Ştirea săptămînii (de pe Expresul.com)Caricaturi cu parlamentari moldoveni Caricaturistul unghenean Alexandru Plăcintă s-a ținut de cuvînt și a organizat o expoziție de caricaturi ale tuturordeputaţilor moldoveni. Aceasta a fost vernisată în Palatul Republicii, unde activează deja al treilea an Parlamentul.Apropo, „Expresul” este prima publicație care a scris despre Alexandru.

Citiţi în numărul curentCîini alungaţi de la case dau iama în sate şi sfîşie animaleDe la o vreme, o haită de cîini sălbătăciţi dă tîrcoale satelor că lă- răşene Meleşeni şi Ţîbirica, atacînd şi sfîrtecînd animale do-mestice. Cu mai bine de o săptămînă în urmă, au mîncat un mînzabia apărut pe lume în gospodăria lui Ion Lungu din Ţîbirica.

Vezi pag. 3

Citiţi Expresul şi nu veţi regreta!“Lupul a trecut dealul” sauCum au rămas cu buza umflată cei de la Pîrliţa şi Cetireni Este vorba despre o istorie frumoasă cu un final trist şi multe semne de întrebare.

Citiţi-o în numărul următor!

Călăraşi40 de hecatre de viţă-de-vie

aparţinînd întreprinderii vinico -le „Divin-Călăraşi” au fost com -promise de o grindină puter ni-că. Torentele de apă au inundatcîteva case din raza oraşuluiCă lăraşi şi au format mari alu-viuni pe străzi, îngreunînd trafi-cul rutier. Vîntul a doborît maimulţi arbori, a deteriorat piloni,ceea ce a dus la întreruperea co -municaţiilor prin telefonia fixăşi a energiei electrice în aproapejumătate din localităţile raionu-lui.

A doua zi dimineaţa, a avutloc şedinţa extraordrinară a co -misiei raionale pentru situaţiiex cepţionale, prezidată de pre -şedintele raionului, Ilie Rău, lacare s-a pus în sarcină să fie es-timate toate pierderile şi să seîntreprindă măsuri urgente delichidare a consecinţelor provo-cate de calamitatea naturală.

NisporeniFurtuna de duminică seara a

lăsat în beznă opt localități dinraion. Potrivit lui Tudor Sterpu,

inspector protecție civilă la Sec -ția situații excepționale Nispo -reni, majoritatea au fost reco -nectate la sursa de energie elec -trică în doar cîteva ore după fur -tună. Doar locuitorii satului Mă - rinici au trebuit să aştepte maimult, aici fiind doborîți la pă -mînt doi piloni de electricitate.”O parte din sat nu a avut cu -rent electric aproape trei zile”,a specificat Tudor Sterpu.

Nisporenenii însă au maiavut de trecut printr-o furtună şicu cîteva zile înainte, pe 10iulie. Potrivit inspectorului, dincauza intemperiei, în extravila -nul orașului Nisporeni și în sa -tele Călimănești, Șișcani, Mă - rinici, Grozești au fost afectatezeci de acoperișuri ale caselorde locuit și sute de hectare deculturi agricole și viță-de-vie.Prejudiciul depășește zece mili -oane de lei.

UngheniCel mai tare au avut de su -

ferit satele Sculeni, Mănoileştişi Chirileni. Potrivit lui IurieCiolan, şeful Direcţiei situaţii

excepţionale, Vama Sculeni arămas fără o parte din acoperiş,la fel şi cîteva case de locuit.Din cauza furtunii, Vama a fostblocată timp de aproape treiore. Accesul din şi în Româniaa fost oprit, după ce punctul detrecere a frontierei a rămas fărăcurent electric. La Mănoileşti arămas fără o parte de acoperiş

gimnaziul, dar şi o bună partedin culturile agricole au avut desuferit. Şi la Chirileni a zburatacoperişul de pe cîteva case delocuit. În plus, 30 de localităţiau rămas fără curent electrictimp de cîteva ore. În opt dintreacestea curentul a fost restabilitabia a doua zi. Prejudiciile încăse calculează.

Preşedintele – la raportDeşi nu i s-au dat indicaţii şi nu a fost impus de nimeni, pre şe -

din tele raionului Nisporeni, Vasile Bîtca, şi-a prezentat raportul deactivitate în faţa unui public numeros, de circa 300 de persoane,exact la un an de cînd a preluat frîiele raionului. „Am consideratcă aşa e corect, mai ales că şi legislaţia prevede acest lucru, şipopulaţia raionului mi-a sugerat să fac un raport de activitate pen-tru anul care a trecut”, a declarat dînsul pentru „Expresul”. Fiindîntrebat dacă la eveniment a fost şi vreun oficial de la Chişinău,Va sile Bîtca a răspuns prompt: „Eu trebuie să-mi dau darea deseamă în faţa populaţiei din raion, la fel şi conducerea de laChişinău – ar trebui să-şi prezinte raportul de activitate în faţanoastră”.

Vasile Bîtca a fost ales preşedinte al raionului Nisporeni pe 7iulie 2011, iar pe 13 iulie s-a încadrat deja în activitate. Anteriordînsul a deţinut funcţia de viceprimar de Nisporeni.

Nu mai sînt rachete. Am rămas în voia Domnului

Gata, începînd cu ziua de 16 iulie, cele nouă puncte de lansarea rachetelor de pe teritoriul raionului Ungheni au rămas fără ra-chete antigrindină. ”De acum încolo - cum va dori maiestatea sanatura”, a declarat pentru „Expresul” Ion Garaba, directorul Ser-viciului antigrindină.

Asta înseamnă că nimeni nu mai pune mîna în foc că nu va figrin dină. Ultimele 178 de rachete au fost lansate în raionul Ungheniîn după-amiaza zilei de 15 iulie, astfel fiind salvate de la un deza-stru sigur mii de hectare de culturi agricole.

În acea zi, pe întreg teritoriul Republicii Moldova au fost lansate777 de rachete antigrindină. Cele rămase, foarte puţine la număr,vor putea să salveze de grindină doar o mică parte a culturilor agri-cole, circa 400 mii de hectare, cu un milion mai puţin decît în con -diţii optime, a accentuat Ion Garaba. Şi asta – în cazul în care ca -lamitățile naturale nu se vor mai repeta decît o singură dată și doarpe anumite porţiuni de terenuri din raioanele Nisporeni, Călărașiși Ciadîr-Lunga.

Potrivit șefului Serviciului antigrindină, despre situația creată afost anunțat Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare. Deo -camdată, nu există nici o certitudine că problema va fi rezolvată.La ora actuală, din cele 108 stații antigrindină din R. Moldova, 74au rămas fără nici o rachetă antigrindină. Costul unei singure ra-chete este de 5000-6000 de lei. Pînă la finele sezonului mai sîntîncă două luni în care grindina poate face ravagii. (Ina Landa)

Hai, olari din lumea-ntreagă...În Hogineştiul Călăraşilor s-a deschis, pe 16 iulie, Tabăra de

creaţie a meşterilor olari din R.Moldova, România, precum şi dinalte cîteva state europene. Tabăra va activa timp de o săptămînă,iar olarii vor munci în atelierul colegului lor Vasile Gonciar. Obiec -tele confecţionate vor fi expuse duminică, 22 iulie, la Tîrgul-con-curs republican, organizat pentru a doua oară la Hogineşti.

De notat că iniţiatorul taberei şi al tîrgului este Vasile Gonciar,iar printre organizatori se numără Consiliul Raional Călăraşi, Di -recţia Cultură, Primăria locală şi Uniunea Meşterilor Populari dinMoldova. La evenimentul de duminică sînt aşteptate colective ar -tistice din satele călărăşene. Cei mai iscusiţi olari vor fi premiaţi.(Tudor Josanu)

Știri expres

Expresul Ziua de aziPrimul pământean, as-tronautul american NeilArmstrong, membru alechipajului „Apollo–11",coboară pe suprafațaLunii, la 22:56, șirostește cuvintele „esteun pas mic pentru unom, dar un salt giganticpentru omenire"

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călărași

Vineri, 20 iulie 2012 | Anul V, NR 28(233)

Case fără acoperișuri, culturi agricole compromise și localități fără lumină

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII15% -18 % anual

str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

Furtuna de duminică, 15 iulie, a lăsat în urmă case fărăacoperișuri, culturi agricole compromise și localități fărălumină. Zeci de copaci de-a lungul traseului Chişinău-Ungheni au fost puşi la pămînt, viteza vîntului ajungînd la 20-25 metri/secundă. Pagubele au fost substanţiale.Deocamdată, nu se cunosc cifrele exacte.

O nouă tragedie s-a consumat pe drumurile unghenene. În seara zilei de 17 iulie, după ora 19.00, un automobil de modelul VolkswagenPassat, care se deplasa pe drumulşerpuit de la Corneşti spre Romanovca, a derapat pe acostament şi s-a răsturnat.

În acel moment, în el se aflau zece tineri cuvîrsta cuprinsă între 14 şi 30 de ani. Doi dintre ei,inclusiv şoferul, au decedat pe loc. Un alt tînăra decedat la spital. Toţi trei erau foarte tineri.Unul avea doar 18 ani, ceilalţi - 20 şi, respectiv,24 de ani.

O tînără se află în stare gravă în secţia de re-animare a Spitalului raional din Ungheni. Medi -cii susţin că starea ei e stabilă. Alţi patru foştipasageri ai automobilului respectiv sînt internaţiîn acelaşi spital cu diverse leziuni corporale.Me dicii ungheneni le-au acordat toate îngrijirilenecesare, astfel că ei se află în afara oricăruipericol. Au scăpat doar cu o sperietură zdravănă

numai doi din cei zece. Şeful Secţiei poliţie rutieră Ungheni, Viorel

Caras, a declarat că, deocamdată, nu se cunoscexact motivele tragediei. Se presupune că acci-dentul s-ar fi produs din cauza acostamentuluiumed şi a lipsei de experienţă a şoferului. Tînă -rul obţinuse permisul de conducere cu doar douăsăptămîni în urmă. Avea doar 18 ani.

Lucia Bacalu

PP ExpresulPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRLIDNO: 1003609009231

Membru al Asociaţiei Presei Indepen-dente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)

Director: Lucia BacaluRedactor-șef: Ina LandaSecretar de redacţie: Vitalie HareaRedactor: Natalia JunghietuContabil-şef: Angela Covaliov

Tiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuTiraj total: 2800 ex.P - publicitate, PP - publicitate politică

Adresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26,oficiul 229Telefon: 0236 28575, 0236 23742Mobil: 069042758, 079389088E-mail: unexpres@gmail.comWeb: www.expresul.com

În fotografie: În drum spre Ungheni înainte de furtună

Fotografie de la locul accidentului, oferită de Secţia poliţie rutieră Ungheni

Zborul le-a fost frînt pe drumul de la Romanovca

2Expresul

Majoritatea vînzătorilor de apartamente din Chişinău cer în continuare cu 10-20 mii euro peste ceea ce sînt dispuşi să plătească cumpărătorii. Cei care caută apartamente vor să fie aproape de centru şi, eventual, în apropierea unui parc, în bloc ridicat după anul 1990, la etaj intermediar şi cu balcon. (Eco.md)

Actual

Vineri, 20 iulie

Da, se mai cîntă bocetul acestaşi astăzi. E adevărat – fără lac -rimi, e adevărat – cu vocile copi -laşilor ce frecventează diferitecercuri de activitate artistică, eadevărat – în cutare zi, în cutareloc, de la ora şi pînă la ora… Darse mai cîntă. În momente cîndnoi ne amintim că trebuie să fim patrioţi, să mustim de dragostede ţară şi de neam, de respect pentru strămoşi…

În rest – viaţa-i viaţă. De la ziua în care voievodul a trecutîntr-o lume mai bună, multă apă s-a scurs la vale şi multe lucruris-au schimbat. E şi firesc ca, odată cu trecerea timpului, cîteceva să dispară, ceva nou să apară.

Întrebaţi-i, din interes, pe ăştea mai tineri, ce însemană suvei că,stative, vîrtelniţă, jug, resteu, oişte, loitră. Blesteme părinteşti,cum le zicea bădica Ion Creangă şi care, nu chiar demult, erauîn fiecare casă. Întrebaţi-i şi o să-i vedeţi dînd din umeri. Nu lemai ştie nimeni, s-au dus! Şi ducă-se. Fiindcă, ziceam, e firesc...

Nefiresc îmi părea, într-un timp, faptul că trecerea timpuluiîntoarce unele lucruri cu susu-n jos. De exemplu, răsfoind filelevechilor cronici, putem afla că, acum cîteva sute de ani, peaceste meleaguri puteai auzi strigăte de groază: Vin turcii! Vinturcii! Lumea, înspăimîntată, părăsea în grabă bordeiele şi coli -bele lor şi se ascundea în codrii deşi ca să scape de urgie. Autrecut cîteva sute de ani, iar strigătul acela îl mai auzim şi azicuvînt în cuvînt, literă în literă, dar altul îi este sensul. Vin turcii!Vin turcii! Ura! Cică, se apucă să ne construiască cîţiva kilomet -ri de drum. Cică, aduc manuale. Cică, susţin reparaţia… Ura!Ura! Vin turcii!

Şi culmea: adă-i, Doamne!Şi hoardele de turci, ne mai spun letopiseţele, prindeau fe-

meile, mai ales pe cele tinere, de le robeau şi le duceau în tur-cie… Sărmanele femeile noastre, mai ales cele tinere din zilelede astăzi! Mai mare jalea să le priveşti cum se frămîntă şi nuştiu cui şi cît să plătească ca să ajungă în Turcia. Majoritateacam nu prea ştiu istorie. Că, dacă ar şti, toată noaptea ar visaieniceri care aleargă după ele în timp ce dînsele fug pe loc.

Ziceam că nefireşti îmi păreau toate acestea într-un timp. Darmi-am amintit, mai apoi, un verset din Biblie, care a pus totulla loc: Şi va veni timpul cînd primul va ajunge a fi ultimul şiultimul va fi primul… Cam aşa sună versetul şi se simte în elînţelepciunea experienţei de viaţă de mii şi mii de ani. Se vedetreaba că Istoria a mai văzut prim-secretari goniţi cu prăjinaruşinii prin parcurile cenacliste, precum şi puşlamale ridicatede entuziasmul mulţimii în vîrful piramidei.

Nu mai este la Ungheni Colegiul Național de Grăniceri.Este însă Colegiul Naţional de Poliţie de Frontieră – CNPF. Dar statutul de instituție medie de specialitate a rămas neschimbat, a declarat directorul Valeriu Primac, care a confirmat pentru ”Expresul” că, începînd cu 16 iulie, pot fi depuse actele de admitere la studii de către toţi doritorii de a ajunge poliţişti de frontieră.

Dar atenţie! Locurile sînt limitate.Potrivit directorului, în acest an vor ficreate doar două grupe academice a cîte25 de persoane. „Vor fi aleși doar cei mai

buni candidați din toată republica, inclu-siv fete”, a subliniat dînsul.

În legătură cu implementarea noii re-forme, care prevede lărgirea spectrului decompetențe a polițiștilor de frontieră, Va-leriu Primac nu a exclus faptul că voravea loc unele modificări şi în procesulde instruire. E posibil ca, pe parcursulanului de studii 2012-2013, să mai fieadă ugate unele obiecte de studiu ce țin deprocedurile penale, criminalistică ș.a.”Mergem înainte și sper să pregătim și încontinuare cadre calificate pentru nouastructură”, a menționat la încheiere Va-leriu Primac.

Termenul limită de depunere a actelorla Colegiul Național de Poliție de Fron -ti eră din Ungheni este, ca în toate insti tu - ţiile de acest gen, pînă la 31 iulie cu rent.

Ina Landa

Dă-ne, Doamne, mintea cea de pe urmă

Cînd a fost să moară Ştefan…(Partea I)Dumitru Mititelu

Gazoductul Iași-Ungheni vaconecta sistemul de gazificare depe cele două maluri ale Prutuluiși va permite livrarea de gaze înambele direcții, se arată într-uncomunicat de presă al Guvernu-lui. Astfel, se zice că, din 2014,Republica Moldova va importagaze naturale și din România.

Reamintim că valoarea tota -lă a proiectului cu pricina este de20 de milioane de euro, bani ofe -riți de Comisia Europeană. De -o camdată, lucrările de con struc-ţie nu au fost pornite. E li nişteşi pace pe cele două maluri alePrutului, între Ungheni şi Iaşi.

“Gazoductul Iaşi-Ungheni es -te mai mult o construcţie sim bo -lică”, e de părere fostul prim-ministru al Republicii Moldova,Ion Sturza. Cine ca cine, dar elştie ce spune. „Gazoductul a fostgîndit cîndva pentru a securizalivrarea de gaze către Ro mânia,către Iaşi şi platforma lui indus -trială. Între timp, lucrurile s-auinversat. Iaşul nu mai are nevoiede gaz, care trebuia să vi nă pefiliera Gazpromului”, a declaratIon Sturza pentru “Europa Li -be ră”. Pe de altă parte, acestgazoduct va securiza liv rarea degaz către zona Ungheni-Bălţi.

Apare însă un şir de între bări.În România, potrivit legislaţiei,se interzice exportul de gaze. Înaceste condiţii, cum va ajungegazul în R.Moldova? Şi la cepreţ va fi comercializat? Or, seştie că în România gazul estemai scump decît în R. Moldova.

Nu întîmplător fostul premier

Ion Sturza a menţionat: “Gazo-ductul Iaşi-Chişinău este maimult o construcţie simbolică,care arată alt mod de abordarea relaţiilor bilaterale cu Româ-nia: de la cele patetice, de la po-durile virtuale de flori, la podurireale, gazoduct, energetică”.

Lucia Bacalu

Gazoductul Ungheni-Iaşi: 20 de milioane de euro pentru un simbol?

Aşa să fie oare? Viorel Scutaru, șef-adjunct

al Direcției raionale agriculturăși alimentație Ungheni, ne-a spuscă şi el a auzit asemenea acu za -ţii. Chiar recent, l-ar fi telefonatValentin Purici, jurist la ÎM ”Apă-Canal” Ungheni, care i-a cerutsă intervină către Serviciul anti -grindină cu solicitarea ca acesta

să-şi stopeze activitatea. Cică,nu mai e nevoie de rachete an -ti grindină, chiar dacă se adunănori grei de ploaie. Să lăsăm to -tul în voia naturii!

„Omul așa e învățat: cînd nupoate explica ceva, atunci in -ven tează. În aer mai zboară șiavioane, nu doar rachete. Şi ca -re-i problema? Şi din cauza lor

nu plouă?”, a replicat Ion Gara -ba, directorul Serviciului speci -al pentru influență activă asup raproceselor hidrometeorologicedin Republica Moldova. Dînsula declarat pentru „Expresul” căseceta și rachetele antigrindinănu au nici o legătură între ele.”Scopul lansării rachetelor nueste de a opri ploaia, ci de a mo -difica spectrul de precipitații înașa fel, ca să avem o cantitatelichidă mai mare și una solidă(grindina) mai mică”, a făcut elexplicaţiile de rigoare. ”Lumeatrebuie să înțeleagă că legile na-turii sînt de așa gen: dacă sîntcondiții de ploaie - o să plouă,dacă sînt condiții de grindină -o să fie grindină, atîta doar că,cu ajutorul rachetelor, se micșo -rează de șapte-zece ori sup ra fa -ța afectată de grindină”, a con ti-nuat dînsul.

Serviciul antigrindină – de 46 de ani

În Republica Moldova, ser-viciul antigrindină activează din1964. De atunci şi-a început ac-tivitatea şi baza antigrindină de

la Corneşti. Localnicii susţin căau avut mare noroc, căci altfel,cu siguranţă, grindina le-ar fidistrus, an de an, culturile agri-cole. Chiar şi săptămîna trecută,în timpul furtunii care s-a dec -lan şat, grindina nu a făcut rava -gii, datorită Serviciului antigrin -dină. În ceea ce priveşte sece -ta... E o problemă mult mai com -plexă şi mai complicată.

„Seceta a devenit o certitu-dine la noi. Care e motivul, nu măpot pronunţa. Cred că trebuiesă-şi spună cuvîntul meteorolo -gii. Ceea ce pot afirma sigur ecă Serviciul antigrindină nu areîn acest sens nici o vină”, a sub-liniat Viorel Scutaru. Potrivitdîn sului, e nevoie de sisteme deirigare, care să asigure cu apătoate terenurile agricole. Atunci,seceta nu va mai fi o sperietoaresau o nenorocire pentru ţară.

Referindu-se la serviciul an -ti grindină, specialistul a subli ni -at că ar fi cea mai mare gre şea lăsă se renunţe la acesta. ”Eu credcă lansarea rachetelor anti grin -dină este un lucru util și chiarsalvator, mai ales pentru agri -

cul tori”, a specificat dînsul, re -a mintind că în vara anului 2010,din anumite motive, sistemulantigrindină nu a funcţionat aşacum trebuia şi atunci grindina apus la pămînt lanuri întregi deporumb și floarea soarelui, pier -derile fiind estimate la patru-cinci milioane de lei”.

Raioanele de centruşi nord – supusecelui mai mare pericol de grindină

Specialiştii afirmă că, reie -şind din situaţia fizico-geogra -fi că a Republicii Moldova, peteritoriul ei se formează, în pe-rioada caldă a anului, curenţi deaer puternici, care aduc nu nu -mai ploaie, dar şi grindină. Rai -oanele de nord şi centru sînt su -puse celui mai mare pericol degrindină. De aceea anume în aceas -tă regiune sînt concentrate celemai multe puncte de lansare arachetelor antigrindină. La oraactuală, Serviciul antigrindinăprotejează contra grindinei 1,4milioane de hectare de culturi

agricole prin intermediul a 108puncte rachetare. Sub protecţiesînt puse 24 de raioane. Grindi -na este semnalată în lunile apri -lie-octombrie. Cele mai puter -nice căderi de grindină au locîntre orele 15:00 şi 19:00.

Efecte asupra sănătăţii omului

„Substanţa transportată dera chete către norii periculoşi nueste dăunătoare nici pentru me -diul înconjurător, nici pentru om”,a declarat Ion Garaba, expli cînd,totodată, şi de ce: ”Reagentul ca -re se folosește are la bază iodu -ră de argint, un component chi -mic pur”. Astfel, ploile care caddupă distrugerea particulelor degheaţă din nori, sînt curate.

La final, şeful Serviciului spe -cial pentru influență activă asup -ra proceselor hidrometeorologi-ce din Republica Moldova a fă -cut un apel către cei interesați desubiect: să se documenteze maiaprofundat înainte de a face une -le concluzii pripite şi a aduceacuzaţii nefondate.

Ina Landa

Cine a oprit ploaia și provoacă seceta? Iată întrebarea!

Colegiul de Medicină din Ungheni

încă dispune de locuri vacante bugetare

la admiterea 2012,în baza studiilor medii de cultură

generală (10 şi 11 clase) şi a diplomei de bacalaureat!

Atenţie: nu există limită de vîrstă.Durata studiilor – 3 ani,

calificarea – asistent medical. Data limită de depunere a cererilor –

31 iulie 2012. Vă aşteptăm, stimaţi absolvenţi.

Adresa: or. Ungheni, str. Mihai Eminescu 73. Telefon: 0236 22108;

0236 22359; 0 236 24459.

Despre gazoductul Ungheni-Iaşi se vorbeşte deja, cu anumite întreruperi, de aproape 20 de ani. În ultimiitrei ani, discuţiile s-au înteţit. Ba mai mult – s-a trecut şi la fapte. Se ştie şi cînd va fi dat în exploatare - la sfîrșitul anului 2013. Cel puţin aşa au anunţat,săptămîna trecută, şefii cabinetelor de miniştri din R.Moldova şi România, Vlad Filat și Victor Ponta.

În ultimul timp, după atîta secetă, se aud tot mai des voci nemulţumite care vin cu explicaţiile lor. În timp ce unii vorbesc despre înmulțirea păcatelor în rîndul credincioșilor și îi îndeamnă pe toți la pocăințăși rugăciuni, alții acuză Serviciul antigrindină. Potrivit lor,rachetele lansate spre cer risipesc norii şi alungă ploaia.

Are un nou nume, dar același statut

Fotografie: flacaraiasului.info

Preşedintele R. Moldova, Nicolae Timofti, va primi peste 400 mii de lei din partea statului. Aceşti bani reprezintă indemnizaţia unică de concediere a sa din funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. “Indemnizaţia este prevăzută de lege”, a declarat ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţa. Reamintim că Nicolae Timofti a fost ales preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii în martie 2011, iar peste un an, la 16 martie 2012 – şef de stat. (Publika.md)

3Expresul

Actual

Vineri, 20 iulie

Start oficial Taberei de sculptură17 iulie 2012. Ora 17.00.

În centrul oraşului Un gheni,chiar în preajma scuarului“Grigore Vieru”, a fost des -chisă oficial ediţia a cinceaa Taberei de sculptură. Pes -te trei săptămîni, oraşul vaavea cu cel puţin 15 sculp-turi mai mult decît acum.

”Taberele de sculpturăau o tradiție frumoasă la Ungheni și cred că este un lucru caremerită să fie dezvoltat și în continua re”, a remarcat, în cuvîntulsău de salut, primarul Alexandru Am bros. Dînsul a subliniat căîn acest an evenimentul face parte din șirul de activități dedicateaniversării a 550-a de la prima ates tare documentară a localităţii.Au venit, pe lîngă sculptori con sacraţi din R.Moldova, şi sculptoridin orașele înfrățite cu Ungheniul: Konin (Polonia), Reghin(România), Cascais (Portugalia).

Printre veteranii Taberei de sculptură se află şi Ion Zderciuc,autorul bustului lui Mihai Eminescu din Ungheni, cetățean deonoare al orașului Ungheni. Dînsul a menţionat, vădit emoţio -nat: „Ungheniul este orașul meu natal și, de fiecare dată, îmi fa -ce o deosebită plăcere să contribui la culturalizarea lui”.

În premieră, va avea loc şi o tabără de pictură, inaugurată înaceeaşi zi. La Ungheni au sosit 14 pictori care vor lucra aici, iarlucrările lor vor fi expuse ulterior în holul Primăriei.

Cele două tabere vor dura pînă la 6 august.

În Letonia au avut parte de zile de neuitat

“O vacanță de vis”, astfel au definit vizita în oraşul letonAuce copiii ungheneni şi însoţitorii lor. E pentru a doua oarăconsecutiv cînd o echipă de elevi din Ungheni s-a aflat în tabărade odihnă din Auce în cadrul proiectului ”Tineretul creativ încunoașterea mediului”. De notat că şi de data aceasta au fost se -lectați elevi cu performanțe la disciplinele școlare și extrașcolaredin toate liceele orașului.

Fiecare zi petrecută în Letonia a avut farmecul ei. Echipelede copii veniţi din Ungheni (R. Moldova), Federaţia Rusă, Litu-ania, şi-au prezentat ţara şi oraşul natal. Acelaşi lucru l-au făcutşi gazdele. Tinerii ungheneni au avut parte de excursii de neuitatla Riga, la Iurmala, au participat în ateliere de lucru, meşterindsuvenire din lemn, pălării din frunze...

Organizatorii au avut ca obiectiv să îmbine odihna cu sportul,muzica, dansul, natura. „Sînt sigură că le-a reușit, pentru că înultima zi deja toţi cei prezenţi știau să îngîne cîntecele celorlalțiși să danseze dansuri populare specifice țărilor reprezentate”, amenţionat profesoara Lidia Covali, una dintre însoţitoarelegrupului unghenean. Acelaşi lucru l-a remarcat şi profesoaraMaria Buruiană. „Vom purta în suflet pentru mult timp aceastăcălătorie, acel colț de rai cu oameni deosebiți, cultură și civi li -zație înaltă”, a spus dînsa.

Vizita în Auce, Letonia a avut loc, graţie Acordului de fra-ternitate încheiat între primăria Ungheni şi cea din Auce cu treiani în urmă.

„Dorim ca și alți colegi de-ai noștri să poată beneficia deasemenea deplasări. Totodată, ne-am dori ca şi la Ungheni săfie organizată o astfel de tabără internațională”, şi-au exprimatdoleanţele unghenenii după ce au revenit acasă.

Știri din Primăria Ungheni P

Astfel, a fost posibilă renova -rea iluminării stradale la Nispo -reni, Brătuleni, Ciuteşti, Selişte,reparaţia caselor de cultură dinBălăureşti, Boldureşti şi Zbe -roaia. Datorită investiţiilor ex-terne, a fost construit un ape ductîn valoare de 10 milioane lei laMileşti şi altul, în valoare de 6milioane lei, la Vulcăneşti. O aten-ţie sporită s-a acordat şi sa lubri -ză rii localităţilor, astfel că, da -

to rită banilor obţinuţi de la Fon-dul Ecologic Naţional printr-unproiect comun al primăriilor Bur -suc, Iurceni, Cristeşti şi Bolţun– în total 1 milion 800 mii de lei– au fost achiziţionate containe -re, o autospecială pentru evacu -area gunoiului menajer, au fostamenajate platforme de colec -tare a deşeurilor.

Graţie proiectului “Salubri -zarea localităţilor din raioanele

Nisporeni, Străşeni şi Călăraşipentru un mediu curat şi sănă -tos”, a fost achiziţionată o auto -specială pentru evacuarea gu -no iului şi la Cioreşti.

La Călimăneşti a fost ame-najat teritoriul grădiniţei din lo-calitate, a fost reparat şi un drumde acces. În satul Cristeşti a fostasfaltată o porţiune de drum, iarla Iurceni şi Soltăneşti au fost re -novate grădiniţele. Surse impor-tante au fost atrase şi în oraşulNisporeni. Numai staţia de iepu -rare a costat 17 milioane de lei.

Preşedintele raionului, Vasi -le Bîtca, s-a arătat satisfăcut deactivitatea întreprinsă de ma-joritatea primăriilor în ceea cepriveşte atragerea surselor ex-

trabugetare. Şi Consiliul raionala contribuit cu surse financiare,pentru susţinerea proiectelor deconstrucţie a apeductelor dinBolţun, Mileşti şi Vulcăneşti,pentru reparaţia caselor de cul -tură din Bălăureşti şi Zberoaia.

“Este important ca fiecareprimar să cunoască metodolo-gia de accesare a fondurilor eu-ropene şi să se implice în di -ferite programe de finanţare.”,a subliniat preşedintele raionu-lui, menţionînd că oricine poa -te beneficia de asistenţa Ser vi-ciului Integrare Europeană şiIn vestiţii, creat în cadrul Con-siliului raional Nisporeni.

Lucia Bacalu

Milioane de lei au mers spre Nisporeni

Referendumul Naţional pentru demiterea PreşedinteluiRomâniei va avea loc la data de

29 iulie 2012între orele 08.00 – 20.00

Cetăţenii români aflaţi în străinătate (inclusiv turiştii) îşi pot exercita dreptul de vot la:

Biroul Consular al României, Ungheni, str. Mihai Eminescu nr. 35pe baza următoarelor documente prevăzute de lege, aflate întermenul de valabilitate:paşaportul simplu; cartea de identitate; paşaportul diplomatic;paşaportul de serviciu; Mai multe informaţii regăsiţi în cadrul secţiunii „Referendum2012” de pe site-ul misiunii diplomatice şi de pe site-ul MAE.Pentru alte detalii, vă recomandăm să accesaţi site-ul AutorităţiiElectorale Permanente: http://www.roaep.ro/ şi pe cel al BirouluiElectoral Central: http://www.becreferendum2012.ro/. Informaţii referitoare la desfăşurarea referendumului naţionalpentru demiterea Preşedintelui României regăsiţi si pe site-ulMAE, în cadrul secţiunii dedicate acestui scrutin, „Referendum2012”, link: http://www.mae.ro/referendum2012, undeinformaţiile vor fi actualizate periodic.

Peste 50 milioane de lei investiţii au fost atrase de către primăriile raionului Nisporeni în ultimul an. Finanţatorii sînt diverşi, începînd cu Fondul de Investiţii Sociale din Moldova şi Fondul EcologicNaţional şi terminînd cu Programul Naţiunilor Unitepentru Dezvoltare şi Fondul Naţional pentru DezvoltareRegională.

Cel puţin, la asta te duce gîn-dul după ce Comisariatul de Po -liţie a trimis tuturor celor 27 deconsilii locale din raion o sesi -za re, prin care solicită revigo-rarea gărzilor populare şi an tr e-narea acestora în activităţi demenţinere a ordinii publice. O

parte din aleşii locali s-au decla -rat nedumeriţi de solicitarea cupricina, deşi reprezentanţii Co -misariatului de Poliţie a rai o nu -lui Călăraşi susţin că e absolutlegitimă şi a fost făcută în con -cordanţă cu Legea din 6.02.1997“Cu privire la gărzile popula re”.

Consilierii însă cred că mul tedintre prevederile acestei legisînt deja depăşite de timp.

Totuşi, au fost adoptate de-ciziile, prin care s-a dat curssolicitării Comisariatului de po -liţie raional. Numai că opiniadominantă printre cei care le-auvotat este că gărzile popularevor rămîne doar... pe hîrtie. So -luţia optimă ar fi crearea poliţieicomunitare, care s-ar afla însubordinea primăriilor. Astfel,efectul ar fi mult mai mare şi arfi lichidată actuala dublă supu -

nere a poliţiştilor. La ora ac tu -ală, ei sînt angajaţi şi remu ne -raţi de către Ministerul Aface -rilor Interne, iar administraţieipublice locale i se cere coor-donarea activităţii lor în terito-riu.

De notat că una dintre prob-lemele cele mai complicate cucare se confruntă Comisariatulde Poliţie raional Călăraşi înprezent este lipsa a 27 de poli ţişticare ar trebui să stea la straja or-dinii publice şi de drept.

Tudor Josanu

Revenirea la gărzile populare. Doar pe hîrtie? Pusă în dificultate de multiplele probleme cu care seconfruntă, conducerea Comisariatului de Poliţie Călăraşiîncearcă să transfere o parte din responsabilităţi pespatele aşa-numitelor „gărzi populare”, nişte structurice activau pe bază de voluntariat şi imitau protecţia ordinii publice pe timpurile URSS.

De la o vreme, o haită de cîinisălbătăciţi dă tîrcoale satelor că -lărăşene Meleşeni şi Ţîbirica,atacînd şi sfîrtecînd animale do-mestice.

Cu mai bine de o săptămînă înurmă, au mîncat un mînz abiaapărut pe lume în gospodăria luiIon Lungu din Ţîbirica. Nici con-săteanul său, Vasile Văcari, nu afost mai norocos. Cîinii i-au mîn -cat un viţel. Vasile Buzămurgă, unfermier din Meleşeni, care-şi areterenurile agricole ampla sate la

o depărtare destul de ma re de sat,spune că a observat haita în cî te -va rînduri. Chiar a reuşit să nume-re cîinii. Erau 18 la nu măr şi seplimbau nestingherit pe dealuri.

Şi primarul de Ţîbirica, IacobProscurov, a confirmat prezenţahaitei în vecinătatea localităţii,menţionînd şi despre ravagiilepe care le face aceasta. Cu cî te -va zile în urmă, potrivit dînsului,cîinii au atacat şi au sfîşiat cîte -va capre ce păşteau pe o păşu ne.„Sînt mai răi decît lupii. Ştim că

lupii, cînd văd oameni, fug. Cîi -nii însă nu se sinchisesc delocde prezenţa omului. Nu este ex-clus că, în anumite situaţii, arpu tea chiar să-i atace, în specialpe copiii ce merg cu animalelela păscut”, a mai spus primarul.Dînsul susţine că a alertat servi -ciile raionale de resort, inclusivresponsabilii pentru fondul ci-negetic al raionului, solicitîndu-le intervenţia. Vînătorii locali aureuşit deja să împuşte cîteva po -tăi. Totuşi, haita rămîne destul

de numeroasă şi continuă să deatîrcoale satelor. În special, cîiniisălbătăciţi pot fi observaţi pe lagunoişti, dar şi în locurile undesînt aruncate măruntaiele ani-maleolor domestice sacrificate.

Vina, consideră primarul deŢîbirica, o poartă şi oamenii ca -re-şi alungă de la gospodărieprietenii patrupezi. Aceştia dinurmă se adună în grupuri nume -roase şi constituie un real peri-col pentru cei din jur.

Tudor Josanu

Cîini alungaţi de la case dau iama în sate şi sfîşie animale

Cică, lumea nu mai vine labibliotecă, nu mai ia cărţi să ci -tească. La ce bun asemenea in -stituţii? De ce să cheltuim banipe ele? Victoria Bernic vine cureplica: „Biblioteca nu este doarun loc unde ai venit, ai împru-mutat o carte şi ai plecat. Ea tre-buie să fie un centru de co -municare şi socializare. Unde înaltă parte să meargă omul de lasat?”.

Potrivit dînsei, în loc să li chi -deze sau să „optimizeze” bibli -otecile, autorităţile publice lo -cale ar trebui că ceară de la bib-liotecari să presteze servicii de

acces la informaţii, să orga-nizeze tabere de vară, instruiri,ateliere şi multe alte forme deactivitate pentru comunitate.Asta trebuie să înţeleagă pri-marii! Şi mai este ceva. „Dacăprimarul sau alt conducător derang înalt nu citeşte, nu a păşitniciodată pragul unei biblioteci,asta nu înseamnă că nimeni nutrebuie să citească şi să meargăla bibliotecă”, a afirmat VictoriaBernic, după care a punctat: „Lec -tura este o chestiune de educa -ţie. Dacă ne dezicem de ea, da -că ne dezicem de biblioteci, deinstituţiile culturale, nu mai ie -

şim din impas”. Referindu-se la motivul pe

care-l invocă autorităţile atuncicînd zic că ar trebui să renunţela unele biblioteci – lipsa bani -lor, Victoria Bernic a spus tran -şant: „Auzim mereu una şi ace -eaşi frază: nu avem, nu avem...,bani nu avem, drumuri nu avem,

apă nu avem... Tot ne plîngemcă nu avem. De un singur lucrunu ne plîngem că nu-l avem –de minte. „Nu m-oi mai apucaacum de citit”, asta e replica lor.Da poate cînd începi a citi, îţivin nişte idei mai bune şi rezolvimult mai multe probleme?”.

Lucia Bacalu

Economii pe seama bibliotecilor?Bibliotecarii bat alarma: autorităţile publice locale din raionul Ungheni vor să lichideze bibliotecile. „Ei vorbesc despre optimizări, se ascund după acest cuvînt. Mai bine ar spune sincer şi corect ce se întîmplă”,a făcut o remarcă Victoria Bernic, directoarea biblioteciiraionale „Dimitrie Cantemir” din Ungheni.

În fotografie: În biblioteca din Ungheni se munceşte cu spor

ROSTNr. 2 (17)

Reţeaua Organizaţională de Sprijin pentru Tineri

Publicaţie, editată de Centrul Regional de Resurse pentru Tineri în colaborare

cu Direcţia Generală RaionalăÎnvăţămînt, Tineret şi Sport

Tel.: 0236-20297, 0236-33684Adresa: str. Lacului 3, or. Ungheni

Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni: Apreciez munca educatorilor şi ingeniozitatea copiilor

Tabăra de odihnă „Plus Armo -nie” este, cu siguranţă, un loc per-fect pentru odihnă şi recreiere, căciaici se ţine cont de necesităţile rea -le ale copiilor şi tinerilor. PrimăriaUngheni, în parteneriat cu CentrulRegional de Resurse pentru Tineri,a iniţiat, pentru sezonul estival2012, noi servicii sociale de orga-nizare eficientă a odihnei unui nu -măr de peste 450 de copii.

Au fost oferite toate resursele fi-nanciare necesare pentru bunafuncţionare a taberei de odihnă şiorganizarea a trei ture în perioadade vară 2012, astfel ca toţi copiii săse simtă confortabil, iar zilele pe-

trecute în tabără să le rămînă pentrumult timp în memorie.

Apreciez munca educatorilor,ingeniozitatea copiilor. Considertabăra „Plus Armonie” un loc opor -tun în care copiii au şansa să-şi va -lorifice potenţialul creativ şi inte -lectual, să se implice în realizareaplanului de acţiuni care este unulcreativ şi atractiv, orientat spre dez -voltarea armonioasă a acestora.

Angela Ciocîrlan, directoarea Centrului Regionalde Resurse pentru Tineri: Aici copiii au posibilitatea să-şi manifeste spiritul de iniţiativă

Tabăra „Plus Armonie” oferă, de -ja de ani buni, spaţii confortabilepentru odihnă, un mediu agreabilpentru organizarea activităţilor pla -

nificate, dar şi pentru oferirea ser-viciilor de calitate. Toate acestea,indiscutabil, contribuie la dezvol ta -rea personală a fiecărui copil în par -te şi la respectarea drepturilor lui.

Pe parcursul unei ture, care du rea - ză zece zile, se odihnesc cîte 130 decopii. Aceştia sînt repartizaţi, în fun -cţie de vîrstă şi sex, în şapte grupe.Cei ce vin aici au posibilitatea să seodihnească activ, fiind implicaţiîntr-o serie de activităţi sportive,concursuri, ateliere interactive, trai -ninguri, cercuri de dans, de şah şi da -me, excursii în locurile pitoreşti dinMoldova. Sînt organizate şi nume -roase activităţi cultural-artistice, încadrul cărora fiecare copil are posibi -litatea să se simtă vedetă, are posibi -litatea să-şi manifeste spiritul de ini -ţiativă, dorinţa de implicare, colabo -rare, creativitatea şi talentele ascun -se în umbrele activităţilor cotidiene.

Ce spun educatorii?

Tatiana Pascaru, educator metodist:Ce semnifică vara pentru un elev? Va -

canţă! Iar vacanţa întruneşte sănătate, bu nădispoziţie, sport şi jocuri. Vara oferă posi -bi lităţi nelimitate pentru dezvoltarea abi li -tăţilor de comunicare şi a relaţiilor inter -umane, pentru educaţia fizică, mora lă, pen-tru educarea gustului estetic generat depeisajul pitoresc al plaiului natal, de trilu -rile păsărilor, de răsăritul şi apu sul soare-lui. Toate acestea se îmbină armonios întabăra de odihnă „Plus Armo nie” din Un -gheni. Activitatea ei, deopot ri vă cu factoriieducaţionali, este orien tată spre dezvol -tarea personalităţii copi lului.

Astfel el, copilul, are toate posi bi li tă ţilesă se manifeste pe parcursul celor zece zilede odihnă.

Ludmila Pancu, educator superior:La tabăra de odihnă „Plus Armonie” per -

sonalul didactic este constituit din persoa necu studii pedagogice şi cu o pregătire bu năîn domeniul organizării timpului de odihnăa copiilor. Aceste calităţi le permit educato-rilor să facă faţă tuturor situaţiilor neprevă -zu te, mai ales că au în bagajul de cunoştinţeo multitudine de jocuri şi informaţii utilepentru copiii dornici de a se implica în dis -cu ţii, de a cînta, de a desena, de a fi înţeleşi şiascultaţi în orice moment. Fiecare educatoreste deschis spre schimbare, adaptîndu-şiprogramul zilnic sau de lungă durată la do -le anţele copiilor. O atenţie deosebită se acor -dă lucrului cu copiii, ai căror părinţi sînt ple -caţi peste hotare, astfel fiind reduse conse cin -ţele negative ale comportamentului deviant.

Indiscutabil, odihna de vară la tabăra „PlusArmonie” este o perioadă în care se îmbinăactivităţile utile cu cele foarte plăcute.

Odihna de vară în tabără areun rol important pentru buna dez-voltare fizică şi intelectuală a co -pilului. În tabăra „Plus Armo -nie”din oraşul Ungheni a fost im-plementat un program care în tru -neşte toate elementele cheie pen -tru aceasta: activităţi sportive şide divertisment, cluburi pe inte -rese şi concursuri organizate con-form intereselor şi necesităţilorcopilului şi, totodată, conformstandardelor naţionale pentru ac-tivitatea taberelor de odihnă.

Un punct important în bunafunţionare a taberei este evalu-area rezultatelor obţinute la fineleperioadei estivale: trei ture a cîtezece zile.

Rezultatele calitative pentru perioada estivală 2012

48 de activităţi sportive: „Star -turi vesele”, „La start cu toată fa-milia”, campionate de şah şi da -me, campionate la fotbal şi volei,activităţi de recreere în bazin.

30 de activităţi culturale: „Ga -la talentelor”, „Cele 7 minuni ale

taberei „Plus Armonie”, „Voceataberei”, „Civilizaţia Europeană”,„Curcubeul floral”, „Dansez pen-tru tine”, „Concurs de ingeniozi-tate: CE? UNDE? CÎND?”, „Missşi Mister Tabără”.

15 activităţi informative:,,Drepturi şi responsabilităţi”, ”Ci -ne sîntem? Cunoaşterea de sine -cheia succesului în viaţă”, „Con -trolează-ţi emoţiile. Exerciţii debună dispoziţie”, „Violenţa şiconsecinţele ei”, „Comunicareaşi soluţionarea conflictelor. Pre-venirea conflictului în grup”,

„Adolescenţii şi sănătatea. Stilde viaţă sănătos prin nutriţie co -rectă”, „Ne îmbrăcăm după ulti -ma modă! Vestimentaţia adecvatăşi avantajele ei”, „În faţa televi-zorului. Internet cu două feţe ”,„Schimbarea imaginii de sine.Învaţă de la toate”.

Cluburi pe interese: Dansuriorientale, Origame; Desen pe as-falt; Şah.

Activităţi organizate în par -teneriat:

• Atelier de informare „Ado -les cenţa şi întrebările ei” – Euge-

nia Radu, medic-ginecolog, Cen-trul Medicilor de Familie Un -gheni;

• Training „Tineretul împot ri -va corupţiei” – Tatiana Mostovei,Centrul pentru Combaterea Cri -melor Economice şi Corupţiei;

• Întîlnire cu reprezentanţii„Crucii Roşii” – Elena Gavrişov,„Crucea Roşie”, filiala Ungheni;

• Atelier de informare „Dreptu -rile copiilor. Linia fierbinte pen-tru copiii migranţilor” - Con stan-tin Stratulat, Asociaţia pentru Edu -caţie Civică „Viitorul Începe Azi”;

• Atelier de informare „Delic -venţa juvenilă. Cauze şi conse -cinţe” - Ludmila Furtună, BiroulMinori şi Moravuri al Comisa -riatului de Poliţie Ungheni;

• Atelier interactiv „Compor-tamente riscante şi consecinţe.Acţiuni în cazul situaţiilor ex -cepţionale” - Valentina Bordianu,Alexandru Bordianu, inspectori,Departamentul Situaţii Excepţio -nale Ungheni.

3 excursii: mănăstirile din re -giunea Călăraşi, Mănăstirea Căp -ri a na şi Muzeul Dolna.

Rezultatele calitative perioadaestivală 2012

La finele fiecărei ture au fostorganizate evaluări, pentru a mă -sura gradul de satisfacţie a copi-ilor ce s-au odihnit aici şi cali ta-tea serviciilor oferite acestora.Copiii, în număr de peste 450, aucompletat chestionare, au desenatviaţa în tabără, au scris impresii.80 % dintre ei au calificat activi-tatea taberei ca excelentă, 20% -bună. Nici un participant nu a ca -li ficat activitatea taberei ca sa tis -făcătoare sau rea.

Spicuiri din răspunsurilepri vind starea de spirit din tabără:

• Plăcută şi prietenoasă. Fie -care copil a avut posibilitatea săfacă schimb de informaţii şi opi -nii referitoare la activităţi, să pri -mească răspunsuri la întrebărileapărute;

• Modul de abordare interactiva oferit posibilitatea ca cei ce s-auodihnit în tabără să se cunoas cămai bine, să participe deschis şiegal la fiecare activitate;

• Copiii au devenit mai des -chişi în comunicare, şi-au făcutprieteni noi;

• Copiii au devenit mai res -ponsabili în urma participării laatelierele de informare privindmodul de viaţă, nutriţia corectă,întilnire cu specialiştii de la Cen-trul Medicilor de Familie;

• Copiii au participat cu en-tuziasm la concursuri, ateliere deinformare, lucru în grupuri, brain -storming, jocuri.

Impresii Daniela Busuioc, Liceul „Ghe -

orghe Asachi” Ungheni:Am ales în această vară tabăra

de odihnă „Plus Armonie”. Aicim-am distrat, mi-am facut mulţiprieteni din alte licee din oraş.Sînt a doua oară la această tabără.Ca şi în anul precedent, am avutparte de multe activităţi cultural-artistice, astfel că am avut posibi -litatea să mă implic activ. Pentruprima oară, m-am produs în cali-tate de moderator în cadrul acti -vităţii „Ziua ingeniozităţii”, astfeloferindu-mi-se posibilitatea săscot în evidenţă talentele artisticedin grupa „Prietenia”. Aceas tă ac-tivitate a fost inspirată din show-ul televizat „Prietenii au talent”.M-am simţit foarte bine la tabărăşi sînt mulţumită de faptul că,datorită caracterului interactiv alactivităţilor organizate, am reuşitsă-mi demonstrez ca lităţile.

Adriana Antoci, Liceul „IonCreangă” Ungheni:

Cu trei ani în urmă, nici nuaveam idee de entuziasmul cedomneşte la tabăra de odihnă„Plus Armonie”. Atunci am venitaici pentru prima oară şi, deoa re -ce mi-a plăcut, mă odihnesc dejaîn această tabără în fiecare vară.Dacă aş avea posibilitatea să stautoate trei luni aici, cu siguranţăaş face-o. Pe lîngă faptul că, an dean, îmi fac noi prieteni, aici ni seoferă posibilitatea să ne simţimimportanţi şi originali prin ideilenoastre. Am participat la multeactivităţi, chiar am ajutat la orga-nizarea lor. Cu deosebită plăceremi-am ajutat colegele, le-am în-curajat să participe şi să-şi de -mon streze talentele ascunse laconcursul „Miss şi Mister Ta -

bără” sau la „Ziua Minunilor”. Am trăit emoţii deosebite în

timpul excursiei organizate, amrămas foarte impresionată de ceeace am văzut. Aici, în tabără, amavut posibilitatea să particip pen-tru prima dată la un training cugenericul: „Tineretul împotrivacorupţiei”, organizat de Centrulpentru Combaterea Crimelor Eco -nomice şi Corupţiei şi AsociaţiaObştească pentru Copii şi Tineret,,Făclia”.

Acum sînt tristă, căci timpuls-a scurs foarte repede şi a trebuitsă plec acasă. Dar aştept cu ne răb -dare vara viitoare, cînd voi venidin nou la tabăra unde mă simt caacasă - la tabăra de odihnă „PlusArmonie”.

Ana Cobzac, Liceul „Gheor -ghe Asachi” Ungheni:

Am avut o imensă plăcere sămă odihnesc în tabăra „Plus Ar-monie”. Aici mi-am făcut prieteninoi, am învăţat lucruri noi şi inte -resante. În fiecare zi, mi s-a oferitşansa să dau dovadă de curaj, ta -lent şi creativitate. Aici mi-am de -monstrat aptitudinile şi deprin de-rile. Plec acasă cu sentimente detristeţe, deoarece aceste clipe nuaş vrea să se termine niciodată.M-am adaptat foarte repede şi amfost implicată în foarte multe ac -tivităţi, am aflat multe lucruri noi,care îmi vor fi utile. I-aş sfătui petoţi copiii să vină aici, la tabărade odihnă „Plus Armonie”, undesînt cei mai buni educatori şi ceimai ingenioşi copii. Aici pretutin-deni domină parfumul copilăriei,aici simţi libertatea şi fiorii scenei.

În fotografii:Crîmpeie din activitateataberei „Plus Armonie”

din Ungheni

Vacanţa mare la tabăra „Plus Armonie”Activităţi. Rezultate. Schimbări

Responsabil de ediţie:

Galina Petcu

Pentru cei mai mulţi dintre noi, marele pericol nu este ca ţintim prea sus şi nu reuşim, ci că ţintim prea jos şi reuşim. Michelangelo

Atenţie!Concurs de poezie şi eseu „Ungheni – oraşul tinerilor”

Organizatori:Primăria Ungheni şi Centrul Regional de Resurse pentru

Tineri (CRRT) Ungheni

Condiţii de participare:

1. La concurs pot participa persoane cu vîrsta cuprinsăîntre 12 şi 25 de ani.

2. Concurenţii vor trimite pe adresa organizatorului, într-un plic mare, sigilat, cîte 3 lucrări (maximum), fiecare fiinddactilografiată pe cîte o singură pagină şi semnată: numelereal al autorului, adresa şi telefonul se vor scrie pe o pagină.Manuscrisele nu se înapoiază.

3. Lucrările vor fi trimise la adresa de email:galina_crtt@yahoo.com, cu menţiune: concurs poezie şieseu. Sau le puteţi prezenta la CRRT Ungheni, pe adresa: or.Ungheni, str. Lacului 3.

4. Stabilirea învingătorilor se va face de către un juriu formatdin reprezentanţi ai Primăriei Ungheni şi ai CRRT Ungheni.

Perioada de primire a lucrărilor: 20 iulie – 20 august 2012.Perioada de selectare: 20 august – 25 august.Cîştigătorii vor primi diplome şi premii băneşti. Detalii la tel.: 0 236 20288.

Echipa „Prietenia”din tabăra „Plus Armonia”Oare ce-i prietenia?E mai mult decît iubirea.Ea ne-ajută mereuŞi la bine şi la greu.

Prietenia este totul.Prietenia sînt chiar eu.Noi sîntem şapte minunate fete,Sîntem frumosul curcubeu.

Noi fermecăm întreaga lume,Cu dansuri, cîntece şi glume.Avem o viaţă coloratăCu voie bună presărată.

Prietenia între oameniE carte sfîntă pe pămînt.Cel ce creşte-n al său suflet,E om bogat şi e om blînd.

Prietenia este drumulSpre-o viaţă plină de culori,Unde aflăm ce este bunul,Iar viaţa-i plină doar de flori

Noi ştim ce e prieteniaCăci toţi prieteni noi sîntemOriunde-am fi, vom fi prieteni -Nu în zadar „Prietenia” nenumim!

Noi vă urăm multă iubireOptimism şi fericire.Să fim prieteni mereuCum ne-a lăsat bunul Dumnezeu.

Grupa „Prietenia”

Tabăra de visE frumos în FranţaE superb în ItaliaE drăguţ în RomâniaDar mai frumos e la tabăra „PlusArmonie”.

Cele şapte grupe la un locAu mare talent la jocToată lumea se distreazăŞi la disco toţi dansează.

„Cosînzenele” sînt frumoase,Drăguţe şi curajoase,„Voiniceii” sunt okToată lumea se uită la ei.

Cele din „Prietenia” sînt talentateŞi sînt bune chiar la toate,Nici „Cutezătorii” nu vor fi uitaţiEi sînt ca nişte fraţi.

„Fluturaşii”-s coloraţi,„Licuricii” - drăgălaşi,Iar „Speranţa” e de vis.Aşa e numai în paradis.Irina Vieru, 13 ani, Iaşi, România

OPINIA TINERILOR

Tabăra + Armonie =?... ţara copilăriei, deoarece aici sînt mulţi copii talentaţi şi veseli,jocuri învăţăm, tot timpul ne distrăm. (Lilia Gîrbu)... cu simfonie. (Ana Bondari)...cu prietenie şi simfonie a fericirii, deoarece aici toţi se distrează,facem sport, discutăm, ne informăm. Este o tabără prietenoasă.(Felicia Ponomaru) ... cu fericire, deoarece aici este discotecă şi multă distracţie. (AlinaDudai) ... cu copilăria, căci aici e multă veselie, jocuri, distracţii. (CătălinaGhidic) ...cu bucurie, fericire. Vă mulţumim pentru aceste clipe frumoasedin cadrul concursurilor şi concertelor organizate. (Mădălina Coli -ban) ...cu melodie şi nostalgie, deoarece ne va fi foarte dor de prieteniinoi, educatori şi momentele vesele. (Alexandra Ţîcu) ... cu o lume fără sfîrşit, cu flori multe şi frumoase, unde direc-toarea e duioasă. Tabăra e plină de viaţă. (Cristina Martîniuc) ... cu o împărăţie a fericirii. (Cristina Lopateţchi) ...insula de repaos

...oaza de vis

...raiul tinerilor

...tărîmul imaginaţiei

...colţişor de rai. (Echipa „Prietenia”).

Tabăra în versuri de copilEvenimente în momente

Au spus un NU ferm corupţiei

În tabăra „Plus Armonie”tinerii au spus NU corupţiei.Aceasta s-a întmplat în cadrulunui training, organizat de Cen -trul pentru Combaterea Crime -lor Economice şi Corupţiei(CCCEC), în comun cu audi -en ţii şcolilor ,,Tineretul îm-potriva corupţiei”, cu susţi ne-rea Misiunii Uniunii Europenepentru Asistenţă la Frontiera Mol -dovei şi Ucrainei (EUBAM) şiAO ,,Făclia”.

Astfel, 25 de copii ce s-auodihnit aici au avut posibili-tatea să afle ce înseamnă co -rup ţie, pornind de la motto-ul:„Într-o societate coruptă binelepe care-l faci unui om poate firăul pe care îl faci altcuiva”.

Subiectele au fost dintre ce -

le mai diverse: sensibilizareaopiniei publice, prin interme -diul publicităţii sociale, privindanticorupţia; corupţia de la mo -ralitate la infracţiune; conse -cin ţele corupţiei. Nu au lipsitnici momentele interactive. În-trebarea: „Cum prevenim co -rup ţia?” a mobilizat partici pan-ţii şi i-au motivat să se impliceîn toate exerciţiile şi jocurilepropuse.

Organizatorii au menţionatcă desfăşoară astfel de trainin -guri cu copiii de vîrste foartefra gede, căci astfel ei vor fipre gătiţi să nu cadă pradă ac te -lor de corupţie care sînt foartefrecvente, indiferent de dome-niul în care vor fi formaţi ca vi-itori specialişti.

Ulterior, mulţi dintre par -tici panţi au recunoscut că nicinu presupuneau cît de vast este

fenomenul „corupţie” şi că vorface tot posibilul să nu ad mităca ei să fie implicaţi în aseme-nea fraude. Mai mult ca atît, levor explica şi celor ap ropiaţi ceînseamnă corupţia şi care sîntconsecinţele acestui fenomenasupra societăţii.

Adolescenţa şi întrebările ei

La iniţiativa Eugeniei Radu,medic ginecolog la CentrulMe dicilor de Familie Ungheni,pe 13 iulie a fost organizat unseminar informativ cu tema:„Adolescenţa şi problemele ei.Modul sănătos de viaţă la vîr -sta pubertară”. În calitate de in-vitate au fost adolescentele cese odihneau în tabără.

Doamna doctor le-a expli-cat că adolescenţa reprezintă operioada de tranziţie de la co -pi larie la maturitate şi că aceas -

ta începe de la vîrsta de 12 anişi durează pînă la aproximativ20 de ani. În perioada res pec -ti vă, fetele se maturizează dinpunct de vedere sexual şi îşiformează o identitate ca per soa -nă separată de familie. Anumeîn acest răstimp fetele au ne -voie de o informaţie corectă.

Domnişoarele ce au partici-pat la seminar au aflat despreimportanţa respectării igieneipersonale, despre pericolele în-ceperii vieţii sexuale la o vîrstăprematură şi au discutat despresarcina nedorită şi infecţiile cutransmisie sexuală.

Prin acest seminar s-a de -mon strat încă o dată că tabăraînseamnă nu doar odihnă, dis -tracţii, noi prieteni, dar şi ooportunitate de a obţine in for -maţii direct de la specialiştiidin diferite domenii şi, înde o -sebi, despre un mod sănătos deviaţă.

Dînsul însă nu încetează să spere că fru -mosul va fi apreciat la justa valoare, iar tine -rele talente vor fi încurajate mai temeinicsă pășească pe tărîmul dansului. ”Cine cre -de că a face dans sportiv e ușor, greșeșteamarnic”, constată Constantin Ciuș, dupăcare continuă: ”Sportivii dansatori, pelîngă faptul că ne încîntă privirea cu magiadansului şi eleganța costumelor, ne maiindică un lucru, pe care de multe ori îl tre-cem cu vederea. Este vorba despre antre-namentele riguroase și efortul pe care-ldepun zi de zi”. Cine, dacă nu el, știe maibine despre aceasta?

Avînd o experineță de 30 de ani în dome - niul dansului de salon, antrenorul celoraproximativ 70 de membri ai studioului dedans sportiv ”Nostalgie” nu poate privi cuindiferență la cele ce se întîmplă cu acestsport în ultimul timp. Potrivit lui, dansulsportiv își croiește viitorul în lumea marea sportului pe cont propriu. Tot ce poatedînsul oferi tinerilor pasionați de dans, estemăiestria sa și... o mică sală fără oglinzi,unica în Palatul culturii cu podea de parchet,fără de care dansul sportiv nu poate exista.

Restul se limitează la buzunarul părin -ți lor copiilor ce au ales să facă dans. ”Sănu credeți că e puțin. Numai costumele co -piilor costă o groază de bani. De exemplu,o rochie - de la 500 de lei pînă la 500 deeuro. Să nu uităm că aceşti copii cresc și

au nevoie, practic, în fiecare an de cos-tume noi”, susţine Constatin Ciuș. La Un -gheni, pasionații de dans sportiv pot lualecții atît la secțiunea standard (vals lent,tangou, vals vienez), cît și la latino (rum -ba, cha-cha, samba).

În pofida tuturor impedimentelor, dan -satorii ungheneni au reușit să-și facă unnume atît la competițiile naţionale, cît șiinternaţionale. Despre aceasta vorbesc şiultimele distincții (două locuri doi și omențiune) obținute de trei perechi de dan -satori juniori la Campionatul Asociațieiinternaționale de dansuri de salon ”Krîm-skii trofei”, desfășurat, în perioada 16-19iunie, la Sevastopol, Ucraina. ”Pentruprima oară am dansat pe o scenă deschisă,în aer liber, pe malul mării, cu vînt. Înasemenea condiții, este extrem de dificilsă ții ritmul, să auzi muzica. Dar am reușitși asta ne face să credem că sîntem la unnivel bun de pregătire”, a remarcat Con-stantin Ciuș.

Un motiv de mîndrie pentru el este șifaptul că Ungheniul are deja o tradiție înceea ce priveşte promovarea dansului spor -tiv prin organizarea anuală a două festiva -luri internaționale: Festivalul ”Cupa Nos -tal gie” care, în decembrie curent, va ajun -ge la a zecea ediție şi de Festivalul de danssportiv ”Primăvara” care, în aprilie 2013,va fi la a cincea ediție.

Constantin Ciuș nu se opreşte aici. Areo idee îndrăzneaţă pe care speră s-o reali -zeze începînd cu 1 septembrie. Va încercasă creeze o grupă nouă de dansatori - lacategoria seniori (de la 25 de ani în sus).”Sper să-mi reușească, fiindcă sînt mulțioameni care, pe lîngă serviciu, și-ar dorisă mai aibă și o ocupație. Aici vor găsi co-municare și își vor petrece timpul liber cufolos”, spune. „Atîta timp cît va rămîneviu interesul față de acest gen de artă sausport, încă nu este totul pierdut”, conchideantrenorul în final.

Ina Landa

Fața ascunsă a dansului sportivCultura și sportul și-au întretăiatdrumurile, iar la mijloc s-apomenit dansul sportiv care, în cele din urmă, a fost lăsat de izbeliște de ambele. Cam așa descrie situația actuală adansurilor sportive ConstantinCiuș, conducătorul artistic al Stu-dioului de dans sportiv ”Nostalgie”de la Palatul culturii din Ungheni.

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU, ROMÂNIA

Oferta educatională pentru tineri de origine română din Republica Moldova

1) Cifra totală de școlarizare cu bursă, pentru tineri de origine română din Re-publica Moldova care au diplomă de bacalaureat obținută în România2) Cifra de școlarizare cu bursă, pentru tineri de origine română din RepublicaMoldova, țări învecinate și diasporă

DETALII Telefon: +40-234/542.411, Fax: +40-234/545.753, E-mail: rector@ub.ro, Web: http://www.ub.ro/

1) 2)

6Expresul

Situaţie alarmantă. Una dintre puterile Europei, Spania, rămîne fără locuitori. Peste 40.000 de spanioli au emigrat în prima jumătate a acestui an, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Numărul locuitorilor ce părăsesc Spania a crescut cu 44,2% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2011. Şomajul în rîndul tinerilor a ajuns la cifre înfricoşătoare (51%), în timp ce la adulţi a trecut de 20%. (Protv.md)

Fragmentarium

Vineri, 20 iulie

Stimaţi participanţi ai Concursului raional „Businessmanul Anului 2011”, Dorim să exprimăm întreaga gratitudine pentru contribuţia per so na lăa dumneavoastră în buna organizare şi desfăşurare a Concursuluiraional “Businessmanul Anului 2011”. Acest eveniment a fost un bunprilej pentru aprecierea şi menţionarea frumoaselor succese obţinutede oamenii de afaceri care, consecvent, contribuie la dezvoltareaeconomiei raionului.În această ordine de idei, dorim să menţionăm că, prin dialogul per -manent şi eforturile comune ale autorităţilor publice locale, oamenilorde afaceri şi sectorului civil se contribuie la crearea şi dezvoltarea unorparteneriate durabile, care asigură un mediu fa vo rabil de afaceri. Vă urăm mult succes şi prosperitate în afaceri!

Cu deosebit respect, Iurie Toma,preşedintele raionului Ungheni

Lista sponsorilor Concursului raional „Businessmanul Anului 2011”Biroul de Cooperare Internaţională a Germaniei, ZEL „Ungheni Busi-ness”, SA „Comgaz-Plus”, SRL „Fintex”, SRL „Sampdoria”, SRL „Un -gheni-Gaz”, SRL „Electro”, ÎS „Silva - Centru”, SRL „Aledex-Info”, SRL„Prog-Agroter”, SRL „Unconsalex”, SRL „Javelin N.A.”, SA „DrumuriUngheni”, SA „Cereale Prut”, SA „Comoditate”, GŢ „Ojog Valentina”,SRL „Magirus”, SRL „Rincor-Prim”, SA „Ungheni-Vin”, Camera de Co -merţ şi Industrie, filiala Ungheni, SRL „Agrosfera-BM”, AO „AsociaţiaTeritorială a Patronatului în Construcţii Ungheni”, SA „Ceramica Un -gheni”, UCOOP Ungheni, SRL „Colaj”, SRL „Unolcom-Agro”, SRL„Consviand”.Vă mulţumim.

Acestea au fost fixate şi înStrategia de dezvoltare socio-economică a raionului pentruanii 2009-2013, supranumităde către preşedinte “cartea decăpătîi” a administraţiei pub-lice locale. În prim-plan va fipusă soluţionarea problemeiprivind asigurarea cu apă po -tabilă a localităţilor Nispo reni,

Vărzăreşti, Grozeşti, după ca -re vor urma şi celelalte.

În ceea ce priveşte conti -nu a rea gazificării localităţilornisporenene, dar şi construiriide apeducte şi reţele de cana -lizare, preşedintele raionuluia specificat că trebuie de co-laborat cu potenţialii finan ţa -tori, căci numai aşa pot fi at -

rase noi investiţii în aceste do -menii. O atenţie sporită va fiacordată construirii reţelelorde canalizare în localităţilecare au deja apeducte.

Un pas foarte importantînainte îl va constitui elabo-rarea planurilor urbanisticepentru toate localităţile rai o -nului. În acest sens, a fost de -pus un proiect în cadrul Prog -ramului operaţional “Româ-nia-Ucraina-Republica Mol -dova” care, susţine oficialul,a fost acceptat. În scurt timp,va fi semnat şi contractul deri goare. Valoarea totală a pro -iectului este de 1 mln 200 miieuro.

Preşedintele raionului a

pro mis de asemenea că vor fiidentificate şi în continuaresurse de finanţare pentru reno -varea Centrului de Cultură şiTineret din oraşul Nisporeni,astfel ca lucrările începute înanul curent – foarte mari dealtfel - să nu fie întrerupte.

Deoarece raionul Nispo renieste preponderent agricol, ad -ministraţia raională îşi propu -ne să-i susţină pe cei ce dorescsă creeze întreprinderi de pro -cesare a producţiei agricole,ceea ar aduce, indiscutabil, plus-valoare muncii agricultorilor.

Alte priorităţi, a menţionatVasile Bîtca, vor fi stabilite peparcurs.

Ina Landa

Fundația Soros-Moldova anunță un concurs de selectare a 6 persoane, care vor activa în calitate de parajuriști în comunităţile rurale din Moldova

Ai studii juridice incomplete sau studii superioare complete? Locuieşti într-ocomunitate din mediul rural? Ţi-ai dori să informezi populaţia despre drepturilesale? Dacă da, înseamnă că eşti potrivit să devii parajurist.

Parajuristul este persoana care se bucură de o înaltă stimă din parteacomunităţii, are studii juridice incomplete sau studii superioare complete, nupractică activitatea de avocat şi, după o instruire specială, poate acordaasistenţă juridică primară membrilor comunităţii. Totodată, parajuristul asistămembrii comunităţii la întocmirea documentelor simple şi organizează lecţii pub-lice pe subiecte de interes pentru comunitate.

Mai multe detalii despre activitatea parajuristului și condițiile de participareîn cadrul concursului pot fi accesate pe pagina web a Fundației Soros-Moldova(http://soros.md/event/2012-07-05) sau puteţi telefona la numărul de telefon(0 22) 27 00 31.

Termenul limită de depunere a dosarelor este miercuri, 25 iulie 2012,inclusiv.

Sunt încurajate să participe persoanele din comunităţile rurale (APL de nivelI) cu o populație de cel puţin 2,500 mii de locuitori. De asemenea, este încu ra -jată participarea mai multor persoane din aceeași comunitate rurală.

Concursul se defășoară în cadrul Proiectului "Abilitarea juridică a comu ni -tă ților rurale prin intermediul unei rețele de parajuriști comunitari", implementatde Fundația Soros-Moldova cu sprijinul financiar al Guvernului Suediei.

B.C. „Moldova-Agroindbank” S.A. comercializează sau propune în locaţiune, la pre -ţul de piaţă, spaţiu nelocativ – clădire administrativă, cu suprafaţa totală de 183 m.p.,cu teren de pămînt aferent, situat pe adresa: raionul Ungheni, satul Sculeni.Tel.: 022310938; 022404848; 069110946; 069148911.

Pierdut buletinul de identitate A 16065308, eliberat de Of. 16 la25.05.2007 pe numele lui DolotonMihail. A-l considera nevalabil.

Apă, gaze şi… planuri urbanistice pentru raionul Nisporeni

Alarmant! Creşte numărul cazurilor de rabie(turbare) la animale. Numai în primele şase luniale acestui an, rabia a fost stabilită la 88 de ani -male, acesta fiind cel mai mare număr înregis-trat vreodată. Sînt datele Centrului republicande diagnostică veterinară.

Cele mai multe cazuri au fost înregistrateîn raionul Ungheni - 11, după care urmeazăSlobozia (8), Edineț și Orhei (cîte 7), AneniiNoi, Cantemir, Dondușeni, Basarabeasca, Că -lă rași (cîte 4), Taraclia, Sîngerei și Grigoriopol(cîte 3). Există un pericol real de apariţie a ra-biei la om. Reamintim că boala nu se tratează,iar finalitatea e una – decesul.

Specialiștii recomandă cetățenilor să-şi vac-cineze animalele contra rabiei. Totodată, îisfătuie să evite contactul cu animalele sălbaticecu un comportament neadecvat. În caz demușcătură de animal, să se adreseze imediatmedicului.

Ungheni – raionul cu cele mai multe cazuri

de rabie la animale

Aprovizionarea cu apă potabilă, gazificarea, elaborarea planurilor urbanistice – sînt doar cîteva dintre priorităţile de dezvoltare ale raionuluiNisporeni pentru următorul an, enunţate de cătrepreşedintele raionului, Vasile Bîtca, în cadrulşedinţei din 13 iulie curent, la care s-au făcut totalurile activităţii aparatului președinteluiraionului și subdiviziunilor subordonate Consiliuluiraional în perioada iulie 2011-iulie 2012.

Este la al doilea mandat de primar, du -pă o pauză de patru ani. Ceea ce nu a re -u şit să facă în primul său mandat, se stră -duie să realizeze acum. Este vorba de Gri -gore Popa, primarul comunei Mănoileşti,raionul Ungheni.

Spune că în perioada primului său man -dat, în anii 2003-2007, a reuşit să gazificesatele Mănoileşti şi Vulpeşti. În prezent,munceşte pentru realizarea unui nou pro -iect: aprovizionarea cu apă potabilă a sa -te lor Novaia Nicolaevca şi Rezina. În plus,se gîndeşte să facă tot posibilul pentru cala Rezina să-şi deschidă larg uşile o gră -di niţă de copii. „Bugetul local nu ne per-mite să facem mare lucru, dar, prin pro -iecte şi atragerea investiţiilor, sperăm căvom realiza tot ceea ce ne-am propus”,accentuează primarul de Mănoileşti. Laora actuală, veniturile proprii constituiedoar 10% din bugetul comunei. În rest –trebuie să vină de la centru.

Fiind întrebat ce l-a făcut să candidezepentru a doua oară la postul de primar,Grigore Popa a răspuns printr-o altă între -bare: „Dacă nu eu, atunci cine?”. Nu estegenul de persoană care să lase mîinile înjos şi să aştepte. Este hotărît să meargă cîtmai departe pentru a-şi realiza promisiu-nile pe care le-a făcut cu un an în urmă,în campania electorală. Drumuri reparate,fîntîni amenajate, gunoişti autorizate -

sînt doar cîteva dintre ele. De profesie e agronom şi chiar a lucrat

în acest domeniu 20 de ani. Cunoştinţeleobţinute la facultate şi experienţa îl ajutămult în activitatea sa de primar. Altfel nicinu poate fi, căci, explică dînsul, acti vita -tea majorităţii populaţiei din comună ţinede agricultură.

Consideraţi că sînteţi un om realizat?Cred că da, pentru că mi-am creat o

gospodărie frumoasă, am o familie, o so -ţie, am copii. Şi din pucnt de vedere pro-fesional mă consider un om realizat.

Care sînt ptincipiile dumneavoastrăde viaţă?

Dacă nu eu, cine altul?Principalele momente din viaţă care

v-au făcut să fiţi ceea ce sînteţi? Munca şi iar munca. Plus disciplina. Cu ce se mîndreşte Grigore Popa?În primul rînd, cu cei doi copii ai mei.

Feciorul a absolvit în acest an Universi-tatea tehnică şi acum e în căutarea unuiloc de muncă. Fiica este elevă în clasa aX-a. Ambii sînt buni.

Ce calităţi ar trebui să aibă un om casă fie prietenul dumneavoastră?

Să nu fie făţarnic şi, desigur, să fiesăritor la nevoie. Să ştiţi că am mulţi pri-eteni şi toţi au aceste calităţi.

Ocupaţia dumneavoastră preferată?În timpul liber, îmi place să citesc, să

merg la pescuit. Nu uit nici de agri cul tu -ră. Am o livadă proprie, de pruni. Aşa căam cu ce să mă ocup.

Visul dumneavoastră de fericire?Ca şi orice părinte, îmi doresc cel mai

mult să-mi văd copiii aranjaţi în viaţă şisă am şi o bătrîneţe uşoară.

Starea de spirit actuală? Sînt optimist şi acest optimism îmi dă

putere să merg mai departe, în pofida tu-turor greutăţilor. Dacă dăm mîinile în jos,nu realizăm nimic.

Care au fost cei care v-au marcatcaracterul şi viitorul?

Familia, părinţii, educaţia de acasă,studiile, armata. A fost o armată grea. Timpde 20 de luni am fost în Afganistan. Aşaceva nu se uită.

Deviza dumneavoastră?Nu lăsa lucrul de azi pe mîine...

Natalia Junghietu

Dacă nu el, atunci cine altul?10 întrebări pentru oameni de nota 10

Luni, 23 iulieTVM6.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri6.15 Baştina 7.00 Program muzical 8.20Focus. Magazin TV 9.10, 17.15 “AVEN-TURILE LUI BLACK BEAUTY” 9.40,21.25 “A DOUA ŞANSĂ” 10.05 Reporterulde gardă 10.30, 15.10 Documentar 11.30Omul de lîngă... 12.00 Vedete la bis 13.10,18.30 Desene animate 13.40 Cultura azi14.25 Spectacol 17.40 Respiro 18.00 Petaloromano 19.00 Mesager 19.40 Povestea deseară 19.55 Moldova în direct 22.20 Templulmuzicii 23.00 “IDILĂ CU DĂDACA MEA”.PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 ŞtirilePro Tv 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT”11.00 Apropo TV 12.00 România, te iubesc!14.00 „IUBIREA VINE CÎND NU TEAŞTEPŢI” 17.45 Happy Hour 20.30„MONSTRUL DIN LAKE PLACID 2”23.15 „DOI BĂRBAŢI ŞI JUMĂTATE”.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Oră" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri"9.45 "Жить здорово" 11.00 "Модный при-говор" 12.10, 15.10, 18.10 Новости 12.30"СЕРДЦЕ МАРИИ" 13.25 "Смак" 14.00Другие новости 14.30 "Понять. Простить"15.30 "ЖКХ" 16.25 "Хочу знать" 17.05 "Де-тектор лжи" 18.30 "Между нами, девоч-ками" 19.00 "Давай поженимся" 20.00"Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15"ДОМ ОБРАЗЦОВОГО СОДЕРЖА-НИЯ" 23.15 "Русалим. В гости к Богу".

Marţi, 24 iulieTVM6.00, 9.00,13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri6.10 Petalo romano 6.45 Din fondul TVMoldova 1 7.45 “LĂCATA” 8.00 “Prieteniimuzicii”. Orchestra Naţională Simfonică aCompaniei “Teleradio-Moldova” 9.10, 17.15“AVENTURILE LUI BLACK BEAUTY”9.40, 21.25 “A DOUA ŞANSĂ” 10.10, 15.00Documentar 11.00 Moldova în direct 12.00Accente economice 13.10, 18.30 Desene an-imate 13.40 Program muzical 16.00 RingStar 17.40 Respiro 18.00 Găgăuz ogea 19.00Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Îndrum spre Londra 21.25 “A DOUA ŞANSĂ”22.20 “HOTELUL DE UN MILION DEDOLARI”.PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 ŞtirilePro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT”11.00 „IUBIREA VINE CÎND NU TEAŞTEPŢI” 14.00 „LOIS ŞI CLARK” 17.45Happy Hour 20.30 „ĂLA MICU” 23.15„DOI BĂRBAŢI ŞI JUMĂTATE”.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Oră" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri"9.45 "Жить здорово" 11.00 "Модный при-говор" 12.10, 15.10, 18.10 Новости 12.30"СЕРДЦЕ МАРИИ" 13.25 "Смак" 14.00Другие новости 14.30 "Понять. Простить"15.30 "ЖКХ" 16.25 "Хочу знать" 17.05 "Де-тектор лжи" 18.30 "Между нами, девоч-ками" 19.00 "Давай поженимся" 20.00"Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15"ДОМ ОБРАЗЦОВОГО СОДЕРЖА-НИЯ " 23.20 "Неспортивная Британия.Это надо увидеть".

Miercuri, 25 iulieTVM6.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri6.10 Găgăuz ogea 6.45, 7.50 Din fondul TVMoldova 1 9.10, 17.15 “AVENTURILE LUI

BLACK BEAUTY” 9.40, 21.25 “A DOUAŞANSĂ” 10.10 Un sfert de vorbă cu IlonaSpătaru 10.30 Părinţi şi copii 11.00 În drumspre Londra 12.00 Baştina 12.45 Respiro13.10, 18.30 Desene animate 13.40 Petaloromano 14.10, 23.10 “DORA” 15.45 Spec-tacol 16.30 Magazinul copiilor 17.40Chişinăul de ieri şi de azi 18.00 Russkii mir19.00 Mesager 19.40 Poveste 19.55 Moldovaîn direct 22.20 Portrete în timp 22.50 Alter-native.PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 ŞtirilePro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT”11.00 „LOIS ŞI CLARK” 14.00 „TURNULDIN SUSO” 17.45 Happy Hour 20.30„OPERAŢIUNE RISCANTĂ” 23.15 „DOIBĂRBAŢI ŞI JUMĂTATE”.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Oră" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri"9.45 "Жить здорово!" 11.00 "Модный при-говор" 12.10, 15.10, 18.10 Новости 12.30"СЕРДЦЕ МАРИИ" 13.25 "Смак" 14.00Другие новости 14.30 "Понять. Простить"15.30 "ЖКХ" 16.25 "Хочу знать" 17.05 "Де-тектор лжи" 18.30 "Между нами, девоч-ками" 19.00 "Давай поженимся" 20.00"Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15"ДОМ ОБРАЗЦОВОГО СОДЕРЖА-НИЯ" 23.15 "Высоцкий. Последний год".

Joi, 26 iulieTVM06.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri6.10 Ruskii mir 6.40, 15.50 Documentar7.15 Focus Magazin TV 8.00 Din fondul TVMoldova 1 9.10, 17.15 “AVENTURILE LUIBLACK BEAUTY” 9.40, 21.25 “A DOUAŞANSĂ” 10.10 Videoteca copiilor 10.30Natura în obiectiv 11.00, 19.55 Moldova îndirect 12.00 O seară în familie 13.10, 18.30Desene animate 13.40 Găgăuz ogea 14.10“DORA” 15.45 Respiro 16.45 Cinematecauniversală 17.40 Medalion muzical 18.00Vector european 19.00 Mesager 19.40Poveste 19.55 Moldova în direct 20.50Super-loto “5” din “35” 22.20 Reporterul degardă 22.45 Un sfert de vorbă cu IlonaSpătaru 23.10 Fotbal. Liga Europei. PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 ŞtirilePro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT”11.00 „TURNUL DIN SUSO” 14.00 „ŞIÎNGERII SE ÎNDRĂGOSTESC” 17.45Happy Hour 20.30 „TEKKEN” 23.15„CHUCK”.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Oră" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri"9.45 "Жить здорово!" 11.00 "Модный при-говор" 12.10, 15.10, 18.10 Новости 12.30"СЕРДЦЕ МАРИИ" 13.25 "Смак" 14.00Другие новости 14.30 "Понять. Простить"15.30 "ЖКХ" 16.25 "Хочу знать" 17.05 "Де-тектор лжи" 18.30 "Между нами, девоч-ками" 19.00 "Давай поженимся" 20.00"Пусть говорят" 21.40 "Время" 22.15„ДОМ ОБРАЗЦОВОГО СОДЕРЖА-НИЯ” 23.15 „Олимпиада. Прогнозы иставки”.

Vineri, 27 iulieTVM6.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri6.10 Cuvintele credinţei 6.55, 15.30, 19.55,22.20 Documentar 7.20 “AŞA VREAU EU”9.10, 17.15 “AVENTURILE LUI BLACKBEAUTY” 9.40, 21.25 “A DOUA ŞANSĂ”10.10 Medalion muzical 10.30 Vector euro-

pean 11.00 Moldova în direct 11.55 Evantaifolcloric 12.40 Un sfert de vorbă cu IlonaSpătaru 13.10, 18.30 Desene animate 13.40Russkii mir 14.10 “DORA” 15.00 Portrete întimp 16.30 Focus. Magazin TV 17.40 Dinfondul TV Moldova 1 18.00 Accente eco-nomice 19.00 Mesager 19.40 Povestea deseară 23.00 Jocurile Olimpice 2012. Festivi-tatea de deschidere. Transmisiune în direct. PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00 Ştirile ProTV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshopping 10.15,16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00 „ŞIÎNGERII SE ÎNDRĂGOSTESC” 14.00„HOAŢA” 17.45 Happy Hour 20.30“LEGEA LUI BANKS” 22.30 “EVADAREDISPERATĂ”.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima Oră" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri"9.45 "Жить здорово!" 11.00 "Модный при-говор" 12.10, 15.10, 18.10 Новости 12.30"СЕРДЦЕ МАРИИ" 13.25 "Смак" 14.00Другие новости 14.30 "Понять. Простить"15.30 "ЖКХ" 16.20 "Хочу знать" 16.55"Жди меня" 18.30 "Между нами, девоч-ками" 19.00 "Поле чудес" 20.00 "Пусть го-ворят" 21.40 "Время" 22.15 „Две звезды.Лучшее”.

Sîmbătă, 28 iulieTVM6.00, 17.00 Ştiri 6.15, 7.20 Documentar 8.15Vedete la bis 9.15, 14.40, 16.00 Documentar10.00 Ştiinţă şi inovare 10.30 Părinţi şi copii11.00 Casa mea 11.30 Dor 12.00 Spectacol13.00 “AŞA VREAU EU” 15.10 Desene an-imate 16.30 La mulţi ani! 17.15 Un sfert devorbă cu Ilona Spătaru 17.40 Omul de lîngă...18.10 Erudit cafe 19.00 Mesager 19.35 Po -veste 19.50 Festivalul “Steaua Chişinăului”.Selecţiunea copii 20.45 Jocurile Olimpice2012. Jurnalul Olimpic 21.00 JocurileOlimpice 2012. PRO TV7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro TV 10.00,13.05, 15.30 Teleshopping 10.15 „HOAŢA”12.00 „LEGENDA CĂUTĂTORULUI”13.20 „ULTIMUL MIMZY” 15.45 „DUŞICU SUBMARINUL” 17.00 „O VEDETĂÎN CASA TA” 20.30 „INDIANA JONES ŞIREGATUL CRANIULUI DE CRISTAL”23.00 „BONE DUPĂ MIEZUL NOPŢII”.PRIME TV6.00, 10.00, 12.00 Новости 6.25 "Гении излодеи" 7.40 "ПРО КОТА..." 8.50 "Смеща-рики. ПИН-код" 9.05 "Играй, гармонь лю-бимая" 9.45 "Слово пастыря" 10.30 Смак11.05 "Ирина Мирошниченко. Открове-ния" 12.15 "Неспортивная Британия. Этонадо увидеть" 13.10 "Две звезды. Лучшее"15.55 "КУПЛЮ ДРУГА" 17.30 "ВЕПРЬ"19.40 "Da sau Nu" 21.00 „Primele ştiri”21.25 "Время" 21.50 "КВН" 23.30 Юбилей-ный вечер певца и композитора СергеяТрофимова.

Duminică, 29 iulieTVM6.00, 20.30 Ştiri 6.15, 8.40 Documentar 7.00Cinemateca universală 7.15 Cevintelecredinţei 8.00 Templul muzicii 9.10 Deseneanimate 10.00 “Retro-hit”. Program muzical11.00 Spectacol 11.30 La datorie 12.00Moldovenii de pretutindeni 12.30 Natura înobiectiv 13.00 Filler 13.10 Medalion muzical13.40 Parteneriate pentru fiecare copil 14.00Baştina 14.50 La mulţi ani! 15.20 Legendelemuzicii15.30 Jocurile olimpice 2012 19.00Mesager 19.35 Poveste 19.50 Loteria “Mil-ioane pentru Moldova” 20.00 Portrete întimp 20.45 Jocurile Olimpice 2012. Jurnalul

Olimpic 21.00 Jocurile Olimpice 2012.PRO TV7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro Tv 10.00,13.05, 16.00 Teleshoping” 10.15 „LEG-ENDA CĂUTĂTORULUI” 11.00 „OVEDETĂ ÎN CASA TA” 13.20 „INDIANAJONES ŞI REGATUL CRANIULUI DECRISTAL” 16.15 „BATMAN ŞI ROBIN”20.30 „ASASINUL DIN BANGKOK”22.30 „OMUL DE RĂCHITĂ”.PRIME TV6.00, 10.00, 12.00 Новости 6.10 Мульт-фильм 6.45 "ОДИНОЧНОЕ ПЛАВА-НИЕ". Х.ф. 8.20 "Армейский магазин" 9.50"Смешарики. Пин-код" 9.00 "Здоровье"10.30 "Непутёвые заметки" 10.45 "Покавсе дома" 11.30 Фазенда 12.15 "VIP Confi-dente" 13.15 "Надежда Румянцева. Одна издевчат" 14.10 "НЕПОДДАЮЩИЕСЯ"15.30 "Народная медицина. Испытано насебе" 16.250 "По следам "Больших гонок"18.00 Все хиты "Юмор FM" 19.05 "Био-поле. Невидимая сила" 20.00 "Vrei să fii mil-ionar?" 21.00 "Sinteza săptămînii" 21.40Воскресное "Время" 22.05 "ДОМ НАКРАЮ".

7Expresul

Citatul săptămîniiFiecare om merită o a doua şansă, chiar dacă pe prima nu a meritat-o. Nicu Stelea

Programe TVPublicitate

Vineri, 20 iulie

Luni 17.15 „Sare şi piper”. Divertisment(Jurnal TV)23.00 „Убить Билла 1”. Film (СТС)23.40 „По закону”. Serial (РЕН )

Marţi19.45 „Leacuri pentru neamuri”.Divertisment (Jurnal TV)21.00 „Не Говори Никому”. Film (СТС)21.15 „Однажды в Ростове”. Se-rial (Россия РТР)Miercuri18.30 „Шеф”. Serial (НТВ)21.00 „Бесстрашный”. Film (СТС)21.30 „Fabrika” (Publika)Joi9.30 „Ключи от счастья”. Serial(Россия РТР)17.00 „Благочестивые стервы”.

Film (Sony)21.00 „Древо жизни”. Film (СТС)Vineri19.30 Торжественное открытиеМеждународного конкурса мо-лодых исполнителей „Новаяволна” (Россия РТР)20.00 „Дочь моего босса”. Film (СТС)21.00 „O dată-n viaţă”. (TVR 1)Sîmbătă13.20 „Последний кордон. Про-должение”. Film (Россия РТР).16.15 „Спайдермен”. Film (Sony)21.00 „În Trecerea anilor” (TVR 1).Duminică15.00 „Няньки”. Film (СТС)20.00 „Турне милионера”. Film(Sony)21.00 „Три дня на побег”. Film (СТС)

VĂ RECOMANDĂM LA TV!

Administraţia Centrului Medicilor de Familie Nisporenişi colectivul acestuia deplînge moartea medicului oftal-molog Maia Ceban. Dumnezeu s-o odihnească în pace.Transmitem sincere condoleanţe familiei îndoliate.

Transmitem sincere condoleanţe lui Alexandru Sîrghi,prim-adjunct al administratorului Zonei Economice Li -bere „Business-Ungheni” în legătură cu trecerea în ne -fiinţă a tatălui-socru, Toader. Dumnezeu să-l odih -nească în pace.

Colegii de serviciu

Sîntem alături de Grigore Drăgan, specialist principalîn problemele tineretului, sportului şi turismului dincadrul Secţiei cultură Nisporeni, un bun prieten al “Ex-presului”, în momentele dificile cauzate de decesulfratelui său, Ilie. Dumnezeu să-i facă parte în Ceruri.

Echipa “Expresul”

CONDOLEANȚERETEAUA DE FARMACII“FELICIA”

anunta concurs pentru suplinirea urmatoarelor

posturi vacante la farmaciadin or.Ungheni

1. Farmacist2. Consultant vinzari produse cosmetice3. Femeie de serviciu

Telefon de contact: 022‐31‐06‐17

mob: 069326527e‐mail: hr@felicia.mdpersoana de contact –

Ludmila Strat –HR Manager

Codare contra consumului de alcool

Psihoterapie PsihoanalizăDoctor Galina Aparu

Servicii licențiate

or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, of. 208Programare la tel.: 079521319

Cumpărămmetal uzat –

1700 lei/tonatinichea (tablă) –

1200 lei/tona. Tel.: 069633667;

069338318; 069289501

Vînd teren pentru construcţii în centruloraşului Ungheni, suprafaţa – 4,6 ari. Telefon: 069264162.

Vînd două camere în cămin, cartierulDănuţeni. Telefon: 068114428, 068114450.

Se dă în chirie apartament cu douăodăi pe timp îndelungat, în cartierulDănuţeni (lîngă magazinul „Moldova”).Nemobilat, căldură autonomă. Telefon: 068114428, 068114450.

Cursuri gratuite şi contra plată- Bussines;- Limbi străine (toate nivelurileitaliană, franceză, ger ma nă,engleză, spaniolă);- Calculator pentru începători.Telefon de contact: 0 (236) 22910; 079614335,068690907.

Sanatoriul Preventoriu de Bază “CONSTRUCTORUL” ÎSÎntreprindere unicală de recuperare medicală din R. Moldova

Metode tradiţionale şi netradiţionale de diagnostic şi tratamentVă oferim:Consultaţia medicilor specialişti de orice profil, metode de diagnostic:ultrasonografie, rectoromanoscopie, diagnostic funcţional, laborator clinic, biochimic şi imunologic– cu obținerea rezultatelor în aceeași zi, diagnosticul computerizat, iridodiagnostic, prescripţii pentruochelari şi lentile de contact ș.a.

Tratamente clasice, precum şi prin metode tradiţionale:băi şi duşuri curative, duş-masaj subacvatic, aplicaţii de nămol, lut, parafină, ozocherită, șunghit, electro-fizioterapie, masaj și gimnastică curativă, terapie manuală, fitoterapie, ozonoterapie, hidrocolonoterapie, tratament cu lipitori, cu înţepături de albine, baroterapie generală, acupunctura,psihoterapie ș.a.

Adresa: or. Chişinău, str. Zelinski,15 Tel. 022522741 (recepția cu regim nonstop), 022639629, 022551964, 079368099 (marketing). E-mail: marketing.tatiana@yahoo.frCentrul clinic este dotat cu utilaj medical modern, saloane cu toate comodităţile, cafenea pentru 200locuri. Aici activează 145 de medici cu categorii înalte de calificare, sînt utilizate peste 130 de metodede tratament, multe dintre care – doar la noi! Serviciile sînt accesibile pentru oricine.www.sanatoriul-constructorul.md La prezentarea acestui anunţ decupat beneficiați de reduceri de 10% la biletele de tratament.

Vînd Mitsubishi SpaceWagon, a.p. 1999, motor 2400 cm c.,

tracțiune 4x4, benzină,7 locuri‐miniven. Tele‐

fon: 068800860. Preț negociabil!

Vînd automobil LadaKalina, anul producerii

2006, motorul 1600cm c., tracțiune din

față, benzină. Tel.: 069212383. Preț negociabil!

UtilUn sfat pe săptămînăDacă topiţi cîteva bomboane de ciocolată împreună cu cîteva drajeuri de mentă în 1-2 linguri de apă sau lapte, veţi obţine o glazură foarte bună pentru tort.

8ExpresulVineri, 20 iulie

BerbecUrmează zile foarte bune, mai ales în plan social. În privinţa servi-

ciului, intervine o dorinţă puternică de schimbare, alimentată şi decîteva discuţii neplăcute cu superiorii.

TaurÎn zilele următoare vă veţi concentra toată energia asupra unui sin-

gur lucru: banii. Veţi alerga în toate părţile pentru a-i dobîndi. Totulrămîne în plan secund, chiar şi dragostea.

GemeniSăptămîna va fi dedicată călătoriilor. Profesional, vor exista nişte

dispute cu colegii şi acest lucru vă va pune într-o lumină proastă.Relaţiile cu familia vor fi destul de încordate.

RacVeţi demonstra, în sfîrşit, că sînteţi în stare să faceţi ceva fără să vă

răzgîndiţi şi să ezitaţi de o mie de ori. Veţi fi solicitaţi să participaţi laun important proiect profesional.

LeuFaceţi ce faceţi şi tot la bani ajungeţi. Cu gîndul. Calcule peste cal-

cule, planuri de cheltuieli pe care nu reuşiţi să le respectaţi. În dragoste,totul stă cum nu se poate mai bine.

FecioaraVeţi începe săptămîna cu schimbări de planuri. Veţi renunţa la un

proiect în privinţa căruia ezitaţi şi veţi lua noi decizii. Acestea se referăatît la planul sentimental, cît şi la cel financiar.

BalanţaÎncepeţi săptămîna cu dreptul, remarcîndu-vă la serviciu. Vă puteţi

aştepta la o mărire de salariu, sau la nişte laude din partea şefilor. Veştibune şi în ceea ce priveşte finanţele.

ScorpionO perioadă cam tensionată pe plan social. Nişte bîrfe din anturaj

vă vor afecta imaginea şi vor izbucni unele conflicte cu prietenii. Veţiprimi bani de unde nu vă aşteptaţi.

SăgetătorO săptămînă foarte încărcată pe plan social, dar acest lucru nu vă

nemulţumeşte. Nici cu banii nu veţi sta foarte bine, pentru că veţi chel-tui mult şi numai pe lucruri inutile.

CapricornVeţi cheltui mult pentru voi şi pentru cei dragi. Profesional, totul

este bine pus la punct. Nu se întrevăd schimbări spectaculoase, înschimb creşte siguranţa locului de muncă.

VărsătorO săptămînă calmă, punctată de cîteva momente plăcute. La servi-

ciu, o mică recompensă pentru un efort mai deosebit vă face să văsimţiţi apreciaţi şi de colegi, şi de şefi.

PeştiSăptămîna începe cu un mic conflict profesional care vă va indis-

pune. În ceea ce priveşte finanţele, urmează o săptămînă cam sărăcuţă,dar nu este cazul să dramatizaţi.

Horoscop | 23 – 29 iulieLa Bucătărie cu Irina Caducenco

Luni Sf. 45 Mc. din NicopoleaArmeniei; Cuv. Antonie.

Marţi Sf. Mare Mc. Eufimia;Sf. Olga.

Miercuri Sf. Mucenici Procluşi Ilarie; Cuv. Mihail; Cuv. Arse-nie; Sf. Micenici Teodor şi Ioan.

Joi Soborul Arhanghelului Gav -riil. Cuv Ştefan; Sf. Mc. Serapion.

Vineri Sf. Ap. Achila; Cuv.Ştefan.

Sîmbătă Ziua Îngerului Pă zi -tor al Mitropolitului Vladimir,Întîi Stătătorul Bisericii Orto-doxe din Moldova. Sf. MuceniciChiriac şi Iulita; Sf. Întocmai cuApostolii Marele Cneaz Vladimir.

Duminică Duminica VIII. Sf.Mc. Atinoghen; Sf. MuceniţeAlevtina, Iulia.

Ieftin și la îndemînăBeneficiile şi dezavanta-jele apei minerale

Beneficiile apei minerale

Apa minerală conţine mi -nerale, precum şi alte sub -stanţe dizolvate, ce modi fi-că gustul acesteia, dar careîi conferă, simultan, o valoa -re terapeutică. Se obţine, deregulă, dintr-o sursă minerală sau dintr-un iz -vor mineral natural. Apa minerală conţinesăruri şi compuşi sulfuroşi. Apele care conţinminerale puţine sînt recunoscute ca a fi apeminerale uşoare.

Apa minerală carbogazoasă este indicată,în special, persoanelor care suferă de hiper -aci ditate gastrică. Apa minerală bogată în cal-ciu, magneziu sau sulfaţi nu trebuie consu ma-tă periodic, ci doar în cure de remineralizare,care durează mai puţin de o lună. Apa mine -ra lă reprezintă, în primul rînd, o sursă dehidratare şi de recuperare a mineralelor pier-dute prin transpiraţie, mai ales vara. O apăminerală cu conţinut mai crescut în sodiu,adică mai sărată, este benefică pentru cei caresuferă de hipotensiune şi fac eforturi în pe-rioada de vară.

Benefică pentru organism este şi oconcentraţie mai ridicată de potasiu în apaminerală, cu excepţia persoanelor care auprobleme renale, spre exemplu, pietre la ri -nichi.

Dezavantajele apei mineraleComparativ cu sucurile carbogazoase, apa

minerală are doar a suta parte din efectul dă -unător asupra smalţului dinţilor. Din alt punctde vedere, există un efect iritativ al „bulelor”,care face ca apa minerală carbogazoasă săaibă acest dezavantaj faţă de apa mineralăplată. Impactul cel mai cunoscut este cel al re-fluxului acid, impact resimţit de persoanelecare manifestă arsuri stomacale în parteasuperioară a tubului digestiv. Această stare, lacare se adaugă meteorismul (balonările), sîntsituaţii clasice în care consumul de apă aci -dulată este nepotrivit.

Terapia cu apăDimineaţa, imediat după trezire, beţi

4×160 ml apă plată sau de izvor. (4 pahare).Nu mîncaţi şi nu beţi nimic 45 de minute.După 45 de minute, puteţi bea şi mînca nor-mal. Cei care nu pot bea 4 pahare cu apă chiardin prima zi pot începe prin a bea mai puţinşi să crească gradual pînă la 4 pahare pe zi.

Este bine dacă veţi transforma acest trata-ment într-o activitate de rutină în viaţa voas -tră.

Calendar creștin-ortodox23 – 29 iulie

- Doctore, nu i-aţi putea administra soţului meu un medicamentca să viseze noaptea peşte?

- De ce? E cumva pescar?- Nu, dar de vreo două luni visează noapte de noapte vrăbii.- Şi ce vă deranjează? Peşti sau vrăbii, nu e totuna?- Nu, că dacă ar visa peşti, nu ar mai ciripi.

Trei amici, moldoveni, erau într-o barcă şi dădeau la peşte,cînd, deodată, un înger vindecător apare lîngă ei.

Aceştia, înmărmuriţi, după ce le revine glasul, încep să îiceară:

- Eu am o durere mare de spate de cîţiva ani, nu pot să scapde ea…

Îngerul îi atinge spatele şi e vindecat!- Eu trebuie să port ochelari toată viaţa, că nu văd bine, şi

aş vrea să văd şi eu clar lucrurile care mă înconjoară…Îngerul îi ia ochelarii, îi aruncă în apă şi ochii i se vindecă. Se uită îngerul şi la al treilea…- Pe mine să nu mă atingi! Eu primesc pensie de boală.

Bancuri

Ingrediente: (2 porţii)Un bostănel (250 gr), un

căţel de usturoi, ver dea ţă(mărar sau părtunjel, dupădorinţă), 3 ouă, 2 linguri fă -ină, ulei, piper negru, sare,smîntînă pentru servire.

Mod de preparare:Verdeaţa se taie mărunt,

usturoiul se pisează, ouăle

se zbat uşor. În compoziţiade ouă se adaugă verdeaţaşi usturoiul. Bostănelul sedă prin răzătoare măşcată,se adaugă la compoziţia deou şi se amestecă bine, dupăcare se adaugă făina, se să -rează şi se pipărează. Cuajutorul unei linguri, se pu -ne din compoziţia respec ti -vă pe tava încălzită cu ulei şi

se modelează forma dorită. Blinelele se prăjesc la foc

mediu pe ambele părţi, pînăla rumenire. Cînd sînt gata,se pun pe un şerveţel de hîr-tie pentru a înlătura surplu -sul de grăsime. Se sevescfierbinţi cu smîntînă.

Blinele din bostănei

În împărăţia florilor cu Tatiana Fotea

1. Vîrf de suliță (Syngo-nium podophyllum).

Are frunzele în formă devîrf de suliță, de unde și nu-mele. Majoritatea plan te lorau un frunziș multicolor:frunzele pot fi verzi cu peteal be sau bronz cu tonuri deroz. Este o plantă agăță toa -re. De ce ne pla ce? Frunzeleîși păstrează diversitatea deculori, chiar și în locuri culumină pu ți nă.

Pretenții față de facto riide mediu: Cerin țele față de lu -mină sînt modeste. Ve ge tea -ză foarte bine și în în că peri-le cu ferestre spre nord. Tem -peraturi cuprin se între 14-22grade C, păstrați solul umed.

2. Philodendron (Phi lo -dendron hederaceum oxy-cardium).

Are frunze în formă deinimă. Este prezentă cam întoate casele pasionaților deflori. Se adaptează bine lazonele cu lumină scă zu tă șio găsim des cu frun zișulcăzînd peste rafturi.

De ce ne place? Frunzelecățărătoare pot fi ata șate de

stîlpi făcînd astfel un turnverde.

Pretenții față de factoriide mediu: Cerințele față delumină sînt modeste. Vege -tea ză bine și în încăperile cuferestre spre nord. Tempera -turi - între 14-22 grade C, sub -stratul se lasă uscat între udări.

3. Ie dera (He dera helix)În mul -

te zone euti lizată îne x t e r i o r.Dar se poa -te fo losi și ca plantă de inte-rior. Un ghiveci de iederă peun raft, cu frunze de un verdein tens sau multicolore va daun farmec inedit încăperii.

De ce ne place: E o plan -tă ce se adaptează ușor, carese poate înmulți fără marieforturi. O ramură plantatăîntr-un substrat umed va darădăcini în cîteva săptămîni.

Pretenții față de factoriide mediu: Lumină medie sauputernică; se udă temeinic;temepraturi între 15 și 20grade C.

4. Floarea de ceară (Hoya)

Are frunze verzi ceroaseși flori ceroase roz mirosi-toare. Planta poate fi tunsă,poate fi dirijată pe un suportcircular, plasat în ghiveci, înașa fel încît să aibă un as-pect de cunună.

De ce ne place: Hoyaface flori frumoase, puternicparfumate. Este o plantăcare se udă rar, așa că nu sesupără dacă mai uiți dincînd în cînd de ea.

Pretenții față de factoriide mediu: lumină medie pînăla pu ternică, suportă tempe -raturi între 10 și 20 de grade C.

5. Ficusul de cauciuc(Ficus Elastica)

E o plantă clasică, și-a pri -mit numele de la seva lipi -cioasă pe care o producedacă este zgîrîiată. În final,va deveni un arbust mare,dar poate fi păstrat la omărime medie, prin tăierearamurilor.

De ce ne place: frunzelemari, lucioase de un verdeînchis lasă o impresie pu -ternică asupra oricui. Cu cîtîmbătrînește se face tot maimare și frumoasă.

Pretenții față de factoriide mediu: lumina medie pî -nă la puternică; temperaturade 15-25 grade C; substratulse lasă uscat între udări.

(Continuare în numărul următor)

Top zece plante ușor de crescut

23 iulie: noaptea - +18° (cer puţin noros, ploaie slabă, furtună);ziua - +22° (cer puţin noros, ploaie slabă).

24 iulie: noaptea - +13° (cer senin); ziua - +28° (cer puţin noros,ploaie slabă).

25 iulie: noaptea - +16° (cer senin); ziua - +31° (cer senin).

26 iulie: noaptea - +18° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua - +31°(cer puţin noros, ploaie slabă).

27 iulie: noaptea - +16° (cer puţin noros), ploaie slabă; ziua - +28°(cer puţin noros, ploaie slabă).

28 iulie: noaptea - +16° (cer senin); ziua - +29° (cer senin).

29 iulie: nopatea - +16° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua - +29°(cer puţin noros, ploaie slabă).

Prognoza meteo | 23 – 29 iulie

Vînd apartament cu 3 odăi, etaj 3 din cinci, în Ungheni, regiunea

magazinului „Făt‐Frumos”.Tel.: (236) 31053, 078098743

Vînd apartament cu o odaie în Ungheni. Tel.: 069589933

Se vinde apartament cu 3 odăi în Ungheni, cartierul Tine re ții, str.Bernardazzi, etajul 3/5.

Preț negociabil. Tel.: 069328723

Se vinde casă (din 1966) în satul Corneşti. Teren 25,6 ari (10 ari ‐ vie). Se află mai sus

de primărie, la o distan ţă de 300‐400 metri. Telefon: 0(22) 731797; 060267498.

Vînd casă în centrul satului Pîrliţa. Telefon: 069509161, 067460041.

Vind casă în Buzduganii de Jos, raionul Ungheni, 15 ari (pe lîngă casă). Sau schimb pe un apartament cu o cameră în Ungheni.

Tel.: 023650292, 068190020

Compania Naţională de Asigurări în Medicină

atenţioneazăProprietariii de teren

agricol pot să procure poliţa de asigurare medicală

pînă la data de 31 octombrie 2012, cu reducere de 75% – 745,5 lei.

CNAM – alături de voi!CNAM – alături de populaţie!

Sănătatea e prioritară! Asigur-o!

Agenţia teritorială CNAM:

Ungheni, str. Romană 27A, bir. 12Tel.: (236) 22736.

Linia fierbinte: 0-800-99999