Expresul NR 222

of 8 /8
Ştirea săptămînii Accident grav la Ungheni. O persoană a decedat Un microbuz de marca Ford Transit a tamponat un tractor. Accidentul a avut loc vinerea trecută. Ambii conducători auto au rămas în viață, iar pasagerul din tractor, un bărbat în vîrstă de aproximativ 70 de ani, a decedat pe loc. Porivit lui Andrei Costenco, inspector la Secţia Poliţie Rutieră Ungheni, vinovat de accident se face şoferul microbuzului. Citiţi în numărul curent Viaţa de lîngă noi 25 de ani, trei copii şi 1001 de probleme S-a căsătorit pe cînd era o copilă. „Aveam 15 ani fără o lună”, spune. Acum are 25 de ani, dar i se pare că a trăit o viaţă întreagă, căci a reuşit să simtă pe propria piele ce înseamnă ura, trădarea şi răzbunarea. Vezi pag. 4 Evenimentul a avut loc la Biblioteca Naționa- lă din Chişinău, în pre- zenţa a numeroşi oaspeţi de valoare. “Este o car- te-document, este un al- bum de artă, pentru că şi monumentul de la Nis- poreni este unul de artă”, a ţinut să menţioneze, chiar în debutul lansării, autoarea. Apariţia aces- tui album a fost salutată şi de scriitorul Nicolae Dabija, care s-a declar- ant satisfăcut de initia- tiva postului de radio “Vocea Basarabiei” de a înălţa la Nisporeni o Cru- ce a mântuirii neamului românesc. “Avem nevoie de cît mai mult cruci, căci în prezent Basarabia e o ţară de morminte”, a spus scriitorul. Dînsul a rea- mintit asistenţei că şi el venise cu o initiativă, în anul 2000, de a înălţa o cruce pe cel mai înalt deal din R.Moldova, dealul Bălăneştilor din raionul Nisporeni, marcînd ast- fel cei 2000 de ani ai creştinismului. Iniţiativa dînsului însă atunci nu a fost susţinută. “Lansarea albumului este un ecou al Crucii de la Nisporeni. Crucea este un ecou al apariţiei la Nis- poreni a postului de radio “Vocea Basarabiei”, a sub- liniat deputatul Valeriu Saharneanu, unul dintre fondatorii postului de ra- dio “Vocea Basarabiei”, preşedintele Uniunii Jur- naliştilor din Moldova. “Cei care vor veni şi se vor uita la această Cruce să înţeleagă că o idee se poate transforma într-un proiect de importanţă naţională”, a continuat dînsul. Veaceslav Ţîbu- leac, directorul postului de radio “Vocea Basara- biei”, a explicat şi de ce s-a produs minunea: “Dumnezeu a fost aşa de mare încît am reuşit într-un termen scurt să înălţăm această Cruce ca- re a devenit un adevărat simbol”. Albumul a apărut la Editura Print Magic din Onești, județul Bacău şi reflectă cele mai emoți- onante aspecte petrecute în momentul inaugurării Crucii în ziua de 28 au- gust 2011, fixează eta- pele şi personalitățile ca- re au contribuit la reali- zarea proiectului. Sezonul scăldatului poate fi declarat deschis la Ungheni Ultimele zile ale lunii aprilie au fost bogate în soare și căldură, fapt ce i-a motivat pe oameni să vină la plajă. Unii dintre ei au decis să se răcorească, avîntîndu-se în apele lacului Delia din Ungheni. „Apa e caldă și ne simțim foarte bine aici”, şi-au împăr- tășit impresiile doi tineri, care se bălăceau în lac în amurgul zilei de 30 aprilie. Deși soarele era pe la chindii, aceştia nu se grăbeau să iasă din apă. Potrivit lor, temperatura apei era de aproape 20 de grade Celsius. „Sezonul scăldatului poate fi declarat deschis”, au exclamat ei. Un nisporenean a expus în incinta Consulatului României în Republica Moldova Pictorul Gheorghe Ţărnă, originar din satul Ciuteşti, raionul Nisporeni, şi-a expus recent lucrările, reunite în expoziţia de pictură „Cîntec de dor”, în incinta Consulatului României în Re- publica Moldova. Genericul expoziţiei sale personale este semni- ficativ şi exprimă dragostea autorului faţă de meleagurile natale. Anume amintirile din copilărie, tradiţiile şi obiceiurile de la ţară îl inspiră pe artist şi la ora actuală. Semnificative în acest sens sînt şi denumirile lucrărilor sale: “Cîntec de dor”, “Hotar de sat”, “Păsări în zbor”, “Scrisoare de la bunica”. Expoziţia pictorului Gheorghe Ţărnă a fost vernisată în cadrul proiectului „Artă fără frontiere”, dînsul expunînd 23 de tablouri în ulei şi acril. Premii Ex libris Cu ocazia zilei bibliotecarului, biblioteca publică „Dimitrie Cantemir” din Ungheni a decernat premii speciale pentru „prietenii cărţii şi ai bibliotecii”. „Ne-am inspirat de la Biblioteca Naţională, care desfăşoară deja de doi an Gala premiilor Galex. Noi am hotărît să organizăm o gală a premiilor Ex libris. Se ştie că „Ex libris” vine din limba latină şi înseamnă „din cărţile mele”. Oamenii care vor primi aceste premii credem că sînt foarte aproape de carte, că promovează cartea, lectura, biblioteca”, a spus Victoria Bernic, di- rectoarea bibliotecii. Printre cei 15 premianţi ai primei ediţii se numără şi „Expresul”. S-a decis ca laureaţii premiilor „Ex libris” să devină membri fondatori ai unei fundaţii cu acelaşi nume, care, prin acţiunile lor, să atragă cît mai multă lume în bibliotecă. Au învăţat în practică ce înseamnă o afacere Şcoala Profesională din Nisporeni şi șase colegii din republică, printre care şi Colegiul Agroindustrial din Ungheni, au participat la ediţia a V-a a Tîrgului Naţional al Firmelor de Exerciţiu din Moldova. Circa 200 de elevi din cele şapte instituţii de învăţămînt au concurat timp de două zile, simulînd promovarea produselor şi serviciilor, realizînd diverse operaţiuni de afaceri, imitînd situaţii profesionale reale. Potrivit viceministrului Educaţiei, Loretta Han- drabura, firma de exerciţiu este un concept didactic, bazat pe învăţarea prin practică. Este o simulare a unei firme reale, o imitaţie a unei situaţii profesionale reale, cu obiective educaţionale. Astfel, elevii reuşesc să obţină noi cunoştinţe, care să le permită să se realizeze cu succes pe viitor. Știri expres Expresul Ziua de azi La 4 mai 1904, începe construcţia Canalului Panama, cu o lungime de 77 km, care leagă oceanele Atlantic și Pa- cific, fiind unul dintre cele mai mari proiecte de inginerie între- prinse vreodată. La construcția lui au murit circa 27500 de muncitori. În prezent, anual, prin canal trec peste 14 000 de nave, transportînd peste 20300 milioane de tone de marfă. Vor cumpăra terenurile ţăranilor Guvernul a avizat pozitiv achiziţia terenurilor din raionul Ungheni cu suprafaţa de 0,4994 ha pentru construcţia gazoductului Ungheni - Iaşi. De cumpărarea acestora se va ocupa Ministerul Economiei. Terenurile agricole vor fi achiziţionate de la persoanele fizice din Zagarancea, iar Mi- nistrul Economiei, conform planului general de construcţie a gazoductului, va prezenta Guvernului propuneri de modificare a destinaţiei terenurilor. 435 milioane de euro pentru un drum de fier nou O cale ferată cu un ecartament standard de 1435 mm va fi construită pe traseul Chișinău-Iași. Proiectul este inițiat de directorul general al Căilor Ferate din Moldova, Vitalie Strună, care speră să obţină sprijin de la Uniunea Europeană pentru finanţarea tronsonului ce va fi complet electri- ficat, scrie revista Railway PRO. Valoarea unui astfel de proiect se estimează la 435 milioane de euro. Nemulţumiţi de drumurile din oraş Nisporenenii se declară nemulţumiţi de calitatea drumurilor atît din oraşul, cît şi din raionul Nisporeni. Autorităţile dau din umeri neputincioase: nu-s bani, căci reparaţia costă foarte mult. În plus, după iarna ce a trecut, drumurile s-au deteriorat şi mai mult. Ştiri de pe Expresul.com Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călărași Vineri, 4 mai 2012 | Anul V, NR 17(222) PP Expresul Publicaţie de informaţii, analiză şi opinii Editor: SC Miraza SRL IDNO: 1003609009231 Membru al Asociaţiei Presei Indepen- dente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN) Director: Lucia Bacalu Redactor: Dumitru Mititelu Secretar de redacţie: Vitalie Harea Reporteri: Natalia Junghietu, Ina Landa Contabil-şef: Angela Covaliov Manager vînzări: Ina Landa Tiparul executat la Tipografia Prag-3 Chişinău Tiraj total: 2800 ex. P - publicitate, PP - publicitate politică Adresa: or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229 Telefon: (236) 28575, 23742 Mobil: 069042758, 079389088 E-mail: [email protected] Web: www.expresul.com După monumentul propriu-zis, iată că apare şi istoria sa Cheia succesului Tău! ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual DEPUNERI DE ECONOMII 15% -18 % anual str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550 Hotelul „Vila Verde” vă așteaptă zilnic cu ușile deschise Servicii de calitate, prețuri accesibile (400 lei/zi) Adresa: or. Ungheni, str. Națională, 5 Telefoane: (0236) 23399, 23535, 060400900 Crucea Mântuirii Neamului Românesc, înălţată cu şapte luni în urmă la Nis- poreni, s-a ales deja cu o carte. Pe 27 aprilie, într-o zi cu o semnificaţie deosebită – în Republica Moldova a fost marcată Ziua drapelului de stat – a fost lansat un album de texte şi fotografii înti- tulat „Crucea Mântuirii Neamului Româ- nesc”, semnat de Maria Dohotaru, unul dintre ctitorii Crucii de la Nisporeni.

Embed Size (px)

description

La 4 mai 1904, începe construcţia Canalului Panama, cu o lungime de 77 km, care leagă oceanele Atlantic și Pa- cific, fiind unul dintre cele mai mari proiecte de inginerie între- prinse vreodată. La construcția lui au murit circa 27500 de muncitori. În prezent, anual, prin canal trec peste 14 000 de nave, transportînd peste 20300 milioane de tone de marfă. Știri expres 15% -18 % anual str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550 PP Expresul Citiţi în numărul curent

Transcript of Expresul NR 222

  • tirea sptmniiAccident grav la Ungheni. O persoan a decedatUn microbuz de marca Ford Transit a tamponat un tractor.Accidentul a avut loc vinerea trecut. Ambii conductoriauto au rmas n via, iar pasagerul din tractor, un brbatn vrst de aproximativ 70 de ani, a decedat pe loc. Porivitlui Andrei Costenco, inspector la Secia Poliie RutierUngheni, vinovat de accident se face oferul microbuzului.

    Citii n numrul curentViaa de lng noi25 de ani, trei copii i 1001 de problemeS-a cstorit pe cnd era o copil. Aveam 15 ani fr o lun, spune. Acum are 25 de ani, dar i se pare c a trit o via ntreag, cci a reuit s simt pe propria piele ce nseamn ura, trdarea i rzbunarea.

    Vezi pag. 4

    Evenimentul a avutloc la Biblioteca Naio na -l din Chiinu, n pre -zena a numeroi oaspeide valoare. Este o car -te-document, este un al -bum de art, pentru c imonumentul de la Nis-poreni este unul de art,a inut s menioneze,chiar n debutul lansrii,autoarea. Apariia aces-tui album a fost salutati de scriitorul NicolaeDabija, care s-a declar-ant satisfcut de initia-tiva postului de radioVocea Basarabiei de anla la Nisporeni o Cru - ce a mntuirii neamuluiromnesc. Avem nevoiede ct mai mult cruci, ccin prezent Basarabia e oar de morminte, a spusscriitorul. Dnsul a rea -min tit asistenei c i elvenise cu o initiativ, nanul 2000, de a nla ocruce pe cel mai nalt deal

    din R.Moldova, dealulBlnetilor din raionulNisporeni, marcnd ast-fel cei 2000 de ani aicretinismului. Iniiativadnsului ns atunci nu afost susinut.

    Lansarea albumuluieste un ecou al Crucii dela Nisporeni. Crucea esteun ecou al apariiei la Nis -poreni a postului de radioVocea Basarabiei, a sub -liniat deputatul ValeriuSaharneanu, unul dintrefondatorii postului de ra -dio Vocea Basarabiei,preedintele Uniunii Jur -nalitilor din Moldova.Cei care vor veni i sevor uita la aceast Cruces neleag c o idee sepoate transforma ntr-unproiect de importannaional, a continuatdnsul. Veaceslav bu -leac, directorul postuluide radio Vocea Basara-biei, a explicat i de ce

    s-a produs minunea:Dumnezeu a fost aade mare nct am reuitntr-un termen scurt snl m aceast Cruce ca -re a devenit un adevrat

    simbol.Albumul a aprut la

    Editura Print Magic dinOneti, judeul Bacu ireflect cele mai emoi -o nante aspecte petrecute

    n momentul inaugurriiCrucii n ziua de 28 au-gust 2011, fixeaz eta -pe le i personalitile ca -re au contribuit la reali -za rea proiectului.

    Sezonul scldatului poate declarat deschis la Ungheni

    Ultimele zile ale lunii aprilie au fost bogate n soare i cldur,fapt ce i-a motivat pe oameni s vin la plaj. Unii dintre ei audecis s se rcoreasc, avntndu-se n apele lacului Delia dinUngheni. Apa e cald i ne simim foarte bine aici, i-au mpr -t it impresiile doi tineri, care se blceau n lac n amurgul zileide 30 aprilie. Dei soarele era pe la chindii, acetia nu se grbeaus ias din ap. Potrivit lor, temperatura apei era de aproape 20 degrade Celsius. Sezonul scldatului poate fi declarat deschis, auex clamat ei.

    Un nisporenean a expus n incinta Consulatului Romniei n Republica Moldova

    Pictorul Gheorghe rn, originar din satul Ciuteti, raionulNisporeni, i-a expus recent lucrrile, reunite n expoziia depictur Cntec de dor, n incinta Consulatului Romniei n Re-publica Moldova. Genericul expoziiei sale personale este semni-ficativ i exprim dragostea autorului fa de meleagurile natale.Anume amintirile din copilrie, tradiiile i obiceiurile de la ar linspir pe artist i la ora actual. Semnificative n acest sens snt idenumirile lucrrilor sale: Cntec de dor, Hotar de sat, Psrin zbor, Scrisoare de la bunica. Expoziia pictorului Gheorghern a fost vernisat n cadrul proiectului Art fr frontiere,dnsul expunnd 23 de tablouri n ulei i acril.

    Premii Ex librisCu ocazia zilei bibliotecarului, biblioteca public Dimitrie

    Cantemir din Ungheni a decernat premii speciale pentru prieteniicrii i ai bibliotecii. Ne-am inspirat de la Biblioteca Naional,care desfoar deja de doi an Gala premiilor Galex. Noi am hotrts organizm o gal a premiilor Ex libris. Se tie c Ex librisvine din limba latin i nseamn din crile mele. Oamenii carevor primi aceste premii credem c snt foarte aproape de carte, cpromoveaz cartea, lectura, biblioteca, a spus Victoria Bernic, di-rectoarea bibliotecii. Printre cei 15 premiani ai primei ediii senumr i Expresul. S-a decis ca laureaii premiilor Ex libriss devin membri fondatori ai unei fundaii cu acelai nume, care,prin aciunile lor, s atrag ct mai mult lume n bibliotec.

    Au nvat n practic ce nseamn o afacere

    coala Profesional din Nisporeni i ase colegii din republic,printre care i Colegiul Agroindustrial din Ungheni, au participatla ediia a V-a a Trgului Naional al Firmelor de Exerciiu dinMoldova. Circa 200 de elevi din cele apte instituii de nvmntau concurat timp de dou zile, simulnd promovarea produselor iserviciilor, realiznd diverse operaiuni de afaceri, imitnd situaiiprofesionale reale. Potrivit viceministrului Educaiei, Loretta Han-drabura, firma de exerciiu este un concept didactic, bazat penvarea prin practic. Este o simulare a unei firme reale, oimitaie a unei situaii profesionale reale, cu obiective educaionale.Astfel, elevii reuesc s obin noi cunotine, care s le permits se realizeze cu succes pe viitor.

    tiri expres

    Expresul Ziua de azi La 4 mai 1904, ncepeconstrucia Canalului Panama,cu o lungime de 77 km, careleag oceanele Atlantic i Pa-cic, ind unul dintre cele maimari proiecte de inginerie ntre-prinse vreodat. La construcialui au murit circa 27500 de muncitori. n prezent, anual, princanal trec peste 14 000 de nave, transportnd peste 20300milioane de tone de marf.

    Vor cumpra terenurile ranilorGuvernul a avizat pozitiv achiziia terenurilor din raionul Ungheni cu suprafaa de 0,4994 ha

    pentru construcia gazoductului Ungheni - Iai. De cumprarea acestora se va ocupa MinisterulEconomiei. Terenurile agricole vor fi achiziionate de la persoanele fizice din Zagarancea, iar Mi -nis trul Economiei, conform planului general de construcie a gazoductului, va prezenta Guvernuluipropuneri de modificare a destinaiei terenurilor.

    435 milioane de euro pentru un drum de er nou

    O cale ferat cu un ecartament standard de 1435 mm va fi construit pe traseul Chiinu-Iai.Proiectul este iniiat de directorul general al Cilor Ferate din Moldova, Vitalie Strun, care spers obin sprijin de la Uniunea European pentru finanarea tronsonului ce va fi complet electri-ficat, scrie revista Railway PRO. Valoarea unui astfel de proiect se estimeaz la 435 milioane deeuro.

    Nemulumii de drumurile din ora

    Nisporenenii se declar nemulumii de calitatea drumurilor att din oraul, ct i din raionulNisporeni. Autoritile dau din umeri neputincioase: nu-s bani, cci reparaia cost foarte mult. nplus, dup iarna ce a trecut, drumurile s-au deteriorat i mai mult.

    tiri de pe Expresul.com

    Ziarul de care ai nevoie | Apare n raioanele Ungheni, Nisporeni i Clrai

    Vineri, 4 mai 2012 | Anul V, NR 17(222)

    PP ExpresulPublicaie de informaii, analiz i opiniiEditor: SC Miraza SRLIDNO: 1003609009231

    Membru al Asociaiei Presei Indepen-dente (API), aliat Asociaiei Mondiale a Ziarelor (WAN)Director: Lucia BacaluRedactor: Dumitru MititeluSecretar de redacie: Vitalie HareaReporteri:Natalia Junghietu, Ina LandaContabil-ef: Angela CovaliovManager vnzri: Ina LandaTiparul executat la Tipograa Prag-3 ChiinuTiraj total: 2800 ex.P - publicitate, PP - publicitate politicAdresa:or. Ungheni, str. Barbu Lutaru, 26,ociul 229Telefon: (236) 28575, 23742Mobil: 069042758, 079389088E-mail: [email protected]: www.expresul.com

    Dup monumentul propriu-zis,iat c apare i istoria sa

    Cheia succesului Tu!

    MPRUMUTURI 23% -24% anual

    DEPUNERI DE ECONOMII15% -18 % anual

    str. Naional 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

    Hotelul Vila Verde v ateapt zilnic cu uile deschiseServicii de calitate, preuri accesibile (400 lei/zi)

    Adresa: or. Ungheni, str. Naional, 5Telefoane: (0236) 23399, 23535, 060400900

    Crucea Mntuirii Neamului Romnesc,nlat cu apte luni n urm la Nis-poreni, s-a ales deja cu o carte. Pe 27aprilie, ntr-o zi cu o semnicaiedeosebit n Republica Moldova a fostmarcat Ziua drapelului de stat a fostlansat un album de texte i fotograi nti -tulat Crucea Mntuirii Neamului Rom-nesc, semnat de Maria Dohotaru, unuldintre ctitorii Crucii de la Nisporeni.

  • 2Expresul

    Primarul capitalei, Dorin Chirtoac, s-a apucat s numere zilele de odihn ale bugetarilor. Edilul crede c moldovenii se odihnesc prea mult. Iar ca s demonstreze acest lucru a fcut o comparaie cu Germania. Ei, ind ar bogat, luni au lucrat, mari, 1 mai - toat lumea liber. Noi, ind ar srac - luni ne-am odihnit. Lucrm smbta. Ce mai lucrm noi smbta. La amiaz bate vntul peste tot, a precizat dnsul. (Publika.md)

    Eveniment

    Vineri, 4 mai

    Unghenin dimineaa zilei de 27

    aprilie, n Scuarul Grigo -re Vieru din centrul Un -gheniului a cntat fanfaramilitar, dnd parc deves te c, de acum nainte,aici va flutura n perma nen -, pe un catarg cu nl i -mea de 9 metri, un falnictricolor. Noi credem c eo idee foarte bun s ar -borm drapelul aici, lngGrigore Vieru, pentru c eli-a iubit ara, i-a iubit po -porul, a iubit acest neam iacest pmnt, a menionat

    Alexandru Ambros, prima -rul de Ungheni, n discur-sul su.

    n mod festiv, tricolorula fost arborat de ctre un -gheneanca Valentina Deli -on, multipl campioan na -ional la atletism, cti g -toare a numeroase compe -tiii internaionale, parti ci-pant la Jocurile Olimpicedin Beijing din 2008, pre-cum i de antrenorul aces-teia, Mihai Grosu. Pree din -tele raionului, Iurie Toma,a fcut cadou primriei Un -gheni un tricolor, ndem-ndu-i pe cei prezeni s

    res pecte drapelul de stat isimbolica naional n fie -care zi, oriunde s-ar afla.(Natalia Junghietu)

    NisporeniEste o mndrie, un semn

    al statalitii RepubliciiMol dova, astfel a ca rac te -rizat primarul de Nispo -reni, Ion Gangan, trico -lorul, subliniind, totodat,c acesta, prin culorilesale, nseamn patriotism,bogie, pace. E o sr -btoare foarte important,a remarcat i vicepre e din -

    tele raionului, Ion Mun tea -nu. Dnsul i-a exprimatdo rina s vad arborat tri-colorul i pe la casele oa -me nilor, aa cum se n tm-pl n multe state democ-ratice din lume. L-am a -teptat foarte mult, ca s neidentifice cine sntem i deunde venim, a subliniatoficialul.

    n dimineaa zilei de 27aprilie, oficialiti locale,dar i oameni de rnd, auvenit n Piaa tefan celMare din centrul orauluiNisporeni, pentru a-i ex-prima stima i respectul

    fa de drapelul de stat alRepublicii Moldova, de -pu nnd flori la monumen-tul lui tefan cel Mare iSfnt. Preedintele raionu-lui, Vasile Btca, partici-pant la conflictul armat depe Nistru din 1992, a inuts sublinieze c n acele zi -le dramatice tricolorul i-ansoit pretutindeni i le-adat puteri. Dnsul a chemataudiena s-l cinsteascmereu i oriunde, sublini-ind c Ziua drapelului esteo srbtoare importantpen tru R.Moldova. (LuciaBacalu)

    Clrai Tricolorul a fost omagi -

    at i la Clrai, dar, n te -mei, de elevi ai colilor iliceeeor din ora. n rest,din cauza organizrii proas -te din partea factorilor derspundere, au venit doarvreo dou duzini de aduli,partea leului constituind-ocei care nu puteau lipsi dela o asemenea aciune.

    Dei festivitatea s-a des -furat n faa Primriei C -lrai, nici un edil al ora u-lui nu a fost prezent. Vla -dimir Susarenco, vicepri-marul de Clrai, a dec la-

    rat c n aceast zi rep re -zint Partdiul Liberal Democ -rat, din partea cruia nm -nez unor instituii colaredin ora scrisori de felici -tare semnate de pree din -tele partidului, Vlad Filat.ntrebat, dup miting, dece a fost aa de slab pre -gtirea ctre eveniment(nici chiar gunoiul adunatlng borduri nu fuseseevacuat, iar pe sediul fos-tei filiale a Moldtelecomdin apropiere tricolorul eraarborat n poziia de bern,lipsind doar panglica neag -r), oficialul a rspuns cnici nu tie cine a pregtitaciunea i de ce a lipsitprimarul, dar i alte ofici -a liti. n mulime se au -zeau vorbe: Noroc c auadus copiii, altfel nu maiera nici un miting pe pot ri -va importanei eveni men - tului. (Tudor Josanu)

    Ziua Drapelului de Stata fost instituit de Parla-ment la 23 aprilie 2010, du -p 20 de ani de la desem na-rea lui oficial, pe 27 ap -rilie 1990, de ctre deputa -ii primului Legislativ.

    Armata de azi nu se com pa -r cu cea din anii 90. Cei carepleac acum n armat se vorntoarce peste un an sntoi ipregtii pentru o nou via, asubliniat Petru Langa, pree din -tele comisiei raionale de ncor-porare, vicepreedintele raio nu-lui Ungheni, n cadrul unei fes -tivitai de petrecere la armat,organizat, pe 26 aprilie, la Cen -trul militar teritorial Ungheni.

    Tinerii recrui vor pleca, pen -tru trei sptmni, la Centrul deinstruire din Bli, iar de acolo n uniti militare de pe teri-toriul Republicii Moldova. Nuv doresc o armat uoar, ci vdoresc s o avei aa cum esteea, le-a urat Petru Langa.

    Potrivit lui Gheorghe Cim-briciuc, comandantul Centruluimilitar teritorial Ungheni, pen-tru a trece comisia medico-mi -

    litar au fost nscrii peste 100 detineri. La ora actual, o aten iesporit se acord calitii recru -ilor, nu cantitii, a accentuat

    comandantul centrului. Cea dea doua etap de ncorporare seva desfura la 25 iulie.

    Natalia Junghietu

    Zeci de tineri petrecui la armat

    Ziua Drapelului naional, srbtorit aa cum s-a putut n regiunea Ungheni-Nisporeni-Clrai

    A fost dat startul ncorporrii de primvar. Potrivitdatelor oferite de Centrul militar teritorial Ungheni, n prima etap, au fost ncorporai n rndurile ArmateiNaionale 22 de tineri din raionul Ungheni, 7 - din Nisporeni i 17 - din Clrai.

    O nou premier n R.Moldova: la Ungheni i Fleti vor funciona telefoane speciale, numite Telefonul copilului. Astfel, orice copil ce se simte lezat, care are nevoie de un sfat sau de ajutor, va putea apela la el.

    De la cellalt capt al firului i va rs pun -de, n orice moment al zilei sau al nopii, opersoan avizat.

    Telefonul copilului va fi o subdivizi -une a asistenei sociale, specialitii snt dejapregtii, snt soluionate i problemele deordin tehnic, a subliniat vicepreedinteleraionului Ungheni, Tudor Rdeanu, eful Di -reciei Asisten Social i Protecia Fami-liei. Telefonul va funciona n cadrul Cen -trului de Reintegrare Social a TinerilorCREDO din Ungheni.

    Locaia a fost aleas deloc ntmpltor.Anume aici exist cele mai mari posibilitica cineva s rspund la telefon n orice mo-ment. Informaia primit va fi imediat ve ri -ficat, va fi plasat specialitilor care vorn cerca s ajute copilul aflat n dificultate.

    Telefonul copilului va fi un serviciu pen-tru protecia copilului. Iniiatorii sper cprin intermediul acestuia vor reui s pri -

    measc semnale cu privire la situaiile deabuz, neglijare sau exploatare a copilului.

    Telefonul copilului este instituit ncad rul proiectului Asigurarea dreptuluicopilului la familie i protecia acestuia deviolen, abuz i neglijare, implementat dectre AO Parteneriate pentru fieare copil,n parteneriat cu Guvernul Republicii Mol -dova.

    n scurt timp, va fi cunoscut i numrulde telefon la care vor putea apela i semnalaneregulile comise mportiva copilului oricecetean, dar, n primul rnd, copilul. Sn-tem pregtii pentru a primi orice informaiecare s-o transmitem serviciilor specilizatepentru a ajuta copilul, a subliniat TudorR deanu.

    Lucia Bacalu

    Un omagiu adus eroilor neamului

    Un festival-concurs al cntecului os -tesc se va desfura duminic, pe 6 mai,la Valea Mare. Va fi un omagiu adus ero -i lor neamului din toate timpurile, iar ziuaaleas pentru des furarea acestuia estemai mult dect potri vit: foarte curnd,pe 9 mai, va fi marcat Ziua Victoriei ia comemorrii eroilor czui pentru in -dependena Patriei.

    La festivalul-concurs vor participaartiti amatori din ntreg raionul, acetiaconcurnd n dou categorii: soliti iformaii artisitice. Ne dorim astfel spromovm cntecul patriotic, cnteculostesc, a declarat Galina Moraru, spe-cialist la Secia cultur Ungheni.

    Festivalul este unul tradiional i sedesfoar anual, doar c n ultima pe ri -oad i-a schimbat denumirea din Cn -tecele Credinei, Dragostei i Speranein festivalul-concurs al cntecului ost -esc. Odat cu aceasta, i-a schimbat iesena, organizatoarea evenimentului,Secia Cultur Ungheni, renunnd lacntecele cu iz sovietic n favoarea celorstrmoeti.

    Snt invitai toi doritorii. nce pu -tul: ora 11.00, la Casa de cultur dinValea Mare.

    Telefonul copilului un nou serviciu social

    Un tort de srbtoare pentru ungheneni

    Cu ocazia aniversrii a 135-a de la inaugurarea podu-lui feroviar peste Prut, numit recent, printr-o decizie aConsiliului orenesc, Gustave Eiffel, PrimriaUngheni a pregtit un tort gigant de toat frumuseea.

    Bijuteria culinar a costat 2600 de lei i a fost preparat decofetarii de la SA Ricco Mario, filiala Sculeni. Anatol Vl -deanu, specialist n probleme comer de la Primria Ungheni,s-a ocupat nemijlocit de identificarea celor mai iscusii cofetaridin raion, care s poat ndeplini o comand special.

    Iniial, era planificat un tort cu o greutate de 30 de kilograme,dar, dup anumite calcule, s-a stabilit c va fi suficient i un tortmai mic, de doar 20 de kilograme.

    Zis i fcut. Cofetarii de la Sculeni s-au apucat de lucru. Ana-tol Vldeanu a avut grij s le pregteasc o schi a poduluianiversar, astfel ca tortul s corespund evenimentului. Ne-amdorit s fie nu doar gustos, dar i cu un aspect deosebit, a re-cunoscut dnsul.

    Potrivit directorului SA Ricco Mario filiala Sculeni, RicuClin, tortul dedicat podului Eiffel a fost preparat ntr-un timpfoarte scurt, la el lucrnd o echip format din trei cofetari cuexperien. Dnsul nu a dorit s divulge tehnologia preparrii,nici reeta. A menionat doar c au fost utilizate patru feluri dealuat. Un tort poate deveni uor o oper de art n minile unuicofetar care are o imaginaie bogat i abiliti de sculptor, aremarcat Ricu Clin.

    Iar cofetarii din Sculeni snt adevrai artiti. Au demonstrat-odeja cu prisosin. Pn n prezent, au realizat i torturi sub for -m de maini, de flori etc. Cel mai mare tort a cntrit 35 de ki -lograme, fiind comandat de reprezentani ai etniei rome.

    Din tortul de srbtoare Eiffel a reuit s guste mult lume,inclusiv Ambasadorul Franei n R. Moldova, Excelena Sa GerardGuillonneau. Doar Anatol Vldeanu n-a pus pe limb nici mcar ofrm. Nu l-am gustat, dar snt sigur c a fost foarte gustos, ccis-a consumat repede i n ntregime, a spus dnsul n ncheiere.

    Ina Landa

  • nc un premiu mare a adus acas ansam -blul de dansuri popualre Strugura de laPalatul culturii din Ungheni. Grupa medie,format din opt perechi de dansatori, a par-ticipat, pe 29 aprilie, la Festivalul-concursal dansului ungar, desfurat n oraul Sa -rospatak, Ungaria.

    Evenimentul a fost dedicat Zilei inter -naionale a dansului. Dansatorii ungheneniau cucerit publicul maghiar cu un dans aca-

    demic - Rapsodie ungar. Totodat, ei auprezentat, dar deja n afara concursului, osuit de dansuri populare moldoveneti.

    Potrivit Ninei Pricladov, coregraful an -samblului, dansatorii notri au impresionatatt de mult gazdele Festivalului, nct lafinal conducerea oraului i-a exprimatdorina de a pune bazele unei ulterioarenfriri cu Ungheniul.

    De notat c Sarospatak este un ora din

    nord-vestul Ungariei, cu o populaie deaproximativ 18000 de ceteni. Este renumitprin cetatea Rakoczi, ilustrat pe monedanaional de 500 de forini.

    n scurt timp, Struguraul va repre -zenta Ungheniul la un nou festival. De dataaceasta, n Bulgaria, la Festivalul interna -ional al tinerelor talente .

    Ina Landa

    Superluna, termen generic ce se refer la cea mai mare lun plin a anului 2012, va putea observat n noaptea de smbt spre duminic. Luna se va aa la 356.955 de kilometri de Pmnt i va cu circa 16% mai strlucitoare dect de obicei. Exact invers va pe 28 noiembrie, cnd vom avea cea mai mic i puin luminoas lun plin. (Space.com)

    3Expresul

    Eveniment

    Vineri, 4 mai

    n atenia consilierilor raionaliPe data de 17 mai, ora 10.00, n sala de edine a Consiliului rai -o nal Ungheni (str.Naional 11) se convoac edina ordinar aConsiliului raional Ungheni cu urmtoarea ordinea de zi:

    1. Cu privire la organizarea odihnei copiilor n sezonul estival 2012.

    2. Cu privire la darea de seam a doamnei Iulia Pancu, vice pre -edintele raionului.

    3. Cu privire la aprobarea organigramei i statelor de personalale aparatului preedintelui raionului, direciilor, seciilor, ser-viciilor Consiliului raional.

    4. Cu privire la aprobarea Regulamentului privind constituireafondului de rezerv al Consiliului raional Ungheni i utilizareamijloacelor acestuia.

    Compania Naional de Asigurri n Medicin atenioneaz

    Proprietariii de teren agricol pot s procure polia de asigurare medical

    pn la data de 31 octombrie 2012, cu reducere de 75% - 745,5 lei.

    CNAM alturi de voi!CNAM alturi de populaie!

    Sntatea e prioritar! Asigur-o!Agenia teritorial CNAM:

    Ungheni, str. Roman 27A, bir. 12Tel.: (236) 22736. Linia fierbinte: 0-800-99999

    Evenimentul s-a produs nprezena Ambasadorului Franein Republica Moldova, GerardGuilloneau, a efului Oficiuluiconsular al Romniei din Un -gheni, Petre Liiu, i a ofici ali -tilor locale. Pentru proiectelerealizate la Ungheni, pentru fap-tul c demonstreaz c iubete negal msur i Frana, i Re-publica Moldova, permitei-mis inaugurm aici, la Ungheni,un premiu pe care-l vom numiPremiul Eiffel, iar primul de -intor al acestuia va fi domnulPhilippe Chaudier, a declarat,

    n cadrul festivitilor prilejuitede cei 135 de ani ai podului fero -viar peste Prut, Alexandru Am-bros, primarul de Ungheni.

    Vizibil marcat, deintorul Pre-miului Eiffel a rostit un discursemoionant: Acest premiu esteo onoare foarte mare pentru mi -ne i sper c eu nu voi fi i celdin urm deintor al lui. La rn-dul meu, promit s m exprim in continuare prin ac tiviti soli-dare, frumoase pentru societa -te. Philippe Chaudier i-a fcutun nume cu renume la Ungheni,datorit activitii sale n dome-

    niul implementrii i realizriiproiectelor de menire social.Dnsul este fondatorul AO De -ge el, prin intermediul creia areuit s aduc la Ungheni, dari n alte localiti ale RepubliciiMoldova, ajutoare de sute de miide euro. Principiile pe care se

    bazeaz ntreaga sa activitate sntsolidaritate i parteneriat. n anul2007, Philippe Chaudier a deve -nit cetean de onoare al orauluiUngheni. Premiul Eiffel i-afost decernat pentru facilitarearelaiilor moldo-franceze.

    Ina Landa

    Un premiu cu iz francez nmnat la Ungheni

    Ziua Mondial a Libertii Presei este considerat unul dintrepilonii care contribuie la dezvoltarea unei societi democratice.Cu acest prilej, Primria Ungheni adreseaz sincere felicitri rep -re zentanilor mass-media, mulumindu-le pentru eforturile depuse,pentru obiectivitatea de care dau dovad. V dorim s v exercitatin continuare meseria i s v bucurai de respectul, ncrederea iaprecierea cetenilor.

    La multi ani!Cu respect, Alexandru Ambros,

    primarul oraului Ungheni

    Srbtoare la podul Eiffel din Unghenin dup amiaza zilei de 27 aprilie, Primria Ungheni a organizat o mare srbtoare la podul peste Prut,proiectat de inginerul francez Gustave Eiffel i inaugurat cu exact 135 de ani n urm.

    La eveniment a participat Ambasadorul Franei n RepublicaMoldova, Excelena Sa Gerard Guilloneau, eful Oficiului consulardin Ungheni, Petre Liiu, oficialiti locale.

    A fost instituit i un premiu special, numit Premiul Eiffel,acesta fiind decernat lui Philippe Chaudier, om de afaceri francezstabilit cu traiul la Ungheni de aproape zece ani, cetean de onoareal oraului Ungheni.

    Srbtoarea a culminat cu o plimbare pe podul Eiffel i de-gustarea unui tort gigant, de aproape 20 de kilograme, avnd formapodului Eiffel de la Ungheni.

    n Georgia, la Zilele oraului KutaisiO delegaie a primriei Ungheni, n frunte cu viceprimarul Du-

    mitru Radu, a luat calea aerului spre Kutaisi, Georgia, pentru a par -ticipa la Zilele oraului. Deja de doi ani colaborm cu adminis tra- ia acestui ora. Implementm, mpreun, un proiect viznd dez-voltarea turismului, a declarat primarul Alexandru Ambros. Pot -rivit dnsului, n prezent se lucreaz asupra elaborrii unei rutetu ristice pentru georgieni, care va ncepe de la beciurile din MiletiiMici, va continua la Ungheni, apoi turitii vor trece Prutul, vor vi -zita cele mai importante mnstiri de acolo i vor reveni n R.Mol -dova, ncheind traseul turistic la Cricova.

    i Ungheniul va deveni un punct atractiv pentru turiti. Avemce le arta aici, a subliniat primarul, menionnd podul Eiffel, garaferoviar i schimbarea roilor pentru ecartamentul ngust al ciiferate, cele dou biserici: una proiectat de renumitul arhitectAlexandru Bernardazzi, iar a doua ctitorit de prinul ConstantinMoruzi.

    Graie colaborrii cu reprezentanii oraului Kutaisi vor urmai alte surprize ce vor contribui, cu siguran, la dezvoltarea turis-mului la Ungheni.

    Fiind ntrebat dac nu se planific i semnarea unui Acord denfrire ntre cele dou orae, Alexandru Ambros a explicat clegislaia Georgiei prevede proceduri foarte complicate pentru unasemenea acord. De aceea colaborarea va continua fr acesta, maiales c georgienii snt dispui s se implice n dezvoltarea relaiilorde colaborare cu unghenenii.

    Comunicat informativM Servicii Comunale Ungheni anun pentru data de 14.05.2012,

    ora 11:00, pe adresa: or. Ungheni, str. Naional 7, n sala de e -dine, desfurarea licitaiei cu strigare:

    - de vnzare a bunului imobil: complex alctuit din patru con -strucii nefinalizate cu numere cadastrale: 9201111.394.01;9201111394.02; 9201111.394.03; 9201111.394.04, amplasat pestr. Ion Neculce f/n, pe teren proprietate public cu suprafaa de1,7 ha, pre iniial: 2.500.000,00 (2 mln 500 mii) lei.

    Taxa de participare la licitaie: 100 de lei pentru persoanele fiz-ice i 210 lei pentru persoanele juridice. Acontul 10 % din preuliniial de vnzare.

    Informaii la tel.: 0 (236) 26679, 22604 sau pe adresa: or.Ungheni, str. Livezilor 6.

    tiri din Primria Ungheni P

    Evenimentul s-a produs pe26 aprilie. n faa unui public ex -clusiv feminin, format, n ma -joritate, din bibliotecare, att dinora, ct i din raion, domnia saa fost ncercat de emoii alese.

    Snt stpnit de emoii, de -oa rece, dup ase cri de umor,am reuit s-o fac i eu pe serio-sul, a recunoscut oaspetele dela Nisporeni. Dnsul a subliniatc ine foarte mult la ultimul suvolum, pentru c are un con -inut ce vizeaz toat lumea, in-diferent de statut social i vrst.

    Sper c aceast carte va con-tribui la nsntoirea moraleisocietii, cci ara noastr treceprintr-o criz multiaspectual,n care se regete i cea mo -ral, a spus epigramistul.

    Totui, umorul n stilul lui Dr -gan nu s-a lsat mult ateptat.Oaspetele a dat citire unor spi -cu iri din scrierile sale, ceea ce acreat o bun dispoziie n sal.Am ncununat ziua de azi cuclipe frumoase alturi de dum -neavoastr. Ne-ai fcut s zm-bim, s ne simim bine, fru moa -

    se i importante. Pentru aceasta,v mulumim, i s-a adresat, nncheiere, Victoria Bernic, di-rectoarea bibliotecii.

    De menionat c biblioteca -rele l-au lsat pe Grigore Dr gans plece doar dup ce dnsul le-aoferit autograful su pe carteanou-lansat. Autorul, la rndul

    su, a dat asigurri c pn lasfritul anului 2012 va bucuracititorii si i cu alte lucrri.

    Cartea lui Grigore Drgan,Sfaturi necesare pentru mic imare, a fost lansat anterior laNisporeni, pe 21 decembrie 2011.Evenimentul a avut loc la CasaNaional de cultur n prezenamai multor oapei, printre carei colegii su de condei: umo -ritii Gheorghe Blici i Ion De-viza, dar i academicianul Mi -hai Cimpoi.

    Ina Landa

    P.S. n aceeai zi, GrigoreDrgan a vizitat i redaciaExpresul, lsndu-ne n darcartea sa, supranumit deacademicianul Mihai Cimpoiun ghid de moral practic.

    Specialist patrimoniu cultural i turism din cadrul Secieicultur Nisporeni, un om de o inteligen deosebit, unumorist recunoscut n ntreaga republic, Grigore Drganiat c a ajuns i la Ungheni, la biblioteca public DimitrieCantemir, unde i-a lansat ultima sa carte, a aptea lanumr, intitulat Sfaturi necesare pentru mic i mare.

    Premiul Eiffel, instituit de primria Ungheni cu ocaziaaniversrii a 135-a de la inaugurarea podului feroviar peste Prut proiectat de inginerul francez Gustave Eiffel, a fost decernat, ntr-o atmosfer festiv, pe 27 aprilie, omului de afaceri Philippe Chaudier, cetean francez stabilit cu traiul, deja de un deceniu, la Ungheni.

    Premiul mare pentru Strugura. De data aceasta pentru un dans maghiar

    Sfaturile epigramistului nisporenean, Grigore Drgan, au ajuns i la Ungheni

  • 4Expresul

    Actual

    Vineri, 4 mai

    Moldovenii s-au confruntat cu o adevrat canicul la sfritul lunii aprilie. Meteorologii au nregistrat, n zilele de 29 i 30 aprilie, un nou record de temperatur pentru aceast perioad, relev Arena.md. Conform specialitilor, temperatura maxim atmosferic a ajuns la valoarea de 32,5 grade Celsius, cu 1,2 grade mai mare dect maximul absolut nregistrat pn n prezent.

    Fetele snt nc micue pen-tru a se deplasa singure la orai de aceea snt gata s facorice, doar ca mama lor, Olesea,s le conduc la leciile supli-mentare de muzic. Andreea are6 ani, iar Arieana a mplinitchiar recent, pe 27 aprilie, 5aniori. Ambele frecventeazgrdinia Licurici din Mnoi -leti. La toamn, drumurile lorse vor despri. Una va merge lacoal, n clasa nti, iar cealaltva mai rmne la grdini.

    Este cam greu pentru noi sfrecventm orele de muzic laora, dar merit, spune mamafetelor. Nu o sperie nici cheltu-ielile, duble n comparaie cuale altor prini, pentru ocupa -i ile muzicale ale fiicelor sale,dar i pentru costumele de sce -n. Rezultatul este pe msur.

    Pe lng faptul c deja cunosc omulime de cntece, c participla diferite concursuri, surorileNiculaevici au n puculialor muzical i cteva videocli -puri. Un motiv de mndrie pen-tru prini, pentru bunici i rudea fost i recenta distincie a An-dreei la concursul raional ntr-unco cu viorele, ediia a 6-a. Fe -tia s-a clasat pe locul doi.

    De menionat c AndreeaNi culaevici frecventeaz Stu-dioul Do-Re-Micii de un an,iar sora mai mic, Arieana, aredoar dou luni de cnd se num -r printre membrii colectivului.Totui, ambele fete au deja n-registrate 11 cntece.

    Potrivit mamei, doar muzicaeste punctul de tangen ntre su - rori. n rest snt total diferite.Cea mai mare, Andreea, este le -

    it taic-su. Mezina, Arieana, aremai multe trsturi comune curudele din partea mamei. i lacaracter se deosebesc. Andreeaeste o fire mai timid, iar Ari e -ana ntruchiparea ndrznelii.

    Micele interprete de la M -noileti nu-i pot imagina nicimcar o zi fr muzic, dar if r... bunica Ala Albu. n drum

    de la grdini spre cas, nepo -e lele trebuie neaprat s intrepe la bunica, s-o vad i s-imprteasc toate bucuriile ievenimentele zilei. A devenitdeja o tradiie, pe care, spun fe -tele, o vor respecta i atunci cndvor crete mari, cci i iubescnespus de mult bunicua.

    Ina Landa

    Pentru surorile Andreea i Arieana Niculaevici din satulMnoileti, cea mai mare bucurie este atunci cnd merg la Ungheni, la Studioul muzical Do-Re-Micii.

    Nici o zi fr muzic i fr... bunicuPasionai de muzic | Rubric realizat n parteneriat cu Studioul Do-Re-Micii

    S-a cstorit pe cnd era o co -pil. Aveam 15 ani fr o lun,spune. Acum are 25 de ani, dar ise pare c a trit o via ntrea g,cci a reuit s simt pe prop riapiele ce nseamn i dragostea,i ura, i trdarea, i rzbunarea.

    La 17 ani a nscut primul co -pil. A urmat al doilea, al treilea.ntre timp, soul ei s-a schimbatradical. A nceput s-o bat. Frmil. Metodic i n permanen.Mi-a zis c m va face neom,spune femeia tremurnd. Mo-tive gsete o mie. Ba c nu-igospodin, ba c vorbete prea

    mult la telefon, ba c a lsat lu-mina aprins n cas... M batepe mine, bate copiii. Doamneferete ce-i cu el, mai ales cndbea, i continu ea povestea.

    A rbdat ani n ir. Recu noa -te c i-a fost ruine s spun des -pre necazurile ei. Ce va zice lu -mea?

    n momentul n care nu a mairezistat, i s-a destinuit mamei.Iniial, nu a crezut-o. Mai alesc el nega totul i spunea, defiecare dat, calm, cu zmbetulpe buze, c ea minte.

    De Pate, mi-a zis c se

    duce la pdure. Cu prietenii.L-am ntrebat atunci direct: Dece m-ai luat? S m lai sin guri s te duci la distracii?. M-abtut. Mi-a fcut ochii fru moila Pate. Apoi s-a dus to tui lapdure, s-a distrat... Iar mie numi-a mai ars de Pate, aduce nprim-plan noi scene de groazdin viaa ei. A fost i cu nasulrupt, i cu spatele vnt.

    Dac e aa cum zici, dac tebate, de ce l accepi, de ce-itrebuie un asemenea brbat lacas?, o ntreb. Rspunde cusenintate: E tat la copii, du -p care continu cu indignare:El a hotrt s divoreze. Eu i-amzis c nu vreau. Aa am spus i laprima chemare la judecat: vreaucopiii mei s aib i mam, itat. I-am ntrebat i pe copii ces fac. Cea mai mare are deg -ra b 9 ani mi-a spus c vreas aib i mam, i tat. El vreas m scoat din cas. i ali-mente s nu plteasc, nici decopii s nu aib grij. Eu nu i-amfcut din flori, i-am fcut cu el.

    Nu are carnet de munc. Nutie s fac nimic. Nu are nicimcar studii gimnaziale. Pnnu demult a primit ajutor social 800 de lei. Acum nu are nicio surs de venit. Nici soul nu-id un ban. Triete din mpru-mut. M voi duce cu ziua, cndla o bbu, cnd la alta, iface planuri de scurt durat.Tace puin, apoi spune, parcpentru sine: Uneori m gn-desc: Doamne, de ce am fcuttrei copii?.

    Nu s-a gndit niciodat la vii -torul ei. Cum te vezi peste ze -ce ani?, o ntreb. M gndescc am s mor pn atunci. Amvisat c soul meu m ndu,m ucide. M trezesc noapteadin somn, plng, tresar.

    Ca ea snt multe. Foarte mul -te. Doamne ferete ce pescfemeile. Numai eu cte tiu.Snt btute, batjocorite. Dar elenu spun. Li-i ruine i li-i tea -m, zice, oarecum linitit cnu-i unica ce trece prin aseme-nea drame.

    Potrivit unui comunicat alProcuraturii raionului Ungheni,n ultimii cinci ani au fost de-puse doar ceva mai mult de130 de adresri referitoare laviolena n familie. Anul trecut,au fost pornite n acest context19 cauze penale, iar n ultimii

    doi ani au fost pronunate 17sentine. Din numrul total depersoane condamnate doarpatru au fost private de liberate.

    Datele oficiale arat c 90%din victimele violenei domes-tice n R.Moldova snt femei.

    Lucia Bacalu

    Viaa de lng noi

    25 de ani, trei copii i 1001 de problemeM-a trimis s rnesc la cai i s le dau mncare. n acea zi, m durea tare spatele. I-am spus c nu m pot duce, c m simt ru. El era beat. A nceput s m bat. Lovea cu toat puterea. Apoi m-a legat cu un lan de pat. Aa i m-a lsat: singur n cas, legat de pat. A ncuiat ua i a plecat. Nu a venit dou zile. Noroc de soacra mea, care a dat de mine a doua zi. ngheasem, eram toat vnt i rcit.... Nu e o scen desprins dintr-o oper literar sau dintr-un lm. Este istoria adevrat a unei femei din Mcreti, raionul Ungheni. Aa a nceput calvarul ei, cu cinci-ase ani n urm.

    La cei 79 de ani ai si, Dumit -ru Munteanu din Temeleui, C -lrai, rmne un mare ndr gos-tit de poezie. i nu doar un con-sumator. Domnia sa chiar scrieversuri.

    La finele anului trecut, fiind cnu a putut gsi un sponsor, a vn -dut nite lucruri valoroase dinpropira gospodrie, iar cu baniiadunai a editat o carte de versuri,intitulat ara mea de dor.

    Snt versuri pe care le-amscris pe parcursul a mai multor

    ani. Acestea reflect tririle me -le pe unde am fost prin fostaURSS, dar i cele din satul na -tal, unde am revenit n anul1983, povestete bardul de laTeme leui.

    Cu adevrat, tematica versu -rilor este destul de vast. To tui,predomin poeziile ce cn t fru -museea satului natal, a limbiiromne, a legturilor de neam iar, a demnitii na i onale.Tit lurile vorbesc de la si ne:Vatra, Strmoii, Lim - ba

    romn, ara mea de dor,Meleag natal, Demnitate.Autorul aduce n prim-plan en-titatea sa, a prinilor, buneilori strbuneilor, care au trit deveacuri aici. n acelai timp, n -fiereaz ocupaia ruso-bole -vic, deportrile, colectivizareaforat care, toate mpreun, audus la mancurtizarea conce t -enilor, maimureala i slugr -nicia lor n faa ocupanilor ruii a acoliilor lor locali.

    O fclie nestins de dor,

    Dumitru Munteanu, astfel lcaracterizeaz pe scriitorul de laTemeleui, ntr-o prefa a volu-mului, poetul Ion Hadrc.

    ntre timp, neobositul scri-itor temeleuean a pregtit pen-tru tipar un manuscris despre is -toria satului natal. Dac ne aju -t Dumnezeu s gsim un spon-sor, pn la finele acestui an is -toria satului Temeleui ar puteavedea lumina zilei, zice cu op-timism Dumitru Munteanu.

    Tudor Josanu

    Bardul de la TemeleuiCodul Muncii trebuie s e cartea de cpti a sindicalitilor Legislaia n domeniulocrotirii muncii n Repub-lica Moldova este perfectdoar la modul teoretic, i nicidecum practic. La aceast concluzie au ajuns sindicalitii din raionul Ungheni la ntrunirea cu condu -cerea ConfederaieiNaionale a Sindicatelordin Moldova (CNSM),desfurat pe 20 aprilien sala de edine a Con-siliului raional Ungheni.

    Activitatea, ghidat de preedintele Consiliului interramuralal sindicatelor Ungheni, Rodica Lupu, a avut drept scop infor-marea liderilor sindicali din teritoriu despre realizrile obinuten domeniul sindical n anul 2011, dar i despre sarcinile trasatepentru 2012.

    La ora de bilan, preedintele CNSM, Oleg Budza, a accen-tuat: Codul Muncii trebuie s fie cartea de cpti a sin di ca -litilor n aciunile lor de aprare a drepturilor salariailor.Pot rivit dnsului, anume drepturile salariailor reprezint prob-lema de baz cu care se confrunt sindicatele.

    Noi, sindicalitii, trebuie s fim cei ce stau la strajarespectrii prevederilor Codului Muncii, a inut s completezeIon Preguza, eful Departamentului juridic din cadrul CNSM,prezent la eveniment. Dnsul consider c o mare parte dintresalariai nu-i cunosc drepturile prevzute de legislaia nvigoare, ceea ce i fac mult mai vulnerabili.

    Printre sarcinile de baz pe care i le-au punctat participaniila ntrunire s-a evideniat atragerea tinerilor n rndurile micriisindicaliste. Avem foarte mult de muncit n vederea recrutriide noi membri de sindicate, mai ales a tinerilor, avem de munciti n ceea ce privete crearea noilor organizaii sindicale, acolounde ele nu exist, a specificat, n ncheiere, Rodica Lupu,preedintele Consiliului interramural al sindicatelor Ungheni.

    O not pozitiv discuiilor purtate la masa rotund a sindi-catelor a dat vicepreedintele raionului Ungheni, Iulia Pancu.Dnsa a dat asigurri c, n calitate de factor de decizie, vasusine iniiativele acestora.

    De notat c n componena Consiliului interramural al sindi-catelor Ungheni snt 11 sindicate de ramur, cele mai nu-meroase fiind sindicatele din educaie i ale lucrtorilor dinagricultur i alimentaie. Acestea numr aproximativ cte3000 de membri. n total, n raionul Ungheni snt nregistraipeste 11000 de sindicaliti.

    Ina Landa

  • Noi am pornit imediat ncutarea acelei reclame ruse,despre care vorbea istoricul.Chiar dac pare un om seriosi, logic, ar trebui s-l credempe cuvnt, am decis c e bine sne convingem cu ochii propriic, vorba ceea, adevr grieteVasile Iucal.

    Am luat-o pe strada central,cea mai aglomerat i cu cele maimulte uniti comerciale, un dei reclam e mai mult dect nalte pri.

    Deci, strada Naional. Tra -

    se ul: Liceul Mihai Eminescu fostul magazin Rndunica. Ammers pas cu pas, fiind aten t laorice afi, la orice detaliu ichiar la mica publicitate afi atpe stlpi. i voi dezamgi peunii: nu prea am vzut reclamn limba rus. Chiar i pe pano -u rile publicitare mari, unde sereclameaz produse importante,nu am vzut mcar subtitre nrus, ceea ce nu ar fi fost o n -cl care de lege. Totul - doar nlimba romn! n ceea ce pri -vete mica publicitate de pe

    stlpi, o gsim att n limba ro -mn, ct i n limba rus. Ces-i faci omului? Doar nu vomsta de paz lng fiecare stlp saugard ca s-i interzicem s-i pu -n anunul scris n limba rus.

    Concluzia: am rmas fermconvins c Ungheniul nu estechiar att de mpnzit cu reclamrus, dup cum declar unii.

    Suprat nevoie mare, direc-torul muzeului din Ungheni maispunea cu indignare: De con-trol din partea autoritilor i arespectrii legislaiei lingvistice- nici vorb. Am propus de maimulte ori ca n cadrul Consiliu-lui raional s fie organizat ocomisie care s-ar ocupa de con-trolul n privina legislaiei ling -vistice, dar lucrurile au rmas,deocamdat, n aer.

    Ce se ntmpl i de ce admi -

    nistraia public local nu-ibate capul de respectarea legis -laiei lingvistice? Petru Langa,vicepreedintele raionului Un -gheni, a recunoscut c o aseme-nea chestiune a fost pus n dis -cuie i nu doar o singur dat.Referindu-se la constituirea uneicomisii speciale, oficialul a re-marcat c nu-i bai, poate fi cre -a t. Ei i? Ce va urma? Noi nuavem nici un drept s interzi -cem agenilor economici s-iplaseze publictatea n limbarus. Nu exist o asemeneaprevedere legislativ. Poate cunii dintre ei vor s se adresezedoar publicului rus. n ceea ceprivete mica publicitate de pestlpi, cu att mai mult nu putems facem nimic la ora actual,a explicat vicepreedintele rai -o nului, dup care a subliniat c

    e nevoie de o modificare a le -gis laiei n acest sens.

    Potrivit dnsului, totui estenecesar de acordat o atenie maimare acestei probleme. Respec-tul fa de limba oficial a statu -lui trebuie educat din grdinie icoli. i presa ar trebui s-i spu -n cuvntul atunci cnd vine vorba

    de publicitatea n limba rus. icetenii ar trebui s lase indi fe -rena ntr-o parte. Ca ceteanactiv al acestui ora, Vasile Iucalar putea s ncerce s se implicen soluionarea unei astfel deprobleme, nu doar s critice, aopinat n final Petru Langa.

    Natalia Junghietu

    5Expresul

    Prima producie de cpuni moldoveneti a aprut n vnzare n pieele din capital. Cei ce au ateptat cu nerbdare fructele noastre trebuie s tie c vetile nu snt tocmai grozave. Cpunile autohtone cost cu 60% mai mult dect cele din import. Ceea ce e bun, cost. Preul pentru un kilogram de cpuni moldoveneti variaz ntre 80 i 100 de lei. Productorii spun c preurile mari se justic prin faptul c i cheltuielile snt mari. (Publika.md)

    Actual

    Vineri, 4 mai

    V dorii o nunt de vis?

    Premier la Ungheni: Festivalul de cntece i tradiii pascale Hristos a nviat!

    Zeci de ungheneni, dar i buni cretini din raioanele Clrai, Nisporeni i Hnceti s-au adunat, pe 29 aprilie, n Piaa Independenei din Ungheni pentru a-i exprima bucuria cu prilejulnvierii Domnului.

    Astfel, n premier,Episcopia de Ungheni iNisporeni, n parteneriatcu Secia cultur Ungheni,a organizat Festivalul decntece i tradiii pascaleHristos a nviat!. 27 decolective corale, formaiiartistice, dar i meteri po -pulari din raioanele Un -

    gheni, Nisporeni, Hnceti i Clrai au participat la eveniment. Au rsunat numeroase cntece care l-au slvit pe Hristos i

    au anunat nvierea Lui. n pia a fost vernisat i o expoziie de ou ncrustate, co-

    zonaci, icoane tot ce utilizeaz cretinul n ziua nvierii. Alturi de cretini s-a aflat i un impreisonant sobor de preoi

    n frunte cu Episcopul de Ungheni i Nisporeni PS Petru. Lucia Bacalu

    Chiar dac sun scurt i la-conic, genericul forumului arputea fi citit att de la stnga ladreapta, ct i invers. Sensul varmne neschimbat, a remar-cat, chiar de la bun nceput, Svet -lana Ciobanu, directorul exe cu-tiv al Centrului Regional de Dez -voltare Durabil, care a i im-plementat proiectul respectiv.

    Reprezentanii autoritilorpublice locale, ai mediului deafaceri, dar i ai societii civiledin cele apte comuniti bene-ficiare, aflate n regiunea defrontier cu UE: oraul Un -gheni, comunele Mc reti, Va -lea Mare, Zagarancea, Petreti,Sculeni i satul Costuleni, auformat publicul int.

    Agenda forumului a fost unaplin de coninut. Participaniiau fost informai i sensibilizaiprivind importana participrii

    civice n procesul de elaborarei implementare a politicilor pub -lice locale, care pot contribui lambuntirea calitii vieii ce -tenilor din comunitile lor. nacest context, Svetlana Ciobanua subliniat: O bun guvernarepoate fi obinut prin implicareatuturor cetenilor n solu io na -rea problemelor locale, i nu doara primriilor. Totodat, dnsa ancurajat prezena pentru a dez-volta parteneriate locale, regio -nale i transfrontaliere.

    Un alt segment la care s-a at -ras atenia au fost tinerii i feluln care acetia se implic n re-alizarea unor schimbri pozitiven comunitile de unde pro vin.Drept exemplu pozitiv au fostaduse realizrile Grupului Lo -cal de Tineri Fondul pentru Ti -neri din Ungheni, format din12 membri, care se ocup de

    promovarea voluntariatului, dari de colectarea de fonduri pen-tru implementarea mai multorproiecte.

    Au fost prezentate de aseme-nea practicile de succes ale ONG-urilor active i grupurilor de ini -iativ civic n soluionareaunor probleme ale localitilorpartenere n proiectul Ceteniactivi pentru comuniti pros-pere n regiunea de frontier cuUniunea European. Acestepractici s-au oglindit n 70 deproiecte implementate n oraulUngheni i n unele sate dinraion, iar valoarea total a lor adepit 1,5 milioane de lei, fon-duri pe care tinerii le-au colec-

    tat din comunitate pentru comu-nitate.

    Forumul Regional mpre u nvom reui a fost organizat deCentrul Regional de Dezvol tareDurabil, n parteneriat cu auto -ritile publice locale, societa -tea civil i mediul de afaceri.

    Acest eveniment, ca de altfeli implementarea proiectului,au fost posibile graie ajutoruluigeneros al poporului american,oferit prin intermediul AgenieiSUA pentru Dezvoltare Inter na -ional (USAID), n cadrul Pro-gramului FHI 360 ConsolidareaSocietii Civile n Moldova(MCSSP).

    Ina Landa

    Povestea jartierei Cu siguran, deseori ai vzut la nuni, n ultimii ani, un obicei relativ nou pe la noi, dar foarte curios i haios totodat. Este vorba de scoaterea jartierei de ctre mire de pe piciorul miresei. Originea jartierei vine de departe n timp, tocmai din epoca pa -

    leolitic. n unele picturi rupestre, dansatoarele se vd purtnd jar -tiere. Cercettorii au stabilit o legtur ntre jartiera miresei, zei -tile deintoare de puteri magice i Ordinul Jartiere din Anglia.

    Jartierele simbolizeaz misterul i, mai ales, virginitatea. Des -pre aceasta vorbesc i culorile lor. Se zice c albastrul i albul sntculorile-simbol ale iubirii, puritii i fidelitii. Viitoarele mire sesnt, aadar, ncurajate s poarte jartiere n una din aceste culori.

    Ruine aceluia care de ru gndete!, aceste cuvinte alc -tu iesc deviza celei mai nalte decoraii britanice: Ordinul Jartie -re, care nu este acordat dect suveranilor, efilor de state imem brilor familiei regale, numrul beneficiarilor fiind limitatla numai 25.

    Obiceiul jartierei la nuni provine de la faptul c, n trecut,n anumite ri europene, mireasa strngea banii de la invitaisub jartier. Tradiiile au evoluat, iar acum obiceiul jartierei s-atransformat ntr-un joc picant. Mirele este pus s scoat cu diniijartiera de pe piciorul miresei, dup care o arunc spre burlaciicare stau n spatele lui. Ca i n cazul buchetului de mi reas, celcare prinde jartiera va fi urmtorul tnr ce se va cs tori. El tre-buie s pun jartiera pe piciorul domnioarei care a prins buchetul,astfel ca apoi ambii s deschid urmtorul dans.

    Sperm c aceast tradiie frumoas va dinui n timp n cin-stea dragostei nemrginite i frumoase!

    Cu drag, Aliona Leanu

    rncua poate iei n scen cu capul sus

    Dup trei ani de activitate,iat c rncua poate iei nscen cu capul sus. Primria dinlocalitate a alocat pentru cele 14costume populare 43 mii de lei.Le-am promis demult i iat,n sfrit, am reuit, a remarcatMargarita Baban.

    Membrele formaiei s-au dec -larat satisfcute de noua achi zi -ie i acum sper c vor reui s

    obin i titlul de colectiv mo -del. Pn n prezent, am partici -pat doar la evenimente locale.Nu am fost nicieri n alt parte.De acum nainte ne propunems participm la diverse festi-valuri, concursuri, concerte i nafara raionului, a menionatconductoarea formaiei, MariaCerempei. Unde mai pui c ire pertoriul este compus din cn-

    tece folclorice culese din satelecomunei Florioaia Veche, dari aduse de la batina fiecreiadintre membrele formaiei, fiec e vorba de Prlia, Orhei saualt localitate din Republica Mol -dova. Astfel mbogim reper-toriul cu piese folclorice de lanoi i din jurul nostru, a expli-

    cat Maria Cerempei. Apropo, conductoarea for -

    ma iei folclorice rncua,Maria Cerempei, este prima pro -fesoar de muzic a baritonuluiPetre Racovi, solist al OpereiNaionale din Chiinu, aplaudatpe cele mai mari scene ale lumii.

    Lucia Bacalu

    Ungheniul mpnzit de reclam rus. Da sau ba?Acum o lun, directorul Muzeului de istorie i etnograedin Ungheni, Vasile Iucal, tare se mai plngea c oraulUngheni este mpnzit cu reclam n limba rus. Sntunele chestiuni care te fac s rmi perplex de prostiaomeneasc, declara dnsul n cadrul unui miting orga-nizat n centrul oraului, referindu-se la unele devieri de la bunul sim, inclusiv la reclama n limba rus.

    Exemple frumoase, demne de urmat de toi cei ce se consider ceteni adevrai

    Dei e primvar, echipa proiectului Ceteni activipentru comuniti prospere n regiunea de frontier cu Uniunea European i-a numrat... bobocii. Pe 26aprilie, n sala de edine a Consiliului raional Ungheni a venit mult lume, pentru a participa la Forumul regional mpreun vom reui.

    n costume nou-noue, cu catrine i ii de toatfrumuseea, membrele formaiei folclorice rncuadin Florioaia Veche i-au fcut apariia, la 29 aprilie, pe Piaa Independenei din Ungheni. Este pentru prima data cnd ne prezentm n costume populare autentice, a subliniat primarul de Florioaia Veche, Margarita Baban. n acea zi, rncua s-a produs pe scena Festivalului de cntece i tradiii Pascale Hristos a nviat, ediia I.

  • 6Expresul

    Preedintele Nicolae Timofti - miel, prim-ministrul Vlad Filat leu i vulpe, speakerul Marian Lupu leu i elefant; preedintele PL, Mihai Ghimpu - cine i curcan; primarul Chiinului, Dorin Chirtoac - coco i cine, iar liderul PCRM, Vladimir Voronin - porc, mgru i cioar. Cu aceste animale au fost asoiai politicienii de ctre presoanele chestionate recent n cadrul unui sondaj realizat ce ctre Institutul de Marketing i Sondaje IMAS-INC Chiinu. (Unimedia.md)

    Fragmentarium

    Vineri, 4 mai

    Fiindc numrul abonailor este ncretere i la Clrai, am hotrt smergem cu aceast rubric i acolo.Fr multe cutri, am gsit un inter-locutor sau, de fapt, o interlocutoarede nota zece. Este o doamn activ.A fost implicat n multe proiecte co-munitare. Se simte foarte utildatorit profesiei pe care o are. Estevorba despre Angela Zatic, efa bib-liotecii publice George Munteanudin satul Bravicea, raionul Clrai.

    Are trei copii, pe care i considercea mai mare realizare personal. Despecialitate, este profesoar de istorie,dar muncete i n calitate de bib lio -tecar. Dei este de aproape 30 de anibibliotecar, nu a abandonat nici pe -da gogia. Reuete s le fac bine peam bele. Chiar dac la coal are ore pu - ine, pentru dnsa este foar te importantc nu pierde legtura cu copiii. Un -de mai pui c i coala, i biblioteca aumulte n comun. Angela Zatic spu nec i ntr-o parte, i n alta lucreazcu oamenii i pentru oameni.

    Considerai c sntei un om re-alizat?

    Cred c nc nu, pentru c ntot-deauna este loc pentru mai mult imai bine.

    Care snt principiile dumnea -voas tr de via?

    Foarte mult m deranjeaz min -ciuna i preuiesc valoarea cuvntului- acestea snt dou principii dup ca -re m conduc n via.

    Principalele momente din viacare v-au fcut s fii ceea ce sntei.

    Nu cred c snt careva momentecare m-au fcut s fiu ceea ce snt.Pn la urm, snt tot eu, un bo cuochi, aa cum spunea Ion Creang.Nu snt nici pe departe o personali-tate.

    Cu ce se mndrete Angela Zatic?Eu pornesc de la ideea c mndria

    este un pcat, deaceea m strdui sfiu ct mai simpl, s nu m mndresccu nimic.

    Ce caliti ar trebui s aib un omca s fie prietenul dumneavoastr?

    n primul rnd, s fie sincer c spot s-l apreciez la justa sa valoare.Ipocrizia o detest mult, aa c pot sdepistez un om din primele cuvinte:dac este sincer sau ipocrit.

    Ocupaia dumneavoastr pre fe -rat.

    Poate s par paradoxal, chiar icopiii mei uneori rd de mine, dar miplace foarte mult cnd rmn singurn bibliotec. Atunci pot s rsfoiescziare vechi, s citesc cri. n acelemomente gsesc multe lucruri ine -dite. Cu muli ani n urm, ntr-o ase -menea zi, am gsit un material scris

    de Mircea Eliade Invitaie la br b -ie, este un subiect interesant, actuali atunci, i acum.

    Visul dumneavoastr de fericire.Fericit eti atunci cnd eti m -

    pcat cu sine i cu cei din jur, cndeti sntoas i familia este bine,chiar dac nu se tie ct cuprindeacest bine.

    Starea de spirit actual.Nu pot s spun c la moment snt

    mpcat cu sine i am o linite suf -le teasc. Dar asta poate e chiar maibine, pentru c i d un imbold smergi mai departe i s tot lupi. Credeu c, atunci cnd ai linite suf leteas -c, lai ca lucrurile s mearg de lasine, iar asta practic te oprete pe loc.

    Cine au fost cei care v-au marcatcaracterul i viitorul?

    Cred c soul meu, pentru c elprovine dintr-o familie profund reli -gioas, iar aceasta m-a marcat celmai mult.

    Deviza dumneavoastr.Nu m-am gndit vreodat la acest

    lucru, dar cred c, dac snt util oa-menilor, e totul bine.

    Natalia Junghietu

    Profesia de bibliotecar nseamn s i util oamenilor

    10 ntrebri pentru oameni de nota 10

    Exist dou moduri de atrata un eec: sau s te n -vi nuieti pe tine i s su -pori consecinele, sau sacuzi pe altul. n primulcaz, ne acordm o ans dea depi eecul. n cazul aldoilea, ne condamnm laa-l repeta, aruncnd vina pealtul i nlturnd oriceintrospecie.

    A aprut o nou boalnumit victimit. Simp-tomele snt apatia i cinis-mul. Sigur, toi facem cteo vizit scurt n oraulPlngerii de mil sau avemzilele noastre n care ne n-doim de toate. Dar oameniieficieni, cu un caracterputernic, snt pasionai devia i se druiesc fr re -zerve muncii sau cauzei lor.Pasiunea este dragoste. Vi -ne direct din inim. Anumepasiunea pentru ceea ce fa -cem ne arat dac sntem lalocul potrivit. Cu ct ceeace facem este mai aproapede ceea ce sntem, cu attmai profunde vor fi pasi-unea i angajamentul nos-tru. Trebuie s facem maimult dect s obinem oslujb. Trebuie s obinemo via proprie.

    Mult prea muli oamenilas ca dezamgirile s lesting ncet, dar sigur lic -ri rea vieii. Este trist s vezioameni care i irosesc tim-pul n ateptarea pensio n -rii. S te mulumeti numaicu a exista este la fel de pe -riculos ca i cum ai adormin zpad.

    Vrsta i poate rida faa,dar lipsa de entusiasm i la -

    s riduri adnci n suflet.Apropo, cuvntul entuzi-asm nseaman, din greac,a avea pe Dumnezeu n -untru.

    O nvtoare comenta,mpreun cu elevii si, ofotografie de familie. Ci -neva dintre bieii din fo-tografie avea prul i pieleade o alt culoare dect cei -lali membri ai familiei.Unul dintre elevi suger cacel bieel fusese adoptat.O coleg interveni prompt:Stiu totul despre adopii,pentru c i eu am fostadop tat. Ce nseamn sfii adoptat?, ntreb un altelev. nseamn, rspunseea, c, n loc s creti nburtica mamei, creti n su-fletul ei. Daa... Cred cavem multe de nvat de lacopii. Ei nu triesc nici ntrecut, nici n viitor. Spredeosebire de noi, maturii,ei tiu s se foloseasc deprezent.

    Se spune c primii apteani snt cei mai importanin via. Primii apte anidau tonul urmtorilor ap -tezeci. S-i educm aa pecopii, ca victimita s dis -par din viaa lor, iar suc-cesul s-i nsoeasc me reu.Coelho spunea: Un co pilpoate oricnd s-l n vee peun adult trei luc ruri: cum sfie mulumit fr motiv, cums nu stea locului niciodati cum s cear cu insis ten - ceea ce-i dorete. Princopii Dum nezeu ne nvamulte.

    Dumnezeu folosete sin -gurtatea ca s ne nvee

    convieuirea. Folosete m -nia ca s ne arate valoareapcii. Folosete plictisul cas pun n eviden n sem -ntatea aventurii. Dumne -zeu folosete tcerea ca sne nvee rspunderea pen-tru cuvintele noastre. Fo lo -sete oboseala ca s putemnelege valoarea treziriidin somn. Folosete boalaca s pun n evidenbinecuvntarea sntii.Dumnezeu folosete foculca s ne dea nvtur de-spre ap. Folosete p mn -tul ca s nelegem valoa -rea aerului. Folosete moar -tea ca s ne arate mpor -tana vieii. Toat viaa eplin de polariti: pozitivi negativ, natere i moar -te, brbat i femeie, noaptei zi, var i iarn. Toatviaa e plin de doi poliopui, care snt ca nite c -rmizi ntr-o arcad, ae za -te una contra alteia. Dacnu ar fi aa, arcada nu arrezista. Omul este cel carele cunoate pe amndou ise mic de la una la alta cuuurin. Este cel care l arepe Dumnezeu nuntru.

    Morala: Comoara iarpele, trandafirul i spi -nul, mhnirea i bucuriase gsesc mpreun.

    A avea pe Dumnezeu nuntru

    De la A pn la Z cu Ala Mutilic

    Strzile orelului improvizat din curtea Centrului educaional pentru copii i tineri (fostul gimnaziu-internat) din Ungheni au fost aglomerate pe data de 27 aprilie. Aici s-a desfurat etapa raional a tradiionalului concurs republican Securitatea la tracnseamn via.

    Evenimentul a fost organizat dectre Direcia Raional nvmnt,Tineret i Sport, n colaborare cuSecia Poliie Rutier Ungheni, Uni-unea Conductorilor Auto filialaUngheni i Centrul de pregtire aspecialitilor pentru Armata Naio -nal filiala Ungheni.

    54 de elevi din 6 instituii de n -v mnt din raionul Ungheni au fostpentru o zi n rol de ageni rutieri.Dei aciunile tinerilor nu au fostdect o imitare a responsabilitilorunui poliist adevrat, dnii s-au n-cadrat n rol, dnd dovad de cuno -tine bune ale regulilor de circulaie.Cele ase echipe participante aureprezentat liceele: Ion Creang,Gheorghe Asachi, Alexandr Pu -kin (Ungheni), Dimitrie Cantemir(Corneti), Sculeni i gimnaziul Ne-gurenii Vechi. Cu toii au avut de n-fruntat apte probe, inclusiv practice.Lupta a fost aprig.

    Toi participanii snt bine pre g -tii i asta ne face s credem c celenvate le vor fi de folos atunci cndvor fi implicai n traficul rutier, amenionat Igor Maximciuc, inspector

    superior auto la Secia de Poliie Ru -tier Ungheni. Dnsul s-a artat n-crezut de faptul c, odat cu atra ge-rea mai multor copii n asemenea ac -tiviti, numrul accidentelor cu im-plicarea minorilor n raion va fi, cusiguran, n scdere.

    Dac echipele s-au descurcat cuuurin la probele pregtite acas(salutul, nviorarea i prezentarea ga -zetei de perete), atunci la cele prac-tice (respectarea regulilor de circu -laie sau acordarea primului ajutormedical) s-au pomenit cu necunos-cutul n fa. i pista pentru biciclitis-a dovedit a fi destul de dificl pen-tru unii.

    Momentul culminant a fost pre-mierea. Al doilea an consecutiv, pun -

    ctajul maxim l-a obinut echipa li ce-ului din Sculeni. Anume ea va repre -zenta raionul la etapa zonal a con-cursului, care va avea loc n luna maila Bli. i, pentru a-i menine cu pi-cioarele pe pmnt, preedintele Uni-unii Conductorilor Auto filiala Un -gheni, Andrei Cozmolici, a apreciatevoluia tinerilor ageni rutieri de laSculeni cu nota 8 cu plus. Este onot bun, dar loc de mai bine estemereu, a subliniat dnsul, expri -mndu-i, totodat, dorina, ca n aniiurmtori s participe mai multe in -stituii colare la aceast competiie.De notat c anul trecut numrul par -ticipanilor a fost de 11.

    Ina Landa

    Pentru o zi n rol de ageni rutieri

  • 7Expresul

    Citatul sptmniiS nu te fereti de nimeni mai mult dect de tine nsui; cei mai de temut dumani i purtm n suetul nostru. Charles Haddon Spurgeon

    Programe TVPublicitate

    Vineri, 4 mai

    SRL Javelin N.A.Propune la preuri angro:

    OSB-3, cherestea de pin.Producem:

    pavaj, fortan, articole din beton.Vindem:

    metal, oxigen, materiale de construcie.

    Adresa: or. Ungheni, str. Roman 83Tel.: 0236-22686

    Agenia de organizare a evenimentelor speciale SUPER EVENT v propune:- Felinare zburtoare- Baloane cu heliu- Decor din baloane, flori,

    drapaj, lumnri - Efecte speciale: confeti,

    fum rece, glob cu lumini- Foto, video- Dansatori, moderatori- Personaje din desene animate.Tel.: (236)28842, 23402, 069590838 (Aliona Leanu) E-mail: [email protected]

    La prezentarea acestui anun decupat REDUCERI CU 10%

    Se vinde cas (din 1966) n satul Corneti.Teren 25,6 ari (10 ari vie). Se a mai sus deprimrie, la o distan de 300400 metri. Telefon: 0(22) 731797; 060267498.

    CONCURS UNGHENIUL N IMAGINI LA 550 ANI, ORGANIZAT DE FONDUL PENTRU TINERI UNGHENI N PARTENERIAT CU PRIMRIA

    ORAULUI UNGHENI

    Dac eti o persoan talentat, i place arta fotograc i etindrgostit de oraul Ungheni, atunci nu ezita i particip activ la concursul de fotograi Ungheniul n imagini la 550 ani!, lansat de Fondulpentru Tineri din Ungheni n parteneriat cu Primria oraului Ungheni.

    CONDIII DE PARTICIPARE LA CONCURS:

    I. Ce reprezint concursul de fotograi ?Concursul are ca scop promovarea oraului Ungheni i stimulareacreativitii participanilor n domeniul artei fotograce. La concurs vor prezentate 1 3 poze cu vederi din oraul Ungheni.

    II. Cine poate participa la concurs?1. Concursul se adreseaz tuturor celor pasionai de arta fotograc, ec sunt fotogra amatori, e c sunt profesioniti, indiferent de vrst,ocupaie, statut social, sex sau naionalitate2. Participanii vor face un comentariu scurt i vor prezenta pozele pe unCD sau la adresa de email: [email protected], incluznd datelede contact (telefon, email)3. Fotograile trimise trebuie s e originale, realizate de concureni, organizatorul nu i asum rspunderea pentru nici o fotograe nsuit ilegal de ctre concureni; concurentul este unic responsabil pentru oriceconsecine directe sau indirecte care pot aprea ca urmare a participriicu fotograi la acest concurs4. Nu vor acceptate fotograile care: incit la nclcarea legii sau la violen promoveaz rasismul, discriminarea etnic, social, rasial, religioassau orice fel de discriminare au caracter ofensator, abuziv, indecent, calomniator sau obscen pot aduce prejudicii unei persoane, unei afaceri, sau unei ntreprinderi sunt protejate de drepturi de autor care nu aparin concurentului conin publicitate explicit sau implicit

    III. n ce perioad se va desfura concursul?Concursul de fotograi Ungheniul n imagini la 550 ani! se va organizan perioada 20 aprilie 18 mai 2012.

    IV. Cum i unde se depun fotograile?Fotograile se vor prezenta pe un CD la adresa or. Ungheni, str. Naional7, bir. 501 sau vor expediate la adresa de email:[email protected] pn pe 18 mai 2012, ora 17.00.

    V. Care sunt criteriile de selectare a fotograilor?:a. valoarea mesajuluib. calitatea imaginiic. originalitatea fotograeid. format JPG i 10 mpx

    VI. Unde i cnd vor prezentate rezultatele concursului?Rezultatele concursului vor prezentate n cadrul unei expoziii pe 1iunie 2012. Cele mai bune fotograi vor premiate.

    Persoan de contact: Natalia Rbcic,Tel.: 2 53 09

    Se vinde apartament cu 3 odi n Ungheni,

    cartierul Tine re ii, str.Bernardazzi, etajul 3/5.

    Pre negociabil. Tel.: 069328723

    Luai exemplu de la prlieniColectivul didactic al Gimnaziului Ion Vatamanu din Prlia Un -

    gheni, mpreun cu elevii, prinii i autortiile publice locale, s-au n-cadrat n realizarea unui proiect republican cu genericul: Europa la noiacas.

    Astfel, vor fi organizate mai multe aciuni, printre care: Hai , Prlia,Fii alturi de persoanele care au luptat pentru viitorul tu, Europa cen tru cultural i educaional al lumii, n scen toat familia, Dra -pelul Moldovei n inima Europei, Descoper universul unei EuropeMari, Egalitate ntre femei i brbai, Ce pot reui femeile.

    n aceste activiti se vor implica, cu siguran, cetenii comunei Pr -lia care doresc ca satul lor s prospere, s aib un aspect european.

    Grupul de iniiativ constituit cu acest prilej cheam toat populaiacretin s participe activ, prin diverse forme i aciuni, n comunitilelor, pentru prosperarea vieii. Luai exemplu de la prlieni.

    Raisa Ursan,coordonator proiect

    Anunntreprinderea de Stat pentru Silvi cultur SilvaCentru Ungheni pro pune spre comercializare puiei detalie nalt de diferite specii: nuccomun, nuc negru, mesteacn, tei,paltin de munte, arar argintiu ncantitate de 7200 buci. Pre mediu 6 lei/bucata. Telefoane de contact: 023623679; 023620448.

    Se vinde sal de ceremonii, magazin n Ungheni,

    aparat de amestecat aluatul. Tel.: (236) 21626, 079613620

    Codare contra consumului de alcool

    Psihoterapie PsihoanalizDoctor Galina Aparu

    Servicii liceniateor. Ungheni,

    str. Barbu Lutaru, 26, of. 208Programare la tel.: 079521319

    Consiliere psihologic individualConsiliere psihologic de grup pentru prini i copiiRezolvarea dificultilor din relaii Metode de relaxare i antistres; dezvoltare personal.Tel.: 069290393; e-mail: [email protected], Skype: solutii_online

    Vnd apartament cu o odaie n Ungheni.

    Tel.: 069589933

    Vnd apartament

    cu 3 odi

    (etaj 3 din cinci)

    n Ungheni,

    regiunea magazinului

    Ft-Frumos.

    Tel.: (236) 31053,

    078098743

    n plin zi, la 27 aprilie,pe la ora 13.30, un automo-bilul de marca Wolksvagena ajuns chiar n pragul uneicase de locuit din centruloraului Ungheni.

    oferul, care se afla sin-gur n main, un brbat nvrst de circa 40 de ani, apierdut controlul automo-bilului i s-a oprit n pereiicasei. Din fericire, nimeninu a avut de suferit.

    Consecinele ar fi pututfi mult mai grave, cci, sus -

    in locatarii, cu doar douminute nainte de produce -rea accidentului, doi copiiau intrat n cas. Oameniisnt revoltai c asemeneacazuri se ntmpl destul dedes n aceast zon.

    Potrivit Poliiei rutiere,oferul vinovat de produce -rea accidentului va fi tras larspundere. Cel mai proba-bil, i va fi aplicat o amen dde 50 de uniti conven io na -le i 6 puncte de penalizare.

    (Dup Expresul.com)

    O familie din oraul Ungheni s-a pomenit cu o main pe pragul casei

    La aceast concluzie auajuns, sptmna trecut, mem-brii Consiliului raional extra -odrinar de sntate publicClrai, dup ce au exami-nat, ntr-o edin ordinar,starea de lucruri n domeniu.

    Dup constatarea c n rai -onul Clrai exist 31 de ape -ducte i circa 5700 fntnin registrate oficial, Consiliula stabilit c mai snt peste 70de apeducte construite clan-destin, de care nu ine cont ni -meni. Per ansamblu, un con - trol al calitii apei potabiledin raion a artat c indiciibacteorologici s-au nrutitdrastic: de la 10,6 % n 2010la 17,9% n 2011. Cea maiproast calitate a apei potabi -le se atest la Clrai, Bra -vi cea, Temeleui, Palanca,Bahmut, ibirica, Cbieti,Dereneu, Hogineti.

    n consecin, circa 50 miide oameni snt supui n per -manen riscului de m bol n -vire. Din cauza apei ne ca li ta-tive se atest un numr marede maladii ale sistemului osteo-articular - 378,9 cazuri la 10mii de populaie, patologii ale

    organelor digestive - 1700 decazuri la a10 mii de popu -laie, patologii ale sistemuluicirculator 1705 cazuri.

    Orict ar prea de para-doxal, dar n situaia cndmarea majoritate a surselorde ap potabil nu sunt ngri-jite i exploatate n conformi-tate cu normele existente, sesap foarte multe noi fntni,absolut inutile.

    Este extrem de grav, subtoate aspectele, situaia pri -vind aprovizionarea cu appotabil a oraului Clrai.Investiiile de milioane dinultimii ani nu au schimbat cumult situaia. Nu lucreaznici sistemul de canalizare,nici cel de evacuare a de e -urilor menajere, ceea ce cre -eaz un pericol real pentrusta rea sanitar a oraului.

    Consiliul extraodinar aadoptat o list a indicatori -lor-int pentru implementa -rea Protocolului privind apai sntatea, care prevede m -suri de schimbare n mai binea situaiei la acest comparti-ment pn n aul 2020.

    Tudor Josanu

    Apa potabil de calitate un mare lux la Clrai

  • UtilUn sfat pe sptmnCnd curim vasele murdare de grsime putem aduga civa stropi de oet n apa erbinte i vasele se vor spla mult mai uor.

    8ExpresulVineri, 4 mai

    BerbecSptmna se anun plin de evenimente n plan profesional. Con-

    flictele snt foarte probabile. Ar trebui s dai dovad de diplomaie iuneori, de un pic de duplicitate.

    TaurVei trece printr-o perioad mai fragil din punct de vedere emo i -

    onal, iar acest lucru se va reflecta cel mai bine n relaia de cuplu.Acum vei fi mai nelegtori i rbdtori.

    GemeniO dificultate legat de bani v va ntuneca buna dispoziie. E ceva

    ce nu mai poate fi amnat sau trecut cu vederea, aa c va trebui sfacei imposibilul pentru a v rezolva problema.

    RacTrebuie s v ocupai n special de sntate. n dragoste v ateapt

    nite momente de confuzie. Sub aspect profesional, se poate spune cstai destul de bine.

    LeuFrmntri, nedumeriri, insomnii, stri confuze... toate legate de

    dragoste. V va fi greu s v concentrai i la alte aspecte ale existenei,ceea ce v-ar putea aduce necazuri.

    FecioaraCteva zile mai proaste, mai ales sub aspectul sntaii. Este, n

    schimb, o perioad a ctigurilor financiare, a rezolvrii unor problemelegate de bani, a plii unor datorii.

    BalanaV ateapt zile destul de bune: multe lucruri rmase oarecum sus-

    pendate n via, vor ncepe s se aeze. n problemele financiare veidescoperi portie acolo unde nu v ateptai.

    ScorpionViaa social se va afla n prim-plan, vei fi foarte activi i vei avea

    succes. Se preconizeaz o perioad dedicat refacerii energiilor, operioad a relaxrii, a distractiilor, a odihnei.

    SgettorVei fi mai raionali, pentru c, din punct de vedere astrologic,

    trecei printr-un nou val de schimbri generale. Va trebui s v mpriienergia n mod echilibrat ntre toate aspectele vieii.

    CapricornVei fi, n aceast perioad, inta multor energii negative de la cei

    din jur. Poate fi vorba de brfe, ironii, nelciuni. Uneori aceste lucrurivin exact de unde nu v-ai fi ateptat.

    VrstorVei avea cteva zile foarte norocoase n privina a tot ce nseamn

    bani. Atenia va fi concentrat asupra vieii profesionale. n dragostenu se ntrevd mari schimbri.

    PetiVei fi extrem de solicitai profesional i e foarte important ca acum

    s artai de ce sntei n stare, pentru c poate aprea o promovare,sau o mrire de salariu.

    Horoscop | 7 13 maiLa Buctrie cu Irina Caducenco

    Luni Sf. Mc. Sava Stratilat;Sf. Mc. Valentin.

    Mari Sf. Ap. i EvanghelistMarcu; Cuv. Silvestru.

    Miercuri njumtirea Cin-cizecimii. Cuv. Ioanichie; Cuv.Glafira. Pomenirea ostailor r -posai.

    Joi Sf. Ap. Simeon; Sf. Irh.tefan.

    Sf. Ap. Iason i Sosipatru;Sf. Mc. Maxim, Vitalie.

    Smbt Sf. 9 Mucenici dinCizic; Cuv. Memnon.

    Duminic Duminica V (aSamarinencii). Sf. Ap. Iacov;Sf. Ierarhi Nichita, Ignatie,Donat.

    Ieftin i la ndemnPpdia i efectele ei miraculoase

    Ppdia o gsim peste tot, de primvaratimpuriu pn toamna trziu. Aceasta este osurs important de potasiu, sodiu, calciu,fosfor i fier. Frunzele conin mai mult vita-mina A dect morcovii, conin i vitamineleB, C i D.

    Ppdia are numeroase utilizri. Specia -li tii o folosesc cu succes n tratarea diver se -lor boli ale ficatului. Sucul fcut din frunzelep pdiei este foarte util n cazurile de consti -pa ie, n creterea secreiei de fiere i curgereaacesteia ctre ficat. Ppdia este utilizat pen-tru afeciunile pancreasului, stomacului, spli -nei i rinichilor, n cazurile de anemie, poateajuta la scderea tensiunii arteriale.

    Ceaiul de ppdientr-o ceac de ap (200 ml) punem dou

    lingurie de frunze i rdcini uscate tiatemrunt i lsm s clocoteasc de 4-5 ori.Acoperim vasul timp de 15 minute. Vom beadou cni pe zi: dimineaa i seara. Ppdiaeste un foarte bun diuretic; are efecte exce-lente n boli de rinichi, ficat i ale cilorurinare. De asemenea, ceaiul previne anemiai tensiunea oscilant. n cazul unor calculi re-nali (pietre la rinichi) de mici dimensiuni, sebea ceai de ppdie, zilnic, pn le eliminarealor.

    Ppdia se folosete i n salate. Este bineca frunzele s fie culese dimineaa devreme,nainte ca floarea s se deschid. Dac sntculese dup nflorire, n timpul zilei, ele potfi foarte amare. Plantele de primvar sntmai bune la salata dect cele din var.

    Iat o minunat reet de salat: Sespal dou mini de frunze verzi de ppdie,se adaug salata verde, castravei, ceap, puinoet de mere cu miere i un strop de ulei demsline.

    n afar de salat, frunzele verzi se pot fo lo -si i ca ingrediente ale sandviurilor, m pre -un cu puin sare.

    Calendar cretin-ortodox7 13 mai

    - A vrea mcar o dat n via s m duc i eu undeva unden-am fost niciodat i s mai fac i ceva ce n-am fcut pn acum,spuse un brbat soiei sale n preajma concediului...

    - Atunci du-te la buctrie i spal vasele! rspunse ea.

    Ion l ntreab pe Gheroghe: - Gheorghe, cte cmi aveai pe timpul lui Ceauescu?- Dou. - Din ce? - Din mtase. - i acum cte ai?- Una.- Din ce? - Din alea dou.

    Leul cheam toate animalele i le spune s se despart n dou:cei frumoi n stnga, iar cei detepi n dreapta. Toate animalelese conformeaz, numai maimua rmne pe loc.

    - Dar tu ce faci? ntreb leul - Ce vrei, s m rup n dou?

    Bancuri

    Fotograa sptmnii | Ca amintire pentru cei ce vor veni. Piaa Independenei din Ungheni. 29 aprilie 2012

    Ingrediente:3 pahare fin, un pa -

    har cu ap, 150 gr ciuperciproaspete, o ceap, 300 grvarz, ulei.

    Mod de preparare:Pregtim umplutura:

    ciupercile se taie cubulee,varza - pai, ceapa - cubu -

    lee. Se prjete ceapa,apoi ciupercile i varza.Se presar sare i piper.

    Se prepar aluatul, sentinde cu sucitorul, setaie cerculee, n mijlocullui se pune umplutura, selipesc marginile i se punla fiert n ap srat.

    Colunai cu varz i ciuperci

    n mpria orilor cu Tatiana Fotea

    Dac te-ai nscut ntr-ozi de 1, 10, 19 sau 28, tereprezint floarea soarelui.Eti o fiin norocoas imereu vezi partea plin apharului. Eti tonic i op-timist, reuind s faci facu brio i celor mai dificilesituaii. Ai noroc de bani,dar din munc.

    Destin: n tineree alegiun drum care nu ducenicieri, numai c te veiopri la timp. Oricum, te veidescurca minunat n celemai dificile situaii. Oa-menii te vor admira pentrufaptele tale.

    Ce s faci pentru a fifericit? S te lai cluzitde ceea ce simi, dar s nucalci n picioare sufletelecelorlali.

    Ce-i poart noroc?

    Hainele de culoare galbeni glastrele pline cu floareasoarelui.

    Dac te-ai nscut ntr-ozi de 2, 11, 20, 29, te rep re -zint bujorul. Eti o persoa -n foarte pasional i per -severent, orict de dificilar prea situaia n care teafli. i ndeplineti respon -sabilitile exemplar. Eti opersoan ce nu poate trisingur, eti foarte pose -siv.

    Destin: i place multnatura, dar aciunile tale auca scop asigurarea unui traiconfortabil, fr probleme.Din acest punct de vederese poate de spus c eti unnvingtor.

    Ce s faci pentru a fifericit? S nu subapreciezioamenii i s nu-i jigneti.S nu fii ncpnat i n-flexibil. D dovad de maimult curaj.

    Ce-i poart noroc?Un mic talisman rou i nu-

    merele 4, 7, 9, 27, 33, 42.

    Dac te-ai nscut ntr-ozi de 3, 12, 21 sau 30, tereprezint papucul doam-nei. Eti o persoan insta bi -l i imprevizibil. Nu-ipla ce s stai ntr-un loc, si -tuaiile i personajele tre-buie s se schimbe ca s tesimi bine. Ai nevoie npermanen de lucruri ces-i alimenteze curiozi-tatea.

    Destin: Dei pui totulsub semnul dragostei i alntmplrii, cariera profesi -o nal are mare importan.Ai o capacitate mare deadaptare i integrare.

    Ce s faci pentru a fifericit? S nu mai fii att desuperficial. S-i fie maiclar noiunea de fidelitatei rigurozitate.

    Ce-i poart noroc? Oexcursie la munte. Fructi -fic una din zilele de 15,18, 24 sau 27.

    (Continuare n numrul urmtor)

    Ziua de naterei oarea carete reprezint

    7 mai: noaptea +13 (cer senin); ziua - +26 (cer senin).

    8 mai: noaptea - +14 (cer puin noros, ploaie slab); ziua - +28(cer puin noros, ploaie slab).

    9 mai: noaptea: - +15 (cer puin noros, ploaie slab); ziua - +28(cer noros, ploaie slab, furtun).

    10 mai: noaptea: - +14 (cer puin noros, ploaie slab, furtun);ziua - +26 (cer noros, ploaie slab).

    11 mai: noaptea: - +13 (cer puin noros, ploaie slab); ziua - +26(cer puin noros, ploaie slab).

    12 mai: noaptea: - +12 (cer noros, ploaie, furtun); ziua - +23(cer noros, ploaie).

    13 mai: noaptea: - +10 (cer noros, ploaie); ziua - +22 (cer noros, ploaie).

    Prognoza meteo | 7 13 mai

    /ColorImageDict > /JPEG2000ColorACSImageDict > /JPEG2000ColorImageDict > /AntiAliasGrayImages false /CropGrayImages true /GrayImageMinResolution 300 /GrayImageMinResolutionPolicy /OK /DownsampleGrayImages true /GrayImageDownsampleType /Bicubic /GrayImageResolution 300 /GrayImageDepth -1 /GrayImageMinDownsampleDepth 2 /GrayImageDownsampleThreshold 1.50000 /EncodeGrayImages true /GrayImageFilter /DCTEncode /AutoFilterGrayImages true /GrayImageAutoFilterStrategy /JPEG /GrayACSImageDict > /GrayImageDict > /JPEG2000GrayACSImageDict > /JPEG2000GrayImageDict > /AntiAliasMonoImages false /CropMonoImages true /MonoImageMinResolution 1200 /MonoImageMinResolutionPolicy /OK /DownsampleMonoImages true /MonoImageDownsampleType /Bicubic /MonoImageResolution 1200 /MonoImageDepth -1 /MonoImageDownsampleThreshold 1.50000 /EncodeMonoImages true /MonoImageFilter /CCITTFaxEncode /MonoImageDict > /AllowPSXObjects false /CheckCompliance [ /None ] /PDFX1aCheck false /PDFX3Check false /PDFXCompliantPDFOnly false /PDFXNoTrimBoxError true /PDFXTrimBoxToMediaBoxOffset [ 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 ] /PDFXSetBleedBoxToMediaBox true /PDFXBleedBoxToTrimBoxOffset [ 0.00000 0.00000 0.00000 0.00000 ] /PDFXOutputIntentProfile () /PDFXOutputConditionIdentifier () /PDFXOutputCondition () /PDFXRegistryName () /PDFXTrapped /False

    /CreateJDFFile false /Description > /Namespace [ (Adobe) (Common) (1.0) ] /OtherNamespaces [ > /FormElements false /GenerateStructure false /IncludeBookmarks false /IncludeHyperlinks false /IncludeInteractive false /IncludeLayers false /IncludeProfiles false /MultimediaHandling /UseObjectSettings /Namespace [ (Adobe) (CreativeSuite) (2.0) ] /PDFXOutputIntentProfileSelector /DocumentCMYK /PreserveEditing true /UntaggedCMYKHandling /LeaveUntagged /UntaggedRGBHandling /UseDocumentProfile /UseDocumentBleed false >> ]>> setdistillerparams> setpagedevice