2 | Și-au unit destinele pe 11.11.11. Multe cup luri însă nu au dat importanţă acestei dateLa cumpăna dintre anii 2008-2009, soarta a făcut ca ei să se întîlnească. Nici unul nu credea atunci că ar puteacrea un cuplu fericit. Dragostea la prima vedere nu și-aspus cuvîntul în seara de Revelion.

6 | Hoţii de tinereţe sau Sclavie apreciată cu 3000 de leiDe la Istanbul, Elena a fost dusă în Antalia, la un hotel închis, unde mai erau cîteva fete. ”Imediat ce am ajuns, au fost chemaţi trei bărbaţi, care şi-au ales fete, inclusiv pe mine. Trebuia să mergem la clienţi”.

Pînă la urmă, cel mai bine le-a reuşitmembrilor echipelor „Colibris” din Nis-poreni şi „Phoenix” din Călăraşi. Aceştiasînt învingătorii celor două emisiuni„Erudit-Cafe” de la Moldova-1, filmărilecărora au avut loc, în premieră, la Un -gheni. „Eram sigură că vor cîştiga copiiinoştri”, a declarat pentru „Expresul” Ale -xandra Lungu, şefa Direcţiei ÎnvăţămîntNisporeni. Potrivit dînsei, au fost aleşi ceimai buni elevi ai claselor X-XII dininstituţiile preuniversitare nisporenene.

Locaţia filmărilor nu a fost aleasăîntîmplător. Or, la începutul acestui an,Ungheniul a fost declarat „Capitala tine -re tului – 2011”. „Ne bucură nespus demult că cel mai ingenios concurs alinteligenţei se desfăşoară anume aici, laUngheni”, a spus, în cuvîntul său desalut, vicepreşedintele raionului, IuliaPancu.

„Acest concurs este, de fapt, o etalarea potenţialului intelectual al tinerilor şi nepare bine că avem posibilitaea să-l găz -

duim la Ungheni”, a menţionat şi Alexan-dru Ciuvaga, vicepreşedintele raionului,şef al Direcţiei Învăţămînt, Tineret şiSport. „Să cîştige cel mai bun”, şi-a ex -pri mat dînsul dorinţa, remarcînd, totoda -tă, că urmăreşte regulat acest concurs alinteligenţei la televizor.

Cele două emisiuni filmate la Unghenivor putea fi vizionate la „Moldova 1” înzilele de sîmbătă, pe 19 şi, respectiv 26noiembrie, cu începere de la ora 18.00.Cel puţin, aşa promit organizatorii, deşi

ar putea fi şi unele schimbări. „Pentru voi, tinerii, nota 10 înseamnă

excelenţă, calitate”, a accentuat prezen-tatorul Marcel Spătaru. Dînsul le-a urattuturor curaj şi... a dat startul filmărilor.

Menţionăm că „Erudit cafe” este oemisiune televizată distractiv-educată,realizată de Clubul Moldovenesc de Jo -curi Intelectuale, în colaborare cu Postulnaţional de televiziune „Moldova 1”. Es -te transmisă pe post în fiecare zi de sîm -bătă, la ora 18.00.

Oameni de afaceri chinezi interesaţide Ungheni şi Republica Moldova

Forță de muncă ieftină,politici fiscale favorabile și vecinătatea cu UniuneaEuropeană reprezintăavantajele RepubliciiMoldova pentru investi -torii străini. O declarație în acest sens a făcut, la 15 noiembrie curent, Liu Jiuguang, consultant al Camerei de Comerț Internaționale din China, prezent la Zona Economică Liberă ”Ungheni-Business”. Potrivit oficialilor chinezi, scopul vizitei lor în Republica Moldova

a fost de a găsi modalități noi de cooperare și de a stabili noi relații.Zona Economică Liberă (ZEL) ”Ungheni-Business” în acest sens areprezentat un obiectiv de interes sporit pentru delegația din China.

Gazdele unghenene le-au prezentat oaspeților tot setul de informațiiprivind activitatea ZEL ”Ungheni-Business”, menţionînd în mod spe-cial condițiile favorabile care li se oferă rezidenţilor pentru investiţii.Natalia Epuraș, administratorul Zonei Economice Libere din Ungheni,și-a exprimat speranța ca interesul vădit al chinezilor pentru RepublicaMoldova să fie transpus cît mai curînd în practică la Ungheni.”Facilități și avantaje oferim, investitori avem și sperăm că o să avemși din China”, a subliniat dînsa.

După ce au stat la masa de discuții, oficialii au făcut un schimb decadouri simbolice, apoi au făcut o fotografie în comun, ca amintire.

Anterior, Natalia Iepuraş s-a aflat într-o vizită de studiu în China,în cadrul unei delegaţii guvernamentale. (Ina Landa)

„Meşter Faur” îşi va face viză dereşedinţă la Liceul „Gheorghe Asachi”

De acum înainte, educaţia tehnologică va fi mult mai atractivă la Liceul „Gheorghe Asachi” din Ungheni. Atelierul de muncă va fi dotat cu noi instrumente de lucru şi ustensile utile pentru activitatea practică a elevilor. Achiziţia noilor utilaje va fi posibilă, datorită Proiectului „Meşter

Faur” al Grupului de iniţiativă cu acelaşi nume de la Liceul „GheorgheAsachi”. Acest proiect a fost depus spre finanţare la FundaţiaComunitară Ungheni, în cadrul Programului de Granturi Mici, şi a avutsorţi de izbîndă.

„Atelierul liceului nu mai corespundea cerinţelor actuale, utilajulfiind deja depăşit de timp. Elevii erau nevoiţi să aducă de acasă anu-mite instrumente, anumite obiecte, pentru a putea munci eficient laorele de educaţie tehnologică”, povesteşte Ludmila Usatîi, coordona-toarea proiectului. „Acum, graţie proiectului pe care l-am elaborat, vorfi achiziţionate dispozitive electrice moderne, ceea ce va uşura activi -tatea elevilor noştri”, a mai adăugat dînsa.

„Este un lucru foarte bun ceea ce v-aţi propus: să cumpăraţi instru-mente care vă vor fi de folos la educaţia tehnologică. Or, numai prinmultă muncă, dorinţă şi iniţiativă veţi reuşi să realizaţi obiecte multmai frumoase decît cele pe care le-aţi făcut pînă acum”, le-a spuselevilor directorul liceului, Gheorghe Primac, prezent la festivitateade lansare a proiectului.

Potrivit Ludmilei Usatîi, scopul acestui proiect este de a altoi dra -gos tea faţă de muncă a copilului în contextul valorificării meşteşu gu -ri lor populare şi tradiţiilor etnoculturale. Elevii, avînd condiţii deac ti vitate mult mai bune, avînd la dispoziţie instrumente mult mai per-formante, vor dori, cu siguranţă, să realizeze obiecte de artizanat cucare să participe la concursuri, expoziţii şcolare, dezvoltîndu-şi astfelşi calitatea de a fi perseverenţi.

Costul total al proiectului „Meşter Faur” este de 6500 lei, dintre ca -re contribuţia Fundaţiei Comunitare este de 4950 lei. (Natalia Chiosa)

ExpresulZiua de aziŢineţi în mînă ziarul „Expresul” cu numărul 200. Au fost 200 denumere de ziar, 1600 de pagini, peste 5000 de interviuri, ştiri, re-portaje, circa 3000 de fotografii şi 1400 de zile de muncă încor -da tă. Primul număr al ziarului a apărut pe 1 noiembrie 2007 şi,de atunci, săptămînă de săptămînă, a venit în casele cititorilorcu cele mai proaspete ştiri şi declaraţii.Dacă vă doriţi ca „Expresul” să vă fie şi în continuare alături,mergeţi la poştă şi abonaţi-vă.Indice de abonare: 21945Preţ: 7 lei – 1 luni; 21 lei – 3 luni; 42 lei – 6 luni; 84 lei – 12 luni.

Cu şerpii şi crocodilii în maşinăGradină zoologică ambulantă. Există aşa ceva în Moldova şi se află în oraşul Ungheni. Croco-

dili, şerpi, maimuţe şi papagali fac parte din averea familiei Secri. Aceştia le asigură o bucată depîine. Cu animalele în maşină, familia colindă şcolile din Moldova, iar uneori merge şi înstrăinătate, unde prezintă spectacole. Pavel Secri spune că cel mai mult oamenii sînt impresionaţide şerpi. Familia îi are şi de vînzare, preţul unuia ajungînd la 900 de euro.

Baza grădinii zoo a fost pusă cu 24 de ani în urmă, cînd, imediat după nuntă, tinerii soţi aucumpărat primul papagal.

Pe vreme caldă, animalele sînt ţinute în casa familiei Secri, iar iarna sînt duse la Palatul Culturiidin Ungheni. Cea care se ocupă de meniul animalelor este soţia, care ştie cînd şi cu ce trebuie hrănite.

Pentru prima oară la piaţă – struguri de la frigiderSpecialiştii AGROinform au constatat că pe piaţa din Nisporeni au apărut struguri de masă

“Moldova”, comercializaţi de la frigider. Este o noutate pentru cumpărători, deoarece în perioadasimilară a anului trecut, strugurii de la frigider nu se comercializau pe piaţa din regiune.Producătorii preferau să-i vîndă în cantităţi considerabile intermediarilor sau pe pieţele mari, înspecial la Chişinău şi Ungheni. Preţul unui kilogram de struguri păstrat la frigider e de 9-10 lei.

Ce-şi doresc nisporenenii?Drumuri asfaltate, străzi curate, parcuri pentru copii şi tineret, mai multă disciplină – aşa au

răspuns locuitorii oraşului Nisporeni la întrebarea reporterilor postului de televiziune “Albasat”privind visurile şi doleanţele lor. Ei îşi doresc o viaţă mai bună în localitatea lor.

Citiţi în pag. 3 ce-şi doreşte primarul de Nisporeni, Ion Gangan, care îi sînt proiectele de viitorşi cu ce probleme se confruntă la ora actuală.

Ştiri de pe Expresul.com

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni şi Nisporeni

Vineri, 18 noiembrie 2011 | Anul IV, NR 45 (200)

PP ExpresulPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRLIDNO: 1003609009231

Membru al Asociaţiei Presei Indepen-dente (API), afiliată AsociaţieiMondiale a Ziarelor (WAN)

Director: Lucia BacaluRedactor: Dumitru MititeluSecretar de redacţie: Vitalie HareaReporteri: Natalia Chiosa, Ina LandaContabil-şef: Angela CovaliovManager vînzări: Ina LandaTiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuComanda 184. Tiraj: 2050 ex.

Adresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26,oficiul 229Telefon: (236) 28575, 23742E-mail: unexpres@gmail.comWeb: www.expresul.com

Nisporenenii şi călărăşenii i-au bătut pe ungheneni. La inteligenţă şi erudiţieOpt echipe de tineri erudiţi,reprezentînd raioanele Călăraşi,Făleşti, Nisporeni şi Ungheni, s-auavîntat, pe 14 noiembrie curent,într-o luptă aprigă. Fiecare a vrut să arate că este cel mai inteligent,cel mai perspicace.

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII15% -18 % anual

str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

Hotelul „Vila Verde” vă așteaptă zilnic cu ușile deschiseServicii de calitate, prețuri accesibile (400 lei/zi)

Adresa: or. Ungheni, str. Națională, 5Telefoane: (0236) 23399, 23535, 060400900

2ExpresulVineri, 18 noiembrie

Începînd din 17 noiembrie 2011, odată cu publicarea noilor standarde de siguranţă în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, toate ţigările vîndute în Europa vor trebui să fie cu capacitate redusă de incendiere. Comisarul UE pentru sănătate şi consumatori, John Dalli, a declarat: “Nu există ţigară sigură şi, evident, cel mai sigur este să nu fumezi deloc. Dar, dacă oamenii aleg să fumeze, noile ţigări vor proteja, potenţial, sute de cetăţeni faţa de acest pericol de incendiu”. (EurActiv.ro)

Actualitate

La cumpăna dintre anii2008-2009, soarta a făcut ca eisă se întîlnească. Nici unul nucredea atunci că ar putea creaun cuplu fericit. Dragostea laprima vedere nu și-a spus cuvîn -tul în seara de Revelion, cîndambii s-au pomenit în compa-nia unor prieteni comuni. ÎntreDumitru și Olga fiorul dragos -tei a început a licări treptat. Nu -mai după trecerea a doi ani auînțeles că nu mai pot trăi unulfără altul. Totodată, spun ei, auînceput să creadă în minuneanopții dintre ani, căci sînt con -vinși că acea întîlnire a lor afost un adevărat cadou din par -

tea lui Moș Crăciun. Tot ca prin minune, soarta a

vrut ca ei să-și spună ”Da” înprezența ofițerului stării civile,dar și a rudelor și prietenilor,într-un moment deosebit, ce aîntrunit în sine o combinație de10 cifre de 1. Astfel, la 11.11.11,ora 11 și 11 minute, cetățeanulDumitru Melnic, în vîrstă de 27de ani, din orașul Ungheni, și ce -tățeana Olga Andrușca, în vîrstăde 25 de ani, din satul Mănoi -lești, au pășit pragul OficiuluiStării Civile din Ungheni, pen-tru a-şi înregistra oficial căsă -toria.

„Doar cu o lună în urmă am

înțeles că ne vom înregistra că -să toria şi vom oficia cununaîntr-o zi atît de interesantă. Nuam programat-o special – a fosto simplă întîmplare”, spune mi -reasa. Cît despre superstiții, am -bii le dau doar un sens roman -tic. ”Ne dorim o căsnicie trai ni -că, bazată pe încredere și dra -gos te reciprocă, iar această zioricum va rămîne în memorianoastră ca una deosebită. Vremca această combinație de cifresă ne poarte noroc în drumul pecare am pornit ca familie”, a adă -ugat, vădit emoţioonată, Ol ga,chiar în pragul Oficiului Stă riiCivile.

În acea zi de 11.11.11, la Un -gheni şi-au înregistrat căsătoriaşase cupluri.

La Nisporeni, numărul căsă -to riilor din 11.11.11 a fost şi maimic – doar trei. Potrivit LiubeiCiorici, şefa Oficiului Stă rii Ci -vile din Nisporeni, cup lurile nu

au dat prea mare im por tanţă aces -tei combinații de cif re, chiar da -că este unică şi se întîmplă oda tă în secol.

Deşi în acea zi ofiţerul stăriicivile, la toate cele trei cere-monii de înregistrare a căsă to -ri ilor, a accentuat că e o zi maispecială, nimeni nu a reacţionatcumva, mai neobişnuit. Se parecă pentru îndrăgostiţi orice zi especială şi nu au nici o impor -tanţă cifrele.

Din cele trei cupluri doar unula cerut să-i fie înregistrată căsă -toria pe 11 noiembrie. Dar, sub -li niază Liuba Ciorici, motivul afost cu totul altul. Nu s-au gîn-dit nici ei la cifre, ci la faptul cămireasa era însărcinată.

În plus, nănaşa unui alt cup -lu de îndrăgostiţi, AlexandrinaCiorici, specialist principal laOficiul Stării Civile Nisporeni,şi-a dorit să fie înregistrată că -sătoria finilor ei pe 11.11.11.

Cum să nu-şi asculte nănaşa mi -rii: Ivan Crudu și Alina Gîscă?

Tinerii îndrăgostiţi nispore-neni nu au luat în calcul niciora. Ar fi fost frumos – 11 şi 11minute. Prima înregistrare aavut loc la Nisporeni la prînz, laora 13.00, după care au urmatcelelalte două.

”Chiar ne-a părut rău că nuau fost mai mulţi doritori de ane păși pragul în acea zi deo se -bită”, a subliniat în final Liuba

Ciorici. Anul 2012 este ultimul an,

pînă în 3001, cînd se va întîlnicombinaţia în care data, luna şianul au aceeaşi cifră. E posibilcă atunci numărul de cupluricare vor dori să-şi înregistrezecăsătoria să fie cu mult mai mic.Tradiţional, în postul Crăciu nu -lui, lumea nu se prea înghesuuiesă-şi oficializeze căsătoria. Ziuade 12.12.12. va fi într-o mier-cure.

M-am jurat că nu mai scriu despre politică. Mi-i silă.Nu vreau să mă mai uit nici la televizor. De dimineaţă pînăseara doar Lupu, Filat, Ghimpu, Voronin şi, în ultimultimp, Dodon. De parcă nu ar mai exista alte personalităţi,de parcă nu ar mai exista şi alte subiecte de discutat.

Săptămîna trecută, m-a telefonat cineva de la postul deradio Antena FM. Timp de minute bune m-a tot întrebat cepărere are lumea de la ţară despre ultimele evenimente dinRepublica Moldova, ce părere are lumea despre oeventuală alegere a Zinaidei Greceanîi în funcţia depreşedinte al ţării.

I-am spus că oamenii, la ora actuală, sînt preocupaţi decu totul altceva. Ei se gîndesc cu teamă la ziua de mîine:ce vor pune pe foc, cu ce-şi vor trimite copiii la şcoală, cevor mînca? Preţurile cresc îngrozitor. Nu-i mai ajungesărmanului om salariul sau pensia nici măcar pentruîncălzire. Tinerii, în număr tot mai mare, pleacă. Oriunde,numai să nu rămînă aici. Mulţi dintre ei nu ştiu ce îiaşteaptă în străinătate, dar nici aici nu mai rezistă, pentrucă nu ştiu ce viitor ar putea avea.

Şi cînd priveşti la televizor mutrele acre şi chinuite alepoliticienilor noştri, mai să nu crezi că, sărmanii, doar lapopor se gîndesc. Îi vezi rumeni la faţă uneori, alteori –palizi. S-ar omorî unii pe alţii, dacă ar putea.

Iată, am zis că nu mai scriu despre politică. Dar cum sătaci, cînd îi vezi atît de perfizi, atît de făţarnici şimincinoş? Toţi ca unul, fără nici o excepţie! Dar nu asta etragedia noastră, dacă e să ne gîndim mai bine. Tragedianoastră este că, în prezent, nu avem alţii mai buni.

Nici acolo, sus, dar nici aici – jos. Toţi sînt de-o teapă. Din păcate, oamenii deştepţi, cei care ar fi putut cu

adevărat schimba ceva, s-au retras demult din politică.Cine au rămas? Of şi iară of! Mai mult nu spun nimic.Doar din cînd în cînd, pe alocuri, mai dai de cîte cineva cucare poţi discuta, care are ceva gărgăuni în cap. În rest,aroganţă. Vorba ceea: prostului nu-i stă bine dacă nu este şifudul.

Asta e! Merităm ceea ce avem. Teamă mi-i că încămulţi ani înainte nu vom scăpa de mizerie – nici înpolitică, nici în viaţa noastră de zi cu zi. Şi atunci? Nu nerămîne decît să facem haz de necaz. Cum să te superi pemai marii zilei de azi? Doar milă poate să-ţi fie. Şi silă.

Esențial cu Lucia Bacalu

Asta e! Merităm ceea ce avem

S-au împlinit 20 de ani de la tîrnosirea bi -sericii, iar preotul paroh, protoiereul Valen -tin Gavriliţă, şi-a sărbătorit 20 de ani deslu jire preoţească.

“Am avut bunei foarte credincioşi, evla -vi oşi. Eu sînt de baştină din Cetireni, iar aco -lo biserica nu a fost închisă niciodată. Dese -ori, buneii mă luau cu ei la biserică. Acoloam întîlnit-o şi pe viitoarea mea soţie. Socrulmeu m-a sfătuit să iau calea preoţiei, căciavea doi feciori preoţi, avea un ginere pre -ot”, îşi aminteşte părintele Valentin.

I-a ascultat sfatul şi, în 1990, a plecat lastudii la seminarul de pe lîngă MănăstireaCăp riana. Mai apoi, a învăţat la Seminarulteologic din Chişinău de pe lîngă MănăstireaChiţcani. „Totdeauna mi-a plăcut biserica”,recunoaşte. Dar nu este deloc uşor să slujeşti

bisericii. „Odată ce eşti preot, eşti luat dinlume. Duminicile eşti ocupat, la sărbători –la fel. De nunţi te despraţi, de cumetrii tedesparţi. Se mai întîmplă să auzi şi vorbecam neplăcute la adresa noastră. Isus Hristosa făcut numai bine şi a fost răstignit, darmitenoi, care sîntem oameni simpli”, spune.

Nu a regretat niciodată că a ales preoţia.„Mulţumim lui Dumnezeu”, zice simplu.

Părintele Valentin are o singură dorinţă:ca poporul să fie mai unit, iar oamenii- maievlavioşi. „Din păcate, viaţa de azi, goanadupă bogăţii i-a făcut pe mulţi să uite debiserică”, menţionează. Crede însă cu tot su-fletul că lumea, încetul-cu încetul, va revenila cele sfinte. E nevoie doar de răbdare şimulăt muncă.

Pentru activitate rodnică în sînul BisericiiOrtodoxe şi contribuiţia adusă la altoirea înrîndul oamenilor, a spiritualităţii creştine,protoiereul Valentin Gavriliţă, a fost decorat,în acea zi de mare sărbătoare, cu distincţiabisericească, dreptul de a purta MITRA. Deacum înainte, domnia sa se va numi preotmitrofor. Dînsul a fost menţionat cu o scri -soa re de gratitudine de către consiliul localZagarancea şi de către primarul comunei,Mihai Burlacu.

În acea zi, şi numeroşi ctitori ai bisericiiau fost decoraţi cu distincţii bisericeşti. Ast-fel, PS Petru i-a înmînat lui Ghenadie Bu -deanu ordinul bisericesc “Sf. Ştefan cel Ma -re” de gr. II, iar primarul Mihai Burlacu, pre -oteasa Vera Gavriliţă, Ilie Cazacu, GheorgheDuca, Valeriu Croitoru, Andrei Trofim, Gheor -ghe Ciovagă, Vasile Putină şi Ion Bodrug auprimit Diplome Arhiereşti. (Lucia Bacalu)

În fotografie: părintele Valentin Gavriliţă

În fotografie: Olga Andruşca şi Dumitru Melnic cu cîteva minute înainte de a-şi uni destinele

20 de ani ai unei biserci, 20 de ani de slujire preoţească

Și-au unit destinele pe 11.11.11. Multe cupluri însă nu au dat importanţă acestei dateIna Landa

Chiar dacă o singură dată în istoria omenirii s-a întîlnitcombinaţia în care data, luna şi anul au aceleaşi cifre – 11.11.11 – nu prea multe cupluri din Ungheni şi Nisporeni s-au grăbit în acea zi la Oficiul Stării Civile pentru a-şi înregistra căsătoria.

Mare sărbătoare a fost pe 8 noiem-brie, de “Sf. Dumitru”, la Semeni.Lume peste lume s-a adunat la biserica din localitate, care şi-asărbătorit în acea zi hramul. A fostprezent la eveniment însuşi PreaSfin ţitul Petru, Episcop de Ungheni şi Nisporeni, care a oficiat SfîntaLiturghie.

Ca orice instituție care serespectă, Colegiul îşi doreşte şiun nume. Ideea de „a-l boteza”îi aparține directorului ValeriuPrimac. Dînsul a expus-o recentconducerii de vîrf a Serviciuluide Grăniceri.

”Colegiul nostru trebuie săpoarte un nume care să ne rep -rezinte la cel mai înalt nivel.Avem mai multe opțiuni, dar, celmai probabil, instituția va purtanumele domnitorului AlexandruIoan Cuza”, a remarcat ValeriuPrimac. Inițiativa respectivă afost salutată personal de cătreRoman Revenco, directorul Ser-

viciului de Grăniceri, prezent,acum două săptămîni, la Un -gheni.

Colegiul Național de Gră ni -ceri este unica instituţie din Re-publica Moldova care pregăteştegrăniceri. Anual, aici îşi facstudiile circa 100 de tineri, caresînt instruiţi foarte serios, acor -dîndu-se o mare atenţie atît cu -noştinţelor teoretice, cît şi celorpractice.

Începînd cu anul 2012, gră ni -cerii se vor transforma în... po -liţişti de frontieră, iar în atri -buţiile lor vor intra, pe lîngă ve -ri ficarea actelor, şi examiniarea

contravenţiilor, ei vor avea com -petenţe şi în domeniul urmăririipenale.

Fiind întrebat cum se va numiColegiul Naţional de Grăniceridupă ce se va încheia reformapreconizată, Valeriu Primac arăspuns: ”E prematur să facemacum anumite pronosticuri. Pînăîn prezent, nu am primit nici oindicație în acest sens. Nu esteexclus faptul ca proiectul delege, prin care Serviciul deGrăniceri va fi transformat înPoliţie de Frontieră, să treacă şiprin lectura a treia în Parla-ment”.

Important e că, la ora actuală,Colegiul de Grăniceri din Un -gheni activează în plină forţă,pregătind specialişti de marcă.(Ina Landa)

Optează pentru un nume cu renumeDeși are numai patru ani de la înființare, Colegiul Națio nal de Grăniceri din Ungheni a reușit să se facă deja cunos-cut în toată țara. Şi asta, datorită pregătirii excelente a cadrelor și condițiilor de studii foarte bune pentru elevi.

Biroul Naţional de Statistică comunică, că în ianuarie-septembrie 2011 producţia industrială a marcat o creştere de 10,0% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2010. Creşteri substanţiale s-au înregistrat la producţia de instrumente medicale de precizie – cu 43%; la fabricarea de maşini şi echipamente – cu 42,5%; la producţia de maşini şi aparate electrice – cu 37,7%. În acelaşi timp, s-a redus volumul de producţie la fabricarea uleiurilor şi grăsimilor – cu 16,2%. (Hotnews.md)

3Expresul

Vineri, 18 noiembrie

Actualitate

Odată cu ieşirea celor treideputaţi comunişti (aşa-numitulgrup Dodon) din fracţiunea luiVoronin, toată suflarea politicăşi nepolitică de la Chişinău a ră -suflat uşurată - ,,Iată şi Soluţia”.Aceasta însă a intrat în pană dela primele negocieri. Grupul Do -don nu vrea să-l voteze pe Mari -an Lupu pentru funcţia de pre şe -dinte al ţării sub paravanul că arfi un candidat al Alianţei. Ilogi -că pare în acest caz declaraţialui Igor Dodon prin care anunţacă vrea să contribuie la depă şi -rea crizei politice. Liderul libe -ral, Mihai Ghimpu, după ce acedat de mai multe ori de dra gulreeditării Alianţei, se pare că dedata asta nu o va mai face. Pe

de altă parte, este clar că în in-teriorul Alianţei sînt războaiemari, astfel că nu s-a decis cevrea: merge după principiul Ra -cu, Broasca şi o Ştiucă (în cazulAIE fabula trebuie schimbatăpuţin, şi ar suna cam aşa: ,,DouăBroaşte şi un Rac sau Doi Racişi o Ştiucă” – tandemul PD-PLpe de o parte şi PLDM pe dealtă parte).

Igor Dodon şi grupul său nuvrea să meargă pe urmele luiMi hai Godea, care şi-a creatpar tid, dar în plan parlamentarrămîne un anonim, propunerileacestuia sînt ignorate, iar dis-cursurile şi declaraţiile sale sîntascultate doar de presă sau decei ce urmăresc şedinţele în di-rect. Tatăl ,,Soluţiilor” vrea opostură care i-ar permite să-icrească raiting-ul. El joacă pen-tru tot sau nimic. Nu mi se pareo coincidenţă întîlnirea spon ta -nă de la Bruxelles a ZinaideiGreceanâi, Igor Dodon, VladFi lat, şi Comisarul europeanpen tru extindere, Stefan Fule.

Despre premierul Vlad Filatprefer să nu discutăm, deoarecea dat dovadă de multe ori că vor -beşte una şi face cu totul alta.Pe de altă parte, liberalul MihaiGhimpu refuză categoric s-o

vo teze pe Zinaida Greceanîi lafuncţia de preşedinte, amintindde acţiunile şi declaraţiile ei dedupă 7 aprilie, de situaţia eco -no mică lăsată de fosta şefă a ca -binetului de miniştri la 25 sep -tembrie 2009 (cînd a coborîtdin Mercedesul cu numere deînmatriculare RM G 001) şi defaptul că a jucat sub struna luiVoronin. Lipsite de sens argu-mentele politicianului de la Co -loniţa. Cu ce este mai breazcandidatul susţinut de el? Să neamintim ce a fost acum trei aniîn urmă. Nu Marian Lupu spu -nea, ca şi Vladimir Voronin, căceea ce a avut loc în Piaţa MariiAdunări Naţionale la 7 aprilieseamănă a lovitură de stat? NuMarian Lupu spunea că pre zen -ţa drapelului României pe aco -perişul Preşedinţiei înseamnăimplicarea acestui stat în aceletragice evenimente? Nu MarianLupu oferea prezidiul Parlamen -tului pentru ca Guvernul săpoa tă prezenta bugetul atuncicînd deputaţii AMN blocau tri-buna? Da, chiar el, Marian Lu -pu! De ce atunci Mihai Ghimpuface o diferenţă între ex-comu-nistul Lupu şi ex-comunistaGre ceanîi, care nici măcar nu afost membră a PCRM?

La ora 00:00 în seara de 14spre 15 noiembrie, membrii Co -misiei speciale pentru alegereaPreşedintelui Republicii Moldo -va au înţeles că nu avem un can -didat la funcţia de preşedinte sus-ţinut de cel puţin 15 deputaţi, aşacum prevede legea. Această situ -aţie, cînd ,,elitele politice” nu potsă se înţeleagă în vederea asi gu -rării unei guvernări a statului, îmiaminteşte de o altă situaţie poli t i-că - din România secolului XIX:după ce l-au dat jos pe Alexan-dru Ioan Cuza, boierii nu puteaudecide pe cine să-l pună domn.Atunci, Occidentul i-a ajutat, tri -mţînd un neamţ rege, care a şi con-dus foarte bine ţara. Poate Do -don, Greceanîi şi Filat de astas-au întîlnit la Bruxelles cu Ste-fan Fule? Şi el e neamţ, şi vo-turi ar ajunge, şi nu ne vom maiteme de trădări, minciuni saualte năzbîtii din politica noastră.

După toate aceste exemple,să spună cineva că nu sîntem ro -mâni. Scenariile seamănă 100%,doar că la Bucureşti ele s-au în-tîmplat acum o sută şi ceva de ani.Chişinăul era pe atunci o peri feriede imperiu. Înseamnă că acum re -cuperăm ce am pierdut. Din păcate,recuperăm lucrurile rele, la celebune vom reveni poate cîndva...

O privire din afară

Să ne spună cineva că nu sîntem români...

Constantin Uzdrișcosticauzdris@yahoo.com

Toamna se numără boboceii... muzicaliFestivalul-concurs „Bobo-celul muzical”, destinat picilor de virstă preşcolară, a ajuns, în acest an, la ceade-a treia ediţie. ScenaPalatului Culturii dinUngheni a aparţinut, pe 11noiembrie, anume lor –micilor interpreţi din raionulUngheni. Cei zece concu -renţi, care au trecut etapa de preselecţie, au interpretat cîte o piesă de estradă,corespunzătoare vîrstei.

Aplauzele publicului specta-tor i-au încurajat pe participanţi,i-au făcut să simtă cu adevăratmagia scenei. „Ne-am propus săpromovăm micile talente, să lecultivăm copiilor gustul estetic şi

artistic”, a menţionat Aliona Popovici, director interimar al Palatu -lui Culturii. Potrivit dînsei, în acest an, numărul participanţilor afost mai mic decît în anul precedent, ceea ce însă nu a influenţatasupra nivelului festivalului-concurs. „Copiii s-au prezentat foartebine, o notă aparte, de zece, merită şi părinţii care au dat dovadăde o fantezie bogată în pregătirea costumaţiei micilor vedete”, amai spus Aliona Popovici.

Copiii, sinceri, au fost nerăbdători să afle notele juriului, iaracesta a apreciat calităţile vocale interpretative, originalitateaprezentării şi ţinuta scenică a fiecărui interpret. Totuşi, nimeni nua rămas fără atenţia juriului. Micile „steluţe” au primit cadouri şidiplome de laudă.

Premiul mare i-a revenit Ilincăi Şişcanu de la grădiniţa „Steluţa”din Ungheni pentru piesa „Copilărie”.

Vor să contribuie la reducereasemnificativă a accidentelor rutiere

Ungheniul îşi doreşte modernizarea infrastructurii privindsiguranţa circulaţiei, ceea ce înseamnă instalarea semnelor moder -ne, indicatoarelor rutiere de toate categoriile, stabilirea unor treceride pietoni, executarea marcajelor rutiere. Toate acestea, in dis-cutabil, fiind la standarde europene, vor schimba imaginea oraşuluişi vor contribui la reducerea semnificativă a accidentelor rutiere.Pe 10 şi, respectiv, 15 noiembrie, la Primăria Ungheni au avut locşedinţe de lucru pentru elaborarea studiului de fezabilitate privindîmbunătăţirea sistemului de siguranţă şi informare în traficul rutier,la care au participat specialişti de la SC ”Proiect Grup” SRL dinPiatra Neamţ, România. Aceştia au purtat discuţii cu edilii oraşuluiUngheni, la întruniri participînd şi Svetlana Ciobanu, directorulCentrului Regional pentru Dezvoltare Durabilă. „Pregătim un con-cept de proiect pentru primărie, ca să fie prezentat la „Expert-Grup”, în cadrul proiectului “Susţinerea dezvoltării regionale înMoldova: oportunitate pentru stimularea dezvoltării societăţii ci -vile", a subliniat dînsa. Pentru aceasta însă e nevoie şi de un studiude fezabilitate, care va fi efectuat de către SC ”Proiect Grup” SRLdin Piatra Neamţ.

DispoziţieCu privire la convocarea Consiliului orăşenesc

În temeiul art. 16 alin. (3) al Legii privind administraţia publicălocală nr. 436-XVI din 28.12.2006,

DISPUN:

Se convoacă Consiliul orăşenesc Ungheni în şedinţă ordinară,pe data de 25.11.2011, la orele 15.00, în sala de şedinţe a PrimărieiUngheni, cu următoarea ordine de zi:

1. Cu privire la execuţia bugetului oraşului Ungheni pe 9 luniale anului 2011.

Informează Tatiana Pavliuc, contabil-şef.2. Cu privire la rectificarea bugetului oraşului Ungheni pe anul

2011. Informează Tatiana Pavliuc, contabil-şef.3. Cu privire la aprobarea bugetului oraşului Ungheni pentru

anul 2012, în prima lectură. Informează Tatiana Pavliuc, contabil-şef.4. Cu privire la mersul executării deciziei Consiliului orăşenesc

Ungheni nr. 7/1 din 19.08.2011 „Cu privire la nivelul de pregătireal complexului social-economic al oraşului Ungheni către perioadarece a anului 2011-2012”.

Informează Dumitru Radu, viceprimar.5. Chestiuni financiare şi de urbanism. Informează Cristofor Codreanu, viceprimar.6. Diverse.

Primar, Alexandru Ambros

Știri din Primăria Ungheni P

Ce vă doriţi, domnule pri-mar, în zi de sărbătoare pentruNisporeni?

Atît în calitate de primar, cîtşi în calitate de cetăţean, nu îmidoresc nimic mai mult decît bu -năstarea oraşului în care locu -iesc: lumină, gaz, drumuri - şitoate la preţuri accesibile.

Ce program aveţi pentruziua de 21 noiembrie?

De hramul oraşului, ziua delucru a primarului va începe cuo vizită la biserică, iar seara,pentru toţi locuitorii oraşului,va fi organizat un concert. De -ocamdată, nu pot oferi detalii,căci se mai discută la acest

subiect. Ceea ce vă pot spune ecă au fost alocaţi 10 mii lei pen-tru organizarea acestei sărbă -tori.

Care vă sînt proiectele pen-tru viitor?

În prezent, lucrăm la proiec-tul de renovare a staţiei de epu-rare a apei, astfel ca apa careeste utilizată de locuitorii Nis-poreniului să fie cît mai curatăşi cît mai bună de consum.Obiectivul nostru primordialeste asigurarea localităţii cu apăpotabilă şi canalizare. Din mar-tie 2012 vor începe lucrărilepropriu-zise în acest sens. Înplus, de la Institutul de Dez-

voltare Urbană vom primi odonaţie de 30 mii de lei în cazulîn care vom demara unul dintreproiectele privind iluminareastradală, amenajarea unui parcsau a unor terenuri de joacă

pen tru copii. Sper că în curîndsă stabilim care va fi obiectivulprincipal. Avem multe planuri,toate – în beneficiul nisporene-nilor. Oamenii emrită să tră ias -că mai bine. (Natalia Chiosa)

Doar bunăstarea oraşului şi noi proiecte Pe 21 noiembrie, de Sf. Arh. Mihail şi Gavriil, Nisporeniul îşi sărbătoreşte hramul oraşului. Cu această ocazie, i-amsolititat primarului Ion Gangan un blitz-interviu telefonic.

„Contrar aparenţelor, ideeaproiectului nu este de a majorafluxul migranţilor, ci de a-i aju -ta pe oameni să emigreze „efi-cient” şi „deştept”. Nu putemop ri migraţia. Putem însă să-iajutăm pe oameni să emigrezecu succes, astfel ca să-şi atingăcît mai repede posibil obiecti -vele şi să revină acasă, unde potcontribui, cu experienţa, cunoş -

tinţele şi banii acumulaţi, la dez -voltarea ţării lor de origine”, a fă -cut explicaţiile de rigoare Ni co -laas de Zwager. Dînsul a subli -niat că „starea actuală demo gra -fică şi tendinţele ce se observădemonstrează că R. Moldovanu-şi poate permite luxul ca şiurmătoarele generaţii să mi-greze”.

Oferindu-i potenţialului mig -

rant asistenţa necesară, acestava putea să se integreze în ţarade destinaţie mult mai repede,îşi va găsi mai simplu un loc demuncă, va reuşi să-şi adune ba -nii necesari pentru a-şi soluţi o -na problemele şi, în cîţiva ani,ar putea să revină la baştină.

Asemenea centre de migra -ţie urmează a fi deschise înR.Moldova şi România, pentrucă cetăţenii acestor state preferăsă emigreze în aceleaşi ţări, pre-ponderent în Italia şi Spania.

„Deschiderea unui centru demigraţie la Ungheni ar fi o onoa -re pentru noi, dar şi o responsa -bilitate, căci va trebui să fimca pabili să asigurăm funcţi o -

nalitatea şi durabilitatea unuiasemenea proiect”, a declaratIulia Pancu, vicepreşedinteleraionului. Dînsa a dat asigurărică administraţia raionului se vaimplica, pe cît e posibil, în rea -li zarea proiectului respectiv.

Pînă atunci, însă, urmeazăsă-şi spună cuvîntul ComisiaEuropeană. „Proiectul are şansefoarte mari să fie finanţat. Esteo abordare inovativă, nicăieri înlume nu s-a mai făcut aşa ceva.În plus, implică parteneriatulpublic-privat, societatea civilă,ceea ce este foarte importantpentru finanţator”, a subliniatNicolaas de Zwager. (LuciaBa calu)

Vor fi ajutaţi să emigreze „eficient” şi „deştept”Oraşul Ungheni are toate şansele să găzduiască unul dintre cele trei centre de migraţie, care se preconizează a fi deschise în Republica Moldova. Despre aceasta a menţionat Nicolaas de Zwager, directorul AgenţieiInternaţionale pentru Sursa Informaţiilor pe Ţară (IASCI),care s-a aflat într-o vizită de lucru la Ungheni, pe 11noiembrie curent.

În fotografie: Deţinătoarea Premiului mare, Ilinca Şişcanu

4ExpresulVineri, 18 noiembrie

Statutul disciplinei şcolare „Istoria” va fi reabilitat. După şase ani, Istoria va reveni în grila examenelor de absolvire a studiilor gimnaziale şi liceale, anunţă Serviciul de presă al Ministerului Educaţiei. Astfel, pentru sesiunea de examinare 2012, Ministerul Educaţiei propune, pentru treapta gimnazială, în calitate de al treilea examen –Istoria. De asemenea, acest examen va apărea, ca unul obligatoriu, şi la sesiunea BAC 2012, profil umanist.

Eveniment

Cu 120 de lei, te plimbi toată ziua prin Iaşi

Aşadar, ne îndreptăm spre Un -gheni, oraşul dintre două lumi.Din Ungheni spre Iaşi se poatecircula cu microbuzul, dar şi cutrenul, care porneşte zilnic dingara feroviară Ungheni la ora7.55 dimineaţa. Deoarece insuf -lă o senzaţie plăcută, de călăto -rie, alegem să ajungem la euro -penii din Iaşi cu trenul.

În drum spre gară, unghe ne -nii îţi oferă, în schimbul a 120de lei moldoveneşti, mai multconfort în timpul călătoriei.Pentru asta, un şofer este gatasă te ducă la Iaşi cu maşina pro-prie, să-ţi fie ghid şi, plus latoate, să te aştepte pînă îţi facicumpărăturile ca să te aducăînapoi de unde te-a luat. Deşi nepare tentant, alegem totuşi gara.

Două pachete de ţigări şi o sticlă de coniac

Nici nu reuşim să păşim înincinta gării că mai multe femeine iau la întrebări. „Lei româ -neşti nu vreţi să cumpăraţi? Da’ţigări aveţi? Hai, luaţi la voinişte pachete de ţigări. Nu mult,

două pachete de om, atîta dăvoie. Nu vă temeţi”. Din altăparte – o altă voce: „Auzi, ia osticlă de coniac. Nu te teme,hai, te rog…”. Am acceptat săluăm două pachete de ţigări,deşi femeia insista să luăm pat -ru – cîte două pentru fiecare. „Voiduceţi-vă. Eu o să vă găsesc”,ne-a spus ea.

„Aduceţi ţigări şi băutură. Eu o să vi le cumpăr”

De la Tatiana, aşa o chemape femeie, aflăm că afacerea cuţigările a scăzut mult în ultimultimp. „Înainte ni se permitea sătrecem graniţa cu zece pachete,acum ne dă voie numai cu două”.Ce venit poate avea din douăpachete, dacă numai un biletdus-întors te costă 100 de lei?„Am ţigări, mai am şi nişte con-serve, scrumbie, un litru de bă -u tură. Acolo costă îndoit”.

Sîntem curioşi dacă are cu -nos cuţi printre vameşi. „Ce fo -los? Ei lucrează în patru ture”.Crezînd că vrem să ne lansămîn afacere, Tatiana ne spune:„Înţeleg, sînteţi şi voi tineri şicred că n-aveţi de lucru. Nici nuştiu ce aţi putea face ca să cîş ti -gaţi nişte bani. Cu două pachete

nimic nu iese. Poate să cum pă -raţi de acolo nişte produse, me -dicamente sau haine, că-s maiieftine, şi să le vindeţi aici. Dar,dacă vreţi, mă găsiţi la garăvinerea, sîmbăta şi duminica.Aduceţi ţigări şi băutură. Eu osă vi le cumpăr”.

„Moldoveni, ruşi?”Ne apropiem de vamă. Tati -

a na explică procedura. „Trenulopreşte aici. Ne dăm toţi jos, necontrolează paşapoartele. Pe ur -mă ne urcăm, iar la Iaşi fiecarese duce în drumul lui. Nu maieste vamă acolo”. Pentru a seconvinge că nu o vom trăda,înainte de a coborî, femeia nemai roagă o dată să nu spunemvameşilor că ţigările sînt ale ei.Coborîm cu toţii, în timp cecîţiva vameşi rămîn să verificefiecare metru pătrat al celordouă vagoane.

Afară, un altul se apropie denoi şi întreabă „Moldoveni,ruşi?”. Moldoveni, îi răspun -dem. „Treceţi”.

Bilete de azi cu datade mîine

Vameşul care ne verifică gean -ta ne întreabă cîte ţigări avem.Observăm că ei cunosc chiar şi

numele femeilor care trec, ap -roa pe zilnic, hotarul cu cevamar fă pentru ieşeni. „Olesea,Ana, veniţi încoace!”. Ele dis-par într-o încăpere albastră şiies de acolo surprinzător de re-pede, zîmbitoare şi liniştite…

Urcăm în tren. Tatiana a tre-cut de vamă, chiar dacă avea laea patru pachete de ţigări. Aflămcum - datorită unui scandal încabina de-alături. Controlorul adepistat un bilet pe care era in -di cată data din ziua următoare.„Cum e posibil aşa?”, o între -băm pe Tatiana. Nu a vrut să nerăspundă. Vine şi Ana în com-partimentul nostru. Se plîng unaalteia. „Cît de neatentă poţi săfii?! Acum, din cauza ei, va tre-bui să cumpărăm bilet de la ca -să. Pînă acum mai economi seamcîte 15 lei”…

„Să vă suiţi fără bilet, bun?”

Cînd ajungem la destinaţie,Tatiana ne sfătuieşte unde săcoborîm şi la ce oră să fim

înapoi la gară. „La ora 13.05 etrenul. Să veniţi cu zece minutemai devreme. Cînd urcă toţi,urcaţi şi voi. Să nu luaţi bilet.Cînd vine taxatorul, tu îi daicinci RONI, şi tu cinci. Nu emai convenabil aşa?”.

Biletele? La discreţia şoferului

Înapoi am pierdut trenul.Aşa că am mers la gara auto.Acolo – bucluc. Gara nu ne dăbilete. Femeia de la casă ne sur-prinde: eliberarea biletelor e ladiscreţia şoferului. De aşteptat,însă, îl aşteaptă mult mai mulţidecît numărul de locuri disponi-bile în microbuz. În cîteva mi -nu te, microbuzul s-a umplut cuturişti americani, pentru că şo -fe rul le-a dat prioritate străi ni -lor. Noi am rămas în drum. Şida că tot e business, atunci busi-ness să fie. Un domn drăguţ vi -ne cu soluţia – cîte 30 de RONI(circa 120 lei moldoveneşti) defiecare, doar pînă la Vama Scu-leni. „De acolo, descurcaţi-vă

cum puteţi”. Aşa am şi făcut.Pînă la ieşirea din Iaşi, obser vămpe străzi zeci de tineri moldo -veni ieşiţi de la studii, care n-aucu ce ajunge acasă. Şoferii îşifreacă mîinile… E şi acesta unbusiness – nimic criminal. Vrei– achiţi, nu vrei – stai în stradă.

… Ce-o fi făcînd femeile dintren? Oare au reuşit să-şi vîndămarfa? Sînt nişte sărmane fe -mei, care încearcă să facă un bancumva. Dacă la noi nu se poate,iar la europeni – da, de ce să nu-lfacă? Îi dăm dreptate, în acestsens, unei biete femei: „Credeţică aista-i business? De sărăcie,nu de alta. Căutaţi la cei de laChişinău, care ne conduc ţara.Iaca acolo-i business!”. Adevă -raţii afacerişti nu duc prin bu zu -nare două-trei pachete de ţigărisau o sticlă de tărie, ne gândimnoi şi rămînem cu gîndul la Mol -dova pe care am întîlnit-o la fron -tieră – săracă, obosită, sup ravie- ţuind după alte reguli.

Irina Papuc, “Timpul” (variantă prescurtată)

Micul business la hotarul Europei

Proiectul cu numărul zece Grădiniţa nr. 9 „Steluţa” din Ungheni are cu ce se lăuda: în ultimii ani a reuşit să obţină finanţări pentru zece proiecte, inclusiv pentru cinci - de laFundaţia Comunitară. Sînt cifre frumoase, pe care ni le dorim mereu să crească.

„Foaie verde odolean, mîndru-i portul unghenean” – esteproiectul cu numărul zece şi are ca obiectiv major creareacondiţiilor optime pentru educarea copiilor în spiritulvalorificării elementelor de folclor local, dar şi promovareatinerelor talente. Graţie proiectului, grădiniţa va achiziţiona 22de costume naţionale autentice, dintre care cîte zece pentru fetiţeşi băieţei, iar două – pentru adulţi. Acestea, trebuie de notat, sîntparte indispensabilă la organizarea şi desfăşurarea sărbătorilortradiţionale, a distracţiilor în stil folcloric şi ne ajută săvalorificăm mai eficient tezaurul naţional.

Bugetul total al proiectului este de 22 mii 529 lei, dintre careFundaţia Comunitară Ungheni a alocat 8200, iar primăria a con-tribuit cu 4474 lei. Şi AO „Alături de copil” s-a implicat, con-tribuind cu 2500 lei, iar ajutorul sponsorilor şi al părinţilor estede 7355 lei.

Implementarea oricărui proiect duce la crearea unor condiţiimai bune pentru o copilărie de vis. Or, grădiniţa este locul undecopilul îşi trăieşte copilăria şi atunci merită să-i oferi ce-i maibun.

Grupul de iniţiativă „Alături de copil”

Săptămîna trecută, ele s-au adunat, îm -pre u nă cu copiii lor, pentru a petrece cîtevaore împre u nă. Dar nu oricum, ci organizîndunele acţiuni interactive. Copiii au fostrugaţi să deseneze, fiindu-le propuse cîtevasubiecte, prin tre ca re: “Eu cu mama”, “Ma -

ma în ca să”, “Casa fără mamă”. “Toţi ceiprezenţi şi-au desenat mamele, au desenatcase, flori, soare, ceea ce denotă faptul căaceşti copii sînt fe riciţi”, a subliniat VictoriaBernic, preşedinta AO “Pro Femeia”.

Pare un joc, dar prin acest joc li s-a de -monstrat femeilor că nimic nu se comparăcu familia, copiii pot desena momente fru-moase din viaţa lor doar atunci cînd letrăiesc cu adevărat. “Le-am atenţionat că ebine să rămînem acasă, alături de copii, căcicea mai mare bogăţie a noastră sînt, totuşi,copiii şi nu se compară cu nimic altceva”,a mai spus Victoria Bernic.

Ulterior, doamnele prezente la acea întru -nire au decis să meargă mai departe într-oCampanie de sensibilizare cu mesajul “Fe -

meile pot reuşi şi acasă”. De notat că acţiunea respectivă a avut

loc în cadrul Proiectului “Fii şi tu”, imple-mentat cu sprijinul financiar al FundatieiSoros-Moldova (FSM) si al Agentiei Sue -de ze de Dezvoltare si Cooperare Interna ți -onala (Sida). (Lucia Bacalu)

Cîteva doamne active din Costuleni, membre ale clubui “Fii şi Tu”, fondat de către AO “Pro Femeia”,au decis să le demonstrezeconsătencelor lor că şi acasă pot reuşi, că acasă, alături de familie, succesul poate veni mult mai repede şi mai simplu.

Le-au demonstrat femelior că şi acasă pot reuşi

A urmat al doilea lot de car te,de data aceasta - manuale în lim -ba franceză, care le vor fi de realfolos atît elevilor din cla se le bi -lingve, care studiază multe dis-

cipline şcolare în limba fran ceză,cît şi profesorilor. Totoda tă, do-natorii francezi ne-au ofe rit şi cî -teva dicţionare de valoa re, lite ra -tură artistică în limba franceză.

Am avut norocul de a-i cu -noaşte pe Marie-Cherese Dori-dot, preşedinta şi fondatoareaorganizaţiei „Reagir Europe”,organizaţie ce se ocupă de aju-torarea copiilor din R. Moldo va,precum şi pe Horia Enasel, di -rectorul filialei Bucureşti „Re -agir Europe”.

La liceu a fost organizată oactivitate, în cadrul căreia a fostprezentată donaţia de carte.

Grupul de iniţiativă a vorbitdes pre importanţa cărţii în viaţaomului, despre lectura ca sursăde cultivare şi formare a omuluica personalitate.

Le mulţumim din suflet do-natorilor francezi şi românipentru aportul lor la îmbo găţi -rea bibliotecii şi spaţiului fran-cofon din instituţia noastră.

Cătălina Chilaru, elevă la Liceul „Vasile Alecsandri”

Graţie Organizaţiei „Reagir Europe” din Paris, bib-lioteca Liceului „Vasile Alecsandri” din Ungheni a beneficiat, recent, de un lot de carte, în total peste 350 exemplare. Este vorba de o donaţie care îi va ajuta să deschidă noi universuri, să descopere noi taine ale necunoscutului.

Cărţi multe şi bune, în franceză şi română

De cînd a fost legalizat micul trafic la frontieră, Ungheniul parcă a căpătat o altă faţă –se vrea european şi chiar depune eforturi pentru aceasta. Dar, în timp ce oraşele tind să se dezvolte, moldoveanul rămîne cu aceleaşi probleme: n-are unde se trata, n-aresiguranţa unui loc de muncă sau, şi mai grav, moare de foame. În aceste condiţii, el caută soluţia în lumea de dinafară… cea din Europa. Europa, în cazul nostru – Iaşiul, a devenit o piaţă de desfacere pentru basarabenii cu buget redus. Profitabil sau nu, cu sau fără risc, moldovenii îşi continuă businessul la frontieră.Săritori la nevoie, ei îţi „vînd” chiar în trenul ce turuie spre Europa sfaturi cum să-ţiasiguri afacerea. Astfel şi noi am aflat care este cererea, cui şi unde poţi să-ţi vinzimarfa, cum să fentezi vameşii, care dintre ei sînt mai buni, care mai răi şi cum să intri la europeni… fără bilet.

INOX - Vase, poloboace, cade, presuri, mese, balustrade, mînere .a. Execut m comenzi Mob. 067-11-11-11 www.inox.md

Cumpărpămînt arabil

în lunca Prutului.

Tel.: (236) 22992,

069111686

5Expresul

Vineri, 18 noiembrie

Preţul mediu de comercializare cu amănuntul a benzinei a crescut, în primele nouă luni ale anului curent, faţă de perioada similară a anului trecut, cu 17,2% (pînă la 15,63 lei), la motorină cu 24,7% (pînă la 14,66 lei), iar la gazul lichefiat cu 15,4% (pînă la 7,5 lei), se arată într-un raport al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE). În perioada vizată, preţurile medii de comercializare cu amănuntul a benzinei au fost modificate de patru ori. (Hotnews.md)

Cultural

Știri expres

Ar fi cîştigat,împreună, 3050 de euro

Două tentative de trecerefrauduloasă a 800 pachete de ţi -gări au fost contracarate la fron-tiera moldo-română. Primul caza avut loc la punctul de trecereSculeni. În urma controluluigrăniceresc-vamal al unui auto-turism „Hyundai”, cu numerede înmatriculare străine, la vo -la nul căruia se afla un cetăţeanromân, a fost depistat un loc spe -cial amenajat (în spaţiul con-structiv al tavanului şi în pragulautoturismului), unde erau as-

cunse o sumedenie de ţigări. În al doilea caz, echipa mix tă

de control la punctul de trecerea frontierei de stat „Ungheni-Cristeşti” a efectuat controlul derigoare în trenul Chişinău-Bu -cu reşti, descoperind, într-un va -gon, ţigări ascunse în... saltele.

Valoarea întregului lot deproduse de tutungerie pe piaţanaţională este de circa 690 euro.Dacă ar fi ajuns pe pieţele dinUE, venitul ar fi fost de... 3050euro. Nu a fost să fie.

În ambele cazuri a fost în-tocmit cîte un proces-verbal, iarţigările au fost reţinute în vede -rea confiscării.

Numără… leii şi proiectele

Fondul Local pentru Tineridin Ungheni a făcut totalurile.Iată rezultatele: 17 luni de ac-tivitate, 255 de tineri voluntariimplicaţi, 35 de proiecte finan -ţa te, ceea ce înseamnă 35 deprobleme din comunitate rezol-vate. În plus – 80000 de lei co -lectaţi de la comunitate. Este unmesaj pe care l-a plasat NataliaRîbcic, coordonator al GrupuluiLocal de Tineri, pe reţeaua desocializare Facebook.com, pe15 noiembrie curent.

De notat că Grupul Local de

Tineri din Ungheni a fost fondatîn luna mai 2010, graţie Proiec-tului “Fondul pentru tineri”, fi -nanţat de Fundaţia Est-Euro pea -nă cu sprijinul Ambasadei Sue di -ei. Acesta întruneşte, la ora ac tu -ală, 13 membri. Cei 80 mii de leiau fost colectaţi doar de volun-tari, a subliniat Natalia Rîbcic.

Atenţie la incendii!Acum o lună, în oraşul Cor -

neşti s-a consumat o tragedie. Amurit, intoxicat cu fum, unbărbat în vîrstă de 39 de ani.Acesta locuia singur şi... îi plă -cea băutura. În acea seară de 19octombrie, a adormit cu ţigara

în gură. O notă informativă aDirecţiei situaţii excepţionaleUngheni menţionează sec: de-cesul a survenit din cauza im -prudenţei. De la 1 octombrie pî -nă în prezent, în raionul Ungheniau fost înregistrate 11 incendii,cauzele fiind diferite: intenţi o -nat – 5; jocul copiilor cu focul– 2; încălcarea regulilor deapărare împotriva incendiilor laexploatarea sobei de încălzit –1; imprudenţa cu fumatul – 1.

Odată cu stabilirea frigului,pericolul incendiilor devine şimai mare, susţin specialiştii. Deaceea Direcţia situaţii excep ţi o -nale reaminteşte cetăţenilor ca -

re utilizează sobe sau aparateelectrice pentru încălzirea lo -cuinţelor să asigure respectareamăsurilor de prevenire a in-cendiilor: să verifice, să curăţeşi să repare, dacă e cazul, co -şurile de fum; să folosească doarmaterial combustibil destinatsobei şi să evite supraîncărcareaei; să nu lase în apropiereasobei sau pe ea materiale com-bustibile; să nu lase soba aprin -să dacă părăsesc locuinţa saumerg la culcare. În cazul apa -ratelor şi mijloacelor de încăl -zire electrice, verificaţi să nu fiedefecte; nu le lăsaţi în priză,dacă plecaţi de acasă.

În ajutor fermierilor: cum săfaci o afacere din pomicultură

Înființarea unei plantații pomicole, precum și aplicarea irigăriiprin picurare în livezi sînt teme actuale pentru agricultori, căcianume toamna este sezonul indicat pentru lucrările respective. La11 noiembrie, cei interesaţi au avut ocazia să afle cît mai multeinformaţii utile la acest subiect în cadrul unui seminar teoretico-practic, desfășurat de Agenția de Consultanță și Școlarizare înAgricultură (ACSA) din Ungheni.

”Scopul nostru este de a-i ajuta pe fermieri, oferindu-le infor ma -ții noi, de calitate”, a subliniat Petru Vizitiu, coordonator de pro iectACSA, Ungheni. Tocmai de aceea, la seminarul din 11 noiembrieau fost invitaţi doi experţi: Ion Grosu, doctor în științe agricole, şiIlie Gherciuc, consultant specializat în domeniul irigării.

Deși este o investiție în timp, iar rezultatele pot apărea numai pes -te cîţiva ani, totuşi este rentabil să pornești o afacere în pomi cul tu -ră, a subliniat Ion Grosu. Pentru aceasta, potrivit dînsului, e nevoiede o planificare şi calcule exacte. E necesară şi respectarea custrictețe a condițiilor de întreținere a livezii atît la etapa de fondarecît și la primele rodiri. „În condițiile actuale, nu se mai pot înființaplantații de pomi fructiferi la întîmplare, fără a consulta un specia -list sau a aplica o tehnologie corespunzătoare”, a mai spus expertul.

La fel de importante și utile au fost sfaturile oferite şi de cel de-aldoilea expert, Ilie Gherciuc. Dînsul a argumentat cu lux de amă nun -te necesitatea și rolul unui sistem de irigare în dezvoltarea durabilăa agriculturii, a descris mai multe modele de irigare, care se prac -tică la noi în țară și efectul acestora asupra plantațiilor pomicole.

După teorie a urmat şi partea practică, ce a avul loc la plantațiapomicolă a lui Pavel Rusu din Sculeni. Acolo, fermierii au pututvedea pe viu un sistem de irigare prin picurare, care a fost instalatchiar recent în livada tînără de păr și piersic. De notat că Pavel Ru -su a cîștigat un grant de la proiectul RISP, prin intermediul ACSA,în valoare de 20 mii de lei. Graţie acestor bani, a reuşit să-şi procu-rare sistemul de irigare prin picurare. ”Este primul ajutor financiarde care am beneficiat de cînd muncesc la pămînt. Cu acești baniam reușit să instalez sistemul de irigare pe o porțiune de șapte hade plantație pomicolă”, a făcut o remarcă fermierul de la Sculeni.

Pavel Rusu are, la ora actuală, 12 hectare de livadă și preco ni -zează să planteze încă 13 hectare de pruni. Dînsul şi-a împărtășitexperienţa privind tehnicile de îngrijire și întreținere a livezii,arătîndu-se ferm convins că acest gen de afacere merită a fi extinsîn raion.

Seminarul respectiv a fost organizat cu susținerea financiarăACSA. (Ina Landa)

„Acest Birou are un efectfoarte mare, deoarece, atuncicînd echipele mobile de spe ci a -liști se deplasează în teritoriu,un număr considerabil de cetă -țeni își pot rezolva probemelepe loc”, a ținut să menționezeIon Munteanu, vicepreședinteleraionului Nisporeni, după carea mai adăugat: „Biroul este me -nit să răspundă nevoilor popu -lației rurale și suburbane”.

Pe 8 noiembrie, la Nisporenis-a deplasat o echipă de presta-tori de servicii şi de funcţionaripublici din Călăraşi, pentru alua cunoştinţă de experienţa co -legilor lor. Galina Brînzilă, mo -deratoarea acelei întruniri, a ex -plicat cu lux de amănunte în ceconstă activitatea unui astfel debirou: „Cîte un specialist de lasubdiviziunile raionale şi ser-viciile disconcentrate în terito-riu: Secția Economie, Secţia Ag -ricultură, Secţia Asistență Soci -a lă și Protecție a Familiei, Agen -ția Teritorială de Ocupare a For -

ței de Muncă, Oficiul TeritorialCadastral, Inspecția Muncii,Ca sa Teritorială de AsigurăriSociale, ACSA și InspectoratulFiscal de Stat, formează, o datăpe săptămînă, o echipă care luc -rează în comun și prestează ser-vicii beneficiarilor din raion”.Astfel, omul nu mai este nevoitsă alerge dintr-o parte în alta,pentru a-şi rezolva problema.

”Este o experiență utilă, pecare sîntem dispuşi să o îm păr -tăşim oricui”, a subliniat Ghe -nadie Verdeș, vicepreședinte alraionului Nisporeni.

Crearea Biroului Comun deInformații și Servicii a fost po -s ibilă, grație Programului ”Abi -li tarea economică a femeilorprin creșterea oportunităților deangajare în cîmpul muncii înRepublica Moldova”, implemen -tat de către UN Women în co muncu Ministerul Muncii, ProtecțieiSociale și Familiei și MinisterulEconomiei, cu susținerea finan -ciară a Guvernului Suediei.

În anul 2010, pentru imple-mentarea proiectului respectiv,au fost selectate patru raioane-pi lot: Nisporeni, Sîngerei, Tele -nești și Cantemir. ”Ideea de ba zăa acestui birou este să contri buiela facilitarea și îmbunătățireaserviciilor prestate cetățenilor”,a accentuat Lilian Danilov, co-ordonator de proiect.

La începutul anului 2012, șila Ungheni va fi deschis un Bi -rou Comun de Informații și Ser-vicii. Declarația îi aparține vi -ce președintelui raionului, IuliaPancu. Dînsa a menţionat că de -ja a fost stabilită și locația aces-tuia. Pentru amenajarea Biro u-lui vor fi alocaţi 2400 de dolari,bani prevăzuți de același pro -iect, implementat acum jumă -

tate de an la Nisporeni.”Sper că acest birou va fun cți -

ona bine şi la Ungheni”, a spusIulia Pancu, menţionînd, totoda -tă, că vor fi implicate 11 structurişi servicii din diferite domenii.

Grupul de lucru de la Unghenia avut ocazia să ia cunoștință deactivitatea Biroului de Infor ma -ții și Securitate din Sîngerei, lasolicitarea colegilor de acolo.”Imediat după această vizită,ne-am exprimat disponibilitateade a replica proiectul respectivși la Ungheni”, a adăugat IuliaPancu, exprimîndu-şi încrede -rea că Biroul de Informații șiSecuritate va fi valorificat lamaxim, iar beneficiarii acestuiavor fi deserviți la cel mai înaltnivel. (Ina Landa)

Începînd cu primăvara curentă, în fiecare zi de joi, între orele 9.00 şi 12.00, în clădirea Consiliului raionalNisporeni își desfășoară activitatea Biroul Comun de Informații și Servicii. Este ceva nou atît pentru Nisporeni, cît şi pentru întreaga republică.

Biroul Comun de Informații și Servicii: la Nisporeni – realitate, la Ungheni – în perspectivă

În fotografie: o secvenţă de la întrunirea de la Nisporeni

Ce înseamnă diabet?

Diabetul se caracterizeazăprintr-o creştere anormală a ni -ve lului zahărului în sînge. Aceas -tă anomalie este consecinţa uneiinsuficiente sau proaste utilizăria insulinei, un hormon produsde pancreas, care reglează canti -tatea de zahăr stocată în celule.

Se cunosc două feluri de di-abet.

Diabetul de tip 1

Este o maladie a sistemuluiimunitar care distruge anumitecelule din pancreas ce secretăinsulina. Ca urmare, pancreasulnu mai este capabil să asiguresingur insulina. Acest tip de di-abet se dezvoltă, mai ales, încopilărie şi la tineri.

Diabetul de tip 2

Se manifestă, în general, du -

pă vîrsta de 40 de ani, persoa -nele supraponderale (cu o greu-tate excesivă) fiind cel mai ade -sea afectate. Acumularea de gră -sime în organe provoacă o re -zis tenţă la insulină, în ciudafaptului că pancreasul produceo cantitate suficientă de insu li -nă. Astfel, celulele sînt rezisten -te la efectele ei, organismul ne -cesitînd o cantitate mai ridicatăde insulină pentru a-şi îndeplinifuncţiile specifice.

Obezitatea este, într-adevăro problemă globală de sănătate,cu un impact negativ asupra spe -ranţei de viaţă şi a calităţii aces-teia. Datele Organizaţiei Mon - diale a Sănătăţii (OMS) arată căcirca 10% din bărbaţi şi 20%din femei suferă de obezitate,procentul supraponderalilor ap -ropiindu-se de 50%. Aceste per-soane trebuie să se afle în aten -ţia medicului de familie, care lepoate oferi sfaturi cu privire la

o alimentaţie corectă şi un modsănătos de viaţă şi care poatede pista precoce apariţia prime -lor complicaţii ale obezităţii, tri -miţînd pacientul către o evalua -re de specialitate.

Sîntem tot mai sedentari, nesupraalimentăm, consumămabu ziv dulciuri şi grăsimi, res -pi răm un aer tot mai poluat, iarstresul a devenit parte integran -tă din vieţile noastre. Toateacestea ne predispun la diabet,o boală cronică, nevindecabilă,cu complicaţii extrem de se-vere.

Deci, profilaxia ar fi cea maibună soluţie. Diabetul nu este oglumă. În prezent, la fiecare 10secunde în lume moare un omdin cauza diabetului zaharat.Conform pronosticului OMS,în anul 2020, numărul bolnavi -lor cu diabet va atinge cifra de340 milioane.

Diabetul zaharat, în special cel de tip 2, bazat pe obezi-tate, creşte exploziv în întreaga lume, stîrnind o îngrijo-rare crescîndă a specialiştilor. Complicaţiile dramaticeale bolii, costurile, nenumăratele dificultăţi pe planmedico-social fac ca problema diabetului să fie destringentă actualitate pentru întreaga societate umană.

Cu prilejul Zilei internaţionale a diabetului (14 noiem-brie), vine cu o informaţie privind această boală, Anas-tasia BABIUC, medic endocrinolog la Spitalul raionalUngheni.

Diabetul nu este o glumă

În atenţia consilierilor raionaliPe data de 24 noiembrie 2011, ora 10.10, în sala de şedinţe a Consiliului rai -onal Ungheni (str. Naţională 11), se convoacă şedinţa ordinară a ConsiliuluiRaional Ungheni cu următoarea ordine de zi:1.Cu privire la execuţia bugetului raional pentru 9 luni ale anului 2011;2. Cu privire la aprobarea bugetului raional pentru anul 2012 în prima lectură.

6ExpresulVineri, 18 noiembrie

R. Moldova se află pe locul 40 în clasamentul celor mai potrivite țări pentru a-ți crește copilul, potrivit unui studiu realizat de organizaţia „Save the Children”. De tot, au fost analizate 164 de țări ale lumii. În clasament, România se află pe poziţia 36, Ucraina pe 39, iar Rusia pe 38. Cea mai potrivită țară pentru a-ți crește copilul este Norvegia, după care Australia, Islanda, Suedia, Danemarca, Noua Zeelandă, Finlanda, Belgia, Olanda și Franţa. (Unimedia.md)

Actualitate

Este tînără, deşteaptă, ener gi -că. Se numeşte Veronica Mămă -li gă şi este profesoară de limbafranceză la Liceul din satul Ce-tireni. Nimic neobişnuit pînă aici.Dar… Veronica Mămăligă esteorăşeancă get-beget. Aţi văzutmulţi tineri de la oraş să meargăsă muncească în sat?

Se impune şi o altă întrebare:aţi văzut mulţi tineri să opteze, laora actuală, pentru o activitate îndomeniul învăţămîntului?

Iată că Veronica Mămăligă adecis să înceapă o carieră peda -go gică într-o localitate rurală. Arfi putut proceda altfel, aşa cum auprocedat colegii ei de facultate:să-şi găsească un locuşor călduţla oraş sau să plece la munci înstrăinătate. Este unica din fosta sagrupă de la universitate, care amers în şcoală.

Nu regretă deloc. “Am acu-mulat o experienţă unică. În şcoa -lă se munceşte foarte mult”, spu -ne. Nu regretă că a decis să mear -gă într-o localitate rurală. Nu afăcut-o pentru acea indemnizaţiede 30 mii de lei, care se plăteştetinerilor pedagogi în primii treiani de muncă la sat. “Poate cuivasuma respectivă i se pare mare.Dar împărţiţi 30 de mii de lei latrei ani. Dacă aş fi plecat la muncipeste hotare, cu siguranţă cîşti -gam mult mai mult”, explică.

Îi place ceea ce face. Se simtemîndră că a adus la Cetireni şipuţină anglofonie. Sînt copii dor-nici să studieze limba engleză,astfel că orele opţionale sînt pen-tru ei binevenite. În plus, Veroni -ca Mămăligă se implică în diver -se proiecte, îi atrage şi pe eleviisăi în realizarea acestora.

“Am îndrăgit Cetireniul înaceşti ani. Nu-i chiar atît de răusă munceşti la sat”, recunoaşte.

Are planuri măreţe. Vrea să

facă masteratul, după care săajungă să studieze la Sorbona.Nu exclude că, ulterior, ar puteasă revină tot la Cetireni. De cenu? “Nu ştiu de ce unii se uită cuscepticism la satele noastre, semiră cînd aud că un tînăr a accep-tat să muncească la sat. Dar înstatele dezvoltate, e ceva firesc sămunceşti şi la sat”, spune.

Acum cîteva luni, a avut partede o stagiere în Franţa, organizatăde Asociaţia “Solidarite Laique”.La întrebarea, cum de a reuşit, arăspuns zîmbind: “Dacă doreşticu adevărat, neapărat vei reuşi”.

Consideraţi că sînteţi un omrealizat?

Încă nu. Mai am de muncitpînă voi putea spune că sînt unom realizat.

Care sînt princiiile dumnea -voastră de viaţă?

Să-ţi perfecţionezi în per ma -nenţă abilităţile, să fii mereu înacţiune, să fii receptiv la oriceschimbare, să lucrezi, să înveţi şiiar să lucrezi.

Principalele momente dinviaţă care v-au făcut să fiţi ceeace sînteţi.

Orice copil îşi doreşte, iniţial,să fie profesor. Nu am fost nici euo excepţie. Doar că, în compa ra -ţie cu mulţi alţii, mi-am urmat vi -sul. Fiind foarte mică, mergeamla şcoală, luam creta şi scriam petablă, imaginîndu-mi că sînt pro -fesoară. Un moment important afost şi cel în care am îndrăgit car -tea. Recunosc că în şcoală nu-miplăcea să citesc. Abia după ab-solvirea universităţii, am realizatcît de importantă este lectura. Ori -ce carte pe care o citesc – dar ci -tesc foarte mult – mă marchează.

Cu ce se mîndreşte VeronicaMămăligă?

Cu ambiţia mea, care mă face

să-mi ating scopurile. Mă mîn-dresc cu părinţii mei, mă mîn-dresc că sînt om.

Ce calităţi ar trebui să aibă unom ca să fie prietenul dumnea -voastră?

Să fie inteligent, sincer. Mi-aşdori să fie alături de mine oamenicare împărtăşesc aceleaşi valorica şi mine.

Ocupaţia dumneavoastră pre -ferată?

Am studiat pianul timp de optani. Îmi place, în momentele detristeţe profundă, să-l deschid şi săcînt. Îmi place sportul şi, în modspecial, kickboxingul. Îmi placesă privesc meciurile de fotbal, darnu oricare, ci cele de calitate.

Visul dumneavoastră de feri-cire?

Să studiez la Sorbona şi... săam un autoturism propriu.

Starea de spirit actuală.Cred că sînt cuprinsă acum de

zbucium tineresc. Sînt în căutare. Cine au fost cei ce v-au mar-

cat caracterul şi viitorul? Sînt fiica ce îşi elogiază pă -

rinţii. Pentru ei fac ceea ce fac.Mama este îndrumătoarea mea.Pe tata îl consider un înţelept, ast-fel că mereu mă sfătuiesc cupărinţii mei. Ei mi-au marcatcaracterul, ei îmi marchează vi-itorul.

Deviza dumneavoastră.Cînd îţi doreşti cu adevărat

ceva, tot Universul conspiră la re-alizarea lui. E un citat din PauloCoelho.

Managerul grădiniţei, RaisaRoşca, susţine că acea zi de11.11.11 a fost o simplă coin ci -denţă. Dar a fost o zi frumoasă,cu mult soare şi afară, şi în in-terior.

Grădiniţa a avut parte şi deun debut. Copilaşii au fost îm -bră caţi la sărbătoare, pentru pri -ma oară, în costume naţionaleautentice, oferite de primărialocală. „E o bucurie foarte marepentru noi. Acum avem cîte ze -ce costume pentru fetiţe şi băie -ţei plus unul pentru un mode ra-tor adult”, spune Raisa Roşca,menţionînd totodată, că acesteaau fost promise de către fostul

primar, Liuba Buga, care, prac-tic, realizase proiectul respectivîn proporţie de 80%. Iată că ac-tualul primar a dus la capăt celeîncepute, oferindu-le o bucuriemare şi copiilor, şi educatorilor.

În acea zi, grădiniţa s-a um -plut cu darurile toamnei, fiindamenajate expoziţii deosebit defrumoase şi ingenioase. Copiiiau cîntat, au dansat, au invitat-ola sărbătoarea lor şi pe Zîna-Toamnă cu ai ei doi străjeri. Cemai, un adevărat spectacol, lacare au fost prezenţi şi foarte

mulţi părinţi. „Este îmbucurător faptul că,

din an în an, părinţii se implicătot mai mult în educaţia copi-ilor. Asta ne dorim de fapt: săfacem educaţie, o educaţie decalitate. Tototdată, ţinem legă -tura şi cu şcoala, căci trebuie săexiste o continuitate în ceea cefacem”, a subliniat managerulRaisa Roşca.

Grădiniţa din Boghenii Noi afost deschisă în anul 2008, nu mă - rînd, la ora actuală, 46 de copiişi 11 angajaţi. (Lucia Bacalu)

Cuprinsă de zbuciumtineresc şi multe idei

Educaţie de calitate la grădiniţa din Boghenii Noi

10 întrebări pentru oameni de nota 10

Facerea de bine a unei consătence

Elena A., o tînără de 27 deani, a petrecut 8 luni în sclavieîn Turcia. În vara anului 2003,ea a fost ademenită de o con -să teancă, Aliona C., să meargăla muncă, pentru a lucra chel -ne riţă într-un hotel. ”Mi s-a pro - mis un salariu de 300 de dolaripe lună. Aveam mama bolnavăşi aceşti bani însemnau o ave -re”, spune Elena.

Aşa cum reiese din dosarulpenal deschis ulterior, paşa por -tul s-a perfectat într-o zi, cu ba -nii Alionei. Concubinul aces - teia a întîlnit-o pe Elena pe ae -roportul din Istanbul. Acesta,cetăţean turc, a fost condamnatulterior în ţara sa pentru traficde persoane. De la Istanbul,Elena a fost dusă în Antalia, laun hotel închis, unde mai eraucîteva fete. ”Imediat ce amajuns, au fost chemaţi trei băr -baţi, care şi-au ales fete, inclu-siv pe mine. Trebuia să me r-gem la clienţi. Am început săplîng şi să spun că nu mă ducnicăieri, căci nu pentru asta amvenit. Turcul a sunat-o pe Alio -na si mi-a dat telefonul să vor -besc. Ea mi-a spus să nu-i facprobleme. Peste cîteva zile, şiAliona a venit în Turcia”, po -ves teşte Elena.

În dosarul de 240 de file sepăstrează depoziţiile Elenei fă -cute în faţa instanţei. Ea a ară -tat că la scurt timp concubinulAlionei a vîndut-o unui alt pat -ron, cu care însă acesta păstralegătura. ”Aveam cîte doi cli -enţi ziua şi cîte 6-10 noaptea.Am înţeles ulterior că Aliona aluat pe mine 2500 de dolari -cu atît mă vînduse. Cît m-amaflat acolo, patronul i-a dat con -cubinului Alionei 178 de do -lari, pe care i-a trimis mameimele acasă. Alţi bani nu amprimit”, cităm din procesul-verbal al şedinţei de judecată.

Cît s-a aflat în sclavie, Ele -na a ajuns la spital, unde a fostoperată, iar acest lucru i-a fă cutpe traficanţi să-i restituie paşa -portul pe care i-l ridicaseră ime -diat ce a ajuns în Turcia. Avîndpaşaportul, ea a reuşit mai tîr -ziu să fugă. ”Am evadat împre -ună cu o fată din Ucraina, ne-aajutat unul dintre clienţi”, amai spus Elena la judecată.

Ajunsă acasă, în martie 2004,

nu a depus cerere la poliţie. Îninstanţă, Elena a explicat dece: ”Peste cîteva zile şi Alionas-a întors în Moldova. A venitla mine acasă, ne-am certat şichiar ne-am bătut, apoi nu ammai vorbit un an. Într-o zi ne-amîntîlnit întîmplător în micro -buz şi mi-a spus că nu se maiocupă cu prostituţia, ci are unmagazin în Turcia. Atunci cîndam revenit, i-am povesit ma -mei prin ce am trecut. Nu amvrut să mă duc la poliţie de ru -şine. Mai tîrziu i-am spus şifratelui meu. Cînd a aflat, avrut să se ducă la Aliona şi s-obată. I-am zis să nu facă asta şisă mergem la poliţie”.

O traficantă, două victime

La 17 ianuarie 2007, în ba -za plîngerii Elenei, procura tu -ra a deschis un dosar penal, iaro lună mai tîrziu, acesta a fostconexat cu un altul, al unei altevictime. În continuare AlionaC. a fost cercetată în baza de po -ziţiilor a două victime. A douatînără s-a dovedit a fi consă -teancă a Elenei şi Alionei, careînsă fusese trimisă în Turciaceva mai devreme. La întoar -ce re, ea a povestit poliţiei că afost vîndută la doi proxeneţi,ultimul fiind o femeie, cetă ţea -nă a Turciei. ”La ea am fost scla -vă. Stăteam cu copilul, făceamcurăţenie în casă, iar noapteaeram trimisă la clienţi”, a măr -turisit Nadia poliţiştilor şi, ul-terior, în instanţă. „Nu ne adre -sam la poliţie, deoarece ne erateamă că patronul ne va cum pă - ra înapoi de la poliţişti. Aveamşi clienţi poliţişti”, au mai spusfetele la proces.

10 ani de închisoare,transformaţi în 5ani, apoi în 2 ani

La 28 februarie 2008, penumele Alionei a fost emismandat de arest, ea fiind datăîn căutare internaţională. A re -venit în ţară prin intermediulInterpol. La judecată, Aliona aspus că a practicat prostituţiaîn Turcia, iar ulterior trafican-tul care a întîlnit-o pe Elena laaeroport i-a devenit soţ.

Instanţa a condamnat-o peAliona C. la 10 ani de închi soa -re. Termenul a fost însă redus

de către Curtea de Apel pînă la4 ani şi 8 luni privaţiune delibertate, invocîndu-se faptulcă Aliona are un copil minor,o fetiţă de 8 ani. Pînă la urmă,Aliona a stat la închisoare doar2 ani şi 4 luni, iar pentru că amuncit şi a avut „zile privile-giate”, a fost eliberată înaintede termen.

Cine despăgubeştevictimele?

Atît judecătorii, cît şi avo ca -ţii ce apără interesele victime -lor, spun că despăgubirile, chiardacă sînt obţinute în instanţă,rareori ajung să fie plătite tine -relor ce au trecut prin trafic.Una dintre cauze este faptul căorganele de anchetă nu iau dinstart măsuri de identificare aveniturilor traficanţilor, estepărerea avocatului Tatiana Ca -tană. ”Ofiţerii se concentreazănumai pe latura penală, la des -coperirea şi documentarea ca -zurilor de trafic şi nu încearcăsă urmărească ce beneficii auavut traficanţii din aceste acti -vităţi ilegale”, spune TatianaCatană. O a doua cauză ar fi, înopinia sa, faptul că în R. Mol -do va nu se află marii trafi canţi,adică cei care conduc afacerileilegale şi adună profiturile, cirecrutorii, cărora le revine omică parte din venituri.

În unele ţări europene exis -tă fonduri din care statul plă -teşte despăgubiri victimelortra ficului de fiinţe umane. ÎnMoldova, deocamdată, nu exis -tă un asemenea fond.

Datele Curţii Supreme deJustiţie arată că în 2009 au fostcondamnate 72 de persoane, în2010 – 54, iar în prima jumă -tate a anului 2011 – doar 14.

Viorica Manole,Centrul de Investigatii

Jurnalistice

Hoţii de tinereţesauSclavie apreciată cu 3000 de lei

Viaţa de lîngă noi

„Javelin N.A” S.R.L propune cărbune:

- AM (oreşek)- AS (semecica).Adresa: or. Ungheni, str. Romană 83 (fosta fabrică de pîine). Tel.: 0(236) 22686; Mob: 079539755.

În incinta fostei Case de deservire

din Nisporeni, la primuletaj, s-a deschis un atelier

de reparaţie şiconfecţionare a bijuteriilor.

Telefon: 069008601.

Cei 46 de pici de lagrădiniţa din Boghenii Noişi-au luat rămas de latoamna acestui an într-unmod cu totul special.Însuşi primarul comunei,Gheorghe Filipovici, avenit la sărbătoarea lor.Evenimentul s-a produspe 11 noiembrie.

7Expresul

Vineri, 18 noiembrie

Citatul săptămîniiCît de inutilă este învăţătura atunci cînd nu este minte! Menandru

Programe TVPublicitate

Dragi studenţi,În numele Consiliului raional şi al meu personal văadresez sincere şi cordiale felicitări cu ocazia ZileiInternaţionale a Studentului.Este incontestabil că anii de studenţie, prin oportu ni tă -ţile de formare şi ascensiune continuă pe care le pro iec -tează, prin provocările corespunzătoare vîrstei şi reali- tăţii pe care o trăim, reprezintă etapa importantă a for -mă rii personalităţii şi a asigurării unui înalt grad de pro-fesionalism care, în cele din urmă, vor determina pers -pec tivele dumneavoastră pe viitor. Responsabilitateape care o veţi manifesta acum, iniţiativa şi deschidereaspre adevăr şi perfecţiune de care veţi da dovadă, vaconstitui piatra unghiulară a unei cariere notabile. Cu această ocazie deosebită, permiteţi-mi să vă trans-mit cele mai frumoase urări de sănătate şi noi perfor man -ţe, în special promovări excelente în etapa următoarede studii sau de muncă. Vă doresc ca finalităţile pe ca -re le-aţi fixat să vă impulsioneze benefic şi continuu.

Cu respect, Iurie Toma, preşedintele raionului Ungheni

Luni, 21 noiembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ştiri6.15 Baştina 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.30,21.25 “DORA” 10.30, 18.30 “A DOUA ŞANSĂ”11.00 Reporterul de gardă 11.30 Bună seara!12.30 Documentar 13.10 Săptămîna sportivă13.40 Cultura azi 14.25 “Frate şi soră” 16.05 Mag-azinul copiilor 16.35 Magazinele UEFA 17.15Cunoaşte şi descoperă 17.40 Respiro 18.00 Subacelaşi cer 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară19.55 Moldova în direct 22.15 Templul muzicii23.15 “LEGĂTURI INVIZIBILE”.

Marţi, 22 noiembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00,23.40 Ştiri 6.15 Sub acelaşi cer6.45, 17.40Respiro 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10“DORA” 10.00, 18.30 “A DOUA ŞANSĂ”10.30 Din fondul TV Moldova 1 11.00, 19.55Moldova în direct 12.00 Magazinele UEFA12.30 Medalion muzical 13.10, 15.30, 17.15Documentar 13.35 Legendele muzicii 13.50“LEGĂTURI INVIZIBILE” 16.00 Ring Star18.00 Găgăz ogea 19.00 Mesager 19.40Povestea de seară 21.25 Descoperă Moldova21.35 Fotbal. Liga Campionilor. În pauză: Ştiri23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor.

Miercuri, 23 noiembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.00Ştiri 6.15 Găgăuz ogea 6.45, 17.40 Respiro 7.10,8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Cultura azi 10.00,

18.30 “A DOUA ŞANSĂ” 10.30 Ghidul sănătăţiitale 11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00 Baştina12.45 ENTER 13.10, 17.15 Documentar 13.35Videoteca copiilor 13.50 Sub acelaşi cer 14.25“Doar pentru tine...”. Spectacol muzical 16.00Artelier 16.30 Istorie şi Victorie. Ştii şi cîştigi18.00 Ruskii mir 19.00 Mesager 19.40 Povesteade seară 19.55 Moldova în direct 21.25Descoperă Fotbal. Liga Campionilor. În pauză:Ştiri 23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor.

Joi, 24 noiembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.00Ştiri 6.15 Russkii mir 6.40, 17.40 Respiro 7.10,8.15 Bună dimineaţa! 9.10 Fii tînăr 10.00, 18.30“A DOUA ŞANSĂ” 10.30 Natura în obiectiv11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00 O seară înfamilie 13.10, 15.45, 17.15 Documentar 13.35Găgăuz ogea 14.05 Portrete în timp “Doar pen-tru tine...”. Recital Marcel Pavel 16.15 Erudit cafe17.40 Picături de “Dor”18.00 Vector european19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară 20.50Super-loto 5 din 35 21.25 “DORA” 22.10 Re-porterul de gardă 22.35 Un sfert de vorbă cuIlona Spătaru 23.15 “Legături invizibile”.

Vineri, 25 noiembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00, 23.00Ştiri 6.15 Cuvintele Credinţei 7.10, 8.15 Bunădimineaţa! 9.10, 21.25 “DORA” 10.00, 18.30 “ADOUA ŞANSĂ” 10.30 Documentar 11.00Moldova 12.00 La noi în sat 12.40 Un sfert devorbă cu Ilona Spătaru 13.10, 16.00, 17.15,

17.45 Documentar 13.35 Videoteca copiilor13.55 Russkii mir 14.25, 23.15 “LEGĂTURIINVIZIBILE” 16.30 Vector European 19.00Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55 Bunăseara! 22.10 Fii tînăr!

Sîmbătă, 26 noiembrieTVM6.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ştiri 6.10 “LEGĂTURIINVIZIBILE” 7.45 Cinemateca universală 8.05Vedete la bis 9.10, 11.00, 14.45, 15.35, 16.00Documentar 10.00 Magazinul copiilor 10.30Ştiinţă şi inovare 11.30 Dor 12.00 Acasă la Du-mitru Matcovschi 12.40, 13.45 La oaniversare...15.10 Desene animate 16.30 LaMulţi Ani! 17.15 “Un sfert de vorbă” cu IlonaSpătaru 17.45 ENTER 18.00 Erudit cafe 19.00Mesager 19.35 Povestea de seară 19.50 O searăîn familie 21.25 “FIICA PREŞEDINTELULUI”.

Duminică, 27 noiembrieTVM6.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ştiri 6.10, 9.35 Docu-mentar 7.15 Cuvintele Credinţei 8.00 Templulmuzicii 8.45 ENTER 9.10 “RUY, MICULCAVALER” 10.00 Ring star 11.00 Istorie şi Vic-torie 11.30 La datorie 12.00 Moldovenii de pre-tutindeni 12.30 Natura în obiectiv 13.00 Evantaifolcloric 13.45 Cinemateca universală 14.00Baştina 14.00 Baştina 14.45 “FIICA PRE ŞE -DINTELUI” 16.30 La mulţi ani! 17.15 Hand-bal 18.30 Respiro 19.00 Mesager 19.35 Povesteade seară 19.50 Vedete la bis 21.25 Săptămînasportivă 22.00 Cultura azi 22.45 DescoperăMoldova 23.15 Erudit cafe.

Sîntem alături de familia Viziru, în aceste mo-mente de tristeţe şi profundă durere, pricinuitede trecerea în nefiinţă a celui care a fost soţ,tată şi bunic drag, Mihai Viziru, şi le transmitemsincere condoleanţe.Dumnezeu să-l ierte şi să-i odihnească sufletulacolo unde cei drepţi şi buni îşi au locul.

Colectivul Direcţiei Economie şi Reforme

Colectivul Consiliului raional Ungheni estealături de doamna Eudochia Viziru, şef DirecţieEconomie şi Reforme, în clipele grele, pricinu-ite de moartea soţului Mihai. Dumnezeu să-lodihnească în pace.

În aceste clipe cumplite, cauzate de trecerea înnefiinţă, mult prea devreme, a lui Mihai Viziru,un mare patriot, un om de un curaj incontesta-

bil şi o inteligenţă deosebită, transmitem sin-cere condoleanţe familiei îndoliate. Dumnezeusă-i facă parte în Ceruri.

AO „Pro femeia”

Sîntem alături de bunul nostru prieten, Octa-vian Viziru, la marea durere cauzată de trece -rea în nefiinţă a tatălui său, Mihai. Trans mi temsincere condoleanţe familiei îndoliate.

Foştii colegi de la Universitatea „Babes-Bolyai”, Cluj-Napoca

Primăria Ungheni este alături de Eudochia Vi zi - ru, şefa Direcţiei Economie şi Reforme Ungheni,în momentele grele pricinuite de trecerea înnefiinţă a soţului Mihai. Sincere condoleanţefamiliei îndurerate. Dumnezeu să-i dea odihnăveşnică.

De ce trebuie să abonăm „Monitorul Oficial al Republicii Moldova”?

Este o certitudine că administraţia publică locală nu poate activa eficient fără a cunoaştemodificările de ultimă oră ale prevederilor legislative. Un contabil nu va face faţă situaţieifără a citi chiar în ziua apariţiei „Monitorului Oficial” schimbările operate în legislaţiacontabilă şi fiscală, un exportator sau un importator poate eşua în afaceri dacă nu e lacurent cu completările din legislaţia vamală. Dar ce jurist se poate considera bun judecător,procuror, avocat, notar, consultant fără revista de căpătâi – „Monitorul Oficial al RepubliciiMoldova”. De primării nici vorbă nu poate fi, câte procese au fost pierdute în judecată dincauza necunoaşterii modificărilor operate în Codul funciar, în alte acte oficiale care vizeazădomeniul lor de activitate. Iar în Republica Moldova, se ştie, necunoaşterea legii nu teabsolvă de răspundere, de consecinţele financiare şi morale nedorite.

În contextul dat este firească întrebarea: care e soluţia? Este evidentă: să abonăm „Moni-torul Oficial al Republicii Moldova”

Pentru că este unica publicaţie oficială a statului ca structură publică de interes naţionalcare editează legile, hotărârile Parlamentului, decretele Preşedintelui Republicii Moldova,hotărârile şi dispoziţiile Guvernului, ale Curţii Constituţionale şi ale Curţii de Conturi, actelenormative ale organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, ale BănciiNaţionale şi ale Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare. Informaţia conţinută în actele leg-islative şi normative, în avizele şi comunicatele publicate în „Monitorul Oficial” este o nece-sitate vitală pentru oamenii de afacere, exportatori, importatori, contabili, jurişti, fermieri,pentru activiştii din sectorul asociativ, pentru toţi plătitorii de impozite.

Abonând „Monitorul Oficial” aflăm primii despre funcţiile publice vacante, despre hotărârileCurţii de Apel Economice privind procesele de insolvabilitate a întreprinderilor, desprehotărârile judecătoriilor economice de circumscripţie, despre convocarea adunărilor gen-erale ale acţionarilor, despre organizarea concursurilor de privatizare a bunurilor propri-etate de stat, despre viitoarele licitaţii de vânzare a terenurilor, citim avizele despre pierderide acte, avizele notarilor privind deschiderea procedurilor succesorale, citaţiile în judecată,avizele despre desfăşurarea licitaţiilor bursiere, avizele Fondului de Investiţii sociale dinMoldova etc.

Să nu abonezi „Monitorul Oficial al Republicii Moldova” înseamnă să fii lipsit de primasursă a acestei informaţii preţioase. Vei auzi ce sa întâmplat din surse tardive, cândlicitaţiile de tot genul s-au desfăşurat, adică atunci când totul va fi prea târziu. Ar fi păcat sănimerim în asemenea situaţii. Alternativa e una: să perfectăm la timp abonamentul la„Monitorul Oficial al Republicii Moldova” la unul din cei nouă difuzori autorizaţi:"POŞTA MOLDOVEI": la toate Oficiile poştale din republică. Tel.(022) 22-60-46."MOLDPRESA"S.A.: str. 31 August 1989,85. Tel.(022) 22-22-21 Tel/fax: 22-22-60.Agenţia "EDIŢII PERIODICE": str. A. Puşkin, 22, Casa Presei, of. 424. Tel.: (022) 23-80-73, 23-37-40."CUZENCOV-EVA" Î.I.: str. С. Negruzzi, 2, of. 306. Tel. (022) 27-55-68."PRESINFORM-CURIER" S.R.L.: str. V. Pîrcălab, 45. Tel. (022) 23-71-87."BUSINESS-ELITA" S.R.L.: str. Bulgară, 2a. Tel.: (022) 23-46-40, 21-14-93. "MAX-EXPRES" S.R.L. Tel. (022) 43-06-64."USP-PRESA"S.C. Tel. (022) 77-78-81."DELEU-DELEV"Î.I. Tel. (022) 21-00-70.

Dacă vrei să fii un om de succes,

Dacă vrei să fii om puternic,

Dacă vrei să fii om informat,

Dacă vrei să afli din prima sursă modificările

legislative şi normative,

Nu pierde timpul!

Abonează „Monitorul Oficial al Republicii Moldova"

Cunoaşterea legii te avantajează!

Indice de abonare 21128(rom), 21137(rus) www.moldpres.md

CONDOLEANȚE

Filmări nunţi, cumetrii, alte petreceri. Cele mai mici preţuri.

Telefon: 069816054.

Pierdut Titlul de autentificare a proprietăţii asup -ra terenului, cu nr. 6045202330, eliberat pe nume -le Damian Ivan Fiodor de către Primăria Şişcani,raionul Nisporeni. A-l declara nul.

Citaţie publicăJudecătoria Ungheni (str.Naţională 21) soli ci tă pre -zenţa lui Izarian Alexandrîn şedinţa judiciară, careva avea loc la data de01.12.2011, ora 15.00, pecauza civilă la cerereaexecutorului Ursu A. cătreIzarian Alexandr / aduc-ere forţată. În cazul neprezentării, exa -minarea va avea loc înlip sa lui Izarian Alexandr.

Judecător, Mariana Stratan

I.M. “Focus-Sat”

SRLsolicită colaborare în bază de con-tract cu persoane fizice sau juridice în domeniul distribuirii și instalării antenelor satelit în toate regiunile Republicii Moldova.

Tel.: 022/860 193; 068277003, email: instalari@focussat.md

CODAREcontra consumului de alcool

Psihoterapie,

Doctor Galina Aparuor. Ungheni,

Programarela tel.:079521319

UtilUn sfat pe săptămînăDacă geamurile sînt pătate, puteţi să le curăţaţi cu o felie de cartof crud. Frecaţi bine pata cu ajutorul feliei de cartof şi lăsaţi apoi cîteva minute să se usuce. Dupa ce urmele lăsate de cartof s-au uscat, stergeţi-le cu o soluţie formată din alcool şi apă.

8ExpresulVineri, 18 noiembrie

Berbec

Veţi avea discuţii incomode cu partenerul, cauzate de anumitebănuieli. Cei care ştiu că n-au fost chiar uşă de biserică ar fi binesă vină cu explicaţii clare, altfel există riscul ruperii relaţiei.

Taur

Săptămîna va fi dedicată planurilor de călătorii, unele s-ar puteachiar să se realizeze. Veţi avea şansa de a face mai mulţi bani, darcu preţul unui efort deosebit. Dragostea nu vă face probleme.

Gemeni

Veţi fi tentaţi să vă aruncaţi în nişte “jocuri” complicate, carenu vă vor aduce decît necazuri. Veţi fi copleşiti de muncă şi chiarvă veţi schimba planurile de week-end împotriva dorinţei.

Rac

Vi se va cere diverse favoruri legate de aspectul profesional.Trebuie să aveţi grijă cui oferiţi informaţii şi sfaturi, căci nu toţi lemerită. Veţi primi o sumă mare de bani la mijlocul săptămînii.

Leu

Nişte musafiri de departe îşi anunţă vizita. Situaţia financiarăva fi una medie. Atenţie mare în dragoste: astrele vă sînt favorabile,dar puteţi avea şi unele probleme.

Fecioara

Astrele vor fi generoase, mai ales în privinţa banilor. Veştilebune vor fi legate de o îmbunătăţire pe termen lung a veniturilor,poate chiar de găsirea unui serviciu mai bine plătit.

Balanţa

Staţi bine în toate domeniile. E posibil să încercaţi să îmbinaţidragostea cu munca, adică să începeţi un proiect împreună cupartenerul de viaţă. Vă veţi bucura de o uşoară creştere a venitu-lui.

Scorpion

E posibil să aveţi oferte profesionale excelente, dar cu eforturifinanciare serioase. Relaţia de cuplu şi cea cu membrii familiei vafi foarte bună. Veţi primi o veste de la un prieten de departe.

Săgetător

Partenerul vă dă foarte multe semne bune în următoarele zile.Cei cu probleme financiare să nu refuze acum nici o ofertăprofesională, oricît de modestă ar fi ea. Va fi un început promiţător.

Capricorn

O săptămînă bună, mai ales în aspectul colaborărilor de afaceri.Orice proiect sau investiţie se va finaliza cu succes, uneori chiarpeste măsura aşteptărilor.

Vărsător

Veţi fi extrem de ocupaţi. Nişte promisiuni legate de bani autoate şansele să se materializeze la sfîrşitul săptămînii. În dragoste,cei singuri au toate şansele să cunoască pe cineva special.

Peşti

Veţi fi printre cei răsfăţaţi de astre. Săptămîna începe cu o vestebună legată de reuşita cuiva apropiat. Veţi avea discuţii legate debani, în urma cărora veţi obţine tot ceea ce aţi solicitat.

Horoscop | 21 – 27 noiembrieLa Bucătărie cu Irina Caducenco

Președintele Parlamentului intră în biroul unde avea loc ședințaunei comisii parlamentare, nervos nevoie mare:

- V-am spus de atatea ori: in timpul lucrului nu se fumează!Unul dintre parlamentari, la fel de nervos: - Dar cine lucrează?!

Discuție între două femei:

- Auzi, dragă, noul meu soț se poartă cu mine ca și cu un cîine.

- Cum așa, dragă, ce face, te schingiuește, te maltratează?

- Nu, dragă, dar vrea să-i fiu mereu credincioasă...

Soţul şi soţia se ceartă.Soţul:- Marie, te rog mult, ajunge, hai să divorţăm!Soţia:- Nu Ioane, văduvă m-ai luat, văduvă mă vei lăsa!

Maria vine speriată la Ion și-i spune ultima noutate:

- Ioane, ai auzit? Se scumpeşte rachiul.

Ion o liniștește:

- Asta e, Marie! O să mîncăm mai puţin…

Bancuri

Luni Soborul Sf. Arhan -gheli Mihail şi Gavriil.

Marţi Sf. Mc. Onisifor, Por-firie; Cuv. Matroana.

Miercuri Sf. Apostoli Erast,Olimp, Rodion.

Joi Sf. Mare Mc. Mina; Sf.Mc. Victor, Vichentie, Ştefani -da; Cuv. Teodor Studitul; Fer.Maxim.

Vineri Sf. Irh. Ioan cel Mi -los tiv; Cuv. Nil; Fer. Ioan.

Sîmbătă Sf. Irh. Ioan Gurăde Aur; Sf. Mc. Antonin, Ma ne -fa, Nichifor, Gherman.

Duminică Duminica XXIV.Sf. Ap. Filip; Sf. Irh. GrigoriePalama. Lăsatul secului pen-tru Postul Crăciunului.

Ieftin și la îndemînăVarza – aliatul fidelal sănătăţii

Varza poate fi folosită cu succes în preve ni -rea şi tratarea unui număr extrem de mare deboli. Ea conţine fier, tanin, sulf, săruri de pota-siu, amidon, sodiu, iod, cupru, siliciu, glucide,vitaminele A, B1, B2, C, PP, U, precum şi provi-tamina A. Ajută în lupta împotriva scorbutului,a diabetului zaharat, a anemiei. De asemenea,varza are proprietăţi dezinfectante.

Indicaţii terapeutice: Orice bolnav de ulcertrebuie să ştie că va avea numai de cîştigat, dacăva bea în fiecare zi suc de varză crudă. Şi dia-betul zaharat poate fi ameliorat cu ajutorul ver -zei - s-a dovedit că varza conţine o substanţăcare scade nivelul glicemiei. Astmul bronşic,bronşitele, anemia, reumatismul sînt alte afec -ţiuni în care tratamentul cu varză crudă aducebeneficii. Sucul de varză crudă are proprietateade a combate viermii intestinali.

Rănile, inflamaţiile, înţepăturile de insecte -toate pot fi tratate cu varză crudă. Acneea, fu-runculele pot fi, de asemenea, tratate cu frunzesau cu suc de varză.

Mod de întrebuinţare: Se taie nervurile mai groase ale frunzelor de

varză, apoi acestea se zdrobesc bine, pentru a seînmuia. Se aplică frunzele astfel zdrobite pelocurile afectate (răni, înţepături) şi se leagă cucu un prosop curat. Se lasă să acţioneze pestenoapte, apoi compresa se schimbă cu unaproaspătă. Este foarte bună în cazul pneumoni-ilor, împotriva durerilor reumatismale.

Pentru tratarea bronşitelor, se poate preparaun decoct de varză: se fierb 100 g frunze devarză în apă, timp de 10 minute, apoi lichidul sestrecoară şi se îndulceşte cu miere.

Nu trebuie evitată nici cura de varză crudă(sub formă de salată), deoarece le este de ajutorchiar şi persoanelor sănătoase, prin aportulsporit de vitamine şi substanţe minerale.

Este foarte bună şi moarea de varză - un ex-tract 100% natural din varză, îmbogăţit cu fer -menţi şi enzime, cu divers vitamine şi mineralede la plantele aromatice puse în murături, şi sare.

Moarea de varză stimulează digestia, deblo -chează eliminarea toxinelor; stimulează circu -laţia sîngelui şi, implicit, favorizează încălzireacorpului. Moarea se foloseşte în medicina tra di -ţională pentru cei “slabi la inimă”.

Moarea de varză, în cantităţi ceva mai mari,reglează temperatura corpului, măreşte rezis ten -ţa organismului la febră. Deci, beţi cît mai desşi cît mai multă moare de varză!

Calendar creștin-ortodox21 – 27 noiembrie

Fotografia săptămînii | Cadre pentru Poliţia de frontieră de mîine. Colegiul de grăniceri Ungheni, noiembrie 2011.

Ingrediente (pentru oporţie): 100 grame de şun -că, un morcov, un măr, su -cul de la o jumătate de lă -mîie, 0,55 grame de rădă -cină de ţelină.

Morcovul, mărul şi ră -dă cina de ţelină se dau prinrăzătoare, se stropesc cusuc de lămîie şi se ames -

tecă. Şunca se taie felii, iarîn interiorul fiecăreia din-tre acestea se pune com -poziţia obţinută din măr,morcov şi rădăcină de ţe -lină. Se dă forma unei ru-lade şi se aranjează pe unplatou.

Este foarte uşor de pre -gătit, fiind o gustare deli -cioasă care poate fi servită

atît la o masă de săr bă toa -re, cît şi la un dejun obiş -nuit.

Gustare rece

În împărăţia florilor cu Tatiana Fotea

Pentru ca palmierii exo -tici să se simtă bine încasa noastră și să ne bucu -re cu frumusețea lor, tre-buie să cunoaștem modullor de îngrijire.

Palmierii mai răspîndițila noi provin, îndeosebi,din regiunile tropicale și

subtropicale. În țara lor eiajung la dimensiuni enor -me. În condițiile noastre,însă, ei cresc destul de în -cet și nu sînt prea pre ten -țioși la îngrijire. Cel maipotrivit loc pentru un pal -mier este salonul. Încă pe -rea aleasă pentru palmiertrebuie să fie luminoasă,cu mult soare, dar indirect.

Toți palmierii sînt sen-sibili la curenți de aer, maiales, iarna. La frig sînt sen -sibile și rădăcinile aces-tora. În acest context, nuse recomandă să punemghiveciul, iarna, pe fereas-tra rece sau pe podeauadin teracotă.

Palmierii iubesc apa,chiar și acei care provindin țările aride. Vara se

udă mult: o dată la 2-3 zi -le, iar iarna - moderat, odată la 8-10 zile, dupănecesitate. Acestor plantele place să fie pulverizate,sau cel puțin îngrijite cuun burete umed pe frunze.

Frunzele care se usucăîn nici un caz nu se rup,ele se înlătură prin tăiere.Vîrful copacilor se lasăne atins, deoarece acolo seaflă unicul punct de creș -tere al palmierilor, în cazcontrar planta va murifoarte repede.

Palmierii tineri au ne -voie de schimbare a solu-lui în fiecare an. Pentruceilalți, mai în vîrstă, pro-cedura se poate efectua odată la 2-3 ani. Dacă pal -mierul e prea mare, pă -mîntul nu se schimbă, înacest caz este necesar de areînnoi doar stratul de de -asupra.

Palmierii – exotici şi deosebit de eleganţi

Fotografie: femeiastie.ro

Vînd casă la Ungheni, în cartierulDănuţeni.

Tel.:

079684568

Vînd teren pentru construcţii la Ungheni (Bereşti)

Vînd garaj.

Telefon: 068430349

Publicitate: (0236) 28575, 079461811unexpres@gmail.com

Deseori, mai ales în ultima perioadă, alegereaiubitorilor de flori de cameră cade pe palmieri– cu frunziș superb, foarte ornamentali, exotici, deosebit de eleganți la maturitate și în permanență verzi.