Expresul NR 257

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni, Călărași

Vineri, 25 ianuarie 2013 | Anul VI, Nr. 4 (257)

Săptămîna trecută, o haităde lupi a atacat o stînă dinsatul Ţibirica. Proprietarulacesteia, Gheorghe Clincu,nu s-a pierdut cu firea. S-anăpustit cu furca asupralor şi a ucis o lupoaică. Era mare, să fi avut vreo 30 de kilograme.

„De doi ani tot încerc să-mi con-ving consătenii, dar și autoritățile,despre apariția lupilor pe la noi, darnimeni nu mă credea. Abia acum,după ce lupii au atacat stîna, m-au cre-zut”, spune oierul.

Întîmplarea a avut loc în noapteade 17 ianuarie. „În ultimele două săp-tămîni, lupii au tot dat tîrcoale, dar ceinouă cîini de la stînă îi alungau”, po -vestește Gheorghe Clincu. Bărbatulsusține că vizita oaspeților nedoriți l-apus în gardă încă din toamna anului2011, cînd a văzut cu ochii lui, la doar30 de metri depărtare, cîțiva lupi.Atunci a hotărît să construiască ungard solid la stînă și nu a dat greș, căciaceștia își făceau apariția tot mai des.„Noaptea, cînd îi auzi cum urlă, ți se

ridică părul în cap”, spune oierul.Noroc de cîini, căci fără ei nu scă -

pa fără pierderi în turma sa care nu-mără, în prezent, 300 de capete. Apierdut însă doi dintre cîini, aceștiafiind sfîșiaţi de lupi.

Gheorghe Clincu recunoaște că îivine greu să facă față atacurilor haite-lor de lupi, mai ales că nu are curentelectric la stînă. „Noaptea, cînd aud călatră cîinii, ies afară cu un opaiț și ast-fel îi fac pe lupi să fugă. De dataaceasta, se vede că foamea a dat pede-a dreptul și lupoaica s-a prins, nuștiu cum, în gard, iar eu am înfipt înea furca de la stogul de fîn”, povesteștedînsul.

Fiind întrebat de ce nu a anunţatdespre lupi serviciile de rigoare, Ghe-orghe Clincu a răspuns: „Nu am avuttimp să merg la Călărași”.

Solicitat telefonic de ”Expresul”,Chiril Coșeru, directorul Întreprinde-rii Silvice de Stat din Călărași, a recu-noscut că aude pentru prima dată, dela noi, despre acest caz. Totodată, amenționat că nu exclude faptul călupii și-au făcut apariția în regiune,

căci „sînt animale care migrează și, încăutarea hranei, pot parcurge sute dekilometri”.

Mai informat s-a dovedit a fi pri-marul de Țibirica, Iacob Prascurov,care a aflat despre atacul recent al lu-

pilor chiar de la proprietarul stînei.„În preajmă se află și cîteva abatoare,s-ar putea ca lupii să fie atrași de mi-rosul de sînge de acolo”, s-a dat dînsulcu părerea.

După atacul din 17 ianuarie, lupii

nu și-au mai făcut apariţia la stînă.Gheorghe Clincu însă este aproapesigur că animalele nu-l vor lăsa în pace.Deja e pregătit să le întîmpine - cu ar -ma de vînătoare pe care o deține legal.

CĂLĂRAȘI | Ina Landa

Ajutoare pentru nevoiaşi

Întreprinderea pentru Silvicultură „Nisporeni-Silva” a făcut un gest creştinesc. Cîteva familii nevoiaşe, dar şi veterani de război, au primit drept ajutor lemne, iar unii – chiar şi bani.

Potrivit lui Vasile Marian, directorul ÎS„Nisporeni-Silva”, iniţiativa a aparţinut Con-siliului director al Agenţiei „Moldsilva”, iarconducerea întreprinderii de la Nisporeninu a făcut decît să emită un ordin în acestsens și... să-l execute.

Astfel, ÎS „Nisporeni - Silva” a cheltuitpentru ajutoare peste 15 mii de lei. Patru fa-milii defavorizate din Boldurești au primitcîte 750 de lei, iar cinci veterani de războidin aceeași localitate - cîte un metru ster delemn pentru foc. „Nisporeni-Silva” a făcutfericită și o familie greu încercată în varaanului 2012, cînd un incendiu le-a distruscasa. Acum, acestei familii – tot din Boldu-rești - i-au fost oferiţi cinci metri ster demasă lemnoasă pentru acoperirea casei.

Și Lidia Tertiuc din Nisporeni, care areîn întreţinere 11 copii, a primit patru metrister de lemn pentru foc. Tot ÎS „Nisporeni-Silva” a oferit, pentru finisarea construcţiei bi -sericii din Cristești, trei metri ster de lemn.

„M-a durut să-i văd pe oameni cum tră-iesc și cît de necăjiţi sînt”, a spus Vasile Ma-rian, după care a menţionat că întreprin de-rea vine cu ajutoare pentru nevoiași cam odată la trei luni.

NISPORENI | Natalia Junghietu

O lecție de viață Pe data de 20 ianuarie, la ușasurorilor Daniela și AlexandrinaCucu din Ungheni a bătut un... Moș Crăciun întîrziat, încărcat cu multe daruri. De această dată, rolul lui l-au preluat copiii de la Studioul muzical ”Do-Re-Micii” din Ungheni, ghidați de conducătoarea acestuia, Aliona Popovici și cîțiva părinți.

„Am citit în ”Expresul” despre campania”Moș Crăciun există” și ne-am gîndit că nue tîrziu să ne aliniem și noi la ea”, spuneAliona Popovici, după care continuă: „Pen-tru copiii noștri vizita la aceste fetițe greu în-cercate a fost o adevărată lecție de viață, dincare ei au însușit că trebuie să-i mulțu meas -că lui Dumnezeu pentru că sînt sănătoși”.

În acea zi oaspeții, vreo zece la număr, auumplut casa familiei Cucu cu baloane, jucă-rii, dulciuri, produse alimentare, hăinuțe. Și,așa cum muzica îi însoțește pretutindeni pecei de la ”Do-Re-Micii”, tinerele talente nuau ratat ocazia să delecteze gazdele cu cîtevacîntece de sărbătoare.

Copiii s-au împrietenit foarte repede cucele două surori, Daniela și Alexandrina, șile-au promis că vor reveni neapărat la ele înospeție, dar nu cu mîinile goale. Le voraduce CD-urile lor cu videoclipurile muzi-cale pe care le-au realizat. „Am rămas impre-sionată de optimismul Elenei Cucu, care, deuna singură, își crește fiicele și e gata să luptepînă-n pînzele albe pentru sănătatea lor. Ne-au cucerit și fetele, cu zîmbetul lor dulce șiduios”, a punctat, la final, Aliona Popovici.

UNGHENI | Ina Landa

Încă nu a atins parametrii proiectaţi

În ianuarie curent, s-a împlinitun an de cînd noua staţie de iepurare a apelor rezidualedin Călăraşi, pentru construireacăreia s-au cheltuit circa 27 milioane de lei, a fost dată în exploatare. Ea însă nu întru-neşte nici azi parametrii optimi de curăţire a apelor.

Deși are o capacitate maximă de iepurarea circa 1400 metri cubi în 24 de ore, la mo-ment sînt distruse zilnic, în proporţie desută la sută, impurităţile din circa 1000 demetri cubi, spune primarul orașului Călă-rași, Nicolae Melnic.

Chiar în aceste condiţii, cînd cantitateazilnică de dejecţii nu depășește 800-900 met -ri cubi, procesul de iepurare a apelor rezi-duale nu este complet. Specialiștii încă mailucrează la ajustarea subansamblelor staţiei,în special la cele care asigură procesele bio-logice și chimice de curăţare a apelor.

Se preconizează ca pînă la primăvară, sau,în cel mai rău caz, pînă la începutul verii, cîndvine și canicula, staţia de iepurare a apelorreziduale din Călărași să atingă toţi paramet -rii prevăzuţi de proiectul după care a fostconstruită, a precizat Nicolae Melnic.

CĂLĂRAȘI | Tudor Josanu

Lihniţi de foame, lupii au dat busna peste o stînă de oi

Spectacol al absurdului | Alexandru Plăcintă

Fotografie-simbol. Monitorulbt.ro

Lupta greilor

Expresul.comȘtiri oriunde te-ai afla

Site-ul Nr. 1 din regiunea Ungheni

Actual25 ianuarie 20132

NISPORENIAre doar 17 ani, însă ispita și antu-

rajul au împins-o spre infracţiune. Afurat un telefon mobil. De doi ani seaflă în evidenţa Biroului de probaţiu -ne. „Fata făcea parte dintr-un cerc deprieteni mult prea problematici, ceeace a și împins-o spre săvîrșirea infrac-ţiunii. De fapt, și ea era o copilă prob -lematică. Abandonase școala, dis pă-rea de acasă, iar mama era neputin-cioasă în faţa ei...”, povestește ElenaProdan, șefa Biroului de probaţiuneNisporeni. Acum, susţine Elena Pro-dan, fata și-a revenit, a ieșit din antu-rajul care o influenţa negativ, este cu -minte și chiar a început să muncească.

La ora actuală, în evidenţa Birou-lui de probaţiune din Nisporeni seaflă șapte minori, două fete și cincibăieţi, cu vîrsta cuprinsă între 16 și 17ani. Toţi au ajuns aici pentru furt. Darnimeni nu își ispășește pedeapsa prinmuncă neremunerată în folosul co-munităţii, cum s-ar părea că ar trebuisă fie. „Minorii vin lunar la Birou, îșipun semnătura în registru, discutămcu ei, stabilim anumite probleme cucare se confruntă și, totodată, încer-căm și să le soluţionăm, fie este vorba

de perfectarea actelor, de găsirea unuiloc de muncă sau încadrarea într-o in-stituţie de învăţămînt”, explică șefa Bi-roului de probaţiune. Impactul estevizibil. Adolescenţii încep a conștien-tiza situaţia în care au nimerit și în-cearcă să-și îmbunătăţească compor -tamentul. Recent, un tînăr de 16 anidin Nisporeni s-a înscris la Școalaprofesională, unde învaţă meseria detractorist.

Potrivit Elenei Prodan, majorita-tea minorilor care ajung la Biroul deprobaţiune provin din familii social-vulnerabile. În aceste cazuri, se face omonitorizare strictă, atît acasă, cît șila școală, dacă minorul învaţă. Se dis-cută cu el, dar și cu părinţii lui. Inter-vine psihologul, pedagogul. „Sîntcazuri cînd părinţii se interesează șiajută copilul să iasă la liman, darexistă și părinţi care nu prea își dau in-teresul și atunci nu sîntem foarte si-guri că minorul va apuca pe căi maibune”, remarcă Elena Prodan.

Pe perioada activităţii Biroului deprobaţiune din Nisporeni, s-au aflatîn evidenţă 54 de minori. Anul acesta,la 1 iunie, de Ziua internaţională a co-piilor, se vor organiza, pentru prima

dată, activităţi anume pentru aceștiminori, a menţionat Elena Prodan.

UNGHENIÎn prezent, la Biroul de probaţiune

din Ungheni se află în evidenţă șaseminori. Doar un băiat de 17 ani dinAgronomovca își ispășește pedeapsaprin muncă neremunerată în folosulcomunităţii. Va munci 240 de ore.Ceilalţi sînt în termen de probă. Fur-tul de obiecte este unica infracţiunepentru care au fost pedepsiţi minoriirespectivi.

Fiind întrebat de ce pedepselepentru acești copii sînt diferite odatăce au săvîrșit infracţiuni asemănă-toare, Sergiu Șișcanu, șeful Birouluide probaţiune Ungheni a răspuns:„Nu noi stabilim pedeapsa pentru mi-nori, ci instanţa de judecată”. Majori-tatea minorilor aflaţi în evidenţaBiroului de probaţiune din Ungheniau vîrste cuprinse între 16 și 18 ani șivin din familii defavorizate.

Potrivit lui Sergiu Șișcanu, pentruo eficienţă mai optimă, consilierii deprobaţiune lucrează cu părinţii șișcoala, iar cu minorii se discută înpermanenţă.

CĂLĂRAȘISe pare că cei mai norocoși sînt an-

gajaţii Biroului de probaţiune din Că-lărași, căci aici, în prezent, nu există niciun minor în evidenţă. Puţini au fost șianterior, doar 15 în cei cinci ani de ac-tivitate. Nici unul dintre ei, susţine Pet -ru Sorici, șeful Biroului, nu a fost pe -depsit prin muncă neremunerată în fo-losul comunităţii. Fiind în evidenţăpentru un anumit termen de probă, cu

ei s-a muncit în vederea „reeducării”lor. Dar... „Depinde doar de acești mi-nori dacă își doresc să facă ceva pentrua-și schimba viaţa în mai bine sau nu.Din păcate, majoritatea dintre cei ce aufost la noi în evidenţă nu și-au dat inte-resul aproape deloc pentru a se schim -ba”, a menţionat Petru Sorici. În 2012,în evidenţa Biroului de probaţiune Că-lărași s-au aflat trei minori.

Natalia Junghietu

În cel mai scurt timp, Mark Zweig, adminis-tra torul întreprinderii moldo-austriece de salubrizare ”AVE-Ungheni” va iniția, cu ajutorul mass-media locale, o campanie de sensibilizare a opiniei publice privind comportamentulneglijent al unor ungheneni atunci cînd duc gunoiul menajer la punctele de colectare a deșe-urilor. Iar pentru un impact mai mare, reportajele ziariştilor locali vor fi plasate şi pe rețelele de socializare.

Anume așa vede dînsul să-i înveţeminte pe cetățenii care aruncă guno-iul alături de containerele specialamenajate la punctele de colectare adeșeurilor, și nu direct în ele. Dincauza acestor persoane nediscipli-nate, munca gunoierilor se dubleazăîn unele cazuri, iar autospecialele serețin mult mai mult timp la fiecarepunct de colectare. În consecinţă, în-treprinderea pierde atît din eficiențamuncii sale, cît și din imagine.

„De ce se aruncă gunoiul aiurea, și nuîn containerul special amenajat pen truaceasta?”, iată întrebarea care-l macinăpe austriacul Mark Zweig. Dînsul s-aarătat indignat și, totodată, nedumeritde atitudinea indiferentă a unor per-soane faţă de ordinea din preajma lor.”Eu încă nu am priceput pînă la urmămentalitatea unghenenilor”, a declarat

Mark Zweig pentru ”Expresul”, expri-mîndu-și speranţa că această campaniede sensibilizare, pe care o va iniția încurînd, va schimba lucrurile în bine șiva oferi populației o lecție în plus deeducație ecologică. Mai mult ca atît,dînsul dorește să participe personal laea, pentru a afla, într-un final, răspun-sul la întrebarea care, pînă în prezent,nu are un răspuns clar pentru el.

Întreprinderea moldo-austriacă desalubrizare ”AVE-Ungheni” a fost cre -a tă la 21 august 2008. Directorul ge-neral al Companiei austriece „AVEEnergie AG”, Helmut Burger, prezentîn acea zi la Ungheni, declara: „Nuavem nici o îndoială că vom realizaaici ceea ce am reușit și în alte părţi”.Mark Zweig se află la Ungheni chiarde la începuturi, din anul 2008.

UNGHENI | Ina Landa

„Vrem să testăm reducerea nu-mărului de disciplini obligatorii înșcoli, mai ales către sfîrșitul învăţă-mîntului liceal”. Este declaraţia pecare a făcut-o ministrul Educaţiei,Maia Sandu, în cadrul vizitei sale laNisporeni, săptămîna trecută, pe17 ianuarie. Dînsa a recunoscut că„învăţăm prea multe disciplini și nureușim să pătrundem în detalii”,ceea ce nu este un lucru pozitiv.

Deocamdată, nu există în acestsens o decizie clară. Totuși, MaiaSandu a remarcat că numărul maimic de discipline în școală, dar șiposibilitatea elevilor de a alege cesă studieze, este o experienţă a ţă-

rilor europene. E o experienţă caremerită să fie analizată și, de ce nu,preluată.

Pentru că raionul Nisporeni ris -că să rămînă doar cu unul sau douălicee, doamna ministru nu a pututsă ocolească și acest subiect, dîndde înţeles că nu doar numărul micde elevi e problema cea mare, ci,mai degrabă, lipsa cadrelor didac-tice bine pregătite.

La finalul vizitei sale la Nispo-reni, Maia Sandu a declarat că a aflataici despre unele carenţe ale siste-mului de învăţămînt, despre care nuștia. Rămîne să fie găsite și soluţiile.NISPORENI | Natalia Junghietu

La începutul acestei săptămîni, amauzit o frază care m-a dat gata: debili-zarea copiilor cu internetul. Asta, încontextul programului „Novateca”, cese implementează acum în biblioteci.A spus-o un om cu carte. Nu am vrutsă intru în polemică în acel moment.Nu era cazul.

A doua zi, dimineaţa, deschid internetul. Ce să-i faci, mă debilizez și euîncetul-cu încetul, vorba cunoștinţei mele.

Editura „Herald” mă anunţă despre cea mai nouă apariţie: „Homeopatieîn psihoterapie” de Mirela Pop. Camera de Comerţ și Industrie vine cu uncomunicat despre un training: „Elaborarea și gestionarea proiectelor inves-tiţionale”. Serviciul de presă al Ministerului transporturilor și infrastructuriidrumurilor îmi transmite noile date de contact ale purtătorului său de cu-vînt. Și specialistul în relaţii cu mass-media de la Consiliul raional Unghenimă anunţă despre oferta pe care trebuie s-o prezint – nu intru în detalii.

Tot internetul îmi aduce, zi de zi, citate celebre. De exemplu: „Știu căsînt prost, dar cînd mă uit în jur, prin curaj”. Ion Creangă a spus-o. Sau: „Prob -lema cea mare a omenirii este că oamenii inteligenţi sînt plini de îndoieli,în timp ce oamenii proști sînt plini de încredere”. Autor – Charles Bukowski.

Sigur, internetul poate face și probleme. Cunosc oameni care, de dimi-neaţă pînă seara, stau în faţa calculatoarelor doar pentru a se juca. Cunoscoameni care, prin intermediul internetului, aduc injurii, fac comentarii dincele mai răutăcioase, fără măcar să aibă curajul să-și spună numele. Asta e.Dar să afirmi că internetul contribuie la „debilizarea copiilor” e prea de tot.

Hai să rămînem în secolul XIX, cu prejudecăţile și dogmele de atunci.Credeţi poate că, acum un secol sau mai puţin în urmă, cînd încă nu existainternetul, lumea dădea năvală prin biblioteci pentru a citi o carte? Dacă arfi făcut-o, nu am fi avut acum ceea ce avem. Oamenii deștepţi și inteligențiar fi trebiuit să fie la fiecare pas. Nu-s, din păcate.

Cititul cărţilor e un privilegiu. E un dar de la Dumnezeu, de care foartepuţini au parte. Indiferent de tehnologiile informaţionale, de ce va mai apă-rea în anii care urmează, cartea va rămîne pe postamentul care i-a fost înăl -ţat cu secole în urmă. Și să nu ne mai impacietăm atîta. Sau, mai pe înţelesultuturor, să nu ne mai complexăm pentru faptul că internetul rămîne pentruunii o sperietoare.

([email protected])

Esențial | Lucia Bacalu

În apărarea internetului

Mark Zweig: ”Eu încă nu am priceput pînă la urmă mentalitatea unghenenilor”

Împuşcături într-unbar din Horodişte

În noaptea de 20 spre 21 ianuarie curent, untînăr în vîrstă de 25 de ani din Horodiște, fiind înprofundă stare de ebrietate, a năvălit într-un bardin sat.

Imediat a pus ţeava unui pistol la tîmpla unuitînăr ce se afla acolo de ceva timp. Toată lumea pre-zentă la acest spectacol oribil a înlemnit, așteptîndcu groază să se consume tragedia. Însă, după cîtevaclipe de cumpănă, tînărul cu pistolul s-a răzgîndit.A îndreptat ţeava în sus și a tras patru focuri.

Nimeni nu a avut de suferit, doar că s-au alescu toţii cu o spaimă zdravănă. De notat că gloan-ţele erau oarbe. Făptașul a fost adus la sediul po-liţiei din Călărași. Deși poliţiștii au solicitat per -misul de a-l reţine pe tînăr, procuratura a decis caacesta să fie trimis acasă și să fie cercetat în starede libertate.


Ministrul educaţiei la datorie

Fotografie-simbol. Botosaneanul.ro

Mai simplu şi mai uşor îşi ispăşesc pedeapsa Şi minorii comit infracţiuni. Motive sînt multe, noi însă ne vom opri la... pedepse.

Social25 ianuarie 2013 3

A văzut-o o țară întreagă. A primit flori din mîinileprimelor persoane ale țării. Este vorba de TatianaPopa, directoarea muzeu-lui „Casa părintească” de la Palanca. Evenimentuls-a produs pe 15 ianuarie,la Palatul Național dinChișinău, unde a fost marcată cu mult fast, pentru prima dată, Ziuanațională a culturii.

Tatiana Popa, alături de alţi nouăoameni de cultură din R.Moldova, s-anumărat printre premianţii Ministe-rului Culturii pentru anul 2012. Dîn -sa a fost menţionată „pentru excep ţi-onalul proiect Casa părintească”. „Sînt

emoții de nedescris și mă bucur foar -te mult pentru apreciere”, a declaratdînsa pentru postul de televiziune„Prime”, imediat după premiere.

Revenind acasă, la Palanca, Ta-tiana Popa a uitat de viața ce clo co teș -te în inima țării și și-a văzut de tre bu-rile ei de pe lîngă căsuța dragă, părin-tească, pe care a transformat-o, cu aniîn urmă, în muzeu.

Pe 17 ianuarie, am contactat-o te-lefonic. Era copleșită de griji. Ne-aspus că așteaptă verdictul mediculuiveterinar - calul din gospodăria mu-zeului pățise ceva la o copită. Fiind în-trebată cum va folosi premiul cîștigat,în valoare de 5000 de lei, dînsa a măr-turisit: ”Chiar aveam nevoie de aceștibani. Cineva glumea că voi mai astupa

o gaură la muzeu. Chiar așa voi face”,după care a explicat: „Pentru a între ți - ne o casă, întotdeauna e nevoie de banimulţi, darmite pentru o casă-muzeu”.

De notat că această căsuţă a fost,iniţial, grav deteriorată și a necesitatmulte investiţii pentru a fi reparată șiamenajată. „Voi investi aici pînă cîndmuzeul va deveni cu adevărat o oazăde cultură tradițională țărănească”, adeclarat Tatiana Popa pentru ”Expre-sul”, exprimîndu-și, totodată, convin-gerea că oamenii au nevoie să-și cu -noască trecutul, iar fiecare vizită fă-cută la ”Casa părintească” de la Pa-lanca nu este altceva decît „o micăin vestiție a fiecărui cetăţean în patri-moniul cultural”.

CĂLĂRAȘI | Ina Landa

Un premiu al Ministerului Culturii –pentru o călărăşeancă

Chiar dacă anul 2012 a fostunul dintre cei mai grei, cu temperaturi scăzute la început de an şi o varăsecetoasă, Direcţia situaţiiexcepţionale Ungheni(DSE) şi-a făcut binetreaba. Echipele serviciuluirespectiv au intervenit în431 de situaţii, dintre care:în 177 – la Călăraşi, în 129– la Ungheni şi în 125 –la Nisporeni.

Potrivit lui Iurie Ciolan, șeful DSE,au fost efectuate intervenţii de salvarea oamenilor, cele mai multe fiind înre-gistrate în accidentele rutiere, s-a inter-venit prompt și în cazul incendiilor.Chiar dacă baza tehnico-materială nueste una de invidiat, salvatorii încearcăsă fie mereu la înălţime. Iurie Ciolan aapreciat munca lor, în cadrul unei con-ferinţe de presă din 17 ianuarie curent,ca fiind satisfăcătoare. Problema ceamai mare la moment, potrivit dînsului,sînt unităţile de transport depășite de

timp. O bună parte din autospeciale aupeste 40 de ani. „Este o problemă carechiar ne deranjează”, a subliniat dînsul,exprimîndu-și, totodată, speranţa că,în cele din urmă, Direcţia situaţii ex-cepţionale va avea mașini noi.

Este mult mai bună situaţia în ceeace privește cadrele. „În cele patru sub-diviziuni ale noastre muncesc peste 100de persoane, care fac faţă cu brio tuturorsituaţiilor excepţionale. Nu avem locurivacante”, a accentuat Iurie Ciolan.

Natalia Junghietu

Ora bilanţurilor în miez de iarnă

În anul care a venit, localităţile din regiuneaUngheni-Nisporeni-Călăraşi vor avea parte de peste 51 milioane de lei din Fondul Naţionalpentru Dezvoltare Regio-nală (FNDR). Finanţarea a fost aprobată de cătreConsiliul național de coordonare a dezvoltă-rii regionale la finele anului trecut, datorităunor proiecte depuse de autorităţile locale şi raionale din această regiune.

Partea leului din sursele financiarerespective va merge spre raionul Nis-poreni. FNDR va aloca peste 28 demilioane de lei sau, mai exact,28699147,88 lei, pentru un proiectcu o denumire sugestivă: “Dezvolta-rea infrastructurii de transport pentruvalorificarea potenţialului turistic aRegiunii de Dezvoltare Centru”. Vorbeneficia localităţile: Nisporeni, Văr-zărești și Șendreni. Timp de 24 deluni urmează să fie construit un drumcu o lungime de circa 9 kilometri.Acesta, cu siguranţă, va aduce multmai mulţi turiști spre zona respectivă,susţine Vasile Bîtca, președintele ra-ionului Nisporeni, mai ales că la Văr-zărești se află și cea mai vechemănăstire din Moldova.

Și raionul Călărași va avea de cîști-gat. Dar din alte proiecte. Este vorbade „Construcția complexului turisticsportiv”, în valoare totală de 4125510lei, de pe urma căruia vor beneficialocalitățile: Vălcineț, Sipoteni, Peti-ceni, Temeleuți, Tuzara, dar și orașulCălărași.

În plus, datorită unui proiectdepus de primăria Vatici din raionulOrhei, cu denumirea: “Dezvoltareaturismului regional în zona parculuinaţional Orheiul Vechi”, vor avea decîștigat și cele două sate de la hotarelecu raionul Orhei: Bravicea și Săseni.

Nici raionul Ungheni n-a rămas înurmă. Primăria Pîrliţa a obţinut o fi-nanţare de peste 6 milioane 362 miilei pentru construcţia unui drum culungimea de 1 kilometru 998 demetri, care străbate o bună parte dinsat. “Este vorba de un drum asfaltat,care va începe de la muzeul satului șibiserică și va ajunge pînă la stadion”,a explicat primarul Ion Bejan, men-ţionînd că acesta este foarte impor-tant pentru localitate, căci anume peaici o bună parte din populaţie mergeși spre biserică, și spre primărie, șispre centrul de sănătate, și spre liceusau gimnaziu. “A fost un vis al meu, opromisiune electorală care, iată, serealizează. Sînt cel mai fericit om dinRepublica Moldova”, a declarat pri-marul pentru “Expresul”.

De notat că au fost acceptate spre

finanţare în 2013 doar 7 proiecte noipentru dezvoltarea Regiunii Centru,dintre care 4 – în regiunea Ungheni-Nisporeni-Călărași, iar din suma to-tală de 72 milioane 400 mii de lei ceva fi alocată din Fondul Național pen-tru Dezvoltare Regională, peste 50milioane de lei sînt destinate regiuniiUngheni-Nisporeni-Călărași.

Dintre alte trei proiecte, pentrucare a fost extins termenul de imple-mentare și în 2013, două se referă laregiunea Ungheni-Nisporeni-Călă-rași. Este vorba de: „Salubrizarea lo-calităţilor din raioanele Nisporeni,Strășeni și Călărași pentru un mediucurat și sănătos” și „12000 cetăţeniaprovizionaţi cu apă potabilă în 12 lo-calităţi din raionul Ungheni”.

Lucia Bacalu

Cele mai multe proiecte – pentruNisporeni, Călăraşi şi Ungheni

COMUNICAT INFORMATIVLa data de 5 februarie 2013, ora 10-00, Primăria orașului Ungheni desfășoarălicitaţia „cu strigare” de vînzare-cumpărare și arendare a loturilor de teren șiîncăperilor proprietate publică:

Lot nr. 1 – teren public, 0,0015 ha, nr. cadastral 9201104852, situat pe str. Gh. Cre-stiuc f/n, preajma construcției proprietate p/f Gorohovschi Vasile, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcție prestări servicii, preț inițial 14000 lei;

Lot nr. 2 – teren public, 0,0024 ha, nr. cadastral 9201108286, situat pe str. Feroviarăf/n, preajma construcției nr.14, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: ex-tindere construcție comercială, preț inițial 25000 lei;

Lot nr. 3 – teren public, 0,006 ha, nr. cadastral 9201104838, situat pe str. Boicof/n, preajma blocului nr.7, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcțieanexă, preț inițial 30000 lei;

Lot nr. 4 – teren public, 0,0014 ha, nr. cadastral 9201104849, situat pe str. Gh. Cre-stiuc f/n, preajma blocului nr.6, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă:construcție anexă, preț inițial 10000 lei;

Lot nr. 5 – teren public, 0,027 ha, nr. cadastral 9201103864, situat pe str. O. Ungureanuf/n, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: amenajare, preț inițial 54000 lei;

Lot nr. 6 – teren public, 0,0266 ha, nr. cadastral 9201101451, situat pe str. T. Arghezif/n, preajma casei nr.94, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcţiecomercială, preț inițial 54000 lei;

Lot nr. 7 – teren public, 0,0578 ha, nr. cadastral 9201101424, situat pe str. T. Arghezi 59,pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcţie locativă, preț inițial 90000 lei;

Lot nr. 8 - teren public, 0,3376 ha, nr. cadastral 9201101155, situat pe str. Mihai Vi-teazul f/n, preajma clubului, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă:construcție, preț inițial 440000 lei;

Lot nr. 9 – teren public, 0,0198 ha, nr. cadastral 9201104820, situat pe str. Boicof/n, preajma blocului nr.11, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă:construcție comercială, preț inițial 100000 lei;

Lot nr.10 – încăpere publică, 43,21 m.p., nr. cadastral 9201110523.01.008, situatpe str. Ștefan cel Mare 189, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: încăperenelocuibilă, preț inițial 108000 lei;

Lot nr.11 – încăpere publică, 13,15 m.p., nr. cadastral 9201110523.01.009, situatpe str. Ștefan cel Mare 189, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: încăperenelocuibilă, preț inițial 33000 lei;

Lot nr.12 – încăpere publică, 19,5 m.p., nr. cadastral 9201110523.01.010, situat pestr. Ștefan cel Mare 189, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: încăpere ne-locuibilă, preț inițial 49000 lei;






Lot nr.18 – teren public, 0,04 ha, nr. cadastral 9201108284, situat pe str. Feroviarăf/n, preajma blocului nr. 27, pentru arendare, mod de folosinţă: amenajare parcareauto, termen de arendare 10 ani, preț inițial 2400 lei/an;

Lot nr.19 – teren public, 0,0124 ha, nr. cadastral 9201104850, situat pe str. Bernardazzif/n, preajma construcției proprietate ÎI ”Vest-Cobzac”, pentru arendare, mod de folo-sinţă: amenajare terasa comercială, termen de arendare 10 ani, preț inițial 3000 lei/an.

Acontul constituie 10 % din preţul iniţial al lotului. Taxa de participare: persoanefizice și juridice – 200 lei. Documentele de participare la licitaţie vor fi primite pînăla 4 februarie 2013, ora 10-00, în biroul 206. Relaţii la tel. 0236 23696.

Știri din Primăria Ungheni P

Biblioteca publică raio-nală din Nisporeni a adu-nat, pe 15 ianuarie, lumebună la o cafea cu... Emi-nescu. Au venit şi tineri, şioameni mai în vîrstă, casă-l cinstească pe cel carea fost supranumit poetulnostru naţional.

„Opera lui Mihai Eminescu ni-ciodată nu va fi acoperită de prafuluitării, ea ne aparţine, ne înalţă, nealină și ne călăuzește, susţinîndu-neverticalitatea”, a menţionat epigra-mistul nisporenean Grigore Drăgan.În confirmarea spuselor dînsului,bib liotecara Maria Olaru a venit cuo trecere în revistă a lucrărilor sale,organizînd și o expoziţie cu generi-cul: „Mihai Eminescu - geniul litera-

turii române”. Au răsunat versurile poetului, au

răsunat cîntece dedicate lui, astfel că,la un moment dat, cei prezenţi laeveniment aveau senzaţia că însușiMihai Eminescu îi privea de sus și sebucura de omagiul ce i s-a adus.

Momente emoţionante a creatmicuţa Elena Mușchei, în vîrstă dedoar patru anișori, care a declamatcu mult suflet poezia „Somnoroasepăsărele”, după care și un fragmentdin „Luceafărul”.

“Uneori, neiertat de ușor îl uitămpe Eminescu. Îl uităm, deși nu avemdreptul moral să-l uităm”, a spus lafinal Grigore Drăgan, îndemnîndasistenţa să revină mai des la operapoetului.

NISPORENI | Ina Landa

Însuşi Mihai Eminescu îi privea de sus

În fotografie: Regiunea de DezvoltareCentru. Din 10 proiecte 6 sînt pentru

Ungheni-Nisporeni-Călăraşi

Viața de lîngă noi25 ianuarie 20134

Şi acum, ca şi înainte, respectă cu sfinţenietradițiile și obiceiu-rile ucrainești

Mătușa Pelagheia Zburliuc esteuna dintre longevivii ucraineni ai sa-tului Novaia Nicolaevca (Ungheni).La cei 81 de ani ai săi, bătrîna nu con-cepe lanțul sărbătorilor de iarnă fărăde Nașterea Mîntuitorului, sărbăto-rită, ca mai în toate satele noastre, la7 ianuarie.

Și acum, ca și înainte, respectă cusfinţenie tradițiile și obiceiurileucrainești, pe care le-a moștenit de lapărinţi. Acum, încearcă să le trans-mită mai departe, nepoților șistrănepoților săi.

Își amintește cît de mult aștepta, încopilărie, Crăciunul, numit la ei ”Riz-dvo”. ”În seara de ajun, aduceam încasă un braț de fîn și paie, pe care pre-săram nuci și bomboane. Astfel, erarevocată memoria ieslei în care s-anăscut Isus”, povestește mătușa Pela-gheia, subliniind că acest obicei senumea “Diduh”. Tot în seara de ajun,ucrainenii din Nicolaevca nu uitau săpună la icoană un snop de grîu, iaralături - o farfurioară cu grîu fiert, în-dulcit cu miere și o candelă aprinsă.

Odată cu trecerea timpului, acesteobiceiuri s-au dat uitării, însă farme-cul sărbătorii s-a păstrat. Totuși, și acumexistă anumite tradiţii. În ajun de Cră -

ciun, pe masă se pun 12 feluri de bu-cate, toate de post. “Acestea semnificălunile anului, dar și numărul aposto-lilor lui Hristos”, explică bătrîna. Nulipsesc niciodată la ucraineni colțu na -șii cu cartofi, varză și vișine, dar și pru-nele fierte. Obligatorie este coliva.

Și astăzi se mai păstrează tradițiade a merge cu ”taina vecera” - o po-mană specială, oferită reciproc de finiși nănași. ”Pomana trebuie să includăneapărat o farfurioară cu grîu fiert, olingură, un colăcel, un ștergar, dul-ciuri și, desigur, o lumînare aprinsă desufletul celor morți”, spune mătușa.Dînsa recunoaște că nu i-au mairămas mulți fini, dar pomenele, totuși,sînt pregătite - pentru cei patru nepoțiși trei strănepoți ai ei, pe care îiașteaptă cu drag în seara de 6 ianuarie.

Pe 7 ianuarie, de Crăciun, pe masăapar bucatele din carne – adevăratedelicii. Ucrainenii obișnuiesc, la fel cași moldovenii, să sacrifice porcii înajunul Crăciunului.

În ziua Nașterii Domnului, dedimineață, toți copiii din sat merg cuSteaua, iar gospodarii îi răsplătesc cudulciuri, colaci și bani. În acest an,doar 12 copii au venit cu Steaua la Pe-lagheia Zburliuc. ”Au fost ani cîndpregăteam cîteva coșuri bune cu nuci,bomboane, biscuiți ca să-mi ajungăpentru toți. Acum, din an în an, totmai puțini copii vin să colinde”,spune, cu regret, bătrîna, remarcîndcă nu exclude faptul că și acest obiceifrumos va dispărea cu timpul.

Romii sărbătorescCrăciunul exact ca şi moldovenii

“Nu avem obiceiuri speciale, alenoastre”, ne-a spus Semion Ibrian,consilier local, profesor de istorie,unul dintre cei mai văzuţi oameni dinVulcănești (Nisporeni), satul cu ceamai numeroasă comunitate de romi -86% din întreaga populaţie a localită-ţii. ”Romii sărbătoresc Crăciunul exactca și moldovenii”, a subliniat dînsul.

Potrivit lui Semion Ibrian, romi-lor, la fel ca și moldovenilor, le placesă se întîlnească, de sărbători, cu prie-tenii și rudele la mese copioase, încăr-cate cu de toate. Ca și moldovenii,sărbătoresc de două ori Crăciunul șiAnul Nou, doar că merg cu uratulnumai o singură dată – în seara de 13ianuarie, de Sf. Vasile.

Și tradiția de a sacrifica porcii în aju - nul Crăciunului este respectată, căci ro-mii, susţine Semion Ibrian, nu-și imagi-nează cum ar fi să nu aibă pe masa de

sărbătoare, la 7 ianuarie, ”o fripturicădin carne de porc cu mămăliguță șibrînză de oi”. Există, totuși, un obiceial lor - atunci cînd porcul este sacrifi-cat, unii obișnuiesc să-i bea din sîngelecald, căci se crede că aceasta este o mo -dalitate de reînnoire a sîngelui propriu.

De notat că romii din Vulcănești,plecaţi în lumea mare, revin acasă desărbători. E o legitate pentru ei. Eulucru sfînt să fie împreună la cele maiimportante sărbători.

Ina Landa

Obiceiuri și tradiții de Crăciun

În fotografie: Pelagheia Zburliuc din Novaia Nicolaevca.

Nisporeneanul Mihai Ciorici, deputat ales în primul Parlament democratic din RepublicaMoldova, afirmă sus şitare: „Eu nu am participatla votarea Declaraţiei deIndependenţă, dar amsemnat acest document”.

Potrivit dînsului, în ziua de 27august 1991, el se afla într-o depla-sare de serviciu în România, astfelcă nu a putut nicidecum să participela votare. A doua zi însă, a revenit înParlament și a semnat Declaraţia deIndependenţă, la fel cum au făcutmulţi alţi colegi de ai săi. „Cred căau fost cîteva zeci”, a accentuat dîn-sul. Și, ca să fie mai convingător, fos-tul deputat a menţionat că face par teși din Asociaţia „Parlamentul-90”.

Fiind întrebat de ce, totuși, îndreptul numelui său din cartea „Par-lamentul” este scris: „Nu a partici-pat la votare”, dînsul a spus că nupoate să-și explice acest fapt.

În ceea ce privește lipsa numeluisău din Decretul privind conferirea„Ordinului Republicii” unui grup dedeputați în Parlamentul RepubliciiMoldova de legislatura a XII-a –semnatari ai Declaraţiei de Inde-pendenţă, semnat de șeful statuluiNicolae Timofti pe 28 decembrie

2012, Mihai Ciorici ne-a spus că,deocamdată, nu a văzut acest decretși nu poate să se pronunţe asupralui. Totodată, a remarcat că, chiardacă nu se numără printre cei cărorale-a fost conferită cea mai înaltă dis-tincţie în stat, nu-i nici o problemă.Pînă la urmă, nu ordinul contează.

De notat că numele lui MihaiCiorici nu se regăsește nici în De-cretul președintelui Mircea Snegurdin 22 august 1996 „Cu privire ladecorarea cu distincţii de stat a de-putaţilor în Parlamentul RepubliciiMoldova de legislatura a douaspre-zecea”, prin care unui grup de 276de deputaţi semnatari ai Declaraţieide Independenţă li s-a conferit me-dalia „Meritul civic” – „cu prilejulcelei de-a cincea aniversări din ziuaadoptării Declaraţiei de Indepen-denţă și pentru meritul de a-și fiadus contribuţia la actul de procla-mare a Republicii Moldova ca statsuveran, independent și democra-tic”.

Totuși, Mihai Ciorici are medalia„Meritul civic”, pe care a primit-omai tîrziu decît colegii săi deputaţi– pe 23 decembrie 1996. Are și unordin. Președintele Vladimir Voro-nin, printr-un decret din 2 aprilie2007, i-a conferit Ordinul „GloriaMuncii” – „pentru muncă îndelun-gată și prodigioasă, contribuţie la

Peste ani, despre semnarea Declaraţiei de independenţă

Dacă poliţia nu ar fi reac-ţionat prompt, o localitatedin raionul Călăraşi s-ar fi aflat, poate şi azi, sub imperiul fricii, avînd certi-tudinea că în sat a apărutun criminal în serie.

Potrivit unui comunicat de presă alMinisterului Afacerilor Interne, în unași aceeași noapte, în unul și același sat,trei inși au violat o femeie, după careau răpit și au violat alte două tinere,una dintre care era minoră. În plus, aubătut și cîteva persoane nevinovate.

Suspecţii au fost reţinuţi de poliţiacălărășeană la scurt timp după ce oa-

menii legii au fost anunţaţi de infrac-ţiunile respective.

Este vorba de trei tineri, cu vîrstacuprinsă între 19 și 23 de ani. Aceștiași-au recunoscut vina și au povestit îndetalii despre cele întîmplate.

Astfel, în noaptea de 9 spre 10 ia-nuarie, ei au spart lacătul de la ușaunei case din sat, au intrat înăuntru, i-au bătut zdravăn pe cei doi barbaţiaflaţi în casă în acel moment: frateleși concubinul victimei. Pe femeie autîrît-o în camera vecină, unde și-aubătut joc de ea.

Li s-a părut puţin. Au trecut la oaltă casă din vecinătate. Aici au găsit

dormind mai multe persoane. Dupăce le-au maltratat pe toate, au răpit-ope nepoata proprietarei casei, o fatăîn vîrstă de 17 ani, și pe o tînără în vîr-stă de 25 de ani, ce se afla în ospeție.Le-au dus în casa unuia dintre sus-pecţi și le-au violat.

Cei trei sînt locuitori ai raionului Că-lărași, iar în noaptea cu pricina eraubeţi. Acum, sînt acuzaţi de: violare dedomiciliu, huliganism, viol, răpire depersoană, acţiuni violente cu caractersexual săvîrșite cu bună știinţă asupraunui minor. Ei riscă o pedeapsă cu în-chisoare pe un termen de pînă la 12 ani.

CĂLĂRAȘI | Lucia Bacalu

Răpiri, violuri, bătăi – toate într-un sat şi într-o noapte

A vrut să se încălzească cu o pla-pumă electrică, dar a „înfierbîntat” unbloc întreg. Este cazul unui tînăr, învîstră de 27 de ani, din Ungheni. Înseara de 13 ianuarie, el a lăsat în prizăplapuma electrică pe care o utiliza casă se încălzească și a plecat la un prie-ten. Nimeni nu știe ce s-a întîmplat înlipsa lui, dar, peste o bucată de timp,în apartamentele vecinilor a ajuns unmiros puternic de fum. Oamenii aualertat pompierii.

”Cînd am sosit la fața locului, tînă-rul încerca să stingă incendiul cu for -țele proprii”, povestește Marcel Sîrbu,șeful Unității de pompieri și salvatoria Direcţiei Situaţii Excepţionale Un-gheni. Dînsul a comunicat pentru ”Ex-presul” că primul lucru pe care l-aufăcut pompierii a fost deconectareaenergiei electrice a întregii scări undes-a produs incendiul. Numai dupăaceea au stins focul care, la acel mo-ment, a cuprins întreg patul.

„Norocul băiatului că nu dormeaatunci, cu plapuma respectivă pesteel, căci rezultatul ar fi putut fi unul tra-gic”, a accentuat Marcel Sîrbu.

Acum, cel mai probabil, tînărul va fitras la răspundere contravențională, pen-tru încălcarea regulilor de securitatecontra incendiilor la exploatarea apa-ratelor electrice. Neatenția sa a pus înpericol viața oamenilor din preajmă șiar putea să-l coste între 200 și 400 de lei.

UNGHENI| Ina Landa

Încălzire cu foc şi pară

Actual | IT25 ianuarie 2013 5

În dimineaţa zilei de 18 ianuarie, vicepreşedinteleraionului Ungheni, PetruLanga, a avut parte de osurpriză. Dînsul a fost întîmpinat de paznici şi femeile de serviciu carei-au dat o veste mai puţinîmbucurătoare: a căzutpodul din biroul său.

„S-a întîmplat ceea ce trebuia să seîntîmple și ceea ce era de așteptat”, adeclarat oficialul pentru ziarul „Ex-presul”, după care a continuat: „Dacăar fi să ne conducem după normative,actuala clădire a Consiliului raionalnu ar mai trebui să fie exploatată, căcieste într-o stare avariată”.

Chiar dacă în fiecare an se efec-tuează reparaţii curente, apa care seacumulează pe acoperișul edificiuluise scurge înăuntru. „Arhitectura clă-dirii nu permite construcţia unui aco-periș nou, care ar proteja-o. Nu sepoate interveni cînd vrei și cum vrei”,a specificat Petru Langa.

Pereţii biroului său au început sămucegăiască la finele anului trecut,astfel că, în miez de iarnă, vicepreșe-dintele raionului era nevoit să stea cugeamul deschis.

În aceeași situaţie se află, la ora ac-tuală, și biroul celui de-al doilea vice-

președinte al raionului, Iulia Pancu,astfel că nu va fi surprinzător, dacă,într-o bună zi, și aici va cădea podul.În plus, pe pereţii clădirii au început săapară fisuri tot mai mari și mai mari.

„Trebuie întreprinse măsuri de ur-genţă”, a menţionat Petru Langa, fărăsă spună care ar fi acestea.

Arhitectul-șef al raionului, FilipCatanoi, crede că, la moment, o solu-ţie ar fi trecerea întregului aparat alpreședintelui raionului în clădirea Li-ceului „Vasile Alecsandri” care, ante-rior, cu mai bine de 20 de ani în urmă,a aparţinut fostului comitet raional alpartidului comunist.

„Această clădire a avut o destinaţieadministrativă și nu este potrivită pen -tru o instituţie de învăţămînt”, a subli-niat arhitectul. În ceea ce priveșteclădirea Consiliului raional, Filip Ca-tanoi e de părere că ea necesită o re-paraţie capitală. Pentru aceasta însă enevoie de „timp, dorinţă și investiţii”.Totodată, dînsul a remarcat că arvedea pe viitor, în actuala clădire aConsiliului raional, care are o arhitec-tură interesantă, o galerie de artă.

Urmează ca o comisie specială sădecidă care vor fi pașii următori pen-tru a asigura condiţii de muncă de-cente pentru funcţionari.

Clădirea Consiliului raional Ungheniare peste 60 de ani, fiind construită înanul 1950. Potrivit lui Constantin Fu -ior, șeful Secţiei construcţii, gospodă-rie comunală și drumuri Ungheni, ul -ti ma reparaţie a acoperișului s-a făcutîn 2010, cînd, de fapt, a fost vopsitătabla ce acoperă clădirea.

UNGHENI | Natalia Junghietu

Cad podurile în Consiliul raional Ungheni

Doar 20-30 % dintre cupluri îşi planifică o sarcină. Restul, fie nu o planifică deloc, sau o planifică incomplet.Declaraţia îi aparţine Alei Baxan, şefa Secţiei perinatologie a Spitaluluiraional Ungheni.

Potrivit dînsei, cei care, chipurile,își planifică sarcina, se asigură doardin punct de vedere material, nu și alsănătăţii. „Ginecologic, femeia poatefi sănătoasă, dar ar putea exista alteprobleme de sănătate, fie un viciu car-diac, astm bronșic sau o gastrită, carear putea afecta sarcina și, implicit, să-nătatea fătului”, a subliniat doctorul,după care a venit cu recomandările derigoare: înainte de a concepe un copil,este necesar ca femeia să meargă lamedicul de familie, să treacă investi-gaţiile de rigoare. „Uneori, unelemame se supără pe mine cînd le tri-mit la medicul de familie. Dar așa ecorect, căci ar putea avea o patologiepe care eu, ca medic ginecolog, nupot s-o depistez doar din privire”, facedînsa o remarcă.

O planificare neprofe-sionistă poate duce la consecinţe grave

Așa s-a întîmplat recent cu o fe-meie în vîrstă de 26 de ani din Un-gheni. Planificîndu-și sarcina „doar încapul ei”, vorba doctorului, a ajuns latrei avorturi spontane în ultimii doi

ani. Numai după aceasta s-a adresatmedicului pentru investigaţiile nece-sare unei gravide. Dar și de dataaceasta, mult prea tîrziu - la mijloculsarcinii, cînd apăruseră complicaţiinedorite și unica salvare era întreru-perea acestei sarcini. „Sper că a înţelescare este riscul și care sînt consecin-ţele. O asemenea atitudine prezintăun grav pericol pentru sănătatea co-pilului care urmează să se nască. Încazul despre care v-am vorbit, chiardacă se năștea, micuţul nu ar fi avutnici o șansă să trăiască”, a explicat AlaBaxan.

Referindu-se la avorturile spon-tane, dînsa a menţionat că „natura îșiface întotdeauna treaba”. „Considercă, în cazul în care sarcina se terminăcu un avort spontan, trebuie, oare-cum, să-i mulţumim naturii, pentrucă ne scutește de o sarcină care ar aveaulterior urmări nedorite”, spune șefasecţiei perinatologie, menţionînd căastfel își liniștește și pacientele. Dar,după primul avort spontan, atenţio-nează dînsa, este necesar ca femeia săse adreseze imediat specialiștilor pen-tru investigaţiile ce se impun și uneventual tratament.

Medicii specialişti vin în ajutor

Atunci cînd vine vorba de sănăta-tea reproductivă, educaţia trebuie în-cepută din fragedă copilărie – așasusţin medicii. Potrivit lor, cel mai im-portant rol în acest sens îl joacămama. „Începînd cu vîrsta de șase ani,

copilul trebuie să fie informat despreunele aspecte ale sănătăţii reproduc-tive. Spre exemplu, atunci cînd în-treabă cum a apărut pe lume, trebuiesă i se spună clar că din burtică și nudin varză sau că l-a adus barza”, subli-niază Ala Baxan, remarcînd că, ori-cum, copilul va afla din altă parte, darexistă riscul ca informaţia să fie dis-torsionată și să aibă un impact negativasupra lui.

Pentru o informare mai bună, me-dicii ginecologi ai Centrului perina-tologic fac deplasări frecvente însatele raionului, merg în școli, infor-mînd copiii despre sănătatea repro-ductivă, despre planificarea familiei.În această activitate sînt implicate șicadre medicale din instituţiile școlare.

Şi pedagogii vorbescdespre sănătatea reproductivă

Potrivit Galinei Gheorghiţă, șef-adjunct al Direcţiei învăţămînt, tine-ret și sport Ungheni, în instituţiile deînvăţămînt din raion se discută multdespre de sănătatea reproductivă. „Înacest an, diriginţii și-au inclus în pla-nul de activităţi și subiecte legate desănătatea reproductivă, așa că subiec-tul dat nu este lăsat în umbră”, a ac-centuat dînsa, subliniind că acestediscuţii sînt foarte importante atîtpentru adolescenţi, cît și pentru ceimai mici, pentru că „se face o educa-ţie sexuală corectă”.

UNGHENI | Natalia Junghietu

Planificarea unei sarcini nu trebuiesă fie doar în „capul” femeii

Nisporenenii ies la rampăUnul este din Găureni. Altul din Grozești. Ambii sînt din raionul Nisporeni și au

ajuns, pentru prima oară, acum doi ani, în Parlamentul Republicii Moldova. Primul– pe listele Partidului Liberal Democrat, al doilea – pe listele Partidului Democrat.

Este vorba de Maria Ciobanu și, respectiv, Vlad Plahotniuc.Chiar dacă sînt pămînteni, chiar dacă fac parte din aceeași alianţă, Maria Cio-

banu i-a cerut răspicat lui Vlad Plahotniuc să demisioneze din funcţia sa de prim-vicepreședinte al Parlamentului. S-a întîmplat pe 21 ianuarie, în cadrul ședinţeiextraordinare a Parlamentului.

“Domnule Plahotniuc, vă cunosc bine părinții, îi respect sincer. Nu îmi este ușorazi să vă îndemn, dar am să o spun: lăsați politica, pentru început coborîți din pre-zidiul Parlamentului, iar apoi căutați-vă de afacerile dumneavoastră”, i s-a adresatdînsa pămînteanului său.

Acuzaţiile Mariei Ciobanu au curs gîrlă. “Pe exemplul domnului Plahotniuc m-amconvins că se poate să sfidezi o lume, să crezi că bogăția pe care o ai îți permite săcontrolezi “tot ce mișcă-n țara asta...”, a spus dînsa, după care i-a dat un sfat: “Dacăvreți cu adevărat binele Republicii Moldova, cetățenilor ei, partidului din care facețiparte și coaliției de guvernare - uitați de visurile dumneavoastră onirice (haluci-nante) de a fi stăpîn pe viață și destine. Cu bani și frică nu faci politică”.

În final, Maria Ciobanu a mai spus: “Dacă am admite, prin absurd, că totul ce sevorbește despre Vlad Plahotniuc este o percepție greșită, generată de dușmanii dum-nealui, oricum ar trebui să-și dea demisia, pentru că imaginea pe care o creează Re-publicii Moldova este una contraproductivă pentru vectorul nostru european”.

Vlad Plahotniuc, deocamdată, a rămas rece la spusele dînsei: nici nu a comentat,nici nu i-a răspuns.

NISPORENI | Lucia Bacalu

Biroul vicepreşedintelui raionului Ungheni în dimineaţa

zilei de 18 ianuarie

Endava Moldova achită în bugetulMoldovei impozite şi taxe de peste 5milioane de lei pe an. Ceea ce înseam -nă că fiecare angajat al Endava asi -gură cu pensii cel puţin 3 persoane înetate. Cu 250 de angajaţi, numărul depensii medii pe care statul le plăteşteindirect, din banii Endava, ajunge laaproximativ 800 de pensionari

Am discutat cu Nicolae Godiac,Director Operaţional, Endava Mol -dova ca să aflăm mai multe detalii des -pre si tuația sectorului IT în Moldova șicomponentele reușitei unei compa niide succes.

Anul 2012 a fost un an bun pentrusectorul tehnologiilor informaţionale.Guvernul a menţinut facilităţile fiscalepentru companiile din domeniu, iar lasolicitarea acestora, a mărit numărulde locuri cu finanţare din bugetul destat a studenţilor admişi la specia li tă -ţile cu profil IT.

Cea mai bună investiție este investiția în educaţie

Compania Endava derulează prog -rame de internship pe parcursul în-tregului an, în care studenţi sauproaspăt absolvenţi, fac un stagiu de3 luni. În anul 2012 au fost 35 de in-terni, iar dintre aceştia, 25 au primitoferte de angajare. Cel mai recentprogram de internship a început la 19noiembrie 2012, iar următoarele suntplanificate să înceapă la 11 martie şi,respectiv, 1 iulie 2013.

Compania susţine constant eveni-mentele IT care se organizează la Chi -şinău, atât financiar, cât şi cu experţi.Pentru prima dată în Moldova, a fostorganizat, de către ATIC, evenimentulCode Camp, o conferinţă IT pentru stu -denţi şi profesionişti IT. Endava a con-tribuit la organizarea conferinţei, prinasigurarea prezenţei în calitate de spea -keri a unora dintre cei mai buni spe ci -aliști ai săi din oficiul din Chișinău, darși din oficiile din România.

Endava Moldova a organizat peparcursul anului 2012 mai multe do -naţii, care să facă mai uşoară instru-irea tinerilor IT-şti. Cea mai importantăa fost echiparea cu mobilier a 3 labo-ratoare de la Facultatea Calculatoare,Informatică şi Microelectronică (FCIM)de la Universitatea Tehnică a Moldo -vei. Au fost aduse 42 de laptopuri, învaloare de peste 4,300 de lire sterlineşi 80 de mese în valoare de 8,000 delire. Compania planifică să organizezestagii de practică pentru studenţi,chiar la Universitate, pentru ca de in-struire să poată beneficia cât maimulţi studenţi.

Succesul în 9 niveleCel mai important eveniment pen-

tru companie şi angajaţii săi a fost des -chiderea, la 2 octombrie, a noului ofi -ciu cu 9 nivele, care va permite creş te -

rea constantă a numărului de anga jaţiîn următorii ani.

Endava Moldova a avut o creşteresemnificativă, circa 25% în ultimul an.Numărul de angajaţi a crescut de la200 la 250. Chiar şi aşa, obiectivul nos -tru este să atingem o creştere de celpuţin 30% pe an, în următorii 3 ani.Avem clienţi cu renume mondial, pen-tru care este nevoie de persoane foar -te calificate. Pentru asta am creat maimulte programe de training şi dez vol -tare profesională a angajaţilor. Totuşi,cea mai mare creştere a avut-o echi -pa de testare, care a înregistrat o creş -tere de 40%.

Clienții noștriLa moment, compania livrează din

Moldova în jur de 50 de proiecte, ma-joritatea pentru clienți din sectorul fi-nanciar şi servicii online din SUA şiMarea Britanie, dar și proiecte desti-nate clienţilor locali din sectorul ban-car şi cel public.

Cultura corporativă – o componentă a succesului

Endava Moldova are o cultură cor -porativă bogată. În 2012 au fost mar-cate în echipă mai multe evenimente,de la acțiuni de voluntariat la eveni-mente sportive. Cel mai recent a fostorganizat de Crăciun, iar la evenimentau fost invitaţi angajaţii, cu parteneriide viaţă. Şi cei 130 de mici endavişti,copiii angajaților Endava, au primitcadouri de la Moş Crăciun.

Printre succesele Endava din 2012este şi câştigarea competiţia IT Cup,desfăşurată între echipele companiilorIT din Moldova. „Endava oferă anga -ja ților multe oportunității de socializareși organizăm activități prin care să-i în -curajăm pe angajați să fie activi. Avemo echipă de fotbal, care participă la com -petiţii, avem un campionat intern de te -nis, organizăm concursuri de foto gra -fie şi un campionat intern de kar ting. Înplus, noi le oferim în pachetul de be -neficii rambursarea unei părți din chel-tuielile de sport. Este vorba despreînot, fitness, tenis, în funcţie de pre fe -rinţele angajatului.

Citaţie publicăJudecătoria Călăraşi solicită prezenţa cetăţeanului Axionov Svetlana, cu ultimul domiciliu

str. Ştefan cel Mare 2, ap. 20, Călăraşi, pentru data de 11.02.2013, ora 9.30, la şedinţa ju di -ciară (or. Călăraşi, str. Alexandru cel Bun 153, bir. 8, Judecătoria Călăraşi), în calitate de pîrîtpe cauza civilă privin decăderea din drepturile părinteşti la cererea Autorităţii tutelare Călăraşi.

Judecător, P. Codreanu

Endava Moldova: 2012 – un an bun pentru sectorul IT

P

Fragmentarium25 ianuarie 20136

De Ziua naționalăa culturii

Pentru cei 27 de angajați ai Pa-latului culturii din Ungheni, 15 ia-nuarie a fost o zi de bilanț a ac ti vi-tății lor pentru anul 2012.

„Ziua națională a culturii esteun bun prilej de a face o trecere înrevistă a realizărilor noastre”, a sub -liniat Aliona Leșanu, directoareaPalatului culturii, accentuînd căanul 2012 a fost rodnic. 19 colec-tive artistice de aici au susţinut cusucces cel mai important examen –atestarea, iar 9 dintre ele au titlul„model”, ceea ce face ca Palatul cul-turii din Ungheni să se numereprintre instituţiile de categorie su-perioară din republică. „Mă mîn-dresc că am alături o echipă de pro -fesioniști, de oameni dedicați cul-turii. Împreună, facem o muncăfrumoasă”, a subliniat directoarea.

Alexandru Ambros, primarul deUngheni, a ținut cu tot dinadinsulsă fie, în acea zi, alături de angajaţiiPalatului culturii, mărturisindu-lecă ţine mult la această instituţie.Drept confirmare, a adus și o cifră:în ultimii cinci ani, pentru repa ra ți -ile de aici s-au investit 11 milioane delei. Dînsul a dat asigurări că primă-ria va face tot posibilul și în continu -are să atragă surse extrabugetare pen -tru buna funcționare a Palatului.

Pentru şi despre Eminescu

Ce știu copiii despre Mihai Emi-nescu? Iată întrebarea la care și-adorit să afle răspunsul Rodica To -ma, directoarea Casei Limbii Ro-mâne din Ungheni, pe 16 ianuarie,la o zi de cînd s-au împlinit 163 deani de la nașterea lui Mihai Emi-nescu.

În acea zi, opt echipe de elevidin instituțiile de învățămînt dinraion și-au dat întîlnire, pentru a luaparte la un concurs literar dedicatcelui supranumit ”geniul literaturiiromânești”.

Concurenţii au demonstrat ju-riului că sînt cunoscători ai opereieminesciene la modul cel mai se-rios, iar poeziile poetului le stu-diază cu plăcere la orele de limbă șiliteratură română. Cei mai pregătițis-au dovedit a fi elevii de la liceele”Gheorghe Asachi”, ”Ion Creangă”din Ungheni și ”Dimitrie Cante-mir” din Cornești.

Toți participanții la concurs auprimit la final cîte o diplomă dinpartea directoarei Casei Limbii Ro-mâne.

O notă aparte a dat evenimen-tului evoluţia ansamblului vocal”Vîrsta de aur” și a elevilor de lașcoala de muzică din Ungheni, careau cîntat doar pe versurile lui Emi-nescu.

UNGHENI | Ina Landa

Paradoxuri legislative sau mofturi ale unora pentru a acumula bani?

La finele anului 2012, în confor-mitate cu hotărîrea Consiliului co-munal Răciula, a fost procurat unautoturism de serviciu nou demarca „Dacia-Sandero”. Potrivitcontractului de vînzare-cumpărare,spune primarul de Răciula, ȘtefanTemţunic, automobilul este în per-fectă stare de funcţionalitate. Maimult decît atît, conform prevederi-lor aceluiași contract, companiaoferă o garanţie de trei ani.

„Ei bine, susţine primarul, prin-tre multiplele formalităţi ce se cerrespectate pentru înregistrarea au-toturismului se numără și... testareatehnică la o staţie specializată. Înfond, nu contează cei 120 de lei, cîtcostă această testare, ci faptul că,din start, procedura respectivă, obli -gatorie, după cum mi-a comunicatexpertul staţiei, este un non-sens.Căci mașina, fabricată în luna de-cembrie a anului trecut, abia dacăa parcurs cîteva zeci de kilometri”.

Primarul răciulean s-a declaratfoarte surpins de acest paradox,care seamănă leit cu o formă latentăde acumulare de bani de către uniicare nu mai știu cum să-și rotun-jească bugetele pe contul contri-buabililor.


În perioada 8-10 februarie 2013,Primăria orașului Ungheni, Școa lade Sport și Clubul de Șah orga ni -zează Campionatul ora șu lui Un ghenide șah.

Sînt invitați să parti cipe toți do-ritorii.

Stimaţi angajaţi ai Procuraturii,

În numele Primăriei orașuluiUngheni și al meu personal, văadresez cele mai sincere felici-tări cu ocazia Zilei lucrătoruluiProcuraturii care, devenind o bu -nă şi trainică tradiţie, s-a înscristemeinic în calendarul sărbători-lor profesionale.

Procuratura este o instituţiein dispensabilă într-un stat dedrept, constituind o garanţie ajus tiţiei echitabile şi a asigurăriisupremaţiei legii. Persoaneleaflate în serviciul Procuraturii auo respon sabilitate aparte în sta-bilirea ade vărului judiciar. Astfel,de efici enţa activităţii procurorilordepinde siguranţa societăţii,apărarea drepturilor şi interese-lor oamenilor.

În această zi semnificativă,adresez lucrătorilor Procuraturiimultă sănătate, prosperitate şirealizări remarcabile în mun cape care o desfășurați.

Cu respect, Alexandru Ambros,

primarul oraşului Ungheni

Ziua lucrătorului procuraturii îmi oferă prilejul de a reitera aprecierea pen-tru devotamentul, abnegaţia şi principialitatea de care dau dovadă cei dedicaţiacestei profesii în exercitarea atribuţiilor cu care sînt învestiţi prin lege, întruprotejarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale persoanei, precum şi pentrucontribuţia adusă la înfăptuirea actului de justiţie în raionul nostru.

Astfel, de eficienţa activităţii procurorilor depinde atît siguranţa societăţii, cîtşi creşterea integrităţii şi credibilităţii sistemului juridic naţional.

Eforturile depuse pe parcursul ultimilor ani în vederea reformării Procuraturiiau o pondere aparte în consolidarea autorităţii instituţiei, însă numai o atitudinecorectă, onestă şi un comportament ireproşabil din partea tuturor colaboratorilorProcuraturii va determina reaşezarea acesteia în sistemul de valori al societăţii.

În această zi semnificativă, Consiliul raional Ungheni şi eu personal, adre-săm lucrătorilor Procuraturii raionulu Ungheni urările noastre de bunăstare,prosperitate şi le dorim multă sănătate şi realizări remarcabile în munca dificilăpe care o desfăşoară.

Cu profund respect, Iurie Toma, preşedintele raionului Ungheni

Profesori de limbi străineCentrul de formare continuă

al CCI Ungheni caută pentru co-laborare profesori de limbi stră-ine: franceză, engleză, italiană,germană, spaniolă.

Telefon: 068690907, 079614335

Furtunile nu ne vor speria dacăavem rădăcini adînci. Pentru aceastatrebuie să căutăm acele valori care nehrănesc și să abandonăm „valorile” carene usucă și ne cer mereu și mereu să lehrănim cu vitalitatea noastră.

Funcţiile de conducere conferă pu-tere. Or, puterea acţionează asupra oa-menilor asemeni unui drog. Odată ce aigustat din ea, o vei dori mereu și mereu.Dacă vrei să vezi caracterul real al unuiom, dă-i putere, adică - o funcţie. Pute-rea conferită de funcţiile de conducereaduce cu sine o stare de ameţeală, ostare în care îţi pierzi treptat luciditatea,bunul simţ, raţiunea și, nu în ultimulrînd, sufletul. Iată de ce aproape toţi seschimbă văzînd cu ochii, imediat ce aufost investiţi într-o funcţie.

Puterea însă aduce și mult stress,mai ales oamenilor nepregătiţi dinpunct de vedere psihic. Dar există șiunii rezistenţi la stres - datorită nesim-

ţirii lor. Sînt complet insensibili la oriceresponsabilitate, sînt incapabili să segîndească la consecinţele faptelor lor.

După cum arată vremurile de azi, arfi indicat să trecem de la arta de a trăi laarta de a supravieţui, ceea ce ar fi o recu -noaștere a declinului nostru ca oamenide omenie. Este și dificil și, oare cum,utopic să vorbim despre o artă de a trăiîntr-o ţară în care nivelul de educaţie ascăzut foarte mult. A face o artă dinmodul în care trăiești, a deveni o mîn-dreţe de om presupune un nivel cevamai ridicat de educaţie. Nu mă refer laerudiţie, ci la bunul simţ.

Ne doare să recunoaștem în mod ofi -cial realitatea, faptul că am devenit o na-ţiune cu un înalt nivel de nesimţire și pros -tie, dar cu pretenţii de oameni nobili.

Dar nu-i totul pierdut. În fiecare omexistă încă o tendinţă naturală de a fi omde omenie. Din păcate, la modă este șme -cheria, grosolănia, nesimţirea, tupeul.

Legendă veche spune că, mai de-mult, oamenii erau buni. Dar au profitatatît de mult de puterea divină din ei,încît Brahma – stăpînul tuturor zeilor –a decis să le ia această putere și să o as-cundă într-un loc unde va fi imposibilde găsit. Tot ce i-a rămas să facă era săgăsească ascunzătoarea potrivită. A fostconvocat consiliul zeilor pentru a se gă -si soluţia. Zeii au sugerat: “De ce să nuîngropăm puterile omului în pămînt?”.Brahma a răspuns: “Nu, nu vom face asta,pentru că omul va săpa adînc și le va găsi”.

Atunci, zeii au spus: “In acest caz, săle trimitem divinitatea pe cel mai adîncfund al oceanului”. Brahma a răspunsdin nou: “Mai devreme sau mai tîrziu,omul va explora adîncurile oceanului și,cu siguranţă, o va găsi și o va aduce lasuprafată”.

Zeilor nu le-a rămas decît să conclu-zioneze: “Nici pămîntul, nici oceanulnu sînt locuri unde puterea divină să fie

în siguranţă. Alte idei de ascunzătoarenu mai avem”. Brahma a exclamat dintr-o dată: “Iată ce vom face cu divinitateaomului! O vom ascunde adînc în inte-riorul lui, pentru că este singurul locunde nu o va căuta”.

Morala: “Omul caută în toata lu -mea, explorează, urcă și sapă, cău-tînd ceva ce a fost în tot acest timpînăuntrul lui”.

Totul este înăuntrul tău…De la A pînă la Z | Ala Mutilică

Primul şi UNICUL Centru Comercial Distractiv

„City Mall” din Călăraşidă în arendă spaţiu comercial

şi pentru birouri.La noi găsiţi cele mai bunecondiţii de activitate şi cele

mai avantajoase preţuri!Adresa: or. Călăraşi, str. Mihai

Eminescu 23Telefon: 069141616

Atenție!Centrul medical

”Pro-Diagnostic” și-a schimbat sediul

pe adresa: or.Ungheni, str.Vasile Lupu, 8.

Telefoane de contact: 023630220; 079039078.

Codare contra consumului de alcool

Psihoterapie PsihoanalizăDoctor Galina Aparu

Servicii licențiateor. Ungheni,

str. Barbu Lăutaru, 26, of. 208

Programare la tel.: 079521319

ANGAJĂM ÎN CHIŞINĂUMUNCITORI

LA O FIRMĂ DE PRODUCERE A GARDULUI DIN BETON

ŞI A PLĂCILOR DE TROTUAR - LACATUŞ-SUDOR

- ELECTRICIAN

mob. 060011644

Compania de construcţii „Glorinal” SRLANGAJEAZĂ în Chişinău:

- zidari; - dulgheri;- fierari; - lăcătuşi; - tencuitori;- muncitori necalificaţi.

Telefoane de contact: Fix 022 854481 Mob. 068575951

Vînd apartament cu 3 odăi în Ungheni, etajul 3/5,

cotileţ, încălzire autonomă. Telefon: 023631053.

Mob.: 078098743

Vînd teren pentru construcții în centrul orașului Ungheni,

4,6 ari.Telefon: 069264162.

Programe TV | Publicitate25 ianuarie 2013 7

Luni, 28 ianuarieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Baştina 7.10,8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 17.15“SECRETARUL” 10.45 Respiro 11.00Bună seara! 12.00 Vedete la bis13.10, 18.30 Desene animate 13.40Cultura azi 14.10 “A DOUA ŞANSĂ”16.00 Picături de “Dor” 16.20 Fotbalnon-stop 18.00 Petalo romano 19.00Mesager 19.40 Povestea de seară19.55 Moldova în direct 21.25 Dor22.20 Templul muzicii 23.00 “CUMSĂ SPUI ADIO”. PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Ora"9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Pri -mele ştiri" 9.15 Teleshopping 9.50

"Жить здорово!" 10.55 "Модныйприговор" 12.10, 15.10, 18.15 Но-вости 12.25 "Время обедать!"13.00 "Доброго здоровьица!" 14.00Другие новости 14.30 "Понять.Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00Премьера. "ТЫ НЕ ОДИН" 16.30"Дешево и сердито" 17.10 "НЕРАВ-НЫЙ БРАК" 18.50 "Давай поже-нимся!" 19.55 "Пусть говорят" 21.40"Время" 22.15 "ВИКТОРИЯ".

Marţi, 29 ianuarieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Petalo romano6.45 Respiro 7.10, 8.15 Bunădimineaţa! 9.10, 17.15 “SECRE-TARUL” 10.00, 13.10, 18.30 Desene

animate 11.00, 19.55 Moldova în direct12.00 Accente economice 12.30 WorldStories 14.10, 15.00 Documentar14.40 Chişinăul de ieri şi de azi 15.55Ring star 18.00 Găgăuz ogea 19.00Mesager 19.40 Poveste 21.25 Dialogsocial 21.45 Legendele muzicii 22.20Cultura azi 23.05 “A DOUA ŞANSĂ”PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Ora"9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00"Primele ştiri" 9.15 Teleshopping 9.50"Жить здорово!" 10.55 "Модныйприговор" 12.10, 15.10, 18.15 Ново-сти 12.25 "Время обедать!" 13.00"Доброго здоровьица!" 14.00 Дру-гие новости 14.30 "Понять. Про-стить" 15.30 "Хочу знать" 16.00Премьера. "ТЫ НЕ ОДИН"16.30

"Дешево и сердито"17.10 "НЕРАВ-НЫЙ БРАК" 18.50 "Давай поже-нимся!" 19.55 "Пусть говорят" 21.40"Время" 22.15 "ВИКТОРИЯ".

Miercuri, 30 ianuarieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Găgăuz ogea6.45 Respiro 7.10, 8.15 Bună di mi -neaţa 9.10, 17.15 “SECRETARUL”10.00 “POCAHONTAS”. Desene an-imate 10.30 Ştiinţă şi inovare 11.00Moldova în direct 12.00 Baştina 12.45În ritm de dans 13.10, 18.30 Ander-sen povestitorul. Desene animate13.40 Petalo romano 14.10, 23.10 “ADOUA ŞANSĂ” 15.05, 22.20 Docu-mentar 15.35 Videoteca copiilor

15.50 Magazinul copiilor 16.25 PrinIstorie – spre Victorie 18.00 Svita -nok 19.00 Mesager 19.40 Poveste19.55 Moldova în direct 21.25Moldovenii de pretutindeni.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "PrimaOra" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00,21.00 "Primele ştiri" 9.15 Teleshop-ping 9.50 "Жить здорово!" 10.55"Модный приговор" 12.10, 15.10,18.15 Новости 12.25 "Время обе-дать!" 13.00 "Доброго здоровь-ица!" 14.00 Другие новости 14.30"Понять. Простить" 15.30 "Хочузнать" 16.00 "ТЫ НЕ ОДИН" 16.30"Дешево и сердито" 17.10 "НЕ-РАВНЫЙ БРАК" 18.50 "Давай по-женимся!" 19.55 "Пусть говорят"21.40 "Время" 22.15 "ВИКТОРИЯ".

Joi, 31 ianuarieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Svitanok6.45 În ritm de dans 7.10, 8.15Bună dimineaţa 9.10, 17.15 “SEC-RETARUL” 10.00 “POCAHON-TAS”. Desene animate 10.30Natura în obiectiv 11.00, 19.55Moldova în direct 12.00 O seară înfamilie 13.10, 18.30 Desene ani-mate 13.40 Găgăuz ogea 14.10,23.05 “A DOUA ŞANSĂ” 15.50Părinţi şi copii 16.20 Erudit cafe18.00 Vector European 19.00Mesager 19.40 Poveste 20.50Super-loto “5” din “35” 21.25 Artelier22.20 Reporter de gardă 22.45 “Unsfert de vorbă” cu Ilona Spătaru.

PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Ora"9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00"Primele ştiri" 9.15 Teleshopping 9.50"Жить здорово!" 10.55 "Модный при-говор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости12.25 "Время обедать!" 13.00 "Доб-рого здоровьица!" 14.00 Другие но-вости 14.30 "Понять. Простить" 15.30"Хочу знать" 16.00 "ТЫ НЕ ОДИН"16.30 "Дешево и сердито" 17.10"НЕРАВНЫЙ БРАК" 18.50 "Давайпоженимся!" 19.55 "Пусть говорят"21.40 "Время" 22.15 "ВИКТОРИЯ".

Vineri, 1 februarieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Cuvintelecredinţei 7.10, 8.15 Bună dimineaţa!9.10, 17.15 “SECRETARUL” 10.00Moldova în direct 11.00, 13.10 TENIS.Cupa Davis. Moldova-Ungaria 15.30,18.30 Andersen povestitorul. Deseneanimat16.00 Vector European 16.30Documentar 18.00 Accente econom-ice 19.00 Mesager 19.40 Povestea deseară 19.55 Bună seara! Talk show21.25 Portrete în timp 22.20 Fii tînăr!23.05 “A DOUA ŞANSĂ” PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Ora"9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Pri me -le ştiri" 9.15 Teleshopping 9.50 "Жить здо-рово!" 10.55 "Модный приговор" 12.10,15.10, 18.15 Новости 12.25 "Времяобедать!" 13.00 "Доброго здоровь-ица!" 14.00 Другие новости 14.30 "По-нять. Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00"Ералаш" 16.40 "Жди меня" 18.50"Человек и закон" 19.55 "Поле чудес"21.40 "Время" 22.15 "КАВКАЗКАЯ ПЛЕН-НИЦА, ИЛИ НОВЫЕ ПРИКЛЮЧЕНИЯШУРИКА" 23.45 "Вечерный Ургант".

Sîmbătă, 2 februarieTVM6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10“PRĂBUŞIREA ÎN ANZI” 8.05 Vedetela bis 9.10 “POCAHONTAS”. Deseneanimate 10.00 Magazinul copiilor10.30 Părinţi şi copii 11.00 Casa mea11.35 “Un abecedar bizar”. Spectacol12.35 Ansamblul de dansuri sportive“Codreanca” 13.00 TENIS. CupaDevis. Moldova-Ungaria 15.30, 16.00Documentar 16.30 La mulţi ani! 17.15Studio Art Plus 17.50 “Un sfert devorbă” cu Ilona Spătaru 18.10 Erudit

cafe 19.00 Mesager 19.35 Poveste19.50 O seară în familie 21.25 WorldStories 22.20 “REŢEAUA”. PRIME TV6.00 Новости 6.10 "ВОЗМЕЗДИЕ"8.20 "Играй, гармонь любимая!"9.00 "Умницы и умники" 9.45 "Словопастыря" 10.00, 12.00, 13.00, 18.00Новости 10.15 Teleshopping 10.30"Смак" 11.05 Великая война "Ста-линград" 12.15 "ГОРЯЧИЙ СНЕГ"14.00 "Последние 24 часа. ГеоргийЖуков" 15.15 "Город в огне" 16.00Рождение легенды "Кавказкаяпленница" 16.55, 18.20 "КАВКАЗ-КАЯ ПЛЕННИЦА, ИЛИ НОВЫЕПРИКЛЮЧЕНИЯ ШУРИКА" 18.40"Леонид Гайдай. Великий пере-смешник" 19.25 "ОПЕРАЦИЯ Ы,ИЛИ ДРУГИЕ ПРИКЛЮЧЕНИЯ ШУ-РИКА" 21.00 "Primele ştiri" 21.25"Время" 21.50 "Сегодня вечером"23.25 "ПЁС БАОБОС И НЕОБЫЧ-НЫЙ КРОСС", "САМОГОНШИКИ".

Duminică, 3 februarieTVM6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.15Documentar 7.15 Cuvintele Credinţei8.00 Templul muzicii 8.40 Dialog so-cial 9.00 “POCAHONTAS”. Deseneanimate 9.55 Ring Star 10.55, 11.35TENIS. Cupa Devis. Moldova-Un-garia 11.00 Prin istorie – spre victorie!13.00 Portrete în timp 13.30 Natura înobiectiv 14.00 Baştina 14.45 NicolaeBotgros la 60 de ani 16.25 Filler 16.30La mulţi ani! 17.15 Cultura azi 18.00La noi în sat 18.40 Loteria “Milioanepentru Moldova” 19.00 Mesager19.35 Poveste 19.50 Vedete la bis21.20 Săptămîna sportivă 22.20“PRĂBUŞIREA ÎN ANZI”. PRIME TV6.00 Новости 6.10 "Лев ЛещенкоюНи минуты покоя" 7.05 "ДЕЛОВЫЕЛЮДИ" 8.30 "Служу Отчизне" 9.00"Здоровье" 10.00, 12.00 Новости10.15 Teleshopping 10.30 "Непутёвыезаметки" 10.45 "Пока все дома" 11.30"Фазенда" 12.20 "Игорь Квашаю Лич-ная боль" 13.15 "ТОТ САМЫЙ МЮНХ -ГАУЗЕН" 15.30 "Леонид Гайдай.Ве ликий пересмешник" 16.15 "ОПЕ-РАЦИЯ Ы" и другие приключения17.50 "Самая обаятельная и привле-кательная" 19.15, 22.50 "Золотойграмафон" 21.00 "Sinteza săptămînii"21.40 Воскресное "Время".

Sîntem alături de colega noastră, Larisa Bocănesco, la mareadurere cauzată de trecerea în nefiinţă a mamei sale, VeraSuslova. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Sincere condole -an ţe familiei îndoliate.

Biblioteca publică „Dimitrie Cantemir” Ungheni

CONDOLEANȚE

ANUNŢSecţia Raională Cultură şi Turism Unghenianun ţă concurs pentru ocuparea funcţiei pub-lice vacante de specialist.Scopul şi sarcinile de bază:- elaborarea şi realizarea programelor raionalede dezvoltare a culturii şi turismului cultural;- asigură respectarea şi aplicarea legislaţiei învigoare în domeniul culturii şi turismului;- fundamentează şi propune concepte şi pro-grame de activităţi şi cheltuieli necesare pentrudezvoltarea serviciilor culturale, oferite decasele şi căminele de cultură din raion;- organizează activităţi de promovare şi valori-ficare a produsului turistic cultural al raionului;- asigură participarea la diverse expoziţii cutematică turistică;- acordă asistenţă de specialitate în vedereaorganizării activităţii caselor şi căminelor decultură din raion;- prezintă raportul anual şi informaţii organelorsuperioare legate de activitatea caselor şicăminelor culturale.Bibliografia concursului:- Constituţia Republicii Moldova;- Legea nr.158-XVI din 4 iunie 2008 cu privirela funcţia publică;- Legea nr.436 din 28 decembrie 2006 privindadministraţia publică locală;- Legea culturii nr.413 din 27 mai 199;

- Legea cu privire la organizarea şi desfă şu ra -rea activităţii turistice în Republica Moldovanr.352 din 24 noiembrie 2006.La concurs pot participa persoane cu studii su-perioare în domeniu, cetăţeni ai Republicii Mol -do va, care posedă limba de stat şi au abilităţide utilizare a calculatorului (Word, Excel, Inter-net), cu o vechime în domeniu de cel puţin 5 ani. La concurs urmează a fi prezentate urmă -toa rele documente:- formularul de participare la concurs;- copia buletinului de identitate care confirmăcetăţenia Republicii Moldova;- copiile diplomelor de studii şi ale certificatelorde absolvire a cursurilor de perfecţionare pro -fe sională şi/sau specializare;- copia carnetului de muncă;- cazierul judiciar.Copiile documentelor prezentate pot fi autentifi-cate de notar sau se prezintă împreună cu do -cu mentele originale pentru a verifica veridicita -tea lor. Documentele se prezintă la comisia de organi-zare a concursului în decurs de 15 zile calen-daristice din ziua publicării în presă a pre zen- tului anunţ, pe adresa: or. Ungheni, str. M. Eminescu 39.Lista candidaţilor admişi la concurs se va plasa pepagina web: www.cultura-ungheni.md şi pe pa -no ul informaţional al Secţiei Cultură şi Turism.

Citaţii publiceJudecătoria Călăraşi solicită prezenţa cetăţeanului Melendra Adrian Andrei, a.n.24 noiembrie 1979, cu ultimul domiciliu în s. Sadova, r. Călăraşi, pentru datade 19.02.2013, ora 11.00 la şedinţa judiciară (or. Călăraşi, str. Alexandru celBun 153, bir. 2) în calitate de pîrît în cauza civilă privind contestarea paternităţii,intentată la cererea Veveriţa Natalia Teodor.În caz de neprezentare, cererea va fi examinată în lipsa dumneavoastră.

Judecător, Ion RaropuJudecătoria Călăraşi solicită prezentarea cetăţeanului Poştaru Alexandru Con-stantin, a.n. 18.09.1993, cu ultimul domiciliu în s. Hogineşti, r. Călăraşi, pentru datade 19.02.2013, ora 14.00, la şedinţa judiciară (or. Călăraşi, str. Alexandru cel Bun153, bir. 9) în calitate de pîrît pe cauza civilă privind încasarea prejudiciului cauzatde un izvor de pericol sporit, intentată la cererea reclamantului Grădinari Victor.

Judecător, Marcel JuganariJudecătoria Călăraşi solicită prezenţa cetăţeanului Podgurschi Mihail, pentrudata de 12 februarie, ora 9.00, la şedinţa judiciară (or. Călăraşi, str. Alexandrucel Bun 153, bir. 7) în calitate de pîrît pe cauza civilă privind decăderea din drep-turile părinteşti, intentată la cererea Podgurschi Ecaterina.

Judecător, Valentina Criucicova

Diverse | Natalia Junghietu25 ianuarie 20138

Doi păstori merg la un restaurantmediteranean. După ce citesc meniul, îlîntreabă pe chelner:

- Domnule dragă, ce sînt aceleafructe de mare?

- Caracatiţă, calamar, rac, creveţi,răspunde chelnerul.

- Apoi, bag de seamă, zice unul din-tre păstori, după cum spui dumneata,vulpea, ursul și lupul îs fructe de pă-dure!

Vine soţul acasă beat. Soţia îl aș-teaptă în prag nervoasă, cu o tigaie înmînă. Soţul se uită lung la ea și îi spu -ne liniștit:

- Dragă, du-te și te culcă, nu mi-efoame!

Ion își plimba, într-o seară, cîinele.Mergînd agale, la un moment dat, treceprin faţa lui Gheorghe. Acesta, văzîn -du-i, stri gă:

- Da bine mă, unde duci porcul ăla?- Mă, tu ești nerod, nu vezi că e cîine?- Bine, măi Ioane, dar eu nu vorbeam

cu tine, ci cu cîinele.

PP EXPRESULPublicaţie de informaţii, analiză şiopiniiEditor: SC Miraza SRLIDNO: 1003609009231Fondator: Cristian JardanMembru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Aso ciaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)Director: Lucia BacaluRedactor-șef: Ina LandaSecretar de redacţie: Vitalie HareaRedactori: Natalia Junghietu, TudorJosanuContabil-şef: Angela CovaliovTiparul executat la Edit Tipar GrupChişinăuTiraj total: 3400 ex.P - publicitate, PP - publicitate politicăAdresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26,oficiul 229Telefon: 0236 28575Mobil: 069042758, 079389088E-mail: [email protected]: www.expresul.comSubredacţia Călăraşi:str. Eminescu 33Tel.: 0244 22878, 069906846

Fotografia săptămînii | Concert pe întuneric la Palatul culturii din Ungheni. 18 ianuarie 2013. Din cauza unei pene de curent, „Tălăncuţa” şi „Plăieşii” au fost nevoiţi să cînte în faţa a sute de spectatori,

mai bine de 15 minute, luminaţi fiind de cîteva becuri şi reflectoare ce lucrau de la un acumulator. S-au decurcat! Şi artiştii, şi organizatorii, şi spectatorii.

Fotografie: Ina Landa

Bancuri

28 ianuarie: noaptea - -15° (cer senin); ziua - -4° (cer senin).29 ianuarie: noaptea - -11° (cer senin); ziua - 0° (cer senin).30 ianuarie: noaptea - -9° (cer senin); ziua - +2° (cer senin).31 ianuarie: noaptea - -8° (cer puţin noros, zăpadă); ziua - +1° (cer puţin

noros, ploaie slabă).1 februarie: noaptea - -1° (cer puţin noros, zăpadă slabă); ziua - +4° (cer

puţin noros, ploaie slabă).2 februarie: noaptea - -4° (cer puţin noros, zăpadă); ziua - +6° (cer puţin

noros, ploaie slabă).3 februarie: noaptea - -3° (cer puţin noros, zăpadă slabă); ziua - +5° (cer

puţin noros, ploaie).

Meteo | 28 ianuarie – 3 februarie

Luni Cuv. Pavel Tebeul; Cuv. IoanColibașul.

Marţi Închinarea cinstitului lanţ alSf. Ap. Petru.

Miercuri Cuv. Antonie cel Mare.Joi Sf. Atanasie și Chiril, Arhiepisco-

pii Alexandriei.

Vineri Cuv. Macarie cel Mare; Cuv.Ieromonah Arsenie.

Sîmbătă Cuv. Eftimie cel Mare; Sf.Mc. Vas și Eusebiu.

Duminică Duminica a 31-a după Cinc i -zecime. Cuv. Maxim Mărturisitorul; Sf.Mc. Neofit, Evghenie și Valerian.

Calendar creștin-ortodox | 28 ianuarie – 3 februarie

Horoscop | 28 ianuarie – 3 februarie

BerbecDaţi dovadă de multă intuiţie și aveţi un deosebit spirit de iniţiativă, mai

ales în ceea ce privește domeniul profesional. Veţi fi apreciaţi, în sfîrșit, la justavaloare.

TaurVă așteaptă o săptămînă plină de grele încercări pe plan sentimental. Sub

aspect financiar, situaţia este sub control, iar la serviciu nimeni și nimic nu paresă vă stea în cale.

GemeniLa serviciu lucrurile par a se fi liniștit, financiar nu aveţi de ce să vă îngrijo-

raţi. Urmează o săptămînă bună, în care veţi putea obţine chiar și unele cîștigurisuplimentare.

RacStresul, problemele și nemulţumirile din ultima perioadă își spun cuvîntul.

Este indicat mai mult repaos, altfel problemele de sănătate nu vor întîrzia săapară.

LeuO săptămînă ca oricare alta, cu oarecare succese legate de aspectul financiar,

dar de care nu prea vă veţi putea bucura, căci datoriile trebuie să fie și ele achi-tate.

FecioaraVeţi avea un cuvînt foarte important de spus în domeniul carierei. Este po-

sibil să primiţi o promovare sau o mărire de salariu, care presupune însă și unefort dublu.

BalanţaSăptămîna care urmează va fi una liniștită pentru unii, iar alţii vor avea de

înfruntat probleme atît la serviciu, cît și acasă, dar situaţia nu este disperată.ScorpionVeţi fi prinși în multitudinea problemelor casnice administrative, dar care

se compensează, pe de altă parte, cu echilibrul și mulţumirea din plan senti-mental.

SăgetătorO săptămînă mai bună decît cea precedentă. Financiar, lucrurile par să se

redreseze, iar la serviciu veţi fi capabili să depășiţi unele probleme apărute.CapricornSăptămîna care urmează va fi una foarte benefică. Se întrevăd unele schim-

bări ale planurilor în ultimul moment. Sub aspect financiar nu veţi duce lipsăde resurse.

VărsătorSînteţi nevoiţi să vă descurcaţi singuri în situaţiile mai puţin plăcute ce ar

putea să apară în săptămîna în curs. În plan familial, lucrurile merg destul debine.

PeștiSe anunţă o săptămînă plină de evenimente importante și, în același timp,

foarte solicitante. Atenţie sporită la sănătate. Există riscul unei suprasolicitări.

Foloseşte toată portocala!

Nu mai arunca la gunoi cojile de por-tocale, mandarine, lămîi sau clementine.Acestea au o mulţime de întrebuinţări.

Cojile confiate sînt un decor frumospentru prăjiturile de iarnă. Cum le pre-pari? Ai nevoie de cojile de la trei porto-cale, 180 ml apă și 280 gr zahăr. Taiecojile în fîșii subţiri și pune-le într-o oalăcu apă (astfel încît apa să le acopere).Pune la fiert pînă dau în clocot, apoiscurge apa și repetă procesul de încădouă ori. Într-o altă oală amestecă zahă-rul și apa. Pune amestecul la fiert, la focmic și ţine-l pînă cînd se formează unsirop gros (aproximativ 8-9 minute).Adaugă cojile de portocală fierte mai de-vreme și lasă-le în siropul dulce la focmic timp de aproape o oră. Evită săamesteci prea des, pentru a nu le rupe.Scurge siropul rămas după fierbere, în-tinde cojile pe o hîrtie de copt sau pe ofolie de aluminiu și lasă-le să se usucetimp de 4-5 ore.

Usucă-le pentru ceai. Cojile uscate decitirice vor aduce o aromă plăcută ceaiu-lui negru. Decojește citricele și îndepăr-tează de pe coaja lor cît mai mult dinporţiunea albă, cu gust amărui. Pune co-jile la uscat într-un loc răcoros timp decîteva zile. Păstrează-le într-un borcan în-chis, departe de lumină.

Adaugă-le în bucatele din carne. Unstrop de citrice va scoate în evidenţă șialte arome adăugate în felurile cu căr-nuri. Fie pui coaja de citice în amesteculcu care marinezi carnea, fie le adaugi înumpluturile pentru friptură. Dacă faci ofriptură gustoasă cu un pui întreg, poţipune chiar și o portocală întreagă în in-teriorul puiului, atunci cînd îl bagi lacuptor.

Dezodorizant de cameră. Fierbe cîtevacoji de citrice în timp ce gătești. Vei scă -pa mai ușor de mirosurile neplăcute dinbucătărie.

Repelent natural. Pune coji de porto-cală în locurile în care ai descoperit fur-nici, musculiţe sau alte insecte care ţi-auinvadat casa. Acestea nu suportă mirosulputernic de citrice și le vor ocoli. Poţi săadaugi coji de citrice și în ghivecele cuflori pe care pisica obișnuiește să ţi lestrice.

Ieftin și la îndemînă

Ingrediente:O jumătate de varză

de Pechin, 300 gr pieptde pui fiert, o ceapă, unkiwi, 200 gr ananas con-servat, 3 ardei dulci dediferite culori, ulei, maio-neză.

Mod de preparare:Se pregătește un vas

de sticlă. Varza de Pechinse taie pai, ceapa se taie

semiinele, se amestecăambele ingrediente, pes -te care se toarnă ulei și sepune primul strat în vasulpregătit anterior. Apoi seamestecă ananasul cupieptul de pui tăiat în cu-buleţe și se pune cel de-aldoilea strat. Iar ardeiuldulce și kiwi se taie la felîn cubuleţe, se amestecăbi ne și se pune în cel

de-al treilea strat. Poftăbună!

Salată „Briza”

La bucătărie | Irina Caducenco

Plantele de cameră sînt apreciatepentru calităţile lor ornamentale și depurificare a aerului, dar puţini dintre oa-meni se gîndesc că acestea pot avea șiunele efecte toxice, reprezentînd astfelun adevărat pericol pentru sănătate.Copiii sînt cei mai expuși la aceste pe-ricole, precum și animalele de casă, de-oarece pot înghiţi, din greșeală, părţidin aceste plante.

Aloe Vera este cunoscută ca o plantăcu multiple efecte de vindecare asupraarsurilor, tăieturilor sau altor problemeale pielii, dar ea poate cauza persoane-lor sensibile dermatită de contact. Maimult, ingerarea (consumul) sevei aces-teia poate provoca o reacţie purgativă(diaree). Așadar, atunci cînd folosiţiAloe Vera, asiguraţi-vă că îndepărtaţiseva galbenă, deoarece aceasta este to-xică. Atenţie! Seva galbenă se găseștedin abundenţă la plantele bătrîne.

Flamingo prezintă frunze ascuţite,cărnoase și flori spadice de culoareroșie, roz sau portocaliu, care rezistătimp de mai multe luni. În cazul în careoricare dintre părţile acestei plante(frunze, flori, tulpină) sînt ingerate, potapărea efecte negative imediate asupragurii și ale gîtului, provocînd iritaţii du-

reroase. Intoxicaţia cu Flamingo poatefi recunoscută după simptomele pre-cum: arsuri în gît, răgușeală și disfagie(dificultate în înghiţirea alimentelor).

Crizantemele. Persoanele care intrăîn mod constant în contact cu tulpina șifrunzele de crizantemă pot suferi dedermatită de contact, din cauza unorsubstanţe toxice foarte puternice.

Clivia formează un buchet de floriroșii-portocalii prinse pe tije florale în-alte și groase. Atunci cînd sînt polenizate,florile produc bobiţe verzi de dimensiu-nea unor cireșe, care se înroșesc în cîtevasăptămîni. Ingerarea unei cantităţi mai maridin această plantă poate provoca apariţiaunor simptome de intoxicare. Acestea sepot manifesta prin leșin, diaree, paralizie,vomă și hipersalivare. Cea mai pericu-loasă parte a Cliviei sînt rădăcinile.

Florile Hortensiei pot fi albastre,roșii, roz sau mov, în funcţie de pH-ulsolului. Ingerarea frunzelor și a mugu-rilor plantei poate provoca vărsături,dureri abdominale și, în cazuri mai gra -ve, persoana afectată poate intra într-ostare de letargie. Persoanele sensibilepot dezvolta dermatită de contact înmomentul îngrijirii Hortensiei.

(Continuare în numărul următor)

Plante de apartament cu efecte toxiceGrădina mea

Expresul NR 257

Documents

Transcript of Expresul NR 257