Ţineţi în mînă ultimul număr al ziarului „Expresul” din acest an. Săptămînă de săptămînă, în cele 50 de numere editate, v-am oferit cele mai proaspete ştiri şi reportaje, v-am oferit şansa să faceţi cunoştinţă cu oameni

interesanţi, de nota zece, cu poveşti de viaţă dintre cele mai diverse. Am ajuns şi la Nisporeni, şi, iată – acum, la final de an, venim şi la Călăraşi. Mai aveţi două zile la dispoziţie, pentru a vă abona la „Expresul”.

Grăbiţi-vă. Veţi avea o surpriză de proporţii în nr. 1 din 2012. „La mulţi ani!”, vă spunem cu drag şi să ne revedem sănătoşi şi în anul care vine.

Pe 16 decembrie, într-o at -mos feră de sărbătoare, în pre -zen ţa a zeci de lucrători me di-cali, secţia de perinatologie afost deschisă oficial după o re -paraţie capitală, fiind, în aceazi, şi sfinţită.

„Mă rog pentru sănătatea me -dicilor, pentru puterea lor. Ştiucă depuneţi eforturi, sănătate.Dumnezeu nu va rămîne nepă -să tor faţă de aceste eforturi aledumneavoastră”, li s-a adresatcelor prezenţi părintele AndreiUrsoi. Dînsul a ţinut să sublini -eze că „avem nevoie de mame

sănătoase, dar avem nevoie şide medici care să le încurajezesă mai nască, să nu să se op -reas că doar la un copil”.

Secţia perinatologie a intratîn reparaţii cu trei luni în urmă,după 20 de ani de activitate,timp în care nu s-a investit aiciaproape nimic. Acum au fost în-locuite toate reţelele inginereşti,au fost schimbate geamurile şiuşile, au fost instalate aparatecu aer condiţionat, a fost achi -zi ţionat mobilierul necesar. Pot -rivit directorului spitalului, Li -

dia Crăciun, au fost investitecirca 500 mii de lei, bani „mun -ciţi de colectiv”. Sursele finan-ciare respective au venit de laasigurările medicale pentru să -nătate.

„La ora actuală, în medicinaspecializată de ambulator numai avem de investit în bazatehnico-materială. Secţia peri-natologie a fost ultima unde stă -team mai rău. Acum sînt createtoate condiţiile. Nu mă tem săspun că acestea sînt chiar maibune decît în unele instituţii re-

publicane”, a declarat Lidia Cră -ciun. De notat că, timp de unan, au fost cheltuite, pentru re -pa raţii capitale şi curente alesecţiilor spitaliceşti, circa 4 mi -li oane de lei. În prezent, mai es -te în derulare un proiect în va -loare de 3,5 milioane lei, ce pre -vede reparaţia capitală a blocu-lui chirurgical. „Începînd cuanul 2012, vom investi numaiîn per formanţă, adică în utilajmedi cal, în aparataj”, a sub-liniat Lidia Crăciun.

Lucia Bacalu

În ajun de an nou, iată-ne şi la Călăraşi

Chiar de la începutul anului 2011, ne-am propus să transformăm ziarul “Expresul” în unul regional. Nu a fost deloc uşor. Deşi bănuiam că vor exista bariere birocratice, nici pentru o clipă nu ne-am imaginat că vom întîmpina, în anumite momente, piedici şi o înverşunare de neexplicat. Cu o altă ocazie, poate vom vorbi mai desfăşurat despre“peripeţiile” prin care ne-a fost dat să trecem. Sînt demne de un adevărat teatru al absurdului. Dar am rezistat, căci sîntem căliţi. În plus, am avut parte de su-

portul Fundaţiei Est-Europene. Indiscutabil, grantul pe care l-amobţinut, urmare a depunerii unui proiect la Fundaţie, ne-a fost demare ajutor. Mult mai important însă a fost faptul că, odată ce ampornit pe acest drum, susţinuţi fiind de Fundaţia Est-Europeană,nu am mai putut da înapoi, deşi, uneori, tentaţia era mare.

Acum, nimeni nu ne mai poate opri din drum. Ne este drag şiCălăraşul, la fel cum am îndrăgit Nisporeniul. Nu ne vom opri lajumătate de cale. Avem noi idei, noi proiecte îndrăzneţe şi sîntemsiguri că “Expresul”, în 2012, va deveni şi mai popular, că ne vomface noi prieteni.

Vom fi prezenţi şi la Ungheni, şi la Călăraşi, şi la Nisporeni. Etimpul să privim mult mai departe şi să nu stăm pitiţi, fiecare, îngăoacea sa. Nu vom fi auziţi, nu vom fi văzuţi, dacă ne vomîngrădi şi vom vorbi despre bune, dar şi despre rele, doar în ogradanoastră.

Deci, într-un ceas bună încă o dată. Şi la Călăraşi.

În liceele ruse din Ungheni şi Călăraşi se cîntă româneşte

Începînd cu 1 septembrie curent, elevii liceelor ruse “Aleksandr Puşkin” din Ungheni şi, respectiv, “Mihail Lomonosov” din Călăraşi, studiază educaţia muzicală în limba română. Totodată, cei de la Ungheni mai studiază geografia în română, iar cei de la Călăraşi – educaţia civică. Este un prim-pas ca elevii celor două licee ruse să se simtă mai

confortabil în mediul lingvistic român şi aceasta se datorează unuiproiect-pilot, implementat de Ministerul Educaţiei, cu genericul:„Integrarea socială şi lingvistică a elevilor alolingvi prin extindereanumărului de discipline şcolare studiate în limba română”.

Pentru început, din cele 240 de şcoli cu predare în limba rusădin Republica Moldova au fost selectate doar zece care beneficiazăde proiectul respectiv, se arată într-un comunicat al MinisteruluiEducaţiei. Potrivit viceministrului Educaţiei, Tatiana Potîng, rezul-tatele arată că a dispărut disconfortul lingvistic, iar elevii dorescsă fie extins numărul obiectelor predate în limba română.

La ora actuală, mai beneficiază de acest proiect liceele dinBriceni, Rîşcani, Edineţ, Chişinău, Bălţi, Comrat, Ceadîr-Lunga şiTaraclia. Per ansamblu, sînt predate în limba română 9 discipline:educaţia civică, educaţia muzicală, educaţia tehnologică, geografia,educaţia plastică, istoria, educaţia fizică, educaţia moral-spirituală,ştiinţe. (Lucia Bacalu)

Expresul Ziua de aziAcum 64 de ani, în 1947, fizicieniiamericani John Bardeen, Walter Brat-tain şi William Shockley au pre zentatprimul tranzistor din lume, care a făcutposibilă, ulterior, dezvoltarea aproape a tuturor dispozitivelor electronicemoderne, de la telefoane la calcula-

toare și rachete. Datorită acestei inven ţii, cei trei auîmpărțit, în 1956, Premiul Nobel pentru fizică.

Act de caritate pentru o casă de copii din NisporeniSuporterii echipei de fotbal FC Zimbru au iniţiat, la 17 decembrie, o campanie de caritate pentru

casa de copii din Nisporeni. Acţiunea a luat start la partida de baschet din cadrul semifinalelorCupei Moldovei de baschet feminin, dintre CS ASEM şi Femina Chişinău şi va continua pînă laCrăciun, cînd toate darurile vor fi duse copiilor. La acţiune s-au alăturat şi componentele echipelorde baschet şi handbal ale clubului Femina, care au adus mai multe jucării pentru copiii din Nis-poreni. Pe 24 decembrie, în cadrul etapei a patra a Campionatului Naţional de baschet feminin, încadrul meciului CS USM - Femina, se vor strînge alte cadouri pentru copilaşii din Nisporeni.

Despre sănătate – în zece localităţi ale raionului Ungheni Un grup de voluntari de la Colegiul de Medicină din Ungheni au predat elevilor din 10 localități ale

raionului lecții privind promovarea unui mod de viață sănătos. Evenimentul s-a produs, graţie pro -iectului ,,Înțelepciune pentru suflet, sănătate pentru corp”, implementat de AO „Promed” cu su por tulfinanciar al Fundației Est-Europene și resursele acordate de Departamentul de Stat al SUA. Cei 24de tineri au fost repartizați în șase grupuri pentru a-i informa simultan pe elevi despre unele dintrecele mai periculoase boli, cum sînt: tuberculoza, alcoolismul, HIV/SIDA etc. Elevii au rămas im -presionați de activitățile desfășurate și spun că le vor povesti și colegilor despre această experiență.

Ştiri de pe Expresul.com

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Călărași, Nisporeni, Ungheni

Vineri, 23 decembrie 2011 | Anul IV, NR 50 (205)

PP ExpresulPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRLIDNO: 1003609009231

Membru al Asociaţiei Presei Independente(API), afiliată Asociaţiei Mondiale aZiarelor (WAN)

Director: Lucia BacaluRedactor: Dumitru MititeluSecretar de redacţie: Vitalie HareaReporteri: Natalia Chiosa, Ina LandaContabil-şef: Angela CovaliovManager vînzări: Ina LandaTiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuComanda 184. Tiraj: 2050 ex.

Adresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26,oficiul 229Telefon: (236) 28575, 23742E-mail: unexpres@gmail.comWeb: www.expresul.com

Un final frumos de an. Condiţii mai bune pentru mamă şi copil

Secția perinatologie renovată

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII15% -18 % anual

str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

Hotelul „Vila Verde” vă așteaptă zilnic cu ușile deschiseServicii de calitate, prețuri accesibile (400 lei/zi)

Adresa: or. Ungheni, str. Națională, 5Telefoane: (0236) 23399, 23535, 060400900

De acum înainte,pacienţii ce păşescpragul secţiei perina-tologie a Spitaluluiraional Ungheni se vor simţi mult mai confortabil. „În sfîrşit, s-a realizatvisul nostru de ani de a avea o secţierenovată, cu condiţiibune de muncă. Estefiresc ca viitoareamamă, care planifică o sarcină, să fieconsultată, investigatăşi tratată în condiţiibune”, a subliniat şefasecţiei, Ala Boxan.

Ideea de a crea un Centru deReintegrare Socială a Tinerilorla Ungheni îi aparţine lui Con-stantin Stratulat, preşedinteleAsociaţiei de Educaţie Civică„Viitorul începe Azi”. Cu vreoşapte ani în urmă, dînsul a re-alizat la Ungheni un sondaj,care a scos la iveală lucrurinoi, lăsate oarecum în umbră.„Atunci am conştientizat căavem mulţi tineri defavorizaţi.Se întîmplă aşa că în societatea

noastră sînt consideraţi defa -vorizaţi doar bătrînii şi persoa -nele cu dizabilităţi. Dar se uităde tineri, mai ales de cei ce vindin familii monoparentale, detinerii orfani. Ei au nevoie desprijinul nostru. De aceea şine-am propus să realizăm un

astfel de proiect”, a subliniatConstantin Stratulat, care a de-venit ulterior şi director deproiect.

Imediat ce a fost deschisCentrul CREDO, a fost consti -tuită o bază de date, a fost sta-bilit un adevărat parteneriat cudirecţia Gimnaziului-internatdin Ungheni, cu elevi de laŞcoa la Profesională din Un -gheni, de la Colegiul agroin-dustrial.

Astfel, mulţi tineri au fostajutaţi să-şi caute un loc demuncă, să obţină o specialitate,să înveţe cum să gestioneze unban, cum să pregătească o mîn -care. „Avem tineri care, în pre -zent, îşi fac studiile la Uni ver-sitatea de medicină, care au ab-

solvit dreptul, Academia mi -litară, Colegiul de medicină.Avem tineri care sînt azi con-tabili, asistenţi sociali, frizeri,vînzători, chelneri. Sînt tinericapabili, care au avut nevoie,la un moment dat, de suportulnostru. Ne bucurăm că am in-tervenit la timp şi am putut săle acordăm acel suport”, a maispus Constantin Stratulat.

Chiar dacă, iniţial, a existatun proiect, banii prevăzuţi nuau fost niciodată suficienţipentru tot ce-şi propuneau ceice munceau la CREDO. Deaceea, în permanenţă, au fostcreate parteneriate. Astfel, ocolaborare fructuoasă s-a sta-bilit cu Organizaţia Interna ţi -onală pentru Migraţie, cu Agen -ţia de Ocupare a Forţei de Mun -că, cu ÎI „Marina Ţăruş”, undeau fost pregătiţi frizeri, cosme-tologi. Se conlucrează cu ZonaEcobnomică Liberă, cu ÎI „Na -dejda Grosu”, cu AO „Făclia”care a realizat un proiect deproporţii - Fundaţia Muncii şiunde au fost pregătiţi şi chel-neri, şi bucătari.

„Apreciez contibuţia Pri -mă riei Ungheni care şi-a asu -mat, din start, responsabilitateapentru acoperirea cheltuielilorce ţin de întreţinere şi sala ri -zarea personalului tehnic. Din2009, beneficiem de un suportşi din partea Consiliului Rai -onal, prin intermediul DirecţieiAsistenţă Socială şi ProtecţiaFamiliei”, a subliniat Constan-tin Stratulat, după care a pun -

ctat: „Ne bucurăm că am reuşitsă asigurăm durabilitatea aces-tui Centru”.

Iniţial, proiectul a fost fi nan -ţat de către Programul Naţiu ni -lor Unite de Dezvoltare (PNUD)din Moldova. Din 1 octombrie2011, aceste finanţări s-au ter-minat. Centrul însă continuă săactiveze. „Nici nu se pune laîndoială existenţa acestuia.Mulţi tineri, care au nevoie de

suport, ne bat la uşă. Le dămtuturor o speranţă şi-i ajutăm”,a menţionat dînsul.

De aceea, sînt elaborate noiplanuri, noi proiecte, mai alescă s-a format şi o adevăratăechipă de profesionişti, care aufost şcoliţi şi în R.Moldova, şiîn România. Cu siguranţă, deCentrul CREDO de la Unghenise va mai auzi, căci necesitateaacestuia este indiscutabilă.

Servicii oferite de CRST „CREDO” în şase luni ale anului2011 (1 iunie - 30 noiembrie):1. Au beneficiat de servicii 98 tineri; de adăpost - 17 tineri.2. 29 de tineri au beneficiat de îndeminizaţii din parteaDirecţiei Asistenţă Socială şi Protecţia Familiei în valoarede 40880 lei.3. Au fost oferite, din contul Proiectului Serviciul Formare-Integrare Profesională (SFIP):- burse în valoare de 46602 lei- cofinanţare la salariu în valoare de 21276 lei- rentă alimentară în valoare de 15750 lei.4. 27 de tineri au beneficiat de 105 consilieri psihologice.5. Au beneficiat de formare profesională 57 de tineri.6. Au fost angajaţi în cîmpul muncii 39 de tineri.

2ExpresulVineri, 23 decembrie

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, veniturile lunare ale unei persoane au constituit în medie 1475,6 lei. Plăţile salariale reprezintă cea mai importantă sursă de venit, după care urmează prestaţiile sociale şi transferurile băneşti. În acelaşi timp, suma cheltuielilor a ajuns în medie pe o persoană la 1612,8 lei. Cele mai mari cheltuieli au fost pentru alimentare - 40%, pentru întreţinerea locuinţei - 19,8%, pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte - 10,2%. (Publika.md)

Eveniment

Clipa de glorie a „Codrenilor” Formaţia folclorică “Codrenii” din oraşul Corneşti a dat lovitura. După luni şi luni de muncă, membriiacesteia au avut parte de momente deosebite,prilejuite de sărbătorile de iarnă.

Pe 18 decembrie, au participat, cu obiceiuri şi tradiţii deiarnă, la o gală a laureaţilor, organizată la Casa Armatei dinChişinău. “Codrenii” au ajuns acolo, după un parcurs exce-lent, fiind declaraţi învingători între instituţiile de învăţămîntdin raion, apoi – la un concurs zonal de la Străşeni. În cos-tume populare autentice, au defilat pe Piaţa Marii AdunăriNaţionale, s-au fotografiat în preajma pomului de Crăciun,după care au evuluat pe scena Casei Armatei, culegînd nu-meroase aplauze.

Peste trei zile, la 22 decembrie, îi aştepta o nouă deplasarela Chişinău. De data aceasta, au fost invitaţi la Casa Radio,unde au participat la înregistrări pentru emisiunea “Ora copi-ilor” ce va fi difuzată pe 30 decembrie curent.

Sîmbătă, 24 decembrie, vor merge din nou la Chişinău,ca să reprezinte raionul la tradiţionalul festival televizat“Aprindeţi luminile”. Li s-au rezervat şapte minute, ceea ceînseamnă foarte mult pentru o emisiune TV.

Formaţia folclorică “Codrenii” din oraşul Corneşti a fostfondată în anul 1994. Din 2002 poartă titlul onorific de colec-tiv-model. Este compusă exclusiv din elevi, numărînd, la oraactuală, circa 40 de membri. Este condusă de profesoara delimba şi literatura română, Ina Bileţchi, şi de Vitalie Cojo-caru, profesor de muzică.

La cele trei evenimente de la sfîrşţit de an, “Codrenii” auparticipat cu un program interesant de colinde şi urături.(Lucia Bacalu)

Au venit sărbătorile şi la CREDO

La „Magadan”, cel mai iubit localde agrement de către tineriiungheneni, a fost mare agitaţie în aceste zile de decembrie. Ceicare au intrat la o cafea sau, purşi simplu, la o discuţie, au fostrugaţi să lase un ban pentru se-meni de-al lor, aflaţi, la moment,într-o situaţie mai dificilă.

Spre mirarea unora şi satisfacţia altora,s-au adunat bani suficienţi pentru a achi -zi ţiona produse alimentare, haine, jucăriide pluş. Este adevărat, a contribuit esen -ţial şi ÎI „Maria Postolachi”, proprietaralocalului respectiv.

Pe 19 decembrie, toate bunurile au mersspre Centrul CREDO. Tatiana Budac, rep -rezentantă a ÎI „Maria Postolachi”, a păşitpragul Centrului, s-a întreţinut cu tineriide acolo.

„A fost o experienţă de neuitat”, a dec -larat dînsa. Înaripată de cele realizate, Ta-tiana a promis că în scurt timp va mergedin nou la CREDO, cu noi ajutoare, maiales că clienţii fideli ai localului sîntdispuşi să mai contribuie cu ce au la acu-mularea banilor şi ajutoarelor. Un al doi -lea „desant” la CREDO va avea loc săptă -mîna viitoare. (V.H.)

”Pentru anul 2012, s-au pla -ni ficat în buget 2 milioane de lei,destinate începerii reparaţiei ca -pitale a clădirii”, a menţionatdînsa. Şefa Secţiei cultură a re-marcat, totodată, că aceste sursenu vor acoperi nici pe departecheltuielile lucrărilor de renova -re a edificiului avariat. De aceease va merge pe calea depuneriiproiectelor la mai mulţi finan ţa -tori, pentru a obţine investiţiilenecesare.

Clădirea avariată a fostuluicinematograf din centrul Nispo -reniului este greu să nu fie ob -servată chiar şi de cei ce se aflăpentru prima oară în oraş. Edifi-ciul ştirbeşte mult din aspectulurbei, o recunosc cu toţii. Con-struit prin anii 70 ai secoluluitrecut, cinematograful a activatpeste 25 de ani fără reparaţie, înultima perioadă a existenţei saleservind drept loc de desfăşurare

a discotecilor pentru tineret. Potrivit Aureliei Andronache,

renovarea edificiului respectiv adevenit subiect de discuţii pen-tru consilierii raionali încă dinanul 2003, dar mai departe deteorie, alocuţiuni ”fierbinţi” şi

declaraţii că nu-s bani, lucrurilenu au mers. Doar în anul 2008s-a făcut primul pas. ”Proiectulde renovare a fostului cinema -tograf a fost aşternut pe hîrtie şitot atunci s-au făcut primele cal-cule. Potrivit preţurilor existenteîn acea vreme, costul total al re -novării a fost estimat la 17 mili -oane lei”, a menţionat şefa Sec -ţiei cultură.

Noul Centru de cultură şi ag -re ment din Nisporeni se plani fi -că a fi un centru multifuncţional,

care ar cuprinde o gamă largă deservicii, cum ar fi: internet-cafe,salon de frumuseţe, sală de nunţişi ceremonii, sală de fitness, salade festivităţi ş.a. ”Ne vom îngrijisă oferim nu doar o viaţă nouăacestui edificiu, ci şi o durabili-tate în timp. Aceasta va fi posibildoar în cazul în care instituţia seva autogestiona. E, de fapt, şiscopul final al nostru”, a maiadăugat în încheiere Aurelia An-dronache.

Ina Landa

„Luceafărul” va răsări din nou la Nisporeni?

Ei aprind speranţa în sufletele unor tineri încercaţi de soarăCifrele vorbesc de la sine. Sînt impresionante. Discret,cu multă modestie, uneori chiar cu prea multă modes -tie, la Centrul CREDO din Ungheni se munceşte intens,cu dăruire de sine. Se munceşte deja de şase ani, oră de oră, zi de zi. În centrul atenţiei sînt tineri orfani,din familii monoparentale ori lipsiţi de sprijin parental.Sînt tineri care au nevoie de ajutor, se susţinere, de uncuvînt bun şi o mîncare caldă. Toate acestea le sîntoferite la CREDO.

Lucia Bacalu

În doar trei-patru ani, cinematograful ”Luceafărul” din centrul oraşului Nisporeni are toate şansele să se transforme într-un Centru de cultură şi agrement. O declaraţie în acest sens a fost făcută pentru ”Expresul” de către Aurelia Andronache, şefa Secţiei raionale cultură din Nisporeni.

Urmare a unui concurs, des făşurat îndouă etape, au fost sta bi liţi cei mai buni bib-liotecari din raionul Nisporeni. Marele Pre miui-a revenit Silviei Maftei, bibliotecară-bibli-ograf la bibli o teca pentru copii din Nis-poreni. Locul I – Elizavetei Buza, şefa sec -ţiei pentru copii la biblioteca din Bălăureşti,

locul II – Alionei Loghin, şefa secţiei pentrucopii la biblioteca din Marinici, şi FeodoreiPopa (biblioteca Boldureşti). Pe locul III s-auclasat Nina Colun (biblioteca din Cris teştişi Nina Catan (Călimăneşti). Toţi participan -ţii la concurs au fost menţionaţi cu DiplomaSecţiei cultură şi au primit premii băneşti.

Potrivit Nadejdei Mucu, specialist princi -pal la Secţia raională cultură Nisporeni, con-cursul raional „Topul bibliotecarilor” a avutgenericul „Formarea personalităţii creative abibliotecarului”, iar obiectivul acestuia a fostdezvoltarea competenţelor bibliotecarilor în ve -derea ridicării nivelului lor profesional. (L.B.)

Au fost desemnaţi cei mai buni bibliotecari ai raionului Nisporeni

„Luceafărul” de azi „Luceafărul” de mîine

Beneficiari ai Centrului de Reintegrare Socială a Tinerilor (CRST ) „CREDO” în perioada 2006 – 2011Total: 796 tineri cu vîrsta cuprinsă între 16 şi 30 de aniAu beneficiat de adăpost: 198 tineriAu fost asistaţi la zi: 598 tineri, inclusiv: 70 tineri orfani, 242 tineri din familii monoparentale, 484 tineri dinalte categorii defavorizate.

În acest an, bugetarii nu vor avea parte de zile de odihnă după Revelion și vor ieși la muncă luni, 2 ianuarie. O decizie în acest sens a fost aprobată de Guvern. „Noi avem foarte mult de muncit, să dea Domnul să vină perioada cînd să ne odihnim”, a menționat premierul Vlad Filat. Dînsul le-a recomandat bugetarilor să aibă grijă cît beau și mănîncă în zilele de 31 decembrie și 1 ianuarie. (Unimedia.md)

3Expresul

Vineri, 23 decembrie

Actual

PROGRAMUL activităţilor organizate cu ocazia sărbătorilor de iarnă24.12.2011, ora 17.00Program cultural, aprinderea luminiţelor pe bradul central

Locul desfăşurării: Piaţa Independenţei25.12.-30.12.2011, ora 17.00Program cultural pentru copii

Locul desfăşurării: Piaţa Independenţei1.01.2012, ora 1.00ora 1.00, Horă de sărbătoare

ora 2.00, Foc de artificii

Locul desfăşurării: Piaţa Independenţei2-5.01.2012, ora 17.00Fonograme

Locul desfăşurării: Piaţa Independenţei.

Bradule, brăduţ frumos Un brad frumos, cu înăl -

ţimea de aproape 15 met -ri, a fost instalat, în aceas - tă săptămînă, în Piaţa In -dependenţei din oraşul Un -gheni. Potrivit lui Ghena -die Ciobanu, şeful ÎM „Ser -vicii Comunale”, pomul afost achiziţionat de la uncetăţean din satul Buzdu -ganii de Sus, la un preţ de5000 mii de lei. De tot,pentru achi ziţionare, tran -sportare şi instalare, aufost cheltuite 8000 de lei.În schimb, nu s-a cheltuitaproape nimic pentru glo -buri sau luminiţe, căci ce -le de anul trecut, în mareparte, au fost păstrate şisînt într-o stare bună.

Luminiţele de pe brad vor fi aprinse pe 24 decembrie, în ajunulCrăciunului pe stil nou şi vor arde, în fiecare seară, pînă la Sf.Vasile, cînd se sărbătoreşte Anul nou pe stil vechi.

O mare sărbătoare şi la grădiniţa „Guguţă”

Nici nu a reușit bine să-și deschidă ușile, că deja, într-un cercmai restrîns, la grădinița ”Guguță” din Ungheni a fost organizatăo sărbătoare pe cinste. Peste 20 de copilași, împreună cu părințiilor, au luat parte, pe 15 decembrie, la o prezentare inedită de modă.

Fluturași, purceluși, vulpi, urși, puișori și alte personaje dinpovești au fost eroii principali ai sărbătorii. Astfel, 17 copii au fostîmbrăcaţi în costume colorate, procurate recent datorită proiectului”Micii actori”, susţinut de Fundația Comunitară din Ungheni. Ideeade proiect aparţine unui grup de inițiativă format din părinții copi-ilor înscriși la grădinița ”Guguță”. Micii eroi din poveşti au intratîn rol foarte repede, recitînd poezii şi cîntînd. Ei nu au lăsat nicipentru o clipă publicul să se plictisească.

”Această sărbătoare este o dovadă că părinții și copilașii sîntfoarte nerăbdători să fie deschisă grădinița. Prin activismul pe carel-au demonstrat în implementarea proiectului respectiv, am înțelescă lucrurile merg în direcția cea mai bună și totul va continua înacelași ritm”, şi-a exprimat încrederea Emilia Cucuruzac, direc-toarea grădiniței. Dînsa a mai remarcat că aceste costume au fostalese foarte reușit şi le va permite educatorilor să dea frîu liberimaginației în crearea scenariilor pentru diverse activități artisticece se vor organiza în grădiniță.

Și părinții s-au arătat mulțumiți de faptul că zile numărate aumai rămas pînă la deschiderea oficială a instituției preșcolare, darşi pentru că educatorii deja se îngrijesc de buna organizare a unoractivităţi. ”Sîntem nespus de bucuroși pentru copiii noștri, care vorputea beneficia primii de toate aceste lucruri noi și foarte fru-moase”, a menționat Daniela Rîmbu, mămica a doi băieței ce vorfrecventa grădinița ”Guguță”.

Costul total al proiectului a fost estimat la 10663 de lei, dintrecare 5000 de lei au fost oferiţi de Fundaţia Comunitară Ungheni,2132 de lei au fost alocaţi de Primăria Ungheni, iar aportulpărinţilor pentru realizarea obiectivului propus l-a constituit 3531de lei.

La 24 decembrie, odată cu startul sărbătorilor de iarnă, seaşteaptă o mare sărbătoare la grădiniţa „Guguţă”. Aici, după maimulte luni de aşteptare, vor păşi pragul cei 325 de copii de vîrstăpreşcolară. Potrivit administraţiei grădiniţei, deschiderea se anunţăa fi una de neuitat.

Știri din Primăria Ungheni P

În acest context, ministrul aprecizat că în ianuarie 2012 vafi anunţată licitaţia pentru re-abilitarea a 113 km a drumuluiChişinău-Ungheni-Sculeni.“Reabilitarea acestui drum esteun proiect economic importantpentru oraşul Ungheni şi Repub -

lica Moldova în ansamblu, de -oarece prevede interconectareadrumului respectiv cu viitoa reaautostradă Târgu-Mureş-Iaşi-Ungheni prin drumul de centurăa oraşului Ungheni şi podul ru-tier peste Prut, ce ur mea ză a ficonstruit cu suportul Guvernu-

lui României”, a subliniat Ana-tol Şalaru.

Potrivit ministrului, drumulva fi lărgit de la 7 la 8 metri. Vorfi efectuate lucrări de construc -ţie a podurilor şi podeţelor, vorfi amenajate staţiile de aştep -tare, accesul către instituţiile so-ciale şi drumurile locale, vor fimarcate trecerile pietonale detip zebră. Va fi construit şi undrum de ocolire a satului Bah-mut, raionul Călăraşi.

În scopul îmbunătăţirii si gu -ranţei rutiere în trafic, vor fi ame -najate intersecţiile existente, iarla ieşirea din oraşul Corneştispre Ungheni va fi construit un

drum nou – din resursele Fon-dului Rutier.

Referindu-se la construcţiaunui pod peste Prut, ministrul amenţionat că acesta va fi am-plasat între satele Zagarancea şiSemeni. Decizia a fost luată deun grup de specialişti români şimoldoveni, în cadrul unei şe -din ţe de lucru la Ungheni.

Lista proiectelor pentru dez-voltarea infrastructurii drumu -rilor la Ungheni nu se încheieaici, a remarcat Anatol Şalaru,specificînd că este prevăzută şireabilitarea drumului Bălţi-Scu-leni.

Natalia Chiosa

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor, Anatol Şalaru, s-a aflat, pe 20 decembrie, la Ungheni. În cadrul întrevederii cu reprezentanţii autorităţilor locale, dar şi cu transportatori, au fost abordate un şir de subiecte din domeniul transporturilor şi infrastructurii drumurilor, în prim-plan fiind: reabilitarea integrală a drumului Chişinău-Ungheni-Sculeni, construcţia drumului de centură a oraşului Ungheni şi a unui pod rutier peste Prut.

Toate drumurile duc la… Ungheni

Un gînd frumos pentru toţi ceidragi, un gînd de mulţumire pentrudarul pe care ni l-a trimis Dumnezeucu peste 2000 de ani în urmă, ne-amotivat pe noi, elevii clasei a XII-a„b” de la Liceul Teoretic „Boris Ca za -cu” din Nisporeni, sa aducem bucurieîn inimile unor copii care au nevoie deajutor.

Pentru aceasta, am confecţionatmai multe felicitări de Crăciun, pecare le-am pus în vînzare în oraşulnostru, informînd cumpărătorii desprescopul caritabil al acestei acţiuni.

Astfel, în ziua în care s-a desfă şu -rat şedinţa Consiliului raional Nis-poreni, pe 8 decembrie, am venit cuaceste felicitări spre a-i îndemna peconsilieri să le cumpere, ca să poatăajuta un copil - Mihăiţă Gorgos care,la vîrsta de numai 8 anişori, a suferito operaţie la inimă, iar pe 17 ianuariemai urmează o intervenţie chirur gi -cală.

Am fost încurajaţi de atitudineamultor consilieri care au procurataceste felicitări, unii dintre ei plătindmult mai mult decît costul pe care-lceream. Domnul preşedinte al raionu-lui, Vasile Bîtca, a fost un exempludemn de urmat, donînd 500 de lei.

O altă activitate în cadrul acesteiacţiuni de caritate este un tîrg de bis -cuiţi de casă, care vor fi pregătiţi deelevi. Banii adunaţi vor fi donaţi fa mi -liei Dimitriu din satul Cîrneşti, careeducă 8 copii cu virsta cuprinsă întrepatru luni şi 10 ani.

Lumină, pace, bucurie, zăpadă,viaţă, dăruire, iertare, zîmbet, sărbă -toa re, ne aduce an de an Crăciunul. Săne deschidem sufletul şi să lăsăm căl -dura sărbătorilor de iarnă să ne ghi -deze spre fapte bune şi vise frumoase.

Sărbători fericite!

În numele tuturor voluntarilordin Nisporeni, Ruxanda Cheibaş

Au jucat cu dameleNu e vorba de doamne sau de dansuri, ci de un turneu raional la jocul de dame, organizat la Nisporeni.

Pentru prima dată, au participat sportivi de toatevîrstele, între 11 şi 73 de ani. Se anunţa o luptă încor -da tă, deoarece mulţi participanţi au experienţă şi aumai concurat anterior între ei. Promiţător a început celmai tînăr jucător, Tudor Mircea (11 ani), elev la gim-naziul din Şendreni. El a reuşit să obţină o victorie, înprima partidă, de la un veteran al sportului cu o vastăexperienţă pe tabla de dame. Cel mai în vîrstă, dar şimai experimentat jucător, antrenorul secţiei de dame,Alexei Tîmbur (Vărzăreşti), le-a dat de înţeles concu -ren ţilor săi, chiar din start, că nu are de gînd să cedezenimănui. Dar la acest turneu şi-a anunţat participareaşi candidatul în maeştri ai sportului, Ion Bulicanu dinBoldureşti. Timp de mai bine de şase ore a durat com -petiţia. Aşa cum era şi de aşteptat, cei doi au împărţitlocurile I şi II, avînd la activ acelaşi punctaj. Ei au fosturmaţi de nisporenenii Constantin Damir (locul III) şiIon Guţu (locul IV).

Premiul „Cel mai în vîrstă jucător” i-a revenit luiChiril Andronache (Vărzăreşti), iar de un alt premiu -„Cel mai tînăr jucător” – s-a învrednicit Tudor Mircea.

Turneul a servit ca o verificare a nivelului de pregă -ti re şi măiestrie a sportivilor, contribuind la un schimbeficient de experienţă şi demonstrînd că în raionul Nis-poreni sînt mulţi împătimiţi de dame.

Grigore Drăgan, specialist principal în probleme tineret,

sport şi turism Nisporeni

De la un capăt al pămîntului pînă la celălalt, oamenii cîntă şi se adunăsă celebreze venirea pe pămînt a Fiului lui Dumnezeu. Cu cadouri, cu brazi, cu colinzi şi cu tot felul de obiceiuri, Ajunul de Crăciun a ajuns la noi.

Ajunul de Crăciun a ajuns şi la noi

Recent, am fost invitat, în ca -litate de oaspete, la Conferinţanaţională de constituire a organi -za ţiei de tineret a Partidului Acţi -unea Democratică (PAD). Chiarmi-am dorit să simt şi din altăipostază cum e să fii la un astfelde eveniment. Vorba e că în 2008mai participasem la o conferinţăsimilară, dar în calitate de mem-bru al unui partid ce a dispărut ul-terior de pe arena politică. Dupădispariţia acestuia, mi-am jurat cănu voi mai fi membru de partidniciodată în viaţă.

Cîtă emoţie şi frenezie, cîtă

importanţă şi mîndrie citeam pefeţele tinerilor politicieni! Acelaşilucru l-am observat şi a doua zi,la Congresul aripei de tineret aPartidului Socialiştilor, apoi laCongresul PLDM. Ceea ce-i uneş -te pe aceşti tineri este credinţanaivă că ei sînt viitorul şi că ei potinfluenţa (un mit!) deciziile luate.Aceşti tineri, care poartă cravatăsau fular în culorile partidului,cred că liderii lor îi văd şi-iapreciază pe fiecare în parte. Numă îndoiesc, sînt tineri care chiarcred în acele ,,principii şi valori”arhicunoscute şi arhivehiculatede tot omul care se crede şi sevrea politician pe micul petec depămînt dintre Prut şi Nistru.

Iată, foştii PLDM-işti şi AMN-işti trec la PAD, ex-comso mo liştiiaderă la socialiştii lui Igor Do -don. La conferinţe, toţi aruncă înstînga şi în dreapta discursuri cre-moase, în care nu uită să men ţi o -neze, de cîteva ori chiar, ,,numelecel sfînt” al liderului de partid.Or, în democraţia moldove neas -că, dacă nu e liderul - nu e nicipartidul, iar dacă nu-i partidul -nu-i nici aripa, liga, organizaţia şi

ce alte denumiri mai sînt de ti -neret.

Conform statutelor şi regula-mentelor, organizaţile de tineretsînt autonome în cadrul partide-lor, iar ideea creării acestora easigurarea continuităţii şi promo -varea politicilor de tineret. Lideriide partid susţin sus şi tare cătinerii au acces la putere şi pot săconstruiască viitorul acestei ţări.E adevărat, doi lideri ai organi za -ţiilor de tineret sînt parlamentari(Inna Şupac - PCRM şi GeorgeMocanu – PLDM), un lider de ti -neret este ministru (Ion Ceban,PL – asta, după ce l-a detronat peSergiu Boghean care a creat orga -ni zaţia de tineret a PL). Cam atît.

Ah da, mai este ceva. Organi -za ţia de tineret PLDM a iniţiat ocampanie de comunicare între ti -neri şi instituţiile statului. Cu altecuvinte, aceştia şi-au propus catinerii să discute cu reprezentanţiiPLDM aflaţi în funcţii de con-ducere. Nimic nou. Pe vremuriaşa proceda tineretul comunist. ŞiClubul studenţilor liberali au ce -rut acces liber în cămine după ora23:00, de parcă unica problemă a

unui student este accesul în că -min.

Nimeni însă nu cere mărireanumărului de cămine, în Chişinăufiind cămine în care, într-o sin gu -ră cameră, stau şi cîte 8-10 per -soa ne. Nu văd liberalii nici mobi -lierul vechi, nici lipsa de materi-ale didactice, nemaivorbind demigraţie, beţie, droguri, trafic depersoane, lipsa locurilor de mun -că etc. Şi asta, în condiţiile în carepartidul-mamă este la guvernareşi, pe deasupra, mai deţine postulde ministru al Tineretului şi Spor -tului.

În timp ce seniorii stau prin şe -dinţe, pleacă pe la Bruxelles sauMoscova, tinerii mai deschid o car -te, sau un site de socializare, sauo sticlă cu ceva mai tare, sau, sau,sau... Tinerii politicieni adu năsemnături, organizează con fe rinţede presă... Într-un cuvînt, se antre -nează pentru viaţa ce urmea ză.

De 20 de ani, politicienii mol -doveni le tot spun: „Viitorul văaparţine”. De ce atunci tot maimulţi tineri fug, în prezent, dincalea viitorului care li se pregă -teşte?

O privire din afară

„Viitorul vă aparţine!”. Bogdaproste, luţi-vi-l vouă

Constantin Uzdrișcosticauzdris@yahoo.com

4ExpresulVineri, 23 decembrie

Eveniment

Pînă nu demult, Victoria se ali -nia în grupul persoanelor timide.Nu credea în forţele proprii. Iatăînsă că remediul l-a găsit tot ea...Acesta se numeşte muzică.

„Prin muzică pot să mă ex-prim mai bine decît în cuvinte,este ceva care mă face mai cu ra -joasă”, mărturiseşte Victoriţa.Limba notelor muzicale o însu -şeşte cu drag la Studioul muzical„Do-Re-Micii”, care i-a devenit,practic, o a doua casă. Aici se în -

tîlneşte cu prietenii, aici comu -nică mult, şi tot aici se dezvoltăca personalitate. „Îmi place maimult muzica de estradă şi etno”,menţionează Victoria.

Alături de colegii săi de sce -nă, ea a reuşit să cucerească nunumai publicul unghenean, ci şipe cel din Chişinău, ba chiar şidin Bulgaria, Polonia, ţări în care„Do-Re-Micii” au participat ladiverse concursuri muzicale.

„Mi-a plăcut mult să călă to -

resc, dar mai ales să mă aflu pescene mari. Atunci mă credeamo adevărată vedetă şi parcă toatălumea era la picioarele mele”,spune, sfioasă, Victoriţa. Dînsăare şi un model după care se ori -entează atunci cînd interpreteazăo piesă. Este vorba de cîntăreaţarusă Vera Brejneva, pe care osimpatizează mult. „Are voce fru -moasă, ţinută scenică”, explicăVictoria, după care continuă: ”Îmimai place cum se îmbracă”.

Pe lîngă muzică, VictoriaAndruşceac mai are o ocupaţiepreferată: să deseneze modele devestimentaţie, căci, crede ea, ca -riera muzicală s-ar completa deminune cu profesia de designervestimentar pe care doreşte să o

înveţe cînd va creşte mare. Am-bele i-ar fi de folos acolo unde sevede ea în viitor: în Franţa, ţaraei de vis.

Ina Landa

Victoriţa Andruşceac este elevă în clasa a cincea la Liceulteoretic „Vasile Alecsandri” din Ungheni. Ca şi toate fetiţelede vîrsta ei, visează la lucruri măreţe, crede în prietenieadevărată şi aşteaptă cu nerăbdare sărbătorile de iarnă,căci atunci va pleca la bunica, în satul Brătuleni din raionulNisporeni, unde îşi va petrece vacanţa.

Scriitorul Valeriu Bojoga, ori -ginar din satul Cioreşti, raionulNisporeni, care munceşte de optani în Italia, şi-a dorit o colabo-rare strînsă cu tinerii nispore-neni şi a reuşit. După ce a editattrei romane: „Denisa, fata pe ca -re o poţi cunoaşte doar o dată la12 ani”, „Filomena, eşti român -că!” şi „Cătălin, copilul cucului”,acum visează la un abecedar ine -dit. Textele sînt deja pregătite,

elevii Şcolii de Arte Plastice dinNisporeni i-au sărit în ajutor şii-au trimis, în total, 384 de de-sene ce ar putea să ilustreze no -ul abecedar. Mai rămîne să gă -sească banii necesari pentru aedita lucrarea.

Potrivit lui Mihai Bortă, di-rectorul Şcolii de Arte PlasticeNisporeni, Valeriu Bojoga s-adeclarat mulţumit de implicareatinerilor artişti plastici nispore-

neni, relatînd prin telefon că„problema scoaterii la lumină anoului abecedar este soluţionatăîn proporţie de 50%”. Mai multca atît, dînsul, în semn de re -cunoştinţă, le-a trimis copiilorcolete cu cărţi, dulciuri, fructe,haine. Nu e de mirare că aceştiaau rămas profund mulţumiţi,fiind dispuşi la noi colaborări,mai ales că scriitorul a pomenitşi de o eventuală excursie în ora -şul Roma, Italia.

Reamintim că ultima lucrarea lui Valeriu Bojoga, „Cătălin,copilul cucului”, a apărut la Ro -ma, în august 2009, graţie su-portului financiar acordat deNina Gorincnioi-Cadoppi, ori -gi nară din Ungheni, şi a soţului

ei Daneo Cadoppi. Graţie NineiGorincioi-Cadoppi, cartea aajuns în toate bibliotecile dinraioanele Ungheni şi Nisporeni.(Natalia Chiosa)

După ce elevii Şcolii de Arte Plastice din Nisporeni au realizat şi au trimis în Italia, la începutul lunii noiembrie, 250 de lucrări menite să ilustreze abecedarulpentru copiii din diasporă cu titlul: „Alfabet latin isteţ din visul lui Niculeţ”, iată că, pe data de 23 noiembrie, s-a îndreptat spre Roma un nou lot de desene. De dataaceasta, au fost trimise 134 de lucrări.

„Alfabet latin isteţ din visul lui Niculeţ” împreună cu tineri artişti plastici din Nisporeni

Ungheneanul Constantin Bejenaru este noul rege al circuitului Bigger's Better 2011

Originar din oraşul Ungheni, pugilistul Constantin Bejenaru, a cîştigat, pe 16 decembrie, finala circuitului de box Bigger's Better King 2011, un turneu internaţional de mare prestigiu.

Victoria lui Constantin Bejenaru a putut fi vizionată în direct,graţie postului de televiziune “Eurosport”, de amatorii sportuluidin circa 90 de ţări ale lumii. Cu lacrimi în ochi, sportivul a fostîncoronat de organizatori şi declarat “Regele” Bigers Better. Deasemenea, Constantin Bejenaru a intrat în posesia unui cec în va -loare de 25.000 de dolari, asta după ce în piramida de calificaredin Lituania a mai obţinut alţi 15.000 de dolari.

Discipol al antrenorului unghenean Vitalie Şibut, Constantin Be -jenaru a fost nevoit, în anul 2002, să treacă Prutul şi să se legiti -me ze la Clubul Sportiv SCM Bacău şi de atunci evoluează subculorile României. “N-aş mai fi putut continua sportul aici (la Un -gheni), în momentul în care, la fiecare competiţie internaţionalăera nevoie de o sumă ce depăşea 1000 de dolari, pe care trebuias-o achit. Părinţii nu-şi puteau permite aşa ceva. Din această cauzăam plecat în România. Pentru că acolo aceste probleme nu se în-tîlnesc”, spunea dînsul într-un interviu acordat “Expresului” în lunamai 2008.

La cei 27 de ani ai săi, are la activ în boxul amator 150 de lupte,dintre care 140 cîştigate. A fost de 9 ori campion naţional în Româ-nia. Constantin Bejenaru se află pe treapta a V-a în topul FederaţieiRomâne de Box „Cei mai buni boxeri români ai anului 2010”. Cuaceastă ocazie, Relu Auraş, antrenor emerit al României la box,declara: „E o clasare meritorie pentru Constantin”.

După victoria din 16 decembrie de la Bigger's Better 2011, site-ul www.fight.ro, scria: “Cîştigătorul este un român. Acesta ne-afăcut să fim mîndri că sîntem români, reprezentînd cu excelenţăboxul românesc”. (Lucia Bacalu)

Dorul de patrie şi neam l-areadus acasă

După ce a locuit mai multtimp în străinătate, dorul de pa-trie şi neam l-a readus acasă peEfim Chicu, fost profesor de is-torie şi limbă şi literatură ro mâ -nă la gimnaziul din satul său debaştină, Meleşeni, Călăraşi. Înviitorul apropiat, domnia sa ur -mează să lanseze cîteva volumede carte.

Efim Chicu s-a aflat timp de9 ani printre străini, în Spania şiPortugalia. O seară petrecută pemalul Oceanului Pacific l-a de-terminat să înceapă a scrie ver-suri. De ce? Pentru că, spune el,

s-a simţit foarte mic şi atuncis-a gîndit că trebuie să lase cevaîn urma sa. Are deja lansate 10volume.

Versurile călărăşeanului auajuns la sufletele interpreţilorViorel Burlacu, Valentin Bo -ghean şi Iurie Sadovnic. „L-amcunoscut la un concert. S-a ap -ro piat de mine, mi-a spus căscrie versuri şi mi-a lăsat douădintre volumele sale. În drumspre casă le-am răsfoit şi amrămas de-a dreptul frapat defelul său unic de a aborda temamamei, patriei, părinţilor, mig -raţiei. Atunci mi-am zis că voiface neapărat un CD pe versu -rile sale”, spune Viorel Burlacu.Şi Valentin Boghean, şi IurieSa dovnic au promis că neapăratvor compune melodii pe versu -rile lui Efim Chicu.

(După Apropo Magazin)

Polonezii ajută:locuitorii satuluiRădeni vor aveaapă potabilă

În satul Rădeni, Călăraşi a fostdată în exploatare o fîntîna arte -zi ană, care va aproviziona cu

apă sătenii, informează site-uloficial al Agenţiei de Dezvol -tare Regională (ADR) Centru.Evenimentul s-a produs pe 15decembrie curent, graţie proiec-tului investiţional „Construcţiainfrastructurii aprovizionării cuapă a satului Rădeni”.

Costul total al proiectului seestimează la 2 milioane 311 miide lei. Finanţarea a fost efec tu -a tă din sursele financiare aleMi nisterului Afacerilor Externeal Poloniei, bugetul Primărieioraşului Bielsk Podlaski – 440mii zloţi (echivalentul a 110 miieuro). Restul banilor - 31,8% -au fost alocaţi de Consiliul raio -nal Călărasi, de Primăria Rădeni.S-a implicat activ şi populaţia.

„Sînt foarte bucuros că amreuşit, prin acest proiect, să rea -lizăm un lucru care aduce căl -du ră şi satisfacţie oamenilor”, amenţionat execelenţa sa, Amba -sadorul Extraordinar şi Pleni po -tenţiar al Republicii Polone în Re -publica Moldova Bogumił Luft.

Prezent la eveniment, direc-torul ADR Centru, Tudor Meşi -nă, a menţionat că raionul Că lă-raşi are în implementare maimulte proiecte. Datorită acesto -ra, se va reuşi schimbarea si tu -

a ţiei social-economice a locui -to rilor, şi-a exprimat dînsul în-crederea.

Urmare a realizării proiectu-lui, vor fi conectate la apeductaproximativ 500 gospodării.

(Lucia Bacalu)

Schinoasa, satul rămas în urmă cuo sută de ani

Localitatea care pînă acum treiani nici măcar nu era marcatăpe hartă are, începînd cu 20 de-cembrie, grădiniţă - prima oazăde civilizaţie de acolo. Obiş nu -iţi să fie ocoliţi de oaspeţi, lo -cal nicii s-au cam speriat cândau văzut că atâta lume străină avenit la ei.

Prima impresie cînd ajungiîn satul Schinoasa, raionul Că -lă raşi, populat de romi, e că aces - ta e rupt de civilizaţie. Deşi aicilocuiesc aproape 300 de suf lete,nu există şcoală, biserică, ma -ga zin. Jumătate din localnic iima turi nu ştiu carte şi doar cîţi -va citesc pe silabe. Cei mai căr -turari sînt cîteva zeci de copii cemerg la şcoala din satul vecin,Ţibirica.

Primăvara cătunul rămîne

aproape pustiu. Cu toţii pleacăîn Rusia la lucru şi se întorc aca -să toamna tîrziu. Şi, dacă afarăplouă sau ninge, nimeni nu poa -te ieşi sau intra în Schinoasa.Cînd se satură să stea numai încase, oamenii se adună la fîn-tîna din vale, locul numit de eicentrul satului.

De ani buni nu au mai văzutoameni străini în sat. Aşa cădes chiderea grădiniţei, în pre -zenţa oaspeţilor, a fost un mareeveniment.

Instituţia preşcolară a fostdeschisă în casa lui Pintilie Coz -ma (80 de ani). Bătrînul a dat-oîn arendă, iar el şi cu nevastă-sas-au mutat într-o anexă. „Amcinci băieţi şi două fete. Toţis-au dus de la mine. Mie nu-mitrebuie atîta spaţiu. Aşa cîştig şieu o capică să cumpăr mîncareşi ţigări. E mare sărăcie", con -

stată moşul. Instituţia preşcolară din Schi -

noasa va fi frecventată de 27 decopii cu vîrste de la 3 pînă la 7ani. Pentru majoritatea este sin-gura modalitate de a se pregătide şcoală. Pînă acum mulţi din-tre micuţi nu ştiau nici măcarculorile cînd mergeau în clasaîntîi. Sediul grădiniţei a fost re -novat cu ajutorul Primăriei Ţi -birica. Mobilierul, cărţile, jucă - riile şi televizorul au fost oferitede UNICEF şi firma IKEA.

Astfel de proiecte, lansate lainiţiativa Ministerului Edu ca ţi -ei, vor fi implementate în 50 delocalităţi ale Republicii Mol do -va, dintre care: în 3 sate din rai -onul Călăraşi, în 4 sate din rai -onul Nisporeni şi în 6 sate dinraionul Ungheni.

(După “Adevărul”, autor – Natalia Hadîrcă)

Pasionați de muzică | Rubrică realizată în parteneriat cu Studioul DoReMicii

În timp ce structurile de forţă de la noi trîmbiţează despre reuşita combaterii fenomenului traficului de organe, zeci de moldoveni şi le vînd pe internet. Acolo putem găsi numeroase anunţuri în care moldovenii propun spre vînzare propriile organe. Majoritatea ofertelor se referă la vînzarea rinichilor. Preţurile variază de la 20 la 50 de mii de euro. Cei care defăşoară “afacerea” sînt intermediarii, care se pare că o duc bine mersi în capitala Moldovei. (Publika.md)

Crede că muzica o ajută să învingă timiditatea

Foto: adevarul.ro

La Călărași

ediţia nr. 3(11)PAGINĂ ANTI-TORTURĂ,editată de Asociaţia Presei Independente (API)

În seara de 7 aprilie 2009, tânărul Sergiu Buhaniuc se afla în centrul capitalei şi urmărea desfăşurarea protestelor violente din faţa clădirilor Preşedinţiei şi Parlamentului. Pe neaşteptate a fost urcat cu forţa într-o maşină de trei persoane în civil, fiind transportat la sediul Direcţiei de combatere a crimei organizate a MAI, iar apoi la Comisariatul de poliţie al sectorului Buiucani.

Sergiu nu are cuvinte să descrie ce i s-a întâmplat la poliţie. Îşi aminteş-te că era bătut simultan de cel puţin cinci persoane. Unele purtau unifor-mă de poliţist, pe când altele erau în civil. „Eram lovit cu pumnii, cu pi-cioarele, cu bastonul peste cap, spate, picioare. Nu puteam evita loviturile. Mâinile îmi erau prinse în cătuşe… Îmi răsuceau mâinile şi mă băteau cu bastonul peste tălpi, cerându-mi să recunosc ceea ce nu am comis. Peste un timp mi-am pierdut cunoştinţa”, îşi aminteşte băiatul.

A doua zi a fost transferat la Co-misariatul General de Poliţie, unde, susţine el, a fost maltratat. A fost condamnat la 10 zile de arest preven-tiv, pe care urma să le ispăşească în Penitenciarul nr.3. De la ieşirea din comisariat până la maşina de poliţie, Sergiu a trecut prin aşa-zisul „co-ridor al morţii”, primind mai multe lovituri puternice. „Fiind în arest, nu m-a văzut nici un medic, cu toate că aveam dureri de cap de la bătaie, iar ochii, spatele şi picioarele erau pline de vânătăi”, spune Sergiu.

Timp de două zile nu i s-a dat apă şi mâncare. Când ruga să fie dus la veceu, era refuzat şi umilit. Coşma-rul a durat până la 17 aprilie, când a fost eliberat. În tot acest timp familia nu ştia nimic despre soarta lui.

Ajuns în libertate, timp de zece zile Sergiu a stat închis în casă. Se ascundea de poliţie. A auzit de la foştii colegi de celulă că dacă va ieşi în stradă, atunci va fi arestat. După 12 zile, Sergiu s-a adresat după aju-tor medical, fiindcă se simţea rău. A fost examinat atât de medici, cât şi de un psiholog la Centrul de Reabi-litare a Victimelor Torturii “Memo-ria”. Expertiza a confirmat că tânărul a fost maltratat.

Sechele fizice şi psihice în urma bătăilor

Sergiu spune că din aprilie 2009 are grave probleme de sănătate. „Nu

aud bine. Mi s-a înrăutăţit vederea şi port ochelari”, spune tânărul.

Svetlana Vişanu, medic psiho-te-rapeut la Centrul „Memoria”, susţine că Sergiu Buhaniuc atunci când s-a adresat la Centru pentru ajutor avea o traumă cranio-cerebrală. „Trauma a cauzat otită bilaterală, adică Ser-giu nu aude bine cu ambele urechi. În plus, el suferă de depresie şi este periodic consultat de un psiholog”, spune Svetlana Vişanu.

Sergiu a depus la Procuratura militară din Chişinău o plângere pe cazul maltratării de către colabora-tori de poliţie. Însă, prin ordonanţa

Procuraturii militare Chişinău din 29 mai 2009, s-a refuzat începerea ur-măririi penale.

Vitalie Zamă, avocatul lui Sergiu, spune că instanţa de judecată a anu-lat ordonanţa de încetare a urmăririi penale, obligându-l pe procuror să efectueze un control suplimentar pe acest caz. „Din păcate, ulterior nu s-a efectuat nici o acţiune procesuală. Ţinând cont de faptul că autorităţi-le naţionale nu au investigat eficient plângerea de maltratare a lui Ser-giu, în 2010 dosarul a fost transmis la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO)”, specifică avocatul.

CEDO urmează să facă dreptatea

Vitalie Zamă susţine că lui Sergiu Buhaniuc i-au fost încălcate dreptu-rile prevăzute de Articolul 3 al Con-venţiei pentru Apărarea Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale, care prevede că “nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau trata-mentelor inumane ori degradante”.

„Aflându-se în custodia poliţiei, la reţinere, transportare şi anchetare, băiatul a fost supus relelor tratamen-te, a fost maltratat şi agresat fizic şi psihologic. Condiţiile de detenţie au fost inumane şi degradante şi nu i s-a acordat asistenţa medicală cuvenită”, spune Vitalie Zamă.

Bani pierduţi la CEDOLilian Apostol, şef interimar al Di-

recţiei Agent Guvernamental din ca-drul Ministerului Justiţiei, a declarat că CEDO nu este o instanţă supremă sau superioară unor instanţe naţi-onale, dar datorită locului şi rolului său de supraveghetor al respectării Convenţiei Europene a Drepturi-lor şi Libertăţilor Fundamentale se pronunţă în cazurile când instanţele naţionale nu au oferit o remediere potrivită pretinselor violări ale Con-venţiei. Potrivit datelor Ministerului Justiţiei, Curtea Europeană a emis 36 de hotărâri privind violarea Artico-lului 3 al Convenţiei. Drept urmare, Guvernul a fost obligat să achite vic-timelor torturii drept prejudiciu mo-ral şi material peste 800 mii euro.

Lilia ZAHARIA

SFATUL JURISTULUIRubrică susţinută

de juristul Victor Panâru

Întrebare: De câte ori pe an trebuie să fie inspectat un cabinet stomatologic de către angajaţii Cen-trului de medicină preventivă? Tre-buie sau nu să fie anunţat patronul stomatologiei despre control?

Nicolae Pânzari, or. Ungheni

Rspuns: Centrul de medicină pre-ventivă poate să verifice un cabinet stoma-tologic sau ori-ce altă instituţie ori de câte ori primeşte o se-sizare, chiar şi una anonimă. În lipsa sesizărilor, Centrul de medici-nă preventivă trebuie să verifice anual instituţiile care au primit autorizaţii sanitare.

În mod normal Centrul urmează să anunţe vizita sau cel puţin perioada în care urmează să verifice îndeplinirea condiţiilor sanitare.

Întrebare: Care este termenul de primire a moştenirii după decesul unei persoane?

Vasile Tudor, or. Chişinău

Rspuns: După decesul unei rude apropiate (până la gradul 4 inclusiv), succesorii sunt în drept, în termen de şase luni de la deces, de a depune cerere la domiciliul decedatului pentru deschi-derea dosarului cadastral şi de accepta-re a succesiunii. Termenul de acceptare a succesiunii este de şase luni de la data deschiderii ei. Patrimoniul defunctului poate fi acceptat în mod expres, prin depunerea unei cereri la notar, dar şi tacit, prin intrarea în posesie.

În acest sens articolul 1516 al Codu-lui Civil explică că succesiunea trece la moştenitorul chemat la succesiune, sub rezerva dreptului de a renunţa la ea. Succesiunea este acceptată de succesor indiferent de faptul dacă este testamen-tar sau succesor legal. Succesiunea se consideră acceptată când moştenitorul depune la notarul de la locul deschide-rii succesiunii o declaraţie de acceptare a succesiunii sau intră în posesiunea pa-trimoniului succesoral. Dacă succeso-rul a intrat în posesiunea unei părţi din patrimoniu, se consideră că a acceptat întregul patrimoniu, oriunde s-ar afla şi din ce ar consta.

În cazul omiterii termenul de şase luni de acceptare expresă a succesiunii, oricum este necesar de a depune o cere-re la notar. Dacă termenul omis este mai mare de nouă luni, atunci repunerea în termen urmează a fi efectuată prin in-termediul instanţei de judecată.

DICŢIONAR JURIDIC

„Coridorul morţii” i-a lăsat sechele pe viaţă

Dacă aveţi şi alte întrebări de ordin juridic

sunaţi la 22 09 96

Expertiza judiciară - Mijloc legal de probă, con-stând în efectuarea de investigaţii, lucrări, ana-lize, calcule, aprecieri şi concluzii, de către un specialist într-un anumit domeniu, la decizia organului de urmărire penală sau instanţei de judecată, în scopul elucidării unor fapte sau împrejurări care formează ori ar urma să for-meze obiectul unui proces. După domeniul în care se execută, expertizele judiciare pot fi de mai multe feluri: contabile, balistice, biologice, genetice, medico-legale, grafologice, tehnice etc.

Expertiza judiciară psihologică - Este expertiza care contribuie la diminuarea riscului unei erori

judiciare în calificarea acţiunilor subiectului, a comportamentului impus de o situaţie afectiv tensionată, de neconştientizarea motivului şi caracterului acţiunilor săvârşite. Scopul princi-pal al expertizei psihologice judiciare este de a ajuta organele de judecată şi de urmărire pena-lă în cercetarea problemelor specifice cu con-ţinut psihologic importante pentru rezolvarea cazurilor penale şi civile şi de a obţine informa-ţii obiective, aprecieri nepărtinitoare şi princi-piale, importante pentru analiza situaţiei.

Pretenţii pecuniare - Solicitarea reclamantului de a compensa prejudiciul material cauzat în re-zultatul acţiunilor ilegale.

Violarea Articolului 3 al Convenţiei CEDO “Interzicerea torturii“

Numărul total de cazuri pierdute de R. Moldova / suma achitată victimelor torturii

36 812 803 euro

Cazuri de aplicare a torturii și investigare ineficientă a dosarelor / suma achitată victimelor

8 170 200 euro

Cazuri de aplicare a relelor tratamente în custodia poliţiei și investigare ineficientă a dosarelor / suma achitată victimelor

8 301 700 euro

Cazuri de folosire în exces a forţei la reţinere și investigare ineficientă a dosarelor / suma achitată victimelor

3 151 623 euro

Cazuri de plasare a persoanelor în condiţii inumane de detenţie și neacordarea asistenţei medicale adecvate / suma achitată victimelor

17 189 280 euro

„Telefonul de încredere” al Procuraturii Generale

Procuraturii Generale:

sau .

CHIAR DACĂ AU TRECUT 2 ani şi jumătate, Segiu Buhaniuc refuză din teamă să-şi arate faţa.

6ExpresulVineri, 23 decembrie

Pe pieţele din R. Moldova au fost scoşi în vînzare brazi de Crăciun. Gospodăriile silvice vor avea în stoc circa 40 mii de molizi și 4000 de pini. Înălţimea lor variază între 1 şi 10 metri. Preţul de comercializare al pomilor de Crăciun, la pepinierele silvice, va rămîne acelaşi ca şi acum trei ani – 36 lei pentru un brad cu înîlţimea de 1-1,50 m. În acelaşi timp, preţurile la brazii artificiali sînt mai mari - între 800 şi 1000 de lei. (Jurnal.md)

Fragmentarium

Silvia Maftei este biblio te ca -ră-bibliograf la Biblioteca pentrucopii din Nisporeni. Este o bib -li otecară model, obţinînd chiarrecent premiul mare la concursul„Topul bibliotecarilor” din Nis-poreni.

Nu-i place să vorbească des -pre ea. Preferă să o caracterizezealţii sau să vorbească... faptele.

De la o vîrstă mică, îndem na -tă de părinţi, s-a îndrăgostit delu mea cărţilor. O lume ce-i ofe -rea multe lucruri noi, frumoaseşi demne de realizat. Viaţa a în -văţat-o că, mai devreme sau maitîrziu, fiecare om are parte de suc -cese, dar şi de insuccese. „Fieca -re în viaţă trebuie să facă ceea ceştie şi poate mai bine. Aceasta arscuti lumea de probleme şi re-grete. Trebuie să găsim frumosulalături de noi, nu să ne aruncămcu ochii departe.

Probleme au fost şi vor fi, atîtcît va fi lumea, dar ele nu trebuiesă ne umbrească existenţa”, spu -ne dînsa

Îi plac copiii curioşi din fire.Îi întîmpină cu mare drag pe mi -cuţii care vin în lăcaşul cărţilor,dornici să cunoască ceva nou, sădiscute, să participe la activi tă -ţile care au loc la biblioteca pen-tru copii din Nisporeni. Nu în -tîmplător a fost creat clubul pe

interese „Deceluş”. Nu întîm plă -tor a fost creat cenaclul literar„Co(libris)”, menirea căruia e sădescopere tinere talente, să scoa -tă din anonimat tinerii condeieri,deoarece ştie din experienţa prop -rie că este foarte important cîndcineva te susţine pentru a-ţi rea -li za visele.

Se bucură din toată inima cîndşi foştii cititori vin pe la bib lio -te că. Şi-a învăţat discipolii căviaţa trebuie trăită şi preţuită cuacele mici bucurii care au loc zide zi. Anume acestea aduc, cutimpul, bucuria împlinirii unuilucru sau eveniment mai impor-tant.

Se bucură împreună cu copiiipentru realizările pe care le obţinaceştia. Se simte împlinită şiatunci cînd poate să ajute pecineva. Doreşte din tot sufletulca cititorii de azi să ajungă oa-meni buni, oneşti, să poată con-tribui pentru ca lumea să devinămai bună, mai curată sufleteşte.

Cum credeţi, cînd un om seconsideră realizat?

Atunci cînd îşi urmează vise -le şi, mai ales, ajunge să se bu-cure de realizările acestora.

Care sînt principiile dum -nea voastră de viaţă?

În acest veac arhiplin de valori

materiale, apreciez calităţile suf -leteşti, dar mai ales oamenii carenu ţin cont de clasa socială dincare faci parte şi te tratează, purşi simplu, ca pe un om.

Principalele momente dinviaţă care v-au făcut să fiţi ceeace sînteţi?

De multe ori, dezamăgiream-a făcut să lupt mai cu înver şu -nare pentru un anume ideal.Decepţiile mă rănesc foarte tare,dar mă determină să fiu o lup tă -toare. Ceea ce obţin cu greu îmieste foarte scump sufletului.

Cu ce se mîndreşte SilviaMaf tei?

Cu familia, care mă ajută întot ceea ce fac, cu neamul, custră bunii, care au fost oamenibuni, blajini, de o cumsecădenieaparte.

Ce calităţi trebuie să aibă unom ca să fie prietenul dum nea -voastră?

Să fie sincer, responsabil, deîncredere şi cu bun simţ.

Ocupaţia preferată?Ador florile... şi cele de ca -

me ră, dar şi cele de grădină. Îmiîncarc bateriile atunci cînd le în-grijesc şi le vad cum ajung să nebucure cu flori. Îmi place tot ceţine de artă şi frumos. Preţuiesco carte bună, un actor bun, unfilm bun.

Visul dumneavoastră de fe -ri cire?

Să-mi fie sănătoasă familia,să fim împreună şi la bine, şi larău, să ajung la nunta nepotului,iar în anul Dragonului să mi semărească familia cu o nepoţică.

Starea de spirit actuală?Fericirea nu e o pasăre care

cîntă în grădina fiecăruia, dar eum-am obişnuit să fiu fericită şiatunci cînd miros o floare sau ştiucă a înflorit pentru mine. Mă simtîmplinită prin copiii mei, bucu roa -să că îmi sînt aproape şi mîndrăde ceea ce au reuşit să realizeze.

Cine au fost cei care v-aumarcat caracterul?

Caracterul meu a fost puter-nic influențat de prezența celormai buni și mai frumoși la chipși la suflet părinți. Anume ei aureușit să sădească în sufletulmeu calități omenești de o înaltăvaloare morală. De aceea amin -tirea lor o păstrez în memorie cape o icoană vie.

Deviza dumneavoastră?Per aspera ad astra (Prin

greutăţi spre stele).

Preferă să o caracterizeze alţii sau să vorbească... faptele

10 întrebări pentru oameni de nota 10

Iarna îți poate pune în peri-col pielea, însă problemele aso-ciate temperaturilor scăzute potfi prevenite. Noi îţi spunemcum. Citeşte, învaţă şi împăr tă -şeşte recomandările noastre tu-turor prietenelor tale.

1. Poate fi hidratarea peri -cu loasă în timpul iernii?

Nu. În timpul iernii pielea arenevoie de hidratare mai mult de -cît oricînd. Temperaturile scă -zu te afectează pielea în pro fun-zime, cauzînd uscarea ei, astfelcă renunţarea la produsele dehidratare nu face decît să înrău -taţească lucrurile. Îți recoman -dăm în special Gelul-cremăhid ratant Anew Aqua Youth ca -re dublează nivelul de hidratarea pielii.

2. Am nevoie de protecţiesolară în timpul iernii?

În mod clar, da. Ninsoarea saucerul înnorat nu fac ca soarelesa fie mai puţin nociv. Îţi reco -mandăm să foloseşti zilnic ocremă hidratantă cu SPF15, deexemplu Solutions, dar şi unfond de ten, de asemenea cu fil-tru UV. Este un pas foarte im-portant în îngrijirea pielii pe timpde iarnă. Soarele accelerează

îm bătrînirea pielii. Este la în-demîna ta să previi asta.

3. Cum îmi pot proteja mîini -le de efectele negative ale ier nii?

Sînt cîteva obiceiuri simplecare pot preveni uscarea mîini -lor. Ori de cîte ori ieşi afară, nuuita de mănuşi. În plus, de fie -care dată cînd îţi speli mîinile,tamponează-le uşor cu un pro -sop şi aplică o cremă de mîini.Îţi recomandăm crema pentrumîini şi unghii cu glicerină dingama Avon Care, care îți vapăs tra pielea hidratată chiar şiatunci cînd afară este ger.

4. Ce pot face dacă pieleamea este uscată, chiar dacă fo -losesc loţiunea de corp în fie -care zi?

În sezonul rece îţi reco man -dăm să optezi pentru formulebogate. Pe lîngă hidratarea pie -lii, ele asigură de asemenea pro -tecţie împotriva temperaturilorscăzute prin formarea unei ba -riere la suprafaţa pielii. Alegeloţiunea intens hidratantă dingama Avon Care sau untul decorp Planet Spa.

Pielea ta este pregătită să în-frunte fiecare zi de iarnă?

“La douăzeci de ani tenul este tînăr în mod firesc, dar cumvei arăta la cincizeci de ani depinde numai de tine”.

(Coco Chanel )

Lecţia de frumuseţe, oferită de echipa AVON 007

7Expresul

Vineri, 23 decembrie

Citatul săptămîniiCei tineri spun ceea ce fac, cei bătrîni povestesc ceea ce au făcut, iar cei nebuni ceea ce vor să facă. Anton Pann

Programe TVPublicitate

Luni 17.15 „Sare şi piper” (Jurnal TV)11.15 „Кушать подано”. Film (NIT)21.30 „Бог в печали и радости”.Film (СТС)

Marţi21.00 „Пенелопа”. Film (ТНТ)19.45 „Leacuri pentru neamuri”(Jurnal TV)21.30 „Новые робинзоны”. Film(СТС)

Miercuri21.00 „Бунтарка”. Film (ТНТ)21.30 „Fabrika” (Publika)21.30 „Квартет на двоих”. Film(СТС)

Joi21.00 „Незваные гости”. Film(ТНТ)

21.30 „Вики Кристина Барсе-лона”. Film (СТС)

Vineri16.35 „Scrisorile lui Buraga”. Di-vertisment (Jurnal TV)20.30 „Срочно требуется ДедМороз”. Film (СТС)21.00 „O dată-n viaţă” (TVR 1)

Sîmbătă18.00 „Viaţa merge mai departe”.Emisiune (Jurnal TV)19.00 „Семьянин”. Film (СТС)21.00 „ÎnTrecerea anilor” (TVR 1).

Duminică6.20 „Сердца трёх”. Film (НТВ)21.00 „Свадебная вечеринка”.Film (СТС)21.15 „Ora de ras” (Jurnal TV).

La mulți ani, basarabeni!Vin ai noștri, pleacă-ai noștri -La brașoave-s talentați,Au ei scheme - de la foștii -Fură bine. Să-i votați!În burateci verzi, prin țară,Cei roșcați s-au colorat,Au rămas în posturi iară,Fură toți, cum au furat.Huzuresc tîlhari la umbră,Pe alei de trandafiri,Cu umbrele verzi la cîrmă. Termocomul, Gaz, bancheri...Au salarii cît pot duce.Trăiesc hoții ca-n povești,Primesc solda-n kilograme,Alții - chiar în cubatură.Nesimțiți - un soi de oameniPrea hapsîni - ne iau din gură.Băncile ne dau credite -Ne fac peștișori de aur, Şi apoi ne storc de „icre”,Ne privesc cu ochi de taur.Gaze vin cu prețuri fripteHoții suflă-n ţeavă aer,Plătim gaze aerisite, Ne iau pielea ca la fraieri.Pe la apă și canaleMilioane pescuiesc,Termocomu-i business mare:De la soare ne-ncălzesc.S-au plodit la cald, la dosUnde vîntul nu prea bate,Unde pot fura din grosÎn zădar cătăm dreptate.Șmecher mare-i TelecomulȘefu-i - mama tîlhăriei:Anual ia milionul -Țin umbrela trandafirii.Fără simț mîna întindeÎși ia sacul plin cu baniȘmecheriți prin scheme strîmbeTicluite de golani.Ei jupesc, sînt măcelarii -Guvernanți cu roșii frați,Ei sînt mafia, tîlharii.La mulți ani! Să-i mai votați!

Boris Doina, or. Corneşti

VĂ RECOMANDĂM LA TV!

Colectivul Consilului raional este alături de Petru LANGA,vicepreşedintele raionului Ungheni, şi de familie, în acestemomente dureroase, pricinuite de trecerea la cele veşnice ascumpei fiice Daniela. Dispariţia fulgerătoare din aceastălume a lăsat un gol imens şi o adîncă durere.Cuvintele şi lacrimile sînt inutile… Dumnezeu să-i aşeze su-fletul în Împărăţia Sa, s-o odihnească în pace şi să aline sufe -rinţa celor îndureraţi.

Primăria oraşului Ungheni exprimă sincere condoleanţe fami -liei Langa la durerea cauzată de moartea prematură a fiiceiDaniela. Dumnezeu s-o odihnească în linişte şi pace.

Echipa Partidului Democrat Ungheni este, în aceste clipe gre -le, alături de Petru Langa, vicepreşedintele raionului Ungheni,şi îi exprimă sincere condoleanţe în legătură cu decesul fiiceisale. Dumnezeu s-o odihnească în pace.

Fotbaliştii clubului sportiv „Moldova - 03” aduc sincere con -do leanţe lui Petru Langa în legătură cu decesul fiicei sale, Da -niela. Dumnezeu s-o odihnească în pace. (SubsemneazăVa leriu Ciobanu)

Secţia Raională Cultură Ungheni exprimă sincere condoleanţefamiliei Langa în legătură cu trecerea în lumea celor drepţi afiicei Daniela. Dumnezeu s-o odihnească în pace.

Este un moment greu pentru Petru Langa, preşedintele Con-siliului de administrare a Spitalului raional Ungheni, şi pentrufamilia sa. În aceste clipe de cumplită durere, cauzate de tre-cerea în nefiinţă a fiicei Daniela, colectivul IMSP Spitalul Rai -onal le este alături cu gîndul şi cu sufletul. Fie ca Domnul s-oaibă în paza sa.

Familia Rogovschi este alături de Petru și Mariana Langa înaceste momente grele, pricinuite de trecerea mult prea tim-purie la cele veşnice a fiicei Daniela. Dumnezeu s-o aibă în pa -za sa şi s-o odihnească în pace.

Transmitem sincere condoleanţe familiei Langa. Îi sîntemalături în momentele pricinuite de trecerea în nefiinţă a fiiceiDaniela. Dumnezeu s-o odihnească în pace.

Colectivul Şcolii primare „Spridon Vangheli” din Ungheni

A plecat la cele veşnice o fiinţă angelică – Daniela Langa. Nua dovedit să împlineasăcă nici măcar 20 de ani. E o durereinimaginabilă pentru cei ce i-au dat viaţă, au vegheat la căpă -tî iul ei, au crescut-o şi au educat-o cu multă dragoste şi sac-rificiu. Sîntem alături de Petru şi Mariana Langa în acestemo mente cumplite, transmitem sincere condoleanţe familieiîndoliate. Dumnezeu să-i aşeze sufletul Danielei în împărăţiaSa, alături de cei drepţi.

Consătenii lui Petru Langa, mileşteniii stabiliţi cu traiul la Ungheni

CONDOLEANȚE

AtenţionareStimaţi cetăţeni, conducerea Comisariatului de poliţie al raionului Ungheni aduce în atenţiadumneavoastră faptul că se păstrează tendinţa comiterii de către minori a contravenţiilor şiinfracţiunilor, ceea ce trebuie să ne pună în gardă.Îndeosebi, în perioada vacanţei, rămîne o problemă stringentă părăsirea de către copii, fără ştireaapropiaţilor, a domiciliului. Una din principalele cauze ce duce la asemenea incidente este lăsareaminorilor fără supravegherea corespunzătoare din partea părinţilor ori lăsarea acestora subsupravegherea persoanelor în etate, a vecinilor, rudelor care, de fapt, nu au responsabilitateaconştiincioasă faţă de obligaţiunile încredinţate faţă de copii. Anume acest semn vădit de irespon-sabilitate din partea adulţilor duce la favorizarea circumstanţelor ce implică minorii în săvîrşireadiferitor categorii de infracţiuni, iar consecinţele pot fi dintre cele mai tragice: accidente rutiere,înec, electrocutare. Nu uitaţi nici despre dauna ce poate surveni în urma utilizării focurilor de ar-tificii şi a obiectelor pirotehnice.Fiţi atenţi, nu lăsaţi copiii fără supraveghere. În caz contrar, veţi fi traşi la răspundere în conformitatecu legislaţia în vigoare.

LicitaţiiPrimăria comunei Floriţoaia Veche, raionul Ungheni, anunţă desfăşurarea licitaţiei

„cu reducere” pentru vînzare-cumpărare a băii satului Grozasca, nr. cadastral

9236117219, suprafaţa 216,2 m.p., preţul iniţial – 98000 lei.

Licitaţia se va desfăşura la data de 10 ianuarie 2012, ora 10.00, în incinta primăriei.

Cererile de participare la licitaţie se depun pînă la data de 9 ianuarie 2012, ora 17.00.

Taxa de participare la licitaţie constituie 400 lei. Acontul – 10 % din preţul iniţial.

Informaţii la telefonul: 0 (236)41436; 41669

Primăria satului Rădenii Vechi, anunţă pe data de 13.01.2012, ora 10.00, în incinta

primăriei, desfăşurarea licitaţiei „cu strigare” privind darea în arendă a lotului de teren

proprietate publică, nr. cadastral 9262108320, suprafaţa 4,7748 ha, preţul arendei

anuale - 1985 lei.

Termenul de arendă 15 ani. Acontul 10% din preţ, taxa de participare – 200 lei. Cere -

ri le se vor înainta la secretarul comisiei pînă pe data de 12.01.2012, ora 15.00.

Relaţii la telefonul: 0 (236)72236

Agenția de organizare a evenimentelor speciale ”SUPER EVENT” vă propune:- Felinare zburătoare;- Baloane cu heliu;- Decor: ghirlande din baloane, flori, drapaj, lumînări, draperii luminiscente;- Efecte speciale: confeti, fum rece, glob cu lumini;- Foto, video;- Grup de dansatori.

Telefoane de contact: 069590838; 2-88-42; 2-34-02Adresa e-mail: superevent.ungheni@yahoo.com

CODAREcontra consumului de alcool

Psihoterapie,

Doctor Galina Aparuor. Ungheni,

Programarela tel.:079521319

„Javelin N.A” S.R.L propune cărbune:

- AM (oreşek)- AS (semecica).Adresa: or. Ungheni, str. Romană 83 (fosta fabrică de pîine). Telefon: 0(236) 22686; Mobil: 079539755.

Vînd teren pentru construcţii la Ungheni (Bereşti). Vînd garaj. Telefon: 068430349

Vînd casă în Ungheni-Vale,6.7 ari pămînt (stare bună).

Tel.069042757

Cel mai vizitat site din regiune

Publicitate: (0236) 28575,

079461811unexpres@gmail.com

UtilUn sfat pe săptămînăOţetul de mere îndepărteză furnicile. Pulverizaţi o soluţie de apă și oțet în părți egale în jurul ușilor, al geamurilor sau în orice zonă doriți să evitați accesul furnicilor.

8ExpresulVineri, 23 decembrie

Berbec

O săptămînă reuşită în ceea ce priveşte negocierile de orice fel.Veţi şti să vă impuneţi voinţa fără să vă creaţi antipatii în jur, iarsuccesele de acum vor avea consecinţe pe termen lung. Atenţie labani.

Taur

O săptămînă a reluărilor: proiecte reîncepute de la 0, acţiuni cetrebuie regîndite, cuvinte ce trebuie repetate pînă sînt înţelese. Seîntrevăd multe cheltuieli care vă vor da bugetul peste cap.

Gemeni

Săptămîna se va caracteriza printr-o lipsă totală de sincronizare.Veţi întîrzia mult, nu veţi respecta termenele care vi se impun, veţiuita multe lucruri importante. Banii se vor duce repede.

Rac

O săptămînă favorabilă dialogului. Orice probleme aţi avea,orice conflicte, acum e momentul să le puneţi pe tapet. Veţi fi ex-trem de convingători. În profesie, veţi avea ocazia să încercaţi cevanou.

Leu

Profesia va fi pe primul plan. Relaţia cu superiorii va fi un pictensionata. Trebuie să mai renunţaţi puţin la orgoliu şi să acceptaţică nu sînteţi perfecţi. Relaţia cu partenerul de cuplu va fi excelentă.

Fecioara|

Vă veţi concentra foarte mult asupra familiei. Vor apărea multecheltuieli legate de casă, dar, cum îndemînarea vă este binecunos -cu tă, bugetul vostru nu va fi afectat prea tare.

Balanţa

Faceţi multe eforturi pentru a vă remarca profesional. Veţi aveaspor în tot ce întreprindeţi, cu condiţia să vă faceţi un program delucru eficient. Banii îi cam veţi scăpa printre degete.

Scorpion

Multe discuţii legate de bani vor transforma săptămîna într-ocontinuă negociere. Proiectele pot da rezultate foarte bune, dar vafi nevoie să luptaţi mult pentru ele. Atenție la sănătate.

Săgetător

Veţi fi nevoiţi să învăţaţi să comunicaţi mai bine cu partenerul.Deşi ei pun foarte mare accent pe comunicare în teorie, se potdovedi destul de nerăbdători şi insensibili în practică.

Capricorn

Veţi fi surprinzător de creativi şi spontani. Partenerii se vor bu-cura de multe surprize şi momentele plăcute se vor ţine lanţ.Această stare însă va avea efecte negative asupra planului profe-sional.

Vărsător

Veţi fi cam dezorientaţi în ceea ce priveşte situaţia profesională.Veţi primi tot felul de propuneri din mai multe părţi şi nu veţi ştice să credeţi. Mai bine ar fi să vă concentraţi asupra serviciului ac-tual.

Peşti

Cei singuri vor începe să caute ceva serios, sau chiar se vorgîndi să reia o fostă relație. Cei cuplați vor dori să facă un pasînainte. Grijile financiare vor trece pe planul al doilea.

Horoscop | 26 decembrie – 1 ianuarieLa Bucătărie cu Irina Caducenco

Un copil este întrebat la gradiniţă:

- Cum face cîinele?

- Ham, ham, ham.

- Dar lupul?

- Principii şi valori, principii şi valori, principii şi valori...

La un magazin Ghimpu întreabă vînzătorul.- Cît costă pisica de bronz?- 10 lei, dar se vinde cu tot cu carte.- Şi cît costă cartea?- 800 lei.- Pot să iau numai pisica?- Da, dar totuna veţi veni după carte.Cumpără Ghimpu pisica şi pleacă pe jos spre casă. La un mo-

ment dat, vede că toate pisicile din oraş merg după el. Ne putîndscăpa de ele, Ghimpu a aruncat pisica de bronz în rîu, după caretoate pisicile s-au aruncat şi ele şi s-au înecat.

Se întoarce Ghimpu la magazin. Văzîndu-l, vînzătorul îi zice: - Domnule Ghimpu, v-am spus eu că o să vă întoarceti după carte.- Nu am nevoie de carte, dar nu aveţi vreun comunist mic, de

bronz…

Bancuri

Luni Sf. Mc. Eustratie,Auxen tie, Evghenie, Mardarie,Orest; Cuv. Arcadie, Arsenie;Sf. Irh. Dosoftei.

Marţi Sf. Mc. Tirs, Levchieşi Calinic.

Miercuri Sf. Mc. Elefterie;Cuv. Trifon; sf. Irh. Ştefan.

Joi Sf. Pr. Agheu; Sf. Teo-fana Împărăteasa.

Vineri Sf. Pr. Daniil şi treitineri: Anania, Azarie, Misail.

Sîmbătă Sf. Mc. Sebastian;Sf. Irh. Tadeu; Cuv. Mihail; Sf.Mc. Zoe.

Duminică Duminica XXIX(a Sfinţilor Părinţi după trupai Domnului). Sf. Mc. Boni-fantie; Cuv. Ilie.

Ieftin și la îndemînăRidichea neagră, leaculuitat al sezonului rece

Este o legumă pe care o tratăm deseori cu in -diferenţă şi uitare. Consumul de ridiche neag -ră creşte însă imunitatea organismului şi ca pa -citatea acestuia de a lupta împotriva infec ţi -ilor. De aceea, în perioadele reci, cînd sîntemmai predispuşi îmbolnăvirilor, se recomandăcu precădere consumul ridichilor negre.

Şi pentru frumuseţe, ridichea neagră faceminuni. Graţie conţinutului de sulf, contribuiela combaterea acneei (coşurilor), iar măştilecu ridiche neagră curăţă excelent tenul, avîndtotodată un efect purifiant.

Ridichea neagră favorizeaza o circulatiecorectă a sîngelui, ducînd la scăderea coles-terolului şi prevenind apariţia bolilor de ini -mă. Siropul ei calmează tusea, curăţă bron -hiile şi plămînii. Ridichile negre cresc poftade mancare si au efect de calmare a durerilorde cap puternice.

Cîteva reţetePentru întărirea organismului: Se iau

300 g ridichi negre şi 300-350 g miere. Ridi -chi le bine spălate, cu tot cu coajă, se dau prinră zătoarea cu ochiuri mici şi se amestecă înmiere. Totul se pune într-un vas acoperit şi selasă 24-48 de ore. Se amestecă înainte defolosire. Se ia cîte o lingură după masă. Acestremediu poate fi utilizat şi în cazul copiilor cutuse, precum şi al celor care prezintă tulburăride creştere.

Sirop de tuse: Se taie un căpăcel din ridi -che şi se pune o linguriţă de zahăr. Se lasă pes -te noapte, iar dimineaţa vom observa că sucula început deja să se strîngă. Se ia cîte o lin gu -riţă după masă. De fiecare dată cînd lu ăm dinsuc, se mai pune o linguriţă de zahăr.

Pentru frumuseţe: Se dă prin răzătoare oridiche neagră curăţată de coajă. Se strecoarăde suc pînă cînd se obţine un piure omogencare se aplică încălzit pe supraţetele de pielecu probleme şi nu numai. Se lasă 20 de mi -nute să acţioneze, după care se îndepărteazăcu apă. Apoi se tamponează obrazul cu zeamaproaspată de ridiche neagră. Dupa alte 10 mi -nute, se clăteşte faţa cu apă minerală dez aci -dulată.

Calendar creștin-ortodox26 decembrie – 1 ianuarie

Fotografia săptămînii | Pregătiri pentru a fi cea mai bună în scenă. Palatul culturii Ungheni.

Ingrediente: (pentru

4 porţii)

180 gr tăieţei, 200 grcarne de porc, 100 gr cea -pă, 50 gr unt, 2 ouă, 50 grsmîntînă, 30 gr caşcaval.

Mod de preparare:

Tăieţeii se fierb pînă lasemigata, se spală cu apărece fiartă. Din carne seface tocătură, iar ceapa secăleşte. Tăieţeii se ames -te că cu un ou crud. Tava

pentru copt se unge cuunt, se pune jumătate dincantitatea de tăieţei, for-mînd un strat cu grosimea1,5-2 cm. Pe toată supra -faţa se pune tocătura pre -gă tită şi condimentată, senivelează. Apoi se pune petoată suprafaţa tăieţeii ră -maşi. Se nivelează, se un -ge cu smîntînă şi ou bătut.Se presară deasupra şi caș-cavalul dat prin răzătoare.Se coace la rolă la o tem -

pe ratură de 180-185 gradetimp de 25-30 minute.

La servire se taie rombsau pătrăţele şi se stro peş -te cu sos de smîntînă cusau fără ciuperci.

Budincă de tăieţei cu carne

În împărăţia florilor cu Tatiana Fotea

În perioada sărbătorilorde iarnă avem flori care necreează dispoziție și at -mos feră de sărbătoare încasă. Printre cele mai răs -pîndite sînt: Steaua Cră ciu -nului (Poinsettia), Cră -ciunelul (Șliumbergher) șiPomul de Crăciun (Sola -no). Dacă veți urma custrictețe sfaturile de în tre -ținere și tratament pentruele, cu siguranță că vă vorrăsplăti printr-o durată deviață mai îndelungată și oînflorire bogată.

Planta care ne încîntăprivirile în fiecare sezon deiarnă, prevestind sosireaCrăciunului, ”Steaua Cră -ciu nului”, denumită ști in ți -fic Poinsettia, este cea maispectaculoasă.

Steaua Crăciunului esteo floare de sezon, care în -florește iarna, la Crăciun.După sărbători, ea se ofi -lește și mulți preferă să oarunce. Nu e corect. Eapoate înflori în fiecare an,doar dacă se vor lua măsuride îngrijire speciale.

După trecerea perioadeide înflorire, Poinsetia arenevoie de o perioadă derepaus de cel puţin douăluni, timp în care se vor ră -ri udările şi se vor suspen -da fertilizările.

Totodată, după ofilire,

se taie toți lăstarii pînă la15-20 cm. Trebuie de ştiutcă la tăiere se scurge un felde suc alb. Pentru a stopascurgerea lui, apropiați delocul tăierii un chibrit ap -rins.

Un ghiveci nou și pă -mînt proaspăt îi vor da Po -insettiei energie pentru aînmuguri din nou. Solultrebuie menținut umed, iarîn luna mai se admi nis trea -ză îngrășămînt. În toamnăplanta trebuie acoperită cuo pungă din plastic neagrăsau o găleată pentru a înlă -tura complet lumina. Acesttratament trebuie aplicatzilnic: 14 ore – întuneric,10 ore – lumină, timp de 8săptămîni, după care plantase va îngriji normal.

Reţineţi, Steaua Crăciu -nului este mai degrabă sen -

sibilă la mişcări sau mutăridecît la lipsa apei. Totuşi,este preferat să menţineţipămîntul umed, dar n-o udaţiexcesiv, deoarece adunareaumezelii stătute în ghiveciva ofili planta. Pentru ca săreziste de-a lungul iernii,va necesita temperaturi deminim 15 grade.

Știați că...?

Ziua de 12 decembriees te declarată Ziua Națio -nală a Poinsettiei în SUA.

Poinsettia este cea maibine vîndută plantă din pe-rioada Crăciunului - 85%din totalul vînzărilor deplante.

Steaua Crăciunului, floarea ce vestește sosirea sărbătorilor de iarnă