Expresul NR 245

Expresul

Ştirea săptămînii (de pe Expresul.com)

Vlad Filat: Rugăciune către PutinCaricatura lui Alexandru Plăcintă a bătut toate recordurile din această săptămînă. A trezit interesul şi „Toamnaproiectelor la Ungheni”, dar şi cum şi-a sărbătorit Episcopulde Ungheni şi Nisporeni cei 45 de ani de la naştere.

Ziua de aziÎn 1901, pe 2 noiembrie, a ieşti desub tipar primul număr al renumiteipublicaţii britanice „The Daily Mirror”.Iniţial, s-a dorit să fie un ziar pentrufemei, editat de femei. Peste trei ani,din cauza popularităţii scăzute, s-adecis schimbarea profilului, iar toatefemeile angajate au fost demise. Înprezent, tirajul publicaţiei este depeste un milion de exemplare.

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călărași

Vineri, 2 noiembrie 2012 | Anul V, NR 40(245)

Expresul –ziarul de care

ai nevoie!Noi spunem lucrurilor

pe nume în mod expres şi profesionist!

Doar cu 7 lei pe lună poţi afla cele mai

proaspete şi importantenoutăţi din regiunea Ungheni-Nisporeni-

Călăraşi!Fiţi alături de noi.

Indice de abonare: 21945.

Abonamentele se perfectează

la orice oficiu poştal din raioanele Ungheni,

Nisporeni, Călăraşi.

Premiante ale Festivalului „Dumitru Matcovschi”O ungheneancă şi o călărăşeancă au devenit premiante ale Festivalului de poezie şi cîntec

”Dumitru Matcovschi”, ediţia a II-a. Este vorba de Anisia Gulica din Pîrliţa, Ungheni şi LucianaSpînu din Călăraşi. Ambele au revenit acasă cu premiul mare. Prestaţia celor două a lăsat fărăcuvinte juriul, iar piesele ”Balada lui Fimca” şi ”Tu eşti ca marea”, în interpretarea Anisiei Gulicaşi a Lucianei Spînu au făcut ca sala să ”explodeze” de aplauze. Festivalul din acest an a adunat70 de participanţi.

Camere de luat vederi pe drumurile noastre

Pentru supravegherea procesului de utilizare a tehnicii rutiere la executarea lucrărilor deîntreţinere de iarnă, dar şi pentru monitorizarea şi vizualizarea stării condiţiilor de circulaţie petimp de iarnă, Ministerul de resort a decis să instaleze 43 de camere video. Dintre acestea, unase află la Corneşti, raionul Ungheni, iar alta – la Cristeşti, raionul Nisporeni.

Pledoarie pentru municipiuOraşul Ungheni va avea mai multe pîrghii de dezvoltare, dacă va deveni municipiu. Acesta

va obţine mai multă autonomie să distribuie propriul buget. O declaraţie în acest sens a făcut,pentru Info-Prim Neo, Adrian Cheptonar, consilierul primarului de Ungheni. „Eu înţeleg că tre-buie susţinute şi raioanele care nu acumulează surse financiare, dar nu e corect ca unii să nu fielăsaţi să se dezvolte doar pentru a întreţine pe alţii”, a mai spus dînsul.

Ştiri de pe Expresul.com

Şi s-a convins. A rămas chiarimpresionat de cele văzute. Înultimii ani, la Ungheni au fostimplementate în acest sens 30de proiecte, în valoare de apro -ximativ 40 de milioane de euro.Nu întîmplător, Dirck Schuebela declarat: „Am fost plăcut sur-prins, cînd am aflat cîte proiectes-au implementat la Ungheni cuajutorul Uniunii Europene”, du -pă care a continuat: „Am văzut,conducerea oraşului şi raionuluieste curajoasă, oamenii sînt mo -tivaţi, iar tineretul este activ.Un gheniul mi-a lăsat o impresiefoarte bună şi tot mai mult sîntconvins că acest oraş are rolulde punte între Republica Mol -do va şi Uniunea Europeană”.

Oficialul a reiterat necesita -tea construirii la Ungheni, pestePrut, şi a unui pod rutier, alături

de cel feroviar. Pentru aceastaîn să, a spus dînsul, e nevoie destabilitate politică. „Pentru con -strucţia unui pod rutier este ne -voie de investiţii, iar investiţiileau nevoie de stabilitate politică.Atunci cînd situaţia politică vafi mai bună şi în România, şi înRepublica Moldova, la sigur seva găsi şi un investitor”, a ac-centuat Dirck Schuebel.

Dînsul a mai spus că oraşulUngheni este foarte bine cunos-cut acum şi la Bruxelles, capi-tala Belgiei şi una dintre cele

trei capitale ale Uniunii Euro pe -ne. Acest fapt se datorează con-ductei de gaz Ungheni – Iaşi,care urmează a fi construită înviitorul apropiat.

În aceeaşi zi, la Ungheni afost inaugurat Centrul de infor-mare europeană, în incinta Li -ceului „Vasile Alecsandri”. „Lo -caţia nu a fost aleasă întîm plă -tor”, a menţionat primarul de Un -gheni, Alexandru Ambros, ex- pli cînd şi de ce: „Acest liceu es -te cel mai bun din oraş şi printrecele mai bune din republică”.

Centrul respectiv va oferi un -ghenenilor informaţii şi lite ra -tură de specialitate despre prog -ramele şi instrumentele UE,des pre legislaţia şi regulile deafa ceri din Uniunea Europeană.„Sper să vă fie de ajutor, iar, încazul în care veţi avea nevoie demai multe informaţii, nu ezitaţisă ne contactaţi”, li s-a adresatcelor prezenţi Dirk Schuebel,după care a punctat: „Sînt mîn-dru să aduc Europa la Un -gheni”.

Natalia Junghietu

La Călăraşi căldura va fi dată după vacanţa de toamnă

Potrivit viceprimarului de Călăraşi, Valdimir Susarenco, pentru aeconomisi mijloacele băneşti, furnizarea agentului termic, inclusiv îninstituţiile şcolare, va fi începută după vacanţa de toamnă a elevilor.În schimb, pentru grădiniţe s-a făcut o excepţie, permiţîndu-li-se ca,pînă la începutul ofical al sezonului, căldura să fie asigurată prin in-termediul unor calorifere electrice.

Sursa citată a mai spus că agentul termic va fi furnizat şi consuma-torilor casnici, dar şi altor instituţii din oraş, care, deocamdată, nu s-audeconectat de la sistemul termic centralizat. În prezent, din cauza cos-turilor foarte mari, mulţi călărăşeni preferă să caute surse alternativede a se încălzi.

Bucătari, hamali, lăcătuși - la mare căutare în Nisporeni

Cel puțin, despre asta relatează un post local de televiziune din Nis-poreni, citînd Agenția pentru ocuparea forței de muncă Nisporeni.Potrivit specialiștilor în domeniu, cei mai solicitați pe piața muncii sîntbucătarii, hamalii, lăcătușii și vînzătorii, adică oamenii cu studii medii.Şansele la un loc de muncă pentru specialiștii licențiați într-un dome-niu sau altul continuă să fie minime.

Apropo, atît șomerii, cît și angajatorii din întreaga republică, deacum încolo se pot informa despre situația pieței forței de muncă ac-cesînd portalul online angajat.md, lansat recent de Agenția naționalăpentru ocuparea forței de muncă.

Podul Eiffel din Ungheni şi CetateaSorocii în vizorul bibliotecarilor

Angajate ale Bibliotecii „Mihail Sadoveanu” din Soroca au făcut ovizită la Ungheni, pentru un schimb de experienţă cu colegele lor, darşi pentru a vedea podul care uneşte malul stîng cu malul drept al rîuluiPrut, numit şi Podul Eiffel. Acum, urmează ca bibliotecarele din Unghenisă efectueze o vizită de răspuns, pentru a vizita Cetatea Sorocii. „Sco -pul principal, totuşi, este să discutăm despre experienţa pe care o avem”,ne-a spus Ala Mutilică, şefă de serviciu la Biblioteca „Dimitrie Can-temir” din Ungheni. Astfel, 18 bibliotecare de la Soroca şi 20 de la Ungheniau participat la o masă rotundă, unde au vorbit despre problemele cu ca -re se confruntă, despre inovaţiile lor şi activităţile pe care le organizează.

Bibliotecarele din Soroca au rămas impresionate de cele văzute înoraşul de pe malul Prutului. „Le-a plăcut foarte mult cum am aranjatcărţile pe rafturi, după culori. Le-a plăcut şi Colţişorul American, le-aplăcut cum facem rotaţia cadrelor”, a mai spus Ala Mutilică.

Știri expresEste sigur: despre Ungheni se ştie şi la Bruxelles. Doar de bine!

Oraşul Ungheni estepuntea RepubliciiMoldova spre Europa.Declaraţia îi aparţineşeful Delegaţiei UniuniiEuropene în R. Moldova,Dirck Schuebel, care s-a aflat, săptămînatrecută, pe 25 octombrie,într-o vizită aici. Înaltuloficial european şi-a doritsă se convingă cu ochiiproprii cum sîntgestionaţi banii oferiţi de finanţatorii din UE.

Citiţi în numărul curent

OSCE s-a autosesizat şi... a venit la Călăraşi Reprezentanţii Misiunii OSCE în Moldova au opinat că ar fi,totuşi, bine ca aici să existe o instituţie de învăţămîntautonomă - pentru copiii vorbitorilor de limbă rusă.

Vezi pag. 3

Citiţi Expresul şi nu veţi regreta!

Cum se irosesc banii publici? O nouă pagină ACTIV, de promovare a implicării în viaţa comunităţii, editată de Asociaţia Presei Independente.

Citiţi numărul următor!

În fotografie: Aşa l-au întîmpinat unghenenii pe Dirck Schuebel

2Expresul

În R. Moldova va fi implementat un proiect european care va avea ca scop monitorizarea modului în care drepturile persoanelor cu dizabilități sînt respectate în țara noastră. Uniunea Europeană va aloca în acest sens circa 142 de mii de euro. Acest proiect vine în rezultatul ratificării de către RM, acum doi ani, a Convenţiei ONU cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilităţi. (Jurnal.md)

ActualOpinii

Vineri, 2 noiembrie

În zi de sărbătoare pentru „Expresul”, călărăşenii ne-au oferito adevărată surpriză. Începînd cu numărul de azi, toţi cei ce s-auabonat şi au primit pînă mai ieri ziarul local „Călăraşii” vor aveaîn casele lor o nouă publicaţie – „Expresul”. Astfel, marea fami -lie a cititorilor noştri a crescut considerabil.

Printr-o decizie a Consiliului raional Călăraşi, publicaţiaperiodică „Călăraşii” şi-a încheiat activitatea. Pentru că „Ex-presul” este unciul ziar în care se regăsesc, în permanenţă, ştiridespre raionul Călăraşi şi oamenii săi, acesta va veni, de acumînainte, în casele a sute şi – de ce nu? – mii de călărăşeni. Estepăcat ca oamenii din partea locului să nu cunoască despre celebune şi rele, întîmplate la ei acasă.

În plus, de ce să nu ştii ce mai fac şi vecinii: cei din Unghenişi Nisporeni? Numai în comparaţie poţi să-ți dai seama cuadevărat cît de mari sînt realizările administraţiei publice locale,ale societăţii publice sau ale unor oameni luaţi în parte.

La Călăraşi vom avea şi o subredacţie – toate datele despreaceasta le aflaţi din caseta redacţională, amplasată în ultimapagină. Deja am încheiat un contract cu Centrul de Poştă dinCălăraşi, astfel că, începînd cu anul viitor, călărăşenii dornicide a cunoaşte cît mai multe despre regiunea în care locuiesc vorplăti mult mai puţin pentru un abonament – doar şapte lei pelună. Este preţul comun pentru toate cele trei raioane unde sîn-tem prezenţi masiv şi foarte vizibil.

Deci, nu ezitaţi: mergeţi chiar acum la poştă şi perfectaţi-văabonamentul pentru anul viitor.

Ne vom strădui să oferim tuturor celor care ne citesc cît maimulte surprize plăcute, cît mai multe reportaje şi interviuri in-teresante, cît mai multe informaţii utile.

E o nouă etapă în dezvoltarea ziarului nostru. Pregătim, pen-tru la anul, noi proiecte care se vor axa atît pe raionul Ungheni,unde avem sediul, cît şi pe celelalte două care ne sînt foartedragi: Nisporeni şi Călăraşi. Într-un ceas bun!

Deocamdată, invităm toţi unghenenii la o expoziţie de fo-tografii cu genericul „Expresul în acţiune”, vernisată în sala deexpoziţii a Bibliotecii „Dimitrie Cantemir”. Anterior, la în-ceputul lunii octombrie, aceeaşi expoziţie a fost vernisată la Nis-poreni. La începtul lunii decembrie, vom veni la Călăraşi. Văasigurăm, aveţi ce vedea! Şi-i mulţumim celei care ne-a ajutatsă realizăm acest proiect – Nina Gorincioi-Cadoppi, bunanoastră prietenă din Italia.

Esențial cu Lucia Bacalu

Călăraşii au venit la „Expresul” De acum încolo, localnicii nu se vor mai

teme să iasă din casă în orele tîrzii. În plus,odată cu instalarea și reînnoirea sistemuluide iluminat stradal, Nisporeniul a căpătat oaltă viață, dar și un alt aspect. Însuşi pri-marul Ion Gangan a rămas surprins defrumuseţea localităţii pe timp de noapte.„Orașul are un relief semi-muntos care, înbătaia luminilor de noapte, arată extraordi-nar”, ne-a spus dînsul.

În acea zi de 24 octombrie, au avutocazia să admire Nisporeniul iluminat șiprim-ministrul Vlad Filat, alături de Am-basadoarea Suediei în R.Moldova, Ingrid

Tersman, și reprezentantul ONU, NicolaHarrington-Buhay. Cu toţii au venit aici,pentru a participa la marele eveniment.

Realizarea proiectului de iluminare apatru străzi din Nisporeni a fost posibilă,graţie unui sprijin acordat de NațiunileUnite și Guvernul Suediei. Per total, proiec-tul respectiv a costat 400 mii de lei.

Potrivit primarului Ion Gangan, toate ce -le 130 de corpuri de iluminat sînt econo me,ceea ce va permite primăriei să economi seas - că lunar cîte opt mii de lei. De notat că lu-mina publică a ajuns și în unele cartiere aleNisporeniului, care niciodată nu au mai fostiluminate.

În acelaşi timp, primarul de Nisporeni s-adeclarat conștient de faptul că mai este multde lucru, pentru ca întreg oraşul să fie ilu-minat. La ora actuală, din cele 130 de străzisînt iluminate doar 30. „Mi-aș dori ca lumi -na să ajungă la poarta fiecărui nisporenean,dar, la moment, nici posibilitățile tehnice,

nici cele financiare, nu ne permit acestlucru”, a spus dînsul.

Cu toate acestea, Ion Gangan a datasigurări că orice inițiativă care va parvenide la cetățeni în ceea ce priveşte instalareaunui corp de iluminat stradal va fi susținutăde către administrația locală, acolo undeeste posibil.

Ina Landa

Mai multă lumină la Nisporeni

Ori greutăţile ce s-au abătutasupra sa, ori responsabilitateaprea mare, ori anturajul l-au fă -cut pe el să ia tot mai des paha -rul în mînă. Iar cînd alcoolul îiînvăluie creierul, pierde oricecontrol, agresivitatea pune stă -pînire pe el.

Sărmana femeie a răbdat cît arăbdat, dar, într-o bună zi, nu a mairezistat: şi-a luat cei trei copilaşişi a plecat la mama ei. Spera, însinea sa, că soţul ei se va linişti,va înţelege că mai de preţ e fa-milia decît alcoolul. Nu a înţeles.Dimpotrivă, a început s-o insulte,s-o ameninţe pînă şi cu moartea.

Cu toată ruşinea pe care osimţea – aşa sînt moldovencelenoastre obişnuite: să tacă şi sărabde – s-a adresat poliţiei. Maipresus de orice este, totuşi, se-curitatea personală, securitateaşi liniştea copiilor.

A fost obligat să nu mai contacteze cu soţia şi copiii săi

„Din materialele acumulatepe acest caz se constată faptulcă M. B. dispune de un compor-tament uman imprevizibil, careare ca rezultat efectuarea unoracte de violenţă domestică, careeste materializată în diferite for -me: violenţă psihologică şi fi zi -că aplicate în privinţa recla man-tei şi în privinţa copiilor”, se ara -tă într-o încheiere recentă a Ju -decătoriei Ungheni.

Vorba e că, Comisariatul Rai -o nal de Poliţie, după ca a anche -tat cazul, a depus în instanţa dejudecată o cerere în intereselefemeii agresate şi ale copiilorei. În consecinţă, a fost emisă oordonanţă de protecţie, bărbatulagresor fiind obligat să nu mai

contacteze cu soţia şi copiii săi.În plus, i se interzice să vizitezeatît locul de muncă, cît şi domi-ciliul lor. Interdicţia a fost sta -bi lită pentru o perioadă de treiluni, dar poate fi prelungită, da -că nu vor fi respectate condiţiileprevăzute în ordonanţa de pro -tecţie.

Combaterea violenţei în familie a devenit o prioritate a poliţiei

„Din păcate, nu este singurulcaz de acest fel”, susţine SilvianCovalciuc, şef adjunct al secţieiordine publică din cadrul Co mi -sariatului de Poliţie Raional Un -gheni. De la începutul anuluicu rent, au fost documentaţi 55de agresori familiali. Tot în aceas -tă perioadă, au fost pornite şasecauze penale în baza art. 201/1al Codului penal al RepubliciiMoldova „Violenţa în familie”.

Oamenii legii spun că demulta venit timpul să spunem cu to -ţii un nu ferm violenţei în fami -

lie. Or, prevenirea şi combate -rea violenţei domestice a deve -nit o prioritate a activităţii Mi -nisterului Afacerilor Interne şi fa -ce parte din politica naţională deocrotire şi sprijinire a familiei.

Sfaturi de la poliţieCum să ne protejăm în ca zul

în care avem alături o per soa -nă agresivă şi violentă?

Încercaţi să găsiţi o camerădin care, în caz de necesitate,puteţi ieşi uşor şi repede. Evitaţisituaţiile de conflict în baie, bu -cătărie, unde se pot găsi obiecteascuţite şi tăioase. Determinaţicăile prin care puteţi părăsi uşorlocuinţa în cazul în care se ag -ra vează conflictul. Stabiliţi înprealabil cu vecinii ca ei să aler -teze poliţia dacă aud zgomotesuspecte sau strigăte din locu -inţa dumneavoastră. Ascundeţicheile de rezervă de la locuinţă,astfel ca în momentul de crizăsă le puteţi lua şi părăsi uşor ca -sa. Puneţi într-un loc sigur o su -

mă de bani, documentele per-sonale şi ale copiilor. Stabiliţidin timp cu rudele sau prieteniiposibilitatea acordării unui re -fu giu temporar în momentul decriză familială. Dacă situaţiade vine critică, părăsiţi imediatlocuinţa, chiar dacă nu reuşiţi săluaţi lucrurile de primă necesi-tate. Ţineţi minte: în pericoleste pusă viaţa dumneavoastrăşi a copiilor.

Ce facem dacă am devenit

victime ale violenţei în fami-lie?

Anunţaţi poliţia. Depuneţi oplîngere. Prezentaţi-vă la me di -cul legist pentru un certificat me -dico-legal care probează lezi u -nile primite în rezultatul agre -sării. Cereţi protecţie, asistenţăpsihologică, pedagogică, socia -lă şi juridică. Nu ezitaţi să vă ad - resaţi la poliţie! Nu ţineţi în sec -ret problema violenţei în fa milie.

Lucia Bacalu

Agresivitatea a pus stăpînire pe el. Ea şi-a luat cei trei copilaşi şi a plecat la mama

„Să fie lumină!”, au strigat într-unglas nisporenenii, pe 24 octombriecurent. Şi a fost lumină. Într-oclipă, ca prin minune, 130 de cor-puri de iluminat stradal, nou-nouțe,s-au aprins, vărsînd lumină pesteorașul Nisporeni.

Pe 26 octombrie, în ziua cînd s-au îm-plinit exact doi ani de la trecerea în ne fi -in ță a lui Gheorghe Bodolica, directortimp de peste un deceniu al Palatului cul-turii din Ungheni, om emerit al Repub-licii Moldova, foştii săi colegi au fost cugîndul şi inima la el.

De dimineață, au mers la biserică, pen -tru o slujbă de pomenire, după care au de -pus flori la placa comemorativă instalatăacum un an pe frontispiciul Palatului cul-turii. Spre amiază, s-au adunat cu toții înhol, ca să mai răsfoiască amintirile ce-ileagă de Gheorghe Bodolica, un marelăutar, dar și un om de omenie.

„Este o zi de suflet, în care cu drag neamintim de cel care va rămîne veșnic viuprin melodiile sale, prin textele sale, darși prin omenia cu care ne-a tratat pe fie -ca re dintre noi”, a menționat Aliona Le -șa nu, actuala directoare a Palatului cultu -rii. Dînsa nu și-a putut stăpîni lacrimile,cînd a vorbit despre predecesorul său.„Venirea mea aici, la Palatul culturii, esteuna de suflet și voi încerca să readuc cul-tura în scenă, să dau valoare frumosului,așa cum își dorea Gheorghe Bodolica.Vreau să cred că, de acolo, de sus, se vabucura de rezultatele noastre comune”, a

mai spus Aliona Leșanu. Foştii colegi ai celui ce a plecat mult

prea devreme în lumea celor drepţi şi-auamintit, în acea zi, de prima întîlnire cuel, de felul lui de a fi, menţionînd că Ghe-orghe Bodolica a știut totdeauna să gă -seas că cheița de la inima fiecărui om.”Ne lipsește foarte mult”, a recunoscutNina Pricladov, coregraful ansambluluide dans popular ”Struguraș”.

Pe 26 octombrie, în Palatul culturii dinUngheni a răsunat toată ziua muzica șicîntecele veritabilului lăutar, iar pe masacu fotografia sa a mai rămas cafeaua ne -băută și o țigară fumegînd în scrumieră...

Ina Landa

Au trecut zece ani de cînd şi-au înregistrat, în mod oficial, căsătoria. În acel moment, erau fericiţi şi credeau că vor merge, mînă în mînă, pînă moartea îi va despăţi. Nu a fost să fie.

Fotografie: medlive.hotnews.ro

La „Gheorghe Asachi” s-au numărat „boboceii”

Boboceii dincla sa a III-a „A”de la liceul„GheorgheAsachi” dinUngheni au avuto misiuneimpor tan tă înziua de 19 oc-tombrie: să întîmpine toamna aşa cum se cu-vine. Cîntece şi poezii dedicate ei au ră sunat îndupă-amiaza acelei zile în toată şcoala.

„Îmi place mult acest anotimp, pentru că, în primazi de toamnă, eu merg la şcoală”, ne-a spus VasileAlcaz, elev în clasa a III-a, după care, ca să fie maiconvingător, a adăugat: „Toamna parcă şi oameniisînt mai veseli, agricultorii îşi numără roadele, iar co-pacii capătă o nunaţă aurie”.

„Toamna se numără bobocii şi asta facem noi: nu -mărăm roadele muncii noastre zilnice”, a menţio natGalina Deleanov-Muşet, diriginta clasei a III-a „A”.

Sărbătoarea „Toamna de aur” a devenit deja o tra -di ţie la Liceul „Gheorghe Asachi”. Anual, aici sîntdesfăşurate numeroase activităţi, în care sînt încadraţitoţi elevii prin diferite concursuri, gazete de perete,expoziţii.

Natalia Junghietu

A mai rămas cafeaua nebăută și o țigară fumegînd în scrumieră...

Ambasada Rusiei în Moldova va aloca 500 mii lei cu titlu de ajutor pentru veterani. Anunţul a fost făcut de ambasadorul rus la Chişinău, Farit Muhametşin, la Congresul al VI-lea al Organizaţiei Republicane a Veteranilor din R.Moldova. Astfel ambasada va compensa parţial ajutorul social de stat în R.Moldova, informează Infotag. Fondurile urmează a fi utilizate pînă la sfîrşitul anului pentru tratarea veteranilor la sanatorii şi pentru procurarea medicamentelor.

3Expresul

Actual

Vineri, 2 noiembrie

Știri din Primăria Ungheni P

O scară de bloc din Unghenicomparată cu o bucățică de Europă

Este vorba de scara a doua a blocului nr. 65 de pestrada Mihai Eminescu. Cei care intră aici nu credochilor: de jos pînă sus, domneşte o curățenie ideală,iar în aer se mai simte mirosul proaspăt de vopsea. Pepereți - tablouri mici, iar la geamurile frumos amena-jate cu perdeluţe stau ghivece cu flori de cameră.

Să nu credeți că e vorba de vreun proiect sau o donație. Totula pornit de la două doamne, locatare în blocul respectiv, GalinaCotovici și Eugenia Cebotari. Prin luna august, ele au inițiat ma -rea schimbare, pornind să-şi convingă vecinii să li se alăture. „Afost greu”, recunoaşte Eugenia Cebotari. Potrivit dînsei, pentrutoate lucrările, care au durat două săptămîni, s-au adunat, cu chiu-cu vai, aproape patru mii de lei. Și asta, în condiţiile în care oame -nii cheltuie pentru reparații în propriile apartamente mii de euro.„Cu părere de rău, încă mulți cred că pe scări, în faţa uşii lor trebuiesă vină cineva să le facă ordine”, a adăugat Eugenia Cebotari.

Chiar dacă nu a fost uşor, rezultatul a mulţumit toată lumea,mai ales că pînă și trecătorii remarcă ceea ce s-a făcut aici. ”Uniichiar afirmă că, atunci cînd intră la noi în scară, parcă pășesc peo bucățică de Europă”, a remarcat Eugenia Cebotari.

Deși e încîntată de cum arată scara de bloc, totuși dînsa s-aarătat îngrijorată de faptul că frumusețea creată cu atîta stră du -ință va fi stîrpită în scurt timp de cei care nu știu a prețui muncacelor din jur. ”Sperăm, totuși, să ne reușească să păstrăm cură -țenia, iar exemplul nostru să-l urmeze și alți locatari”, a opinatungheneanca.

Atenţie la ce se vinde în preajmainstituțiilor de învățămînt

Primăria Ungheni va fi cu ochii pe unităţile de comerţ, am-plasate chiar lîngă instituţiile şcolare şi preşcolare, urmărind cuatenţie ce se vinde aici.

Pe 26 octombrie curent, Comisia de autorizare a unităților decomerț și prestare a serviciilor din cadrul primăriei a aprobatlista unităților de comerț aflate în raza de pînă la 100 metri dela instituțiile de învățămînt, urmînd ca acestea să fie avertizatesă respecte recomandările Ministerului sănătății privind interzi -cerea comercializării unor produse alimentare, dăunătoare să -nătăţii copiilor.

AnunțSRL ”Ungheni-Gaz” informează doritorii de a-și instala centra -

lele termice de încălzire autonomă ce funcţionează pe bază de gazenaturale că, din considerente tehnice, este imposibil de efectuatacest lucru în blocurile locative cu multe nivele din oraşul Ungheni.

Întreprinderea este în incapacitate de a mai conecta la rețelelede gaze existente centralele termice de încălzire autonomă, deoa -rece volumul de gaze naturale solicitat în prezent depășește cu multcapacitatea de trecere a rețelelor de gaze și a regulatoarelor de pre-siune a gazului natural, instalate în punctele de reglare a gazului.

Refuzul de a mai conecta centralele termice la reţelele de gazeeste dictat de necesitatea de a elimina situațiile de avarii pe timpde iarnă, cînd consumul de gaze naturale crește considerabil.

Pentru a mări capacitatea de trecere a rețelelor de gaze dininteriorul blocurilor locative cu multe nivele, este necesar ca toțiconsumatorii și potențialii consumatori să contribuie financiarla schimbarea rețelelor, căci acestea nu se află la balanța SRL”Ungheni-Gaz”.

Administraţia SRL “Ungheni-Gaz”

Serviciul de colectare a impozitelor şi taxelorlocale din cadrul Primăriei oraşului Ungheni

Vă aduce la cunoştinţă că termenii de plată a impozitului pebunurile imobiliare pentru anul 2012 au expirat.

În conformitate cu legislaţia în vigoare, vă avertizăm că, pen-tru neachitarea impozitului în termenii stabiliți, se calculeazămajorarea de întîrziere (penalitatea).

Plăţile se efectuează la filialele Băncii de Economii.Pentru informaţii vă adresaţi la tel.: 0236 23994 sau în

biroul 208 din incinta Primăriei Ungheni.

Şi la Ungheni, şi la Nispo -reni sînt deschise şi deja acti -vează Birouri comune de ser vi-cii şi informaţii, astfel că vizitareprezentanţilor de aici a fostmai mult decît utilă.

De ce anume Finlanda? Laîntrebare ne-a răspuns Iulia Pan -cu, vicepreşedintele raionuluiUngheni. „Şi acolo, şi la noi,există elemente comune de fun -cţionare a acestor instituţii de-schise în sprijinul cetăţeanului”,a explicat dînsa.

Nu a fost o vizită de curtuoa -zie. Delegaţia Republicii Mol -do va a muncit două zile în cad -rul Ministerului Finanţelor dinFinlanda, apoi a vizitat o regi u -

ne, la peste 100 km de Helsinki,unde a luat cunoştinţă pe viu defuncţionarea ghişeelor numite„Servicii pentru cetăţeni”.

Concluzia la care au ajunsmajoritatea oficialilor moldo -veni a fost una foarte clară: aco -lo lumea trăieşte corect, nu se ru - şinează să se intereseze unul decelălalt, nu se ruşinează să-şispună problemele cu glas tare.

„Rezultatul e pa faţă”, spuneIulia Pancu. Învăţămîntul e gra -tis, sistemul de sănătate – gratis.Protecţia socială e la cel maiînalt nivel. Ceea ce-i intere sea -ză în mod special pe finlandezieste starea sănătăţii populaţieişi veniturile. Or, ei demult auînţeles că numai o naţiune să -nătoasă poate genera venituri şi,în consecinţă, toată lumea sătrăiască bine.

„Noi am putea să copiem ap-roape tot ce este acolo, în Fin-landa”, susţine Iulia Pancu. Ene voie doar de un singur lucru:schimbarea mentalităţii. În Fin-landa, de mici învaţă să fie re-sponsabili de viaţa şi sănătatealor. Nimeni acolo nu va profitade ajutoare fără să facă un efortpentru a-şi schimba viaţa.

„Sîntem aceeaşi oameni: cudouă mîini, cu două picioare şiun cap, dar sîntem diferiţi în ce -ea ce priveşte atitudinea şi im-plicarea. Iată de ce ei au rezul -tate vizibile, iar noi – nu”, a datverdictul vicepreşedintele raio -nului Ungheni. În plus, dupăvizita în Finlanda, Iulia Pancus-a convins încă o dată că, deo -camdată, mai este de lucru, pen -tru ca serviciile de aici, dedicatecetăţenilor, să ajungă cu adevă -

rat la cetăţeni. „Sîntem infor -maţi, serviciile noastre sînt cal-itative, dar ceva nu merge. Nusîntem încă o echipă”, a spusoficialul unghenean. În plus, separe că nu s-a făcut promovareasuficientă a acestor birouri co-mune de servicii şi informaţii.Pe de altă parte, şi populaţia,cetăţeanul continuă să fie multprea pasiv şi să apeleze multprea rar la aceste servicii. „Tre-buie să scoatem acest blocaj,oamenii trebuie să înţeleagă căproblema pe care o au trebuiespusă cu glas tare, să se adre se -ze la noi. Numai aşa va putea fisoluţionată”, a remarcat IuliaPancu, după care a conchis:„Lucrurile se pot schimba în bi -ne şi la noi. Totul depinde devoinţa noastră”.

Lucia Bacalu

În Finlanda, după noi experinţe, după noi cunoştinţeDelegaţii de oficialiungheneni şi nispore-neni, alături de cele dinalte trei raioane ale Re-publicii Moldova, au efec-tuat, chiar recent, o vizităde studiu în Finlanda.Scopul principal a fost ca ei să ia cunoştinţă de activitatea prestato-rilor de servicii şi a reprezentanţiloradministraţiei publice locale finlandeze, careparticipă în cadrulghişeelor unice numite„Servicii pentru cetăţeni”.

Deşi presa nu a fost ac cep -tată la discuţii, primarul de Că -lăraşi, Nicolae Melnic, i-a rela -tat ulterior reporterului „Expre-sul” că, de fapt, înalţii oficialiau venit să se documenteze asup -ra situaţiei creată în rezultatulcomasării Liceului rus „MihailLomonosov” cu Liceul „MihailSadoveanu”. Se ştie că ValeriiKlimenko, cunoscut pentru şo -vinismul său, s-a implicat în

modul cel mai nefericit în acestcaz, turnînd, practic, gaz pe foc.

Potrivit primarului NicolaeMelnic, Misiunea OSCE s-a au-tosesizat în baza mai multor ma -teriale la acest subiect, apăruteîn mass-media din Moldova. „Caresponsabil de executarea De-ciziei Consiliului orăşenesc pri -vind comasarea celor două uni -tăţi, le-am spus oaspeţilor că auexistat mici dificultăţi, ca în ori -

ce lucru nou, dar că, per ansam-blu, lucruile se aşează în albialor firească. I-am asigurat, cu toa -tă fermitatea şi seriozitatea, căla Călăraşi nu există nici celemai mici semne de intoleranţăfaţă de minorităţile etnice. Or,dovada faptului că anume aşastau lucrurile sînt chiar eu, carefac parte dintr-o minoritate et -nică – cea ucraineană. Şi totuşi,am fost ales de populaţia ma jo -ritară, pentru a doua oară con-secutiv, primar al oraşului Că lă-raşi”, a specificat Nicolae Mel-nic.

Reprezentanţii Misiunii OSCEîn Moldova au opinat că ar fi,totuşi, bine ca aici să existe oin stituţie de învăţămînt autono -

mă - pentru copiii vorbitorilorde limbă rusă.

Cum însă legea şi bugetulprimăriei nu permit un aseme-nea lux, edilii oraşului au venitcu o altă soluţie. „Acceptăm săfacem acest lucru, dar între ţi -nerea deplină a unei asemeneainstituţii să şi-o asume ValeriiKlimenko şi Mişcarea sa „Rav -nopravie”. Nu ne putem per-mite, la ora actuală, să între ţi-nem un liceu cu clase în care în -vaţă doar cîte 4-5 elevi, în timpce alte instituţii din oraş sîntsupraaglomerate”, a subliniat şiviceprimarul de Călăraşi, Vla -dimir Susarenco.

Tudor Josanu

OSCE s-a autosesizat şi... a venit la Călăraşi Pe 26 octombrie curent, la Călăraşi s-a deplasat o delegaţie a Misunii OSCE în Moldova, în frunte cu şeful adjunct Jan Plesinger. Reprezentanţii OSCE s-au întreţinut, mai bine de o oră, cu edilii oraşului,discuţiile axîndu-se, în temei, pe modul în care se desfăşoară reforma şcolară în instituţiile de învăţămînt de aici.

Nici în ”brumărelul” din acest an unghenenii nu l-au dat uităriipe pămînteanul lor: folcloristulEfim Junghietu, originar dinPetrești, care, pe 18 octombrie, ar fi împlinit 73 de ani. Dacă, anul trecut, a avut loc ediţia a

III-a a Festivalului folcloric ”Efim Junghi-etu”, acum și-au dat întîlnire, la un co loc -viu etnofolcloric, dedicat vieții și activi -tății regretatului folclorist, elevi de la Li -ce ul ”Gaudeamus” din Petrești, gimnaziuldin Todirești și Liceul ”Mihai Eminescu”din Ungheni. Evenimentul s-a desfăşuratsub egida Secției raionale de cultură, pe26 octombrie, cu genericul: ”Un destin, unfestival, o amintire și un singur nume,Efim Junghietu”.

”Folclorul este un gen de artă frumos,dar și adînc. De aceea ne-am gîndit să păt -rundem în profunzimea lui prin activitățila care să se implice tînăra generație”, adeclarat Eugenia Baroncea, șefa Secțieicultură Ungheni. Dînsa s-a arătat încrezută

că viitorul tradițiilor și folclorului autenticeste anume în mîinile tinerilor.

În calitate de oaspeţi la eveniment aufost specialiști de la Centrul Național dePromovare și Conservare a PatrimoniuluiCultural și Imaterial, în frunte cu direc-toarea Diana Dicusarî, scriitorul ȘtefanSof ronovici, vicepreședintele raionuluiUngheni, Petru Langa, ex-președintele rai -onului, Ion Harea, și fiica regretatului fol-clorist, Elena Junghietu.

Cei prezenți au avut ocazia să admireşi o expoziție de fotografie cu momentefrumoase de la edițiile Festivalului ”EfimJunghietu”.

”E îmbucurător faptul că cei ce gustădin slova populară se adună aici în fiecarean”, a remarcat Elena Junghietu. Ideea afost continuată și de Diana Dicusarî, carea subliniat: ”Raionul Ungheni este, poate,cel mai frumos la felul în care-și păstreazătradiția, autenticul, folclorul”.

Ina Landa

La Ungheni s-a vorbit din nou despre Efim Junghietu

În fotografie: delegaţiile din Ungheni şi Nisporeni la o masă rotundă în Finlanda

Pentru vicepreşedintele raionului, şe -ful Direcţiei Raionale Învăţămînt, Tine -ret şi Sport Ungheni, Alexandru Ciu -va ga, această toamnă este deosebităşi irepetabilă, căci, în ziua frumoaseianiversări de 60 de ani, îşi poate enu-mera cu mîndrie succesele şi reali ză -rile profesionale şi personale.Competenţele, ţinuta pedagogică, talentul de bun organi-zator i-au asigurat ascensiunea în carieră, parcurgînd caleade la profesor de istorie, director , director adjunct al Liceu-lui Teoretic Sculeni, pînă la funcţia de vicepreşedinte al rai -onului, şef al Direcţiei Raională Învăţămînt, Tineret şi Sport.În toţi aceşti ani, a demonstrat o prestanţă organizatoricăşi ştiinţifico-metodică de nivel înalt, fiind un promotor actival modernizării, reformării şi eficientizării sistemului educa -ţional din raion, al ideilor strategice constructive. Realizările de peste ani se datorează familiei: soţiei şi celorpatru copii, cărora le-a oferit toată dragostea, iar cea care îiasigură elixirul vieţii este dulcea sa nepoţică.În anotimpul valsului frunzelor multicolore, vă adresăm since -re felicitări cu prilejul zilei de naştere, dorindu-vă multă sănă -tate, încununată de fericire, prosperitate şi împliniri sufleteşti.Fie ca lumina harului dumnezeiesc să vă însoţească mereu,iar roua dimineţii să vă sfinţească calea vieţii.La mulţi ani!

Cu gratitudine şi respect,

colectivul Direcţiei Raionale

Învăţămînt, Tineret şi Sport Ungheni

4ExpresulVineri, 2 noiembrie

ActualEveniment

Judecătorii vor avea haine noi. Ei vor purta o eşarfă asemănătoare cu cea pe care o au magistraţii de la CEDO. Diferenţa este că eşarfele judecătorilor de la Strasbourg au blană naturală, iar cele ale magistraţilor moldoveni –blană artificială. Hainele vor rămîne de culoare neagră. (Adevărul.md)

La 1 noiembrie, Expresul a împlinit 5 ani! Cineva ne prevestea dispariţia în cîteva luni. Altcineva ne plîngea de milă, fiind sigur că nu vom reuşi. Noi ne-am căutat de treabă şi am mers înainte. Încet, dar sigur, am realizat obiectiv după obiectiv şi am ajuns deja să sărbătorim cinci ani de activitate, de succese, de deziluzii, dar şi de optimism. De azi, putem spune cu glas tare: sîntem un ziar cu adevărat regional, primul ziar regional din centrul Republicii Moldova!

La mulţi ani, EXPRESUL!Cu prilejul împlinirii a 5 ani de existenţă în breasla Presei

Libere, în numele Consiliului raional Nisporeni şi al meu per-sonal, vă adresez sincere felicitări, mult succes în activitatea demai departe, perseverenţă, profesionalism şi cît mai mulţi cititorişi admiratori.

Apreciem activitatea jurnaliştilor de la “Expresul” care, pevînt, pe ploi şi pe ninsori, au fost alături de noi.

Presa liberă este o precondiţie pentru democraţie şi pentru caschimbarea să se poată produce, întrucît veghează aleşii şi ac-tivitatea lor în numele cetăţenilor.

Vă doresc succes în continuare, multă inspiraţie şi publicareaarticolelor cît mai obiective.

Cu înaltă consideraţiune, Vasile Bîtca, preşedintele raionului Nisporeni

Stimați angajaţi ai ziarului EXPRESUL,Cu prilejul celor cinci ani de la ieşirea de sub tipar al primului

număr, vă adresez sincere felicitări însoțite de urări de bine.Cinci ani de apariţii înseamnă profesionalism, consecvenţă,curaj şi dorinţa de a fi mediator perfect în viaţa socială.

Vă doresc tuturor sănătate şi putere de muncă, inspiraţie şisubiecte bune, cititori mulţi şi fideli. Să fiţi mereu verticali şiobiectivi.

La mulţi ani!Cu respect, Alexandru Ambros,

primarul oraşului Ungheni

Stimată redacţie a ziarului “Expresul”,Cu ocazia împlinirii a cinci ani de la apariţia primului număr,

vă felicităm pentru tot ceea ce ați realizat în acești ani fructuoși,care au insuflat un nou dinamism presei regionale.

Ne exprimăm profunda apreciere pentru contribuția adusă lapromovarea voluntariatului și a cetățeniei active, pentru sus ți -ne rea pe care o acordaţi Fondului pentru Tineri Ungheni.

În ziarul “Expresul” am avut mereu un partener, alături decare am informat donatorii, beneficiarii și partenerii despreactivitățile organizate și desfășurate. Avem deplina încredere căvom continua și pe viitor colaborarea, pentru a promova impor -tan ța solidarității, cooperării și implicării cetățenilor în procesulde soluționare a problemelor din comunitate.

La mulţi ani, multă putere de muncă, proiecte frumoase șicititori fideli!

Grupul Local de Tineri “Fondul pentru Tineri Ungheni”

Vă mulţumesc din suflet pentru munca dumneavoastră. Da -torită “Expresului”, mi-am revăzut dădaca, după mai bine de 60de ani. Ne-am amintit de acele vremuri demult apuse, de tinere -ţea noastră. Sigur, eu eram mic de tot, iar dădaca mea, Aniuta,avea 17 ani. E la fel de veselă şi bună la suflet cum o ştiam. O con -si der a doua mea mamă. Nu mai am pe nimeni din familie. Doarpe ea.

Fiţi sănătoşi şi fericiţi! Cu cele mai alese urări de bine, Matvei Levenzon,

Frankfurt-2012, Germania

Expresului...Frumosul meu oraş Ungheni,De-o seamă cam cu anii țării, “Expresul” tău, în stil monden Îți duce faima-n largul zării.Indiferent pe unde sînt La Moscova sau sus, în Lhasa,Cu el eu la Ungheni mă simt De parcă nu-s plecat de-acasă.Iurie Osoianu, Moscova, Rusia

Bravo echipei EXPRESUL. Sînteţi cei mai buni!!!Nadia Budeanu,Ungheni

Apropo de ziarul “Expresul”Un bătrîn fu întrebat:- La “Expres” te-ai abonat?- Da, a zis, citesc “Expre-

sul”Fin’că el îmi scoate stresul.Grigore Drăgan, Nisporeni

La mulţi ani, “Expresului”şi complimente doamnei Lu -cia Bacalu, care a ştiut săaleagă o echipă de admirat,pentru calitate şi profesiona -lism.

Dinu

Aşa a început…

Anul 20071 noiembrie Am organizat lansarea ofi ci -

a lă a Expresului. A venit multălume. În această zi, am avut par -te de două semne bune. În pri -mul rînd, a plouat toată ziua, ce -ea ce înseamnă că va fi cu roa -dă. În al doilea rînd, în raionulUngheni a fost Mitropolitul Ba -sa rabiei, ÎPS Petru, care ne-atransmis binecuvîntarea sa.

13 noiembrie E o adevărată nebunie, dar nu

regret. Mie mi se pare că a ieşitceva bun. Cel puţin, cred că amreuşit să demonstrăm că şi în pro -vincie pot fi făcute lucruri fru-moase. Dacă am mai avea şi banipentru aceasta!

29 noiembrie Simt că va fi bine. Trebuie doar

să avem puţină răbdare. De cem-am apucat de făcut ziare? Pen -tru că am considerat că nu-s mairea decît alţii (cîtă modestie!).

30 noiembrie E foarte greu, dar sper să re -

uşim. Am noroc că mă susţinmulţi colegi. Avem o echipă tî -nără, de adevăraţi profesi o nişti.Poate că în viitorul apropiatvom face şi un site…

5 decembrie Sper să avem un tiraj accep -

tabil. Ia să-mi spuneţi cam ce ti -raje au avut, după o lună de apa -riţie, publicaţiile periodice dinMoldova? Cred că noi vom aveamai mult decît alţii la început.

7 decembrieAstăzi cineva m-a întrebat cu

ce partide vom colabora, de ceculoare? I-am spus că, de la untimp, am înţeles că, dacă aruncio căldare cu apă peste ele, dispa -re orice culoare. Toţi sînt la fel.

16 decembrie În ultimul timp, am o activi-

tate atît de furtunoasă, încît une -ori chiar mă mir cum de rezist. Amfost în foarte multe sate, m-am

întîlnit cu foarte multă lu me. Tre -buie să promovăm ziarul.

Anul 200821 ianuarieAm primit o scrisoare foarte

curioasă, anonimă – bănuiescde unde vine. Un singur citat:“O să facă Domnul odată drep-tate, că dumneata (adică eu) ta -re mult rău ai mai făcut în viaţadumitale”. Şi încă unul: “Dum-neata ai bani de aruncat în cîinişi de aceea ai început a faceziare”. Din toate acestea înţelegcă i-am trecut cuiva calea şiacel cineva nicidecum nu poatesă se liniştească. Oricum, nu amde gînd să răspund. Asta arînsemna să cobor la nivelul lor.Îmi caut de treabă, iar pedeapsapentru ei va fi un ziar din ce înce mai bun.

24 ianuarieLumea a început deja să vor -

bească despre Expresul, a în-

ceput să vină la redacţie. 29 ianuarieContinuu să primesc scrisori

anonime cu tot felul de porcării.Nu vreau să fiu atrasă în acestjoc murdar. Sînt lucruri multmai importante şi mai plăcutede făcut.

31 ianuarieAzi am dat primul salariu.

Cîte 380 de lei! 4 februarieAm reuşit, în contul unei rec -

lame viitoare, să achiziţionămun aparat de fotografiat perfor-mant. E cea mai mare bucurie...Continuu să primesc scrisorianonime. Am deja o colecţie în -treagă. Uneori, îmi vine să nu lemai deschid, dar sînt curioasăsă văd pînă unde poate ajungenimicnicia unora.

8 aprilieTotu-i bine, doar că alerg foar-

te mult şi vin acasă foarte tîrziuşi moartă de oboseală…

Din Jurnalul Luciei Bacalu, directorul ziarului “Expresul”

Noi ne-am gîndit să găsimoameni care nu ne citesc şi să-iiscodim: de ce? Zis şi făcut. Amdeschis cartea de telefoane şiam început a telefona. Am luat,bineînţeles, doar raionul Un -gheni, pentru că aici sîntem decinci ani.

Nu le-am zis că sîntem de la„Expresul”, ne-am prezentat încalitate de experţi independenţi,pe care îi interesează ce mai ci -teşte lumea pe la sate. Iniţial, îiîntrebam pe oameni ce ziare ci -tesc. În momentul în care prin -tre publicaţiile numite nu se re -găsea şi „Expresul”, veneam

ime diat cu urmăroarea întreba -re: „De ce nu citiţi Expresul?”.

Iată ce am aflat. Alexeevca. O femeie, în vîr -

stă de 42 de ani, ne-a spus că aauzit de „Expresul” şi chiar l-aţinut în mînă. De ce nu-l citeş -te? Nu este abonată. De ce? Cre -de că, din cauza serviciului, ca -re îi ia prea mult timp.

Cetireni. Ridică receptorulun bărbat. Are 74 de ani. „Nu amtimp pentru Expresul”, ne spu -ne cu o oarecare nemulţumireîn glas. Cică, a auzit de un aşaziar, dar nu l-a văzut niciodată.Şi nici nu a fost curios. Chiar

aşa: la ce-i ajută curiozitatea,mai ales la vîrsta pe care o are?

Măcăreşti. Avem noroc: dinprima încercare dăm peste cine -va care nu citeşte „Expresul”.Este o doamnă. Nu prea ştie cumsă răspundă ca să nimereascădrept în ţintă. Nu este abonată,ne spune. După o scurtă pauză,vine şi cu o explicaţie: cică, îlmai citeşte din cînd în cînd. Îlîmprumută, uneori, de la ve -cini...

Costuleni. Abia la a treia în -cercare dăm peste o doamnă ca -re, foarte sinceră, ne spune cănici nu a auzit de „Expresul”. Şinici poştaşul nu i-a spus vreo -dată că ar exista o asemenea pub -licaţie la Ungheni. Şi atunci,cum să citească femeia un ziardespre existenţa căruia nici mă -car nu a auzit?

Blindeşti. La apelul nostrurăspunde un pensionar. A cititcîndva şi „Expresul”, zice. Pen-

tru că e veteran, cineva l-a abo -nat. I-a plăcut ziarul, recu noaş- te. Cum să nu-ţi placă, dacă edegeaba? Acum nu îl mai citeş -te, pentru că... este bolnav şi nuprea vede bine. În schimb, alteziare, cică, citeşte...

Să ştiţi că am dat peste multălume care, totuşi, citeşte „Ex-presul”. Ceea ce ne-a bucurat celmai mult a fost faptul că aceştioameni au spus doar lucruri fru-moase la adresa noastră, fără săştie, de fapt, cu cine vorbesc şifără să fie întrebaţi ce părere audespre „Expresul”. E un semnbun. Ne-am convins încă o datăcă avem, cu adevărat, cei maiconştiincioşi şi mai conştienţicititori, oameni care merg laoficiile poştale în dorinţa de ase abona anume la „Expresul”.Să dea Domnul să fie cît maimulţi.

Natalia Junghietu

De ce nu citesc „Expresul”?De obicei, la o aniversare se obişnuieşte să se vină doar cu laude, cu vorbe bune şi urări de bine. Dacă le-am fi solicitat părerea despre „Expresul” celor care ne citesc, cu siguranţă am fi auzit doar cuvinte de laudă. Cum altfel?

Luni. E dimineață şi noi, echipa „Expre-sul”, revenim, rînd pe rînd, la redacţie. Pe laora 8.30, aroma cafelei ne dezmorţeşte şi nepune pe fapte mari. Agenda este încăr cată cude toate: evenimente, întîlniri, deplasări...

În scurt timp, toate sînt puse la punct, iarafară așteaptă cuminte automobilul nostrude serviciu. Unde ne va duce de data aceas -ta? La Corneşti, Călăraşi sau Bălăneşti? Mul -te sînt de făcut, mai ales de la o luni. Undemai pui că şi o nouă campanie de abonare

a început, iar subiectul respectiv devine, dinzi în zi, tot mai actual.

Orele trec, iar spre calculatorul doamneidirectoare „zboară” fișiere întregi cu ştiri, re -portaje, interviuri... E ora cinci seara şi tre-buie să ne luăm copiii de la grădiniţă. În gea -mul redacției însă lumina arde pînă tîrziu:doamna Bacalu nu lasă lucrul de azi pe mîine.

O nouă zi, o nouă cursă de alergare spreun viitor mai bun, cu mici pauze de cafea,nelipsite din ordinea de zi a redacției ”Ex-presul”. De dimineață, şi Călărașiul, și Nis-poreniul sînt pe fir, ne inundă cu noutăţi. Te -lefonul tot sună, unul intră, altul iese... Du păamiază, parcă se mai linişteşte puţin. Doarsunetul tastelor sparge tăcerea. Mii de sem -ne se aştern pe monitorul calculatorului...Trebuie să reuşim. Timpul e nemilos, iarpînă a pune punctul final mai e o singură zi.

Miercuri. Nu ştiu cum se face, dar dori-torii de a-și vedea vineri anunțurile publi-cate în ”Expresul” își fac apariția pe laredacție anume în această zi. Paginile ziaru-lui devin tot mai neîncăpătoare: materialemulte, spațiu puțin. Fraza doamnei Bacalu:„Iar nu încape nimic” a devenit deja tra di -

țională. Concentrare maximă: trebuie să fiescoase cuvinte, fraze din tot ce am scris înzilele precedente. Micşorăm fotografii, mic - şorăm litere...

Spre seară, cineva dintre noi conștien ti -zea ză că l-a ajuns rîndul să corecteze ziarul.Asta înseamnă, de fapt, o noapte albă înfaţă, dedicată în totalitate produsului marca”Expresul”.

Abia pe la două-trei de noapte, numărulordinar se îndreaptă spre tipografie...

Ina Landa

Din viaţa redacţiei

O nouă cursă de alergare spre un viitor mai bun

Cu ani şi ani în urmă, unei învăţătoare din Frumoasa Călăraşilor i s-a arătat un vis care, acum cîteva zile, a devenit realitate.

„Se făcea, povesteşte Eudochia Vrînceanu,că eu, fiind încă vie, m-am pomenit printre per-soane cunoscute, care însă decedaseră deja. Laun moment dat, a venit în zbor, pe o pasăre au -rie, Iisus Hristos, iar de altundeva - Maica Dom-nului, care s-a adresat morţilor: „Printre voi esteun om viu, care va ridica o răstignire, consem-nînd astfel numele Domnului şi promovîndînvăţătura Lui”.

De atunci, susţine învăţătoarea, nu a mai pă -răsit-o gîndul să înalţe o răstignire, mai ales căîn vis i se arătase şi locul excat unde trebuia s-oinstaleze. Duminica trecută, visul ei a devenitrealitate. În prezenţa mai multor vecini şi invi -taţi din afara satului, răstignirea, amplasată chiarlîngă fîntîna din care ia apă Eudochia Vrîn cea -nu, dar şi toată mahalaua, a fost sfinţită. „LaudăDomnului şi celor care m-au susţinut”, a spusînvăţătoarea.

Apropo, s-a decis ca fîntîna respectivă să fienumită „Fîntîna represaţilor” – în memoria bu -nilor gospodari din sat, ridicaţi şi duşi în „Si -berii de gheaţă” în anii 40 ai secolului trecut. Pecrucea de alături va fi instalată o placă, cu nu -me le celor supuşi represiunilor staliniste. „Noifacem toate acestea pentru generaţiile viitoare,care trebuie să-şi cunoască predecesorii, trebuiesă-şi cunoască trecutul, fie bun, fie mai puţinbun”, a opinat Eudochia Vrînceanu.

Prezent la eveniment, primarul satului, Gri -go re Ciobanu, i-a mulţumit, în numele comu ni -tăţii, consătencei sale, pentru gestul ei. Chiar

dacă a trecut de vîrsta 70 de ani, ea rămîne me -reu activă, fiind aşa cum a fost toată viaţa: unîndrumător al multor săteni mai tineri.

În luările lor de cuvînt, invitaţii la ceremonie,foşti represaţi, printre care şi vicepreşedinteleraionului Călăraşi, Petru Cosoi, au evocat eveni-mentele de tristă faimă din perioada 1917-1990şi, în special, cele două valuri masive de repre-siuni din 1941 şi 1949.

Fosta învăţătoare, Eudochia Vrînceanu, pro-fund impresionată de atmosfera ce domnea, acompus ad-hoc şi un cuplet dedicat celor depor -taţi, care şi acolo, în străinătatea ostilă, s-aucomportat ca adevăraţi gospodari: „I-au trimisca pe tîlhari -/ Ei s-au făcut gospodari./ I-au pri -mit ca şi pe hoţi -/ Ei s-au făcut patrioţi”. Nimenişi nimic nu i-a putut să-i îngenuncheze.

Tudor Josanu

5Expresul

Guvernul a declarat anul 2013 Anul Spiridon Vangheli, pentru „importanța deosebită a operei literare şi contribuția sa la dezvoltarea literaturii naționale și universale”. „Este o decizie absolut firească. Trebuie să avem grijă de valorile noaste atît timp cît sînt în viață”, a ținut să remarce premierul Vlad Filat. Urmează să fie elaborat și aprobat un Program național de manifestări cultural-artistice consacrate lui Spiridon Vangheli. (Jurnal.md)

SocialActual

Vineri, 2 noiembrie

În zi de miercuri, pe 24 oc-tombrie, în piaţa Ştefan cel Ma -re şi Sfînt din Nisporeni s-a adu -nat multă lume, venită să oma -gi eze viţa de vie şi vinul, pro-dusele care i-au salvat pe mol-do veni de nenumărate ori.

La festivitatea de deschiderea sărbătorii au participat ofici a -lităţi raionale, în frunte cu pre -şe dintele Vasile Bîtca, a parti ci-pat primarul de Nisporeni, IonGangan, primarul de Bălăureşti,

Boris Jitari. 16 primării ale raionului din

cele 23 existente şi-au dat con-cursul la buna desfăşurare a săr -bătorii, vernisînd expoziţii aleproduselor agricole, ale produ -selor de artizanat şi artă plas ti -că. Muzica şi voia bună au dom -nit pe întreg parcursul eveni-mentului. Au fost înmînate pre-mii peste premii.

Astfel, pentru expoziţiile ag -ricole, locul I i-a fost decernat

primăriei Nisporeni, locul II –primăriei Cristeşti, iar locul III– primăriei Bălăureşti. De pre-mii de încurajare au beneficiatprimăriile Bălăneşti şi Valea-Trestieni.

La concursul vinurilor albecel mai iscusit vinificator a fostdeclarat Grigore Bouroş dinIurceni. Pe locul II s-a clasatEugen Croitoru din Bărboieni,iar pe locul III - fabrica de vi -nuri din Iurceni.

La compartimentul vinuriro şii premiul I i-a revenit fab -ricii de vinuri din Nisporeni,locul II – primăriei Mărinici, iarlocul III - Mariei Zbîrnea dinValea-Trestieni.

În concursul plantării viţeide vie locul I i-a fost atribuit luiVictor Gurulea din Şişcani, lo -

cul II – Verei Lazări din Nis-poreni, iar locul III – lui OlegJignea (Şişcani) şi Eugen Cara-gia (Nisporeni).

Pentru buna organizare a ex -poziţiilor de artizanat şi lucrăride artă plastică au fost men ţi -onate 13 primării.

Un viu interes printre parti -ci panţi a trezit loteria agricolă, înjoc fiind puse mai multe unelteagricole. Cel mai fericit a fostAlexandru Botnari din Boldu -reşti, care s-a ales cu... „polo -bocul de aur”.

Buna dispoziţie a celor pre -zenţi a fost întregită şi de artiştiicolectivelor cu titlul „model” dinNisporeni, dar şi de interpreţii ve -niţi din Chişinău: Adriana Ochi- şanu, Ion Paladi şi Ionel Istrati.

Ina Landa

Vinul, totuşi, a fost omagiat la NisporeniCodreni adevăraţi, agricultori şi, mai ales, viticultori iscusiţi, nu puteau nisporenenii să renunţe cu una-cu două la tradiţionala sărbătoare „Toamna de aur”. Chiar dacă, iniţial, au declarat că nu o vor organiza în acest an, căci, spunea pentru „Expresul” şeful Secţiei agricultură şi industria prelucrătoare Nisporeni, Grigore Florea, că nu le arde de sărbători, iată că, totuşi, ea a avut loc.

Decizia a fost luată de ziuaoraşului Călăraşi, pe 13 octom -brie, cînd aici au venit delegaţiidin localităţile respective. „Estevorba, a precizat vicepre şedin -tele raionului Călăraşi, VasileTimofte, despre un proiect careurmează să fie finanţat în co -mun de cele trei oraşe europe -

ne”. Fiecare dintre ele s-a anga-jat să aloce cîte 5000 de euro.Primăria Călăraşi va soluţionacelelalte aspecte tehnice.

Deja a fost stabilită locaţia.Sala de videoconferinţe va fideschisă în incinta Biblioteciipublice raionale „Grigore Vie -ru”. Astfel reprezentanţii ora -

şe lor înfrăţite vor putea comu-nica direct şi mult mai frecventdecît pînă acum.

În ultimii ani, municipalita -tea Buhl (Germania) a contri bu -it la reparaţia ediificiului fosteişcoli auxiliare din Călă raşi, iar cea

din Villefranche a pus umărul laconstrucţia unui apeduct pentruliceul din satul Dereneu. De ase -menea, a participat la inaugu-rarea unui Oficiu al cărţii fran -ceze în cadrul Bibliotecii „Gri -gore Vieru”. (Tudor Josanu)

Relaţiile frăţeşti – tot mai strînse Călăraşiul ar putea avea, în scurt timp, o sală de videoconferinţe, urmare a unor relaţii de prietenie pe care le-a legat cu oraşul francez Villefranche, dar şi cu cele din Germania: Buhl şi Schkeuditz.

Împlinirea unui vis şi memoria foştilor represaţi

„Ce a adus preşedintele rai -onului Ungheni din Olanda?”.Este întrebarea care i-a pus-oconsilierul raional PL, MariaBu ruiană, preşedintelui IurieToma la şedinţa Consiliului rai -onal din 25 octombrie curent.„Ne-am învăţat, ca de fiecaredată cînd plecăm undeva, tot săaducem cîte ceva”, a fost rep -lica preşedintelui.

Iurie Toma însă a explicat cuma ajuns în Olanda. Se ştie că ora -şul Ungheni, în comun cu Cance-laria de Stat şi PNUD, au elaboratun proiect de lege, care prevedeatribuirea statutului de municipiuUngheniului. Preşedintele raio -nu lui Ungheni a făcut parte dincomisia ce a lucrat asupra proiec-tului respectiv.

Astfel, la invitaţia GuvernuluiOlandei şi a Universităţii „Eras-mus” din Rotterdam, în perioada2 - 6 octombrie, dînsul a fost într-ovizită de studiu, unde a participatla cinci ateliere de lucru.

„Voi pregăti un raport în scrisdespre vizitele mele în Olanda şiFinlanda. Сine va mai avea între -bări, le voi răspunde”, a spus Iu -rie Toma.

Dînsul a evitat să răspundă şi lao altă întrebare a Mariei Buru ia nă:„Din banii cui a fost efec tuată vi -zita în Olanda?”, limi tîndu-se doarsă le mulţumească ace lor con si -lieri care au grijă de banii publici.

„Haideţi să ne corectăm pe vi-itor”, a propus liderul fracţiuniiPCRM din Consiliul raional, Ha -ra lambie Chirilov. A se corecta pe

viitor, potrivit dînsului, înseamnăcă preşedintele raionului să aibăatribuţia de a numi unele persoa -ne în delegaţii, dar, totodată, săvină şi cu un deviz de cheltuielicare să fie aprobat de consiliu. Înaceeaşi ordine de idei, şi un altconsilier comunist, Ion Filimon,a venit cu o propunere: „Dacă arede gînd cineva să plece peste ho -tare, atunci să plece la o stagiere,care i-ar fi de folos în activitateasa. În rest, sînt categoric împotri -vă ca, în situaţia financiară pre ca -ră în care se află raionul Ungheni,să începem cu voyage-urile. Nureuşeşete avionul să aterizeze dinFinlanda, că urcăm în altul şi ple -căm în Olanda. Trebuie să termi -năm cu aceste călătorii şi să în -ce pem să rezolvăm problemeleraionului”.

Natalia Junghietu

Vor să se termine cu „voyage-urile”

Ştiaţi că peste 50% de pa -cienţi cu diabet zaharat nu ştiucă sînt bolnavi? Şi asta, în timpce numărul bolnavilor creşte sim -ţitor în lumea întreagă. Dacă, înprezent, sînt peste 250 milioanede bolnavi cu diabet zaharat,peste 10-12 ani, numărul acesto -ra, potrivit unui pronostic al Or -ganizaţiei Mondiale a Sănătăţii,va ajunge la 380 de milioane.

În raionul Ungheni sînt înre -gis traţi peste 1600 bolnavi cu di-abet zaharat. De menţionat că înultimii zece ani numărul lor s-adublat. La un bolnav, căruia i s-astabilit boala, revin doi-trei bol-navi care nici nu-şi dau seama căsuferă de diabet zaharat.

Diabetul se dezvoltă încet, peascuns. La început, apar: obosea -la, durerile de cap periodice, scă -de rea vederii, scăderea din greu -tate, durerile în picioare. Aceastăstare se numeşte prediabet sau di-abet ascuns.

Foarte puţini, în asemeneacazuri, se adresează la medic şisînt investigaţi la glicemie. Daranume în această fază e nevoiedeja de tratament. Practica aratăcă mai bine de jumătate din aceştipacienţi, dacă respectă întocmaisfaturile medicului şi tratamentulcorespunzător, trec în grupa per-soanelor sănătoase şi astfel pre -vin complicaţiile diabetului za -harat.

Iar complicaţiile sînt dintre ce - le mai serioase. Cel mai des sînt afec -tate vasele de singe, nervii, ini ma,creierul, rinichii. Poate sur veni or -birea, insuficienţa rena lă etc.

E bine de ştiut că bolnavii cuhipertensiune arterială, dermatite,hepatite, obezitate fac parte dingrupa de risc. De aceea ar fi binesă-şi facă de cel puţin 1-2 ori pean investigaţia glucozei sîngelui.

Cu cît diabetul e depistat maidevreme, cu atît viaţa e mai uşoa -ră. Nu ezitaţi să vă adresaţi medi -cului.

Apropo, pe 14 noiembrie, vafi marcată Ziua internaţională adiabetului zaharat.

Anastasia Babiuc, medic endocrinolog,

Ungheni

Bolnavi fără să ştie că-s bolnavi

Toamna aurie în mijlocul copiilorVestea că toamna cu a ei bogată rochiță a sosit în Grădinița ”Guguță” din Ungheni a fost întîmpinatăcu bucurie de toți copilașii de aici. Profitînd de ul-timele zile însorite ale toamnei, ei au dat startulsărbătorilor dedicate acestui anotimp.

Pentru a omagia toamna, timp de două zile la rînd, pe 25 și26 octombrie, micuţii au umplut curtea grădiniței lor cu poezii,cîntece, dansuri și bună dispoziție. Fără prea mari emoții, piciiau demonstrat părinților prezenți la manifestări cît de frumosștiu să vorbească și să recite.

În debutul evenimentului, Emilia Cucuruzac, directoareagrădiniței, a remarcat că toamna este pentru prima dată în os -peție la ”Guguță”, căci instituţia a fost redeschisă astă iarnă.Dîn sa nu a ezitat să le mulţumească părinților pentru modul încare se implică în sprijinirea copiilor și educatoarelor.

Și copilașii de la grădinița ”Tereza Sobolevschi” din Un -gheni au avut-o în ospeție pe Zîna Toamnă. Şi aici cîntecele șipoeziile au curs rîu, iar culorile vii și darurile toamnei au în -frumusețat sala de festivități o săptămînă întreagă, atîta cît audecurs activitățile cu genericul ”Toamnă, tomniță”. Potrivit di-rectoarei Claudia Sîrbu, sărbătoarea ”Toamna de aur” se des -fă șoară anual la grădiniță, devenind deja o frumoasă tradiție.”Anume prin astfel de activități copiii învață dragostea față defrumos”, a menționat dînsa.

Un farmec aparte au dat sărbătorii în cele două grădiniţe ex -pozițiile amenajate cu această ocazie. Exponatele pregătite demînuțele copiilor, împreună cu educatorii lor, au fost deosebite.

Ina LandaCel mai vizitat site din regiunea Ungheni

6Expresul

În perioada de iarnă 2012-2013 se preconizează cheltuieli în sumă de 70 de milioane de lei pentru întreţinerea drumurilor publice. 50 de milioane de lei vor fi alocaţi pentru drumuri naţionale şi 20 de milioane - pentru cele locale. Suma este mai mare comparativ cu iarna precedentă. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Transporturilor, întreţinerea unui km de drum naţional pe timp de iarnă va costa 15 mii de lei, iar a unui drum local - 3,4 mii de lei. (Adevarul.md)

Fragmentarium

Vineri, 2 noiembrie

Ştiţi de ce oamenilor le estegreu să fie fericiţi? Fiindcă ei,întotdeauna, văd trecutul maifrumos decît a fost, prezentul -mai rău decît este şi viitorul -mai dificil decît va fi. Dacă în-crederea în sine se învaţă, sedezvoltă, este mai uşor să teschimbi decît să schimbi lumeasau să aştepţi ca toţi ceilalţi săse schimbe.

Visul transformării miracu-loase a celuilalt sau a realităţiieste o iluzie. Fiţi de acord că emai lesne să-ţi schimbi poziţiafaţă de un munte decît să muţimuntele din loc. Trebuie să ştimunde vrem să ajungem, dar pascu pas, încet, fără să facem preamulte planuri. Dacă vom şti săcerem sprijin, va exista întot-deauna un înger blînd, care neva lua de mînă şi ne va ajuta.

Cu toţii avem o rană pe carenu o putem gestiona, un senti-ment care ne copleşeşte, un com -portament pe care nu-l putemdepaşi, un eveniment de carefu gim, o iertare pe care o amî -năm. Rătăcim printre relaţii, că -

utînd parteneri perfecţi. Pentrucă, dacă sînt perfecţi, nu ne vorrăni mai mult decît sîntem ră -niţi. Ba mai mult chiar, ne min -ţim că, dacă sînt perfecţi, poatene vor repara şi pe noi, cumva.Ne lipseşte încrederea de a neputea vindeca singuri. Ne lip -seşte curajul de a crede că iubi -rea necondiţionată este un pa -na ceu universal.

Căutarea adevărului îi plic ti -seşte pe oameni. Ceea ce ar tre-bui să reprezinte pentru noi unobiect atrăgător, a devenit, înzilele noastre, o ocupaţie ruşi -noasă şi un subiect de con ver -sa ţie inadmisibil în societate.Micile noastre eu-ri sînt con-centrate total asupra luptelor şiaspiraţiilor, între reuşite şi ne re -uşite. Sîntem sclavii bunurilornoastre materiale şi ne consu -măm cu înfrigurare pentru ele.

Dar nu uitaţi un singur lucru– în timpul vieţii, trupul poateavea parte de multe zile de va -canţă, dar sufletul are puţine.Zilele libere ale sufletului sîntceea ce determină adevărata

transformare din crisalidă înfluture, din slăbiciune în înţe -lepciune, din copil în om în put-ere. Sufletul are puţine vacanţecînd este viu. De aceea, cît încăe posibil, hai să-i dăm o va -canţă!

,,Pe o stradă din Paris stătea unorb cu o pălărie la picioare şi oplăcuţă de lemn, pe care scria cucretă albă: „Vă rog, ajutaţi-mă,sînt orb!”. Un ziarist trecu prinzonă şi văzu foarte puţini baniîn pălăria orbului. Fără să-i cea -ră încuviinţarea, luă plăcuţa delemn, o întoarse pe dos şi scrisealtceva. O puse din nou la pi-cioarele orbului şi plecă.

Spre seară, jurnalistul res -pec tiv reveni la orbul care cer -şea. Acum, pălăria lui era plinăde bani. Şi monede, şi banc-note. Cu simţurile dezvoltatedin pricina lipsei de vedere, or -bul recunoscu paşii ziaristului.Îl întrebă dacă el e cel care i-arescris mesajul de pe plăcuţă şi,dacă da, ce anume scrisese. Zi -aristul răspunse: „Nu am scrisnimic din ce ar putea fi în ne -

concordanţă cu anunţul dumi-tale, doar că am exprimat totulîn alte cuvinte”. Şi plecă liniştitmai departe.

Orbul a aflat foarte tîrziu cescrisese ziaristul pe plăcuţa delemn. Mesajul era următorul:„Astăzi e primăvară în Paris, şieu tot nu o pot vedea...”.

De multe ori, iubite cititor,cînd lucrurile nu ne mai reuşescaşa cum am dori, e o idee bunăsă schimbăm strategia.

Morala: ,,Există cinci luc -ruri în viaţă care nu se pot re-cupera: o piatră după ce aiaruncat-o, o vorbă după ce aispus-o, o şansă după ce aipier dut-o, timpul după ce atre cut şi iubirea pentru celcare nu luptă!”.

Ce ziceţi de o vacanţă neplanificată, pentru suflet

De la A pînă la Z cu Ala Mutilică

Pentru început, moderatoarea activităţii,Maria Fărîmă, a anunţat un minut dereculegere în memoria marilor interpreţi,care au trecut în nemurire cu 20 de ani înurmă, pe 29 octombrie. S-au stins într-unstupid accident rutier de lîngă Coşereni, la40 de kilometri de Bucureşti.

Apoi, directoarea bibliotecii, ElizavetaTîmbur, a vorbit despre contribuţia celordoi la renaşterea naţională, despre moş -tenirea pe care ne-au lăsat-o şi care vadăinui veşnic în istoria muzicii şi culturiinoastre naţionale.

Pe marginea expoziţiei de publicaţii, re-unite sub genericul “Două veţi şi o dra gos -

te”, a făcut o trecere în revistă Maria Olaru.Pentru a înveşnici clipele de trăire suf -

le tească, a urmat un recital poetic plin dedor, închinat marilor artişti. Ana Micaliuca dat citire unui eseu propriu, întitulat„Doina şi Ion”. Victoria Barila, Ana Nasta-siu, Ana Lupei au citit versuri emoţionante,semnate de Grigore Vieru, Adrian Păunescuşi Valentin Barda. Titlurile poeziilor vor -besc de la sine: “Floarea s-a posomorât”,“Moartea prietenilor”, “Două flăcări”.

Medalionul muzical ce a urmat a consti-tuit punctul culminant al evenimentului.Vocile Doinei şi a lui Ion au răsunat dinnou, trezind vii amintiri şi prilejuind clipede înălţare sufletească.

“Muzica Doinei şi a lui Ion Aldea-Teo -dorovici înseamnă mai mult decît muzică.Cu ea s-au deşteptat zeci şi sute de mol -doveni. Muzica lor este imnul adevărat alindependenţei noastre, este muzica Zilei de31 august 1989”, a ţinut să sublinieze Eliza-veta Tîmbur, după care a făcut un apel cătrecei prezenţi: “Să nu uităm, aceşti doi marititani ai culturii sînt un exemplu de rezis -

tenţă, de cultură, de verticalitate. Să apre-ciem, să înveşnicim şi să perpetuăm valo-rile naţionale autentice”.

Ina Landa

Dor de Doina şi Ion Aldea-Teodorovici Sala de lectură a bibliotecii publice raionale Nisporeni a devenit neîncăpătoare pe 24 octombrie, în ziua cînd aici s-a desfăşurat manifestarea culturală „Două inimi în acelaşi dor”, dedicatămemoriei celor două stele - Ion şi Doina Aldea-Teodorovici.

Alimentația corectăpe timp de iarnă

Respectarea unei diete alimentare corectă pe timp de iarnă edificilă, dar nu şi imposibilă. Este necesar doar să ținem contde echilibrul alimentar. Iarna, „ceasul biologic” al organismuluinostru suportă mari presiuni atît din partea luminii, care devinemai puțină, cît şi a temperaturilor scăzute în exterior. Acesteaprovoacă scăderea imunității, modificări ale funcțiilor hor-monale şi ale metabolismului. Sînt argumente serioase pentru oalimentație sănătoasă pe timp de iarnă.

Iarna ne mişcăm mai puțin, iar acest lucru duce la pierderea re -dusă a energiei organismului. Totodată, în această perioadă, or-ganismul nostru produce mult mai puțină melatonină, fapt pen -tru care deseori ne simțim obosiți și lipsiți de energie, iar acest luc -ru ne face să credem că, mîncînd mai mult, vom recuperea ener -gia necesară. De cele mai dese ori, mîncarea pe care o alegemare foarte multe calorii și carbohidrați, fapt pentru care reușimcu uşurinţă să adăugăm în greutate în doar una-doua săptămîni.

Cum să ne alimentăm corect iarna? Regula numărul unu: consumaţi mîncare caldă. Aici ne re -

ferim nu doar la ciorbe și supe, ci şi la garnituri şi băuturi. Regu -la doi: reduceți din dulciuri, mai ales tortele şi checurile, dar șibăuturile cu conţinut sporit de zahăr. Regula trei: favorizați înalimentația dumneavoastră bulioanele, supele din legume şi celedin boboase. Regula patru: consumați cît mai multe legume.Legumele preparate pe abur sau fierte sînt obligatorii pe masadumneavoastră. Regula cinci: reduceți consumul de cofeină. Multmai folositor pe timp de iarnă e un ceai din plante, care nu doarvă va calma, încălzi, dar şi vă va diminua din foame. Regula şa se:dormiţi mai mult. Somnul crează senzaţia „încălzirii” orga nis -mului, senzaţie pe care omul o obţine consumînd carbohidrați,adică – dulciuri. Regula şapte: activitatea fizică! Mai ales iarna,trebuie să ne mişcăm permanent. Pentru a menține un niveloptim al metabolismului, al dispoziţiei şi al formei fizice, e su-ficient să facem 30 de minute de exerciţii zilnic.

Meniul aproximativ pe timp de iarnă: Dimineața – cereale cu lapte cald sau două sandvichuri cu pîi -

ne crocantă și cașcaval. Al doilea dejun poate fi compus din fruc -te: banane, mere, citrice sau o chiflă din cereale integrate şi o bu -căţică de brînză degresată. La prînz e indicată o supă din legu -me, carne de vită cu garnitură din legume cu conținut mic deamidon (dovleceii sînt ideali). La chindii încercați un sandvichcu dulceață şi fructe. Seara, la cină, sînt acceptate făinoasele, darobligatoriu însoţite cu sos din legume sau tomate. Puteţi gustaşi puţină brînză, dar cu condiţia ca toate astea să nu fie consu-mate nemijlocit înainte de somn. Ţineţi minte – de alimentațiacorectă depinde nu doar dispoziţia dumneavoastră, ci şi să nă -tatea!

Acest material a fost publicat cu sprijinul COMPANIEINAȚIONALE DE ASIGURĂRIÎN MEDICINĂ în cadrul campaniei de promovare şi sensibilizare „SPUNE DAPENTRU SĂNĂTATEA TA”.

COMUNICAT INFORMATIVLa data de 20 noiembrie 2012, ora 10:00,Primă ria oraşului Ungheni desfăşoară lici ta -ţia „cu strigare” de vînzare-cumpărare şi aren-dare a loturilor de teren proprietate pub lică:

Lot nr. 1 – teren public, 0,0025 hectare, nr.cadastral 9201113478, situat pe str. I.L. Ca -ragiale f/n, preajma blocului nr.3 și 5, pentruvînzare-cumpărare, mod de folosinţă:construcție garaj, preț inițial 9000 lei;

Lot nr. 2 – teren public, 0,0025 hectare, nr.cadastral 9201113479, situat pe str. I.L.Ca -ragiale f/n, preajma blocului nr.3 și 5, pentruvînzare-cumpărare, mod de folosinţă:construcție garaj, preț inițial 9000 lei;



Lot nr. 5 – teren public, 0,0025 hectare, nr.cadastral 9201113482, situat pe str. I.L.Ca -

ragiale f/n, preajma blocului nr.3 și 5, pentruvînzare-cumpărare, mod de folosinţă:construcție garaj, preț inițial 9000 lei;

Lot nr. 6 – teren public, 0,0025 hectare, nr.cadastral 9201113483, situat pe str. I.L.Ca -ragiale f/n, preajma blocului nr.3 și 5, pentruvînzare-cumpărare, mod de folosinţă: con -strucție garaj, preț inițial 9000 lei;




Lot nr.10 – teren public, 0,0025 hectare, nr.cadastral 9201113487, situat pe str. I.L.Ca -ragiale f/n, preajma blocului nr.3 și 5, pentruvînzare-cumpărare, mod de folosinţă: con -strucție garaj, preț inițial 9000 lei;

Lot nr.11 – teren public, 0,0025 hectare, nr.cadastral 9201113488, situat pe str. I.L.Ca -ragiale f/n, preajma blocului nr.3 și 5, pentruvînzare-cumpărare, mod de folosinţă:construcție garaj, preț inițial 9000 lei;





Lot nr.16 – teren public, 0,0025 hectare, nr.cadastral 9201113493, situat pe str. I.L.Ca -ragiale f/n, preajma blocului nr.3 și 5, pentru

vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: con -strucție garaj, preț inițial 9000 lei;



Lot nr.19 – teren public, 0,02 hectare, nr.cadastral 9201105135, situat preajma tra se -ului auto Chișinău-Ungheni, pentru vînzare-cumpărare, mod de folosinţă: construcțieindustrială, preț inițial 40000 lei;

Lot nr. 20 – teren public, 0,0266 hectare, nr.cadastral 9201101451, situat pe str. T. Ar -ghe zi f/n, preajma casei nr. 94, pentru vîn -za re-cumpărare, mod de folosinţă: con struc- ţie comercială, preț inițial 35000 lei;

Lot nr. 21 – teren public, 0,0578 hectare, nr.cadastral 9201101424, situat pe str. T. Ar -ghezi 59, pentru vînzare-cumpărare, modde folosinţă: construcţie locativă, preț inițial75000 lei;

Lot nr. 22 - teren public, 0,3376 hectare, nr.cadastral 9201101155, situat pe str. MihaiViteazul f/n, preajma clubului, pentru vîn-zare-cumpărare, mod de folosinţă: con -strucție, preț inițial 440000 lei;

Lot nr. 23 – teren public, 0,003 hectare, nr.cadastral 9201106598, situat pe str. M. Em-inescu f/n, preajma blocului nr.28, pentruvînzare-cumpărare, mod de folosinţă: con -strucţie anexă, preț inițial 20000 lei;

Lot nr. 24 – teren public, 0,02 hectare, nr.cadastral 9201107588, situat pe str. Ștefancel Mare f/n, preajma Cooperativei degaraje nr. 2, pentru vînzare-cumpărare, modde folosinţă: construcție garaj, preț inițial40000 lei;

Lot nr. 25 – teren public, 0,2 hectare, nr.cadastral 9201109470, situat pe str. Horelorf/n, pentru arendare, mod de folosinţă: gră -dini, termen de arendare 10 ani, preț inițial180 lei/an.

Acontul constituie 10 % din preţul iniţial allotului. Taxa de participare: persoane fiziceşi juridice – 200 lei.

Documentele de participare la licitaţie vor fiprimite pînă la 19 noiembrie 2012, ora 10:00,în biroul 206. Relaţii la tel.: 023623696.

Luni, 5 noiembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri6.15 Baştina 7.10, 8.15 Bună dimineaţa!9.00 Programul emisiunilor Revizie tehnică 17.15 “ERKY PERKY”17.50 Săptămîna sportivă 18.30 “PLAN-ETA ALBASTRĂ” 19.00 Mesager 19.40Povestea de seară 19.55 Moldova în di-rect 21.25 Dor 22.20 Templul muzicii23.05 “SECRETARUL” 23.50 Docu-mentar. PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30Ştirile Pro Tv 10.00, 13.45, 16.00Teleshoping 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞINELINIŞTIT” 11.00 „EROI DE RASĂ”14.00 Apropo TV 15.00 ServiciulRomân de Comedie 17.35 Happy Hour21.00 În Profunzime cu Lorena Bogza23.00 „PARIU CU VIAŢA”.PRIME TV6.00, 10.00, 12.10 Новости 6.10 "На-талья Гвоздикова и Евгений Жариков.Рожденные революцией" 7.00 "Primaora" 9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00"Primele Ştiri" 9.15 Teleshoping 9.30Армейский магазин" 10.20 "Непутёвыезаметки" 10.40 "Пока все дома" 11.30"Фазенда" 12.25 "Среда обитания"13.15 "УЧАСТОК" 15.10 Концерт"ЗВЁЗДЫ ПРОТИВ ПИРАТСТВА"16.30 "ТРАКТИР НА ПЯТНИЦ-КОЙ" 18.15 "Мавзолей" 19.15 "БРИЛ-ЛИАНТОВАЯ РУКА" 21.40 "Время"22.05 "МОСГАЗ".

Marţi, 6 noiembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 22.00 Ştiri 6.10 “ZEEK ŞILUMEA ANIMALELOR” 7.10, 8.15Bună dimineaţa! 9.10, 17.15 “ERKYPERKY” 10.00 Festivalul de cîntec şipoezie “D. Matcovschi” 11.00, 19.55Moldova în direct 12.00 Accente eco-nomice 12.30 Reporter de gardă 13.40“DORA” 16.00 Ring Star 17.45, 21.25,23.50 Documentar 18.00 Unda Bugeac-ului 19.00 Mesager 19.40 Povestea deseară 22.20 Cultura azi 23.05 “SECRE-TARUL”.PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30Ştirile Pro Tv 10.00, 13.45, 16.00 Tele -shoping 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NE -LINIŞTIT” 11.00 „PARIU CU VIAŢA”14.00 „ULTIMUL SĂRUT” 17.35 Hap -py Hour 20.45 Vocea României 23.00AutoExpert cu Andrei Tabuică 23.30„SPARTACUS: ZEII ARENEI”.

PRIME TVПрофилактика17.10 "НЕРАВНЫЙ БРАК" 18.00,21.00 "Primele Ştiri" 18.15 Новости18.50 "Давай поженимся" 19.55 "Пустьговорят" 21.40 "Время" 22.15 "МОС-ГАЗ".

Miercuri, 7 noiembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Unda Bugeacului6.50, 9.40, 15.05, 17.45 Documentar7.10, 8.15 Bună dimineaţa9.10, 17.15“ERKY PERKY” 10.10 ...pe urmele luiŞtefan cel Mare 11.00, 19.55 Moldova îndirect 12.00 Baştina 12.45 Videotecacopiilor 13.10, 18.30 “PLANETAALBASTRĂ” 13.40 Festivalul “TamaraCiobanu”. Avanpremiera 14.20 “DORA”15.55 Magazinul copiilor 16.25 Prin Is-torie – spre Victorie 18.00 Svitanok19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară21.25 Portrete în timp 22.20 Alternative.Discriminarea pe înţelesul tuturor 22.35Festivalul Internaţional “Regina Vioară”.PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30Ştirile Pro Tv 10.00, 13.45, 16.00 Tele -shoping 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NE -LINIŞTIT” 11.00 „ULTIMUL SĂRUT”14.00 AutoExpert cu Andrei Tabuică14.30 „SECRETUL VECINILOR” 17.35Happy Hour 20.45 Serviciul Român deComedie 21.45 „TANTI FLORICA”23.00 „SPARTACUS: ZEII ARENEI”.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora"9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "PrimeleŞtiri" 9.15 Teleshoping 9.50 "Жить здо-рово" 10.55 "Модный приговор" 12.10,15.10, 18.15 Новости 12.30 "Времяобедать" 13.05 "Дешево и сердито"14.00 Другие новости 14.30 "Понять.Простить" 15.30 "Федеральный судья"16.20 "Малахов+" 17.10 "НЕРАВНЫЙБРАК" 18.50 "Давай поженимся!" 19.55"Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15"МОСГАЗ".

Joi, 8 noiembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Svitanok 6.45Legendele muzicii 7.10, 8.15 Bunădimineaţa 9.10, 17.15 “ERKY PERKY”9.40, 14.50, 21.25 Documentar 10.30Natura în obiectiv 11.00, 19.55 Moldovaîn direct 12.00 O seară în familie 13.10,18.30 “PLANETA ALBASTRĂ” 13.35Unda Bugeacului 14.05 “DORA” 15.45

Părinţi şi copii 16.15 Erudit cafe 17.40Videoteca copiilor 18.00 Vector euro-pean 19.00 Mesager 19.40 Poveste 20.50Super-loto “5” din “35” 22.25 Reporterulde gardă 22.45 Un sfert de vorbă cu IlonaSpătaru 23.05 O seară cu muzica luiDvorak. PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30Ştirile Pro Tv 10.00, 13.45, 16.00Teleshoping 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞINELINIŞTIT” 11.00 „SECRETULVECINILOR” 14.00 „AFACERI PEMASA DE OPERAŢII” 17.35 HappyHour 20.30 „PARIU CU VIAŢA” 23.00„SPITALUL DE DEMENŢĂ” 23.30„CURIERUL MORŢII”.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora"9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "PrimeleŞtiri" 9.15 Teleshoping 9.50 "Жить здо-рово" 10.55 "Модный приговор" 12.10,15.10, 18.15 Новости 12.30 "Времяобедать" 13.05 "Дёшево и сердито"14.00 Другие новости 14.30 "Понять.Простить" 15.30 "Федеральный судья"16.20 "Малахов+" 17.10 "НЕРАВНЫЙБРАК" 18.50 "Давай поженимся" 19.55"Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15"МОСГАЗ".

Vineri, 9 noiembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 22.00 Ştiri 6.15 Cuvintelecredinţei 7.10, 8.15 Bună dimineaţa!9.10, 17.15 “ERKY PERKY” 9.35, 17.45,21.25 Documentar 10.30 Vector Euro-pean 11.00 Moldova în direct 12.00 Lanoi în sat 12.40 Un sfert de vorbă cuIlona Spătaru 13.10, 18.30 “PLANETAALBASTRĂ” 13.35 Svitanok 14.40“DORA” 15.30 “ALICE ÎN ŢARAOGLINZILOR” 18.00 Accente eco-nomice 19.00 Mesager 19.40 Povesteade seară 19.55 Bună seara! 22.20 Fiitînăr! 23.05 O seară cu muzica lui Dvo-rak. PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00 ŞtirilePro Tv 10.00, 13.45, 16.00 Teleshoping10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT”11.00 „AFACERI PE MASA DEOPERAŢIE” 14.00 „VIEŢI LARĂSCRUCE” 17.35 Happy Hour 20.45Dansez pentru tine.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora"9.00, 12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "PrimeleŞtiri" 9.15 Teleshoping 9.50 "Жить здо-рово" 10.55 "Модный приговор" 12.10,

15.10, 18.15 Новости 12.30 "Времяобедать" 13.05 "Дешево и сердито"14.00 Другие новости 14.30 "Понять.Простить" 15.30 "Федеральный судья"16.20 "Малахов+" 17.10 "НЕРАВНЫЙБРАК" 18.50 "Поле чудес" 19.55 "Пустьговорят" 21.40 "Время" 22.15 "Боже,какой пустяк!" Концерт АлександраИванова и группы "Рондо".

Sîmbătă, 10 noiembrieTVM6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10, 9.10,13.10, 16.00 Documentar 6.35 “CRIMĂÎN ÎNALTA SOCIETATE” 8.05 Vedetela bis 10.00 Ştiinţă şi inovare 10.30Părinţi şi copii 11.00 Casa mea 11.30Dor 12.00 Spectacol 13.40 “ALICE ÎNŢARA OGLINZILOR” 15.05 Deseneanimate 16.30 La mulţi ani! 17.15 StudioArt Plus 17.50 Un sfert de vorbă cu IlonaSpătaru 18.10 Erudit cafe 19.00 Mesager19.35 Poveste 19.50 O seară în familie21.25 Focus. Magazin TV 22.20 “SEC-RETARUL” 23.50 Respiro. PRO TV7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro Tv10.00, 13.05, 15.00 Teleshoping 10.30Ce se întîmplă, doctore? 11.00 Auto Ex-pert cu Andrei Tabuică 11.30 În Profun-zime cu Lorena Bogza 13.20 „NUMIROASE-A BINE” 15.15 Dansez pen-tru tine 20.30 „DUBLU” 22.30„TORQUE – CIRCUITE DE FOC”.PRIME TV6.00, 10.00, 12.00, 15.00, 18.20 Ново-сти 6.10 "Эммануил Виторган и АллаБалтер. По обе стороны жизни" 6.55"ЛАРЕЦ МАРИИ МЕДИЧИ" 8.25"Играй, гармонь любимая" 9.00 "Ум-ницы и умники" 9.45 "Слово пастыря"10.15 Teleshopping 10.30 "Смак" 11.00"Жизнь как кино" 12.15 "Абракадабра"14.00, 15.15 "ОДИНОКИМ ПРЕДО-СТАВЛЯЕТСЯ ОБШЕЖИТЬЕ"15.45 "Да ладно!" 16.15 "Народная ме-дицина" 17.10 "Жди меня" 18.30 "Че-ловек и закон" 19.25 "Минута славышагает по стране" 21.00 „Primele ştiri”21.25 "Время" 21.50 "Сегодня вечером"23.30 "МУЛЕН РУЖ".

Duminică, 11 noiembrieTVM6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10, 13.05Documentar 7.00 Cinemateca universală7.15 Cuvintele Credinţei 8.00 Templulmuzicii 8.45 ...pe urmele lui Ştefan celMare 9.10 Desene animate 10.00 RingStar 11.00 Prin istorie – spre victorie!11.35 La datorie 12.00 Moldovenii de

pretutindeni 12.30 Natura în obiectiv13.35 Parteneriate pentru fiecare copil14.00 Baştina 14.45 “CRIMĂ ÎNÎNALTA SOCIETATE” 16.15 Chişinăulde ieri şi de azi 16.30 La mulţi ani! 17.15Cultura azi 18.00 La noi în sat 18.40 Lo-teria “Milioane pentru Moldova” 19.00Mesager 19.35 Poveste 19.50 Vedete labis 21.20 Săptămîna sportivă 22.20Spectacol muzical. PRO TV7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro Tv10.00, 13.05, 14.00 Teleshoping 10.15După 20 de ani 11.00 „NU MIROASE-A BINE” 13.20 Apropo TV 14.15 VoceaRomâniei 18.00 România, te iubesc!

20.30 „EROI DE SACRIFICIU” 22.30„PATRU FRAŢI”.PRIME TV6.00, 10.00, 12.00 Новости 6.10"Жизнь как кино" 7.10 "ЧЕЛОВЕКНИОТКУДА" 8.30 "Служу отчизне!"9.00 Здоровье 10.15 Teleshoping 10.30"Непутёвые заметки" 10.45 "Пока вседома" 11.30 Фазенда 12.15 "УЧА-СТОК" 14.20 "ЖЕСТОКИЙ РО-МАНС" 16.55 "Большие гонки.Братство колец" 18.30 "Replica" 20.00Среда обитания 21.00 "Sintezasăptămînii" 21.40 Воскресное "Время"22.50 "Достояние Республики: ИгорьТальков".

7Expresul

Programe TVPublicitate

Vineri, 2 noiembrie

Sanatoriul Preventoriu de Bază “CONSTRUCTORUL” ÎSÎntreprindere unicală de recuperare medicală din R. Moldova

Metode tradiţionale şi netradiţionale de diagnostic şi tratamentVă oferim:Consultaţia medicilor specialişti de orice profil, metode de diagnostic:ultrasonografie, rectoromanoscopie, diagnostic funcţional, laborator clinic, biochimic şi imunologic– cu obținerea rezultatelor în aceeași zi, diagnosticul computerizat, iridodiagnostic, prescripţii pentruochelari şi lentile de contact ș.a.

Tratamente clasice, precum şi prin metode tradiţionale:băi şi duşuri curative, duş-masaj subacvatic, aplicaţii de nămol, lut, parafină, ozocherită, șunghit, electro-fizioterapie, masaj și gimnastică curativă, terapie manuală, fitoterapie, ozonoterapie, hidrocolonoterapie, tratament cu lipitori, cu înţepături de albine, baroterapie generală, acupunctura,psihoterapie ș.a.

Adresa: or. Chişinău, str. Zelinski,15 Tel. 022522741 (recepția cu regim nonstop), 022639629, 022551964, 079368099 (marketing). E-mail: [email protected] clinic este dotat cu utilaj medical modern, saloane cu toate comodităţile, cafenea pentru 200 locuri.Aici activează 145 de medici cu categorii înalte de calificare, sînt utilizate peste 130 de metode de tratament,multe dintre care – doar la noi! Serviciile sînt accesibile pentru oricine.www.sanatoriul-constructorul.md La prezentarea acestui anunţ decupat beneficiați de reduceri de 10% la biletele de tratament.

AnunţStimaţi antreprenori,Consiliul Raional Nisporeni și Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului IMM im -plementează Programul de instruie continuă ,,Gestiunea Eficientă a Afacerii”.Programul oferă cursuri de instruire pe 9 module.Seminarele de instruire se organizează a cîte 2 zile pentru fiecare modul încadrul Secţiei economie a Consiliului raional.Doritorii de a participa la instruire vor completa formularul de înscriere la cursuri,însoţit de copia buletinului de identitate al solicitantului.Formularul poate fi accesat şi pe site- ul www.businessportal.md.Pentru detalii şi înscriere, vă rugăm să ne contactaţi la numerele de telefon:026423796, 026422227, Triboi Galina.Vă aşteptăm la instruire!

Luni 9.20 „Женская лига. Банановыйрай”. Comedie (ТНТ)19.30 „Одесса-мама”. Serial (Рос-сия РТР )19.35 „Братаны - 3”. Serial (НTВ)

Marţi10.30 „Склифасовски”. Serial(Россия РТР)21.00 „По ту сторону кровати”.Film (СТС)21.30 „Касл”. Comedie (Sony)

Miercuri8.00 „1000 мелочей”. Talk-show(Россия РТР)21.00 „Глаз”. Serial (СТС)21.30 „Fabrika” (Publika)

Joi11.10 „Женская лига: парни,деньги и любовь”. Film (ТНТ)

17.45 „Моя прекрасная няня”.Serial (Sony)1.00 „Прости, хочу на тебе же-нится”. Film (СТС)

Vineri20.00 „Шаг вперед”. Film (СТС)22.00 „Чёрный ястреб”. Film(СТС)23.00 „Медиум”. Film (Sony)

Sîmbătă20.00 „Next”. Serial (РЕН)21.00 „În Trecerea anilor” (TVR 1)23.00 „Нереальная история”. Se-rial (СТС)

Duminică20.05 „Свадьба лучшего друга”.Film (Sony)20.30 „Небесный суд”. Film (Рос-сия РТР)21.00 „Красавчик - 2”. Film (СТС)

VĂ RECOMANDĂM LA TV!

Citatul săptămîniiCred că unul din cele mai mari riscuri în viaţă este să nu ai niciodată curajul să rişti. Oprah

Codare contra consumului de alcool

PsihoterapiePsihoanaliză

Doctor Galina Aparu Servicii licențiate

or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru,

26, of. 208Programare la tel.:

079521319

Vînd teren pentru construcțiiîn centrul

or. Ungheni, 5 ari. Telefon: 068414415

Vînd apartament în Ungheni,cartierul Tineretului, etaj 3/5,

cotileţ, 3 odăi, încălzireautonomă, mobilat.Telefon: 078098743,

023632053

Citaţii Judecătoria Ungheni solicităprezenţa cetăţeanului CiobanuLudmila, domiciliată în or. Cor ‐neşti, str. P. Halippa 19, în cali‐tate de pîrît în cauza civilă, lacererea lui Botnaru Ştefan, pri ‐vind desfacerea căsătoriei, pen ‐tru data de 09.11.2012, ora 14.30,la şedinţa judiciară (or. Un ‐gheni, str. Naţională 21, bir. 8).

Judecător, Vasile Şchiopu

UtilUn sfat pe săptămînăCartofii fierţi în coajă se curăţă mai uşor, dacă în apa care fierb se adaugă puţin untdelemn.

8ExpresulVineri, 2 noiembrie

BerbecAveţi senzaţia că nimeni nu vă înţelege şi pe bună dreptate. Tensi-

unile din ultima săptămînă i-au afectat pe membrii familiei, iar pri-etenii încă nu au aflat ce necazuri aveţi.

TaurNu vreţi să renunţaţi la autoritatea cu care vă place atît de mult să

vă lăudaţi. Primiţi o veste tristă şi sînteţi pregătit pentru ce este mairău, numai că lucrurile vor lua cu totul altă turnură.

GemeniRelaţii colegiale încordate, dar şanse profesionale bune. Prea multă

încredere în cei care pretind a vă fi amici nu ar trebui să aveţi. Sînteţifoarte sensibili aceste zile.

RacNu vă mai încadraţi în veniturile preconizate şi încercaţi să reme -

diaţi situaţia. Este necesară mai multă încredere în colegi şi vor apăreaposibilităţi de investiţii.

LeuVeţi manifesta un fel de apatie, de stare de renunţare, care va alterna

cu cea de agresivitate, îndreptate mai ales împotriva rudelor. Se potaccentua problemele scăderii profiturilor.

FecioaraSe păstrează tendinţa de a accepta propunerile unor posibili par te -

neri, total nepotriviţi. Dispar pentru o mică perioadă problemele createde lipsa de bani.

BalanţaVă întoarceţi privirile către familie şi partener. Sînteţi şi mai geloşi,

şi mai posesivi, şi mai greu de suportat. Evitaţi cheltuielile inutile.

ScorpionSînteţi în stare să staţi numai pe drumuri, dacă aşa puteţi ajunge în

preajma persoanei iubite. Veţi avea o bună sănătate, doar unii vor suferide unele stări de nervozitate.

SăgetatorTrăiţi pentru a iubi! Aveţi un bun moral, după o perioadă de dis-

confort de toate felurile. Pentru destindere poate faceţi o scurtă excur-sie sau un week-end prelungit.

CapricornNici starea de sănătate şi nici situaţia familială nu vă dau răgazul

necesar ca să vă faceţi de cap. O mină radioasa şi un bun moralmarchează săptămîna.

VărsătorChiar dacă vă dovediţi cam superficial, sînteţi apreciat pentru co -

rec titudine. Hobby-urile şi micile vicii vă dau mai multă poftă de viaţăşi vă îndepărtează plictiseala.

PeştiRelaxarea apare în momentele cele mai nepotrivite. Recunoaşteţi

că sînteţi foarte obosiţi, dar nu aveţi cum să plecaţi acum în concediu.Aveţi multă energie şi veţi depăşi această stare.

Horoscop | 5 – 11 noiembrieLa Bucătărie cu Irina Caducenco

Luni Sf. Ap. Iacob, frateleDomnului; Sf. Irh. Ignatie.

Marţi Sf. Mc. Areta; Cuv.Teofil.

Miercuri Sf. Mucenici Mar -chian şi Martierie; Sf. Tavifa.

Joi Sf. Mc. Dimitrie Izvorî-torul de Mir; Cuv. Teofil.

Vineri Sf. Mucenici Nestor,Capitolina, Marcu.

Sîmbătă Sf. Mucenici Teren-tie, Neonila, Parascheva; Cuv.Iov; Sf. Ierarhi Dimitrie, Arse-nie.

Duminică Duminica XXIII.Sf. Mc. Anastasia Romana;Cuv. Avramie, Ana.

Ieftin și la îndemînăAntidotul bolilor de iarnă: citricele

Pentru că sîntbogate în vitaminaC, citricele se con -sumă de obicei iar -na, ele stimuleazăsistemul imunitar,acţionează împot -riva unui număr mare de bacterii şi te protejează de gripă şi răceală.

Proprietăţi terapeutice: Citricele sînt bo-gate în acid folic natural (un fruct pe zi îţi asigu -ră doza de vitamine necesare). Pectinele din cit -rice sînt fibre alimentare, foarte valoroase pentruactivitatea cardiacă, reglează colesterolul şi nor -ma lizează nivelul glucozei din sînge.

Lămîile verzi au mai multă vitamina C decîtgrapefruit-ul, şi sînt utile în tratarea tusei, răceliişi a gripei.

Portocalele conţin vitamina C şi provitaminaA, B1, B2, E, calciu, magneziu, fosfor, sodiu,fier, cupru, zinc, mangan şi brom. Au proprietăţidiuretice, tonice, antiinfecţioase şi de dezintoxi-care. Pieliţele albicioase, pe care le înlăturaţiînainte de a mînca portocala, conţin fibre şiflavonoide care sînt benefice pentru organism:stimulează activitatea vezicii biliare şi a pan-creasului, cresc imunitatea, distrug unele bac-terii, combat febra. O singură portocală pe ziasigură organismului necesarul de vitamina C.Portocala roşie are proprietăţi comune cu lămîia,dar mai conţine o substanţă colorantă, numităantocian care este un puternic antioxidant. Coa -ja, pusă la macerat în 250 ml apă şi consumată adoua zi, combate obezitatea şi constipaţia.

Mandarinele – cele mai dulci dintre citrice,conţin provitamina A, vitamina B, calciu şi brom(au efect sedativ şi relaxant asupra sistemuluinervos, de aceea este recomandat să le consumiseara). Au acţiune diuretică, de aceea sînt bunepentru ficat şi stimulează producţia de globuleroşii.

Grapefruit-ul are un gust dulce-amar, bogatîn enzime care stimulează digestia. Este bogatîn vitamina C, fibre, fier, calciu, fosfor şi pota-siu, vitamina A, B1, B2 şi carotene, sărac încalorii. Grapefruitul este considerat un alimentbun pentru slăbit. Fibrele alimentare şi nume ro -şii acizi organici contribuie la sănătatea tubuluidigestiv, uşurînd digestia. Consumul regulat degrapefruit (un fruct sau jumătate pe zi, cujumătate de oră înainte de masă), previne boliletubului digestiv, constipaţia, aciditatea gastrică,ateroscleroza.

Este contraindicat consumul de grapefruitatunci cînd urmezi un tratament medicamentos,pentru că sucul acestui fruct modifică absorbţiaintestinală a anumitor medicamente, existîndriscul de supradozaj, menţionează cercetătorii.

Citricele ajunse la noi, cu siguranţă, sînt tra -tate chimic, de aceea coaja acestora nu se reco -mandă să fie consumată sau folosită în diversetratamente, altfel riscaţi să vă intoxicaţi. Atenţiela consumul citricelor pentru cei alergici.

Calendar creștin-ortodox5 – 11 noiembrie

Soţul şi-a uitat telefonul acasă. Cînd s-a întors de la serviciu,a gasit două mesaje:

1. De la amantă: Dragul meu, iubitul meu, mi-e dor. Pupdulce. Sună-mă. A ta Marie.

2. De la soţie: Nu-ţi face griji. Am sunat-o eu!

Discuţie între soţ şi soţie. - O să mor de la cîţi nervi îmi faci! spune soţia. - Dacă tu mori, şi eu o să mor, spune soţul. - Dar tu de ce o să mori, mă rog, aşa de tare mă iubeşti? - După ce aş rămîne singur, nu aş putea suporta atîta fericire!

O femeie în farmacie:- Aveţi ceva ieftin şi eficient pentru slăbit?- Da, avem plasture.- Şi unde se pune?!- Pe gură!

Bancuri

Ingrediente:3 - 4 dovlecei, 3 - 4 roşii,

două felii de caşcaval, 4 - 5bucăţi de şuncă, 2 - 3 lin-guri maioneză, 2 - 3 căţei deusturoi, ulei pentru uns tava.

Mod de preparare:Dovleceii se taie felii, dar

nu de tot, ci pînă aproape decoajă. Se sărează. Roşiile se

taie felii şi se pun între feliilede dovlecel. La fel şi caş ca -va lul, şi şunca - se pun prin -tre feliile de dovlecel.

Se prepară mujdei, sestropeşte dovleceii cu acestăcompoziţie de usturoi, se un -ge cu maioneză şi se dă la ro -lă pentru 10-15 minute.

Este foarte delicios.

Dovlecei – evantai

În împărăţia florilor cu Tatiana Fotea

Originară din regiuniletropicale ale Asiei, Aeschy-nanthus, planta supranumităMona Lisa este epifită, adicăîn natură nu crește pe sol, ciagățată de copacii mari dinpădure. Se caracterizeazăprin prezența a numeroasetulpini flexibile, lungi și că -ță rătoare, cu frunze eliptice,de culoare verde închis, rigi -de și cărnoase. Florile au oculoare roșie-portocalie stră -lucitoare, sînt grupate și foar -te decorative. Planta are unaspect căzător, avînd o înăl -ți me și un diametru de pînăla 60 de cm.

Aeschynanthus este oplantă de coș. Din păcate,plantele nu se cultivă ușor încondițiile obișnuite dintr-ocameră. Ele pot înflori dinabundență, iar apoi, în anulurmător, pot să nu mai în flo -rească. Cerințele principalepentru a înflori cu regulari-tate, între lunile iunie și sep-

tembrie, sînt aerul umed devară și o perioadă de odihnăiarna cu temperaturi între 14și 18 grade C. Atenție, numutați planta dintr-un loc înaltul în perioada de înflorire,pentru că își poate pierdebobocii și florile.

După încheierea perioa -dei de înflorire, scurtați tul -pinile imediat, dacă crește -rea devine împrăștiată șiaveți grijă ca planta să fiebine luminată iarna.

Mona Lisa trebuie udatămoderat, în special iarna, cuapă dedurizată de tempera -tura camerei. Oscilațiile preamari ale umidității pămîn tu -lui și temperaturii aerului vorduce la căderea florilor. Întimpul lunilor de vară i seadministrează îngrășămînt,o dată pe săptămînă, și cîtmai des pulverizați frunzele.Udați planta din belșug cîndînflorește.

Răsădirea o puteți face la

fiecare doi-trei ani, utilizîndamestecuri pe bază de turbăși mușchi de turbă în pro por -ție de 3:1. Înmulțirea se faceprin butași. Tăiați vîrfuri delăstari lungi de zece cen-timetri și puneți-i în pămîntcald și umed. Temperaturade 25 grade C stimulează for -marea rădăcinilor.

Pericole și precauții. Plan -ta poate fi contaminată depăduchi și de coșenile făi -noase, care produc forma ți -uni pulpoase pe fața infe ri-oară a frunzelor. În acest caz,îndepărtați formațiunile pu-foase cu ajutorul unei pen -sule înmuiate în alcool dena -turat și repetați operația du -pă două săptămîni – insec te -le ar trebui să dispară.

Aeschynanthus, plantasupranumită Mona Lisa

5 noiembrie: noaptea - +6° (cer senin); ziua - +13° (cer senin).

6 noiembrie: noaptea - +8° (cer noros); ziua - +18° (cer puţin noros,ploaie slabă).

7 noiembrie: noaptea - +7° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua -+17° (cer puţin noros, ploaie).

8 noiembrie: noaptea - +5° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua -+12° (cer noros, ploaie).

9 noiembrie: noaptea - +2° (cer puţin noros, ploaie); ziua - +10° (cerpuţin noros, ploaie slabă).

10 noiembrie: noaptea - +1° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua -+11° (cer parţial noros, ploaie slabă).

11 noiembrie: noaptea - +2° (cer parţial noros, ploaie slabă); ziua -+11° (cer parţial noros, ploaie slabă).

Prognoza meteo | 5 – 11 noiembrie

PP ExpresulPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRLIDNO: 1003609009231Fondator: Cristian JardanMembru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Aso -ciaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)Director: Lucia BacaluRedactor-șef: Ina LandaSecretar de redacţie: Vitalie HareaRedactori: Natalia Junghietu, Tudor JosanuContabil-şef: Angela CovaliovTiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuTiraj total: 2800 ex.P - publicitate, PP - publicitate politicăAdresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229Telefon: 0236 28575, 0236 23742Mobil: 069042758, 079389088E-mail: [email protected]: www.expresul.comSubredacţia Călăraşi:str. Eminescu 33Tel.: 0244 22878, 069906846Caricatură de Alexandru Plăcintă

Expresul la 5 ani

Expresul NR 245

Documents

Transcript of Expresul NR 245