Expresul NR 249

ExpresulBărbaţii adevăraţi nu bat femeile!Campania împotriva violenţei în familie continuă

Ziua de aziSe împlinesc 138 de ani de lanaşterea lui Winston LeonardSpencer Churchill, prim-minis tru alMarii Britanii în anii 1940-1945 și1951-1955. Este apreciat ca fiindunul din cei mai mari lideri de războiai secolului. A fost ofițer în armată,istoric, scriitor și artist. Este laureatal Premiului Nobel pentru literatură(în 1953).

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călărași

Vineri, 30 noiembrie 2012 | Anul V, NR 44(249)

Laureată a Festivalului „Două inimi gemene”Interpreta Carolina Gorun, originară din satul Pîrliţa, Ungheni, a obţinut un nou

premiu. De data aceasta, la Festivalul „Două inimi gemene”, dedicat memoriei in ter -preţilor Doina şi Ion Aldea-Teodorovici. Carolina s-a clasat pe locul II. „Mi-a plăcutfoarte mult, deoarece într-adevăr este un festival puternic, cu o concurenţă sănătoasă,organizat la cel mai înalt nivel”, a declarat dînsa pentru „Expresul.com”.

Cărţi pentru copiii din Păruceni100 de cărţi au ajuns, în aceste zile, la biblioteca şcolară din Păruceni, Nisporeni.

Donaţia a fost făcută de către Grupul de iniţiativă „Cei cu inima română” din Nis-poreni, cărţile fiind colectate în cadrul campaniei „O carte pentru viitor”, desfăşuratăîn tot raionul Nisporeni. Donaţii de carte au mai fost făcute şi pentru instituţiile deînvăţămînt din Băcşeni şi Valea Trestieni.

Bănuit de relaţii sexuale cu o minorăUn preot din Călăraşi, în vîrstă de peste 60 de ani, este bănuit că ar fi întreţinut re -

la ţii sexuale cu o minoră de 15 ani. Cererea a parvenit la poliţie de la bunica fetei, ma -ma sa fiind plecată la lucru peste hotare. Potrivit lui Veniamin Ghilan, comisar adjunctpentru urmărire penală a Comisariatului de Poliţie Călăraşi, cazul se investighează.Expertiza medico-legală a stabilit că minora, într-adevăr, a fost dezvirginată, dar eposibil să fi fost cu cîţiva ani în urmă. Urmează să se stabilească dacă preotul are vreovină sau ba.

Ştiri de pe Expresul.com

Vădit emoționați, aceștia nicinu au conștientizat că au scris, înacea zi, prima filă a istoriei uneinoi instituții, dar și a unei noistructuri în Republica Moldova.În schimb, reprezentanţii admi -nis traţiei publice locale au accen -tuat, în repetate rînduri, în alo - cuțiunile lor, despre impor tan țaevenimentului pe care-l trăiescprimii elevi ai Colegiului Na ți o -

nal al Poliției de Frontieră. „Par -ticipăm, astăzi, la un moment is -toric pentru constituirea stata li-tății Republicii Moldova”, a pun -ctat Tudor Rădeanu, vicepreșe -din tele raionului Ungheni.

Solemnitatea de depunere ajurămîntului militar a fost ono ra -tă și de prezența șefului Departa -mentului Poliției de Frontieră,Dorin Purice, care s-a adresat

ti nerilor cu următorul îndemn:„Gîndiți-vă de multe ori la acelconținut al jurămîntului, carees te foarte scurt, dar care con ți -ne foarte mult sens. Să fiți cre -din cioși patriei, să aveți grijă deimaginea serviciului și a voas tră,căci anume voi veți fi primii ca -re veți spune ”Bună ziua” cetă -ţe nilor străini ce ne viziteazărepublica. Voi veți deveni carteanoastră de vizită”.

Dînsul s-a referit şi la refor -ma din domeniu, menţionînd căaceasta va contribui, incontesta-bil, la îmbunătăţirea activităţiipoliţiei de frontieră.

Ziua de 15 noiembrie a fostîn cărcată de emoții și pentrupărinții celor 44 de „bobocei”,dar, mai ales, pentru mamele fe -telor care au ales să devină po -li țiste de frontieră. „Lacrimilemele sînt de bucurie”, a măr tu -risit una dintre mamele pre zen -te la ceremonie, Angela Mîță,accentuînd că, deşi e o profesiegrea, şi-a încurajat fiica, fiindmereu alături de ea.

Colegiul Național al Polițieide Frontieră din Ungheni esteunica instituţie de acest gen dinRepublica Moldova.

Ina Landa

A început Postul CrăciunuluiPe 28 noiembrie, creştinii au intrat în Postul Crăciunului. Este un

post dedicat sărbătorii Naşterii Domnului, spune arhimandritul IoanMoşneguţu, secretarul Episcopiei de Ungheni şi Nisporeni. „Pe toa -tă perioada postului, care durează 40 de zile, creştinii trebuie să sepregătească să întîmpine această sărbătoare nu doar prin post ali-mentar, ci şi prin fapte bune, prin pocăinţă, printr-o frecvenţă deo -se bită la biserică, prin spovedire şi comunicare cu sfintele şi dum ne -zeieştele taine ale lui Hristos”, explică dînsul. „Creştinii, dacă pos -tesc nu doar cu alimentele, dar şi cu faptele bune, şi cu abţinerea de ajudeca pe cineva sau de a se certa, devin mai buni, mai iertători”, re -marcă arhimandritul Ioan, după care conchide: „Postul aduce bucuriesufletească, împliniri sfinte, pace lăuntrică şi mîntuire sufletească”.

S-a inspirat din covoarele de la Palancaşi a creat puloverul anului 2013

Designerul german, Isabell de Hillerin, a creat o colecţie dehaine pentru primăvara-vara 2013, fiind inspirată de… covoarelecu bumbi, ţesute cu mult har de femeile din Palanca, raionulCălăraşi. “Covorul, care noi am crezut că este doar un covor, a fostvăzut cu alţi ochi de designerul din Berlin. Elementele acestuia aufost folosite pentru pulovere care vor fi în moda anului 2013”, adeclarat, pentru postul de televiziune “Publika”, Tatiana Popa, di-rectoarea muzeului local “Casa părintească”.

Isabell de Hillerin a stat două luni la Palanca, astfel că a avuttimp suficient să ia cunoştinţă de lucrările meşterilor populari deaici, inclusiv de covoarele, care i s-au părut extrem de originale.

Un astfel de covor este ţesut în trei-patru luni, iar preţul luiajunge pînă la şapte mii de lei.

Surplus de cadre medicale la UngheniN-o să vă vină să credeţi, dar la Ungheni avem surplus de cadre

medicale, mai ales în sistemul specializat de ambulatoriu. Decla -ra ţia îi aparţine directorului Spitalului raional, Lidia Crăciun.

În timp ce majoritatea spitalelor din R.Moldova se confruntă cuo lipsă acută de cadre medicale, iată că aici nu mai exsită aceastăproblemă. Numai în ultimii doi ani, potrivit Lidiei Crăciun, au fostangajaţi 15 doctori, dintre care 9 – tineri specialişti, dar şi 35 deasis tente medicale, dintre care peste 90% sînt absolvente ale Co -legiului de medicină din Ungheni. “Mă bucur că spitalul nostru es -te atractiv pentru tinerii specialişti”, a subliniat dînsa, remarcînd,tot odată, că aceştia sînt foarte buni şi se implică mult.

Directoarea spitalului din Ungheni a mai spus că, în ultimaperioadă, se observă aici o întinerire a personalului, ceea ce inspirădoar optimism.

Pîine pe masă şi optimism între agricultorii nisporeneni

Toamna frumoasă, cu temperaturi relativ înalte şi precipitaţii, îifac pe producătorii agricoli din Nisporeni să fie mai optimişti.„Grîul din 2013 va fi de calitate, iar recolta – mai mare”, spun eiîntr-un glas. Premize pentru aceasta sînt suficiente. În primul rînd,aproape s-a dublat suprafaţa terenurilor agricole însămînţate cugrîu: de la 640 hectare în 2011, la 1100 de hectare – în aceastătoamnă. În al doilea rînd, grîul a reuşit deja să se înfrăţească, astfelcă deja s-a diminuat considerabil pericolul de îngheţ al acestei cul-turi. Rămîne doar ca anul care vine să fie unul benefic pentru grîu– cu ploi la timp, fără grindină sau alte calamităţi naturale.Deocamdată, agricultorii continuă să rămînă la cheremul caprici-ilor naturii şi sînt neputincioşi în faţa ei.

Știri expresPrima filă a istoriei Poliției de Frontieră din Moldova a fost scrisă la Ungheni

Ziua de 15 noiembrie a fost una istorică pentru Colegiul Na -țional al Poliției de Frontieră din Ungheni. După ce, în vară, in -stituția s-a despărțit de vechiul său nume – Colegiul de Gră ni-ceri, iată că a sosit ziua cînd primii „boboci” - 44 de tineri, bă -ieți și fete, viitori polițiști de frontieră - au jurat credință Patriei.

Au mai rămas doar trei săptămîni pînă la încheierea campaniei de abonareGrăbiţi-vă!

Doar cu 7 lei pe lună veţi avea cele mai proaspete şi importante noutăţidin regiune. EXPRESUL este ziarul de care aveţi nevoie cu adevărat.

Abonamentele se perfectează la orice oficiu poştal din raioanele Ungheni,Nisporeni, Călăraşi.

Indice de abonare: 21945.Fiţi alături de noi!

Spectacol al absurduluicu Alexandru Plăcintă

Sfîrșitul lumii:Ficare scapă cum poate.

2Expresul

Calea Ferată a Moldovei (CFM) va disponibiliza 1200 de pensionari. Alţi 3500 de angajaţi vor fi transferaţi în alte structuri. De asemenea, CFM urmează să se debaraseze de mai multe companii de construcţii sau spitale, iar angajaţii acestora vor fi transferaţi la ministerele de profil sau autorităţile locale. În prezent, CFM este compania cu cei mai mulţi angajaţi din R.Moldova, circa 12.000 de persoane. Numai în prima jumătate a acestui an, a avut pierderi de 111 milioane de lei. (Adevarul.md)

Actual

Vineri, 30 noiembrie

În cei aproape şase ani decînd am marele (ne)noroc sămerg cu trenul, am reuşit săvăd o mulţime de oameni, pecare aş putea să-i împart înmai multe categorii, ţinîndcont de educaţie, statut social,dar şi de aspectele morale.

Istorioara de astăzi va viza tipajul „fetelor” şi „fetiţelor” care,venind în capitală la studii, şi-au găsit iubiţi „krutîie”, astfel căle este ruşine să le spună că merg cu trenul. M-am convins înrepetate rînduri, căci le-am auzit, fiind în tren, spunîndu-leiubiţilor ba că abia se pornesc din Chişinău (deşi aveau mai binede jumătate de drum parcurs), ba că sînt la coafor - de aceea seaude gălăgie.

... Iar trenul înaintează încet, spre Ungheni. Vrînd-nevrînd,asist la o discuţie dintre o mamă cu cinci copii, care a terminatdoar „opt clase”, căci s-a măritat la 15 ani, şi o domniţă cuunghiile vopsite şi alungite. Femeia porni discuţia, întrebînd-ope fata de vizavi cît e ora. Din vorbă în vorbă, ajung să discutedespre situaţia din ţară, pe care majoritatea populaţiei o vede cape un veceu din trenul nemodernizat (iertată să-mi fie neru şi -narea impusă de actualitate).

Femeia se plînge că viaţa e grea. Nici nu poate fi altfel, căciare mulţi copii, ea nu are un loc stabil de muncă; în plus, statuli-a mai făcut o surpriză – după optimizarea din învăţămînt,copiii ei merg la o şcoală ce se află la vreo 10 km de casă. „Celmare nu nu mai are cînd să dea apă la animale. Cînd şcoala eraîn sat, venea acasă mai devreme şi adăpa el animalele. Acumtre buie să aştepte autobuzul, aşa că nu mai dovedeşte”, spunefemeia revoltată.

„Păi, noi sîntem vinovaţi că i-am ales, ca iaca ce ne-au fă -cut”, vine cu o replică domniţa. „Aşa ne trebuie, dacă sîntem proşti”,cade de acord şi „mama eroină”, după care continuă: „Ne promitmarea şi sarea cînd vor votaţi, după care uită şi cum arată ţaranulnostru”. Domniţa găseşte imediat o explicaţie. „Dacă la noi arfi ca în Euopa, unde lumea trăieşte bine, oamenii ar avea timpsă se gîndească pe cine să voteze. Dar aşa... Iaca, numai pen-sionarii, dacă stau toată ziua acasă, merg să voteze”.

S-a lăsat liniştea. Pînă la staţia terminus nimeni nu a mai scosun cuvînt.

Iar eu stau şi mă gîndesc: cum poate trăi bine un popor carenu ştie de ce trăieşte rău? E o enigmă mare pentru mine poporulnostru. E o enigmă, în baza căreia se poate scrie o mulţime deteze de doctor, doctor habilitat sau Honoris Cauza şi tot ar mairămîne material neexplorat...

Jurnalul din tren

Eterna întrebare...

„Cu drag şi dor de Nisporeni”, astfel s-a întitulat manifestareadesfăşurată recent la Liceul „Ştefancel Mare” din localitate. A fost osărbătoare de suflet, care a adunatlaolaltă personalităţi marcante,printre care: Grigore Negură, muzi-colog, dirijorul Orchestrei Naţionalede Cameră, Grigore Drăgan, epigra -mist, membru al Uniunii Scriitorilordin Moldova, Grigore Adam, rapsodpopular, interpret la frunză, TudorGorgos, fost profesor, în prezentpoet şi om de afaceri.

La eveniment a participat şi preşedinteleraionului, Vasile Bîtca, fost absolvent alacestei instituţii. Dînsul i-a îndemnat pe ac-tualii elevi să nu fie indeferenţi faţă de locul

unde s-au născut, să contribuie la amena-jarea şi infrumuseţarea oraşului natal.

A fost adus un omagiu şi nisporenenilorcare şi-au făcut un nume în lumea mare,printre care: Vasile Zubcu-Codreanu, artistemerit al R.Moldova, Ion Negură, artist şicompozitor, maestru în arte, Ion Cârchelan,pictor acuarelist, Gheorghe Ţopa, interpret,maestru în arte, Ion Bolun, doctor habilitatîn matematică, Diana Axenti, violonistă laTeatrul de Operă din Paris, fraţii Nicolae şiMihai Cociu, maeştri ai sportului la mo-tocros.

Sala în care a avut loc sărbătoarea a fostamenajată sub aspectul unei case mari, iarcei prezenţi au ţinut să sublinieze că Nis-poreniul este pentru ei un oraş de vis, căciaici s-au născut, au crescut, au pronunţatprimele cuvinte, au făcut primii paşi.

Remarcăm că Nisporeniul are imnul său,iar localnicii consideră că oraşul lor este lu-minat de credinţa strămoşească şi-şi duceveacul pe un pămînt mănos, îngrijit şi iubitde oameni cu sufletul deschis, un pămîntîncărcat de frumuseţe în care străluceşteprivirea şi binecuvîntarea lui Dumnezeu.

Ina Landa

Despre Nisporeni şi nisporeneni

Pentru aceasta însă, consideră dînsul, e ne -voie de iniţiativă. De iniţiativă privată şi o po -li tică a statului bine pusă la punct. „Ar trebuisă fie deschise diverse trasee turistice, să fiecre ate zone de agrement cu pensiuni bineamenajate. Aici oamenii ar putea veni să-şilasă ba nul, dar şi să se odihnească foarte bine,scăpînd de gălăgia mediului urban şi de toategrijile”, explică Serghei Cladco.

Fiind întrebat dacă dezvoltarea turismului înregiunea Ungheni-Nisporeni-Călăraşi are sorţide izbîndă, dînsul a răspuns fără pic de ezitare:„Da. Foarte mulţi străini care vin pe aici, rămînîncîntaţi de cele văzute, de peisajele noastre, cudealuri şi păduri, cu turme de oi. Noi sîntemarhi obişnuiţi cu ele şi nici nu le mai observămfrumuseţea. Dimpotrivă, ne pare că totul e rău,că nu avem ce arăta. Îndrăznesc să spun: noi avemde toate, mai puţin iniţiativă şi promovare”.

Totuşi, potrivit şefului filialei Ungheni aCamerei de Comerţ şi Industrie, există dejaexemple pozitive. Acestea sînt, preponderent,în raionul Călăraşi. Serghei Cladco s-a referit,în mod special, la Casa părintească a TatianeiPopa din satul Palanca, care „şi-a făcut dejaun nume nu doar în republică, ci şi peste hota -re, fiind o combinaţie organică între istoriacasei părinteşti şi tradiţiile locale”. Aici vinfoarte mulţi turişti, aici au loc festivaluri, şcolide vară, seminare... Sau Casa mierii din Ră -ciu la. Există perspective pentru dezvoltareaturismului rural şi la Nisporeni, consideră Ser -ghei Cladco, căci aici sînt foarte multe monu -mente istorice şi ale naturii. Nici Ungheniul nupoate fi neglijat. „De ce să nu revenim la ideeafortificării rezervaţiei „Plaiul fagului” cu lan -ţul său de lacuri, cu pădurile unicale, cu aeruldeosebit, cu un regn animal exclusiv? De cesă nu fie valorificată această zonă mai mult?Ştim că funcţionează acolo o tabără de odihnăpentru copii – dar numai două luni pe an. Dece nu ar fi utilizată la maximum, tot anul?Sigur, e nevoie de investiţii, dar, în final, amobţine o adevărată perlă pentru R. Moldova”,susţine Serghei Cladco.

Revenind, recent, de la Congresul Euro-pean de Turism Rural, desfăşurat la Piatra

Neamţ, România, sub patronajul ComisieiEu ropene și al Organizației Mondiale de Tu -rism, dînsul s-a declarat încrezut în viitorulturismului în R.Moldova. „Oamenii nu maivor să lenevească, să stea toată ziua lungiţiîntr-un pat sau pe o plajă. Oamenii vor miş -ca re, mişcare activă, cognitivă, să cunoascăceva nou, util, plăcut, să valorifice necunos-cutul”. Iar Moldova, inclusiv regiunea noas -tră, este tocmai ceea de ce are nevoie un omcare „nu a văzut în viaţa sa, pe viu, un cal, ovacă sau o găină, nu a văzut cum se preparăo mămăligă cu jumări, plăcinţele la cuptorsau sărmăluţe”.

Lucia Bacalu

Aici oamenii ar putea veni să-şi lasă banul

Constantin Uzdriș[email protected]

Echipa IMPACT de la CentrulRegional de Resurse pentruTineri Ungheni a obţinut un premiu special la FestivalulNaţional de Teatru Social, organizat recent de Reţeaua Educatorilor de la Egal la Egal (Y-PEER) Moldova.

Unghenenii au prezentat un specta-col cu titlul „Monologul unui telefon”,subiectul fiind unul foarte actual: abu -zul de alcool şi consecinţele acestuia înviaţa de familie.

„Ne-am propus din start să abordămaceastă temă cu maximă decenţă şi cîtmai real posibil. Avem foarte multe fa -milii în R. Moldova, în care părintele al-coolic are un impact negativ asupra per -

sonalităţii copilului său, iar mesajelenoastre s-au centrat pe ajutorarea aces-tor părinţi ca să-şi asume respon sabi li -tăţile părinteşti adecvate”, a menţionatLaura Chiţac, membră a echipei IMPACT.

Pentru abordarea corectă a subiectu-lui respectiv, Eduard Mihalaş, preşe din -tele Consiliului Naţional al Tinerilor, le-aînmînat unghenenilor premiul special.

„E pentru prima dată cînd partici pămla un asemenea eveniment şi emoţiilene-au redus mult din curaj, mai ales căam prezentat ultimii piesa. Dar am vă -zut, ne-a plăcut şi vom participa neapă -rat şi la următoarea ediţie a Festivaluluide teatru social”, a subliniat Daniela Ar-tiomov, membră a echipei IMPACT.

Alina Butnaru,coordonatoarea Clubului IMPACT

Cum poţi îmbina utilul cu plăcutul,iar, pe deasupra, să mai faci şi bani?Simplu. Să dezvolţi turismul, undomeniu care ar aduce mulţi bani în regiunea Ungheni-Nisporeni-Călăraşi, susţine Serghei Cladco,preşedintele filialei Ungheni aCamerei de Comerţ şi Industrie.

Blestem pe drumurile călărăşene

Un blestem s-a abătut asupra drumurilor călărăşene.Nu trece nici o săptămînă fără victime. În seara zilei de23 noiembrie, la ora 18.06 potrivit unui comunicat alMinisterului de Interne, pe segmentul de cale ferată Că -lăraşi – Sipoteni, s-a produs un accident ce a luat viaţa adoi oameni.

Iulia Moraru, ofiţer de urmărire penală, care a parti -cip at la examinarea cazului respectiv, a comunicat pentru“Expresul” că şoferul unui autoturism de marca HyundayGets a ignorant culoarea roşie a semaforului, dar şicoloana de autoturisme ce aştepta să treacă trenul marfardinspre Ungheni. În timp ce traversa linia de cale ferată,a fost lovit frontal de locomotivă. În urma impactului,pasagerul, un bărbat de peste 50 de ani, a murit pe loc,iar şoferul, în vîrstă de 35 de ani, a decedat în drum sprespital.

“Acest pasaj se află într-un loc deschis, unde vizibili -tatea este de un kilometru pe de o parte şi de cinci kilo-metri de cealaltă parte, este semaforizat şi sonorizat”, semenţionează în acelaşi comunicat al Ministerului de In-terne.

Accidentul de la Călăraşi este al patrulea petrecut pecăile ferate ale Moldovei în luna noiembrie.

A doua zi, cîţiva tineri s-au prins de mînă la acea tre-cere cu calea ferată, dorind astfel să atragă atenţia asupraunui fenomen îngrijorător, care îndoliază tot mai multefamilii. “Vrem să oprim şoferii, să nu facă accidente”, audeclarat ei.

Tudor Josanu

Au văzut, le-a plăcut şi au... cîştigat

Echipa IMPACT în faţa Teatrului „Ginta latină”, unde a avut loc festivalul

Stimaţi cetăţeni!

BC „Banca Socială” SA vă oferă un nou tip de depozit „BS - ABSOLUT”în valută naţională şi străină la condiţii avantajoase.

Termenul de depozitare este de la 6 la 36 luni.

Suma minimală de depozitare 7000 lei sau 1000 USD/Euro.

Dobînda anuală constituie:- în valută naţională pînă la 12,5%- în valută străină pînă la 7,5%.

Pentru informaţii adăugătoare vă aşteptăm:

Or. Ungheni, str. Naţională 17Luni – vineri, de la 8.00 pînă la 16.00.Telefoane de contact: 023623544, 023628213, 023623276.

Or. Călăraşi, str. Mihai Eminescu 3Luni – vineri de la 8.00 pînă la 16.00Telefoane de contact: 024421755, 024420533.

„Casa părintească” de la Palanca, CălăraşiFotografie: casaparinteasca.wordpress.com

„Cu drag şi dor de Nisporeni”

Moldovenii sînt măcinaţi de boli grave nu doar din cauza că nu există tratamente sau n-au bani de leacuri, ci şi pentru că nu au grijă de sănătatea lor. Pe fondul crizei economice şi a migraţiei, R. Moldova pare să facă faţă cu greu maladiilor secolului XXI. Tuberculoza, diabetul, cancerul sînt doar cîteva dintre bolile care ne omoară zilnic zeci de conaţionali. (Adevarul.md)

3Expresul

ActualCultură


Știri din Primăria Ungheni P

Tîrgul fără bani:DĂRUIEŞTI CA SĂ PRIMEŞTI

1 decembrie, ora 10:00 – 16:00Palatul de cultură din Ungheni

Te îndemnăm să ştergi praful de pe lucrurile pe carenu le mai foloseşti şi dăruieşte-le celor care au nevoiede ele!Poţi veni sau poţi pleca cu: cutiuţe decorative, rechizite, rame decorative, albume,materiale audio-video, bijuterii, cărţi, bucăţi de pînză,jucării, genţi, reviste, obiecte de uz casnic, decoraţiuni,instrumente, haine, obiecte confecţionate manual.În cadrul Tîrgului vor fi colecţionate jucării pentrucopiii cu nevoie speciale.

Nu fi indiferent. Vino!Accesul la Tîrg este gratuit!

3 decembrie –Ziua persoanelor cu dizabilități

În fiecare an, comunitatea internaţională consemnează, la 3decembrie, Ziua Internaţională a persoanelor cu dizabilităţi, însemn de solidaritate cu ele. Scopul acestei zile este de a-i facepe oameni să conştientizeze care este cu adevărat situaţia per-soanelor cu dizabilități şi de a propaga principiul de egalitate.Persoanele cu dizabilităţi au nevoie nu doar de compasiune, cişi de solidaritate, sprijin, dragoste şi respect.

În această perioadă, avem un bun prilej de a medita asuprasituaţiei semenilor noştri care, din cauza unor probleme de să -nătate, nu se pot bucura de aceleaşi posibilităţi şi oportunităţi.Nu trebuie să uităm că respectarea drepturilor fundamentale alepersoanelor cu dizabilităţi se realizează prin atitudinea şi respon-sabilitatea fiecăruia dintre noi.

Astfel, în scopul consemnării Zilei internaţionale a persoa -ne lor cu dizabilităţi, au fost organizate şi desfăşurate mai multeacţiuni prin implicarea autorităţilor publice locale, asociaţiilorobşteşti şi agenţilor economici.

Recent, organizația primară a Societății orbilor din Ungheni asărbătorit aniversarea a 45-a de la fondare. Cu acest prilej, Pri mă -ria Ungheni a oferit o masă de binefacere în sumă de 1400 lei.

Primăria Ungheni își exprimă recunoştinţa și transmite sin-cere mulțumiri agenţilor economici care au oferit colete cu pro-duse alimentare pentru 30 persoane cu dizabilităţi.

Să ne străduim în permanenţă ca semenii noştri să se simtămai puţin izolaţi, să se simtă membri cu drepturi depline aisocietăţii noastre.

A adus noi idei din Ucraina, pe care doreşte să le implementeze la Ungheni

Palatul de cultură din Ungheni a devenit, recent, parte com -po nentă a unei reţele de cooperare culturală în ţările Europei deEst. Acest lucru a fost posibil, după ce Aliona Leşanu, direc-toarea instituţiei respecitve, a luat parte, în perioada 3-7 noiem-brie, la atelierul „Connected by the border” (Uniţi prin fron tie-re), desfăşurat la Lvov, Ucraina.

„Atelierul a fost o modalitate bună de a reuni oamenii dincultură, pentru a discuta despre problemele comune, pentru a secunoaşte şi a-şi defini necesităţile comune, pentru a stabili caresînt posibilităţile implementării unor proiecte culturale comu -ne”, a declarat, la întoarcere acasă, Aliona Leşanu. Dînsa s-aarătat satisfăcută de vizita făcută la Lvov, menţionînd că deja apreluat de acolo cîteva idei pe care speră să le implementeze laPalatul de cultură din Ungheni cît mai curînd.

„La Lvov m-am convins încă o dată că nu-i neapărat să fievreo sărbătoare ca oamenii de cultură să iasă în stradă şi să pre -zinte un concert. Nu trebuie căutat un prilej special ca untrompetist sau un saxofonist să distreze trecătorii pe înserat”, asubliniat Aliona Leşanu, după care a continuat: „Mi-aşi dorifoarte mult să organizăm asemenea concerte în aer liber şi laUngheni, mai ales că ne vrem să fim un oraş turistic”. Pentru caun astfel de proiect să aibă sorţi de izbîndă, este nevoie, credeAliona Leşanu, „să educăm un public care ar aprecia oameniide cultură şi munca lor, chiar dacă o fac în stradă”.

Directoarea Palatului de cultură din Ungheni şi-a exprimatîncrederea că discuţiile purtate la Lvov cu colegii de breaslă dinalte ţări vor avea neapărat continuitate, mai ales că a fost fondatăşi o reţea de cooperare culturală.

Totul bine şi frumos pînă aici.Numai că, susţine GheorgheGhe orghiţă, angajat al Direcţieiraionale agricultură Călăraşi,pentru a depune dosarele nece-sare ca să poată beneficia desubvenţii, oamenii trebuie sămeargă la Ungheni. Or, acesteasînt eforturi fizice suplimentare,timp pierdut şi bani cheltuiţi pedrum.

„Nu s-ar putea oare ca unreprezentant al acestei agenţiisă vină la Călăraşi periodic, înzile prestabilite, pentru a scutiagricultorii de incomodităţi?”,întreabă sursa citată.

„Există o hotărîre de guvernşi trebuie s-o respectăm”, astfela comentat Valeriu Botnari, şe -ful agenţiei de intervenţii şi plăţiîn agricultură de la Unghenispusele oficialului călărăşean.Potrivit dînsului, pentru a opti-miza cheltuielile, în republicăau fost create doar 9 astfel deagenţii, fiecare dintre care pres -tează servicii pentru mai multeraioane.

„Dacă autorităţile publice lo-cale ar fi mai interesate şi maireceptive la grijile agricultorilordin teritoriu, nu ar exista nici oproblemă”, susţine Valeriu Bot-

nari. Conform aceleiaşi hotărîride Guvern, în fiecare primăriear fi trebuit să fie instituită o co -misie care să identifice persoa -nele ce au semănat grîu de toam-nă, să le informeze, să le ajutesă completeze cererea ce se im-pune, să trimită dosarul la Un -gheni, astfel ca acestea să poatăbeneficia de indemnizaţiile pre-conizate.

„Personal am telefonat înfiecare primărie, le-am transmisprin poşta electronică modelulunei cereri completate, i-am ru -gat să se implice şi să prezinteactele necesare la Ungheni”, afir -mă Valeriu Botnari.

Ce credeţi? Au fost primaricare au reacţionat imediat. Şidin raionul Călăraşi, şi din raio -nul Nisporeni, şi din raionul

Un gheni. Au fost însă şi primaricare, practic, nu au dat nici unsemn de viaţă în acest sens. Chiardacă termenul-limită de recep -ţi onare a dosarelor a fost pînă la10 noiembrie, acestea au fostacceptate şi mai tîrziu – pînă la16 noiembrie. Valeriu Botnarisusţine că nimeni nu a trebuit săse deplaseze la Ungheni pentruaceasta. Era suficient ca primă -riile să trimită actele necesareprin poşta electronică sau princea obişnuită.

Pentru anul 2012, este pre -vă zut să fie acordate subvenţiila grîul de toamnă, cîte 200 delei pentru un hectar. Totodată,să fie subvenţionaţi, la primă -vară, şi cei ce vor însămînţasup rafeţe de porumb.

Tudor Josanu, Lucia Bacalu

Subvenţiile pentru agricultori – la cheremul primăriilor De doi ani, la Ungheni activează o agenţie de intervenţiişi plăţi în agricultură, care prestează servicii şi pentruagricultorii din cele două raioane vecine: Călăraşi şi Nisporeni.

Săptămîna trecută, însuşi scri -itorul a venit în şcoala ce-i poar -tă numele. A venit pentru a treiaoară în ultimii zece ani. A venit,în pofida vîrstei și a probleme lorde sănătate. „Astăzi l-am adusaici pe Grigore Vieru. Am fostprieteni și mi-am dorit să fie șiel prezent în școala care-mi poar -tă numele”, a spus scriitorul.Spiridon Vangheli a adus cu el ofotografie în ramă, în care se re -găsesc bunii amici - Vangheli șiVieru. A adus şi multe cărţi, atîtale lui, cît şi ale prietenului său.

Bucuria a fost foarte mare.„Spiridon Vangheli este mereu

așteptat aici. Ne bucurăm nes-pus de mult că ne-am revăzut înacest an, cînd şcoala noastră aîmplinit 15 ani de activitate, iardomnul Vangheli a împlinit 80 deani”, a declarat, pentru ”Expre-sul”, Anastasia Alexa, directoa -rea școlii primare ”Spiridon Van -gheli” din Ungheni.

Înaltul oaspete s-a aflat aproa - pe o zi întreagă în şcoală. „Fi -ind alături de copii, mă întorc şieu în copilărie, îmi refac sufle-tul, iar un scriitor are nevoie deașa ceva”, a explicat dînsul.

În aceeaşi zi, Spiridon Van -gheli a vizitat și grădinița ”Gu -

gu ță” din Ungheni. Dînsul a ră -mas impresionat de întîlnirea pecare i-au făcut-o picii de aiciîm preună cu educatorii lor. Nuîntîmplător, a exclamat: „Aceșticopii se regăsesc în cărțile me -le, în Guguță şi Ciuboțel”.

Chiar dacă a dat de înţelescă-şi doreşte să revină la Un -gheni, la un moment dat, scri-itorul a făcut o remarcă: „Pro -babil, sînt pentru ultima oarăaici”.

Ina Landa

Pentru a treia oară în şcoala care-i poartă numele”Aș fi vrut în copilărie să învăț într-o școală care ar fipurtat numele lui Spiridon Vangheli. Aș fi ajuns ommare”, scria, la 24 decembrie 2007, în prefața cărții sale,”Rădăcina de foc”, poetul Grigore Vieru. La Ungheni,sute de copii au ocazia, de ani buni, să înveţe într-oșcoală ce poartă numele lui Spiridon Vangheli.

ApropoViceministrul „îngrijorat”... s-a răzbunat

Nemulţumit de faptul că nu a fost informat preliminar, de cătrefactorii de decizie călărăşeni, despre candidaţii din domeniulagriculturii, propuşi pentru distincţii de stat, viceministrul Agri-culturii, cu originile de prin părţile Călăraşiului, s-a răzbunat.

Surse din cadrul Direcţiei Raionale Agricultură au declarat că

unul dintre candidaţi, un agricultor propus pentru un ordin, a fostschimbat cu altul. Cel de-al doilea agricultor, propus de oficia li -tăţile din Călăraşi pentru o medalie, a primit doar o Diplomă deOnoare.

Deocamdată, nimeni nu a comentat şi nici nu a dat explicaţiipe marginea celor întîmplate.

Tudor Josanu

Spiridon Vangheli în şcoala din Ungheni care-i poartă numele

Pentru a prezenta un specta-col mai variat şi mai bogat înconţinut, de data aceasta s-a re-curs la o colaborare cu artiştiidin satele vecine, Selişte şi Pă -ru ceni. Aici, la Ciuteşti, lucră -to rii casei de cultură pun în ca -pul mesei cîntecul, obiceiurileşi tradiţiile populare, dragosteade tot ce e frumos.

Cei doi fluierişti din Selişte,Andrei Corduneanu şi VasileRîmbu, precum şi surorile ge -mene Tatiana şi Irina Ţerna dinPăruceni, s-au integrat de minu -ne în ansamblul artistic din Ciu -

teşti, alcătuind un colectiv mo -nolit, împătimit de cîntecul po -pular. Un „vot de încredere” afost acordat de public şi inter-pretelor, surorilor gemene dinCiuteşti, Aurica şi Veronica Ot -gon, care, împreună cu RodicaTiossa, au adus în scenă maimul te cîntece autentice.

Cîntecul „Să las gîştele afa -ră”, interpretat de către surorileMihaela şi Renata Donici, eleveîn clasele primare, a păstrat unadevărat suflu ţărănesc în melo -die, fiind răsplătit din plin cu ap -lauze. Cireaşa de pe tort a consti-

tuit-o evoluarea lui Grigore Adamdin Nisporeni, rapsod popular şirenumit interpret la frunză.

Spectacolul a fost încununatde ansamblul folcloric de băr -baţi, care a adus în dar publicu-lui un buchet de melodii, uneledintre ele fiind culese de VasileLazări, decanul formaţiei.

Am plecat de la acest spec-tacol cu certitudinea că folclo -rul, cîntecul popular nu se de -modează, ci dimpotrivă, rezistăîn timp. Grigore Drăgan, specialist în

problemele patrimoniului cultural şi turismului la Secţia

Cultură şi Turism Nisporeni

La Ciuteşti n-are cum să moară creaţia popularăDuminica trecută, mi-a fost dat să asist la un spectacolde o ţinută înaltă, cu adevărată demnitate pentru cîntecul popular. Deşi sala mare a casei de cultură din Ciuteşti, Nisporeni, nu se încălzeşte, directorul ei, Grigore Stamati, ca un bun gospodar ce este, a avut grijă să construiască, din proprie iniţiativă, două sobe, ca cel puţin cei ce ies în scenă să aibă unde-şi dezmorţi un pic oasele.

„Cu drag şi dor de Nisporeni”

4ExpresulVineri, 30 noiembrie

ActualEveniment

Judecătorii vor avea haine noi. Ei vor purta o eşarfă asemănătoare cu cea pe care o au magistraţii de la CEDO. Diferenţa este că eşarfele judecătorilor de la Strasbourg au blană naturală, iar cele ale magistraţilor moldoveni –blană artificială. Hainele vor rămîne de culoare neagră. (Adevărul.md)

Cel mai vizitat site din regiunea Ungheni

Fiecare al optulea copil din R. Moldova are unul sau ambii părinţi plecaţi peste hotare. Aceştia sînt lăsaţi fie cu buneii, fie cu persoane străine sau chiar singuri. S-a constatat că cei mai mulţi bărbaţi lucrează în Rusia, iar femeile, cel mai des, se angajează îngrijitoare de bătrîni sau bone în ţările din Europa de Vest. Aceste date se conţin în Studiul naţional privind situaţia copiilor aflaţi în dificultate şi ai căror părinţi sunt plecaţi peste hotare. (Adevarul.md)

Social

Parajurişti în satele noastreDe exact doi ani, în satele Selişte, Boldureşti şi Cioreşti din Nisporeni, dar şi la Măcăreşti, Ungheni activează parajurişti. “Ce o mai fi şi asta?”,probabil se vor întreba unii. “Un parajurist acordăasistenţă juridică primară gratuit, iar un jurist acordă consultaţii juridice calificate, contra plată”explică Victor Puică, parajurist la Selişte.

Deci, parajuristul îi informează pe cetăţeni despre ce spunelegea referitor la o problemă sau alta, îi direcţionează la spe cia -liştii care pot să-i ajute pentru soluţionarea ei, le spune ce actesînt necesare într-un caz sau altul, îi ajută să scrie o cerere sauo plîngere. “La început, oamenii din sat mă priveau cam sceptic.Mi-a luat mult timp să-i conving că este un serviciu independentde autorităţi”, spune Victor Puică.

Acum însă, parajuriştii nu se mai confruntă cu astfel de prob-leme. “Oamenii sînt bucuroşi şi mulţumiţi că, adresîndu-se,obţin informaţii gratuite, sînt ajutaţi să depăşească problemelemai uşor şi cu cheltuieli mai puţine”, susţine Lilia Mărcuţă,parajurist la Măcăreşti. Potrivit dînsei, foarte des i se adreseazăfemeile agresate de soţi. “Violenţa în familie este unul dintrecele mai dificile cazuri cu care mă confrunt “, spune dînsa.

Analizînd problemele cu care se adresează populaţia, ana -lizînd solicitările de ajutor parvenite, Lilia Mărcuţă a ajuns laconcluzia că un parajurist este binevenit şi chiar necesar pentruorice localitate.

Această idee este confirmată şi de Victor Puică. “Se adre sea -ză, în ultima perioadă, şi oameni din satele vecine, iar dacă nuau posibilitatea să se deplaseze la Seliste îmi telefonează şi îmicer sfatul”, afirmă dînsul.

Chiar dacă nu au studii juridice, cei doi parajurişti sedescurcă bine, căci, înainte de a începe activitatea în acestdomeniu, ei au fost instruiţi după un program detaliat, care a in-clus soluţii pentru mai multe probleme din comunitate. În cazulîn care, totuşi, nu au răspunsuri la întrebările populaţiei, para-juristul se consultă cu jurişti calificaţi sau redirecţionează per-soana către un avocat.

Cîştigă, în cele din urmă, omul, omul simplu de la ţară, careştie că poate cere un sfat chiar la el în sat.

De notat că parajuriştii activează în cadrul proiectului “Abili -tarea juridică a comunităţilor rurale prin intermediul unei rețelede parajurişti comunitari”, implementat de Fundaţia Soros-Moldova cu sprijinul financiar al Guvernului Suediei. Scopulacestuia este de a educa populaţia în domeniul drepturilor omu-lui şi în vederea protejării acestora.

La ora actuală, în R.Moldova activează 25 de parajurişti.Natalia Junghietu

Copiii din raionul Ungheni, aflaţi în conflict cu legea, au fost luaţi învizor de către Institutul de ReformePenale (IRP). Astfel, la Ungheni a fost lansat proiectul „O mai bunăprotecţie şi asistenţă copiilor în sis-temul de justiţie. Dejudiciarizareacauzelor penale cu implicarea copi-ilor”, implementat de IRP cu supor-tul financiar al UNICEF Moldova.

În cadrul mesei rotunde „Consolidareamecanismului de referire a copiilor sub vîr -sta răspunderii penale şi a celor în conflictcu legea”, care s-a desfăşurat pe 14 noiem-brie la Ungheni, reprezentanţi ai serviciilor

sociale şi juridice au discutat despre prob-lemele cu care se confruntă în asistarea unorastfel de copii, dar şi despre soluţionareaproblemelor respective.

Potrivit Tamarei Cojocaru, coordonatorde proiect în raionul Ungheni, scopul aces-tei activităţi a fost „de a familiariza actoriicomunitari cu mecanismul de referire acopiilor sub vîrsta răspunderii penale şi acelor în conflict cu legea la servciile socialecomunitare”. Unul dintre obiectivele prin-cipale ale acestui proiect este şi sporireacapacităţii actorilor comunitari de a identi-fica şi a evalua necesităţile copiilor care aucomis infracţiuni.

„Noi trebuie să fim cît mai insistenţi la

identificarea şi soluţionarea acestei prob-leme”, a accentuat vicepreşedintele raionu-lui, Petru Langa. A fost constituit şi un grupde lucru din reprezentanţi ai tututror servi ci -ilor sociale şi juridice din raion, care va eva - lua la nivel local situaţia acestor copii şi vapropune soluţii la problemele identificate.„Toţi actorii implicaţi, adunîndu-se, fac caacest mecanism de referire să fie puse în ap -licare. Astfel se face o coordonare între in sti -tuţiile implicate”, spune Tamara Cojocaru.

Pe 22 noiembrie, la sedinţa Consiliuluiraional, a fost semnat şi un Acord de cola -bo rare între Institutul de Reforme Penale şiConsiliul raional Ungheni.

Natalia Junghietu

Copiii în conflict cu legea –în vizorul Institutului de Reforme Penale

Mihai, copilul –problemă

“Este un copil – problemă”,ne-a spus un funcţionar de la pri -măria din localitatea de baş tină abăiatului. “Ne-am săturat deja deel. Şi poliţistul de sector e sătul,şi oamenii din sat s-au săturat. Nuştim ce să mai fa cem. Tot fură şifură…”, continuă funcţionarul.

Mihai şi-a început aşa-zisaactivitate de la vîrsta de 12 ani.Ce o fi fost în capul lui atunci?De ce nu s-a oprit?

Am contactat-o telefonic pemama băiatului, ca să ne expli -ce dînsa. Nu a fost deloc entu -zi asmată de apelul nostru. A re -fuzat categoric să discute cu noi.

Foarte delicat, s-a scuzat, făcîndo singură remarcă: “Dacă ştiţică este un caz dificil, iar pentrumine - cu atît mai mult, nu tre-buia să telefonaţi”.

Cine-i vinovat? Potrivit Procuraturii Ungheni,

mama dă vina pe educaţia dinşcoală. Nu am reuşit să discu tămcu conducerea şcolii în care în va -ţă băiatul, ca să comenteze afir -maţiile mamei. Două zile la rînd,nimeni nu a răspuns la telefon.

Procurorul specializat pe ca -zuri de copii, Victoria Popov,consideră că vinovată se face desituaţia în care a ajuns băiatulfamilia. Nu este de neglijat nicimediul în care a crescut acesta.

Părinţii sînt divorţaţi. Atît timpcît tatăl a fost în familie, situaţiafinanciară a familiei era buni -şoa ră. După divorţ, mama nu amai avut posibilitatea să-i cum -pe re băiatului tot ce-şi doreaacesta, ceea ce l-a determinat săo apuce pe drumuri greşite. “Par -că înţelege că nu e bine ceea ceface. De fiecare dată, cînd trecepragul biroului meu, băiatul pro - mite că nu va mai crea astfel deprobleme. După ce iese pe uşă,denine cu totul alt copil”, po -ves teşte procurorul.

Cu toate că a fost şi aten ţio -nat, şi judecat anterior, se parecă nu s-a învăţat minte. De fie -care dată, Mihai, chiar dacă asă vîrşit infracţiunea, pînă la ur -mă este iertat de partea vătămată.

Mama băiatului, de fiecaredată, plăteşte prejudiciul părţiivătămate şi astfel urmează îm pă -carea. “Noi nu putem interzi ceîmpăcarea, pentru că legea per-mite”, accentuează Victoria Po -pov, subliniind, totodată că, înasemenea cazuri, legea e blîndă.

Ar putea fi candidat la tulburări de personalitate

Mariana Balmuş, directorulCentrulului comunitar de sănă -ta te mintală din Ungheni, spunecă, din punct de vedere psiho-logic, ar putea fi vorba de tul -bu rări de personalitate, care potfi stabilite doar după 18 ani. Mi -hai, avînd doar15 ani, ar puteafi vorba doar de unele elementede tulburare ale personalităţii.Mariana Balmuş a explicat şicare sînt acestea: incapacitateade a trăi sentimentul de vină şide a învăţa din experienţa sa,nepăsarea faţă de sentimentelecelorlalţi, iresponsabilitatea şidispreţuirea normelor, regulilorşi convenţiilor sociale.

„Dacă un copil nu are dra -gos te părintească şi acel confortpsihologic acasă, atunci el va că -uta să obţină plăcere din altce -va, ceea ce, uneori, îl împingeşi la fapte incontrolabile”, ex -plică psihiatrul.

Conform Procuraturii Un -gheni, delincvenţa juvenilă esteîn creştere, în special în rîndulminorilor cu vîrsta cuprinsă în -tre 14-18 ani. Cel mai îngri jo -rător este faptul că se observă ocreştere semnificativă a delic-venţei juvenile în rîndul fetelor.

În primele nouă luni ale anu -lui curent, în raionul Ungheniau fost comise de către minori52 de infracţiuni. 34 de minoricertaţi cu legea provin din fa mi -lii defavorizate, iar 12 – din fa -mi lii cu o situaţie financiară bună.

Natalia Junghietu

Delincvenţa juvenilă – problema organelor de drept, dar şi a întregii societăţi

Mai devreme nu se poa -te, din cauza condiţiilor cli-materice nefavorabile. „Con -sider că nu trebuie să negrăbim, nu trebuie să inau -gurăm stadionul doar dedra gul evenimentului. Noivom respecta toți termenii,ca în final să avem un terennu doar frumos, dar și trai -nic”, a accentuat dînsul.

Primarul, şi el un îm pă -ti mit al fotbalului, și-a ex-primat convingerea că acestteren sportiv este o inves ti -ție bună şi va duce la dezvol -tarea de mai departe a tra -dițiilor fotbalistice la Cos-tuleni.

Potrivit dînsului, pentrulucrările de construcție abazei terenului, primăria aalocat circa 200 mii de lei.Cam tot atît costă și în ve li -șul artificial, care va fi do -nat costulenenilor de către

Federația Moldoveneascăde Fotbal, prin intermediulProgramului ”Toți împre -ună”.

Inaugurarea unui terende fotbal este mult aș tep -tată la Costuleni. De aici apornit și unica echipă dinregiunea de vest a R. Mol -do va, care evoluează înprezent în Divizia naționalăa fotbalului moldovenesc –

FC „Costuleni”. Patronulclubului este tot un costule-nean împătimit de fotbal –omul de afaceri Iurie Chi -rinciuc.

Reamintim că, acum treiani, Consiliul raional Un -gheni a decis alocarea a500 mii de lei pentru con -strucţia unui teren de fotbalmare la Costuleni. Primarulde atunci al satului însă nua făcut nimic pentru a valo -rifica aceşti bani, astfel că,după investirea în funcţie anoii conduceri a raionului,banii respectivi au fost re -direcţionaţi pentru soluţio -narea altor probleme.

Ina Landa

Mihai (pentru a-i păstra confidenţialitatea, i-am datbăiatului un alt prenume) are doar 15 ani. Orice copil, la această vîrstă, se bucură de o viaţă liniştită, fiind înconjurat de cărţi, studiind matematică, fizică, geografie. Nu şi Mihai. Mintea lui este preocupată cu totul şi cu totul de altceva. La vîrsta lui a reuşit un adevărat record negativ – a comis peste 20 deinfracţiuni, unele mai grave, altele mai puţin grave.

În curînd, la Costuleni, Ungheni, va fi inauguratun teren de minifotbal, cu așternut artificial.Construcția de bază, pe care trebuie așternutgazonul sintetic, este deja finalizată, iar primarulSorin Gurău promite că de Paște va face un cadou frumos comunității - terenul gata amenajat.

Tinerii ungheneni vor avea în curînd o strategie a lor

Tinerii din Ungheni vor avea o strategie a lorpentru următorii patru ani. Pe 21 noiembrie,ei s-au adu nat pentru a pune în discuţieStrategia raională care a fost elaborată tot de ei la sfîrşitul lunii septembrie. Portivit Tatianei Lazăr, specialist domeniul tineret

la Direcţia învăţămînt, tineret şi sport Ungheni, estevorba de o strategie de tineret modernizată şi reîn no -ită. „Ne-am dorit să avem o strategie mult mai bunădecît cea pe care am avut-o”, a accentuat dînsa. Ast-fel, cele două strategii elaborate în anii precedenţi,au fost revăzute, au fost adăugate noi obiective, căcitinerii au viziuni clare şi ştiu ce vor. Iar ei vor cît maimulte campanii de informare. „Tinerii, în special ceide la sate, nu sînt atît de bine informaţi. De aceea noi,fiind în strînsă legătură cu toate instituţiile compe-tente, îi vom informa, îi vom orienta atît profesional,cît şi educaţional”, a explicat Tatiana Lazăr.

La începutul lui decembrie, Strategia raională detineret pentru perioada 2013-2016 va fi prezentatăCon siliului raional. „Eu ştiu că nu vom avea surse fi-nanciare suplimentare, dar sînt sigură că le vom ges-tiona eficient pe cele existente”, a remarcat spe ci a-listul.

Referindu-se la noua strategie, Alexandru Ciu-vaga, vicepreşedintele raionului, a specificat că nuvor fi doar nişte fraze goale, ci adevărate principii înviaţa de zi cu zi. „Eu am încredere că tinerii vor pre-lua ştafeta şi vor merge pe drumul cel drept, ajungîndacolo unde ne dorim cu toţii”, a subliniat dînsul.

Natalia Junghietu

Vești bune pentru amatorii de fotbal din Costuleni

Construcţia de bază este gata. Costulenenii aşteaptă covorul artificial

Fotografie: psihoterapiebotosani.blogspot.com

5Expresul

În primele 9 luni ale anului curent, R. Moldova a stagnat la capitolul exporturi. Cel mai înalt grad de influenţă negativă în acest sens au avut-o exporturile cu destinaţie spre România şi Germania, care au scăzut semnificativ.Se atestă o răceala a schimburilor comerciale şi cu Ucraina. În schimb, Rusia îşi întăreşte poziţia de principalpartener comercial al Republicii Moldova, notează UNIMEDIA.

Actual


În atenţia consilierilor raionaliPe data de 6 decembrie 2012, ora 10.00, în sala de şedinţe a Con-siliului raional Ungheni (str. Naţională 11) se convoacă şedinţaextraordinară a Consiliului raional Ungheni cu următoarea ordinede zi:1. Cu privire la aprobarea bugetului raional pentru anul 2013 în adoua lectură.

Consiliul raional Ungheni informează Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şiMijlocii, în calitate de implementator al proiectului „Lead yourway to business”, invită tinerii care au iniţiativă şi îşi planifică dez-voltarea propriei afaceri să participe la preselecţia privind parti -ciparea la seminare de instruire antreprenorială, ateliere de lucrude suport al afacerilor start-up, întîlniri cu antreprenorii de succes. În urma realizării cursurilor de instruire, tinerii selectaţi vor bene-ficia de etapele succesive ale proiectului, care includ: metode deelaborare a unui plan de afaceri şi participarea la Forumul Trans-frontalier de promovare a afacerii dezvoltate în cadrul proiectului. Proiectul este destinat tinerilor cu vîrsta cuprinsă între 18 şi 35 deani din Republica Moldova.Pentru informaţii suplimentare, vă rugăm să contactaţiSecţia Economie şi Reforme Ungheni, la numărul de telefon:023623054 sau adresa electonică [email protected]

AnunţConsiliul raional Ungheni, cu sediul în or. Ungheni, str. Naţională11, anunţă concurs pentru ocuparea funcţiei publice de condu -cere vacante – şef Direcţie învăţămînt, tineret şi sport.

Atribuţiile de bază ale şefului Direcţiei învăţămînt, tineret şisport sînt:- Conduce activitatea direcţiei şi o reprezintă în raporturile cu or-gane de stat, instituţii publice şi private, persoane fizice;- Răspunde de întreaga activitate educaţională din raion;- Organizează, coordonează şi analizează activitatea comparti-mentelor direcţiei;- Răspunde de întărirea continuă şi de asigurarea funcţionalizăriibazei didactico-materiale în instituţiile de învăţămînt;- Răspunde de activitatea de perfecţionare a personalului didactic,economico-financiar, tehnic şi administrativ potrivit metodologieiîn vigoare;- Asigură întocmirea şi executarea planului de dezvoltare aînvăţămîntului în teritoriu;- Colaborează şi solicită sprijinul autorităţilor publice locale şi cen-trale, agenţilor economici pentru rezolvarea problemelor privindfuncţionarea instituţiilor de învăţămînt şi sportive;- Răspunde de întocmirea la timp şi de calitate a materialelor deanaliză şi sinteză solicitate de Ministerul Educaţiei.Persoanele care vor manifesta dorinţa de a participa la concurstrebuie să aibă studii superioare pedagogice, să fie cetăţean al Re-publicii Moldova, să posede limba de stat, să aibă 3 ani deexperienţă profesională în domeniu, să aibă abilităţi de utilizare acomputerului.

La concurs urmează a fi depuse următoarele documente:- Formularul de participare la concurs;- Copia buletinului de identitate care confirmă cetăţenia RepubliciiMoldova;- Copiile diplomelor de studii şi ale certificatelor de absolvire acursurilor de perfecţionare profesională şi/sau specializare;- Copia carnetului de muncă;- Cazierul judiciar. Copiile documentelor prezentate pot fi autentificate de notar sause prezintă împreună cu documentele originale pentru a verificaveridicitatea lor.

Termenul de depunere a documentelor este de 15 zile calen-daristice din ziua publicării anunţului. Documentele se prezintăla comisia de organizare a concursului pe adresa: or. Ungheni, str. Naţională 11, bir. 8. Telefon de contact: 023622694.

LicitaţieConsiliul raional Ungheni anunţă pentru data de 17.12.2012, ora14.00, în sala de şedinţe a Consiliului raional Ungheni,desfăşurarea licitaţiei de comercializare „cu strigare” a activuluineutilizat în procesul tehnologic:- Imobil (încăpere), amplasat pe str. Boico 17, or. Ungheni, codcadastral 910110420201071 cu suprafaţa 134,0 m.p., la preţuliniţial de 500000 lei. Pentru participare la licitaţie vor fi prezentate, pînă la data de14.12.2012, ora 15.00, următoarele documente: cererea de partici -pare, copia certificatului de înregistrare, buletinul de identitate şiprocura pentru dreptul de a efectua tranzacţia, confirmareaachitării acontului – 10% din preţul iniţial şi a taxei de participare– 1000 lei pentru persoane juridice şi 500 lei pentru persoane fi -zice.Date bancare: Consiliul raional Ungheni, c/f 1007601003666, c/b226606, c/t 42515101934001, TREZMD2X. Telefon de contact: 023622169.

Dle Eugen Tomac, multă lu -me se întreabă dacă Oficiulconsular al României la Un -gheni nu ar putea să prestezeși alte servicii, inclusiv cele le -gate de vize și cetățenie...

Cunosc aceste frămîntări ceexistă printre românii din Un -gheni și din raioanele înveci-nate. Oficiul consular al Ro mâ-niei de la Ungheni s-a înființatdintr-o necesitate care nu maiputea cere amînare, avînd în ve -dere că au existat cîțiva ani încare oamenii au fost privați dedreptul de a circula liber în Ro -mânia. După implementareaAcordului privind micul traficla frontieră, era necesar să pu -tem oferi cît mai multor cetățeniai R. Moldova o șansă în plusde a merge în țară. Pentru a eli -bera cît mai multe permise demic trafic, a fost înființat Ofi-ciul consular la Ungheni. În per -spectivă, poate fi luat în calculşi acest aspect de a extinde ser-viciile consulare. Eu le-aș reco-manda, însă, celor care dețindeja permisul de mic trafic să sedeplaseze la Iași și să-și depunădosarul pentru obținerea cetă țe -niei române, astfel încît pe vii -tor să nu mai fie niciodată des -părțiți de România.

Ați fost la Călărași împre u -nă cu Elena Băsescu. Pe cîndsă vă așteptăm la Ungheni sauNisporeni?

Sînt în campanie electoralăși doresc să mă întîlnesc cu cîtmai mulți români care pot de-cide cine îi va reprezenta în vi-itorul Parlament al României.Am vizitat foarte multe locali -

tăți, iar pe 30 noiembrie, cînd înRomânia este sărbătorit Sf. Ap.Andrei, ocrotitorul românilor,voi merge la Nisporeni. ZiuaNa țională a României, pe 1 de -cem brie, o voi serba alături deromânii din Ungheni.

Ce mai trebuie de făcut casă se minimalizeze suspiciuneași chiar, uneori, ura dintre celedouă maluri ale Prutului?

E nevoie de foarte multă ac -ți une, de implicare. Într-o soci-etate democratică este esențialsă te implici pentru a schimbace va. Avem nevoie de foartemul te proiecte comune pentru aspori încrederea de-o parte șialta a Prutului. Propaganda so -vie tică a încercat să-și justificeororile comise în acest ținut alBasarabiei, transformînd Ro mâ -nia într-o sperietoare pentru lo -cuitorii de aici. Trebuie să avemîn perspectivă o politică comu năîn domeniul educației, o abor-dare unitară în ceea ce priveșteprotejarea culturii naționale, opiața media comună, astfel încîtdiferențele de abordare și deper cepție să dispară treptat.

Subiectul unui pod rutier laUngheni a fost foarte des po -menit de prin 90 încoace. Cîndar putea fi realizat acest pro -iect și de ce este nevoie, în afa -ră de acoperire financiară?

Nu cred că problema este unade ordin financiar. Desigur, nuputem exclude acest aspect, daraici e nevoie de ceea ce vorbeammai devreme, de acțiune concre -tă, de asumare din partea facto-rilor de decizie de la Bucureștiși Chișinău a acestui proiect.

Avem nevoie de cît mai multepoduri peste Prut pentru a con-solida și mai mult legăturile în -tre România și R. Moldova.

De ce Eugen Tomac și nu alțicandidați la această funcție?

Sînt două motive pentru caream intrat în această competiție.În primul rînd, pentru că în 2008am candidat tot aici. Atunci oa-menii mi-au acordat încrederea,fiindcă le-am promis că voi de-bloca procesul de acordare acetățeniei române. Deși am luatcele mai multe voturi, nu am in-trat în Parlament. Sistemul de votromânesc te obligă să fii foartebun și să obții peste 51% dinvo turi pentru a deveni deputatulromânilor din R. Moldova. Alt-fel, intră, prin redistribuire, celcare obține cele mai puține vo-turi. Chiar dacă nu am ajuns înParlamentul României, am reu -șit, în calitate de Secretar de statîn cadrul Guvernului României,să contribui la crearea unui me -canism care să deblocheze pro-cesul de acordare a cetățeniei.Încrederea oferită în 2008 șiexperiența obținută în ultimii 4ani m-au determinat să mă im-plic din nou în această com pe -tiție politică. De șapte ani facparte din echipa PreședinteluiTraian Băsescu și cred că ceea

ce am început împreună în spri-jinul românilor din R. Moldovapoate fi continuat și din Parla-mentul României.

Ce ați putea oferi românilordin Ungheni, Nisporeni, Călă -rași, dacă veți fi ales?

Am o platformă politică, nu -mită “Dreptate pentru Basara-bia!”. Consider că este nedreptsă avem vize între noi, este ne-drept să așteptăm un certificatde naștere aproape un an, estenedrept să nu avem presă româ -nească în R. Moldova, cred căeste nedrept că cetățenii dinpartea aceasta a Prutului nu auacces pe piața forței de muncădin România. Sînt cîteva obiec-tive pe care mi le propun să lepromovez și voi face tot ce-mistă în putință pentru a le pune înaplicare. Am priorități care potschimba din temelie relația din-tre România și R. Moldova, to -tul depinde doar de voința noas -tră. De aceea, îi invit pe toți cei ceau obținut cetățenia română săfie alături de mine pe 9 decem-brie și să se prezinte la una dinsecțiile de votare din Ungheni,Nisporeni sau Călărași, pentrucă România este și țara lor. Îiasigur că nu-i voi dezamăgi pe ceicare îmi vor acorda încrederea!

PP

„Consider că este nedrept să avem vize între noi” Interviu cu Eugen Tomac, consilier al Preşedintelui Traian Băsescu, candidat pentru Camera Deputatilor din România

După ce, cu aproape douăluni în urmă, poliţia i-a organi-zat unui asistent social un fla-grant, acesta fiind prins cu banimarcaţi, dosarul instrumentat aajuns la Procuratura Călăraşi.

Pentru a decide cum să proce -deze în continuare cu respecti -

vul asistent social, şeful Di rec -ţiei Asistenţă Socială Călăraşi,Mihail Cotelea, a solicitat infor -maţii de la procuratură. Cei deacolo, susţine oficialul, l-au sfă -tuit să nu se grăbească, căci nue totul elucidat. Straniu i s-a pă -rut lui Mihail Cotelea şi faptul

că, într-o bună zi, dintr-un biroual Direcţiei Asistenţă Socială audispărut dosarele celor doi be -ne ficiari de la Sipoteni, caresemnalaseră cazul de coruperepasivă. „Nu-i mare problemă,căci dosarele se păstrează şi pesuport electronic. Faptul în sineînsă este suspicios, din miile dedosare asemănătoare dispărîndanume aceste două”, a subliniatCotelea. Peste două zile, dosa -

re le pierdute au fost găsite. Res -ponsabilii de ele au declarat căele au fost mutate în altă parte,probabil, din greşeală.

Procurorul Ion Moţpan, carecoordonează investigaţiile peacest caz , spune că e posibil cadosarul cu pricina să fie remisinstanţei de judecată pînă lafinele săptămînii curente.

Tudor Josanu

Ciudăţeniile unui caz de corupere pasivă la SipoteniAdevărate ciudăţenii se întîmplă la Călăraşi în legătură cu un caz de corupere pasivă a unor beneficiari de ajutoare sociale de la Sipoteni.

Eugen Tomac, un tînăr ce-şitrage obîrşia din Basarabia deSud, din satul Babele, în pre -zent consilierul PreşedinteluiTraian Băsescu, a decis să can-dideze pentru un loc în Parla-mentul României. El a venit laCălăraşi cu o echipă serioasă desusţinători, printre care: euro par -lamentara Elena Băsescu, fiicapreşedintelui Traian Băsescu,Cristi Aldea-Teodorovici, fiulcelebrului cuplu Doina şi IonAl dea-Teodorovici, dar şi cu -

nos cutul disident, fost deţinutpolitic la Tiraspol, AlexandruLeşco.

La întîlnirea de sîmbăta tre -cută, dînsul le-a vorbit călără şe -nilor despre planurile sale deviitor, oprindu-se în mod spe-cial la cîteva proiecte de anver -gu ră pentru românii de pesteho tarele României, inclusiv pen-tru cei din R. Moldova. Atmos-fera caldă, frăţească ce a domnitpe parcursul întîlnirii s-a în -cheiat cu un microrecital de cîn-

tece din repertoriul regretaţilorDoina şi Ion Aldea-Teodoro -

vici, prezentat de fiul lor.

Fiica preşedintelui României a ajuns la CălăraşiAlegerile din România, de pe 9 decembrie curent, i-a pus pe drumuri pe cei ce vor să acceadă în legislativul din ţara vecină. Unii dintre ei au ajuns,sîmbăta trecută, pe 24 noiembrie, chiar şi la Călăraşi.

În fotografie: (de la stînga la dreapta) Eugen Tomac, Elena Băsescu, Cristi Aldea-Teodorovici la Călăraşi

6Expresul

Un bărbat de 41 de ani, originar din Călăraşi, a fost condamnat la şase ani de închisoare pentru că şi-a înjunghiat concubina. Incidentul a avut loc în august 2011, în prezenţa copilului acestora. În urma traumei primite, femeia a fost internată în spital, unde a suportat o intervenţie chirugicală. Iar bărbatul, iată, este închis. Anterior, ani la rînd, el a bătut-o pe femeie. Nu a renunţat nici chiar atunci cînd instanţa de judecată i-a interzis să se apropie de ea. (Publika.md)

Fragmentarium


E dureros să vezi că existăatît de mulţi oameni care nu vădsau nu gîndesc, dar se lasă duşide val. Sau oameni împinşi de laspate cu efectul de turmă. E du -reros să vezi că există oamenice se uită în ograda vecinului cuinvidie. Sau oameni care îşidoresc altceva decît au, dar seopun oricărei schimbări.

Basmele nu există decît înbas me. Adevărul este mai dez -gustător. Trebuie să ştii: dacă ainevoie de o mîna de ajutor, ogă seşti întotdeauna în continu a -rea brațului tău. Pe masură ce tematurizezi, vei descoperi că aidoua mîini: una pentru a te ajutape tine, cealaltă - pentru a-i aju -ta pe ceilalți. Viață fără moartenu există. Nu există nici viațădoar cu bucurie sau supărare.Fericirea nu este condiționatădoar de sărăcie sau bogăție. Omulpoate fi fericit doar privind lacerul albastru sau la primii fulgide zăpadă. Noi hotărîm singuridacă ne lăsăm sufletul întunecat

de neajunsuri şi certuri sau desco -perim lucrurile minunate carene aduc fericirea necondiționat.

,,Dacă şi Cînd erau prietenifoarte buni. Se întîlneau în fie -care săptămînă să mănînce îm -preună şi discutau despre luc ru-rile pe care vroiau să le realize -ze în viitor. Aveau multe visuriminunate şi adorau să vor beas -că despre ele. Într-o zi, Cînd ob -servă că Dacă nu se simţea foar -te bine. După ce se aşezară lamasă, Cînd îl întrebă pe prie te -nul său: “Eşti în regulă? Nu preapari a fi în apele tale azi”. Dacărăspunse: “Nu ştiu ce să zic,par că nu progresez deloc în via -ţa mea. Uite, de exemplu, săp -tă mîna trecută, am aflat de untraining foarte bun şi m-aş fidus, dacă aş fi avut timp”. Cînddădu din cap aprobator: “Te în -ţeleg perfect, amice. Şi eu amauzit de un seminar foarte pro -miţător, dar mă voi înregistracînd voi avea banii necesari”,

după care continuă: “Ia spune-mi mai multe despre postul delucru la care vroiai să aplicisăptămîna trecută. Erai foarteentuziasmat, cum a mers?”. Da -că se uită în jos şi suspină:“Dacă nu mi s-ar fi stricat cal-culatorul, aş fi aplicat. Dar aşa..nu am putut să-mi scriu apli ca -ţia”. “Nu te îngrijora, dragă Da -că, zise Cînd. Atunci cînd vei figata, va apărea şi oportunitatea.Uite, şi eu m-am gîndit să-mischimb cariera, actuala slujbămă limitează foarte mult. Şichiar îmi voi căuta altceva, cîndvremea va fi mai bună”.

Lîngă ei, stătea un om singurla masă şi îşi bea liniştit ceaiul. Laun moment dat, se ridică în pi-cioare şi se îndreptă spre ei: “Îmicer scuze că vă întrerup, dar amauzit fără să vreau con ver saţiavoastră. Sînt convins că ştiu cumvă puteţi rezolva problemele”.Dacă şi Cînd se uitară cu mirarespre străinul care le zîmbea cubunăvoinţă şi înţe lep ciune.

“Domnilor, începu acesta, es -te foarte simplu. Doar fiţi atenţila ceea ce vorbiţi: încercaţi sănumăraţi de cîte ori spuneţi “da -că” şi “cînd”. În loc să vă gîn -diţi dacă veţi face şi cînd veţiface, treceţi la acţiune şi veţi fiuimiţi de rezultate!”.

Mulţi oameni doar viseazăsă facă ceva deosebit. Alţii în -cep, dar renunţă repede sau joa -că la un nivel foarte jos. Foartepuţini îşi iau cu adevărat un an-gajament, aruncă scuzele pegeam şi perseverează, indife -rent de obstacole.

Tu din ce categorie faci par -te, iubite cititor?

Morala: ,,Dacă te concen-trezi pe șarpe, s-ar putea să-țiscape mișcările scorpionului!Mulți se leagă la ochi numaipentru a spune că e întuneric”.

Aşteptăm, dar ce anume şi… pe cine? De la A pînă la Z cu Ala Mutilică

Controlul medical profilactic anual

Statistic vorbind, bărbaţii duc un mod de viaţă mai nesănătos. Totodată, bărbaţii, oricît ar părea de ciudat, sînt mult mai hotărîţi atunci cînd e vorbadespre controlul sănătăţii per ansamblu, femeilepreferînd, de cele mai dese ori, să se adreseze lamedic pentru o consultaţie concretă. În orice situaţie,e important să ne asumăm responsabilitatea pentrusănătatea noastră şi să prevenim bolile efectuînd controlul profilactic anual.Fiecare ştie că un automobil, pentru a funcţiona bine în timp,

are nevoie de grijă şi de control tehnic anual. La fel şi corpulnostru, pentru a fi sănătos, are nevoie de control anual profilac-tic. Fiecare dintre noi, încă din copilărie, trebuie să-şi verificeanual sănătatea tocmai pentru a preveni sau a exclude, iar înunele cazuri şi a trata orice afecţiune a sănătăţii noastre. Astfel,vom cunoaşte cu exactitate toate modificările ce se produc înpropriul organism, comparînd indicii sănăţii actuali cu cei deacum un an sau mai devreme, calculînd şi definitivînd abaterilede la normă. Dacă e nevoie, vom începe la timp şi tratamentulnecesar. Cu alte cuvinte, vizita la medicul de familie şi con-sultarea profilactică anuală ne permite să ţinem degetul pe pul-sul propriei sănătăţi şi să nu permitem bolilor să ne atace. Chiardacă, în urma verificării sănătăţii, au fost depistate anumitenereguli, e important de ştiut că depistarea unor boli sau simp-tome în fază incipientă permit, fără complicaţii, tratarea şi elimi -narea afecţiunilor nedorite.

Trăim în vremuri diferite de cele sovietice, cînd toţi cetăţenii,aproape cu forţa, mergeau la controlul anual profilactic. Acum,medicii recomandă să preluăm iniţiativa în propriile mîini şianual, în mod conştient, să mergem la medicul de familie pentrua ne verifica starea sănătăţii. De menţionat că, în ultimul timp,această tendinţă e în creştere, mai ales în rîndul tinerilor, daroricum, nesemnificativă în raport cu întreaga populaţie aMoldovei. Sănătatea e cea mai de preţ avere a omului şi acestlucru trebuie conştientizat de toată lumea.

Controlul profilactic al sănătăţii presupune următoareleinvestigaţii:

- analiza urinei şi sîngelui, pentru indicii colesterolului,nivelul zahărului, hormonilor glandei tiroide, funcţionarearinichilor, ficatului;

- consultarea ginecologului (pentru femei) şi a urologului(pentru bărbaţi);

- electrocardiograma;- investigaţii ultrasonografice a organelor interne;- consultaţia oftalmologului.Reţineţi, anume acest control profilactic al sănătăţii poate fi

considerat motivul pentru care locuitorii din ţările Uniunii Eu-ropene trăiesc cu aproximativ 10 -20 de ani mai mult comprativcu cei din Republica Moldova.

Acest material a fost publicat cu sprijinul COMPANIEINAȚIONALE DE ASIGURĂRIÎN MEDICINĂ în cadrul campaniei de promovare şi sensibilizare „SPUNE DAPENTRU SĂNĂTATEA TA”.

Pictează nu doar din placere, ci şi pentru a se remarca

Cu certitudine, Vlad Matasari, elev laŞcoala de Arte Plastice din Nisporeni, ştiecum poate fi prevenit sau stins un incendiu.A demonstrat-o cu vîrf şi îndesat la un con-curs naţional de desen cu genericul: “Pre-venirea şi stingerea incendiilor”, organizatde către Departamentul Situaţii Excep ţio -na le.

Tînărul nisporenean s-a clasat pe loculIII, obţinînd şi un premiu frumos.

În prezent, elevii Şcolii de Arte Plasticedin Nisporeni se pregătesc pentru un alt con -curs naţional de desen – din cadrul campa -niei „Promovarea modului sănătos de via -ţă”, cu genericul „Spune Da pentru sănă ta -tea ta!”. „Interesul pentru acest concurs edestul de mare, mai ales că şi premiile sîntademenitoare. Vor fi premiaţi 18 dintre ceimai buni tineri pictori din republică. Aceş -tia vor primi cîte o bicicletă şi un coş pentrualimente”, a menţionat Mihai Bortă, direc-torul şcolii din Nipsoreni, care şi-a expri-mat, totodată, speranţa că printre învin gă-tori vor fi şi nisporeneni.

Ina Landa

ORGANIZĂM CURSURIDE SCURTĂ DURATĂ: • BUCĂTAR • MASOR• FRIZER• MANICHIURĂ – PEDICHIURĂ• MENAJERĂ• FOTOGRAFIE• LIMBA ENGLEZA• VÎNZĂTOR-CONSULTANT• CUSĂTOR

ÎN CADRUL CURSURILOR SE ASI GURĂ:- Orar flexibil (program de dimi nea -ţă/program după masă);- Posibilitatea ca persoanele de oricevîrstă să frecventeze aces te cursuri(inclusiv liceeni şi persoane anga-jate în cîmpul muncii);- Obţinerea într-o perioadă scurtă omeserie solicitată pe piaţa muncii.

Informează-te şi înregistrează-tela tel.: (0236) 2 02 88; 3 36 84

Elevii de la gimnaziul din Semeni,Ungheni au avut parte, pe 22 noiembrie, de o mare sărbătoare. În vizită le-a venit consăteanul lor,scriitorul Alexandru Plăcintă, care şi-a prezentat noua sa carte,„Povestea Focului”, sub redacţiaClaudiei Partole, ilustraţiileaparţinîndu-i.

Oaspetele a avut parte de o întîlnire dezile mari. Elevii i-au recitat din poeziile şighicitorile sale, iar micii artişti de la teatrulde păpuşi, condus de profesoara Marina Bi -niuc, au prezentat povestea „Tărcuci întreprieteni”, semnată de acelaşi scriitor. SergiuMorgoci, elev în clasa a VI-a, a impresionatîntreaga asistenţă cu rolul pe care l-a jucat -Tărcuci.

Cu mari emoţii a vorbit despre fostul săuelev profesorul de limba şi literatura româ -nă, Serghei Pînzaru. „A fost mîndria şcoliişi a satului cînd a devenit student la Şcolapedagogică din Călăraşi, iar apoi la Univer-sitatea de Stat. Cîţiva ani, Alexandru Plă cin -tă a lucrat la Semeni ca profesor de muzică.Pînă acum îmi răsună în memorie o melodieşi nişte versuri formidabile, neauzite nici

pînă atunci şi nici de atunci. Bănuiesc căerau ale dînsului”, a spus profesorul, dupăcare şi-a exprimat regretul că nu el a fost celce a descoperit în Alexandru Plăcintă „acesthar dumnezeiesc de a scrie atît de frumos”.

Alexandru Plăcintă a explicat cum aajuns să scrie: „De multe ori, cînd aveamnevoie de o muzică şi versuri pe care nu leaveam la îndemînă, ori nu le găseam, eramnevoit să le scriu singur...”.

În acea zi, scriitorul le-a oferit în dar,celor mai activi cititori ai bibliotecii scolare,cartea sa „Povestea focului”.

Maria Semeniuc, directoarea

gimnaziului Semeni

Scriitorul Alexandru Plăcintă a revenit la baştină

Alexandru Plăcintă în şcoala natală

Luni, 3 decembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00Ştiri 6.15 Baştina 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10,17.15 “ERKY PERKY” 9.40 Desene animate10.35 Reporterul de gardă 11.00 Bună seara!12.00 Vedete la bis 13.10, 18.30 “Bebeluşii de lazoo” 13.40 Cultura azi 14.25 Spectacol 14.55,23.10 “A DOUA ŞANSĂ” 16.25 Săptămînasportivă 17.45 Focus. Magazin TV 19.00 Mesager19.40 Povestea de seară 19.55 Moldova în direct21.25 Dor 22.20 Templul muzicii 23.00 Filler:Classic inspiration. PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile ProTv 10.00, 14.00 Teleshoping 10.15 Ce se întîmplă,doctore? 10.45 Serviciul Român de Comedie11.30, 17.30 Happy Hour 14.15 Gîndeşte liber!Pro Tv e al tău! 21.00 În Profunzime cu LorenaBogza 23.00 „PARIU CU VIAŢA”.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00,15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15 Teleshoping9.50 "Жить здорово" 10.55 "Модный приговор"12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.25 "Время обе-дать" 13.05 "Дешево и сердито" 14.00 Другие но-вости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "УБОЙ -НАЯ СИЛА" 17.10 "НЕРАВНЫЙ БРАК" 18.50"Давай поженимся!" 19.55 "Пусть говорят" 21.40"Время" 22.15 "ДОРОГА В ПУСТОТУ".

Marţi, 4 decembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri6.10 Focus. Magazin TV 7.10, 8.15 Bună dimi -neaţa! 8.30 “Domnului să ne rugăm” 9.30, 17.15“ERKY PERKY” 10.00 Desene animate 11.00,19.55 Moldova în direct 12.00 Accente economice13.10, 18.30 “Bebeluşii la zoo” 13.40 Templulmuzicii 14.20, 23.10 “A DOUA ŞANSĂ” 15.55Ring Star 17.15 “SECRETARUL” 18.00 Undabugeacului 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară21.25 Dialog social 21.45 Filler 22.20 Cultura azi.PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile ProTv 10.00, 13.30 Teleshoping 10.15 „GeneraţiaLaLa. De la serial, la fenomen” 11.00 „PARIU CU

VIAŢA” 13.45 Dansez pentru tine 17.35 HappyHour 20.45, 23.00 Vocea României 23.30 Auto-Expert cu Andrei Tabuică.PRIME TV6.00 - 15.00 ПРОФИЛАКТИКА15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 15.25 "УБОЙ-НАЯ СИЛА" 17.10 "НЕРАВНЫЙ БРАК" 18.50"Давай поженимся!" 19.55 "Пусть говорят"21.40 "Время" 22.15 "ДОРОГА В ПУСТОТУ".

Miercuri, 5 decembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00Ştiri 6.15 Unda Bugeacului 6.45 Picături de “Dor”7.10, 8.15 Bună dimineaţa 9.10, 17.15 “SECRE-TARUL” 10.00 Documentar 10.30 ...pe urmele luiŞtefan cel Mare 11.00, 19.55 Moldova în direct12.00 Baştina 12.45 Profil de savant 13.10, 18.30“Bebeluşii de la zoo” 13.40 Medalion muzical14.10 “A DOUA ŞANSĂ” 15.50 Magazinul copi-ilor 16.25 Prin Istorie – spre Victor 18.00 Svitanok19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 21.25Portrete în timp 22.20 Alternative. Discriminareape înţelesul tuturor 22.35 Mzică de W.A.Mozart,23.45 Documentar.PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile Pro Tv10.00, 13.45, 16.00 Teleshoping 10.15 Apropo TV11.00 „TORNADE ÎNGHEŢATE” 14.00 AutoEx-pert cu Andrei Tabuică 14.30 „O VACANŢĂ DEAUR” 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 17.35 HappyHour 20.45 Serviciul Român de Comedie 21.45„TANTI FLORICA” 23.00 „CSI: NEW YORK”.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00,15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15 Teleshoping9.50 "Жить здорово" 10.55 "Модный приговор"12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.25 "Время обе-дать" 13.05 "Дешево и сердито" 14.00 Другие но-вости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "УБОЙ -НАЯ СИЛА" 17.10 "НЕРАВНЫЙ БРАК" 18.50"Давай поженимся!" 19.55 "Пусть говорят" 21.40"Время" 22.15 "СИНДРОМ ДРАКОНА".

Joi, 6 decembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00

Ştiri 6.15 Svitanok 6.45 Legendele muzicii 6.55Filler: Classic inspiration 7.10, 8.15 Bună dimi -neaţa 9.10, 17.15 “ERKY PERKY” 9.10, 17.15“SECRETARUL”, 10.00, 15.00, 18.00 Documen-tar 10.30 Natura în obiectiv 11.00, 19.55 Moldovaîn direct 12.00 O seară în familie 13.10, 18.30“Bebeluşii de la zoo” 13.40 Unda Bugeacului14.10, 23.10 “A DOUA ŞANSĂ” 15.30 Videotecacopiilor 15.45 Părinţi şi copii 16.15 Erudit cafe18.00 Vector european 19.00 Mesager 19.40Poveste 20.50 Super-loto “5” din “35” 21.25 Fo -cus. Magazin TV 22.20 Reporter de gardă 22.45Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru. PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 Ştirile ProTv 10.00, 13.45, 16.00 Teleshoping 10.15, 16.15„TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00 „O VACANŢĂDE AUR” 14.00 „SAMANTHA ÎN VACANŢĂ”17.35 Happy Hour 20.45 „PARIU CU VIAŢA”23.00 „SPITALUL DE DEMENŢĂ”.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00,15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15 Teleshoping9.50 "Жить здорово" 10.55 "Модный приговор"12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.25 "Время обе-дать" 13.05 "Дешево и сердито" 14.00 Другие но-вости 14.30 "Понять. Простить" 15.30 "УБОЙ -НАЯ СИЛА" 17.10 "НЕРАВНЫЙ БРАК" 18.50"Давай поженимся!" 19.55 "Пусть говорят" 21.40"Время" 22.15 "СИНДРОМ ДРАКОНА".

Vineri, 7 decembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00Ştiri 6.15 Cuvintele credinţei 7.10, 8.15 Bunădimineaţa! 9.10, 17.15 “SECRETARUL” 10.00,16.15, 21.25 Documentar 10.30 Focus. MagazinTV 11.00 Moldova în direct 12.00 La noi în sat12.40 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru 13.10,18.30 “Bebeluşii de la zoo” 13.40 Svitanok 14.10Portrete în timp 14.40, 23.10 “A DOUA ŞANSĂ”18.00 Accente economice 19.00 Mesager 19.40Povestea de seară 19.55 Bună seara! 22.20 Fii tînăr! PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro Tv10.00, 13.45, 16.00 Teleshoping 10.15 „TÎNĂR ŞINELINIŞTIT” 11.00 „SAMANTHA ÎN VA -

CAN ŢĂ” 14.00 „ALIBI DIN DRAGOSTE” 16.15„TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 17.35 Happy Hour20.30 Dansez pentru tine.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00, 12.00,15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri" 9.15 Teleshop-ing 9.50 "Жить здорово" 10.55 "Модный приго-вор" 12.10, 15.10, 18.15 Новости 12.25 "Времяобедать" 13.05 "Дешево и сердито" 14.00 Другиеновости 14.30 "Понять. Простить" 15.25"УБОЙНАЯ СИЛА" 16.55 "Жди меня" 18.50"Поле чудес" 19.55 "Пусть говорят" 21.40"Время" 22.15 Концерт. Елена Ваенга.

Sîmbătă, 8 decembrieTVM6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10, 6.50, 9.05,16.00, 21.25 Documentar 6.40 Filler: Classic in-spiration 8.05 Vedete la bis 10.00 Ştiinţă şi inovare10.30 Părinţi şi copii 11.00 Casa mea 11.35 Spec-tacol 12.05, 13.45 Concursul Internaţional decanto Academic “Maria Bieşu” 15.05 Desene ani-mate 16.30 La mulţi ani! 17.15 Studio Art Plus17.50 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru 18.10Erudit cafe 19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50 Oseară în familie 22.20 “CRIMĂ ÎN ÎNALTA SO-CIETATE” 23.50 Turneul internaţional la judo înmemoria lui Vasile Luca. PRO TV7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro Tv 10.35,13.15 Teleshoping 10.15 Ce se întîmplă, doctore?11.00 Auto Expert cu Andrei Tabuică 11.30 ÎnProfunzime cu Lorena Bogza 13.30 Dansez pen-tru tine 20.30 „PULBERE DE STELE” 22.45„HOŢI DE ONOARE”.PRIME TV6.00, 10.00, 12.00, 15.00, 18.00 Новости 6.10"Игорь Костолевский. И это всё о нём" 7.05 "ТЕ-ГЕРАН 43" 8.20 "Играй, гармонь любимая" 9.00"Умницы и умники" 9.45 "Слово пастыря" 10.15Teleshopping 10.30 "Смак" 11.00 "Жизнь под каб-луком" 12.15 "Абракадабра" 14.05 "Пять минутстраха" 15.50, 18.10 "Фарфоровая свадьба" 18.25"Человек и закон" 19.20 "Минута славы шагаетпо стране" 21.00 „Primele ştiri” 21.50 "Сегоднявечером" 23.30 "Что? Где? Когда?".

Duminică, 9 decembrieTVM6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10 Documentar7.05 Legendele muzicii 7.15 Cuvintele Credinţei8.00 Templul muzicii 8.45Filler 9.05 Desene ani-mate 10.00 Ring Star 11.00 Prin istorie – spre vic-torie! 11.35 La datorie 12.00 Portrete în timp 12.30Natura în obiectiv 13.00 Festivalul “Mărul de aur”.Interpreţi în recital 14.00 Baştina 14.45 “CRIMĂÎN ÎNALTA SOCIETATE” 16.15 Chişinăul de ierişi de azi 16.30 La mulţi ani! 17.15 Cultura azi 18.00Evantai folcoric 18.40 Loteria “Milioane pentruMoldova” 19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50Vedete la bis 21.20 Fotbal Non-Stop 22.20 “SĂ FIŞTIUT CĂ SÎNT UN GENIU”.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro Tv 10.00 După20 de ani 11.00 „PARIU CU VIAŢA” 13.05, 14.00Teleshoping 13.20 Apropo TV 14.15 VoceaRomâniei 18.00 România, te iubesc! 20.30 „UL-TIMUL CORUPT DIN ROMÂNIA” 22.45„VAGABONDUL MILIONAR”.PRIME TV6.00, 10.00, 12.00 Новости 6.10 "Жизнь под каб-луком" 7.10 "ТЕГЕРАН 43" 8.25 "Служу От-чизне" 8.55 Здоровье 10.15 Teleshoping 10.30"Непутёвые заметки" 10.45 "Пока все дома" 11.30Фазенда 12.20 "СЕМЬ НЯНЕК" 13.45 "ТРЫН-ТРАВА" 15.50 "Тайные знаки конца света" 16.55"Большие гонки. Братство колец" 18.30 "Replica"20.00 Среда обитания 21.00 "Sinteza săptămînii"21.40 Воскресное "Время" 22.50 "12".

7Expresul

Programe TVPublicitate


Colectivul Agenţiei teritoriale

Ungheni a Companiei naţionale

de asigurări în medicină expri -

mă profunde condoleanţe medi-

cului expert coordonator, Vitalie

Ţăranu, în legătură cu decesul

tatălui, Vladimir Ţăranu. Dumne-

zeu să-l odihnească în pace.

Publicitatea ta va fi văzută de 14 mii de oameni lunar

Sanatoriul Preventoriu de Bază “CONSTRUCTORUL” ÎSÎntreprindere unicală de recuperare medicală din R. Moldova

Metode tradiţionale şi netradiţionale de diagnostic şi tratament

Vă oferim:Consultaţia medicilor specialişti de orice profil, metode de diagnostic:ultrasonografie, rectoromanoscopie, diagnostic funcţional, laborator clinic, biochimic şi imunologic – cu obținerea re -zultatelor în aceeași zi, diagnosticul computerizat, iridodiagnostic, prescripţii pentru ochelari şi lentile de contact ș.a.Tratamente clasice, precum şi prin metode tradiţionale:băi şi duşuri curative, duş-masaj subacvatic, aplicaţii de nămol, lut, parafină, ozocherită, șunghit, electro-fizioterapie,masaj și gimnastică curativă, terapie manuală, fitoterapie, ozonoterapie, hidrocolonoterapie, tratament cu lipitori, cuînţepături de albine, baroterapie generală, acupunctura, psihoterapie ș.a.

Adresa: or. Chişinău, str. Zelinski,15 Tel. 022522741 (recepția cu regim nonstop), 022639629, 022551964, 079368099 (marketing). E-mail: [email protected]

Centrul clinic este dotat cu utilaj medical modern, saloane cu toate comodităţile, cafenea pentru 200 locuri. Aiciactivează 145 de medici cu categorii înalte de calificare, sînt utilizate peste 130 de metode de tratament, multe dintrecare – doar la noi! Serviciile sînt accesibile pentru oricine.

www.sanatoriul-constructorul.md La prezentarea acestui anunţ decupat beneficiați de reduceri de 10% la biletele de tratament.

CONDOLEANȚE

Luni 9.25 „Жизнь и приключения робо -та-подростка”. Desene animate (ТНТ)21.00 „Изощрённое убийство”.Film (СТС)23.00 „Бомбила”. Serial (Россия РТР)Marţi19.10 „Безумная любовь”. Serial (Sony)21.00 „Двое – это слишком”. Film(СТС)23.00 „Гудзонский ястреб”. Film (СТС)Miercuri21.00 „В стране женшин”. Film (СТС)21.30 „Fabrika” (Publika)23.00 „Эрин Брокович”. Film (СТС)Joi21.00 „Реальная сказка”. Film (СТС)21.20 „Тюдоры”. Film (Sony)

23.00 „Близость”. Film (СТС)Vineri20.00 „Любовь случается”. Film (СТС)22.00 „Битва у Красной скалы”.Film (СТС)23.10 „Любовницы”. Film (Sony)Sîmbătă21.00 „În Trecerea anilor” (TVR 1)21.00 „Врата в 3d”. Film (СТС)23.45 „Генуя”. Film (Sony)Duminică19.30 „Только о любви. Продолже-ние”. Film (Россия РТР)20.00 „Блондинка в законе”. Film(Sony)21.00 „Влюбится в невесту брата”.Film (СТС)

VĂ RECOMANDĂM LA TV!

Citatul săptămîniiOglinda este cea mai bună prietenă a mea, niciodată cînd am plîns nu a rîs de mine. Charlie Chaplin

Cursuri gratuite şi contra plată

- Bussines;- Limbi străine (toate nivelurile italiană, franceză, ger ma nă, engleză, spaniolă);

- Calculator pentru începători.Telefon de contact:

0 (236) 22910; 079614335,068690907.

În 1992, Organizaţia Naţiunilor Uni -te a proclamat ziua de 3 decembrieZi internaţională a persoanelor cu di -zabilitati. De atunci, an de an, în în -trea ga lume este promovat mesa jul:„Oameni egali - drepturi egale”, unmesaj de conştientizare a faptuluică persoanele cu dizabilităţi au ace -leaşi drepturi ca toţi ceilalţi oameni.

Cu acest prilej, în numele Consiliulraional Nisporeni şi al meu perso -nal, adresez cele mai cordiale şi sin-cere felicitări persoanelor care aureuşit sau încearcă să treacă pesteproblemele fizice, celor care au în-vins temerile şi au demonstrat că odizabilitate nu le poate bara caleade a se integra în societate.

În această zi semnificativă, îmi ex-prim admiraţia faţă de succesele în-registrate de dumneavoastră pe tă -rîmul muncii, creaţiei artistice, spor -tului. Performanţele dumneavoastrădenotă alese calităţi sufleteşti, voin -ţă puternică şi dragoste de viaţă.

Cu această ocazie, vă adresez urăride sănătate, bucurii din partea celorapropiaţi, numai zile senine, noi per -formanţe în cele propuse şi vă asi -gur că şi în continuare Consiliul rai o-nal va depune toate eforturile pentrususţinerea persoanelor cu dizabilităţi.

Cu înalte consideraţiuni, Vasile Bîtca,preşedintele raionului Nisporeni

UtilUn sfat pe săptămînăO lingură rasă de caşcaval, amestecată cu oul prin care treceţi peştele înainte de a-l prăji, îi dă acestuia un gust minunat.

8ExpresulVineri, 30 noiembrie

BerbecSînteţi probabil singura zodie care nu se poate plînge de nimic în

această perioadă. Urmează nişte zile pline de linişte şi armonie.

TaurVă veţi bucura de o creştere financiară pe linie profesională, posibil

chiar o mărire permanentă de salariu.

GemeniVă veţi trezi în faţa unei situaţii delicate. Aveţi de ales între a face

un sacrificiu sau a supăra un prieten.

RacVă bucuraţi în continuare de o perioadă deosebit de bună, mai ales

în ceea ce priveşte relaţiile interumane.

LeuApare o ocazie bună să cîştigaţi rapid ceva bani în plus şi ar fi foarte

bine să acceptaţi. Sînt toate şansele să vă iasă aşa cum vă doriţi.

FecioaraVi se va cere un mic sacrificiu, cel mai probabil de natură finan ci -

a ră. Primul impuls va fi să refuzaţi. Ar fi bine să vă gîndiţi de zece ori.

BalanţaSînt posibile conflicte de serviciu, cauzate de nişte neatenţii care

pot costa mult. În dragoste, veţi fi cam greu de suportat în aceastăperioadă.

ScorpionE un moment favorabil abordării unor proiecte îndrăzneţe. În ceea

ce priveşte banii, să nu vă aşteptaţi la mari realizări.

SăgetătorSăptămîna începe cu multă muncă profitabilă şi cu posibilităţi de

avansare. Veţi avea ocazia să rezolvaţi unele probleme financiare.

CapricornNu trebuie să vă aşteptaţi la prea multă acţiune în următoarele zile,

va fi una din acele săptămîni în care nu se întîmplă mare lucru.

VărsătorVă veţi bucura de nişte recompense deosebite pentru unele servicii

sau gesturi făcute recent. În privinţa banilor, veţi fi nevoiţi să amînaţiunele cumpărături.

PeştiVeţi avea nişte zile foarte bune, mai ales la mijlocul săptămînii.

Relaţiile de familie se îmbunătaţesc simţitor.

Horoscop | 3 – 9 decembrieLa Bucătărie cu Irina Caducenco

Luni Cuv. Grigorie Decapolitul; Sf. Irh. Proclu; Sf. Mucenici Ana-tolie, Tecla, Ana; Cuv. Diodor.

Marţi Intrarea în biserică a Maicii Domnului.

Miercuri Sf. Apostoli Filimon şi Arhip; Sf. Mucenici Apfia, Pro-copie.

Joi Sf. Ierarhi Amfilohie, Mitrofan; Sf. Cneaz Alexandru (Nevski).

Vineri Sf. Mare Mc. Mercurie; Sf. Mare Mc. Ecaterina; Sf. Mc.Augusta.

Sîmbătă Sf. Mucenici Clement Romanul, Petru al Alexandriei.

Duminică Duminica XXVII. Cuv. Alipie Stîlpnicul; Cuv. Iacob;SF. Irh. Inochentie.

Ieftin și la îndemînăRidichea neagră – dezinfectantul organismului tău

Nutriţioniştii o includ în dietele sezonuluirece, deoarece conține antioxidanți eficiențiîmpotriva răcelii și gripei, însă beneficiile einu se opresc aici.

În sezonul rece, cînd organismul duce lipsăde vitamine, consumă ridichea neagră pentrua-ţi suplini carența de vitamine şi minerale.Ea conţine vitamine (A, B, C), minerale (so -diu, potasiu, fosfor, iod, sulf, magneziu) şi fib -re alimentare. Este o sursă bogată în nutrienți.

Ridichea de toamnă previne constipaţia,datorită conținutului bogat de fibre şi apă. Odietă care include consumul de ridichie neag -ră contribuie la mişcările regulate ale intesti -nului şi ajută la menţinerea echilibrului floreiintestinale. Datorită proprietăților sale an-tibacteriene, elimină toxinele din intestine şite scapă de diaree sau constipație, balonaresau dureri abdominale. Dacă optezi pentrudieta cu ridichie neagră, vei pierde în greutatefără să aduci prejudicii sănătății tale.

Ridichea neagră detoxifică ficatul şi con-tribuie la regenerarea celulelor hepatice. Fiindun diuretic şi dezinfectant, ajută la vindecareamultor afecțiuni renale (boli de rinichi). ”Spa -lă” toxinele acumulate în rinichi, reducîndposibilitatea formării calculilor (pietrelor) re-nali. Datorită conținutului de potasiu, ridicheaneagră ajută la reglarea tensiunii arteriale şiîmbunătăţeşte circulația sangvină. Protejeazăsistemul respirator de infecții şi poate fifolosită în tratarea tusei, a nasului înfundat,durerilor de gît. Datorită conținutului de vita-mina C, acidului folic și proprietăților saledetoxifiante, ridichea neagră oprește dezvol -tarea celulelor canceroase. Este recomandatăşi în vindecarea unor probleme ale pielii.

Dacă ai ten uscat, atunci dă prin răzătoareo felie de ridichie şi amestec-o cu o lingurițăde miere. Aplică compoziția pe fața spălată,timp de 10 minute. Vei simți o senzație de us-turime și chiar se va înroşi pielea, dar nu teîngrijora. După ce timpul a expirat, spală faţacu apă călduță. Vei căpăta un ten hidratat șifoarte curat.

Calendar creștin-ortodox3 – 9 decembrie

Troleibuzul pleacă din staţie, iar după el aleragă o doamnăstrigînd:

- Oameni buni, opriţi, vă rog, troleibuzul că nu mai ajung la lucru!Pasagerii îl roagă pe şofer să oprească. Femeia se urcă şi spune

bucuroasă:- Gata, am reuşit… Biletele la control!

Ieri a fost ziua soţiei mele şi i-am făcut o surprizăneaşteptată.

- Nu mai spune! Ce cadou i-ai facut? - O ciocolată cu lapte. - Şi asta consideri tu surpriză? - Sigur că da, ea se aştepta la o maşină!

Bancuri

Întrebarea vină n-are

Ingrediente:0,5 kg orez, 100 gr sta fi -

de, 100 gr dovleac, 150 gr unt(sau margarină - pentru ceice postesc), 2 linguri de za -hăr, un pacheţel vanilie, sa -re după gust.

Mod de preparare:Orezul se spală, se fierbe

în apă sărată ca să fie fărî -mi cios. Dovleacul se curăţăde coajă şi seminţe, se taiebucăţi, se prăjeşte în ½ por -ţie de unt pînă se înmoaie.Stafidele se opăresc. Se ames - tecă orezul, bostanul, stafi-dele, untul şi vanilina. Com -poziţia obţinută se dă în ro -lă pentru 5-10 minute.

Dovleac (bostan) cu orez şi stafide

În împărăţia florilor cu Tatiana Fotea

Arborele de cafea este oplantă care se dezvoltă în modnatural în regiunile tropica -le și subtropicale, cu ploifrecvente. Planta cu creștereviguroasă și port arbustiv,poate atinge în mediul de ori -gine 8 sau 10 metri înăl ți -me. Arborele de cafea cup -rinde aproximativ 60 de spe -cii, însă cea care se dezvoltăcel mai bine în apartamenteste Caffea Arabica.

Introdusă de curînd înțara noastră ca plantă de de -cor, are un frunziș foartefrumos. Verdele intens alfrunzelor ovale și ondulate,lungi de circa 15 cm, cunervuri pronunțate, dar maiales aspectul extrem de lu-cios, parcă lăcuit al frun-zelor, oferă un aer deosebitși exotic arbustului, chiar șiîn lipsa florilor și fructelor.Cultivată ca plantă de ghi -veci, produce arareori fruc -te, or florile albe, mici, ag -lomerate pe ramuri, se scu -tură ușor dacă nu sînt pole -nizate.

Numai spațiile cu lumi -nă intensă și soarele de di -mi neață sînt prielnice cul ti-vării arborelui de cafea. Po -ziționarea ghiveciului în fa -ța unei ferestre cu orientarespre est poate fi consideratăideală. O locație cu soaredupă amiază va arde plantași o va omorî. Nu rezistă lafrig, dar nici la caldură exa -gerată, temperaturile idealesituîndu-se între 16 și 24grade C.

Iarna, planta trebuie ți -nu tă în stare de semi-re pa -

us, într-un loc cu lumină di -rectă și cu temperaturi de12-16 grade C. La tempera-turi mai joase de 8 grade,planta intră în regres și înscurt timp, moare.

Substratul de cultură tre-buie să fie foarte bogat înnutrienți, o combinație pot -rivită fiind cea din pămîntde grădină, compost defrun ze și nisip. Pămîntultrebuie udat cu foarte mareatenție, astfel încît să nu fielăsat să se ususce completniciodată, dar nici să fiemocirlos. Excesul de apă larădăcini este la fel de peri -culos ca și uscăciunea. Onecesitate stringentă a arbo -relui de cafea este umidi-tatea atmosferică ridicată.Pentru a-i asigura acest fac-tor, pulverizați-i cît mai desfrunzele, chiar zilnic și așe -zați ghiveciul pe o tăviță cupietriș menținut mereu ud.

Aerul uscat va afecta înmod neplăcut aspectul frun-zelor, făcîndu-le cafenii șiuscîndu-le de la marginicătre interior.

Înflorirea se întîmplăarareori și, chiar și atuncicînd are loc, nu este fina li -zată cu producerea cunos-cutelor fructe de cafea.Flo rile sînt de culoare albă,mici stelate și emană unparfum plăcut. Un îngră șă -mînt lichid pentru planteverzi îi va face bine arbore-lui de cafea. Aplicați-l înapa de udare, în doze slabe,din aprilie pînă în septem-brie, la interval de douăsăptămîni.

[email protected]: 12 noiembrie 2012, 20:49Subiect: Stadion artificialCătre: [email protected]ă seara, vreau să vă cer ajutor în

privinţa stadionului artificial. Deja a trecutun an de cînd a fost ridicat de la Colegiulde medicină din Ungheni şi de la promisi-unile primarului Alexandru Ambros şi pre -şedintelui raionului, Iurie Toma. Ei au pro - mis că stadionul va fi amplasat la poliţie.Pînă azi, nu am văzut nici o mişcare. Vremşi noi, tinerii, un stadion artificial bun.

Ne-am deplasat la Comisariatul de Po-liţie Ungheni să dăm de urma stadio nului.Comisarul Iurie Dereniov ne-a spus călucrările de amenajare se apropie de final,iar către Ziua poliției, consem nată pe 18 de -cembrie, se planifică inaugurarea festivăa stadionului. Dînsul a mai spus că aici va

fi construit şi un vestiar, și o cameră de duș. Pentru reinstalarea stadionului s-au

cheltuit 120 mii de lei, banii fiind adunaţide la angajații Comisariatului de poliție,Procuraturii, SIS, Direcției Situații Excep -ționale și Comisariatului de poliție întransport. La stadion va avea acces oriceamator al sportului din Ungheni, a sub-liniat comisarul.

Arborele de cafea în apartamentul tău

3 decembrie: noaptea +1° (cer posomorît); ziua - +4° (cer puţinnoros).4 decembrie: noaptea - -3° (cer senin); ziua - +1° (cer puţin noros).5 decembrie: noaptea - -1° (cer posomorît); ziua - +5° (cer senin).6 decembrie: noaptea - -4° (cer puţin noros, zăpadă puternică); ziua- +6° (cer puţin noros, ploaie slabă).7 decembrie: noaptea - -3° (cer puţin noros, zăpadă); ziua - +7°(cer puţin noros, ploaie).8 decembrie: noaptea - -2° (cer noros, puţin zăpadă); ziua - +5 (cerpuţin noros, ploaie).9 decembrie: noaptea - -5° (cer noros, zăpadă); ziua - +1° (cerparţial noros, puţină zăpadă).

Prognoza meteo | 3 – 9 decembrie

PP ExpresulPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRLIDNO: 1003609009231Fondator: Cristian JardanMembru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Aso -ciaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)Director: Lucia BacaluRedactor-șef: Ina LandaSecretar de redacţie: Vitalie HareaRedactori: Natalia Junghietu, Tudor JosanuContabil-şef: Angela CovaliovTiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuTiraj total: 2800 ex.P - publicitate, PP - publicitate politicăAdresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229Telefon: 0236 28575, 0236 23742Mobil: 069042758, 079389088E-mail: [email protected]: www.expresul.comSubredacţia Călăraşi:str. Eminescu 33Tel.: 0244 22878, 069906846

În fotografie: stadionul din curtea Comisariatului de Poliţie Ungheni

Expresul NR 249

Documents

Transcript of Expresul NR 249