 18.50 "Давай по-женимся!" 19.55 "Пусть говорят" 21.40"Время" 22.15 "СИНДРОМ ДРА-КОНА".

Joi, 13 decembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Russkii mir 6.45Documentar 6.55 Filler: Classic inspira-tion 7.10, 8.15 Bună dimineaţa 9.10,17.15 “SECRETARUL” 10.30 Natura înobiectiv 11.00, 19.55 Moldova în direct12.00 O seară în familie 13.10, 18.30 De-sene animate 13.40 Găgăuz ogea 14.10,23.05 “A DOUA ŞANSĂ” 15.45 Părinţişi copii 16.15 Erudit cafe 18.00 Vectoreuropean 19.00 Mesager 19.40 Poveste20.50 Super-loto “5” din “35” 21.25 Fes-tivalul “Tamara Ciobanu”. Galalaureaţilor 22.20 Reporter de gardă22.45 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru.

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30Ştirile Pro Tv 10.00, 13.45, 16.00Teleshoping 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞINELINIŞTIT” 11.00 „ÎNGERUL -PERECHE” 14.00 „DORINŢE DEADOLESCENT” 17.30 Happy Hour20.45 „LAS FIERBINŢI” 21.45 „SPI-TALUL DE DEMENŢĂ” 23.00„ASEDIU LA MALL”.

PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora"9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "PrimeleŞtiri" 9.15 Teleshoping 9.50 "Жить здо-рово" 10.55 "Модный приговор" 12.10,15.10, 18.15 Новости 12.25 "Времяобедать" 13.05 "Дешево и сердито"14.00 Другие новости 14.30 "Понять.Простить" 15.30 "Доброго здоровь-ица!" 16.20 "УБОЙНАЯ СИЛА" 17.10"НЕРАВНЫЙ БРАК" 19.00 "Давай по-женимся!" 20.10 "Пусть говорят" 21.40"Время" 22.15 "СИНДРОМ ДРА-КОНА".

Vineri, 14 decembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Cuvintelecredinţei 7.10, 8.15 Bună dimineaţa!9.10, 17.15 “SECRETARUL” 10.00,13.10, 18.30 Desene animate 10.30 Vec-tor european 11.00 Moldova în direct12.00 Evantai folcloric 12.40 Un sfert devorbă cu Ilona Spătaru 13.40 Russkii mir14.10, 23.20 “A DOUA ŞANSĂ” 18.00Accente economice 19.00 Mesager19.40 Povestea de seară 19.55 Bunăseara! 22.20 Festivalul Voluntarilor 2012.

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00 ŞtirilePro Tv 10.00, 13.45, 16.00 Teleshoping10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT”11.00 „DORINŢE DE ADOLES-CENT” 14.00 „O LUME UITATĂ ÎNTIMP” 17.35 Happy Hour 20.30„SPARTANUL” 22.45 „DOMNULBROOKS”.

PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora"9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "PrimeleŞtiri" 9.15 Teleshoping 9.50 "Жить здо-рово" 10.55 "Модный приговор" 12.10,15.10, 18.15 Новости 12.25 "Времяобедать" 13.05 "Дешево и сердито"14.00 Другие новости 14.30 "Понять.Простить" 15.25 "Доброго здоровьца!"16.10 "УБОЙНАЯ СИЛА" 16.55 "Ждименя" 18.50 "Давай поженимся!" 19.55"Поле чудес" 21.40 "Время" 22.15 "До-стояние Республики: Гарик Сукачёв".

Sîmbătă, 15 decembrieTVM6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10 Festi-valul “Mărul de aur”. Interpreţii în recital7.10, 9.05, 16.00 Documentar 8.05Vedete la bis 10.00 Magazinul copiilor10.30 Părinţi şi copii 11.00 Casa mea11.30 Dor 12.00 Spectacol 13.05“Doinele mi-s sus, la stele”. Nicolae Sulac.Concert 15.05 Desene animate 16.30 Lamulţi ani! 17.15 Studio Art Plus 17.50Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru 18.10Erudit cafe 19.00 Mesager 19.35 Poveste19.50 O seară în familie 22.20“HOTELUL DE UN MILION DEDOLARI”.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro Tv10.00, 13.05, 15.45 Teleshoping 10.15Ce se întîmplă, doctore? 11.00 Auto Ex-pert cu Andrei Tabuică 11.30 În Profun-zime cu Lorena Bogza 13.20 „ACASĂ,ÎN INIMA MEA” 16.00 „ATACUMGRIFONULUI” 18.00 „LASFIERBINŢI” 20.30 „SINGUR ACASĂ2 – PIERDUT ÎN NEW YORK” 23.00„DETECTIV FĂRĂ VOIE”.

PRIME TV6.00, 10.00, 12.00, 15.00, 18.10 Ново-сти 6.10 "Гении и злодеи" 6.40 "ЕВРО-ПЕЙСКАЯ ИСТОРИЯ" 8.20 "Играй,гармонь любимая" 9.00 "Умницы и ум-ники" 9.45 "Слово пастыря" 10.15Teleshopping 10.30 "Смак" 11.00"Игорь Угольников. Шутить изво-лите?" 12.15 "Абракадабра" 13.40"ФАРФОРОВАЯ СВАДЬБА" 16.00Кубок Первого канала по Хоккею.Сборная Росии – Сборная Чехии18.20 "Человек и закон" 19.15 "Минутаславы шагает по стране" 21.00 „Primeleştiri” 21.50 "Сегодня вечером" 23.30"Что? Где? Когда?".

Duminică, 16 decembrieTVM6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10,13.00, 18.30, 23.30 Documentar 7.05Legendele muzicii 7.15 CuvinteleCredinţei 8.00 Templul muzicii 8.45 ...peurmele lui Ştefan cel Mare 9.05 Deseneanimate 10.00 Ring Star 11.00 Prin isto-rie – spre victorie! 11.35 La datorie12.00 Portrete în timp 12.30 Natura înobiectiv 13.35Parteneriate pentru fiecarecopil 14.00 Baştina 14.45 Chişinăul deieri şi de azi 15.40 Cultura azi 16.30 Lamulţi ani! 17.15 Prietenii muzicii 18.40Loteria “Milioane pentru Moldova”19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50Vedete la bis 21.20 Săptămîna sportivă22.20 Campionatul RM la fotbal în sală.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro Tv10.00, 13.05, 14.00 Teleshopping 10.15După 20 de ani 11.00 „ARACUL GRI-FONULUI” 13.20 Apropo TV 14.15Vocea României 18.00 România, teiubesc! 20.30 „FIREWALL: PRO-GRAM DE PROTECŢIE”.

PRIME TV6.00, 10.00, 12.00 Новости 6.10 "Двухсудеб линия одна" 7.00 "ЗМЕЕЛОВ"8.30 "Армейский магазин" 9.00 Здо-ровье 10.15 Teleshoping 10.30 "Непу-тёвые заметки" 10.45 "Пока все дома"11.30 Фазенда 12.20 Среда обитания13.20 "Мадагаскар" 13.45 "Кунг-фуПанда: секреты неистовой пятерки"14.15 "Большие гонки. Братствоколец" 16.00 Кубок Первого канала поХоккею. Сборная Росии – СборнаяФинляндии 18.30 "Replica" 20.00"Женшины в поисках счастья" 21.00"Sinteza săptămînii" 21.40 Воскресное"Время" 22.50 "АЗАЗЕЛЬ".

7Expresul

Programe TVPublicitate

Vineri, 7 decembrie

Primăria şi Consiliul local Rădeni,raionul Călăraşi sînt alături şi îm-părtăşesc durerea primarului Liu -ba Jardan în aceste clipe grele, ca -uzate de trecerea la cele veşnice amamei sale, Ecaterina. Dumnezeus-o odihneas că în pace. Transmi-tem sincere condoleanţe familieiîndoliate.

Sanatoriul Preventoriu de Bază “CONSTRUCTORUL” ÎSÎntreprindere unicală de recuperare medicală din R. Moldova

Metode tradiţionale şi netradiţionale de diagnostic şi tratament

Vă oferim:Consultaţia medicilor specialişti de orice profil, metode de diagnostic:ultrasonografie, rectoromanoscopie, diagnostic funcţional, laborator clinic, biochimic şi imunologic – cu obținerea re -zultatelor în aceeași zi, diagnosticul computerizat, iridodiagnostic, prescripţii pentru ochelari şi lentile de contact ș.a.Tratamente clasice, precum şi prin metode tradiţionale:băi şi duşuri curative, duş-masaj subacvatic, aplicaţii de nămol, lut, parafină, ozocherită, șunghit, electro-fizioterapie,masaj și gimnastică curativă, terapie manuală, fitoterapie, ozonoterapie, hidrocolonoterapie, tratament cu lipitori, cuînţepături de albine, baroterapie generală, acupunctura, psihoterapie ș.a.

Adresa: or. Chişinău, str. Zelinski,15 Tel. 022522741 (recepția cu regim nonstop), 022639629, 022551964, 079368099 (marketing). E-mail: marketing.tatiana@yahoo.fr

Centrul clinic este dotat cu utilaj medical modern, saloane cu toate comodităţile, cafenea pentru 200 locuri. Aiciactivează 145 de medici cu categorii înalte de calificare, sînt utilizate peste 130 de metode de tratament, multe dintrecare – doar la noi! Serviciile sînt accesibile pentru oricine.

www.sanatoriul-constructorul.md La prezentarea acestui anunţ decupat beneficiați de reduceri de 10% la biletele de tratament.

CONDOLEANȚE

Luni 14.00 „Любовь на районе”. Serial(ТНТ)21.00 „Искусство Шаолиня –змея и журавль”. Film (СТС)23.00 „Ярость”. Serial (Россия РТР)

Marţi21.00 „Жизнь в розовом цвете”.Film (СТС)21.20 „Тюдоры”. Serial (Sony)23.00 „Инферно”. Film (СТС)

Miercuri21.00 „Знамение”. Film (СТС)21.30 „Fabrika” (Publika)23.00 „Искусство войны”. Film(СТС)

Joi21.00 „Небесный суд”. Film (СТС)19.35 „Дело следователя Ники-

тина”. Serial (Россия РТР)23.00 „Челюсти 3d”. Film (СТС)

Vineri20.00 „Дикая Штучка”. Film (СТС)22.00 „Нечто”. Film (СТС)23.00 „Влюблён и безоружен”.Film (Россия РТР)

Sîmbătă21.00 „În Trecerea anilor” (TVR 1)21.00 „Диско”. Film (СТС)23.30 „Последнее танго в Па-риже”. Film (Sony)

Duminică19.30 „Не уходи”. Film (РоссияРТР)20.00 „Джэйн Эйр”. Film (Sony)21.00 „Во имя короля: историяосады подземелья”. Film (СТС)

VĂ RECOMANDĂM LA TV!

Citatul săptămîniiCînd cauţi o mînă de ajutor o găseşti la capătul braţului tău. Confucius

Cursuri gratuite şi contra plată

- Bussines;- Limbi străine (toate nivelurile italiană, franceză, ger ma nă, engleză, spaniolă);

- Calculator pentru începători.Telefon de contact:

0 (236) 22910; 079614335,068690907.

Compania de construcţii „Glorinal” SRL

ANGAJEAZĂ în Chişinău:‐ zidari; ‐ dulgheri;‐ fierari; ‐ lăcătuşi; ‐ tencuitori;‐ muncitori necalificaţi.

Telefoane de contact: Fix 022 854481 Mob. 068575951

UtilUn sfat pe săptămînăSosurile de smîntînă se fierb doar pe băi de aburi, nu direct pe flacără, pentru că se taie.

8ExpresulVineri, 7 decembrie

BerbecSe anunţă o săptămînă a conflictelor. Nimic major, dar suficient cît

să vă dea o stare de permanentă iritabilitate.

TaurO săptămînă foarte bună sub aspectul vieţii sociale. Veţi simţi

nevoia să ieşiţi în evidenţă, să cunoaşteţi lume nouă, să fiţi spiritualişi comunicativi.

GemeniSăptămîna aduce veşti foarte bune pe plan financiar: veţi primi tot

felul de şanse de a vă spori veniturile.

RacZilele următoare aduc multă muncă, dar şi multe satisfacţii. Veţi pri -

mi noi responsabilităţi profesionale, veţi avea succes în comunicare.

LeuSăptămîna care urmează va fi destul de solicitantă, însă veţi avea

ocazia să faceţi tot ce vă place: să organizaţi, să daţi ordine.

FecioaraProfesional, primiţi din ce în ce mai multe responsabilităţi, pînă în

punctul epuizării. În dragoste, veţi găsi motive să vă gîndiţi la viitorcu optimism.

BalanţaCuvîntul de ordine este enervarea. În special, la serviciu. Veţi avea

parte de tot felul de conflicte minore care, adunate, vă vor stricasăptămîna.

ScorpionVeţi avea fel de fel de probleme legate de casă: lucruri care se strică,

mici accidente casnice, conflicte cu vecinii. Totul va trebui rezolvatimediat.

SăgetătorSăptămîna se va învîrti în jurul dragostei. Mai bine zis, a neca zu ri -

lor ce pornesc de la ea. Se anunţă multe certuri care au la bază gelozia.

CapricornEvoluţia săptămînii va depinde foarte mult de cei din jur. Este de

recomandat să vă folosiţi la maxim puterea de convingere şi negociere.

VărsătorSăptămîna se va învîrti în jurul călătoriilor. Vor fi nişte zile destul

de plăcute, cu excepţia unor mici îngrijorări legate de profesie.

PeştiO săptămînă destul de liniştită. Profesional, veţi primi nişte oferte

care v-ar putea ajuta să evoluaţi. Veţi avea destul timp să reflectaţiasupra lor.

Horoscop | 10 – 16 decembrieLa Bucătărie cu Irina Caducenco

Luni Sf. Mc. Iacob Persul; Sf. Cuvioşi Paladie, Roman.

Marţi Sf. Mucenici Ştefan cel Nou, Irinarh, Serafim.

Miercuri Sf. Mc. Paramon; Sf. Cuvioşi Acachie, Nectarie.

Joi Sf. Andrei cel Întîi Chemat; Sf. Irh. Frumentie.

Vineri Sf. Pr. Naum; Sf. şi Drept. Filaret cel Milostiv; Sf. Mc. Ana-nia Persul.

Sămbătă Sf. Pr. Avacum; Sf. Cuvioşi Atanasie, Ioan, Andrei.

Duminică Duminica XXVIII. Sf. Pr. Sofronie; Cuv. Sava.

Ieftin și la îndemînăTrei motive pentru care să bei ceai verde în sezonul rece

Cafeaua este sănătoasă şi te ajută să-ţi men -ţii nivelul de energie de-a lungul zilei. Însăceaiul verde o întrece. Este o băutură mira -culoasă şi nu ar strica să o consumaţi mai des.Pe lîngă faptul că vă energizează, ceaiul verdeare multe alte proprietăţi. Pe termen lung, esteo alegere foarte inspirată atît pentru corp, cîtşi pentru starea de spirit.

Vă ajută să slăbiţi. Iarna şi, în special, înperioada sărbătorilor cînd aveţi tendinţa sămîncaţi mai mult, ceaiul verde vă ajută sămenţineţi o digestie corectă. Consumul con-stant vă ajută să aveţi o poftă de mîncare înlimite normale şi accelerează metabolismul.Rezultatul? Nu vă îngraşaţi, din contra - poatescăpaţi de cîteva kilograme.

Previne bolile de sezon. Frigul de afară,diferenţele de temparatură dintre interior şiexterior, oboseala şi stresul pot slăbi sistemulimunitar. Ceaiul verde este o soluţie pentrutoate acestea. Studiile au scos la iveală că areproprietăţi anti-virale şi că vă fereşte de răceli.

Vă scapă de stres. Cumpărăturile pe caretrebuie să le faceţi, gătitul, căutarea cadou ri -lor, vizitele în familie vă pot epuiza. Dacă preamultă cafea duce la anxietate (stări de frică),stres, probleme de somn, ceaiul verde vă re -laxează. Beţi-l ori de cîte ori simţiţi nevoia săvă liniştiţi.

Contraindicaţii. Ceaiul verde este recunos -cut pentru efectele sale deosebite, însă adessînt ignorate efectele secundare. Trebuie ştiutcă în 250 de ml de ceai există între 15 şi 75mg de cofeină, în funcţie de modul în care afost preparat. Astfel, consumul ridicat poategenera probleme gastrointestinale, bătăi ra pi -de şi neregulate ale inimii, precum şi vibraţiiale mușchilor. Efectele negative ale ceaiuluiverde pot apărea din cauza modului greşit depreparare. Apa nu trebuie să dea în clocot,pentru că ceaiul nu numai că va avea un gustneplăcut, dar poate provoca arsuri şi dureri destomac. De asemenea, unele tipuri de ceaiverde pot conţine o concentraţie mare de flu -orură. În doze mari, aceasta va inhiba asimi-larea calciului. Şi vitamina B poate fi ab sor -bită cu dificultate. În plus, poate cauza de -ficienţă de fier în organism.

Calendar creștin-ortodox | 10 – 16 decembrie

Un preot şi un poliţist erau împreună pe stradă. La un mo-ment dat, văd doi indivizi care se băteau cu cuţitele. Poliţistulse repede să îi despartă, dar preotul îl opreşte zicînd:

- Stai, măi! Lasă-i să termine şi apoi unul este al tău şi unul- al meu.

Ea : Iubitule, sînt însărcinată. Ce ai dori sa fie?El : 1 aprilie!

O tînără se duce supărată la parinţii săi.- Mamă, soţul meu iarăşi a urlat la mine. Vin să stau la voi.- Nu, draga mea, spune mama, el trebuie să plătească pentru

păcate. Mă mut eu la voi.

Bancuri

Întrebarea vină n-are

Ingrediente:300 gr varză, o sfeclă ro -

şie, o lămîie, o ceapă mică,o rodie, 200 gr nuci, ulei,sare, piper negru măcinat,pătrunjel.

Mod de preparare:Varza se taie pai. Sfecla

roşie se fierbe, apoi se cură -

ţă de coajă şi se dă prin ră -ză toare. Ceapa se curăţă şise taie mărunt. Miezul denu că la fel se taie mărunt.

Se unesc toate legumeletăiate, nucile, se adaugă boa -bele de rodie, ulei, sare du -pă gust, suc de lămîie. Totulse amestecă. La servire sepresară verdeaţă.

Salată de varză cu nuci

În împărăţia florilor cu Tatiana Fotea

Plantele de cameră au ne -voie, pentru a se dezvolta ar -monios de patru lucruri debază: apă, lumină, tem pe ra -tură optimă și pămînt fertil.Există totuși situații în care,deși toate condițiile sînt în-deplinite, plantele dau sem -ne că nu le merge bine. De -sigur, pot fi o mulțime de ca -uze, însă una dintre cele maifrecvent întîlnite este cali-tatea apei folosite la udare.

Apa de la robinet (fîn tînă) sau apa îmbuteliată?Nu există un răspuns stan-

dard, depinde de specificulfiecărei plante. Unele exem -plare fragile preferă apa îm -buteliată, altele ac cep tă șiapa de uz casnic. Cert este că,dacă trăiți într-o localitateîn care calitatea apei este în -doielnică, cel pu țin din punctde vedere al gustului (sedistinge clorul), ar fi reco-mandat să evitați folosireaacesteia la udarea plantelor.

Clorul este întrebuințatîn stațiile de epurare a apeipentru eliminarea microor-ganismelor care ne-ar puteaafecta nouă sănătatea. Acestgaz însă, în cantități maimari decît cele obișnuite,face rău florilor. Dacă avețimulte plante și apa îmbu te -liată reprezintă o alternativăcostisitoare, lăsați apa cu mi - ros de clor să se aeriseascăcel puțin 24 de ore înaintede folosire.

Dacă stropiți plantele cuajutorul unui pulverizatorcu apă de la robinet veți ob-

serva că apar pete albe pefrunze. Acestea sînt depozi -te calcar, ce pot fi îndepăr -tate cu o cîrpă moale sau cuun burete umezit.

Duritatea apei și planteleDacă vă plac plantele de

cameră şi vreţi să le îngrijiţica la carte, aveți destulemo tive să vă intereseze du-ritatea apei pe care o folo -siţi. În unele regiuni apa ecu duritate mare, carac teri -zată printr-un conținut spo -rit de minerale, îndeosebimagneziu și calciu. Apa du -ră este inadecvată pentruplante, chiar și aceea proce -sată printr-un dedurizator(filtru) casnic.

Cum procedăm în acestcaz? O metodă destul deeficientă este diluarea uneilinguri de oţet alimentar laun litru de apă. Totuşi, acestprocedeu nu este indicat ase folosi pe o perioadă în de -lungată, întrucît conser van -ţii din oţet pot afecta în timp

creşterea şi dezvoltarea plan -telor.

Apa de ploaieEste foarte portivită pen-

tru udarea plantelor de ca -meră. Chiar ideală! Dacăaveţi posibilitatea s-o colec -taţi, nu mai are rost să ris cațifolosind apa de la robinet sausă cheltuiți bani în plus pen-tru apa îmbuteliată. Se poa -te folosi fără grijă, pentru udat,şi apa fiartă, apoi răcită.

Recomandare: Indiferentce apă folosiți, nu udați nici -odată plantele înainte de averifica cu degetele umidi-tatea de la suprafața solului.Dacă le udați excesiv, ori le”însetați”, tot ce ați clăditpî nă atunci va fi într-un fi -nal de prisos. Plantele de ca -meră nu vor rezista.

De la: mihai popusoi mihai.popusoi@bk.ruData: 2 decembrie 2012, 20:18Subiect: DemersCătre: unexpres@gmail.comTrăim în capitala mizeriei și fărăde le -

gilor...

Este vorba de oraşul Ungheni. L-amru gat pe primarul Alexandru Ambrossă comenteze afirmaţia. Iată ce ne-aspus dînsul:

“Noi putem face curăţenie zi şi noapte,dar dacă unii oameni sînt nesimţiţi şi-şiiau o pungă cu seminţe, scuipă cojile înfaţa lor, aruncă hîrtii unde se nimereşte,nu vom reuşi. Reacţia oamenilor şi a pre-sei ar trebui să fie alta: nu că e murdar, cănu se face curăţenie. Oameni buni, cură -ţenie se face în permanenţă. Dar nu va ficurat atît timp cît nu vom avea o atitudine

normală. Trebuie să-ţi fie drag oraşul tău,locul în care stai. Din păcate, încă sîntmulţi oameni nesimţiţi şi neruşinaţi.

Nu trebuie decît să te comporţi ca unom civilizat şi atunci vom avea mult maipuţină mizerie şi fărădelegi”.

În ceea ce priveşte situaţia de pe stră -zile adiacente pieţei agricole din Ungheni,vom reveni cu explicaţiile autorităţilor şiale poliţiei în numărul următor.

Ce fel de apă preferă florile noastre de cameră?

10 decembrie: noaptea - -2° (cer posomorît, zăpadă puternică); ziua- -2° (cer pososmorît, zăpadă puternică).11 decembrie: noaptea - -2° (zăpadă puternică); ziua - -1° (cer puţinnoros, zăpadă slabă).12 decembrie: noaptea - -6° (cer posomorît); ziua - -1° (cer posomorît).13 decembrie: noaptea - -4° (cer senin); ziua - +6° (cer puţin noros,ploaie slabă).14 decembrie: noaptea - -2° (cer puţin noros, zăpadă); ziua - +7°(cer noros, ploaie slabă).15 decembrie: noaptea - -1° (cer noros, zăpadă); ziua - +4° (cernoros, ploaie).16 decembrie: noaptea - -5° (cer puţin noros, zăpadă); ziua - +2°(cer puţin noros, ploaie slabă).

Prognoza meteo | 10 – 16 decembrie

PP ExpresulPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRLIDNO: 1003609009231Fondator: Cristian JardanMembru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Aso -ciaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)Director: Lucia BacaluRedactor-șef: Ina LandaSecretar de redacţie: Vitalie HareaRedactori: Natalia Junghietu, Tudor JosanuContabil-şef: Angela CovaliovTiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuTiraj total: 2800 ex.P - publicitate, PP - publicitate politicăAdresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229Telefon: 0236 28575, 0236 23742Mobil: 069042758, 079389088E-mail: unexpres@gmail.comWeb: www.expresul.comSubredacţia Călăraşi:str. Eminescu 33Tel.: 0244 22878, 069906846

Publicitatea ta va fi văzută de 14 mii de oameni lunar

unexpres@gmail.com079461811