Ziarul de care ai nevoie!

Vineri, 14 octombrie 2011 Anul IV, nr. 40 (195)

ExpresulISSN 1857-422X

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII15% -18 % anual

str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

„Cornova 1931” a ajuns la Cornova anului 2011

„Despre Cornova au fost făcute mai multe lucrări, dar estepentru prima dată cînd, într-un volum de 852 de pagini, aîncăput tot ce s-a întîmplat aici din punct de vedere ştiinţificcu 80 de ani în urmă”, a subliniat Vasile Şoimaru, unul dintrecei ce a îngrijit volumul respectiv. Originar din Cornova, dînsula ţinut cu tot dinadinsul să lanseze lucrarea respectivă,„Cornova 1931”, la baştina sa. Evenimentul s-a produs pe 9 oc-tombrie, după ce, cu o zi înainte, cartea fusese lansată şi la Bib-lioteca „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Chişinău.

Vasile Şoimaru a fost însoţit la Cornova de către profesoruluniversitar din Bucureşti, dr. Zoltan Rostas, de către SandaGolopenţia-Eritescu, fiica lui Anton Golopenţia, unul dintrecercetătorii Cornovei la 1931, de către savantul ConstantinEritescu şi folcloristul chişinăuean Grigore Botezatu. Carteaa fost prezentată unui public numeros, fii şi fiice ale mazililorcornoveni de altă dată.

Lucrarea a fost pregătită pentru tipar într-un timp record.„Normal, asupra unei asemenea cărţi se munceşte cel puţin doiani. Noi am reuşit s-o edităm în trei luni”, a precizat prof.Zoltan Rostaş, cel ce şi-a asumat responsabilitatea pentru în-grijirea volumului respectiv. „M-a emoţionat puternic lansareacărţii la Cornova, locul ultimei monografii clasice a lui Dimit -rie Gusti”, a continuat dînsul, subliniind, totodată, că volumul„Cornova 1931” reprezintă pentru istoria sociologiei româ -neşti prima culegere integrală de texte relative la o monografie

sociologică gustiană.Este o carte valoroasă nu doar pentru documentele adunate

în ea, a subliniat Vasile Şoimaru. Pentru prima dată, s-au regăsitîntr-un volum toate fotografiile făcute, cu 80 de ani în urmă laCornova, de un mare fotograf de epocă, Iosif Berman, membrual echipei Gusti. Sînt fotografii, pe care redactorii cărţii le-augăsit în Muzeul Satului din Bucureşti, în presa periodică aacelor ani şi în filmul „Cornova” realizat de Pompiliu Gîlbeanuîn 1931. Compartimentul respectiv aşa şi se numeşte: „Corno -va în 150 de imagini”.

Tot în premieră, în volumul respectiv au fost incluse biogra -fii le celor care au cercetat satul în 1931. „Din păcate, despre ap -roape jumătate din cei 57 de membri ai acelei expediţii nu amgăsit nici o informaţie, nici măcar unde s-au născut sau unde aumurit. Ştim doar că o bună parte dintre ei au decedat în puş -că riile comuniste din România”, a menţionat Vasile Şoimaru.

În scurt timp, volumul „Cornova 1931” va fi lansat la Facul -tatea Sociologie a Universităţii din Bucureşti, unde a lucrat, în-cepînd cu anul 1920, Dimitrie Gusti. Va urma apoi Biblioteca„Dimitrie Cantemir” din Ungheni.

„Am depus mari eforturi ca această carte să devină un monu -ment înălţat lui Dimitrie Gusti şi colaboratorilor săi. Marelesociolog îşi dorea mult să publice toate cercetările monograficefăcute de echipa sa la Cornova, dar nu a reuşit. Sînt mîndru cănoi i-am realizat visul”, a spus în final Vasile Şoimaru.

După 80 de ani de la memorabila expediţie a echipei sociologului Dimitrie Gusti la Cornova (peatunci - judeţul Orhei; în prezent - raionul Ungheni), iată că aici revine şi monografia care ar fitrebuit să fie editată cu opt decenii în urmă.

Preşedintele raionului Ungheni –în Parlament

Iurie Toma, actualul preşedinte al raionului Ungheni, a ajunsdeputat în Parlament. Acum, dînsul va trebui să facă o alegereimportantă: sau rămîne în continuare preşedinte de raion, sauoptează pentru Parlament. „Din cîte ştim, în Parlamentul Repub-licii Moldova nu există, la ora actuală, nici un reprezentant alraionului Ungheni. De aceea voi da prioritate mandatului de de -pu tat, ţinînd cont şi de situaţia politică. Sper că, în urma acesteialegeri, vor avea de cîştigat doar cetăţenii raionului”, a declaratIurie Toma pentru „Expresul”.

Viitorul deputat va face parte din comisia economie, buget şifinanţe. „Printr-un lobby inteligent şi permanent sper că voi reuşisă aduc sume importante pentru raionul Ungheni. Sînt foartemulte probleme de soluţionat”, a mai spus dînsul, după care aadăugat: „Eu mă consider o persoană norocoasă şi cred că, odatăcu venirea mea în Parlament, va fi ales şi preşedintele ţării”.

Iurie Toma a fost ales preşedinte de raion pe 21 iulie curent,după ce formaţiunea pe care o reprezintă, PLDM, s-a clasat pelocul II în preferinţele electoratului unghenean (după PCRM) laalegerile locale din acest an, obţinînd 11 mandate în Consiliulraional. Dînsul ocupa locul 39 în lista candidaţilor PLDM în Par-lament. „Expresul scria, acum cîteva luni, că există puţine şanseca Iurie Toma să ajungă în Parlament. Iată că s-a dovedit că şanselenu au fost chiar atît de mici”, a mai făcut o remarcă dînsul.

Fiind întrebat cine îl va înlocui la funcţia de preşedinte alraionului, Iurie Toma a răspuns: „Este prematur să vorbim despreaceasta, dar vă asigur că există mulţi colegi care ar face faţă luc -rurilor începute”. (N.Ch.)

VEŞTI DIN NISPORENIGunoiul va fi la mare căutare

Nisporeniul are toate şansele să se aleagă cu o fabrică de pre-lucrare a deşeurilor. Pe 5 octombrie, în incinta Consiliului raional,a avut loc o şedinţă de lucru, organizată de “Mentor Group Hol -dings Energy”, la care s-a pus în discuţie realizarea ProgramuluiEcologic “Ecoverde” în raionul Nisporeni, care prevede, prin trealtele, şi construirea unei fabrici de prelucrare a deşeurilor. Im-plementarea programului respectiv de management al deşe u riloreste sprijinită de Ministerul Mediului şi Ministerul DezvoltăriiRegionale şi Construcţiilor.

Potrivit lui Stanislav Groppa, prim-vicepreşedinte al Consiliu lui“Mentor Group Holdings Energy”, acest proiect va rezolva prob-lema gunoiştilor şi a deşeurilor din raion. Dînsul a mai spus că nouafabrică va fi construită conform standardelor europene, iar pentrucolectarea deşeurilor vor fi oferite gratis pubele şi containere.

Căldura din case şi instituţii? Nici o problemă

La Nisporeni nu vor exista probleme în ceea ce priveşte în-ceputul sezonului de încălzire toamnă-iarnă. Primarul Ion Gan-gan a dat asigurări că centralele celor zece instituţii piblice sîntgata pentru a fi puse în funcţiune.

Şi mai simplă este asigurarea cu agent termic a populaţiei. Nis-porenenii demult şi-au rezolvat problema şi nu mai depind, la oraactuală, de primărie sau de vreo întreprindere de termoficare. Fie -ca re se încălzeşte cum poate, a subliniat Ion Gangan. Bani de-ar fi!

Imediat ce temperatura medie a aerului va fi, cel puţin trei zileconsecutiv, mai mică de 8 grade, căldura va ajunge în instituţiiledin oraşul Nisporeni.

În premieră – un cerc de discuţii în francezăAlianţa Franceză, Anexa Nisporeni, a lansat, în premieră, un

cerc de discuţii. Evenimentul s-a produs pe 12 octombrie la bib-lioteca Bulle Berry a Anexei Nisporeni, anunţă Alianţa Francezădin Moldova. Tema primei întruniri a fost: “Cinema şi filmelefranceze”. Se planifică organizarea unor asemenea discuţii de douăori pe lună şi oricine e binevenit să facă propuneri privindsubiectele ce ar putea fi discutate, dar şi să participe nemijlocit laaceste întruniri.

Festivalul „Efim Junghietu” îşi aşteaptă participanţii, dar şi spectatorii Pe 23 octombrie, la Ungheni se va desfăşura cea de a treia ediţie a Festivalului „Efim Junghietu”. Vor participa:interpretele de muzică populară, Olimpia Nistor-Iacob de la Iaşi şi Marina Crudu din Pîrliţa, Ungheni; formaţiilefolclorice „Tălăncuţa” şi „Plăieşii” din Chişinău, „Ciobănaş de la Miori” din Parcova, Edineţ, „Dor nisporenean”din Nisporeni, „Tudoriţele” din Todireşti, „Codrenii” din Corneşti, „Frunzişoară-Lozioară” din Costuleni, „Ciu-tura” din Cetireni (toate din raionul Ungheni). Este aşteptată şi o formaţie folclorică din Întorsura Buzăului,judeţul Covasna (România). Spectacolul va începe la ora 12.00, pe scena Palatului culturii din Ungheni. De la ora 11.00 va fi deschisă şi oexpoziţie a meşterilor populari, va cînta fanfara.

Apare la Ungheni și Nisporeni

Preţurile au crescut de la începutul anului cu 5,2%, informează Biroul Naţional de Statistică. Cele mai semnificative scumpiri le atestăm la zahăr, fructe, materiale de construcţii şi servicii comunale. Creşterea preţurilor medii de consum în septembrie faţă de august 2011 a fost de 0,4%. Ouăle s-au scumpit cu 6,9%,votca – cu 3,5%, carnea de porc – cu 3,3%, fructele – cu 1,9%. S-au ieftinit însă: cartofii – cu 11,5%, morcovul – cu 10,3%, strugurii – cu 6,5%, merele – cu 6%. (Unimedia.md)

Expresul de UngheniVineri, 14 octombrie2

Oaspetele vesel

MicrobistulE fanatic suporterulŞi acasă e în rol:Cînd deschide frigiderulTotdeauna strigă... Go-o-o-l!

Expresul de UngheniVineri, 20 noiembrie

PP Expresul de UngheniPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRL, IDNO: 1003609009231

Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)Director: Lucia BacaluRedactor: Dumitru Mititelu (Nisporeni)Secretar de redacţie: Vitalie HareaReporteri: Cristian Jardan, Natalia ChiosaContabil-şef: Angela CovaliovManager vînzări: Ina LandaTiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuComanda 184. Tiraj: 2050 ex.Adresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229Telefon: (236) 28575, 23742, 069042758E-mail: unexpres@gmail.comWeb: www.expresul.com

Esențialcu Lucia Bacalu

Am cîntat, am dansat, ne-am lăudat unii pe alţii şi...

Sîmbăta trecută, în capitală, dar şi în unele raioane, inclu -siv la Ungheni, a fost mare sărbătoare. I s-au adus laude vinu - lui, ultima noastră speranţă de a ieşi în lume şi a găsi un lo cuşorcălduţ undeva, pe pieţele europene. Lăudabilă intenţie.

Cineva ar putea să se întrebe – şi pe bună dreptate – de cenu am reflectat subiectul respectiv în paginile „Expresului”?

Simplu de tot. Cei interesaţi ar putea merge la bibliotecăsă ceară colecţia ziarelor din anii precedenţi şi să citească,în unul din numerele lunii octombrie, despre festivalul re-coltei şi tradiţiilor naţionale de la Ungheni. Aceste festiva-luri parcă-s trase la indigo. Ne-am plictisit deja!

Se creează impresia că cineva are într-un sertar scenariuldin nu ştiu care an, îl scoate la suprafaţă o dată în an, îl maişterge de praf, îi netezeşte cu dragoste filele îngălbenite şi,cică lucrează.

Pînă şi fotografiile realizate din an în an seamănă întreele. Doar că într-un an ziua respectivă a fost mai ploaisă, înaltul – mai însorită. Care ar mai fi deosebirea? Sigur, în acestan au apărut noi feţe în peisaj. Nici nu putea altfel – am avutdoar alegeri locale: unii au plecat, alţii au venit. Rezultatulînsă a rămas acelaşi. Nici o noutate în organizarea, cel puţin,a festivalului respectiv – cu mult vin, sarmale şi friptură, cade obicei. Nu zic că nu-i frumos. E chiar foarte frumos.Unde mai pui că poţi să te înfrupţi în acea zi cu toate bună-tăţurile de pe lume, poţi să mai guşti din tulburel.

Care însă este efectul? Încă o bifă în planul de acţiuni alunor secţii şi direcţii raionale? Şi mutre mulţumite că marelucru au făcut. Am cîntat, am dansat, ne-am lăudat unii pealţii şi...

Lumea continuă să bea fără măsură, căci nu are unde-şivinde strugurii, mulţi nici nu au idee care vinuri sînt celemai calitative şi cum să le produci. Dovada? De ani buni,nici un producător de vinuri din regiunea noastră, regiuneviticolă, unde cresc cele mai bune soiuri de viţă-de-vie, cumne place să ne tot lăudăm, nu a prea obţinut premii saumăcar menţiuni la concursul „Polobocul de aur”.

Concluzia? Aruncăm bani în vînt. Şi facem politică. Ia cene mai place să ne ocupăm cu politichia, vorba lui Caragiale.În speranţa că la anul viitor vom fi martorii unor acţiuni ine-dite, ai unor premiere chiar în cadrul acestui festival cu unnume frumos, mă opresc aici.

“S-au supărat mai mulţi pemine că am renunţat la acestordin. Dar este un principiude al meu. Nu are dreptul ni-meni să se supere pe minepentru aceasta. Aşa-s eu. Ges-tul pe care l-am făcut nu a în -semnat nimic altceva decît unîndemn pentru cei de sus: fa -ceţi odată ordine în lucrurileastea. De 15 ani tot scriu căplouă cu ordine şi medalii,deseori nemeritate, în timp cerepublica moare de foame”, adeclarat Vasile Şoimaru pen-tru “Expresul”.

Dînsul a mai spus că estegata să jertfească orice ordin

şi medalie de dragul uneischimbări esenţiale. În anul1996, Vasile Şoimaru a refu -zat şi medalia “Meritul civic”,care le-a fost conferită tuturorsemnatarilor Declaraţiei deIndependenţă. “Niciodată nuvoi accepta vreo distincţie destat pentru simplul noroc căam fost participant la procla-marea Independenţei”, se ara -tă într-un mesaj adresat cătreMarian Lupu.

Fiind întrebat de ce a accep -tat atunci titlul de cetă ţean deonoare al satului său de baş ti -nă, Cornova, care i-a fost con-ferit în aceeaşi perioadă cu

„Ordinul de Onoare”, VasileŞoimaru a răspuns: „Acesta etitlul meu suprem!”.

Cornova este al treilea sat ca -re i-a oferit domniei sale tit lulde cetăţean de onoare, du pă Mi -

rosloveşti, judeşţul Iaşi, şi Şoi -măreşti, judeţul Neamţ. Toatecele trei sate sînt legate de is-toria neamului Şoimă reştilor,pe care distinsul profesor ostudiază de ani buni. (L.B.)

A renunţat la “Ordinul de Onoare”, dar a acceptat titlul de cetăţean de onoare al satului Cornova

Unul dintre semnatarii Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, dr. în economie Vasile Şoi-maru, ales în Parlament, în anul 1991, de către ungheneni, a decis să refuze „Ordinul de Onoare”,acordat de preşedintele interimar, Marian Lupu.

Consilierul raional Nispo -reni, Veaceslav Ţîbuleac, di-rector al postului de radio„Vocea Basarabiei”, bate alar -ma: la Nisporeni se vînd nele-gitim terenurile. Pe 22 sep tem-brie, dînsul a făcut un demersîn adresa Ministerului Medi-ului din Republica Moldova,a Inspectoratului Ecologic deStat, a procurorului raionuluişi a primarului de Nisporeni,cerînd „să fie curmată o fără -de lege care e pe cale să se pro -ducă”. Potrivit demersuluires pectiv, este vorba desprelicitaţia publică anunţată deprimăria Nisporeni pentrudata de 26 septembrie, cînd

au fost scoase la vînzare douăterenuri amplasate pe stradaAlexandru cel Bun, lîngă se -diul „Union Fenosa”, a cîte0,05 hectare fiecare.

„Locatarii din blocurile delocuit din apropiere şi-au ex -pus dezacordul, prin semnă -turi, de a comercializa tere nu- rile respective încă înainte deşedinţa Consiliului orăşenescdin 20 iulie, cînd au fost adop -tate deciziile date”, se arată îndemers.

Veaceslav Ţîbuleac spunecă a aflat întîmplător că tere -nu rile au şi fost scoase la lici -ta ţie. Deşi foarte tîrziu, dînsula făcut o încercare de a stopa

vînzarea acestora. Nu a reuşit însă. Pe 26 sep-

tembrie a avut loc licitaţia. „Nevom adresa în judecată, căciconsiderăm că au fost încăl ca -te mai multe articole din Le -gea cu privire la spaţiile verzi”,a declarat Veacelsav Ţîbuleac.

Pe de altă parte, primarulde Nisporeni, Ion Gangan,susţine că au fost respectatetoate etapele de organizare aunei licitaţii, că decizia desprevînzarea loturilor respective afost luată în conformitate culegislaţia în vigoare, de cătremajoritatea Consiliului orăşe -nesc. „În ce stat mai trăim, da -că majoritatea deja nu mai

es te auzită sau ascultată?”, aîntrebat primarul.

Potrivit dînsului, nu estevorba de nişte spaţii verzi înadevăratul sens al cuvîntului,ci de nişte terenuri pe care aucrescut haotic copacii. Baniiacumulaţi de pe urma vînzăriiacestor terenuri au fost pla ni -ficaţi ca venituri pentru anulbugetar 2011.

„Din păcate, nu au preafost doritori de a participa lalicitaţie, astfel că s-a vîndutdoar un singur teren”, a spusIon Gangan, după care a în-trebat: „Dar bugetul din ce-lfacem?”.

Lucia Bacalu

Discuţii aprinse în jurul unor terenuri din centrul Nisporeniului

La data de 11 octombrie, dîn -sul s-a aflat la Ungheni, într-ovizită de lucru, în comun cureprezentanţa UNICEF înMoldova. “Nu întîmplător amales raionul Ungheni. Aici selucrează, v-aţi orientat mai bi -ne, aţi creat organizaţii neguver -namentale în apărarea drep -turilor copiilor, aveţi insti tuţiicare se implică direct în solu -ţionarea acestor probleme”, asubliniat dînsul în cadrul uneiîntîlniri cu reprezentanţi aiad ministraţiei raionale, ai Di -recţiei Asistenţă Socială şiProtecţie a Familiei, ai Direc -ţiei Învăţămînt, Tineret şiSport, ai Comisiariatului dePoliţie, ai Judecătoriei, Procu-raturii etc.

Potrivit lui Mihai Moldo -va nu, unul din scopurile vi zi -

tei respective a fost şi exa mi-narea perspectivelor creăriiserviciilor sociale adresate co -piilor aflaţi în contact cu le -gea, precum şi identificareasoluţiilor la problemele exis-tente.

“Discuţiile purtate au avutun caracter interactiv şi pro-ductiv, participanţii expunîndsituţia la zi în domeniul pre-venirii, prezenţei şi combate -rii delicvenţei juvenile”, seara tă într-un Comunicat alGu vernului, remis presei.

Viceprim-ministrul a sub-liniat că multitudinea de prob -leme cu care se confruntă co -piii necesită o abordare multi -disciplinară, în scopul asigu -ră rii drepturilor şi intereselorgeneraţiei în creştere.

În aceeaşi zi, Mihai Moldo -

vanu a mers şi la Serviciul deProbaţiune din Ungheni, carese ocupă de corectarea şi ree -du carea persoanelor ce au co -mis infracţiuni, precum şi dereintegrarea acestora în soci-etate. Dînsul a purtat discuţiicu copiii care, făcîndu-se vi no -vaţi de anumite delicte, acumsînt implicaţi în munci comu-nitare, ca formă alternativă depedeapsă.

„Sînt sigur că doar conjuga -rea eforturilor comune, spo -rirea comunicării şi forti fica-

rea dialogului constructiv în -tre administraţia publică cen -trală şi locală va conduce lasoluţionarea problemelor cucare se confruntă copiii şi în-treaga comunitate”, a spus ofi-cialul în încheiere.

De la începutul anului cu -rent, în raionul Ungheni aufost înregistrate 27 de infrac -ţi uni în care au fost implicaţiminorii, cu 28 cazuri mai pu -ţin decît în perioada similarăa anului trecut.

Natalia Chiosa

Copiii certaţi cu legea s-au aflat în atenţia oficialilor chişinăueni

Deşi în raionul Ungheni nu există prea multe probleme în ceea ce priveşte delicvenţa juvenilă, viceprim-ministrul Mihai Moldovanu a ales să vinăanume aici pentru a se documenta privind situaţia copiilor de 14-16 ani în contact cu sistemul de justiţie.

3Expresul de UngheniVineri, 14 octombrie

Știri din Primăria Ungheni

Eforturi comune pentru un start reușit al sezonului de încălzire 2011-2012

Săptămîna trecută, presa locală a fost invitată la o conferință de presă, susținută de către primarulorașului Ungheni, Alexandru Ambros, împreună cu șefii întreprinderilor „Comgaz- Plus” și „Un -gheni-Gaz”, Iurie Marcoci și Ion Vișnevschi. Cei trei oficiali și-au propus să aducă la cunoștințăsituația privind pregătirea orașului către noul sezon de încălzire.

Situația e complicatăDatoriile populației față de „Comgaz Plus” sînt, la ziua de

astăzi, de 3 milioane 742 mii de lei. Potrivit primarului deUngheni, aceste datorii pun în pericol începerea noului sezonde încălzire 2011-2012. Pe de altă parte, neprimind de larăuplatnici banii necesari, nici „Comgaz Plus” nu-și poateachita datoria de 1 milion 326 mii de lei față de furnizorul său,Ungheni-Gaz, ceea ce înseamnă să este imposibilă livrareagazelor naturale pentru producerea energiei termice.

Tot mai puține blocuri locative încălzite centralizat

Potrivit datelor oferite de către șeful SA „Comgaz Plus”,Iurie Marcoci, numărul blocurilor locative care beneficiază deenergie termică în mod centralizat este în descreștere. Pentrucomparație: în sezonul de încălzire 2009-2010, de serviciile„Comgaz Plus” au beneficiat 105 blocuri locative, în 2010-2011 – doar 68. ”Din cele 68 de blocuri locative riscă să rămînăfără căldură în acest an circa 40. Acestea au acumulat mai multde jumătate din toată datoria populației - circa 2 milioane delei”, a subliniat Alexandru Ambros.

La Ungheni, 75 % din numărul total de consumatori casnicis-au debranșat de la sistemul centralizat de încălzire, dînd pri-oritate celui autonom.

Școli și grădinițe în pericol de a nu fi încălzite”Dacă populația nu va achita datoriile, este posibil să nu

putem începe la timp, în mod normal, livrarea agentului termiccătre grădinițe și școli”, a remarcat primarul Ambros. Dînsul aexplicat jurnaliștilor că posibilitatea de livrare a agentului ter-mic numai în instituțiile publice este complicată, deoarece cele14 centrale termice din oraș sînt prevăzute pentru a livra o can-titate de energie termică mai mare. În altă ordine de idei, IurieMarcoci, directorul SA „Comgaz Plus”, a dat asigurări că între-prinderea este deja gata să livreze în orice moment energiatermică necesară.

Prețuri mai mari pentru încălzire? Reieșind din faptul că gazele naturale s-au scumpit cu

23,2%, evident că ANRE a cerut noi calcule pentru costul uneigigacalorii. Cît va costa aceasta în anul curent, deocamdată nuse ştie. Dar prețul va fi stabilit pînă la începutul sezonului deîncălzire, a spus primarul Alexandru Ambros. Reamintim căanul trecut, preţul unei gigacalorii a fost de 1126 lei.

Şi în sezonul curent vor exista subvenții Urmează să decidă Consiliul orăşenesc care vor fi sub ven -

ţiile pentru încălzire din acest an şi cine ar putea beneficia deele. Totul depinde de bugetul orașului, a subliniat primarul.

În sezonul de încălzire 2010-2011, Primăria Ungheni, în pre -mieră, a acordat subvenții în valoare de 150 lei lunar familiilorcu un venit mai mic de 1000 lei. Edilul orașului și-a exprimatconvingerea că practica respectivă trebuie să aibă continuitate.

Cu datornicii se vor lua măsuri aspre„Comgaz Plus” va lua măsuri drastice faţă de cei ce au acu-

mulat datorii mari pentru agentul termic consumat. Potrivitlui Iurie Marcoci, aceştia vor avea de a face cu oamenii legii,dacă nu îşi vor achita facturile. Astfel, ei se pot trezi la ușa lorcu executorii judiciari care, prin hotărîre de judecată, le vorsechestra bunurile din gospodărie. ”Nu vreau să creez o starede neliniște. Ne dăm seama că sînt situații diferite, dar, din mo-ment ce ai beneficiat de căldură, trebuie să plăteşti pentru ea”,a subliniat primarul Alexandru Ambros.

Termoizolarea caselor, o metodă de eficientizare energetică

În condițiile în care prețurile la gaze sînt în creștere,Primăria își dorește să găsească posibilități de conservare aener giei termice, astfel ca să nu fie aruncaţi banii în vînt. ”Aminițiat deja cîteva idei de proiecte și sînt sigur că, în cel maiapropiat timp, vom începe termoizolarea unor blocuri loca-tive”, a încheiat pe o notă de optimism, Alexandru Ambros.

P

Furnizorii termici au solicitat majoararea tarifului la căldură cu 10-70%, în funcţie de cheltuielile pe care le au în procesul de producţie. Cererile au parvenit în adresa Agenței Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) de la 15 furnizori de căldură din republică, după ce a fostanunțată decizia de majorare a tarifelor la gaze. Decizia finală a ANRE va fi aprobată pe parcursul săptămânii viitoare, în cadrul unei şedinţe publice. (Unimedia.md)

Marcel Ursu, elev în clasa aIV-a la Şcoala primară „Spiri-don Vangheli” din Ungheni, areuşit o remiză cu marele ma -estru. Zîmbind, dînsul a recu -noscut că a avut „puţine emo -ţii”, dar contează că a putut săjoace de la egal la egal cu unşahist de talie mondială.

Pentru prima dată, Marcels-a aşezat în faţa unei table deşah cu trei ani în urmă, iar celcare i-a arătat primele mişcărişi-l antrenează în continuareeste profesorul Igor Rotaru.„Îmi place şahul, pentru că îţidezvoltă mintea”, spune băia -tul. Părinţii lui nu sînt amatoride şah, dar îl susţin pe Marcel înceea ce face. „Ei spun că sînt bra -vo”, se destăinue micul şahist.

„Ai putea să-l baţi la şahvre o dată pe Viorel Iordă ches -cu?”. Priveşte lung şi răspunde:„Poate... într-o zi”.

Cel de-al doilea ungheneancare a reuşit să-i opună rezis -

tenţă marelui maestru a fostpreşedintele Federaţiei raio na -le de şah, Ion Harea. Deşi apierdut la jocul simultan, Vi -orel Iordăchescu l-a remarcatimediat, notînd că acesta a fostfoarte aproape de o remiză.Într-o confruntare directă, IonHarea, totuşi, a dat lovitura,învingîndu-l pe adversarul săumult mai titrat.

„Şahul intră în categoriaeticii şi moralei. Aici nu poţitrişa. De pierzi, de cîştigi, tre-buie să-ţi respecţi adversarul”,a spus dînsul pentru „Expre-sul”. Tototdată, Ion Harea asubliniat că-şi pune marisperanţe în cei care fac, la oraactuală, primii paşi în şah, darşi în cei care îi învaţă pe alţii săjoace şah.

Referindu-se la deschidereafilialei Ungheni a AcademieiNaţionale de Şah, pentru carea optat insistent în peiroadacînd s-a aflat în fruntea raionu-

lui, Ion Harea a declarat: „Esteo nouă promovare a raionuluiUngheni. Din cîte sînt infor-mat, Ungheniul este unul din-tre puţinele raioane din R. Mol -dova care are o federaţie de şah,care are şcoli de şah. Îmi do -resc ca de aici să-şi ia zborul uncampion naţional, european,care să ducă faima Ungheniu-lui şi mai departe”.

Viorel Iordăchescu s-a dec -larat impresionat de cele văzu -te la Ungheni. „Nu ne vomopri doar la deschiderea filialeiraionale din Ungheni a Acade -

miei Naţionale de Şah, ci vomdeschide şi trei filiale zonale: laCostuleni, Corneşti şi Pet -reşti”, a spus dînsul, subliniind,totodată, că „şahul dezvoltăgîndirea logică, memoria, gîn -direa abstractă, seriozitatea”.

„Scopul nostru este de a des -coperi cît mai multe talente,dar nu ne propunem să facemneapărat din toţi campionimondiali. Contează ca ei săpoată învăţa să gîndească şi săanalizeze”, a mai spus ViorelIordăchescu.

Lucia Bacalu

Raionul Ungheni este primul şi la şahFiind prezent la Ungheni, săptămîna trecută, marelemaestru internaţional la şah, Viorel Iordăchescu, le-a oferit şansa tuturor amatorilor de şah din partealocului să-şi măsoare puterile cu domnia sa.

Pentru activitate didacticăprodigioasă, contribuţie sub -stanţaială la organizarea şidesfăşurarea procesului edu -caţional, formarea tinerei ge -neraţii, dînsul a fost apreciat înacest an de Guvern, fiindu-iacordată în acest sens o diplo -mă de onoare. „Pentru mine afost o adevărată surpriză. Pînăîn ultimul moment, totul s-aţinut în secret”, ne-a spus Pet -ru Mărgărint.

Chiar dacă are în spate uncar de experienţă, pentru elaceastă diplomă are o însem -nătate mare, este o adevăratăbucurie. Dînsul a recunoscutcă se bucură precum s-ar bu-cura un copil de o bomboană,sau de un simplu cuvînt „bra -vo”. Îşi iubeşte profesia şi me -reu tinde spre ceva mai bun.„Şcoala este un organism viu,iar un organism viu este înper manentă creştere. Un pe -

dagog trebuie să fie mereu încăutare, să gasească noi me -tode de lucru şi astfel se vasimţi mereu tînăr”, a mai spus

Petru Mărgărint. Lucrează la Direcţia Învă -

ţă mînt, Tineret şi Sport Un -gheni de exact 25 de ani. În -totdeauna a visat la o şcoalăbună, unde copilul să găseas -că nu numai carte, dar şi ali -nare, şi lumină. „În per ma -nenţă le spun colegilor mei săle dea copiilor carte, daraceas ta să nu fie rece, ci caldă.Venind la şcoală, elevul tre-buie să găsească un profesorcu zîmbetul pe buze şi o cartecaldă”, a accentuat dînsul. „Şile mai spun mereu colegilorsă iubească copiii, pentru căei sînt viitorul nostru”, a maiadăugat Petru Mărgărint.

Natalia Chiosa

Crezul lui e să dea lumină copiilorAproape 40 de ani din viaţă şi i-a dedicat pedagogiei.I-a plăcut dintotdeauna profesia de pedagog. „Să dau lumină copiilor – acesta este crezul meu”, a declarat pentru „Expresul” Petru Mărgărint, specialist principal, inspector şcolar la Direcţia Învăţămînt, Tineret şi Sport Ungheni.

În acea zi, alături de ei afost conducerea oraşului şi rai -onului Ungheni. „Noi, cei dela Ungheni, avem un mare no -roc, căci atît la cîrma oraşului,cît şi a raionului stau profesori”,a remarcat Vasile Sanduleac.

Al patrulea an consecutiv,la iniţiativa primarului Alexan -dru Ambros, profesorii pen-sionari primesc şi cîte o pri -mă bănească în valoare a cite100 de lei. Gestul a fost apre-ciat de către sărbătoriţi, ei

menţionînd că nu conteazăcîţi bani au primit, ci atenţia,care nu poate avea preţ.

Finalul a fost încununat deun concert susţinut de un grupde elevi de la Liceul „MihaiEminescu” şi un grup de pro-fesoare-vioriste de la Şcoalade muzică pentru copii dinUngheni.

Deşi se află la odihna bine -meritată, foştii profesori nu segrăbesc să se odihnească. Mulţidintre ei mai au ceva de spus

societăţii. Printre aceştia senu mără: Boris Zugravu, pre -şe dintele Organizaţiei raio -nale a veteranilor, Vasile San-duleac, preşedintele Organi -zaţiei orăşeneşti a veteranilor,Tatiana Ciur, preşedintele or -ganizaţiei de sector a vete ra -nilor şi pensionarilor, Nina şiPetru Bulicanu, fondatoriiClubului ”Vîrsta de aur” ş.a.

La evenimentul din 5 octom -brie a fost prezentă şi Valen ti -na Ambros, mama primaruluide Ungheni, care a muncit petărîmul pedagogic 38 de ani.„Profesia de pedagog este unapentru toată viaţa. Nu poţi fialtcineva odată ieşit la pensie,tot profesor rămîi”, a menţi o -nat dînsa.

Ina Landa

Profesorii rămîn tot profesori, chiar de sînt la pensieEmoţii, flori şi o bună dispoziţie au dominat în sala de şedinţe a Primăriei Ungheni pe 5 octombrie. DeZiua Internaţională a Educaţiei, au venit să participela o adunare festivă 141 de pedagogi pensionari. ”O astfel de sărbătoare organizăm deja al patrulea an consecutiv. A devenit o tradiţie ca de Ziua Pedago-gului să le aducem cele mai frumoase omagii şi peda-gogilor pensionari, celor ce nu mai sînt în activitate,dar tot pedagogi rămîn”, a menţionat Vasile Sanduleac,preşedintele Consiliului Veteranilor din Ungheni.

Expresul de UngheniVineri, 14 octombrie4

A început abonarea la

Expresulziarul care vă aduce în casă ştirile cele mai proaspete

şi mai obiective. Doritorii pot perfecta abonamentele în

orice oficiu poştal din raioanele Ungheni şiNisporeni la preţul:

7 lei – 1 lună; 21 lei – 3 luni; 42 lei – 6 luni.

Indice de abonare: 21945Abonaţi-vă şi nu veţi regreta. Vă garantăm obiectivitate,

imparţialitate, calitate.

Exporturile de mărfuri realizate în luna august curent s-au cifrat la 186 milioane dolari SUA, cu 2,8% mai mult față de luna precedentă și cu 54,6% - comparativ cu perioada similară a anului trecut. În ianuarie-august 2011, exporturile au totalizat 1367,2 milioane dolari SUA, cu 61,9% mai mult decît în perioada similară a anului 2010. (Eco.md)

A reuşit din nou să atragă atenţia şisimpatia suporterilor,dar şi a specialiştilor

Talentatul sportiv din Nisporeni,Mihai Cociu, triplu campion al României şi Ucrainei la mo-tocross şi supercros, a consemnato nouă performanţă în lumeasportului motorizat. El s-a clasatpe locul 8 în prima manşă a CupeiNaţiunilor Europene la motocros,care a avut loc pe 9 octombrie în Bulgaria.

În manşa a doua însă a fost nevoit săabandoneze, dupa ce plasa de pe mar-ginea traseului i s-a înfăşurat pe roata dinspate. Cu toate acestea, unicul sportivmoldovean ce a participat la aceastăcompetiţie a reuşit să atragă atenţia şisimpatia suporterilor, dar şi a specialiş -tilor.

Tînărul Mihai Cociu a urcat pentruprima dată pe motocicletă la vîrsta de 10ani. Tatăl său, Nicolae, care este şi antre -norul său, a fost cel care i-a insuflat pasi-unea pentru motoare. Acum, Mihai Co -ciu a devenit dependent de moto ci cle tăşi nu îşi imaginează viaţa fără ea.

În primii ani de antrenament şi depar ticipare la competiţii, Mihai a fostsusţinut nu doar de părintele-antrenor,ci şi de fratele său mai mare, Nicolae,student la Universtitatea de Sport, şi elsportiv de performanţă pe pistele demotociclism.

Pînă anul trecut, fraţii Cociu, sus ţi -nuţi de tatăl, care cumula funcţiile deantrenor, dar şi de şofer, precum şi demama sportivilor, bucătăreasa şi mena-jera „lotului", au colindat lumea întreagă,navigînd spre traseele internaţionale încare s-au „clădit" carierele lui Nicolae şiMihai.

În 2010, Nicolae Cociu-junior a decissă se retragă din competiţii, în favoareafratelui său mai mic. „Sporturile cumotor sînt foarte costisitoare şi era greude concurat cu ambii feciori la turneelede motocros, mai ales că sponsorii nu segrăbeau să ne susţină. De aceea am decissă acordăm mai mult credit lui Mihai", aspus tatăl campionilor.

În 2008, Mihai Cociu a devenit cam-pion european de est la juniori şi seniori.“Mister”, cum îi mai spun prietenii, a de-venit şi campion al Italiei în 2009 şi s-aclasat pe locul şapte în categoria Elite laaceeaşi categorie.

(După Publika.md)

“ Este o premieră absolută pen-tru mine, fiindcă nu am fost nici -odată cetăţean de onoare”, a re cu -noscut Sanda Golopenţia, sublini-ind că a rămas foarte impresionatăde ceea ce i s-a întîmplat la Cor -nova.

„Pentru mine Cornova este unsat care mi-e drag, dar mi-e drag prinmoştenire. Eu nu-l cunoscusem pî -nă acum cîţiva ani, cînd am fost aicipentru prima oară, dar am scrisfoar te mult despre această locali-tate, am editat foarte multe lucrăridespre Cornova”, a spus dînsa.

Părinţii Sandei Golopenţia, so-ciologul Anton Golopenţia şi fol-clorista Ştefania Cristescu, au făcutcunoştinţă în anul 1931, la Corno -va, unde au venit împreună cu co -legii lor din echipa lui Dimitrie Gus -ti. Din cauza persecutărilor la careau fost supuşi aceştia de către re gi -mul comunist din România, SandaGolopenţia a emigrat, cu 30 de aniîn urmă, în SUA, dar nu a renunţat

niciodată la moştenirea părinţilorsăi, la tradiţiile şi cultura neamuluisău. A editat zeci de cărţi, zeci delucrări ştiinţifice, articole de presă.

Sanda Golopenţia a fost „des co -perită” de către neobositul cor no -vean Vasile Şoimaru, care a făcuttot posibilul s-o aducă la Cornova.„Prima dată cînd am venit aici,acum cîţiva ani, deşi era o vremerea şi frig, m-a frapat căldura oa-menilor. M-am simţit foarte bineaici, m-am simţit ca acasă”, a dec -larat dînsa, recunoscînd totodatăcă, iniţial, avea anumite temeri,căci pînă atunci nu fusese nici oda -tă în Basarabia. Temerile ei au fostspulberate imediat ce a ajuns laCornova, unde avea să vadă un satcum sînt multe în România. Şi adoua vizită a domniei sale la Cor -no va, pe 9 octombrie curent, i-a lă -sat aceeaşi impresie frumoasă: „Afost o zi schimbătoare, în care afost şi cald, şi frig, şi senin, şi înno-rat, o zi în care am întîlnit o mul ţi -

me de oameni, am mîncat struguridin vie, am ospătat, am fost la oserbare absolut superbă. E o zi me -morabilă pentru mine”.

Referindu-se la titlul care i s-aconferit, Sanda Golopenţia a re-marcat: „Am fost total uimită deaceastă întîmplare, dar mă bucurde ea sincer. Titlul acesta este unmoment frumos, în primul rînd. Înal doilea rînd, este un semn decomplicitate bună cu cornovenii,pe care am să încerc s-o onorez înviitor. În plus, este o probă a afec -ţiunii lui Vasile Şoimaru şi, prin el,a cornovenilor, pe care simţeamnevoia s-o merit”.

Primul titlu de cetăţean de onoa -re al satului Cornova a fost conferitîn anul 1931, pe 9 august, profe-sorului universitar din Bucureşti,Dimitrie Gusti, părintele sociolo-giei moderne, „pentru munca de -pusă cu ocazia campaniei mono gra-fice întreprinsă în satul Cornova,precum şi pentru meritele deo se -bite prin înfiinţarea unui cămincul tural şi a unei biblioteci”. Al doi -lea titlu i-a fost conferit, pesteaproape şapte decenii, ZamfireiMi hail, profesor universitar dinBucureşti, fiica preotului-savant

născut la Cornova - Paul Mihail. Altreilea titlu s-a îndreptat spre Vasi -le Şoimaru, cu o lună şi jumătate înurmă. „Dacă nu era domnul Şoi -ma ru, nu mai ştia nimeni despreCornova. Dînsul a făcut foartemul te pentru sat”, a spus primarulŞtefan Roşca, după care a conti -nuat: „Nu avem mulţi cetăţeni deonoare ai satului, dar toţi sînt devaloare. Pentru oameni, pentruima ginea satului este ceva extraor-dinar. Cred că nu am greşit că amoferit aceste titluri, merită aceştioameni, merită”.

Lucia Bacalu

Sanda Golopenţia, profesor la Universitatea Brown (Providence, Rhode Island, SUA), a devenit cel de-al patrulea cetăţean de onoare al satului Cornova. Pe 9 octombrie curent, dînsa a primit, din mîinile primarului de Cornova, Ştefan Roşca, diploma care certifică acest fapt.

Satul Cornova mai are un cetăţean de onoare de o valoare incontestabilă

A fost greu să obţineţiacest titlu?

Nu ştiu dacă a fost uşorsau complicat. Nu putem sămăsurăm un concurs, să-idăm un grad de dificultate.Ceea ce pot spune e că a fosto experienţă, în primul rînd,o posibilitate de autoevalu -are. Acest concurs cere răb -dare, efort şi iarăşi răbdare.Din luna mai pînă în oc-tombrie am fost în suspans,căci nu ştiam rezultatele fi-nale.

Care este secretul unuisucces?

Nu cred că există un sec -ret. Am fost eu însămi, aşacum sînt mereu. Mi-am do -rit să particip la concursulrespectiv anume în acest an,pentru că este Anul in ter -naţional al chimiei. Mi-ampropus, în acest context, săpromovez imaginea chi miei.Or, în prezent, chimia, dinpăcate, a rămas în umbrăsau nu este văzută din ace -laşi unghi din care îmi do -resc eu. M-am străduit, caprin acest concurs, să pro-

movez aplicarea chimiei înviaţă.

Cum vă simţiţi acum, du -pă ce aţi obţinut titlul „Pe -da gogul Anului”?

Mă simt aşa cum mă sim -ţeam şi pînă la concurs. Nus-a schimbat absolut nimic.Doar muncă, muncă şi iarmuncă. Sigur, acest titlu teimpune poate la anumitelucruri noi. În rest, sînt me -reu în activitate, aşa cumam fost şi pînă acum.

Sînteţi doctor în peda-gogie, nu regretaţi faptulcă lucraţi într-un liceu?

Am activat şi în calitatede lector universitar, am pre -dat diferite cursuri, mi-a plă -cut această experienţă. Înparalel, îmi făceam şi tezade doctor în domeniul me -todicii predării. Este ceeapentru ce am optat mereu:să faci ştiinţă doar dacă aiun cîmp de experienţă. Dartoate cercetările se fac anu -me în şcoală, cu elevii. Nuregret că predau într-un li -ceu. Asta a fost decizia mea,am revenit de unde am por -

nit. Am lucrat în mai multelicee din Chişinău, dar Li -ceul „Vasile Alecsandri” dinUngheni are o altă particula -ritate, aici am întîlnit elevidornici de a studia şi un co -lectiv didactic minunat.

De ce unii tineri, dupăce-şi fac studiile în dome-niul pedagogiei, nu vor săvină în şcoală?

Poate că această profesienu e pentru ei o vocaţie, afost ceva de moment, carenu a venit din suflet. Eu amavut şi alte posibilităţi, şialte propuneri de a-mi facestudiile în alte domenii, daram ales pedagogia. Sînt si -gură: dacă o persoană îşidoreşte cu adevărat să mun -cească într-un anumit do -meniu, o face, indiferent decircumstanţe şi condiţii.

Ce le-aţi spune pedago -gilor dornici de a urca pescara succesului?

Să aibă curajul să par-ticipe la un asemenea con-curs, este o experienţă uni -că, este o notă de autoevalu -are. Ceea ce mi-a plăcut celmai mult a fost faptul că mis-a oferit posibilitatea sădesfăşor o lecţie publicăîntr-o clasă cu elevi absolutnecunoscuţi, care nu rea li -zaseră pînă atunci o activi-tate experimentală. Am re -

uşit cu brio. Vreau să zic căpoţi să faci ştiinţă şi în con -diţiile în care nu ai echipa-ment performant. Cu obiec -te elementare poţi obţinemulte, trebuie doar să ştiicum să le aranjezi pe masă.Multe dintre succesele ob -ţinute le datorez formăriide care am avut parte înFranţa. De aceea i-aş sfătuipe colegii mei profesori sănu rateze şansa de a partici -pa la stagieri peste hotare,dacă au această posibili-tate.

Şi în final, ce veţi face cubanii pe care i-aţi primit?

În primul rînd, vreau săspun că nu am participat laconcurs pentru bani. Da,suma e considerabilă, darnu fantastică, aşa cum li separe unora - nu este decîtsalariul pentru un an întregde muncă de pedagog. Darcheltuielile cotidiene pe ca -re le facem noi sînt cu multmai mari. Eu sper că aceştibani mă vor ajuta să-mi edi -tez lucrările care sînt de jarealizate în format electro -nic şi să-mi continui cerce -tarea pe care o fac în di dac- tica chimiei.

Natalia Chiosa

Alina Buga, profesoară de chimie la Liceul„Vasile Alecsandri” din Ungheni, doctor în pedagogie, a fost declarată în acest an „Pedagogul anului”, oferindu-i-se o diplomă de excelenţă a Ministerului Educaţiei şi un premiu bănesc în valoare de 50 mii lei.

Pedagogul Anului 2011: şi-a propus să promoveze imaginea chimiei şi a reuşit

5Expresul de UngheniVineri, 23 septembrie

„Aş dori să încep cu o între-bare: cîte degete aveţi la o mînă?Ca să fiţi mai puternici, e nece-sar să uniţi toate cinci degete.De la această idee am pornitatunci cînd am decis să sta-bilim cinci vicepreşedinţi deraion”, a explicat Iurie Toma,preşedintele raionului. Potrivitdînsului, pentru salarizarea ce -lor cinci vicepreşedinţi „nu vafi cheltuit nici un bănuţ în plusdin buget”.

Anterior, între anii 2003 şi2006, raionul Ungheni a avut unsingur vicepreşedinte. În 2007s-a decis să fie ales şi al doilea.„A fost o decizie mai mult poli -ti că”, a explicat preşedintele deatunci al raionului, comunistulNicolae Gaviuc. Odată cu shim -barea regimului comunist, în2007, alianţa forţelor democra-tice din Consiliul raional a de cissă mai adauge o funcţie de vi -ce preşedinte la cele două dejaexistente. După alegerile din 2011,noua componenţă a Consiliu-lui raional a majorat numărulvicepreşedinţilor pînă la cinci.

„Eu ştiu aşa: un om, dacă seapucă de zece lucruri odată, nureuşeşte perfect în toate zece.Atîta timp cît un vice pre şe din -te va avea în gestiune o singurădirecţie, va şti exact cu ce tre-buie să se ocupe. Sînt sigur căastfel toate problemele din do -meniul respectiv vor fi rezolva -te”, a precizat Iurie Toma.

Unul dintre vicepreşedinţiiraionului, ales pe 6 octombriecurent, Alexandru Ciuvaga, vasuplini şi funcţia de şef alDirecţiei Învăţămînt, Tineret şi

Sport. Al doilea vicepreşedinte,care urmează să fie ales la şe -din ţa următoare a Consiliuluiraional, va suplini şi funcţia deşef al Direcţiei Asistenţă Soci -a lă şi Protecţie a Familiei. Res -ponsabilităţile celorlalţi trei vi -cepreşedinţi, aleşi la prima şe -dinţă a noii componenţe a Con -siliului raional, pe 21 iulie cu -rent, urmează a fi revăzute.

Potrivit lui Iurie Toma, fun -cţia de vicepreşedinte de raionpresupune un statut mai înalt,ceea ce va permite funcţi ona -rilor respectivi să acţioneze maieficient.

De altă părereînsă sînt foştiipreşedinţi

Nicanor BUZOVOI,preşedinte al Consiliului Judeţean Ungheni în anii 2000-2003:Nu-i logic, nu-i raţional să ai

tocmai cinci vicepreşedinţi. Euam lucrat cu un singur vice pre -şedinte şi am reuşit să realizămmulte lucruri frumoase. A fostuşor, foarte bine şi eficient.Trebuie doar să munceşti, să

trăieşti cu problemele jude ţu -lui, raionului. Acum nu facemdecît să înmulţim posturile. Eo împărţire de funcţii în de -pendenţă de partidele politice,dar folos din asta nu e. Cu cîtmai mulţi şefi sînt, cu atît maigreu şi mai prost sînt rezolvateproblemele, căci fiecare are in-teresul său.

Nicolae GAVIUC,preşedintele raionuluiîn anii 2003-2007:Alegerea a cinci vice preşe -

dinţi nu înseamnă nimic altce -va decît nişte interese de partidsau, mai bine zis, interesul unuigrup de oameni. Asta înseam -nă că li s-au dat tuturor parti -du ţelor nişte locuri mai căldu -ţe. Eu am lucrat, majoritatea tim -pului, numai cu un singur vi -cepreşedinte şi am reuşit. Doarîn ultimul an de activitate, a fostales şi al doilea vicepreşedinte.Din partea mea, lasă să aibăacum măcar 20 de vicepre şe -dinţi, dacă aşa li-i mai uşor. Euînsă ştiu foarte clar: mai bineunul şi bun decît o mulţime şisă nu facă nimic.

Ion HAREA,preşedintele raionului

în anii 2007-2011: Eu aş înţelege această deci -

zie, dacă vicepreşedinţii ar venicu un program concret de ac -ţiuni. Din păcate, cei care vinnu prea au mare experienţă înadministraţia publică locală. Afost doar o „mişcare” de aşeza -re în fotolii a „prietenilor” departid, crezînd că astfel vor ţineîn mîini situaţia. Prin astfel dedecizii nu facem nimic altcevadecît să distrugem autoritateaadministraţiei publice locale.Recunosc, am instituit şi noi ofuncţie de vicepreşedinte – atreia – dar am instituit-o pen-tru a menţine echilibrul deforţe în Consiliul raional, careera constituit din 9 formaţiunipolitice. Acum situaţia e alta şinu văd rostul unui număr atîtde mare de vicepreşedinţi. Con - siliul raional ar tebui să se în gri -jească mai degrabă să respectecele trei principii de activitate:coordonare, respec tarea legis -la ţiei şi asigurarea tran spa ren -ţei. Apropo, preşedintele Con -si liului Judeţean Iaşi are doardoi vicepreşedinţi. Să nu uitămînsă că judeţul Iaşi este de, celpuţin, cinci ori mai ma re, şi capopulaţie, şi ca supra faţă, decîtraionul Ungheni.

Lucia Bacalu

Record absolut. De acum înainte, raionul Ungheni va avea cinci vicepreşedinţi

Un debut absolut în faţa publicului spectator

La cei aproape patru anişori ai săi, Laura-DumitriţaPopovici din Ungheni şi-a făcut debutul în faţa pu-blicului spectator, fiind secondată de bunicuţa sa,renumită pentru dragostea pe care o poartă tradiţii-lor populare şi folclorului – Eugenia Popovici.

Fiind de circa un sfert de secol secretar al consiliului localCetireni, Eugenia Popovici s-a dedicat nu doar muncii înprimărie, ci şi promovării folclorului în sat. Ea a fost cea carea contribuit şi a menţinut viu aprinsă flacăra formaţiei fol-clorice “Ciutura”, bine cunoscută acum în întreaga repu-blică. Ea a fost cea care a iniţiat frumosul festival de Floriide la Cetireni. Ea a fost cea care a pledat şi continuă să ple-deze pentru puritatea şi autenticitatea pieselor folclorice, atradiţiilor populare, pe care le promovează necontenit.

Acum, îi transmite această dragoste nepoţelei sale, Laura-Dumitriţa. În ajunul zilei de 1 octombrie, Ziua bunicuţei,dînsa şi-a însoţit nepoţica la o frumoasă sărbătoare organi-zată în grădiniţa “Tereza Sobolevschi” din Ungheni. Îmbră-cată într-un costum popular autentic, ea a interpretat, alăturide nepoţică, cîntecul “Mi-a adus bădiţa flori”.

Pe 9 noiembrie, cînd Laura-Dumitriţa va împlini patruani, cadoul din pareta bunicuţei va fi un costum popular.“Deoarcee şi-a făcut deja debutul, e timpul să aibă şi un cos-tum popular. Voi avea eu grijă să i-l achiziţionez”, a declaratEugenia Popovici. (L.B.)

Sfaturi utile de la experţi veniţi din Cehia

În Ungheni sînt învechite toate indicatoarele rutiere, nu corespund cerinţelor actuale. Oraşul duce lipsă de indicatoare turistice, fără de care te poţi uşor rătăci. Tocmai de aceea Ungheniul are nevoie de o infrastructură modernăde trafic rutier, cu atît mai mult că oraşul se află lahotar cu Uniunea Europeană. Aşa a descris una dintre cele patru idei de proiect, Svet-

lana Ciobanu, directorul Centrului Regional de DezvoltareDurabilă, în cadrul unei discuţii cu doi experţi din Repub -lica Cehă, sosiţi la Ungheni săptămîna trecută.

”Ne interesează experienţa din Cehia, ce paşi ar trebuisă parcurgem ca această infrastructură de trafic rutier să fierealizată cît se poate de rapid, cu suportul fondurilor ex-terne, europene”, a explicat Svetlana Ciobanu. Oficialii dinCehia, la rîndul lor, au acceptat să acorde asistenţă teoretică,pentru ca ideea de proiect propusă la Ungheni să aibă şansede finanţare externă.

”Noi considerăm că proiectul respectiv are prioritate pen-tru oraşul dumneavoastră, întrucît este vorba de securitatearutieră, ceea ce înseamnă că va aduce multe beneficii foartemultor oameni”, a menţionat expertul ceh, Rene Samek.

”Scopul nostru a fost de a învăţa cum se face un proiectbun, care mai apoi să-şi poată găsi finanţarea. În acest con-text, am oferit un curs de instruire celor interesaţi de dez-voltarea regională, astfel ca, ulterior, aceştia să foloseascăinformaţiile noastre în practică”, a declarat pentru “Expre-sul” consultantul ceh, Manfred Hellmich.

Primarul oraşului Ungheni, Alexandru Ambros, prezentla masa rotundă, a conturat cîteva idei principale ce s-audesprins din dialogul moldo-ceh: ”Întîlnirea a fost foartebună, pentru că experţii cehi au făcut studii în domeniu. Eine-au spus foarte clar: odată ce ne dorim să atragem inves-tiţii străine, trebuie să venim cu o contribuţie a noastră, săavem studiile de fezabilitate şi proiectele tehnice necesare”.

De notat că Ungheniul a fost unicul oraş din afara Chişi-năului pe care l-au vizitat experții din Republica Cehă.

Ina Landa

Prim-ministrul Vlad Filat i-a promis patriarhului Rusiei Kiril că în primăvara anului viitor vor începe lucrările de construcţie a unei noi catedrale în Chişinău, care va deveni „un simbol al unităţii societăţii moldoveneşti", potrivit serviciului de presă al Patriarhului Moscovei şi al Întregii Rusii. În comunicatul de presă emis de serviciul de presă al Guvernului nu s-a pomenit de o astfel de promisiune. (Adevarul.md)

O decizie privind instituitea unui numărde cinci vicepreşedinţiai raionului Ungheni a fost luată, unanim, de către Consiliulraional, la şedinţa din 6 octombrie curent.

De notat că la acest forumau fost prezenţi peste 200 depersoane din ţările UniuniiEuropene şi ale Parteneriatu-lui Estic - oameni de afaceri,reprezentanţi guvernamen-tali, ai Comisiei Europene şianalişti economici. „În tot ces-a discutat acolo, ca un fir ro -şu a trecut ideea că, pentru adepăşi criza şi pentru a da unnou impuls dezvoltării socio-economice şi politice în cad -rul Europei extinse, este ne ce -sar de a trece de la concurenţaagresivă la solidaritate”, a spus

Serghei Cladco. Dînsul s-a arătat satisfăcut

de experienţa pe care a trăit-oşi mîndru că a stat la doar cîţi -va paşi de Jerzy Buzek, preşe -din tele Parlamentului Euro -pean, de Herman Van Rom -puy, preşedintele ConsiliuluiEuropean, şi de Donald Tusk,primul ministru al Poloniei.

„Toţi trei au vorbit frumosdespre Republica Mol do va.Ei au spus că Moldova şi Geor -gia sînt cele mai avan sate statedin acest Parteneriat Estic, iarRepublica Moldova este cea

mai de succes ţară”, a menţio -nat Serghei Cladco.

Notă: Parteneriatul Estic eo platformă de cooperare aUniunii Europene destinatăArmeniei, Azerbaijanului, Be-larusului, Georgiei, Republi -cii Moldova şi Ucrainei.

„S-a vorbit şi despre faptulcă Ucraina finalizează dia-logul cu Uniunea Europeanăpentru a deveni ţară asociatăşi, pînă la finele anului, e posi-bil să semneze tot pachetul dedocumente”, a mai spus şefulCamerei de Comerţ şi Indus-trie Ungheni, remarcînd că eun semn bun pentru noi.

Forumul a fost organizatînt-run pavilion gigantic, pen-tru 2000 de persoane, pe ma -lul Mării Baltice. Participan ţi-lor le-a fost prezentat şi unspectacol extraordinar de pan -tomimă.

Cei prezenţi la forum aufost cazaţi în unul dintre celemai frumoase hoteluri dinPolonia şi chiar din Europa.Cheltuielile au fost suportatede organizatori.

Lucia Bacalu

Cine credeţi că e? Serghei Cladco, preşedintele fili -alei Ungheni a Camerei de Comerţ şi Industrie. Pe30 septembrie, dînsul a participat, alături de PavelCaba, preşedintele Patronatului din Construcţii, şiVitalie Boico, preşedintele filialei Orhei a Camereide Comerţ şi Industrie, la Forumul de Afaceri alParteneriatului Estic de la Sopot, Polonia.

A stat la o masă cu Jerzy Buzek şi Herman Van Rompuy

Luni, 10 octombrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 23.00 Ştiri 6.15 Baştina 7.10Bună dimineaţa! 9.10 “DĂNILĂPREPELEAC” 10.20 Cinematecauniversală 10.40, 18.30 Documentar12.00 Vedete la bis 13.15 Săptămînasportivă 13.45 Cultura azi 14.30“TAXIMETRISTA” 16.00 Magazinulcopiilor 16.30 Magazinele UEFA17.10 “FANTAGHIRO” 17.40 Re-porterul de gardă 18.00 Sub acelaşi cer19.00, 21.00 Mesager 19.40 Povesteade seară 20.00 Moldova în direct21.20 “DORA” 22.05 Templul muzicii22.45 Legendele muzicii 23.15 “UNPREOT PRINTRE NOI”.

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30Ştirile Pro TV 10.00, 16.00 Teleshop-ping 10.15 „ZERO ABSOLUT” 12.15,16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT”14.00 „PARIU CU VIAŢA” 17.45Happy Hour 21.00 În Profunzime

23.00 „FRINGE”.

Marţi, 11 octombrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 23.40 Ştiri 6.15 Sub acelaşi cer6.35 Cinemateca universală 7.10 Bunădimineaţa! 9.10 “DORA” 9.55 Re-porterul de gardă 10.15 Fii tînăr!11.00, 19.55 Moldova în direct 12.05Dor 12.35 La datorie 13.10, 17.15“FANTAGHIRO” 13.35 Videotecacopiilor 14.00 Magazinele UEFA14.25 “UN PREOT PRINTRE NOI”16.00 Ring star 17.40 “MOŞ ION ÎNCOSMOS” 18.00 Unda Bugeacului18.40, 21.20 Respiro 19.00 Mesager19.40 Povestea de seară 21.35 Fotbal.Liga Campionilor. 23.50 Fotbal. Rezu-matele meciurilor.

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00Teleshopping 10.15 Ce se întîmplă,

doctore? 10.45 România, te iubesc!12.00, 16.15 „TÎNĂR ŞI NE LI NIŞ -TIT” 14.00 „LEGĂTURI DE FAMI-LIE” 17.45 Happy Hour 20.30 VoceaRomâniei 23.00 AutoExpert 23.30„FRINGE”.

Miercuri, 12 octombrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 23.40 Ştiri 6.15, 14.50 Găgăuzogea 7.10 Bună dimineaţa! 9.10 Cul-tura azi 10.00 Documentar 10.30Ghidul sănătăţii tale 11.00, 19.55Moldova în direct 12.00 Baştina 12.45“Dor de Eminescu” 13.10, 17.15“FANTAGHIRO” 13.35 Din fondulTV Moldova 1 14.05 CuvinteleCredinţei 15.30 “Păcală”. Spectacol16.30 Istorie şi Vioctorie 17.40Videoteca copiilor 18.00 Svitanok18.30 Program muzical 19.00 Mesager19.40 Povestea de seară 21.20 Respiro21.35 Fotbal. Liga Campionilor. 23.50Fotbal. Rezumatele meciurilor

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00Teleshopping 10.15 „LEGĂTURI DEFAMILIE” 12.15, 16.15 “TÎNĂR ŞINELINIŞTIT” 14.00 AutoExpert14.30 „RENUNŢĂ, DOROTHY!”17.45 Happy Hour 20.30 “JOCULMORŢII” 23.00 „FRINGE”.

Joi, 13 octombrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 23.00 Ştiri 6.10 Svitanok 6.40,15.00 Respiro 7.10 Bună dimineaţa!9.10 “VĂLEU, VĂLEU, NU TURNA”10.30 Natura în obiectiv 11.00, 19.55Moldova în direct 12.00 O seară înfamilie 13.10, 17.15 “FAN-TAGHIRO” 14.00 Moldovenii de pre-tutindeni 14.30 Ghidul sănătăţii tale15.15 “Un abecedar bizar”. Spectacol16.15 Erudit cafe 18.05 DescoperăMoldova 18.15 Documentar 19.00Mesager 19.40 Povestea de seară 20.50Super-loto 5 din 35 21.20 “DORA”22.10 Reporterul de gardă 22.40 Unsfert de vorbă cu Ilona Spătaru 23.15“UN PREOT PRINTRE NOI”.

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 19.30 ŞtirilePro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshop-ping 10.15 „RENUNŢĂ, DO RO -THY!” 12.15, 16.15 “TÎNĂR ŞINELINIŞTIT” 14.00 „COMPANIAA ŞAPTEA SUB CLAR DE LUNĂ”17.45 Happy Hour 20.00 Fotbal Eu-ropa League. Maccabi Haiba Steaua22.00 Fotbal Europa League. RapidLegia Varşovia.

Vineri, 14 octombrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 23.00 Ştiri 6.15 CuvinteleCredinţei 7.10, 8.15 Bună dimineaţa!9.10, 21.20 “DORA” 9.55 “FENTA”10.30 Almanah cinematografic 11.00Moldova în direct 12.00 Evantai fol-cloric 12.40 “Un sfert de vorbă” cuIlona Spătaru 13.10, 17.10 “FAN-TAGHIRO” 14.00, 23.15 “UNPREOT PRINTRE NOI” 15.35 Pi-anul reflecţie a culturii europene 16.20Documentar 17.40 Respiro 18.00 “Lapoale de codru...” 19.00 Mesager 19.40Povestea de seară 19.55 Bună seara!22.15 Fii tînăr!

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00Teleshopping 10.15 „COMPANIA AŞAPTEA SUB CLAR DE LUNĂ”12.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞ -TIT” 14.00 Fotbal Europa League.Maccabi Haifa Steaua 17.45 HappyHour 20.30 Dansez pentru tine.

Sîmbătă, 15 octombrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00,23.00 Ştiri 6.10 “TROIŢA” 7.40, 9.10Documentar 8.05 Vedete la bis 10.00Magazinul copiilor 10.30 Ştiinţă şi in-ovare 11.00 Casa mea 11.35 “PIŢI G -OIUL ÎN PICAJ” 12.45 “UN PREOTPRINTRE NOI” 14.20 “FANTAGHI -RO” 15.10 Desene animate 16.00 Do -cumentar 16.30 La Mulţi Ani! 17.15“Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru17.45 ENTER 18.00 Erudit cafe 18.45Respiro 19.00 Mesager 19.35 Povestea

de seară 19.50 O seară în familie 21.20“LUNA ŞI LACUL” 23.15 Fii tînăr!

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00 ŞtirilePro TV 10.00, 13.05, 14.45 Teleshop-ping 10.15 Ce se întîmplă, doctore? 11.00AutoExpert 11.30 În Profunzime 13.20Rezumat Europa League 14.00 „LEG-ENDA CĂUTĂTORULUI” 15.00 Dan -sez pentru tine 20.30 „ORĂ DE VÎRF3” 22.30 „CURAJ NEBĂNUIT”.

Duminică, 16 octombrieTVM6.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ştiri 6.10Respiro 6.30 Noaptea muzeelor 7.15Cuvintele Credinţei 8.00 FerenkzLiszt. 200 ani de la naştere 9.00 Meteo9.10 Desen animat 10.00 Ring Star11.00 Istorie şi Victorie 11.30 La da-torie 12.00 Portrete în timp 12.30Natura în obiectiv 13.00 DescoperăMoldova 13.15 “LA casa sufletelornoastre...” 14.00 Baştina 14.50 “LUNAŞI LACUL” 16.30 La mulţi ani! 17.15Cultura azi 18.00 La noi în sat 18.40Descoperă Moldova 19.00 Mesager19.35 Povestea de seară 19.50 Vedetela bis 21.20 Săptămîna sportivă 22.00“Am strîns toamnă după toamnă...”.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile ProTV 10.00, 13.05, 15.45 Teleshoping10.15 După 20 de ani 11.00 „AVIO -NUL BUCLUCAŞ 2” 13.20 ApropoTV 14.00 „ORA DE VÎRF 3” 16.00Vocea României 18.00 România, teiubesc! 20.30 „PARIU CU VIAŢA”21.30 Serviciul român de comedie22.30 „DEMON PE DOUĂ ROŢI”.

6 UN CITAT PE SĂPTĂMÎNĂÎnvingătorii nu renunţă, iar cei ce renunţă nu ajung învingători. AristotelPROGRAME TV

Luni 11.05 „Дело Румянцева”. Film (РТР„Планета”)20.45 „Cabinetul din umbră” (Jurnal TV)21.30 „Глянец”. Film (СТС)

Marţi21.00 „Элвин и бурундуки-2”. Film (ТНТ)21.30 „Васаби”. Film (СТС)22.10 „Asfalt de Moldova” (Jurnal TV)

Miercuri11.05 „День свадьбы придётся уточ-нить”. Film (РТР „Планета”)21.00 „Марли и я”. Film (ТНТ)21.30 „Ямакаси. Свобода в движении”.Film (СТС)

Joi11.05 „Монолог”. Film (РТР „Планета”)21.00 „Скуби-Ду”. Film (ТНТ)21.30 „Скалолаз”. Film (СТС)

Vineri20.30 „Выкуп”. Film (СТС)21.00 „O dată-n viaţă” (TVR 1)22.10 „Пара гнедых”. Film (РТР „Планета”)

Sîmbătă14.00 „Negru şi Bogatu”. Talk Show (Jur-nal TV)21.00 „Отступники”. Film (СТС).21.10 „ÎnTrecerea anilor” (TVR 1)

Duminică14.00 „Атиди”. Film (СТС)17.00 „Путешествие к центру Земли”.Film (ТНТ)21.00 „Ora de ras” (Jurnal TV).

Pentru colega MariaMocanu din Grozeşti,Nisporeni,cu ocazia împlinirii uneivîrste respectabile

Este cea mai hărnicuţă, cea mai modestă, cea mairăbdătoare, cea maiîndrăgostită de profesie, cea mai înzestrată cu hardumnezeiesc, cea mai bunădoamnă. Cu această ocazie,îi aduc în dar toate floriletoamnei, iar pe lîngă ele şi cuvintele mele spuse din suflet:

Într-o toamnă caldă şibogatăS-a născut pe lume odrăguţă fată,Fiind prima la părinţiA avut şi suferinţi.Micuţa nu înţelegeaDe ce bomba în pragcădea.Cînd unsprezece aniîmplineşte,Foamea rea o chinuieşte.Greutăţile-mpreunăAu făcut-o mai matură.Avînd o logică aparte S-a ţinut mereu de carte.

Cele mai frumoase teme,Exerciţii şi probleme,Formulă seacă şi uscatăO preface-n ciocolată.Iar obiectu-n întregimeE o aromată pîine.Soarele i-a zîmbitCînd fiul şi fiica s-au născut.Igoraş şi DorinicaSînt departe de mămica,Însă-n fiecare searăÎi urează viaţă uşoară.Feciorul, medic stimat,În Portugalia-i salutat.Dorina, fiică ascultătoare,A păşit pe-a mamei cale.Mama-i mîndră, fericită:Ce succese are fiica!Fapte bune şi frumoaseNepoţeii i-aduc în casă.Viaţa le-a-nchinat-o lor -Copiilor sătenilor.Dacă ar fi toţi să se adune,S-ar forma un cîmp delume.Şi i-ar zice toţi în cor:Să trăieşti, drag profesor!Eu voi zice cu mult drag,Îmi eşti foarte-apropiat.Cel mai sincer şi mai scumpprietenCît voi trăi, eu voi urmaSfatul şi povaţa ta.

Irina Crîşmaru

Stimați juriști, Sărbătoarea profesională Ziua Juristului reprezintă expresiapublică a respectului și prețuirii față de slujitorii zeiței Themis, careîși dedică activitatea servirii devotate Adevărului, în scopulconsolidării legalității și creșterii autorității Legii.Juriștii au avut și vor avea permanent un rol crucial în garantareaprincipiului constituțional, potrivit căruia Republica Moldova esteun stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturileși libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptateași pluralismul politic reprezintă valori supreme și sînt garantate.Orice sărbătoare profesională reprezintă un bun prilej pentru aface bilanțuri, concluzii, evaluări. În acest context, îmi exprim fermaconvingere că statutul deosebit al juristului în societate nu s-aschimbat. A fi jurist înseamnă a avea o profesie nobilă și o muncăgrea, căci finalitatea activității trebuie să fie Adevărul, Dreptatea șiEchitatea.Stimați juriști, apreciez înalt eforturile și abnegația cu care vădăruiți nobilei idei de justiție și vă adresez, cu prilejul sărbătoriiprofesionale, cele mai sincere felicitări, urări de sănătate, prosper-itate, liniște sufletească și succese în plan profesional.

Cu respect, Iurie Toma,

președintele raionului Ungheni

VĂ RECOMANDĂM!

Vînd casă

la Ungheni, în cartierul Dănuţeni.

Tel.: 079684568

Solicităm prezenţa cet. Uşurelu Vitalie,a.n. 25.05.1978, pentru data de14.10.2011, la Biroul executorului ju-decătoresc Aurica Ţăruş, pe adresa:or. Ungheni, str. M. Eminescu 10/202,pentru a face cunoştinţă cu procesul-verbal de transmitere în posesie şievacuarea persoanelor din imobilul si-tuat în or. Ungheni, str. Bănulescu-Bo-doni 15. Executor judecătoresc, Aurica Ţăruş

Filiala ÎS „Poşta Moldovei”, Centrul de Poştă UngheniAnunţă startul Campaniei de abonare la ziare, reviste,cărţi, după Catalogul pentruprima jumătate a anului 2012.

Abonarea poate fi: Obişnuită – cu distribuirea la domiciliu;Post restant – cu distribuirea la oficiul poştal;La adresă – cu distriubuirea la adresa indicată de dumnea-voastră în orice colţ al lumii.

Abonarea poate fi perfectată în orice oficiu poştal, cît şi de către factorii poştali.

Informaţii suplimentare la telefoanele: (236) 22241, 22128, 22693

Pe data de 18 octombrie,

ora 10.00, în incinta Consiliului

raional Ungheni (str. Naţională

11), sala de şedinţe, va avea

loc întîlnirea viceministrului

Afacerilor Interne al Republicii

Moldova, Iurie Cheptănaru,

cu factorii de decizie din riaon.

Începînd cu ora 11.00 –

audienţa cetăţenilor (sala

de conferinţe, str. Naţională 9).

Marcarea Zilei mondiale a contra cep -ţiei are scopul de a promova o lume încare fiecare sarcină să fie dorită, astfel caorice persoană şi, în mod special, tinerii,să conştientizeze importanţa contra cep -ţiei. În anul curent, Ziua respectivă s-adesfăşurat sub genericul: „Trăieşte-ţi via -ţa, cunoaşte-ţi drepturile, învaţă desprecontracepţie”.

Un sondaj realizat în R. Moldova aarătat că mai bine de 25 % dintre tineriicu vîrsta cuprinsă între 15 şi 24 de ani nuau folosit nici o metodă contraceptivă laprimul act sexual, iar subiectele legate desexulaitate, contracepţie, prezervative ră -mîn a fi un tabu, din păcate.

Un motiv de îngrijorare majoră îl con-stituie nivelul crescut de sarcini neplani-ficate, în special în rîndul celor foartetineri. În R. Moldova, în anul 2009, aufost înregistrate 14634 de întreruperi desarcină, dintre care 1518 - la adolescentede 13-15 ani, iar 1505 – la adolescente

de 15-19 ani. În raionul Ungheni, în primele nouă

luni ale anului 2011, au fost înregistratesarcini neplanificate la 17 minore, 5 din-tre care au fost întrerupte.

Timp de 18 ani (1992-2009), Moldo -va a pierdut prin avort 569050 copii şi s-aunăscut 808521 copii. În Europa se efec -tu ează circa 7846 avorturi pe zi sau 327pe oră, adică la fiecare 11 secunde un co -pil este ucis prin avort.

Cu ocazia Zilei mondiale a contracep -ţiei, între 25 septembrie şi 1 octombrie,Societatea de planificare a familiei dinMoldova, în parteneriat cu alte organi za -ţii din domeniu, a lansat o campanie desensibilizare şi informare a tinerilor: „Amdreptul să fiu informat”. Astfel s-a urmăritscopul de a creşte nivelul de conştien ti -zare şi informare a populaţiei tinere pri -vind importanţa metodelor contra cep-tive disponibile şi a utilizării unor surseinformaţionale credibile şi sigure. Tineriidin raionul Ungheni pot primi informaţiidetaliate despre metodele de contra cep -ţie şi utilizarea lor în cabinetul de sănătatereproductivă (bir. 512) al Centrului Me -dicilor de Familie, precum şi de la mediciide familie.

7Cunoscuta jurnalistă Angela Aramă organizează cursuri de telejurnalism pentru copii cu vîrste cuprinseîntre 10 şi 15 ani. Cursurile vor avea loc de două ori pe săptămînă timp de opt luni. Copiii vor învăţa dupăun program structurat de Angela Aramă şi aprobat de Ministerul Educaţiei. „Ei vor învăţa totul despre televiziune şi vor deveni prieteni cu camera de filmat”, spune jurnalista. Cursurile sînt cu plată (40 eurolunar), iar părinţii îşi pot înscrie copiii (angelaarama@yahoo.com) pînă la 1 noiembrie. (Monitor Media)

Expresul de UngheniVineri, 14 octombrie

Vînd Ford Fiesta,anul 1994, motor:

1,3 econom. Preţ negociabil.

Tel.: 079330420,069904501

Primăria Boghenii Noi anunţă concurs pentru suplinirea funcţiei vacante de contabil-şef.

Informaţii suplimentare la tel.: (0236) 92938, 92936 sau pe panoul publicitar al primăriei Boghenii Noi.

Vînd casă în satul Corneşti (mai sus de primărie),

22 ari (10 ari – viţă de vie). Preţ negociabil.

Telefon: 0(22)731797.

Vînd casă la Ungheni (Kurkuliovka).

Toate comodităţile. Tel.: 34614,069647097

Ïîòîìñòâåííàÿ ßñíîâèäÿùàÿ ÃàäàëêàÀííà Ìàðèÿ

ñíèìàåò ïîð÷ó, ðîäîâîå ïðîêëÿòèå, ñãëàç, õðîíè÷åñêîå íåâåçåíèå, äåïðåññèâíîå

ñîñòîÿíèå, ñîåäèíÿåò ðàçáèòûå ñåìüÿ â êîðîòêèå ñðîêè, ñíèìàåò âåíåö áåçáðà÷èÿ, ðåøàåò ìóæñêèå ïðîáëåìû, îòêðûâàåò äîðîãè, ãîâîðèò èìåíà âðàãîâ, äåíåæíûå íåâåçåíèå, ñåàíñû ïðåäñêàçàíèÿ ïî Âåëèêèì êàðòàì Òàðî. Îáåñïå÷èò óþò è ïîêîé â Âàøåì äîìå ñ Áîæüåé

ñèëîé. Îáðàùàéòåñü, Ãàðàíòèÿ.Òåë: 068-548-177; 079-762-107; 022-603095

COMUNICAT INFORMATIVLa data de 02 noiembrie 2011, ora 10-00, Primăria oraşului Unghenidesfăşoară licitaţia „cu strigare” de vînzare-cumpărare şi arendare aloturilor proprietate publică:Lot nr. 1 – teren public, 0,006 hectare, nr. cadastral 9201110637,situat pe str. Ştefan cel Mare f/n, preajma sediului poliţiei şi staţieiPECO, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcţiecomercială cu staţie autorutieră, preţ iniţial 24 000 lei;Lot nr. 2 – teren public, 0,0198 hectare, nr. cadastral 9201104820,si tuat pe str. Boico f/n, preajma blocului nr. 11, pentru vînzare-cum pă - rare, mod de folosinţă: construcţie comercială, preţ iniţial 120 000 lei;Lot nr. 3 – teren public, 0,008 hectare, nr. cadastral 9201108271, situ -at pe str. Naţională 39, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă:construcţie anexă locativă, preţ iniţial 48 000 lei;Lot nr. 4 – teren public, 0,04 hectare, nr. cadastral 9201110640, situatpe str. Burebista f/n, preajma blocului nr. 41, pentru vînzare-cum pă -rare, mod de folosinţă: construcţie farmacie, preţ iniţial 80 000 lei;Lot nr. 5 – teren public, 0,003 hectare, nr. cadastral 9201106588, situ atpe str. Naţională f/n, preajma spitalului raional, pentru vînzare-cum -pă rare, mod de folosinţă: construcţie comercială, preţ iniţial 27 000 lei;Lot nr. 6 – teren public, 0,0038 hectare, nr. cadastral 9201104815,situat pe str. Crestiuc 6, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă:construcţie terasă comercială, preţ iniţial 40 000 lei;Lot nr. 7 – teren public, 0,0364 hectare, nr. cadastral 9201103854,situat pe str. Oranjeriei f/n, preajma Cooperativei de garaje nr.1, pen-tru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcţie auxiliară, preţiniţial 75 000 lei;Lot nr. 8 – teren public, 0,0054 hectare, nr. cadastral 9201103853,situat pe str. Romană 7, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă:construcţie anexă la bloc, preţ iniţial 35 000 lei;Lot nr. 9 – teren public, 0,015 hectare, nr. cadastral 9201104810, si -tu at pe str. I. Creangă f/n, preajma SA ”Ceramica-Ungheni”, pentru vîn - zare-cumpărare, mod de folosinţă: construcţie, preţ iniţial 90 000 lei;Lot nr. 10 – teren public, 0,01 hectare, nr. cadastral 9201110638, situ -at pe str. Ştefan cel Mare f/n, preajma blocului 159, pentru vînzare-cum părare, mod de folosinţă: construcţie comercială cu staţieautorutieră, preţ iniţial 60 000 lei;Lot nr. 11 – teren public, 0,0024 hectare, nr. cadastral 9201106584,situat pe str. Naţională 34, curte bloc, pentru vînzare-cumpărare, modde folosinţă: construcţie garaj, preţ iniţial 15 000 lei;Lot nr. 12 – teren public, 0,0064 hectare, nr. cadastral 9201104558,situat pe str Crestiuc f/n, preajma barului ”Barin”, pentru vînzare-cum -pă rare, mod de folosinţă: construcţie comercială, preţ iniţial 40 000 lei;Lot nr. 13 – teren public, 0,035 hectare, nr. cadastral 9201107567,situat pe str. Ştefan cel Mare f/n, preajma staţiei de alimentare PECO,pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcţie prestări ser-vicii, preţ iniţial 150 000 lei;Lot nr. 14 – teren public, 0,3376 hectare, nr. cadastral 9201101155,situat pe str. Mihai Viteazul f/n, preajma clubului, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcţie, preţ iniţial 460 000 lei;Lot nr. 15 – teren public, 0,0234 hectare, nr. cadastral 9201104559,situat pe str. Boico, preajma sediului SA ”Comgaz-Plus”, pentru vîn-zare-cumpărare, mod de folosinţă: construcţie, preţ iniţial 90 000 lei;Lot nr. 16 – teren public, 0,0144 hectare, nr. cadastral 9201110632,situat pe str. Ştefan cel Mare 183, pentru vînzare-cumpărare, mod defolosinţă: construcţie, preţ iniţial 30 000 lei;Lot nr. 17 – teren public, 0,0336 hectare, nr. cadastral 9201110633,situat pe str. Ştefan cel Mare 185, pentru vînzare-cumpărare, mod defolosinţă: construcţie, preţ iniţial 70 000 lei;Lot nr. 18 – teren public, 0,004 hectare, nr. cadastral 9201108251,situat pe str. Naţională f/n, preajma ÎI ”Grigore Secrieru”, pentru vîn-zare-cumpărare, mod de folosinţă: construcţie, preţ iniţial 40 000 lei;Acontul constituie 10 % din preţul iniţial al lotului. Taxa de participare:persoane fizice şi juridice – 200 lei. Documentele de participare lalicitaţie vor fi primite pînă la 01 noiembrie 2011, ora 10.00, în biroul206. Relaţii la tel.: (0236) 2 25 77; 2 36 96.

Acest concurs oferă fiecă -rui cadru didactic posibilita -tea de a-şi demonstra compe -tenţele profesionale. Un edu-cator competent este cel cede ţine un ansamblu de infor -maţii teoretice şi practice.Mai simplu spus, este educa-torul cunoscător şi priceput,care-şi poate folosi capaci tă -ţile cu maximă eficienţă înformarea copilului - adultuluide mîine, capabil să se adap -te ze la condiţiile mereu schim -bătoare ale vieţii.

Pentru a deveni competent

şi, mai ales, pentru a ne men -ţi ne la această cotă a com pe -tenţei, nu avem o altă soluţiedecît să învăţăm mereu. Deaceea concursul respectiv esteorientat spre a încuraja, a mo-tiva şi a interesa cadrele di-dactice să-şi asume respon sa-bilitatea pentru propria dez-voltare profesională, ca maiapoi să fie demonstrată laconcursul „De la profesionalla vocaţional”.

Dacă pînă în acest an, cad -rele didactice au concurat in-dividual sau în perechi, acum

au concurat echipele. Educa-torii s-au simţit mult mai bi -ne, mai relaxat. Răspunsurileau fost mult mai variate şi cre-ative. Fiecare concurent a avutposibilităţi optime de expresie.

Concursul a prevăzut atîtprobe teoretice, cît şi practice.După fiecare răspuns corect,

în „haznaua” echipei se adău -gau 5 lei.

Evenimentul a fost spon-sorizat de AO „Alături de co -pil”, preşedinte Iulia Bor de ia-nu.

Nina Grădinaru, metodistă la grădiniţa

nr. 9 „Steluţa”

Pe 3 octombrie, la grădiniţa nr. 9 „Steluţa” din Ungheni, s-a desfăşurat concursul „De la profesional la vocaţional”, care şi-a făcut deja viză de reşedinţă aici, ajungînd la ediţia a V-a.

Concursul „De la vocaţional la profesional” a devenit deja o tradiţie

Fiind prezent la eveniment,Veaceslav Guţuţui, viceminis -trul Construcţiilor şi Dezvol -tă rii Regionale, a menţionat,în discursul său, că dezvol ta -rea turismului rural este oproblemă actuală, care se aflăîn atenţia ministerului pe ca -re-l reprezintă. „Mă simt ono-rat să mă aflu la Ungheni, înacest oraş cu o experienţă foar -te bogată în implementareaproiectelor”, a accentuat dîn-sul.

La rîndul său, preşedinteleraionului, Iurie Toma, şi-a ex-primat satisfacţia pentru fap-tul că cele mai bune practicidin ţările vecine în ceea cepriveşte dezvoltarea turismu-lui rural sînt împărtăşite şiunghenenilor.

„Ne-am căutat mult unii pealţii, dar e important că ne-amgăsit ca parteneri. Sper că va fio colaborare strînsă şi de lun -gă durată”, a menţionat Ma ri -na Konyak, reprezentan ta de -

legaţiei din Cernăuţi, pre şe -din ta AO „Bukviţa”.

Pentru ca relaţiile între Un -gheni, Cluj-Napoca şi Cernă -uţi să fie cît mai strînse, s-adiscutat şi despre încheierea,cît mai curînd, a unor parte -ne riate de colaborare. RuslanSenciuk, şef de departamental Consiliului raional Vijniţa,regiunea Cernăuţi, s-a decla -rat interesat chiar de semna -rea unui acord de fraternitatecu Consiliul raional Ungheni,iar Valeri Abramciuk, preşe -dintele consiliului local Bani -lov-Podgornîi, raionul Vijni -ţa, şi-a exprimat dorinţa de aîncheia acorduri de colabo-rare cu consiliile locale Pîrliţaşi Todireşti.

Delegaţiile din Cernăuţi şiCluj-Napoca s-au aflat la Un -gheni trei zile, timp în care aureuşit să viziteze cîteva obiec-tive turistice, să ia cunoştinţăde obiceiurile şi tradiţiile un -ghenenilor.

Întîlnirea respectivă a avutloc în cadrul Proiectului „Dez -voltarea turismului rural pen-tru asigurarea transformăriloreconomice şi sociale”, imple-mentat de Agenţia pentruDezvoltarea Regională şi In-tegrarea Europeană Ungheni,în colaborare cu ANTRECdin Cluj-Napoca şi AsociaţiaBukviţa, Cernăuţi, cu spri-jinul financiar al ProgramuluiVest-Est.

Natalia Chiosa

Partenerii Ungheniului în dezvoltarea turismuluirural - o delegaţie din Cluj-Napoca (România) şi alta din Cernăuţi (Ucraina) - s-au adunat la o masă rotundă cu genericul: „Oportunităţiledezvoltării turismului rural prin studiereaexperienţei regionale a vecinilor”.

Noi paşi spre colaborare şi parteneriat în domeniul turismului

Primăriile sînt binepregătite în caz desituaţii excepţionale

20 de primării din cele 33 ale raio -nului Ungheni, au participat, recent,la competiţia raională a echipelor sa -ni tare. Scopul acestor competiţii a fostunul bine determinat: perfec ţio nareacunoştinţelor practice dar şi teoreticeîn acordarea primului ajutor. Potrivitşefului secţiei protecţie civilă a Direc -ţiei situaţii excepţionale Ungheni,Dumitru Sasu, toate echipele s-auprezentat destul de bine. De aceeaşipărere a fost şi arbitrul Maria Rotaru.„Aceste competiţii sînt binevenite,pentru că participanţii pot să aplice înpractică cunoştinţele teoretice pecare le deţin”, a spus dînsa.

În acest an, primăria Costuleni afost cea care s-a clasat pe locul întîi.Pe locul doi şi trei s-au clasat primă -rile Todireşti şi Pîrliţa. Din fondul derezervă al Consiliului raional Ungheni,acestea au primit diplome şi premiibăneşti în valoare de 2500, 2000 şi,respectiv, 1500 lei.

Şeful secţiei situaţii excepţionalesusţine că întrecerile respective sîntfoarte utile, iar primii care ar fi trebuitsă înţeleagă acest lucru sînt primarii.Potrivit lui, comparativ cu anul prece-dent, în acest an au participat cu 6 pri -mării mai puţin. „Şi, ca în fiece an,pri măriile Petreşti, Sculeni şi Za ga -ran cea refuză să participe la compe -tiţie”, a adăugat Dumitru Sasu.

Natalia Chiosa

Ştiaţi că avem şi o Zi a...contracepţiei? Începînd cu 2007, pe 26 septembrie, este marcată anual Ziuamondială a contracepţiei. Cu acest prilej, vine cuinfiormaţii utile Eugenia RADU, medic obstetrician-ginecolog în cabinetul Sănătatea Reproducerii a CentruluiMedicilor de Familie Ungheni.

Timp de 18 ani, Moldova a pierdut prin avort 569050 de copii

FRAGMENTARIUMCU NATALIA CHIOSA

UN SFAT PE SĂPTĂMÎNĂDacă supa sau friptura este prea sărată, adăugaţi cartofi cruzi tăiaţi. După ce se fierb, se scot, căci aceştia vor fi absorbit deja sarea.

BerbecVreţi să petreceţi cît mai mult timp alături de cei dragi. Pe plan

profesional, evitaţi să vă implicaţi în proiecte de termen lung. Chiardacă mizaţi pe ajutorul colegilor, e posibil ca ei să nu fie receptivi.

TaurO săptămînă mai agitată. Aţi cam neglijat obligaţiile legate de

locul de muncă. Încercaţi să vă concentraţi pe ceea ce trebuie săfaceţi. Pe plan personal, veţi simţi nevoia să faceţi cîteva schimbări.

GemeniSînteţi plini de imaginaţie şi de inspiraţie. Încercaţi să folosiţi

aceste calităţi în avantajul vostru şi să vă faceţi remarcat între colegiide muncă. Organizaţi-vă timpul astfel încît să nu neglijaţi pe ni-meni.

RacO schimbare de rutină la locul de muncă nu ar strica. Gîndiţi-vă

bine care vă sînt priorităţile acum şi nu luaţi decizii pripite. Pe planpersonal, va fi necesar să daţi dovadă de mai multă înţelegere.

LeuSînteţi plini de energie şi doriţi să vă remarcaţi cît mai mult po-

sibil. Nu e nevoie să vă străduiţi prea tare, persoanele din jur vă voraprecia oricum. Pe plan profesional vă descurcaţi de minune.

FecioaraLucrurile vor fi puţin agitate, încercaţi să nu vă grăbiţi şi să acor-

daţi atenţie fiecărui lucru în parte. Pe plan financiar întîmpinaţimici dificultăţi, însă nu trebuie să vă îngrijoraţi.

BalanţaSînteţi într-o dispoziţie calmă şi relaxată, vă lăsaţi purtaţi de val,

iar deciziile pe care le luaţi este posibil să nu fie tocmai cele potri-vite. Încercaţi să acordaţi mai multă atenţie detaliilor.

ScorpionO săptămînă lipsită de griji sau preocupări. Sînteţi comunicativi

şi plin de energie. Sînteţi foarte încrezuţi în forţele proprii şi nuezitaţi să vă exprimaţi părerea cu privire la anumite aspecte.

SăgetătorO săptămînă încărcată. Energia şi pofta de viaţă vă vor ajuta să

faceţi faţă tuturor evenimentelor la care trebuie să participaţi. Văfaceţi remarcaţi cu uşurinţă şi vă descurcaţi în orice situaţie.

CapricornE posibil să întîmpinaţi mici dificultăţi în susţinerea ideilor din

cauza preocupărilor pe care le aveţi în această perioadă de timp. În-cercaţi să vă relaxaţi. Careva dintre prieteni va apela la sfaturile dvs.

VărsătorSimţiţi nevoia să vă implicaţi în cît mai multe activităţi şi să păs-

traţi o legătură strînsă cu persoanele apropiate. Încercaţi totuşi sănu vă lăsaţi copleşiţi de emoţii în ceea ce priveşte relaţia cu acestea.

PeştiVeţi avea o săptămînă agitată şi nu ştiţi încotro să vă îndreptaţi.

Doriţi să faceţi noi achiziţii însă gîndiţi-vă bine daca vă sînt nece-sare. La serviciu evitaţi discuţiile care nu îşi au rostul.

Horoscop 17 – 23 octombrie

17 - 23 octombrieLuni Sf. Mc. Ieroftei; Sf. Irh. Gurie şi Varsonofie; Sf. Mc.

Domnina, Virineea (Veronica).Marţi Sf. Mc. Haritina; Sf. Irh. Petru, Alexie, Iona, Filip, Er-

moghen.Miercuri Sf. Ap. Toma.Joi Sf. Mc. Serghie, Vah, Pelaghia; Cuv. Martinian.Vineri Cuvioşii Pelaghia, Dosifeu, Trifon, Taisia.Sîmbătă Sf. Ap. Iacob al lui Alfeu; Cuvioşii Andronic, Atana-

sia, Drept. Avraam.Duminică Duminica XIX. Sf. Mc. Evlampia şi Evlampie;

Cuv. Ambrozie; Sf. Irh. Amfilohie; Fer. Andrei.

Expres ortodox

Fotografia săptămînii

Legea găzduirii. Cornova, 9 octombrie 2011.

Bancuri Discuție între două prie-

tene:- Știi, dragă, după ce am

plecat de la fostul meu soț,el mă sună în fiecare zi în la-crimi...

-Aha... Își cere scuze, po-rumbelul?

- Ba nu! Îmi mulțumește,ticălosul!

Doi nebuni stau devor bă:

- Ce zici, ne facem vîntşi ieşim prin gaura cheii?întreabă unul dintre ei.

- Hai să încercăm, zicecelălalt.

Primul îşi face vînt şidă cu capul în uşă... Aldoilea se uită prin gauracheii şi spune:

- Bre, da ce prost maieşti, n-ai văzut că era cheiaîn broască?!

GRIGORE DRĂGAN, BĂRBATUL CAREÎŞI DOREŞTESĂ MOARĂ DE RÎS

Funcţia actuală: specialist principalîn problemele tineret, sport şi turism,Secţia Raională Cultură Nisporeni.

Principala trăsătură a mea de carac-ter: simţul umorului.

Calitatea pe care o prefer la un băr-bat: bărbăţia şi curajul.

Calitatea pe care o prefer la o fe-

meie: bunătatea.Ce apreciez cel mai mult la priete-

nii mei: principialitatea şi punctualita-tea.

Ocupaţia mea preferată: viticulturaşi legumicultura.

Principalul meu defect: iute la mînie. Visul meu de fericire: să ajung la o

sută de ani şi să-mi fie decernat premiul...Nobel.

Care ar fi cea mai mare nefericire amea: trecerea în lumea celor drepţi amamei mele, care are 82 de ani, dar esteîncă vioaie. Desigur, şi... alegerile antici-pate.

Ce-aş fi vrut să fiu: un înger păzitoral tuturor femeilor frumoase.

Ţara în care aş vrea să trăiesc: Ro-mânia reîntregită.

Culoarea preferată: verdele, pentrucă reprezintă renaşterea naturii.

Floarea preferată: bujorul. Pasărea preferată: bufniţa, simbolul

înţelepciunii. Pot chiar şi să o imit.Scriitorii preferaţi: Grigore Vieru,

Dumitru Matcovschi, Nichita Stănescu,Lucian Blaga, Adrian Păunescu.

Eroul preferat: Harap-Alb.Eroina preferată: Ileana-Cosînzea -

na.Eroii din viaţa reală: adevăraţii eroi

ai neamului nostru, după mine, sînt: Ale-xandru Moşanu, Grigore Vieru, Ion Va-tamanu, Nicolae Dabija, Efim Josanu ş.a.

Băutura şi mîncarea preferată: vi -nul roşu de casă, zeama cu mămăligă şifriptura de porc cu brînză de oi.

Ce detest cel mai mult: răutatea, fă-ţărnicia, falsitatea.

Calitatea care aş vrea s-o am dinnaştere: să am mai mult spririt de între-prinzător şi mai multă îndrăzneală.

Cum aş vrea să mor: să mor de rîs şide dorul cuiva, să mor cu conştiinţa îm-păcată.

Starea de spirit actuală: am un spiritcreativ, umoristic.

Greşeli care îmi inspiră cea maimultă indulgenţă: uneori, mă grăbescsă fac anumite lucruri, pe care mai apoile regret. Iată asta nu mi-o pot ierta.

Deviza mea: nici o zi fără zîmbet, nicio clipă netrăită din plin.

Este o persoană laconică, folclo-ristă, “proverbial” în esenţă, uneoritimid, alteori curajos. Toate aceas-tea nu le spunem noi, ci le spun ceicare îl cunosc mai îndeaproape,spun cititorii lui, spun cei, cărorapersonajul nostru de astăzi ştie săle provoace rîsul. Cu orice preţ...Este un epigramist bine cunoscutîn întreaga republică, originar dinsatul Selişte, raionul Nisporeni.

Contactat telefonic, a acceptat ime-diat provocarea noastră de a răs-punde la întrebările“Chestionarului...”. Foarte clar şi bine gîndit a răspuns la fiecareîntrebare, tipic unui intelectual.

Chestionarul lui Proust. Să ne cunoaştem mai bine

IEFTIN ŞI LA ÎNDEMÎNĂDacă vă macină insomnia

Insomnia este o tul-burare a somnului,caracterizată fieprin imposibilitateade a dormi, fie printrezirea la o pe-rioadă scurtă desomn. Un adult sănătos trebuie să doarmnă 6-8 ore din 24, iar un copil - mai mult. Circumstanţele în care pot apărea insomniile sînt: mesele prea copioase seara, surmenajul fizic şi inte -lectual, bolile acute în curs de evoluţie, sedentarismul,toxicomaniile uşoare (cafea, cacao, pepsi, cola) saumedicamentoase ş.a. Recomandări generale pentru prevenirea insomniei:

evitaţi la cină produsele alimentare, cum ar fi: mezelurile, con-servele, mazarea, fasolea, orezul, ouăle. Nu mîncaţi nici preamult, nici prea puţin. Seara trebuie să evitaţi alcoolul, tutunul,cafeaua, ceaiul tare. E de preferat să beţi un pahar de lapte căl-duţ. Înainte de somn faceţi o mică plimbare. Hainele de somntrebuie să fie cît mai lejere. Respectaţi orele de culcare şi detrezire, aceleaşi în fiecare zi.

Sfaturi de la bunica - Înainte de somn, consumaţi un ceai din salată verde. Peste

cîteva frunze tocate de salată turnaţi un pahar de apă în clocot.Se lasă să se răcească şi se consumă călduţ.

- Vă relaxează atît fizic, cît şi mental, un ceai de flori de tei.Se fierbe 10 minute şi se bea îndulcit cu miere.

- Mărarul ajută şi el la combaterera insomniei. Se bea cîte100 ml, de trei ori pe zi, din compoziţia de o lingură de seminţede mărar sau plantă cu 300 ml apă fiartă.

- Se face o infuzie dintr-o linguriţă de plantă de odolean (va-leriană) la 200 ml de apă clocotită. Se iau 2-4 linguri seara, în-ainte de culcare. Se mai poate prepara de asemenea şi otinctură dintr-o parte de plantă şi 5 părţi alcool de 70 la sută.Se iau cîte 30-40 de picături seara, cu 30 de minute înainte deculcare. Pentru a mări acţiunea sedativă şi calmantă, odoleanulse asociază cu muşețel, mentă sau levănţică.