Doar cu 7 lei pe lună Vei avea în fiecare săptămînă cele mai proaspete ştiri, reportaje, interviuri, cele mai utile sfaturi,

reţete culinare, cele mai haioase bancuri. Nu vor lipsi programele TV şi Horoscopul. Abonează-te la EXPRESUL şi te vei convinge: e ziarul de care ai nevoie.

Indice de abonare: 21945.Abonamentele pot fi perfectate la orice oficiu poştal din raioanele Ungheni şi Nisporeni.

Vor avea de cîştigat şi şofe -rii, şi pasagerii, şi eventualiiagenţi economici – pentru căvor economisi şi timp, şi bani.Vor avea de cîştigat şi unghe ne -nii, pentru că oraşul nu va maifi atît de poluat ca în prezent.

Potrivit unui comunicat alMinisterului Transporturilor şiInfrastructurii Drumurilor, săp -tămîna trecută, “viceministrulBoris Gherasim a avut o discu -ție cu reprezentanții Comisiei

Europene și alți donatori străini,în cadrul căreia a fost negociatproiectul Acordului privind acor-darea unui grant de 16,2 mili oa -ne de euro pentru construcțiadrumului de ocolire a orașuluiUngheni cu o lungime de 7 ki -lometri”.

Alăturat, vă prezentăm o har -tă cu drumul respectiv, elabo ra -tă în baza unei schiţe transmisede către Ministerul Transportu ri -lor şi Infrastructurii Drumurilor.

Semnarea acordului propriu-zis se preconizează pentru fine -le anului 2011, iar inițierea li ci-tației va demara în prima jumă -tate a anului 2012.

Noul drum va corespundestandardelor internaționale desecuritate rutieră. MinistrulTran sporturilor şi InfrastructuriiDrumurilor, Anatol Şalaru, adeclarat pentru postul de radioArena FM, că, potrivit unei în -țe legeri cu partea română, se va

purcede şi la construcția unuipod rutier peste rîul Prut. Aces -ta se planifică să fie construit peporţiunea dintre Zagarancea şiSemeni, a concretizat primarulde Ungheni, Alexandru Ambros.

Pentru anii 2013-2014 sepreconizează şi reabilitarea dru-mului Chişinău-Ungheni-Scu-leni din banii oferiţi în acestscop de către Banca Mondială,BEI, BERD şi Comisia Euro -peană. (Lucia Bacalu)

Elevii din Nisporeni au demonstrat încă o dată că-s foarte buni

Se pare că Ungheniul le-a purtat noroc tinerilor erudiţidin Nisporeni. După ce au cîştigat competiţia din 14noiembrie curent, din cadrul emisiunii “Erudit-Cafe” de la “Moldova 1”, filmată la Ungheni, iată că ei maicîştigă o competiţie.

Pe 20 noiembrie, echipa „Colibris”, formată din elevi de la li -ceele nisporenene: „Alexandru cel Bun”, „Boris Cazacu”, „Mir -cea Eliade” şi „Ştefan cel Mare”, s-a deplasat la Chişinău, unde apartricipat în semifinala aceluiaşi concurs - „Erudit Cafe”. Tineriinisporeneni, în frunte cu căpitanul echipei, Mihaela Nechifor,elevă în clasa a XII-a la Liceul Teoretic „Alexandru cel Bun”, aufost şi de data aceasta cei mai buni. Ei au concurat cu două echipedin Chişinău şi le-au învins.

„Este un rezultat frumos şi o mîndrie pentru raionul Nis-poreni”, a declarat Alexandra Lungu, director general adjunct alDirecţiei Generale Învăţămînt Nisporeni.

În luna decembrie, echipa „Colibris” va participa la finala anu -lui. (Lucia Bacalu)

Desenele unor tineri talentați într-un Abecedar pentru diasporă

Un colet cu 250 de desene ale elevilor Şcolii de Arte Plas -tice din Nisporeni a ajuns, săptămîna trecută, la Roma.Acolo a fost preluat de Valeriu Bojoga, scriitor de limbăromână, autoexilat în Italia din 2003. Desenele tinerilornisporeneni se vor regăsi într-un Abecedar pe care-l pregăteşte dînsul pentru copiii moldovenilor din diasporă.

Iniţiativa a venit la începutul acestui an, cînd „Gazeta de Vest”(Nisporeni) i-a dedicat o pagină întreagă lui Valeriu Bojoga, originardin satul Cioreşti, Nisporeni, autor a mai multor romane, printe carecel mai cunoscut e „Cătălin, copilul cucului”. Apelul adresat copiilornisporeneni de a veni cu desene pentru Abecedar nu a luat foc atunci.

A urmat o nouă etapă, cînd s-a implicat însuşi directorul Şcoliide Arte Plastice din Nisporeni, Mihai Bortă. „La început, nu pu -team să-i urnesc din loc”, recunoaşte dînsul. Ulterior însă, elevii s-auentuziasmat şi desenele au prins a apărea unul după altul. „Copiiis-au trezit la viaţă. Acum, e o adevărată euforie în jurul acestuiAbecedar”, spune directorul, după care accentuează: „Aceas tă co-laborare este foarte benefică pentru copii, ei se simt plini deimportanţă. Eu un lucru bun”.

Va urma o nouă partidă de desene ce vor fi trimise în Italia. Autorulpromite că Abecedarul, ilustrat cu desenele copiilor nisporeneni,va fi editat pînă la finele acestui an. Mai mult decît atît, fie care din-tre ei va primi în dar cîte un asemenea Abecedar. (Lucia Bacalu)

ExpresulZiua de azi

Se împlinesc 144 de ani din ziua în care chi -mis tul suedez Alfred Nobel (întemeietorulfundaţiei ce oferă anual faimoasele premiiNobel) își brevetează invenția sub denumi -rea de dinamită. Datorită faptului că dina-mita reducea substanțial costurile aruncării

în aer a blocurilor de piatră, acesta a făcut din vînzarea ei o afa -cere profitabilă, astfel încît fabrica sa din Krümmel (azi un cartieral orașului Geesthacht, Germania) începe să-și exporte produ -sele în alte țări din Europa și chiar în America și Australia.

O emisiune „Moldova în direct” – realizată la UngheniPe 21 noiembrie, întreaga echipă a emisiunii “Moldova în direct” de la Televiziunea publică

“Moldova 1” s-a deplasat la Ungheni, pentru a pune în discuţie “starea spitalelor din țară”. Fil mă - rile au avut loc în sala de ședințe a Secției urgență medicală, iar în calitate de invitaţi au fost: minis -trul Sănătății, Andrei Usatîi, președintele raionului Ungheni, Iurie Toma, directorul Spitalului rai onalUngheni, Lidia Crăciun. Deşi i s-a părut drumul de la Chişinău la Ungheni foarte lung, prezenta-toarea emisiunii, Elena Robu-Popa, a recunoscut, la final, că nu regretă faptul că a ales anume Un -ghe niul. “Aici am cunoscut oameni interesanţi şi am văzut că se munceşte”, a spus dînsa. S-a dec -larat impresionat de discuţia care a durat o oră şi 15 minute şi minstrul Sănătăţii, Andrei Usatîi.

Flash-mob la Nisporeni30 de tineri s-au adunat în piaţa din centrul Nisporeniului pentru a spune răspicat un adevăr

dur: “SIDA e o boală care nu iartă!”. Evenimentul s-a produs cu doar cîteva zile înainte de 1 decem -brie, ziua în care întreaga omenire comemorează victimele bolii respective. Flash-mob-ul cu generi -cul: “Tinerii previn HIV/SIDA” a fost organizat la iniţiativa reţelei de tineri educatori de la egalla egal, cei mai activi fiind tinerii din Mileşti şi Selişte.

“Din moşi-strămoşi” la final Casa raională de cultură din Pîrlița, Ungheni, a găzduit, duminica trecută, finala festivalului-

concurs “Din moși-strămoși”, organizată de Secţia cultură pentru a doua oară consecutiv. Au parti -ci pat 11 formaţii folclorice, selectate în cadrul celor patru etape zonale. “Cei ce au intrat în acea ziîn Casa de cultură Pîrliţa s-au simţit, cu siguranţă, bine”, a declarat Eugenia Baroncea, şefa Secţieicultură. Marii învingători au fost cu toţii: şi cele 11 colective, şi spectatorii prezenţi la spectacol.

Ştiri de pe Expresul.com

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni şi Nisporeni

Vineri, 25 noiembrie 2011 | Anul IV, NR 46 (201)

PP ExpresulPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRLIDNO: 1003609009231

Membru al Asociaţiei Presei Indepen-dente (API), afiliată AsociaţieiMondiale a Ziarelor (WAN)

Director: Lucia BacaluRedactor: Dumitru MititeluSecretar de redacţie: Vitalie HareaReporteri: Natalia Chiosa, Ina LandaContabil-şef: Angela CovaliovManager vînzări: Ina LandaTiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuComanda 184. Tiraj: 2050 ex.

Adresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26,oficiul 229Telefon: (236) 28575, 23742E-mail: unexpres@gmail.comWeb: www.expresul.com

Un drum mai scurt spre Uniunea EuropeanăÎn curînd, peste un an-doi, drumulde la Chişinăuspre Iaşi va ficu 30 de kilo-metri maiscurt.Conducătoriiauto nu vor maitrebui să intreîn oraşulUngheni, să traversezestradă dupăstradă, ca apois-o ia spre Scu-leni - cel maiapropiat punctde trecerepeste Prut.

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII15% -18 % anual

str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

Hotelul „Vila Verde” vă așteaptă zilnic cu ușile deschiseServicii de calitate, prețuri accesibile (400 lei/zi)

Adresa: or. Ungheni, str. Națională, 5Telefoane: (0236) 23399, 23535, 060400900

2ExpresulVineri, 25 noiembrie

Raportul "2011 Euro Plus Monitor", realizat de Consiliul de la Lisabona şi de Banca Berenberg, publicat săptămîna aceasta, arată care sînt ţările ce s-au adaptat cel mai bine crizei. Acestea sînt: Estonia, Luxemburg, Germania, Olanda, Slovenia. La polul opus, ţările cel mai grav afectate de criză, sînt: Grecia, Italia, Portugalia şi Spania. (Realitatea.net)

Actualitate

„Este meritul tuturorce lor care au fost alături demine pe parcursul întregiimele vieţi”, astfel a comen -tat Iurie Vrabie această ap -reciere înaltă a muncii sa le.A reuşit să înveţe tot ce-imai bun de la cei ce i-aufost alături. De la părinţi –ome nia şi modestia, de laco legii mai în vîrstă – profe -sionalismul şi dăruirea desine. A avut norocul să senască la Costuleni, un satcu oameni gospodari. A avutnorocul să înveţe într-oşcoală cu pedagogi excep -

ţ i onali. A avut norocul deo familie deosebită. Dar aştiut şi să profite de acestnoroc – o mare calitate pecare puțini o au.

Iurie Vrabie este depro fesie inginer-mecanic,o meserie devenită dejatradiţională în familia sa.Şi Ion Vrabie, şi Victor Vi -ziru, şi regretaţii GheorgheChirinciuc şi Mihai Viziru,specialişti de marcă în do -meniul ingineriei, apreciaţiîn întreg raionul Ungheni,îi sînt rude apropiate. „Dela ei am învăţat foarte mul -

te, cu toţii au contribuit laeducaţia mea ca om, dar şica specialist”, spune.

Iurie Vrabie lucrează înagricultură deja de 30 deani. A început de la un sim -plu inginer şi a ajuns să con -ducă una dintre cele maiprospere întreprinderi ag -ricole din raion, dar şi dinrepublică. S-a remarcat prinprofesionalismul său, prinatitudinea sa, mereu since -ră, faţă de tot ceea ce se în -tîmplă în acest domeniu.Niciodată nu s-a gîndit doarla el, doar la bunăstarea sa.Dimpotrivă. „Aşa am fostînvăţat de părinţii mei: sănu trec indiferent pe lîngăoameni”, face dînsul o re -marcă.

Şi-a dedicat viaţa agri-culturii. Zile şi nopţi a fostcu gîndul la muncă. Fărăaceasta, cu siguranţă, nu arfi reuşit să obţină rezulta -tele care l-au făcut să fie

apreciat de foarte şi foartemultă lume.

„Vreau să-i mulţumescfamileii mele, soţiei Zinai -da, copiilor mei, care aufost şi sînt alături de mine,care m-au susţinut, m-auîncurajat mereu şi m-auajutat. Le mulţumesc con -sătenilor mei, şcolii din sat,care a contribuit la edu ca -ţia mea. Le mulţumesc bu -neilor mei, bunelului Gri -gore, unul dintre primii în -văţători ai satului Costu-leni, bunelului Andrei... Lemulţumesc şi celor care aucontribuit la formarea meaca specialist: regretaţilorIacob Ciachir, Iacob Vlas,Vasile Ojovan, actualilorspecialişti: Vera Mînzatu,Vasile Bludaru...”, spune,vădit emoţionat, Iurie Vra-bie.

Modest din fire, e depar -te de gîndul că el e eroul,că el e cel cu care trebuie

să se mîndrească azi ceice-l înconjoară.

„Care este secretul suc-cesului dumneavoastră?”,îl întreb. Răspunde instan-taneu: „Insistenţa, perse -ve renţa, tăria de caracter.Pentru a obţine succese,trebuie să te dedici acesteiprofesii, să depui eforturimari şi să ai multă răbdare.Or, în agricultură, rezulta -tele vin peste ani şi ani demuncă. Am rezistat, m-amdedicat acestei profesii”.

Au fost momente cînd ise părea că nu mai rezistă.Dar a mers mai departe,pentru că, recunoaşte acum,nu a vrut să le dea celortrei feciori ai săi un exem-plu prost, nu a vrut să parăslab în faţa lor.

Azi poate spune cu cer-titudine şi cu mîndrie înacelaşi timp: „Agriculturaeste viaţa mea, este soartamea. Mă strădui să fac bi -

ne ceea ce fac, astfel ca şieu, şi cei ce mă înconjoarăsă aibă doar satisfacţii depe urma activităţii mele”.

Nu sînt fraze goale. Iu -rie Vrabie a demonstrat cuvîrf şi îndesat veridicitatea

vorbelor sale. E un agri cul - tor model, un adevărat ag -ri cultor intelectual, cummai rar găseşti în Mol do -va. Norocul unghenenilorcă-l au alături.

Lucia Bacalu

Zis şi făcutŞapte microbuze nou-nouţe şi-au găsit, sîmbăta trecută,

pe 19 noiembrie, stăpînul. Într-o atmosferă festivă, cheileacestora au fost înmînate personal de Marian Lupu primari -lor din raionul Nisporeni, reprezentanţi ai Partidului Demo-crat, care au reuşit să obţină victoria în turul doi al alegerilorlocale din vara anului curent.

“Noi sîntem oameni de cuvînt”, a declarat, pentru “Ex-presul”, preşedintele organizaţiei teritoriale Nisporeni a PD,Vasile Bîtca. Formaţiunea respectivă a promis alegătorilorcă va oferi cîte un microbuz fiecărui sat care va opta pentrucandidatul PD la funcţia de primar în turul doi al alegerilor.Zis şi făcut!

În aceeaşi zi, peste 400 de nisporeneni au primit carnetelede membri ai PD. “Noi sîntem cu uşile deschise pentru ori -ci ne doreşte să ni se alăture”, a remarcat Vasile Bîtca. Fiindîntrebat dacă nu se teme că o parte dintre proaspeţii sosiţi înpartid au aderat doar pentru a fi mai aproape de pute re, dînsula răspuns: “Cei ce vin la noi sînt oameni de calitate. Dacă audecis să se implice în activitatea partidului, e bine. Înseamnăcă nu sînt indeferenţi şi vor să contribuie la so lu ţionarea unorprobleme”.

La alegerile locale din acest an, PD a obţinut cele maibune rezultate anume în raionul Nisporeni: 13 primari dincei 23, 17 consilieri raionali şi 12 consilieri orăşeneşti, astfelasigurîndu-şi majoritatea în cele două consilii. Şi preşe din -tele raionului, şi primarul de Nisporeni sînt reprezentanţi aiPD. În consiliile locale, numărul consilierilor democraţi e de108.

Ora bilanţurilorPe 20 noiembrie, la Ungheni a avut loc conferinţa orga -

ni zaţiei teritoriale a Partidului Liberal Democrat din Mol do -va, la care au participat 210 membri de partid, reprezentanţiai tuturor organizaţiilor de sector din raion. Liderul local alPLDM, Iurie Toma, a prezentat un raport de activitate pentruanul curent. “Sînt satisfăcut de rezultatele pe care le-amobţinut”, a declarat dînsul, mulţumindu-le, totodată, colegilorde partid pentru “nopţile nedormite şi sacrificiile făcute înactivitatea de zi cu zi în procesul de edificare a unui stat cuadevărat democratic şi prosper”.

Organizaţia teritorială Ungheni a PLDM are toate mo-tivele să fie mulţumită. În alegerile locale din anul curent aobţinut un scor bun: 16 mandate de primar din cele 33, 11mandate de consilier raional din cele 35. Şi preşedinteleraionului, şi primarul de Ungheni sînt reprezentanţi aiPLDM.

În prezent, organizaţia numără 1486 membri.Participanţii la conferinţa de duminică au aprobat şi lista

celor 59 de delegaţi ungheneni la Congresul V ordinar alPLDM, care va avea loc pe 11 decembrie.

Lucia Bacalu

De-ale politicii

În linii mari, e cam aceeaşi ca peste tot înrepublică. Cheltuielile sînt foarte mari, susţi -ne Tatiana Strulea, specialist principal înproblemele prognozării şi plantării produ -selor agricole în cadrul Direcţiei agriculturăNisporeni. Pînă a vedea recolta adunată, se

de pun multe eforturi, atît fizice, cît şi finan-ciare. Cînd însă vine vorba de comerciali za re,din cauza lipsei unei pieţe de desfacere, ag -ri cultorii sînt nevoiţi să scadă preţurile lamaximum, rămînînd, în ultimă instanţă, înpierdere.

Nu există o susţinere reală a agriculturiidin partea statului, consideră Tatiana Strulea.La ora actuală, potrivit dînsei, sînt susţinuţidoar marii producători agricoli, cei micirămînînd faţă în faţă cu problemele lor.

În consecinţă, continuă să rămînă supra -fe ţe importante de terenuri agricole neîngri-jite. Tinerii nu se prea grăbesc să vină să

mun cească în agricultură. „În prezent, agri-cultura o fac doar acele persoane care aumun cit dintotdeauna în acest domeniu, doarcei care s-au dedicat agriculturii cu mulţi aniîn urmă”, a remarcat dînsa.

În pofida tuturor impedimentelor, totuşiagricultorii continuă să spere că situaţia seva schimba în bine.

În prezent, din cele 14 500 de hectare ara-bile din raionul Nisporeni sînt însămînţate cuculturi agricole de toamnă 816 hectare. „Chiardacă a fost secetă în această toamnă, sper cărecolta de grîu şi orz va fi una buna la anul” asubliniat Tamara Strulea. (Natalia Chiosa)

Gînduri triste în ajunul Zilei Agricultorului

A demonstrat cu vîrf şi îndesat că agricultura a fost şi rămîne viaţa sa Pentru muncă îndelungată şi prodigioasă încomplexul agroindustrial, merite în sporireaeficienţei producţiei şi contribuţie la dezvoltareainfrastructurii social-economice, Iurie Vrabie,preşedintele SC „Prog-Agroter” SRL Ungheni, a fost decorat cu una dintre cele mai înaltedistincţii de stat – Ordinul de Onoare.Un decret în acest sens a fost semnat de Preşedintele interimar al Republicii Moldova pe 11 noiembrie curent.

Pentru că majoritatea terenuriloragricole din raionul Nisporeni aparţingospodăriilor ţărăneşti, pămîntul fiinddestul de parcelat, nimeni nu arputea spune cu exactitate care estesituaţia în agricultura raionului la oraactuală.

Cea mai mare surpriză în -să, din acea zi, a fost lan sa -rea Proiectului „Înţelepciunepentru suflet, sănătate pentrucorp”, care va fi implemen-tat de către AO „ProMed”,cu suportul financiar al Fun -daţiei Est-Europene. „Estecel mai frumos cadou pentruelevii noştri”, a subliniat Ta-tiana Chilaru, director de pro -iect.

Astfel, vor fi organizatediverse seminare de instru-ire, dezbateri publice, acţi -uni de promovare a moduluisănătos de viaţă. De aseme-nea va fi amenajată la cole -giu o sală de fitness, vor fiamenajate patru blocuri sa -ni tare la căminul studenţesc,va fi amenajat şi un spaţiuprietenos tinerilor.

„Acest proiect ne va adu -ce multe beneficii, pentru canoi, tinerii, să putem să nedezvoltăm, să ne afirmăm.Deoarece sîntem viitori me -

di ci, îi vom învăţa şi pe alţiice ar trebui să facă pentru afi cît mai sănătoşi, cum săadopte un mod de viaţă să -nă tos”, a subliniat, în cadrulfestivităţii de lansare, MariaRacoviţă, elevă la colegiu.În aceeaşi ordine de idei, Va-leriu Jardan, directorul insti -tu ţiei, dar şi preşedintele AO„ProMed”, şi-a exprimat spe -ranţa că, urmare a imple men -

tării acestui proiect, situaţiase va schimba considerabilatît în colegiu, cît şi la că -min.

„Scopul pe care ni l-ampus implementînd acest pro -iect este de a-i motiva şi a-iimplica pe tineri în acţiunide promovare a modului să -nătos de viaţă”, a remarcatTatiana Chilaru.

Valoarea totală a Proiec-tului „Înţelepciune pentrusuf let, sănătate pentru corp”este de 11690 dolari SUA,dintre care 10390 sînt oferiţide Fundaţia Est-Europeană.Durata proiectului este deopt luni.

(Natalia Chiosa)

Prima asociaţie a utilizatoilor de apă pentru irigare a fost fon- da tă în raionul Ungheni

Viitorii beneficiari ai sistemului de iri-gare Blindeşti, ce se planifică să fie reabi -li tat şi modernizat în anii ce urmează, gra - ţie proiectului „Tranziţia la agricultura per -formantă” din cadrul Programului ”Com -pact”, finanţat de Corporaţia ProvocărileMileniului a Guvernului SUA, s-au reu -nit, pe 21 noiembrie, pentru a crea o aso -ciaţie a utilizatorilor de apă pentru irigare.

Aceasta va administra reabilitarea sis-temului respectiv, prevăzut pentru irigareaunei suprafeţe de 554 de hectare din co-munele Petreşti şi Sculeni şi, ulterior, îl vagestiona. La adunare au participat 39 deoperatori de terenuri agricole din cei 64înregistraţi.

”Noi sîntem cei care vom beneficia desistemul de irigare reabilitat. Aş puteaspune că e un adevărat cadou din parteaGuvernului SUA. Singuri, cu forţele pro-prii, nu am fi putut colecta acele milioanede lei necesare pentru reabilitare”, a decla -rat în faţa celor prezenţi Victor Granciuc,preşedintele comitetului de constituire alasociaţiei utilizatoilor de apă pentru iri-gare ”Blindeşti”.

Adunarea respectivă a fost prima deacest gen din republică. Vor urma alte ze -ce, căci se preconizează reabilitarea, înRe publica Moldova, a 11 sisteme centralede irigare, printre care şi cel de la Gro -zeşti, Nisporeni. (Ina Landa)

Înţelepciune pentru suflet, sănătate pentrucorp – iată ce doreşte Colegiul de medicină

Mare vîlvă şi agitaţie a fost de Ziua studentului, pe 17 noiembrie curent, la Colegiul de medicină din Ungheni. Au sărbătorit cu toţii: şi profesori, şi elevi. Surprizele frumoase au fost la ele acasă pe du rata întregii zile, iar spre seară elevii au avut parte şi de o discotecă, organizată special pentru ei.

Peste 3,4 milioane din moldoveni utilizează reţelele de telefonie mobilă, anunţă Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei. Cea mai mare cotă de piaţă pentru moment o deţine Orange Moldova - 60,4% din utilizatori, iar pe locul 2 este Moldcell cu 34,2%. Unite are o cotă de 5,4%. Venitul companiei Orange în primele 9 luni ale anului sînt de 1 miliard 897,7 mln de lei, al Moldcell - de 680,7 mln, iar Unite - 92,4 mln lei. (Unimedia.md)

3Expresul

Vineri, 25 noiembrie

Actualitate

Constantin Simirad, preşe -din tele Consiliului Judeţean Iaşi,vrea să înfrăţească localităţileieşene cu cele de peste Prut.Dînsul a lansat în acest sens oinvitaţie primarilor. “Vreau caaceastă campanie de înfrăţire să

se termine pînă în luna martie aanului viitor, astfel încît nici ocomună din Basarabia să nuramînă neînfrăţită cu comunedin România”, a declarat Con-stantin Simirad.

Ideea îmi pare una genială şicu substrat, dacă ar fi să-l citezpe Marian Lupu, preşedinteleParlamentului. Din cîte cunosc,înfrăţirea comunelor se facepen tru a putea mai uşor absorbibanii care sînt alocaţi de Uni-unea Europeană pentru proiectetransfrontaliere, lucru ce ar re-zolva o grămadă de probleme.În primul rînd, nu am mai fi re -petenţi la absorbţia acestor bani,că europenii se uită la noi ca laleneşul din povestirea lui IonCreangă care, fiind dus spre spîn -zurătoare, căuta posmagi mu -

iaţi. În plus, am putea contribuila bunăstarea locuitorilor de pecele două maluri ale Prutului.Ceea ce mi se pare însă cel maiimportant ar fi căderea sîrmeighimpate din conştiinţa oame-nilor care, ani la rînd, au privitla vest peste gard ca spre/saudinspre puşcărie.

Contează ca această înfrăţiresă nu se rezume la cîteva întîl-niri în pădurile de pe cele douămaluri ale Prutului şi la cîtevameciuri de fotbal ale echipelorconduse de Sebastian Andriuţă.În acest caz, rezultatul va fi ace -laşi: încet-încetişor pe loc şi de -loc. Exemple în acest sens avemchiar în capitală. Odată cu în -scă unarea lui Dorin Chirtoacăîn fotoliul de primar general almunicipiului Chişinău, acesta aşi înfrăţit capitala RepubliciiMoldova, Chişinău, cu capitalaMoldovei istorice, Iaşi. Lumea

aştepta ca două oraşe surori săîn florească, unii sperau că va„înflori” şi conştiinţa naţională,mai ales, la est de Prut. Marene-a fost mirarea cînd, la scruti-nul din primăvara acestui an,candidatul comunist a luat ma-joritatea în consiliul municipalChişinău, iar capitala Repub-licii Moldova a fost la un pas dea trece în mîinile comuniştilor,lucru care nu s-a întîmplatniciodată de la independenţă în-coace.

Am mai spus-o şi anterior:oamenii puşi să conducă îşi amin -tesc de popor înainte de ale geri,iar schimburile de experienţă lefac funcţionarii şi nu oamenii.De ce atunci la scrutin funcţi -onarii cer voturi? Democraţiatrebuie să fie participativă, la felşi înfrăţirea trebuie să fie par -ticipativă, nu doar instituţio na -lă.

O privire din afară

Frăţie, pînă cînd?

Constantin Uzdrișcosticauzdris@yahoo.com

Cei ce îşi doresc istorii de succes aleg Ungheniul

„Noi totdeauna am văzut în oraşul Ungheni o zonă de pionierat, căci anume aici au fost şi sînt realizatefoarte multe proiecte inovative”. Declaraţia îi apaţine lui Alexei Buzu, director de programe la CentrulParteneriat pentru Dezvoltare din R.Moldova, şi a fost făcută cu ocazia desfăşurării, la Ungheni, a Forumului pentru practici organizaţionale sensibile la gen cu tema: „Abordarea integratoare a genului în organizaţii şi proiecte”.

Potrivit organizatorilor, scopul activităţii respective a fost „dea convinge cît mai multe ONG-uri de la Ungheni să elaboreze şisă implementeze proiecte sensibile la dimensiunea de gen, proiectecare aduc beneficii egale atît bărbaţilor, cît şi femeilor”. AlexeiBuzu a subliniat că este prima activitate organizată în regiunea decentru a Republicii Moldova. „Noi avem nevoie de o istorie desucces şi ne-am gîndit că nu există o zonă mai deschisă pentru ideinoi decît Ungheniul. În plus, avem şi parteneri de nădejde - CentrulRegional de Dezvoltare Durabilă, care ne-au ajutat la organizareaacestui prim eveniment”, a mai spus dînsul.

Dacă reprezentanţii societăţii civile de aici vor manifesta un in-teres viu pentru acest domeniu, Centrul Parteneriat pentru Dez-voltare va veni la Ungheni şi cu alte activităţi. „Nu este exclus unsuport mai consistent pentru organizaţiile care sînt interesate cuadevărat să se integreze în dimensiunea de gen”, a accentuat AlexeiBuzu.

De notat că, deocamdată, doar două localităţi din R.Moldovaau beneficiat de asemenea forumuri: Ungheni şi Cahul.

Apel către ungheneni Acţiunea ”Un arbore pentru dăinuirea noastră”, desfă şu -

ra tă pe 29 octombrie curent, a fost una binevenită, deoareceastfel de acţiuni întăresc solidaritatea dintre generaţii, copaciifiind simbolul dăinuirii. Stejari, tei, arţari, nuci – în total 1775de puieţi, au fost sădiţi în diferite sectoare ale oraşuluiUngheni de către elevi, profesori, funcţionari publici, agenţieconomici, persoane fizice, adică de toţi cei cărora nu le esteindiferent aspectul oraşului nostru şi care ştiu că anumecurăţenia este mama sănătăţii, iar pădurea – plămînii plane -tei.

Cu părere de rău, neglijenţa unor cetăţeni face ca o partedin puieţii plantaţi să nu ajungă la maturitate. E păcat,deoarece toţi cei ce au participat la acţiunea respectivă aufăcut-o pentru binele nostru, al tuturor. Plantăm arbori nupentru ca să-i distrugă răuvoitorii, dar pentru dăinuireanoastră. Primăria oraşului Ungheni face un apel către toţiagenţii economici, conducătorii instituţiilor publice, asociaţii -le de locatari, către toţi cei cărora li s-au repartizat terenuripentru plantarea arborilor, să-şi asume responsabilitatea săîngrijească şi în continuare aceşti arbori, ca aceştia săajungă la maturitate şi să ne bucure ochii cu frumuseţea lor.

Să protejăm natura! Numai aşa vom trăi într-un mediusalubru, respirînd un aer curat.

Asistenţa socială trebuie să devină cu adevărat lucrativă

Indiscutabil, asistenţa socială reprezintă, la ora actuală, o verigă foarte importantă. De aceea Primăria Ungheni acordă o atenţie sporită acestui domeniu, pentru a îmbunătăţi la maximum serviciile acordate populaţiei.

Lunar, au loc întruniri cu asistenţii sociali comunitari şi lucră -to rii sociali, pentru a putea fi soluţionate în timp util toate proble -mele apărute pe parcurs. O astfel de întrunire a avut loc şi pe 21no iembrie, fiind invitaţi la şedinţa de lucru şi reprezentanţi aiDirecţiei Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei.

Ludmila Guzun, viceprimarul de Ungheni, a menţionat că estefoarte importantă conlucrarea asistenţilor comunitari şi lucrătorilorsociali cu administraţia publică locală, dacă ne dorim o ameliorarea calităţii serviciilor sociale.

Știri din Primăria Ungheni P

Cît de reală este, la ora ac -tu ală, stabilirea unor relaţii cuadevărat de parteneriat şi decolaborare reciproc avanta joa -să între cele două maluri alePrutului?

Eu v-aş propune să pornimde la necesitatea acestor relaţii.

De acord. Am acum ocazia să discut cu

oameni de pe ambele maluri alePrutului. Mulţi dintre ei spun cănu au avut posibilitatea să-şivadă rudele de ani buni. Deja eun motiv serios ca să facem totposibilul să stabilim relaţii cîtmai apropiate, astfel ca oameniisă se întîlnească mai des. Doi:vrem sau nu vrem, bem apă dinacelaşi rîu. De ce să nu avemgri jă împreună ca Prutul să fiecurat? Iar ca să fie curat, trebuiesă fie realizate nişte proiecte încomun. Mai departe: cîntăm lafel, mîncăm la fel, gîndim de mul -te ori la fel. Şi ei, şi noi am cres-cut cu poveştile lui Ion Crean -gă. Şi noi, şi ei am învăţat ace -leaşi poezii ale lui Eminescu sauAlecsandri... Deci, există luc -ruri foarte apropiate.

Şi totuşi, în pofida faptuluică avem foarte multe lucruri încomun, continuăm să fim stră -ini.

Da, sîntem încă străini. Nucred că trebuie să mai spun ca -re-s motivele. Dar... Recent, aavut loc o întîlnire a veteranilordin judeţul Iaşi cu cei din Un -

gheni. Apoi m-am întîlnit cupreşedinţii asociaţiilor de vete -rani din Iaşi. Ei mai erau sub in -fluenţa impresiilor pe care le-autrăit la Ungheni, exprimîndu-şidorinţa de a se întîlni cît mai re-pede, dar deja la Iaşi. Chiarreuşiseră să înşire pe hîrtie totce au în comun. Pe fundalulacesta am meditat mult, am dis-cutat cu preşedintele Simirad,ca să iniţiem o campanie deînfrăţire a comunelor ieşene cucele de aici. De fapt, a fost ideeadînsului. Am decis să orga ni -zăm o întîlnire a primarilor dinraioanele Ungheni, Nisporeni,Călăraşi cu cei din judeţul Iaşi.Pe 15 noiembrie, am participatla o întrunire a primarilor dinjudeţul Iaşi, la care s-a discutatşi despre această iniţiativă. Amfăcut şi un sondaj: cine ar dorisă se înfrăţească cu vreo locali-tate de la noi. Au răspuns pozi-tiv 75 de primari din cei 93. Amlista cu semnăturile dînşilor.

Pe cînd planificaţi întru ni -rea cu primarii de pe cele douămaluri ale Prutului?

Pînă la 20 decembrie. Spersă reuşim să-i punem faţă în fa -ţă. Vor fi anunţaţi toţi, vor venicei interesaţi şi dornici de a sta-bili relaţii de durată. Să nu seînţeleagă că e un moft al lui IonHarea sau al lui Constantin Si -mi rad. Nu. Este o propunere, oiniţiativă. Cel care va prinde acestval, va avea doar de cîştigat. Or,

înfrăţirea e o cale de rezolvarea multor probleme.

Cîţi dintre preşedinţii de rai -oane v-au contactat pînă la oraactuală pentru nişte eventualecolaborări sau realizări de pro -iecte comune cu partea româ -nă?

Au fost 2-3 solicitări. Îmipare foarte rău că cei care-s maiaproape tac. Vreau să le trans-mit un mesaj şi prin intermediuldumneavoastră: nu vă temeţi,Ion Harea nu muşcă. Ori de cîteori am ocazia, subliniez: sînt

disponibil să discut în egală mă - sură cu toţi, în vederea stabiliriiunor relaţii reciproc avantajoasecu partea română. E suficientdoar un telefon la: 0236-25477sau un mesaj la adresa:ion.harea@gmail.com, ca săstabilim o întîlnire şi să mişcămcarul din loc.

Multă lume ar vrea să sta -bi lească relaţii, dar prima în-trebare care apare e: „Cum săajungem peste Prut?”. Vizelese oferă destul de greu, permi -sele de mic trafic la frontieră –la fel.

Mă voi împlica şi eu, şi pre -şedintele Simirad, astfel ca Ofi-ciul consular să perfecteze cît maiurgent permisul de mic trafic lafrontieră sau vizele pentru ceice vor avea nevoie de ele. Ştimcă este un impediment. Din pă -cate, sînt şi foarte mulţi profi-tori – ei îşi fac vize pentru cutotul altceva. Anume aceştia nefac un mare deserviciu. Ori cum,vom avea grijă ca perfectareapermiselor sau a vizelor să seproducă în timp util.

Lucia Bacalu

Interviu cu Ion Harea, consilier al preşedintelui Consiliului Judeţean Iaşi responsabil de relațiilejudețului Iași cu Republica Moldova

Start unei campanii de înfrăţiriConstantin Simirad, preşedintele Consiliului Județean Iași, alansat o invitaţie primarilor ieşeni de a se alătura campanieide înfrăţire între comunele din Iaşi cu cele din raioaneleUngheni şi Nisporeni. “Scopul acestei campanii este de a seface vizite reciproce între primarii de la noi şi cei de pestePrut, în vederea stabilirii unor colaborări benefice de ambelepărţi. Am decis ca această iniţiativă să fie luată la Iaşi, pen-tru ca ulterior şi alte judeţe să adere la ea, prin înfrătirea cucomune din R. Moldova”, a declarat Constantin Simiradpentru “Ziarul de Iaşi”.

“Cel care va prinde acest val, va avea doar de cîştigat”

CODAREcontra consumului de alcool

Psihoterapie,

Doctor Galina Aparuor. Ungheni,

Programarela tel.:079521319

„Javelin N.A” S.R.L propune cărbune:

- AM (oreşek)- AS (semecica).Adresa: or. Ungheni, str. Romană 83 (fosta fabrică de pîine). Telefon: 0(236) 22686; Mobil: 079539755.

4ExpresulVineri, 25 noiembrie

După 100 de zile de la investirea noii conduceri a raionului UngheniÎn primele zile ale lunii noiembrie, s-au împlinit 100 de zile de cînd a fost investit în funcţie noul preşedinte al raio-nului Ungheni, Iurie Toma, precum şi vicepreşedinţii. Deşi e o perioadă relativ scurtă de activitate, deja pot fi făcute primele bilanţuri, se poate vorbi deja despre uneleproiecte de viitor.

Actualitate P

Cum apreciaţi această pe -ri oadă de 100 de zile de acti -vi ta te?

Din start, vreau să menţi o -nez că ne străduim să exclu-dem, în activitatea noastră, pecît e posibil, politicul. Practicademonstrează că toţi actoriiantrenaţi în procesul de gu-vernare acceptă o asemeneaabordare. Drept exemplu poa -te servi penultima şedinţă aConsiliului raional, cînd, prac -tic, toate proiectele de deciziiau fost votate unanim, deşi s-amenţionat că a fost o şedinţăplictisitoare. Cine este dornicde scandaluri şi senzaţii va ră -mîne dezamăgit. De fapt, neaxăm preponderent pe aspec-tul economic. Şi, dacă vorbimdespre rezultatele celor 100 dezile – nu este vorba doar de mi -ne, ci şi de colectivul cu carelucrez – pot să spun că, dacăavem succese, sînt succeselenoastre comune şi viceversa.

Aş vrea să atrag atenţia asup -ra unui fenomen: implicareasocietăţii civile în procesul degestionare a finanţelor publiceşi patrimoniului. Nu sînt doarvorbe. Noi am inclus, prin de-cizia Consiliului raional, atîtreprezentanţi ai societăţii civi -le, cît şi ai opoziţiei, în com -po nenţa celor mai sensibilecomisii – de achiziţii publice,de gestionare a fondului desusţinere a păturilor social-vulnerabile, de privatizare.Primele şedinţe de lucru aleacestor comisii confirmă fap-tul că am ales calea corectă.Prin transparenţa pe care vrems-o creăm, sperăm ca societa -tea să aibă mai puţine între -bări la acest capitol şi, astfel,

de ce nu, vom contribui şi laconsolidarea încrederii cetă ţe -nilor în administraţia publicălocală. Am recomanda o atareexperienţă tuturor primăriilordin raion.

Ce presupune axarea pedomeniul economic în rezol -varea problemelor din raion?

Un prim aspect al acestuidomeniu pe care ni l-am pro-pus spre soluţionare vizeazărezolvarea cardinală, sub as-pect absolut nou, a problemeiaprovizionării cu apă a satelordin raion. Deja am desfăşuratlicitaţia pentru proiectareasur sei de apă potabilă din Prutpentru 15 localităţi, cu perspec -tiva extinderii în 25 de sate.Despre această problemă sevor beşte de 20 de ani, iar re-zolvarea ei practică a începutacum. Atractivitatea ideii con -stă în faptul că apa din rîulPrut, utilizată pentru aprovi zi -

onarea cetăţenilor, va fi unade calitate şi mult mai ieftină,spre deosebire de cea din son -de. Sperăm că în 2012 vompurcede nemijlocit la constru-irea apeductului. La moment,este în derulare construcţia ape -ductului în Chirileni. Zileletrecute, din Fondul Ecologic,a fost alocat 1 mln de lei pen-tru faza a doua de apro vizio -nare cu apă. Prin proiectulope raţional comun România-Ucraina-Moldova, şi primăriaoraşului Corneşti a fost avi za -tă de obţinerea unui grant însumă de 2,5 mln euro în vede -rea rezolvării problemei asi -gu rării centralizate cu apă.

Aparatul preşedintelui de -pu ne eforturi pentru a folosi la

maxim surse de finanţare cîtmai diversificate: din bugetulde stat, din cel raional, din bu -getele locale. Există posibi li -tăţi de finanţare din Regiuneade Dezvoltare Centru, FondulEcologic, Fondul Rutier, FISM;posibilităţile sînt oferite şi dePNUD, de Programul ope ra ţi -onal comun şi, nu în ultimulrînd, de investitorii privaţi, decare ne legăm cea mai marespe ranţă. În acest sens, fac unapel către primării pentru acontribui cu toate pîrghiile ac-cesibile la atragerea inves ti ţi -i lor în teritoriu. Consider călegislaţia actuală îi motiveazădirect pe primari, ca întrep rin -zătorii străini să investească laei în teritoriu. Astfel, primă ri -i lor le revine taxa de ampla sa -re, impozitul pe venit din sala -riu, iar după aprobarea buge-tului pe 2012 – şi impozitul pevenit de 12%. Cred că aceastaar fi o ieşire din situaţia finan -ciară grea în care se află prac-tic toate primăriile din raion.

Semnificativ este că toatesursele financiare planificatede la bugetul de stat şi raionalpentru 2011, pentru 20 de lo -ca lităţi, au fost valorificate.Dar, în paralel cu proiectelepe care le planificăm în pre -zent, a rămas un şir de proiec -te de la fosta conducere, pen -tru care trebuie să identificămsursele de finanţare. Este vor -ba de 5 gazoducte (Buşila-Chi -rileni-Cioropcani - 4,3 mlnlei; Petreşti-Sculeni-Gherman- 5,9 mln lei; Pîrliţa-Corneşti- 12 mln lei; Corneşti-Cor no -va - 24,9 mln lei; Buşila-Ţi -ghi ra - 3,7 mln lei); 2 ape duc- te (Todireşti - 4,9 mln lei, Ag -ronomovca), 2 drumuri (Un -gheni-Măcăreşti-Nisporeni,Ungheni-Rădenii Vechi-Nis-poreni).

Sursele financiare existentenu ne permit de a implementaaceste proiecte, de aceea sîn-tem în identificarea unor sursede alternativă. Spre exemplu,pentru că am fost activi şi amconlucrat eficient cu Agenţiapentru Eficienţă Energetică şiautorităţile publice locale denivelul I, trei primării: Mănoi -leşti, Buciumeni şi Valea Ma -re - au beneficiat de 1 mln 400mii lei pentru conservarea ener -giei în instituţiile şcolare.

Să vorbim de drumuri,şcoli şi instituţii sociale...

Deja a fost aprobat proiec-

tul drumurilor de importanţăregională Chisinau-Ungheni-Sculeni şi Ungheni-RădeniiVechi-Nisporeni - acţiune por -nită în comun cu raionul Nis-poreni, din Fondul Rutier. Spersă identificăm sursa de finan -ţare, pentru 2012, a drumuluiUngheni-Măcăreşti-Nis poreni- proiectul va fi depus la POC.Costul proiectării nu este ief -tin, dar, dacă dorim să obţi -nem această finanţare, trebuiesă fim convingători, iar chel-tuielile – justificate.

În pofida dificultăţiolor, acrizei cu care se confruntă în-treaga ţară, în raionul Unghenistarea drumurilor este la o evi -denţă strictă şi toate sursele alo -cate în acest an au fost valo ri-ficate: Rezina (200000 lei),Medeleni (200000 lei), Cur-toaia (150000 lei), Corneşti(200000 lei), Teşcureni(250000 lei).

Referitor la implemetareaplanului de optimizare a chel-tuielilor din învăţămînt, Con-

siliul raional a elaborat un plande investiţii ce ţine de procu-rarea transportului pentruelevi, reparaţia drumurilor şi ablocurilor alimentare, trans-formarea gimnaziilor în şcoliprimare-grădiniţe, plan ce ur -mează a fi implementat în pe-rioada 2012-2013. Pot cons ta-ta că reforma în domeniuledu caţiei în raionul Ungheniare o abordare logică, avînddrept obiectiv asigurarea fie -că rui elev cu un învăţămînt decalitate. Şcoala în fiecare lo-calitate va exista atîta timp cîtvom avea copii, de aceea sar -cina noastră comună cu pri mă -riile este de a dezvolta sateleşi a le face atractive pentru fa -miliile tinere. În anul curentde studii au fost reorganizatedouă gimnazii (Blindeşti şiMirceşti), iar două instituţiirezidenţiale (şcoala specialăSculeni şi gimnaziul internatdin Ungheni), din lipsă de co -pii, au fost lichidate. În aceas -tă reformă vor fi implicaţi maimulţi actori: Administraţia deStat a Drumurilor, MinisterulFinanţelor, Ministerul Con -strucţiilor ş.a. La moment, pri -măriile au sarcina proiectăriişi perfectării documentaţiei dedeviz conform legislaţiei învigoare.

Nu pot trece cu vederea ob -ţinerea finanţării pentru repa -ra ţia blocului chirurgical de laSpitalul raional şi schimbarea

acoperişului spitalului din or.Corneşti – 3,5 mln lei, prineforturile comune ale Consili -ului raional, conducerii Spi-talului raional şi MinisteruluiSănătăţii. Pînă la sfîrşitul aces -tui an, trebuie să avem bloculchirurgical renovat 100%. Da -că acest scop va fi atins, vomobţine şi dotare cu utilaj per-formant pentru spital. Cu for -ţele proprii am reuşit să iden ti-ficăm, împreună cu spitalul,finanţarea pentru procurareaaparatelor noi pentru respi ra -ţie artificială. Cele vechi chiarpuneau în pericol viaţa paci -en ţilor în timpul operaţiei.

În urma consultărilor cu pri -marii în cadrul atelierelor delucru privind elaborarea Stra -te giei de dezvoltare socio-eco -nomică a raionului Unghenipentru perioada 2012-2020,ne propunem, pentru moder -ni zarea infrastructurii şi medi-ului:

Aprovizionarea cu apă şicanalizare a primăriilor:Un ţeşti, Măcăreşti, Frăsineşti,Floreni (renovare), Gherman(renovare), Mănoileşti, Bu -ciumeni, Morenii Vechi, Flo -ri ţoaia Veche, Boghenii Noi,Măgurele, Condrăteşti, Hîr -ceşti, Sineşti, or. Corneşti, Nă -pădeni, Agronomovca, Teşcu -reni, Bumbăta, Alexeevca,Chirileni, Pîrliţa.

Gazificarea: Sculeni, Re -zi na, Novaia Nicolaevca, Flo -ri ţoaia Nouă, Floriţoaia Ve che,Grozasca, Agronomovca, Ale -xeevca, Chirileni.

Autorizarea şi amenaja -rea unei gunoişti: Mănoi -leşti, Buciumeni, or. Corneşti,s. Corneşti, Pîrliţa.

Elaborarea planului to -pografic/geodezic/proiectu-lui tehnic: Măgurele, Agro no-movca, Bumbăta, Alexeevca.

Elaborarea planului ur-banistic: Unţeşti.

Amenajarea unei fîntînipublice: Măgurele.

Pentru domeniul edu ca ţi -onal, care este unul prioritar,ne propunem să reparămgimnaziile: Unţeşti, Frăsi neşti(acoperişul), Buciumeni (gea-murile - 2011), Boghenii Noi(sala de festivităţi), Condră -teşti (sistemul de încălzire),Drujba (sistemul de încălzire),Sineşti (sistemul de încălzire),Agronomovca, Teşcureni (aco -

perişul), Bumbăta, Pîrliţa (ga -zi ficare).

Reparaţia grădiniţelor:Unţeşti (construcţia unui pavi -lion), Frăsineşti (acoperişul),Floriţoaia Veche (gazificare),Măgurele (blocul), Condră -teşti (acoperişul şi sistemul deîncălzire), s. Corneşti (siste -mul de încălzire şi canalizare),Bumbăta (mărirea capacităţiiprin construcţia anexelor), Ale -xeevca, Chirileni (sistemul deîncălzire), deschiderea grădi -ni ţei în incinta gimnaziuluiAgronomovca, trecerea grădi -niţei Pîrliţa la balanţa primă -riei şi reparaţia ei capitală.

Ce măsuri ia noua condu -cere pentru schimbarea situ -a ţiei în domeniul social?

Sîntem foarte îngrijoraţi demajorarea preţurilor la gazelenaturale şi conştientizăm căaceasta va provoca o reacţie înlanţ în vederea majorării pre -ţurilor la servicii şi produsealimentare. Pentru amortiza -rea acestei lovituri asupra ce -tăţenilor, ne vom strădui săor ganizăm cît mai operativperfectarea actelor necesarepentru obţinerea compensaţieiacordate pentru perioada deiarnă categoriilor de cetăţeniprevăzute de legislaţie. Deasemenea, activează în ritmalert comisia pentru gestio na -

rea fondului de susţinere apăturilor social-vulnerabile.Excludem la maxim birocraţiafuncţionarilor publici în raportcu cetăţenii ce se adreseazăpentru acordarea anumitorservicii. Din ianuarie 2012vom institui Biroul Comun deInformaţii şi Servicii, cu su-portul Ambasadei Suediei şiUN WOMEN care, prin echi -pe le mobile, va acorda servi -cii direct cetăţenilor.

De asemenea ne-am impli-cat în Proiectul finanţat deComisia Europeană şi Agenţiade Dezvoltare a Republicii Ce -he „Suport în utilizarea remi -tenţelor pentru crearea noilorafaceri şi a locurilor de mun -că”. Prin Proiectul „Maximi -za rea impactului migraţiei asup -ra dezvoltării”, vom crea unBirou regional, care va acordasprijin migranţilor - cu supor-tul CIVIS, IASCI şi FundaţiaSoros Moldova.

Iurie Toma, preşedintele raionului Ungheni:

„Ne axăm preponderent pe aspectul economic”

Prin transparenţa pe care vrem s-o creăm,sperăm că vom contribui la consolidarea încrederii cetăţenilor în administraţia publică locală.

Fac un apel către primării pentru a contribui cu toate pîrghiile accesibile la atragereainvestiţiilor în teritoriu

Pot constata că reforma în domeniul educaţiei în raionul Ungheni are o abordarelogică, avînd drept obiectiv asigurarea fiecăruielev cu un învăţămînt de calitate. Şcoala în fiecare localitate va exista atîta timp cît vom avea copii.

5Expresul

Vineri, 25 noiembrie

Preţul mediu de comercializare cu amănuntul a benzinei a crescut, în primele nouă luni ale anului curent, faţă de perioada similară a anului trecut, cu 17,2% (pînă la 15,63 lei), la motorină cu 24,7% (pînă la 14,66 lei), iar la gazul lichefiat cu 15,4% (pînă la 7,5 lei), se arată într-un raport al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE). În perioada vizată, preţurile medii de comercializare cu amănuntul a benzinei au fost modificate de patru ori. (Hotnews.md)

Cultural

Știri expres

Ar fi cîştigat,împreună, 3050 de euro

Două tentative de trecerefrauduloasă a 800 pachete de ţi -gări au fost contracarate la fron-tiera moldo-română. Primul caza avut loc la punctul de trecereSculeni. În urma controluluigrăniceresc-vamal al unui auto-turism „Hyundai”, cu numerede înmatriculare străine, la vo -la nul căruia se afla un cetăţeanromân, a fost depistat un loc spe -cial amenajat (în spaţiul con-structiv al tavanului şi în pragulautoturismului), unde erau as-

cunse o sumedenie de ţigări. În al doilea caz, echipa mix tă

de control la punctul de trecerea frontierei de stat „Ungheni-Cristeşti” a efectuat controlul derigoare în trenul Chişinău-Bu -cu reşti, descoperind, într-un va -gon, ţigări ascunse în... saltele.

Valoarea întregului lot deproduse de tutungerie pe piaţanaţională este de circa 690 euro.Dacă ar fi ajuns pe pieţele dinUE, venitul ar fi fost de... 3050euro. Nu a fost să fie.

În ambele cazuri a fost în-tocmit cîte un proces-verbal, iarţigările au fost reţinute în vede -rea confiscării.

Numără… leii şi proiectele

Fondul Local pentru Tineridin Ungheni a făcut totalurile.Iată rezultatele: 17 luni de ac-tivitate, 255 de tineri voluntariimplicaţi, 35 de proiecte finan -ţa te, ceea ce înseamnă 35 deprobleme din comunitate rezol-vate. În plus – 80000 de lei co -lectaţi de la comunitate. Este unmesaj pe care l-a plasat NataliaRîbcic, coordonator al GrupuluiLocal de Tineri, pe reţeaua desocializare Facebook.com, pe15 noiembrie curent.

De notat că Grupul Local de

Tineri din Ungheni a fost fondatîn luna mai 2010, graţie Proiec-tului “Fondul pentru tineri”, fi -nanţat de Fundaţia Est-Euro pea -nă cu sprijinul Ambasadei Sue di -ei. Acesta întruneşte, la ora ac tu -ală, 13 membri. Cei 80 mii de leiau fost colectaţi doar de volun-tari, a subliniat Natalia Rîbcic.

Atenţie la incendii!Acum o lună, în oraşul Cor -

neşti s-a consumat o tragedie. Amurit, intoxicat cu fum, unbărbat în vîrstă de 39 de ani.Acesta locuia singur şi... îi plă -cea băutura. În acea seară de 19octombrie, a adormit cu ţigara

în gură. O notă informativă aDirecţiei situaţii excepţionaleUngheni menţionează sec: de-cesul a survenit din cauza im -prudenţei. De la 1 octombrie pî -nă în prezent, în raionul Ungheniau fost înregistrate 11 incendii,cauzele fiind diferite: intenţi o -nat – 5; jocul copiilor cu focul– 2; încălcarea regulilor deapărare împotriva incendiilor laexploatarea sobei de încălzit –1; imprudenţa cu fumatul – 1.

Odată cu stabilirea frigului,pericolul incendiilor devine şimai mare, susţin specialiştii. Deaceea Direcţia situaţii excep ţi o -nale reaminteşte cetăţenilor ca -

re utilizează sobe sau aparateelectrice pentru încălzirea lo -cuinţelor să asigure respectareamăsurilor de prevenire a in-cendiilor: să verifice, să curăţeşi să repare, dacă e cazul, co -şurile de fum; să folosească doarmaterial combustibil destinatsobei şi să evite supraîncărcareaei; să nu lase în apropiereasobei sau pe ea materiale com-bustibile; să nu lase soba aprin -să dacă părăsesc locuinţa saumerg la culcare. În cazul apa -ratelor şi mijloacelor de încăl -zire electrice, verificaţi să nu fiedefecte; nu le lăsaţi în priză,dacă plecaţi de acasă.

În ajutor fermierilor: cum săfaci o afacere din pomicultură

Înființarea unei plantații pomicole, precum și aplicarea irigăriiprin picurare în livezi sînt teme actuale pentru agricultori, căcianume toamna este sezonul indicat pentru lucrările respective. La11 noiembrie, cei interesaţi au avut ocazia să afle cît mai multeinformaţii utile la acest subiect în cadrul unui seminar teoretico-practic, desfășurat de Agenția de Consultanță și Școlarizare înAgricultură (ACSA) din Ungheni.

”Scopul nostru este de a-i ajuta pe fermieri, oferindu-le infor ma -ții noi, de calitate”, a subliniat Petru Vizitiu, coordonator de pro iectACSA, Ungheni. Tocmai de aceea, la seminarul din 11 noiembrieau fost invitaţi doi experţi: Ion Grosu, doctor în științe agricole, şiIlie Gherciuc, consultant specializat în domeniul irigării.

Deși este o investiție în timp, iar rezultatele pot apărea numai pes -te cîţiva ani, totuşi este rentabil să pornești o afacere în pomi cul tu -ră, a subliniat Ion Grosu. Pentru aceasta, potrivit dînsului, e nevoiede o planificare şi calcule exacte. E necesară şi respectarea custrictețe a condițiilor de întreținere a livezii atît la etapa de fondarecît și la primele rodiri. „În condițiile actuale, nu se mai pot înființaplantații de pomi fructiferi la întîmplare, fără a consulta un specia -list sau a aplica o tehnologie corespunzătoare”, a mai spus expertul.

La fel de importante și utile au fost sfaturile oferite şi de cel de-aldoilea expert, Ilie Gherciuc. Dînsul a argumentat cu lux de amă nun -te necesitatea și rolul unui sistem de irigare în dezvoltarea durabilăa agriculturii, a descris mai multe modele de irigare, care se prac -tică la noi în țară și efectul acestora asupra plantațiilor pomicole.

După teorie a urmat şi partea practică, ce a avul loc la plantațiapomicolă a lui Pavel Rusu din Sculeni. Acolo, fermierii au pututvedea pe viu un sistem de irigare prin picurare, care a fost instalatchiar recent în livada tînără de păr și piersic. De notat că Pavel Ru -su a cîștigat un grant de la proiectul RISP, prin intermediul ACSA,în valoare de 20 mii de lei. Graţie acestor bani, a reuşit să-şi procu-rare sistemul de irigare prin picurare. ”Este primul ajutor financiarde care am beneficiat de cînd muncesc la pămînt. Cu acești baniam reușit să instalez sistemul de irigare pe o porțiune de șapte hade plantație pomicolă”, a făcut o remarcă fermierul de la Sculeni.

Pavel Rusu are, la ora actuală, 12 hectare de livadă și preco ni -zează să planteze încă 13 hectare de pruni. Dînsul şi-a împărtășitexperienţa privind tehnicile de îngrijire și întreținere a livezii,arătîndu-se ferm convins că acest gen de afacere merită a fi extinsîn raion.

Seminarul respectiv a fost organizat cu susținerea financiarăACSA. (Ina Landa)

„Acest Birou are un efectfoarte mare, deoarece, atuncicînd echipele mobile de spe ci a -liști se deplasează în teritoriu,un număr considerabil de cetă -țeni își pot rezolva probemelepe loc”, a ținut să menționezeIon Munteanu, vicepreședinteleraionului Nisporeni, după carea mai adăugat: „Biroul este me -nit să răspundă nevoilor popu -lației rurale și suburbane”.

Pe 8 noiembrie, la Nisporenis-a deplasat o echipă de presta-tori de servicii şi de funcţionaripublici din Călăraşi, pentru alua cunoştinţă de experienţa co -legilor lor. Galina Brînzilă, mo -deratoarea acelei întruniri, a ex -plicat cu lux de amănunte în ceconstă activitatea unui astfel debirou: „Cîte un specialist de lasubdiviziunile raionale şi ser-viciile disconcentrate în terito-riu: Secția Economie, Secţia Ag -ricultură, Secţia Asistență Soci -a lă și Protecție a Familiei, Agen -ția Teritorială de Ocupare a For -

ței de Muncă, Oficiul TeritorialCadastral, Inspecția Muncii,Ca sa Teritorială de AsigurăriSociale, ACSA și InspectoratulFiscal de Stat, formează, o datăpe săptămînă, o echipă care luc -rează în comun și prestează ser-vicii beneficiarilor din raion”.Astfel, omul nu mai este nevoitsă alerge dintr-o parte în alta,pentru a-şi rezolva problema.

”Este o experiență utilă, pecare sîntem dispuşi să o îm păr -tăşim oricui”, a subliniat Ghe -nadie Verdeș, vicepreședinte alraionului Nisporeni.

Crearea Biroului Comun deInformații și Servicii a fost po -s ibilă, grație Programului ”Abi -li tarea economică a femeilorprin creșterea oportunităților deangajare în cîmpul muncii înRepublica Moldova”, implemen -tat de către UN Women în co muncu Ministerul Muncii, ProtecțieiSociale și Familiei și MinisterulEconomiei, cu susținerea finan -ciară a Guvernului Suediei.

În anul 2010, pentru imple-mentarea proiectului respectiv,au fost selectate patru raioane-pi lot: Nisporeni, Sîngerei, Tele -nești și Cantemir. ”Ideea de ba zăa acestui birou este să contri buiela facilitarea și îmbunătățireaserviciilor prestate cetățenilor”,a accentuat Lilian Danilov, co-ordonator de proiect.

La începutul anului 2012, șila Ungheni va fi deschis un Bi -rou Comun de Informații și Ser-vicii. Declarația îi aparține vi -ce președintelui raionului, IuliaPancu. Dînsa a menţionat că de -ja a fost stabilită și locația aces-tuia. Pentru amenajarea Biro u-lui vor fi alocaţi 2400 de dolari,bani prevăzuți de același pro -iect, implementat acum jumă -

tate de an la Nisporeni.”Sper că acest birou va fun cți -

ona bine şi la Ungheni”, a spusIulia Pancu, menţionînd, totoda -tă, că vor fi implicate 11 structurişi servicii din diferite domenii.

Grupul de lucru de la Unghenia avut ocazia să ia cunoștință deactivitatea Biroului de Infor ma -ții și Securitate din Sîngerei, lasolicitarea colegilor de acolo.”Imediat după această vizită,ne-am exprimat disponibilitateade a replica proiectul respectivși la Ungheni”, a adăugat IuliaPancu, exprimîndu-şi încrede -rea că Biroul de Informații șiSecuritate va fi valorificat lamaxim, iar beneficiarii acestuiavor fi deserviți la cel mai înaltnivel. (Ina Landa)

Începînd cu primăvara curentă, în fiecare zi de joi, între orele 9.00 şi 12.00, în clădirea Consiliului raionalNisporeni își desfășoară activitatea Biroul Comun de Informații și Servicii. Este ceva nou atît pentru Nisporeni, cît şi pentru întreaga republică.

Biroul Comun de Informații și Servicii: la Nisporeni – realitate, la Ungheni – în perspectivă

În fotografie: o secvenţă de la întrunirea de la Nisporeni

Ce înseamnă diabet? Diabetul se caracterizează

printr-o creştere anormală a ni -ve lului zahărului în sînge. Aceas -tă anomalie este consecinţa uneiinsuficiente sau proaste utilizăria insulinei, un hormon produsde pancreas, care reglează canti -tatea de zahăr stocată în celule.

Se cunosc două feluri de di-abet.

Diabetul de tip 1Este o maladie a sistemului

imunitar care distruge anumitecelule din pancreas ce secretăinsulina. Ca urmare, pancreasulnu mai este capabil să asiguresingur insulina. Acest tip de di-abet se dezvoltă, mai ales, încopilărie şi la tineri.

Diabetul de tip 2 Se manifestă, în general, du -

pă vîrsta de 40 de ani, persoa -nele supraponderale (cu o greu-tate excesivă) fiind cel mai ade -sea afectate. Acumularea de gră -sime în organe provoacă o re -zis tenţă la insulină, în ciudafaptului că pancreasul produceo cantitate suficientă de insu li -nă. Astfel, celulele sînt rezisten -te la efectele ei, organismul ne -cesitînd o cantitate mai ridicatăde insulină pentru a-şi îndeplinifuncţiile specifice.

Obezitatea este, într-adevăro problemă globală de sănătate,cu un impact negativ asupra spe -ranţei de viaţă şi a calităţii aces-teia. Datele Organizaţiei Mon - diale a Sănătăţii (OMS) arată căcirca 10% din bărbaţi şi 20%din femei suferă de obezitate,procentul supraponderalilor ap -ropiindu-se de 50%. Aceste per-soane trebuie să se afle în aten -ţia medicului de familie, care lepoate oferi sfaturi cu privire la

o alimentaţie corectă şi un modsănătos de viaţă şi care poatede pista precoce apariţia prime -lor complicaţii ale obezităţii, tri -miţînd pacientul către o evalua -re de specialitate.

Sîntem tot mai sedentari, nesupraalimentăm, consumămabu ziv dulciuri şi grăsimi, res -pi răm un aer tot mai poluat, iarstresul a devenit parte integran -tă din vieţile noastre. Toateacestea ne predispun la diabet,o boală cronică, nevindecabilă,cu complicaţii extrem de se-vere.

Deci, profilaxia ar fi cea maibună soluţie. Diabetul nu este oglumă. În prezent, la fiecare 10secunde în lume moare un omdin cauza diabetului zaharat.Conform pronosticului OMS,în anul 2020, numărul bolnavi -lor cu diabet va atinge cifra de340 milioane.

Diabetul zaharat, în special cel de tip 2, bazat pe obezi-tate, creşte exploziv în întreaga lume, stîrnind o îngrijo-rare crescîndă a specialiştilor. Complicaţiile dramaticeale bolii, costurile, nenumăratele dificultăţi pe planmedico-social fac ca problema diabetului să fie destringentă actualitate pentru întreaga societate umană.

Cu prilejul Zilei internaţionale a diabetului (14 noiem-brie), vine cu o informaţie privind această boală, Anas-tasia BABIUC, medic endocrinolog la Spitalul raionalUngheni.

Diabetul nu este o glumă

În atenţia consilierilor raionaliPe data de 24 noiembrie 2011, ora 10.10, în sala de şedinţe a Consiliului rai -onal Ungheni (str. Naţională 11), se convoacă şedinţa ordinară a ConsiliuluiRaional Ungheni cu următoarea ordine de zi:1.Cu privire la execuţia bugetului raional pentru 9 luni ale anului 2011;2. Cu privire la aprobarea bugetului raional pentru anul 2012 în prima lectură.

6ExpresulVineri, 25 noiembrie

În anul 2012, dar mai ales în 2013, problemele nesoluţionate ar putea conduce la agravarea situaţiei din R. Moldova. E posibilă o repetare a evenimentelor din primăvara anului 2009, consideră astrologul Andrei Reazanţev, conducător al Centrului de investigaţii în domeniul posibilităţilor omului „Astron” din Bişkek, Kîrgîzstan. Fără a face alianţă cu vreun partid, comuniştii nu vor putea însă reveni la putere. (Info-prim.md)

Fragmentarium

Este maistru silvic la pepi ni -era din satul Şişcani al Ocoluluisilvic din Nisporeni. De 25 de animunceşte în acest domeniu şi îiplace ceea ce face. Nu a regretatniciodată de alegerea făcută. Sus -ţine că, tînăr fiind, şi-a ales pro-fesia care i-a plăcut cel mai mult.

Este vorba de Grigore Brîn zi -lă. Săptămîna trecută, la 16 no -iem brie, preşedintele interimar alRepublicii Moldova, Marian Lu -pu, i-a înmînat medalia „Meritulcivic”, pentru merite în gestio na -rea durabilă a pădurilor, pentrucontribuţia la extinderea supra fe -ţelor acoperite cu vegetaţie fo res -tieră şi înalt profesionalism. Esteo medalie pe care a meritat-o,căci s-a dedicat profesiei la maxi -mum. Totdeauna s-a străduit săfacă faţă responsabilităţilor şi săcontribuie la dezvoltarea dome-niului în care activează.

Este mîndru de ceea ce a reali -zat în viaţa sa, este mîndru de ser-viciul pe care îl are, este mîndrude familia sa, de soţie şi cei patrucopii ai săi. Este mîndru pentru căunul dintre feciorii săi a decissă-i calce pe urme. În curînd, i seva alătura, iar tata e nerăbdătorsă-i împărtăşescă din experienţape care a acumulat-o zi de zi, ande an, timp de un sfert de secol.

Consideraţi că sînteţi un omrealizat?

Da, pentru că am o profesie pe

care mi-am dorit-o, am o familiefrumoasă, iar scopurile pe care mile-am pus pînă acum le-am atins.

Care sînt principiile dumnea -voastră de viaţă?

Să fiu un om cumsecade, săfac bine pentru cei din jur şi săcreez doar lucruri bune, să-i ajutpe cei care cer ajutorul şi să dauun sfat celor care mi-l cer - sîntunele dintre principiile mele.

Principalele momente din via -ţă care v-au făcut să fiţi ceea cesînteţi.

Fiecare moment din anii încare am lucrat în Ocolul silvic, eimportant, căci 90% din viaţa meaam dedicat-o serviciului. M-amstrăduit în permanenţă să fac faţăcu bine obligaţiilor, cerinţelor şirespon sa bilităţilor pe care le-amavut. Ceea ce sînt, datorez munciimele de zi cu zi şi devotamentu-lui.

Cu ce se mîndreşte GrigoreBrînzilă?

Mă mîndresc cu tot ceea ceam, cu familia mea, cu prietenii,cu serviciul. Mă mîndresc cu rea -li zările mele, atît profesionale, cîtşi personale.

Ce calităţi ar trebui să aibă unom ca să fie prietenul dumnea -voastră?

Să fie cinstit, credincios luiDum nezeu şi Bibliei, omenos, săfacă doar lucruri bune.

Ocupaţia dumneavoastră pre -ferată?

În afară de munca mea zilni -că, îmi place albinăritul. Am 40de familii de albini şi la sezon,sîm băta şi duminica, mă odih-nesc îngrijind de ele.

Visul dumneavoastră de feri-cire?

Cel mai mult îmi doresc ca fa-milia mea şi cei apropiaţi să-mifie sănătoşi şi fericiţi. Iar dacă eisînt fericiţi, atunci şi eu mă simtfericit.

Starea de spirit actuală.Mă consider un om împlinit.

Mereu sînt optimist şi, datorităoptimismului, mi-am atins obiec-tivele propuse. Tot datorită opti-mismlui voi obţine noi realizări.Sînt Săgetător după semnul zodi-acal, ceea ce înseamnă că îmi voiatinge ţelurile cu orice preţ.

Cine au fost cei care v-aumarcat caracterul şi viitorul?

Soţia, în primul rînd. Ea estealături de mine de aproape 25 deani, ea a fost martora tuturorrealizărilor şi eşecurilor mele. Înanumite situaţii, mi-au marcat vi-itorul şi prietenii mei.

Deviza dumneavoastră.De fapt, eu mă conduc de ceea

ce este scris în Biblie: să facembine, să deschidem cînd ni se ba -te, să vorbim cînd sîntem între -baţi. (Natalia Chiosa)

Doamnă cu vîrsta cuprinsăîntre 45 şi 55 de ani, custudii superioare şi un nivelînalt de cultură; flexibilă,cu experiență de lider şicalități morale deosebite.Cam aşa ar trebui să arateun primar-femeie, potrivitparticipantelor la masarotundă “Implicarea fe-meilor în procesul de-cizional la nivel local”,organizată la Pîrliţa,Ungheni, pe data de 16noiembrie curent.

De notat că satul Pîrliţa nu aavut niciodată o femeie primar,iar numărul consilierilor-femeia fost totdeauna nesemnificativ.De ce? Cele 32 de participantela masa rotundă au găsit şi răs -

punsul: pentru că mai există pre -judecăți în ceea ce priveşte rolulfemeii în societate, pentru căsen timentul de invidie e încăfoarte puternic la moldoveni,pentru că lipseşte solidaritateafeminină, iar încrederea într-ofemeie lider e foarte mică.

Organizarea și desfășurareaacestei întruniri a fost o sarcinăa membrelor Clubului “Fii șitu”, pe care ele au îndeplinit-ocu brio. Organizatoarele şi-aupropus să convingă cît mai mul -tă lume despre necesitatea im -plicării în procesul decizional afemeilor. Nu întîmplător, mot -to-ul mesei rotunde a fost: “Tuesti un membru deplin al so ci e -tații și dreptul la luarea decizieiîţi aparţine!”. Pentru a fi mai

convingătoare, au vorbit despreistoriile de succes ale unor doam -ne din localitate. Sînt puţine,dar relevante.

În continuare, femeile din Pîr -liţa îşi propun crearea unei orga -nizații a lor pentru a identificamai uşor potențiali lideri-femei,promovarea imaginii fe meilor,astfel ca în scurt timp Pîrliţa săaibă un număr confortabil defemei în consiliul locali şi – dece nu? – un pri mar-femeie.

Acţiunea respectivă a avutloc în cadrul Proiectului “Fii şitu”, implementat cu sprijinul fi-nanciar al Fundatiei Soros-Mol -dova (FSM) si al Agentiei Sue -deze de Dezvoltare si Coope -rare Internationala (Sida). (Lu -cia Bacalu)

Un sfert de secol dedicat îngrijirii pădurilor. Eforturile nu au fost zădarnice

Femeile din Pîrliţa vor să iasă în prim-plan

Îmbrăcaţi în haine de sărbă -toa re, copiii l-au aşteptat cu multdrag şi cu mare nerăbdare pescriitor. Aceştia au învăţat pe derost une le din poeziile dînsu-lui, dar i-au pregătit şi multeîntre bări. „Cum se scriu căr ţi -le?”, „Care a fost ul tima trăsnaiepe ca re aţi făcut-o?”, „Din ce văin spiraţi?”, „La ce vîrstă aţiscris prima poezie?” – sînt doarcîte va dintre între bă ri le care i-aufost adresate.

„Am văzut că elevii din acestgimnaziu sînt harnici, frumoşişi cunosc poezia”, a remarcatscriitorul Alexandru Plăcintă.Ecaterina Enache, profesoarăde limbă şi literatură română,a ţinut să accentueze, la rîndulei, că de foarte şi foarte mulţiani – de pe vremea cînd era şiea ele vă - nu a mai păşit pragulgimnaziului nici un scriitor.„Ştiu că mulţi dintre elevi îşi

vor achi ziţiona azi prima lorcarte în bib lioteca personală,iar peste ani aceasta va rămîneca o lumi nă pentru ei”, a sub-liniat profesoara, dorindu-lecopiilor să fie oameni cu carteşi cu multe cărţi.

„Azi ne-am convins încă odată că publicul îl cunoaşte peAlexandru Plăcintă şi cuvîntullui ajunge la inima copilului,

ceea ce bucură foarte mult”, amenţionat şi Galina Gheor ghi -ţă, director adjunct la Direcţiaîn vă ţămînt, tineret şi sport Un -gheni. „Ceea ce scrieţi dumnea -voastră nu este altceva decît ochemare la prietenie, iar copiiiau descoperit această prietenieîn operele dumneavoastră”, amai adăugat dînsa.

La final, elevii au făcut coa - dă la masa scriitorului, dorindsă-şi achiziţioneze cîte o carte,dar şi să obţină cîte un auto-graf. Reamintim că AlexandruPlă cintă este originar din satulSemeni, raionul Ungheni. (Na -ta lia Chiosa)

„Ceva s-a întîmplat...” la gimnaziul din Rădenii Vechi

10 întrebări pentru oameni de nota 10

Natalia Chiosa

Era o zi frumoasă de vară cînd cei doi tineris-au văzut pentru prima dată altfel, o zi cînd înochii lor a sclipit dragostea. Chiar dacă erau dinacelaşi sat şi se întîlneau destul de des pe stradă,anume în acea zi Cupidon le-a străpuns inimileadînc cu săgeata. De atunci, nu şi-au mai datdrumul la mîini, ochii nu au mai privit în altepărţi, iar buzele lor mereu şopteau doar cuvintefrumoase.

Formau o pereche minunată, Elena - fiică depedagogi, Dumitru – un băiat simplu, din fami -lie de ţărani. Originea socială însă nu a fost unimpediment pentru ei. Nimeni nu s-a opus rela -ţi ei lor. Erau frumoşi, tineri, veseli şi îndrăgos -tiţi, ceea ce le dădea un farmec aparte. Cîndmergeau pe stradă, toată lumea întorcea priviri -le după ei. În urma lor se auzeau doar şoapte deadmiraţie.

Anii treceau, iar dragostea lor nu se stingea.Dimpotrivă, creştea. Lumea era a lor şi nu le păsade nimic. S-au scurs zile, luni, iar ei erau tot maiconvinşi că dragostea lor este una adevărată, sin -ceră, bazată pe adevăr. A sosit şi clipa cea mare,ziua în care şi-au unit destinele, aşa cum credeauei atunci, pe vecie, cînd şi-au jurat iubire veşnică,pînă cînd moartea îi vor despărţi.

Dragostea lor s-a dovedit a fi şi mai puter ni -că atunci cînd s-a născut băieţelul lor. Era leittaică-său. Dumitru era în culmea fericirii, se lă -uda pe unde apuca că are un fecior. L-au botezatcu acelaşi nume. Tatăl nu se despărţea nici pen-tru o clipă de băiatul lui. „La un moment dat,chiar am început să fiu un pic geloasă că soţulmeu îi acorda mai multă atenţie copilului decîtmie”, povesteşte Elena. Face o pauză, trage aerîn piept şi continuă: „Dar tot eu mă alinam cugîndul şi îi mulţumeam lui Dumnezeu că am unsoţ bun şi copilul meu are un tată minunat”.

Zilele treceau repede, anii se scurgeau fărăregrete. Dumitraş creştea şi aducea tot mai marebucurie şi lumină în casa şi în sufletul lor. Auînceput să-şi construiască şi o casă, propria lorcasă. Se gîndeau, în acelaşi timp, să-i mai aducălui Dumitraş o surioară sau un frăţior, ca să aibăcu cine să se joace. Şi-au planificat viaţa, şi-auplanificat viitorul, şi-au pus mari speranţe în

ziua de mîine şi în Dumnezeu. Dar... nu întot-deauna socoteala de acasă se potriveşte cu ceadin tîrg, vorba ceea. Totul a fost bine şi frumospînă la un moment.

Am uitat să menţionez că Dumitru era şofer.Într-o seară de vară, venise el acasă de la mun că,obosit. A oprit maşina în faţa porţii, a coborît şi,tocmai atunci, a dat peste un vecin. Cum să nustai un pic de vorbă cu vecinul, chiar dacă eştiobosit? A venit şi Dumitraş la sfat, căci era şi elun bărbat adevărat, împlinise deja trei anişori.L-a luat taică-său în braţe şi au urcat în maşinăca să-l mai înveţe cîte ceva pe moştenitorul lui.A urcat şi vecinul, au stat de vorbă mult timp.

Afară înserase de-a binelea. Elena nu a mairezistat şi a ieşit cam supărată la poartă. Băr ba -tul ei i-a zis că mai stă un pic de vorbă şi vine.Femeia şi-a luat copilul, chipurile să-l culce.„Parcă simţeam că ceva se va întîmpla. Băiatulnu vroia să meargă, aşa că l-am luat mai multcu forţa”, îşi aminteşte Elena, cu lacrimi în ochi.Numai a reuşit să intre în ogradă, cu copilul înbraţe, că şi a auzit o bubuitură puternică. A în-tors speriată capul şi a înmărmurit. Un camiona tamponat maşina în care se afla Dumitru.Acesta a murit pe loc.

Într-o singură clipă, totul a luat sfîrşit: şi dra -gostea lor, şi viaţa fericită, şi planurile de viitor.Mulţi ani a plîns Elena după soţul ei drag. Şiîncă mai plînge, dar să nu o vadă nimeni. Tîn -jeş te şi acum după fericirea de atunci.

Peste ani s-a recăsătorit, sperînd că Dumitraşva avea un tată. Nu a fost să fie. Elena nu a avutparte nici măcar de o fărîmitură din fericirea pecare a avut-o cu Dumitru, iar acel bărbat a fostun adevărat străin pentru Dumitraş.

Nu întotdeauna socoteala de acasă se potriveşte cu cea din tîrg

Viaţa de lîngă noi

A avut loc o întîlnire frumoasă şi neobişnuită, un eveni-ment inedit şi aproape în premieră. Cu adevărat, cevas-a întîmplat la Rădenii Vechi. „Ceva s-a întîmplat...” -a fost şi prima poezie, căreia i-a dat citire scriitorulAlexandru Plăcintă, care a venit, pe 8 noiembrie cu -rent, la o întîlnire cu elevii Gimnaziului din Rădenii Vechi.

7Expresul

Vineri, 25 noiembrie

Citatul săptămîniiEste de o mie de ori mai bine să fii optimist şi să te înşeli, decît să fii pesimist şi să ai dreptate. Jack Penn

Programe TVPublicitate

Luni 11.05 „На войне как на войне”. Film (РТР„Планета”)17.15 „Sare şi piper” (Jurnal TV)21.30 „Неудержимые”. Film (СТС)

Marţi21.00 „Мисс конгениальность-2: Пре-красна и опасна”. Film (ТНТ)19.45 „Leacuri pentru neamuri” (Jurnal TV)21.30 „Мальчишник в Лас-Вегасе”. Film(СТС)

Miercuri21.00 „Замерзшая из Майами”. Film (ТНТ)21.30 „Fabrika” (Publika)21.30 „Юленька”. Film (СТС)

Joi11.05 „Какая у вас улыбка”. Film (РТР „Пла-нета”)21.00 „Вид сверху лучше”. Film (ТНТ)21.30 „Репликант”. Film (СТС)

Vineri16.35 „Scrisorile lui Buraga”. Divertisment(Jurnal TV)20.30 „Рэмбо-3”. Film (СТС)21.00 „O dată-n viaţă” (TVR 1)

Sîmbătă18.00 „Viaţa merge mai departe”. Emisiune(Jurnal TV)21.00 „ÎnTrecerea anilor” (TVR 1)22.00 „Рыцари неба”. Film (СТС).

Duminică20.00 „Интервью с вампиром”. Film (ТНТ)21.00 „Любовь-морковь”. Film (СТС)21.15 „Ora de ras” (Jurnal TV).

VĂ RECOMANDĂM LA TV!

Stimaţi lucrători din agricultură şi industria prelucrătoare,Ziua profesională a agricultorului este un act de închei e - re a fiecărui an agricol, ce permite să uitaţi, pentru o cli -pă, de grijile pamîntului, să împărtăşiţi opiniile desprerealizări şi eşecuri, oportunităţi şi bariere întîlnite în aceas -tă perioadă, prognoze şi planuri trasate pentru viitor şisă trăiţi sentimentul, de moment, al misiunii împlinite.Cu toate acestea, în pofida impedimentelor şi situaţiilortensionante la care este supus periodic sectorul agrar,acţiunile prompte, politicile echilibrate, suportul reci-proc şi eforturile conjugate, au demonstrat că, încomun, putem depăşi orice bariere şi inconvenienţe,întru dezvoltarea stabilă şi durabilă a sectorului. Astfel, exprimînd profund respect şi gratitudine pentrumunca şi profesionalismul dumneavoastră, permite -ţi-mi ca, în numele meu şi al Consiliului raional, să vă ex-prim sincere şi cordiale felicitări cu ocazia Zilei profe si-onale, să vă mulţumesc pentru munca pe care o des fă -şuraţi cu devotament şi perseverenţă, să vă doresc tu-turor multă sănătate, pace în suflet şi în familiile dum -neavoastră, împliniri şi optimism, mulţi ani rodnici, bel -şug si prosperare!

Cu profund respect, Iurie TOMA,

preşedintele raionului Ungheni

Consiliul Asociaţiei Producătorilor Agricoli „Uncalnis”

felicită toţi producătorii agricoli cu ocazia sărbătoriipro fesională – Ziua lucrătorului din agricultură şi in-dustria prelucrătoare.Vă dorim viaţă liniştită, recolte bogate, venituri sporiteşi speranţe mari pentru viitor!

I.M. “Focus-Sat”

SRLsolicită colaborare în bază de con-tract cu persoane fizice sau juridice în domeniul distribuirii și instalării antenelor satelit în toate regiunile Republicii Moldova.

Tel.: 022/860 193; 068277003, email: instalari@focussat.md

Firma

2011 - 2012

Tel.: (0264)2-40-54

Stimaţi lucrători din agricultură şi industria prelucrătoare,Cu prilejul Zilei lucrătorului din agricultură şi industriaprelucrătoare, în numele Consiliului raional Nisporeni şial meu personal, vă adresez urări de sănătate, succes şibelşug în activitatea nobilă pe care o desfăşuraţi. Suc-cesele obţinute în anul acesta, care a fost mai puţin fa-vorabil agriculturii, sînt rodul muncii, vocaţiei şi voinţeidumneavoastră.Sectorul agroalimentar a fost şi rămîne una din ramuriledominante ale economiei naţionale, care determină înmare măsură bunăstarea ţării.Omagiind munca şi profesionalismul dumenavoastră,adresăm cuvinte de recunoştinţă tuturor celor care îşiaduc aportul la dezvoltarea agriculturii şi industriei ali-mentare.Conducerea raionului şi Consiliul raional Nisporeni vadepune eforturi sporite ca munca dumnnevoastră neo -bo sită să fie răsplătită după merit, încît ea să vă aducăbunăstare, precum şi cît mai multe clipe de bucurie. Sîn-tem siguri că şi pe viitor veţi da dovadă de energie şipro fesionalism spre binele societăţii şi rezolvarea cusuc ces a problemelor complexe ale ramurii.

Cu respect, Vasile Bîtca,

preşedintele raionului Nisporeni

Luni, 28 noiembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 23.00 Ştiri 6.15 Baştina 7.10, 8.15Bună dimineaţa! 9.10, 21.25 “DORA”10.00, 18.30 “A DOUA ŞANSĂ” 10.30Reporterul de gardă 11.00 Bună seara!12.00 Vedete la bis 13.10 Săptămînasportivă 13.40 Cultura azi 14.25 Docu-mentar 15.25 La noi în sat 16.05 Maga-zinul copiilor 16.35 Magazinele UEFA17.15 Cunoaşte şi descoperă 17.50Petalo romano 18.00 Sub acelaşi cer19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară19.55 Moldova în direct 22.15 Dor22.45 Descoperă Moldova 23.15“LEGĂTURI INVIZIBILE”.

Marţi, 29 noiembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 23.00 Ştiri 6.15 Petalo romano7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 21.25“DORA” 10.00, 18.30 “A DOUAŞANSĂ” 10.30 Accente economice11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00Magazinele UEFA 12.25 La datorie12.45, 17.40 Respiro 13.10 Fotbal. Ca-pionatul RM. FC Dacia – FC Iskra StalRîbniţa 14.55 Cunoaşte şi descoperă15.20 “LEGĂTURI INVIZIBILE”17.15 Documentar pentru copii 18.00Găgăz ogea 19.00 Mesager 19.40Povestea de seară 19.55 Moldova în di-rect 22.10 Cultura azi 23.15 “LEONE”.

Miercuri, 30 noiembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 23.00 Ştiri 6.10 Găgăuz ogea6.40, 17.40 Respiro 7.10, 8.15 Bunădimineaţa! 9.10, 21.25 “DORA” 10.00,18.30 “A DOUA ŞANSĂ” 10.30

Ştiinţă şi inovare 11.00, 19.55Moldova în direct 12.00 Baştina 12.45ENTER 13.10, 17.15 Documentar13.35 Petalo romano 14.15 CuvinteleCredinţei 15.00 “LEONE” 16.30 Isto-rie şi Victorie. Ştii şi cîştigi 18.00 Svi-tanok 19.00 Mesager 19.40 Povesteade seară 19.55 Moldova în direct 22.15Festivalul – concurs internaţional demuzică uşoară “Două inimi gemene”.Gala laureaţilor.

Joi, 1 decembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 23.00 Ştiri 6.10 Svitanok 6.40Respiro 7.10, 8.15 Bună dimineaţa!9.10, 21.25 “DORA” 10.00 “A DOUAŞANSĂ” 10.30 Natura în obiectiv11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00O seară în familie 13.10 Documentar13.35 Găgăuz ogea 14.10 Moldoveniide pretutindeni 14.40 “MEŞTERULMANOLE” 16.10 Erudit cafe 17.15Vector european 17.45 Stop discrim-inarea 18.00, 23.15 SocietateaRomână de Radiodifuziune lanseazăoficial Radio România – Chişinău înRM 19.00 Mesager 19.40 Povestea deseară 20.50 Super-loto 5 din 35 22.10Reporterul de gardă 22.35 Un sfert devorbă cu Ilona Spătaru.

Vineri, 2 decembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 23.00 Ştiri 6.15 CuvinteleCredinţei 7.10, 8.15 Bună dimineaţa!9.10, 21.25 “DORA” 10.00, 13.10,14.30, 17.15 Documentar 11.00Moldova 11.55 Evantai folcloric 12.40Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru 14.00Svitanok 15.30 “Viitorul începe în fam-

ilie” 16.00 Din fondul TV Moldova 116.30 Vector European 17.45 Respiro18.00 Accente economice 18.30 “ADOUA ŞANSĂ” 19.00 Mesager 19.40Povestea de seară 19.55 Bună seara!22.10 Fii tînăr! 23.15 “LEONE”.

Sîmbătă, 3 decembrieTVM6.00, 17.00, 21.00, 23.15 Ştiri 6.10Cinemateca universală 6.30 “LEONE”8.05 Vedete la bis 9.10, 11.05, 14.45,15.10, 16.00 Documentar 10.00Abraziv 10.30 Ghidul sănătăţii tale11.35 Focus 12.00 Acasă la DumitruMatcovschi 12.20 Fii tînăr! 13.05“ARMĂSARUL SĂLBATIC” 14.40Medalion muzical 16.30 La Mulţi Ani!17.15 Campionatul RM la fotbal însală 17.55 ENTER 18.00 Erudit cafe19.00 Mesager 19.35 Povestea de seară19.50 O seară în familie 21.25 JuniorEurovision Song Contest. Finala 23.30Trupa “Zdob şi Zdub”. Recital.

Duminică, 4 decembrieTVM6.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ştiri 6.10Cinemateca universală 6.25, 13.10Documentar 7.15 Cuvintele Credinţei8.00 Templul muzicii 8.40 ENTER9.00 Domnului să ne rugăm 10.00Ring star 11.00 Istorie şi Victorie11.30 La datorie 12.00 Portrete întimp 12.30 Natura în obiectiv 13.00Respiro 14.00 Baştina 14.00 Baştina14.45 “VINCENT ŞI EU” 16.30 Lamulţi ani! 17.15 Cultura azi 18.00 Lanoi în sat 18.40 Descoperă Moldova19.00 Mesager 19.35 Povestea de seară19.50 Vedete la bis 21.25 Săptămînasportivă 22.00, 23.15 “ARMĂSARULSĂLBATIC”.

UtilUn sfat pe săptămînăPentru a scoate petele de fructe de pe haine, se aplică pe pată sare de lămîie, se lasă să acţioneze 30 de minute, după care se clăteşte cu apă rece.

8ExpresulVineri, 25 noiembrie

BerbecUn mic moment de depresie vă va întuneca începutul săptă mî -

nii: vă veţi simţi neglijaţi şi vă veţi închide în sine. Va trece repede,e doar o manifestare a stresului şi a oboselii.

TaurAsocierea cu nişte persoane nu prea bine văzute v-ar putea

aduce unele probleme de imagine. Aspectul social în general estevulnerabil în această perioadă.

GemeniVeşti nu prea bune pentru cei îndrăgostiţi. Ar fi mai bine să vă

concentraţi pe carieră. La serviciu, veţi accepta nişte sarcini carenu vă plac. Banii nu se duc chiar pe cele mai folositoare lucruri.

RacTotul vă merge la maxim. Veţi primi o veste excelentă. Veţi fi

optimişti şi îi veţi molipsi şi pe cei din jur. Banii sînt şi nu prea,dar, cum toate celelalte vă merg bine, nu veţi fi prea stresaţi.

LeuCentrul preocupărilor vor fi profesia şi studiile. Eforturile pe

care le faceţi acum vor avea consecinţe pozitive pe termen lung.În dragoste, veţi simţi o lipsă de comunicare cu partenerul.

FecioaraNu vă bucuraţi de prea mult noroc: tot ce veţi dori, va trebui să

obţineţi cu ceva efort. Fie că aveţi nevoie de bani sau zile libere dela serviciu, va fi necesar să transpiraţi puţin.

BalanţaAveţi o mare nevoie de stabilitate sentimentală, iar astrele sînt

de partea voastră. Veţi primi o ofertă profesională care vă cere multcuraj, dar aveţi toate şansele să vă iasă foarte bine.

ScorpionVeţi începe săptămîna în forţă. În relaţia de cuplu, o veţi lua-o

de la capăt, veţi începe să căutaţi noi oferte de muncă, mult maibune. Dacă vreţi mai mult de la viaţă, treceţi de urgenţă la acţiune.

SăgetătorÎncepeţi săptămîna gîndindu-vă la profesie. Norocul va fi de

partea voastră, dar, dacă vreţi să să fie totul bine, trebuie să faceţiun efort în plus. În cuplu vă veţi bucura de sprijin necondiţionat.

CapricornSăptămîna începe cu probleme ce vă vor afecta capacitatea de

decizie şi vă vor îndemna la pasivitate totală sau la gesturi impul-sive. Aceste probleme se leagă de formalităţi, de acte importante.

VărsătorSe anunţă o săptămînă excelentă din punct de vedere al

distracţiei. Veţi găsi destule ocazii să vă puneţi farmecul în valoare.Un pic mai slăbuţ staţi la capitolul finanţe.

PeştiO săptămînă a surprizelor. Veţi face foarte multe demersuri pen-

tru a obţine bani, veţi munci mult, dar veţi primi, în final, ceea cevă doriţi. Ar fi bine să nu acordaţi împrumuturi.

Horoscop | 28 noiembrie – 4 decembrieLa Bucătărie cu Irina Caducenco

Se organizează un concurs de pictură cu tema: „Lenin la Pra -ga”. S-au adunat diverşi pictori din toate părţile cu portrete alelui Lenin. Într-un tablou însă nu se regăseşte marele revoluţionar,ci... un bărbat şi o femeie la un picnic. Juriul întreabă autorul:

- Cine este în tablou?- Păi, soţia lui Lenin şi şoferul acestuia.- Dar Lenin, unde e?- Lenin? La Praga.

În timp ce tatăl era la serviciu, mama şi copilul îşi căutau liniştiţide treburi acasă. La un moment dat, mama a vrut să vorbească cu tatala telefon, dar a constatat că i s-a terminat creditul. Atunci îşi roagăcopilul să-l contacteze pe tata de pe telefonul lui şi să-l întrebe cîndvine acasă. Peste cîteva minute:

- Am sunat, mamă, dar a răspuns o tanti şi nu vrea să mi-l dea latelefon pe tata.

Seara, după lucru, vine şi bărbatul acasă. Nevasta, înfuriată, îi dăvreo două palme în semn de bun venit.

- Pentru ce a fost asta, femeie?- Gigel, vino şi spune-i lui tata ce zicea femeia aia la telefonul lui?- „Pentru moment, abonatul nu poate fi contactat, vă rugăm,

reveniţi”!

Bancuri

Luni Sf. Mc. Gurie, Samonşi Aviv; Cuv. Paisie de la Neamţ;Sf. Mc. Dimitrie. Începutul Pos-tului Crăciunului.

Marţi Sf. Ap. şi EvanghelistMatei.

Miercuri Sf. Irh. Grigorie alNeocezareii; Cuvioşii Nicon,Lazăr.

Joi Sf. Mucenici Platon, Ro -man, Varul.

Vineri Sf. Pr. Avdie; Cuv. Var -laam şi Ioasaf; Sf. Irh. Filaret.

Sîmbătă Cuv. Grigorie De-capolitul; Sf. Irh. Proclu; Sf.Mc. Anatolie, Tecla, Ana; Cuv.Diodor.

Duminică Duminica XXV.Intrarea în biserică a MaiciiDomnului.

Ieftin și la îndemînăCum să ameliorezi răceala la primele semne

Fiecare dintre noi ştie ce înseamnă o răcealăşi cît de neplăcute sînt simptomele ei. Durerilede gît sau de cap, tusea, nasul înfundat, starea desomnolenţă te urmăresc permanent. Atunci cîndrăceala se face simţită, poţi să iei cîteva măsuricare te vor pune pe picioare uşor şi rapid.

Bea multă apă. Hidratarea ameliorează sim -p tomele de gît inflamat sau nas înfundat. Chiardacă nu poţi bea multă apă, trebuie să faci efor-turi pentru a consuma cît mai multe lichide.

Gargară cu apă sărată. Gîtul iritat poate filiniştit, dacă faci gargară cu apă cît mai sărată.Sarea ajută la reducerea inflamaţiei din gît, lacurăţarea mucoasei şi îndepărtarea bacteriilor.

Desfundă-ţi nasul cu apă sărată. Fierbe oca nă de apă, las-o să se răcească pînă la tempe -ratura corpului şi apoi adaugă un vîrf de linguriţăde sare şi fă spălături nazale. Sarea curăţă, dezin -fec tează, dar şi purifică locul. Inhalaţiile, făcute3-4 seri la rînd, înainte de culcare, cu plante pu -ter nic aromate, precum menta, busuiocul, cim -bri şorul, în combinaţie sau separate, la fel curăţăşi dezinfectează căile respiratorii.

Consumă cît mai multă miere şi lămîie.Poţi să diluezi mierea într-un ceai cald sau chiarsă o mănînci. Dacă poţi, stoarce o lămîie întrea -gă în cana de ceai. Vitamina C te va ajuta foartemult. După o zi epuizantă, o cană de ceai defructe, cald şi îndulcit cu puţină miere de albine,este un energizant excelent. La fel de bun este şiun ceai de busuioc sau cimbrişor.

Mănîncă mai sănătos. Alege alimente bo-gate în proteine, alimente din cereale integraleşi legume care conţin antioxidanţi. Ceapa şi us-turoiul sînt cele mai puternice antibiotice natu-rale, bogate în vitaminele A şi E, potasiu, calciu,fier, sulf. Ambele au proprietăţi antimicrobiene,de toxifică organismul şi acţionează ca nişteantio xi danţi foarte puternici, stimulînd sistemulimu nitar şi reducînd inflamaţiile. Roşiile, ar de -iul, broccoli, grepfruit-ul, carnea slabă (pui saupeşte), dar şi iaurtul trebuie să se regăseasca înmeniul zilnic, dacă îţi doreşti să ţii departerăceala în sezonul rece.

Odihnă cît mai multă. Dacă eşti odihnit, or -ga nismul luptă mai bine cu virusul care a provo-cat răceala. Încearcă să stai în pat măcar douăzile. Dacă acest lucru nu este posibil, nu te speticu munca la birou.

Calendar creștin-ortodox28 noiembrie – 4 decembrie

Fotografia săptămînii | De vorbă cu ministrul Sănătăţii. Ungheni, 19 noiembrie

Ingrediente: limbă de vită, ardei dul -

ce, cașcaval, castraveți mu -rați, maione ză.

Mod de preparare: Pregătim ingredientele

pentru salată. Limba de vi -tă se fierbe, ulterior se cu -ră ță și se taie pai. Ardeiuldulce (de culori diferite) şicașcavalul se taie, pe rînd,pai. Se taie pai și castra ve -

ții murați, dar nu înaintede a-i curăța de coajă.

Toate produsele (canti-tatea fiecăruia se ia dupăgust) se amestecă, se punemaioneză. Nu uităm să con-dimentăm cu sare. Salatase ornamentează cu ver -dea ță și ardei dulce roșu.

Pentru un gust mai pi-cant se poate de adăugatpuțin usturoi sau ceapăroșie.

Prezentare și servire: Preparatul se prezintă

pe platou sau farfurie. Seservește rece.

Salată din limbă de vită cu legume

În împărăţia florilor cu Tatiana Fotea

Odată cu răcirea timpu-lui, mușcatele se taie cu ofoarfecă ascuțită. Pe fieca -re crenguță laterală se lasădouă sau trei noduri, adicălocuri din care în primă -vară vor apărea frunze șilăstari noi.

După tăiere, rădăcina sescoate din ghiveci, se scu -tură pămîntul de pe ea, pecît e posibil fără a deteriorarădăcinile fine. Astfel vo -lu mul mușcatei se micșo -rează considerabil.

Ulterior, mai multe plan -te se amplasează într-unsingur vas. Rădăcinile seacoperă cu pămînt de flori,proaspăt, care se mențineușor umed în timpul iernii.Ideală pentru iernare este o

cameră luminoasă cu tem-peratura cuprinsă între 5-10 grade Celsius.

Este foarte important cade-a lungul iernii pămîntulsă fie aproape uscat, nece-sitînd udare o singură datăpe săptămînă.

În perioada de înfloriremușcatele necesită o cură -țare permanentă de floriofi lite pentru a stimulaapariția unor noi boboci.

Știați că un bun fertili -zant pentru mușcate estecoaja de banană? Lăsați-ola uscat 10 minute în cup-torul încins, iar după ces-a răcit faceți-o pulbere.Presărați-o în ghivece.

Mușcatele pot ierna în spații mici

Vînd casă

la Ungheni,

în cartierul

Dănuţeni.

Tel.:079684568

Vînd teren pentru construcţii la Ungheni (Bereşti). Vînd garaj.Telefon: 068430349

Mușcatele sînt plante longevive, originare dinAfrica de Sud, care nu rezistă iarna afară labalcoane. Sezonul rece reprezintă pentruplantele respective perioada de repaus. Înacest sens, este bine de știut metodaalternativă de iernare a lor.

Pentru amatorii jocului de dameLa 3 decembrie a.c., cu începere de la ora 10.00, în sala de şah şidame a Şcolii sportive orăşeneşti Ungheni (Palatul culturii), va avealoc turneul tradiţional la jocul de dame, dedicat memoriei celortrei amatori ai jocului de dame din satul Cetireni, care poartă nu-mele Vasile: Vasile Gavriliţă, Vasile Lozovan, Vasile Fiodorovici. Sînt invitaţi toţi doritorii.