Expresul NR 196_WEB

8
Ziarul de care ai nevoie! Vineri, 21 octombrie 2011 Anul IV, nr. 41 (196) Expresul ISSN 1857-422X Cheia succesului Tău! ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual DEPUNERI DE ECONOMII 15% -18 % anual str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550 Ziua mondială a sănătăţii mintale, marcată pe 10 octombrie, a avut o conotaţie cu totul specială Astăzi, în lume sînt aproximativ 450 de milioane de oameni care suferă de tulburări mintale şi de comportament. Peste 120 de milioane de persoane suferă de depresie. În raionul Ungheni, datele oficiale arată că circa 2600 de persone suferă de tulbu- rări psihice, dintre care peste 600 sînt copii. Nu este întîmplător faptul că aici Ziua mondială a sănătăţii mintale, marcată pe 10 octombrie, a avut o conotaţie cu totul specială. Acţiunile din acea zi au fost planificate şi desfăşurate de către Centrul Comunitar de Sănătate Mintală. Astfel, s-a discutat, în cadrul unei mese rotunde cu partici- parea beneficiarilor, despre importanţa sănătaţii mintale, des- pre necesitatea adoptării unui mod sanătos de viaţă. Au fost distribuite materiale informaţionale, calendare, broşuri, cărţi de vizită, baloane, steguleţe. Totodată, a fost citită o lecţie per- sonalului medical din instituţiile medicale din oraş. În acest an, Ziua mondială a sănătăţii mintale a avut generi- cul: „Să investim în sănătatea mintală”. „Scopul nostru a fost să atragem atenţia opiniei publice asupra acestei grave probleme de sănătate”, a subliniat Tatiana Cheptonar, psiholog la Centrul Comunitar de Sănătate Mintală. Potrivit dînsei, soluţionarea problemei respective, inclusiv prevenirea cazurilor de discrimi- nare a persoanelor afectate de tulburări psihice, necesită schim- barea atitudinii populaţiei faţă de această categorie de maladii. Specialiştii susţin că tulburările mintale şi de comportament sînt favorizate de nivelul de trai redus, de problemele sociale, abuzul de alcool şi droguri, migrarea masivă. De aceea se im- pun măsuri urgente pentru a redresa situaţia. Nu e simplu, dar prin insistenţă şi perseverenţă, e posibil. La Ungheni, Centrul Comunitar de Sănătate Mintală, care are drept scop reabilitarea persoanelor cu tulburări mintale, activează din anul 2007, fiind, la ora actuală, unul dintre pu- ţinele din Republica Moldova. Despre sănătatea mintală se vorbeşte tot mai mult şi la tot mai multe niveluri. Nu despre sănătatea mintală a unor lideri politici, ci despre cea care a afectat şi continuă să afecteze tot mai mulţi cetăţeni. Conform datelor statistice ale Organizatiei Mondiale a Sănătăţii, tulburările mintale sînt într-o creştere dramatică. Vom avea alegeri anticipate „Cred că în primăvara anului viitor vom avea alegeri antici- pate. Iar pînă atunci, vom avea parte de foarte mult spectacol, de foarte multe artificii de PR, de oameni ce vor ieşi la televizor să ne convingă că cineva e drept şi cineva e strîmb„. Declaraţia îi aparţine deputatului Mihai Godea şi a fost făcută pe 16 oc- tombrie în cadrul conferinţei de constituire a organizaţiei teri- toriale Ungheni a Partidului Acţiunea Democratică. Potrivit dînsului, perioada ce urmează va fi una destul de complicată din punct de vedere politic: preşedintele Republicii Moldova nu va fi ales, chiar dacă se va face o alianţă roş-verde. „Cel mai grav lucru care s-a întîmplat pe parcusrul ultimelor două-trei luni este faptul că i s-a dat dreptul lui Vladimir Voronin să decidă el cum va merge mai departe R.Moldova şi Voronin tre- buie să fie fericit”, a mai spus deputatul. Nu i-a plăcut marea. A vrut să treacă Prutul Inspectorii de frontieră ai Pichetului de grăniceri “Ungheni” au contracarat, la finele săptămînii trecute, o tentativă de tra- versare ilegală a frontierei de stat. A fost reţinut un bărbat în vîrstă de 56 de ani, care s-a dovedit a fi cetăţean al Ucrainei, domiciliat în satul Berezino, regiunea Odesa. De ochii vigilenţi ai grănicerilor nu a scăpat faptul că această persoană s-a apro- piat de rîul Prut şi, prin acţiunile sale, a dat de înţeles că vrea să-l treacă pentru a ajunge în România. Deocamdată, nu se cu- noaşte ce l-a făcut să ajungă de la Odesa tocmai pe malul Pru- tului. Cert e că bărbatul a fost reținut şi deferit organelor com- petente pentru continuarea cercetărilor și aplicarea măsurilor impuse de lege. VEŞTI DIN NISPORENI Gazul natural este un lux pe care nisporenenii nu şi-l pot permite La gura sobei sau pe cuptor - aşa se vor încălzi nisporenenii pe timp de iarnă. Chiar şi cei ce au casele conectate la reţeaua de gaze naturale nu pot să-şi permită luxul de a utiliza centra- lele termice, pentru cu nu au cu ce plăti facturile. După scum- pirile de ultimă oră, oamenii folosesc gazul doar la bucătărie, pentru pregătirea hranei. De notat că majoritatea caselor din Nisporeni sînt racordate la gazoduct. Dar ce folos? Nici locu- itorilor de la sate nu le este mai uşor. Lemnele şi cărbunii le sînt salvarea, chiar şi în cazul satelor gazificate. În aceeaşi ordine de idei, şi primarii satelor şi comunelor din raionul Nisporeni sînt preocupaţi de pregătirea instituţiilor publice pentru sezonul rece. “Toate instituţiile publice au fost asigurate cu cărbuni, iar elevii liceului vor avea parte, anul aces- ta, de mai multă căldură, pentru că au fost schimbate o parte din geamuri”, a remarcat Victor Ivanov, primarul de Selişte. Iar primarul de Bărboieni, Valeriu Protopop, a subliniat că unica problemă, una de altfel mai veche, este lipsa echipamentului necesar pentru deszăpezire. Flăcăii din Nisporeni vor să fie bărbaţi adevăraţi Treisprezece tineri din raionul Nisporeni vor fi încorporaţi, în aceste zile, în rîndurile Armatei Naţionale. “13 recruţi vor pleca la Bălţi şi vor face cursuri de pregătire iniţială timp de trei săptămîni, după care vor depune jurămîntul militar”, a accen- tuat Viorel Lelic, şeful secţiei administrativ-militare a raionului Nisporeni. La rîndul lor, recruţii promit că vor face faţă tuturor obligaţiunilor. “Vreau să plec la armată ca, ulterior, să fiu un bărbat adevărat în familie”, “Vreau să-mi apăr Patria” – sînt doar cîteva dintre declaraţiile acestora. Potrivit secţiei administrativ-militare, în rîndurile Armatei Naţionale, în lunile decembrie-ianuarie vor fi încorporaţi încă 22 recruţi. (După Albasat TV) Pag. 4 A ales să crească iepuri acasă decît să plece la munci peste hotare „Aveam cîţiva iepuri în gospodărie şi îmi plăcea mult să am grijă de ei. M-am gîndit că nu ar fi rău să-i înmulţesc”, povesteşte Nicolae Rabacu. La în- ceput, i-a fost greu. Dar a rezistat. Acum, dînsul deţine o mini-fermă ce numără 200 de capete. Pag. 2 Un drum nou Ungheni-Nisporeni De acum înainte, cei ce se vor deplasa pe traseul Ungheni-Nisporeni şi, în mod special, conducătorii auto, vor avea mai puţine motive de stres. Au fost reparaţi aproximativ patru kilometri. Pag. 5 Cum ne alimentăm? Ce mîncăm şi de ce? “Omul nostru, la ora actuală, mănîncă ce-i mai ieſtin”, a declarat pentru “Expresul” Afanasie Nastas, şeful secţiei supraveghere sanitară a Centrului Sănătate Publică Nisporeni. Din cauza sărăciei, foarte multă lume nu-şi permite să consume alimente calitative. Apare la Ungheni și Nisporeni

description

Vineri, 21 octombrie 2011 Anul IV, nr. 41 (196) Apare la Ungheni și Nisporeni Un drum nou Ungheni-Nisporeni A ales să crească iepuri acasă decît să plece la munci peste hotare Cum ne alimentăm? Ce mîncăm şi de ce? DEPUNERI DE ECONOMII ÎMPRUMUTURI V EŞTIDIN N ISPORENI 15% -18 % anual str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550 23% -24% anual Cheia succesului Tău! ISSN 1857-422X

Transcript of Expresul NR 196_WEB

Ziarul de care ai nevoie!

Vineri, 21 octombrie 2011 Anul IV, nr. 41 (196)

ExpresulISSN 1857-422X

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII15% -18 % anual

str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

Ziua mondială a sănătăţii mintale, marcată pe 10 octombrie, a avut o conotaţie cu totul specială

Astăzi, în lume sînt aproximativ 450 de milioane de oamenicare suferă de tulburări mintale şi de comportament. Peste 120de milioane de persoane suferă de depresie. În raionul Un gheni,datele oficiale arată că circa 2600 de persone suferă de tul bu -rări psihice, dintre care peste 600 sînt copii.

Nu este întîmplător faptul că aici Ziua mondială a sănătăţiimintale, marcată pe 10 octombrie, a avut o conotaţie cu totulspecială. Acţiunile din acea zi au fost planificate şi desfăşuratede către Centrul Comunitar de Sănătate Mintală.

Astfel, s-a discutat, în cadrul unei mese rotunde cu partici-parea beneficiarilor, despre importanţa sănătaţii mintale, des -pre necesitatea adoptării unui mod sanătos de viaţă. Au fostdistribuite materiale informaţionale, calendare, broşuri, cărţide vizită, baloane, steguleţe. Totodată, a fost citită o lecţie per-sonalului medical din instituţiile medicale din oraş.

În acest an, Ziua mondială a sănătăţii mintale a avut generi -

cul: „Să investim în sănătatea mintală”. „Scopul nostru a fost săatragem atenţia opiniei publice asupra acestei grave problemede sănătate”, a subliniat Tatiana Cheptonar, psiholog la CentrulComunitar de Sănătate Mintală. Potrivit dînsei, soluţionareaprob lemei respective, inclusiv prevenirea cazurilor de discrimi -nare a persoanelor afectate de tulburări psihice, necesită schim -barea atitudinii populaţiei faţă de această categorie de maladii.Specialiştii susţin că tulburările mintale şi de comportamentsînt favorizate de nivelul de trai redus, de problemele sociale,abuzul de alcool şi droguri, migrarea masivă. De aceea se im -pun măsuri urgente pentru a redresa situaţia. Nu e simplu, darprin insistenţă şi perseverenţă, e posibil.

La Ungheni, Centrul Comunitar de Sănătate Mintală, careare drept scop reabilitarea persoanelor cu tulburări mintale,activează din anul 2007, fiind, la ora actuală, unul dintre pu -ţinele din Republica Moldova.

Despre sănătatea mintală se vorbeşte tot mai mult şi la tot mai multe niveluri. Nu despre sănătatea mintală a unor lideri politici, ci despre cea care a afectat şi continuă să afecteze tot mai mulţi cetăţeni. Conform datelor statistice ale Organizatiei Mondiale a Sănătăţii, tulburările mintale sînt într-o creştere dramatică.

Vom avea alegeri anticipate„Cred că în primăvara anului viitor vom avea alegeri antici-

pate. Iar pînă atunci, vom avea parte de foarte mult spectacol,de foarte multe artificii de PR, de oameni ce vor ieşi la televizorsă ne convingă că cineva e drept şi cineva e strîmb„. Declaraţiaîi aparţine deputatului Mihai Godea şi a fost făcută pe 16 oc-tombrie în cadrul conferinţei de constituire a organizaţiei teri -toriale Ungheni a Partidului Acţiunea Democratică. Potrivitdînsului, perioada ce urmează va fi una destul de complicatădin punct de vedere politic: preşedintele Republicii Moldovanu va fi ales, chiar dacă se va face o alianţă roş-verde. „Cel maigrav lucru care s-a întîmplat pe parcusrul ultimelor două-treiluni este faptul că i s-a dat dreptul lui Vladimir Voronin sădecidă el cum va merge mai departe R.Moldova şi Voronin tre-buie să fie fericit”, a mai spus deputatul.

Nu i-a plăcut marea. A vrut să treacă Prutul

Inspectorii de frontieră ai Pichetului de grăniceri “Ungheni”au contracarat, la finele săptămînii trecute, o tentativă de tra-versare ilegală a frontierei de stat. A fost reţinut un bărbat învîrstă de 56 de ani, care s-a dovedit a fi cetăţean al Ucrainei,domiciliat în satul Berezino, regiunea Odesa. De ochii vigilenţiai grănicerilor nu a scăpat faptul că această persoană s-a apro -pi at de rîul Prut şi, prin acţiunile sale, a dat de înţeles că vreasă-l treacă pentru a ajunge în România. Deocamdată, nu se cu -noaşte ce l-a făcut să ajungă de la Odesa tocmai pe malul Pru-tului. Cert e că bărbatul a fost reținut şi deferit organelor com -petente pentru continuarea cercetărilor și aplicarea măsurilorimpuse de lege.

VEŞTI DIN NISPORENI

Gazul natural este un lux pe carenisporenenii nu şi-l pot permite

La gura sobei sau pe cuptor - aşa se vor încălzi nisporeneniipe timp de iarnă. Chiar şi cei ce au casele conectate la reţeauade gaze naturale nu pot să-şi permită luxul de a utiliza centra -le le termice, pentru cu nu au cu ce plăti facturile. După scum-pirile de ultimă oră, oamenii folosesc gazul doar la bucătărie,pentru pregătirea hranei. De notat că majoritatea caselor dinNisporeni sînt racordate la gazoduct. Dar ce folos? Nici lo cu -itorilor de la sate nu le este mai uşor. Lemnele şi cărbunii lesînt salvarea, chiar şi în cazul satelor gazificate.

În aceeaşi ordine de idei, şi primarii satelor şi comunelordin raionul Nisporeni sînt preocupaţi de pregătirea instituţiilorpublice pentru sezonul rece. “Toate instituţiile publice au fostasigurate cu cărbuni, iar elevii liceului vor avea parte, anul aces -ta, de mai multă căldură, pentru că au fost schimbate o partedin geamuri”, a remarcat Victor Ivanov, primarul de Selişte. Iarprimarul de Bărboieni, Valeriu Protopop, a subliniat că unicaproblemă, una de altfel mai veche, este lipsa echipamentuluinecesar pentru deszăpezire.

Flăcăii din Nisporeni vor să fie bărbaţi adevăraţi

Treisprezece tineri din raionul Nisporeni vor fi încorporaţi,în aceste zile, în rîndurile Armatei Naţionale. “13 recruţi vorpleca la Bălţi şi vor face cursuri de pregătire iniţială timp de treisăptămîni, după care vor depune jurămîntul militar”, a accen-tuat Viorel Lelic, şeful secţiei administrativ-militare a raionuluiNisporeni. La rîndul lor, recruţii promit că vor face faţă tuturorobligaţiunilor. “Vreau să plec la armată ca, ulterior, să fiu unbărbat adevărat în familie”, “Vreau să-mi apăr Patria” – sînt doarcîteva dintre declaraţiile acestora.

Potrivit secţiei administrativ-militare, în rîndurile ArmateiNa ţionale, în lunile decembrie-ianuarie vor fi încorporaţi încă22 recruţi. (După Albasat TV)

Pag. 4A ales să crească iepuri acasă decît să plece la munci peste hotare„Aveam cîţiva iepuri în gospodărie şi îmi plăcea mult să am grijă de ei. M-am gîndit că nu ar fi rău să-i înmulţesc”, povesteşte Nicolae Rabacu. La în-ceput, i-a fost greu. Dar a rezistat. Acum, dînsuldeţine o mini-fermă ce numără 200 de capete.

Pag. 2Un drum nou Ungheni-Nisporeni De acum înainte, cei ce se vor deplasa pe traseul Ungheni-Nisporeni şi, în mod special, conducătorii auto, vor avea mai puţine motive de stres. Au fost reparaţi aproximativ patru kilometri.

Pag. 5Cum ne alimentăm? Ce mîncăm şi de ce? “Omul nostru, la ora actuală, mănîncă ce-i mai ieftin”, a declarat pentru “Expresul” Afanasie Nastas, şeful secţiei supraveghere sanitară a Centrului Sănătate Publică Nisporeni. Din cauza sărăciei, foarte multă lume nu-şi permite să consume alimente calitative.

Apare la Ungheni și Nisporeni

64 % din moldoveni nu au încredere în justiţie. Potrivit rezultatelor sondajelor de opinie efectuate de Institutul IMAS, numărul acestora a crescut în acest an.Numărul celor care au, oarecum, încredere în instituţiile judecătoreşti e de 26 %, iar al celor ce au încredere totală e de 3% din cei intervievaţi. Sondajul a fost realizat în perioada 3-18 septembrie pe un eşantion de 1103 persoane, iar marja de eroare e de 3%. (Publika.md)

Expresul de UngheniVineri, 21 octombrie2

Oaspetele vesel

Nupţială Fericirea m-a durutDar sînt mîndră ca o fată:Eu copii am mai avut,Dar mireasă – prima dată.

Expresul de UngheniVineri, 20 noiembrie

PP Expresul de UngheniPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRL, IDNO: 1003609009231

Membru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)Director: Lucia BacaluRedactor: Dumitru Mititelu (Nisporeni)Secretar de redacţie: Vitalie HareaReporteri: Cristian Jardan, Natalia ChiosaContabil-şef: Angela CovaliovManager vînzări: Ina LandaTiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuComanda 184. Tiraj: 2050 ex.Adresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229Telefon: (236) 28575, 23742, 069042758E-mail: [email protected]: www.expresul.com

Esențialcu Lucia Bacalu

Testul „Nisporeni”De trei săptămîni deja mergem cu

„Expresul” şi la Nisporeni. Este o ex-perienţă inedită, absolut impresionantă. Sigur, nu ne-am făcutiluzii că vom fi întîmpinaţi aici cu pîine şi sare. Nu am crezutnici măcar pentru o clipă că cineva ne aşteaptă cu sufletul la gu -ră. Dimpotrivă, am avut ceva temeri. Nu e simplu să vii într-unraion pe care îl cunoşti mai mult din auzite, deşi, trebuie să re-cunosc, Nisporeniul nu-mi este străin.

Am venit, pentru că ne-am dorit şi ne dorim în continuareun ziar regional. Prima alegere a fost Nisporeniul. Dar nu nevom opri aici. Vor urma şi alte raioane. Şi alte surprize. Pînăatunci însă vreau să vorbesc despre experienţa pe care am trăit-opînă acum.

Prima vizită la Nisporeni. O vizită mai mult de curtuoazie.Am stat puţin de tot. La plecare, am dat de un bărbat vorbăreţpeste măsură. Nu s-a lăsat de noi, pînă nu ne-a convins să-l as-cultăm cum cîntă. Ştiţi ce ne-a cîntat? „Domnişoară, nu ple -ca...”, un frumos cîntec românesc. Să fi fost o premoniţie?

A doua vizită la Nisporeni. Am avut parte de un duş rece, carene-a făcut să ne trezim din euforia care ne cuprinsese puţin. Dar,peste cîteva zile, cînd am adus primul număr al „Expresului”, amfost întîmpinaţi cu multă bunăvoinţă, ceea ce, de fapt, îi carac-terizează pe marea majoritate a nisporenenilor. Ne-am convinsde acest lucru şi pe parcurs. Oriunde am telefonat, pentru a ob-ţine informaţii, ni s-a răspuns cu multă amabilitate. Uneori, chiarne „blocam”, pentru că nu ne aşteptam să ni se vorbească deparcă acei oameni ne cunoşteau de ani şi ani de zile.

Regretăm că, deocamdată, nu avem posibilităţile tehnicenecesare pentru a veni cu mult mai multe informaţii despreNisporeni. Dar se va rezolva. Trebuie să se rezolve. E păcat că,la ora actuală, despre Nisporeni se scrie şi se vorbeşte în presanaţională doar atunci cînd aici se întîmplă vreun caz nefericit.Nu e greu de verificat. Am accesat toate site-urile posibile şiimposibile. Ştiţi care sînt cele mai frecvent întîlnite ştiri? „Tînărdin Nisporeni suspectat că şi-a omorît un consătean”, „Traficaupersoane în Rusia”, „Fetele sar la bătaie”, „Omorît la beţie decumnat” şi tot aşa mai deaprte. Dintre ştirile mai pozitive doardouă se regăsesc mai des: „Ridicarea Crucii Mîntuirii Neamu-lui Românesc” şi „Alegeri repetate la Cioreşti”. Păcat, mai zico dată. Or, la Nisporeni, ca în orice alt raion, au loc multe eve-nimente frumoase, despre care însă nu se cunoaşte aproapenimic. Iată că noi ne propunem să suplinim acest gol. Puţinărăbdare şi vă veţi convinge de aceasta.

Pînă atunci însă, vreau să mai punctez ceva. Zilele acestea,ne-au telefonat la redacţie cîţiva cititori din Nisporeni. Ne-ausfătuit să fim mai răi, mai duri. Vom fi duri, cînd va fi cazul. Darnu ne-am pus scopul să dăm cu orice preţ cu bîta în cap cuiva.E un principiu de-al nostru. Al doilea principiu este: profesio-nalism, obiectivitate şi calitate. Iar al treilea l-am preluat de laalţii şi-l respectăm cu sfinţenie: „Nu intrăm în polemici cu idio-ţii şi colegii de breaslă”.

„În această zi deosebită,gîndurile mă duc la anul 1991,cînd, cu mare entuziasm, sub„egida” Svetlanei Ciobanu, peatunci şefa Secţiei orăşeneştide învăţămînt, am avut ma -rele curaj să revenim la învă -ţă mîntul naţional şi să deschi -dem acest liceu. Parcă mai ieria fost”, şi-a amintit primul şiunicul director al instituţieirespective, Ion Chelaru. Denotat că noua instituţie a fostamplasată, chiar din prima zi,în sediul fostului comitet rai -onal al partidului comunist.

De-a lungul anilor, alec san -driştii au demonstrat comuni -tăţii, raionului, republicii şiîntregii lumi că în acest liceuse face carte, vorba directoru-lui. „Lumea întreagă ne cu -noaş te, pentru că absolvenţiinoştri sînt peste tot, în multeinstituţii prestigioase din Eu-ropa sau America. Avem cu cene mîndri”, a remarcat IonChelaru, dezvăluind, totoda -

tă, şi secretul succeselor:„Muncă zi de zi, muncă fărăde odihnă”.

Pentru început, liceul noucreat a atras multe cadre di-dactice dintre cele mai bune,acestea fiind selectate princoncurs. Şi elevii tot prin con-curs au fost selectaţi. „Nici nupot să explic cît de mîndri erauelevii noştri că învaţă anumeaici. Era unicul liceu din rai -on, iar profesorii erau entu zi -asmaţi că pot să-şi pună în va -loare munca lor”, a menţio -nat, după eveniment, Svetla -na Ciobanu. „Ne doream să fimîntr-un pas cu Chişinăul, careavea pe atunci două licee. Nedoream să avem un liceu cla-sic. Am reuşit şi asta ne-a bu-curat. Am fost susţinuţi per -manent”, a mai adăugat dînsa.

Cu multe cuvinte de laudă,mulţumiri, cadouri şi diplo -me a venit atît conducerea devîrf a raionului, cît şi cea a ora -şului Ungheni. „Dacă toate

in stituţiile din raion, împreu -nă, constituie o flotă, atunciLiceul „Vasile Alecsandri” es -te nava amirală a acestei flote”,a accentuat Alexandru Ciu-vaga, vicepreşedintele raionu-lui, şeful Direcţiei învăţămînt,tineret şi sport. Primarul deUngheni, Alexandru Ambros,şi el fost profesor la acest li ceu,le-a mulţumit cadrelor di dac -tice pentru efortul depus laformarea personalităţii copi-ilor, le-a mulţumit elevilorpentru capacitatea de a men -ţi ne liceul printre primele po -ziţii.

Cu prilejul celor douăzecide ani de activitate prodi gi -oasă, devotament pentruonoarea calităţii procesuluieducaţional, evaluarea talen-telor tinerei generaţii la cel

mai înalt nivel, conduceriiliceului i-a fost înmînată odiplomă din partea Consiliu-lui raional. „Lucrurile bune şirealizările frumoase nu vin dela sine, ci doar în rezultatulunei dirijări eficiente, datorităfiecărui cadru didactic de aici,care a muncit la maximum”, aremarcat vicepreşedinta raio -nului, Iulia Pancu.

Potrivit lui Ion Chelaru,Liceul „Vasile Alecsandri” arepeste 1500 de absolvenţi,unul mai bun decît altul.

Natalia Chiosa

P.S. Apropo, trei dintreangajații „Expresului” – Vi-talie Harea, Natalia Chiosa șiIna Landa – sînt absolvenți aiaceluiași liceu: „Vasile Alec-sandri”.

Două decenii, un singur manager, peste 1500 de absolvenţiVinerea trecută, pe 14 octombrie, mare forfotă a fost la Liceul „Vasile Alecsandri” din Ungheni. Elevii, îmbrăcaţi în haine de sărbătoare, întîmpinauoaspeţii cu zîmbetul pe buze, urîndu-le bun venit. În acea zi, foşti absolvenţi, foşti profesori şi nu numai,s-au adunat pentru a-şi aminti de clipele petrecute cu ani şi ani în urmă. Liceul „Vasile Alecsandri” a împlinit 20 de ani de la fondare.

Au fost reparaţi aproxima-tiv patru kilometri. Potrivit pre -şedintelui raionului Un gheni,Iurie Toma, reparaţia drumu-lui Ungheni-Măcă reşti-Băr -bo ieni a fost posibilă, graţieunei finanţări în valoare de 4milioane 400 mii de lei de căt -re Fondul Rutier al RepubliciiMoldova. De fapt, a fost repa-ra tă doar o parte din acest drum,din raionul Ungheni, restulurmînd să fie reparat la anulviitor.

Referindu-se la reparaţiaporţiunii de drum din raionulNisporeni, pînă în satul Băr -boieni, preşedintele raionuluiNisporeni, Vasile Bîtcă, a men -ţionat că, împreună cu IurieToma, au făcut în acest sensun demers către MinisterulTransportului. „Am primitdeja şi răspunsul, prin care nis-a comunicat că reparaţia por -ţiunii respective de drum va fiinclusă în bugetul pentru anul2012”, a spus dînsul.

Traseul care leagă Unghe-niul de Nisporeni, prin Măcă -reşti-Bărboieni, este cel mai

scurt, avînd o lungime de cir -ca 50 de kilometri.

Natalia Chiosa

Un drum nou Ungheni-Nisporeni

”Primăria Ungheni s-a stră -duit în permanenţă să susţinăiniţiativele tinerilor şi, acolounde a fost necesară implica -rea noastră, mai ales mate ri -ală, am încercat s-o facem, de - oarece astfel investim în vii -tor”, a venit să completeze afir -maţia lui Eduard Mihalaş vi -ceprimarul Ludmila Gu zun,menţionînd, totodată, că bu -

ge tul prevăzut pentru tinereteste încă destul de mic. „To -tuşi, acesta ar fi putut fi majo-rat, dacă tinerii ar fi fost maiinsistenţi în acţiunile lor”, aremarcat dînsa.

Oaspetele chişinăuean aadus la cunoştinţa publiculuică, în perioada 19 septembrie- 17 octombrie, s-a desfăşurato campanie de monitorizare a

tuturor celor 13 centre regio -na le de resurse pentru tineridin republică, care, în anul cu -rent, au beneficiat de un su-port financiar din partea Mi -nis terului de Finanţe pentruplanificarea şi desfăşurarea ac -tivităţilor de tineret. „În unelecazuri, am rămas impresio naţicît de multe se pot face cu banipuţini. În altele – am ră masdezamăgiţi că, avînd bani mulţi,nu s-a făcut nimic”, a subliniatMihalaş. Ungheniul face par -te din prima categorie.

Ceea ce ţine de banii pentrutineretul unghenean, expertulCNTM, Aliona Cenuşă, a re-marcat că este îmbucurător

faptul că aici s-au alocat maimulţi bani decît au fost prevă -zuţi iniţial. Deşi, conform nor -ma tivelor Ministerului de Fi -nanţe, pentru Centrul de Re -surse din Ungheni ar fi trebuitsă fie alocate 732.500 lei, înrealitate s-au alocat 797.000 lei.Raportul pentru raionul Un -gheni a conţinut şi date referi -toare la beneficiarii Centru lui.Astfel, de la începutul anului pî -nă la 30 iunie (perioada de mo -nitorizare) au beneficiat de ser -viciile oferite aici 9500 tineri.„Acest indice este unul destulde bun”, a con cluzionat exper -ţii. Iar banii nu au fost arun -caţi în vînt. (Ina Landa)

Cu bani puţini s-au făcut lucruri multe şi frumoase„Parteneriatul tinerilor din Ungheni cu autorităţile locale este un model demn de urmat pentru celelalteraioane”, a declarat Eduard Mihalaş, preşedintele Consiliului Naţional al Tinerilor din Moldova(CNTM), prezent la o dezbatere publică privind bugetul tinerilor, organizată pe 12 octombrie la Centrul Regional de Resurse pentru Tineri Ungheni.

De acum înainte, cei ce se vor deplasa pe traseul Ungheni-Nisporeni şi, în mod special, conducătoriiauto, vor avea mai puţine motive de stres. Acum treisăptămîni, chiar la frontiera dintre cele două raioane,a apărut o porţiune de drum nou-nouţă, cu semne de marcaj, cu indicatoarele necesare.

3Expresul de UngheniVineri, 21 octombrie

Știri din Primăria Ungheni

Şedinţa Consiliului orăşenesc din 14 octombrie: s-a discutat, s-a propus, s-a decisContoare pentru consumatorii de apă

Consilierii au decis: toţi consumatorii conectaţi lareţeaua centralizată de apă potabilă din oraşul Ungheni vortrebui să-şi instaleze apometre, „în scopul excluderii disen-siunilor şi stabilirii unor relaţii corecte între furnizor şi con-sumator”. Aceasta se va face în comun cu ÎM ,,Apă-Canal”.Cheltuielele ce ţin de procurarea materialelor necesare pen-tru efectuarea lucrărilor de contorizare, inclusiv pentruaparatele de măsurare, vor fi suportate de către consuma-tori. Achitarea se va face integral sau în rate, la convenireapărţilor. Costul lucrărilor de montare a apometrelor (mano -pera) şi-l va asuma ÎM ,,Apă-Canal”.

Au fost aprobate următoarele tarife distincte pentruactivităţile de achiziţionare, instalare, exploatare, reparaţie,înlocuire şi verificare metrologică a apometrelor, după cumurmează: verificarea apometrelor - 70 lei; evidenţa apome-trelor - 20 lei; montarea apometrelor în cămine de vizitare- 102 lei; montarea apometrelor în apartamente - 72 lei;montarea repetată a apometrelor - 35 lei; sigilarea repetatăa apometrului - 10 lei; eliberarea certificatelor - 5 lei.

Călătorie cu ticheteÎncepînd cu 1 decembrie curent, prestatorii de servicii

de transport auto pe rutele oraşului Ungheni vor fi obligaţisă elibereze tichete pasagerilor. O decizie în acest sens a fostluată de consilierii orăşeneşti. Depinde acum doar de voinţaşi insistenţa pasagerilor dacă le vor obţine.

În altă ordine de idei, s-a stabilit că actualele tarife – 3 leipentru o călătorie cu microbuzul pe rutele oraşului Ungheni– sînt pe deplin justificate, acestea fiind stabilite în confor-mitate cu metodologia de calculare a tarifelor pentru ser-viciile de transportare a călătorilor cu transportul auto.

Indicaţii pentru ÎM ,,Servicii Comunale Ungheni”

După ce a ascultat informaţia privind nivelul de pregătireal ÎM ,,Servicii Comunale Ungheni” pentru activitate în pe-rioada rece a anului 2011-2012, Consiliul Orăşenesc a decissă-i pună în sarcină următoarele: să depoziteze materiale an-tiderapante necesare, pregătind concomitent utilajul şitehnica disponibilă pentru buna desfăşurare a lucrărilornecesare în perioada rece a anului; să contracteze tehnicăsuplimentară pentru deszăpezirea străzilor, în cazuriexcepţionale, în perioada rece a anului 2011-2012; săîntreprindă măsuri de curăţire a fîntînilor de scurgere aapelor pluviale de pe teritoriul oraşului; să organizezedefrişarea arborilor uscaţi; să asigure menţinerea ordineisanitare în oraş, înlăturarea gunoiştelor ilicite; să asiguresupravegherea bunei funcţionări a reţelelor electrice desti-nate iluminatului public; să ţină la control permanent con-sumul de energie electrică pentru iluminatul public.

Vor să cînte – trebuie să plătească A fost aprobată plata lunară pentru instruirea elevilor la

Şcoala de Muzică din Ungheni în anul de studii 2011-2012,după cum urmează: pian, chitară – 120 lei, acordeon, baian– 110 lei, vioară, canto, instrumente aerofone, populare şipercuţie – 100 lei. Adolescenţii ce vor să studieze un instru-ment în bază de contract vor plăti lunar 280 lei.

Şi pentru instruirea elevilor la Şcoala de Arte Plastice dinUngheni a fost stabilit un tarif în mărime de 70 lei lunar.

Salvatorii pe apă nu mai pot activa autonom

Staţia de salvare pe apă a trecut în gestiunea economicăa ÎM ,,Servicii Comunale Ungheni”. O hotărîre în acest sensa fost luată de consilierii orăşeneşti în data de 14 octombrie.A fost deja instituită şi comisia de primire - predare abunurilor materiale ale instituţiei respective care a activatautonom decenii la rînd. „Noua viaţă” a Staţiei de salvarepe apă va începe, oficial, la 1 noiembrie curent.

P

R. Moldova înregistrează restanţe la capitolul respectarea drepturilor omului, chiar dacă în ultima perioadă se atestă o îmbunătăţire a situaţiei. În cea de a IV-a ediţie a Raportului Drepturilor Omului în Moldova, lansat de Asociaţia „Promo-LEX”, se menţionează că cele mai multe restanţe se înregistrează pe segmentul drepturile deţinuţilor, ale copiilor, violenţa în familie, interzicerea discriminării. (Info-Prim Neo)

Cel mai mult însă căldura s-ascumpit la Cahul, Glodeni șiCriuleni. Astfel, la Cahul agen-tul termic s-a majorat cu 56%,ajungînd la tariful de 1355 lei

pentru o gigacalorie. La Glodenimajprarea a constituit 61% (1350lei pentru o gigacalorie), iar laCriuleni - 73,4% (1686 de leipentru o gigacalorie).

La Anenii Noi căldura s-ascumpit cu 39% (1472 de leipentru o gigacalorie), la Com-rat - cu 13% (1273 de lei), laBălți – cu 4,1% (1090 de lei),la Călărași – cu 17,3% (1766lei), iar la Orhei – cu 18,7%(1378 de lei).

A rămas nemodificat tarifulpentru agentul termic laCimișlia. Locuitorii de aici vor

achita în continuare un tarif de1432 de lei pentru o gigacalo-rie. La Ștefan Vodă, din contra,tariful a fost redus cu 5%, fiinddeja de 1466 de lei pentru ogigacalorie.

Tarifele respective urmeazăsă intre în vigoare vineri, 21octombrie, cînd vor fi publica -te în Monitorul Oficial. (Du -pă Jurnal.md)

Ungheniul s-a ales cu un nou tarif la căldură. Arde!Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energeticăa decis: costul unei gigacalorii la Ungheni se majo-rează cu 17,8% şi va constitui de acum înainte – pînă la următoarea majorare – 1326 lei. Pînă mai ieri, gigacaloria costa 1126 lei.

„Sînt mulţumită de pres -taţia colectivelor folcorice dinraion”, a declarat şefa Secţieicultură, Eugenia Baroncea.Chiar dacă numărul par ti ci -panţilor nu a fost atît de marecum şi-ar fi dorit organizato -rii, scopul a fost atins. Au fostlansate noi formaţii şi artiştiamatori, au ieşit la iveală noitalente, au fost valorificate noitradiţii şi obiceiuri stră mo -şeşti.

Pe scena căminului cultu -ral din Sculeni au urcat, rîndpe rînd, colective artisitce din

opt localităţi. Petreştenii auvenit cu un frumos obicei allocului, „La nuntă” – un ade -vărat spectacol, la care au par-ticpat de la mic la mare. Nus-au lăsat mai prejos nici ceide la Floriţoaia Veche. Hra-mul pe care l-au organizat înscenă i-a făcut pe spectatori sătrăiască minunate clipe derevelaţie. Şi Oleg Onufrievdin Stolniceni, şi Nicolae Po -pa din Hîrceşi au fost, ca deobicei, la înălţime.

Ultima etapă a festivaluluia culminat cu frumosul şi ine -

ditul obicei de iarnă, prezen-tat deja de cîţiva ani la rînd desculeneni, „Capra” – o ade vă -rată bijuterie. Astfel, respon -sabilii de la Secţia cultură s-auconvins încă o dată că anumeacest colectiv trebuie să nereprezinte peste Prut, la unfestival al tradiţiilor popularede iarnă de la Flămînzi, jude -ţul Botoşani.

De notat că festivalul „Dinmoşi-strămoşi” este o iniţia -tivă a Secţiei cultură Unghenişi se află deja la a doua ediţie.„Cu siguranţă, acest festival vaavea continuitate”, a subliniat,la final, Eugenia Baroncea.

Lucia Bacalu

În fotografie: „Nunta” petreştenilor.

Pe ultima sută de metriFestivalul-concurs folcloric al obiceiurilor şi datinilorstrăbune „Din moşi-strămoşi” a ajuns pe ultima sutăde metri. Duminica trecută, pe 23 octombrie, la casade cultură din Sculeni, a avut loc a patra etapă zonală,care a şi pus punct primei runde. Urmează finala, care va avea loc pe 20 noiembrie, la Casa de culturădin Pîrliţa.

Pentru a pune toate punc -tele pe i, administrația gră di ni -ței, de comun cu conducereaorașului, au convocat, recent, oadunare generală cu părinții.Directoarea grădiniței, EmiliaCucuruzac, a spus din start că,la ora actuală, grădinița încă nueste gata să-și primească copiii,deși reparația capitală a sediu-lui a fost adusă la bun sfîrșit,pentru lucrări fiind cheltuiteaproape 9 milioane de lei. Maisînt necesare achiziții în valoa -re de un milion de lei pentrudotarea sălilor cu mobilier șicele necesare la bucătărie.

”Mă bucur că și părinții audat dovadă de interes sporitpen tru tot ce se petrece în gră -di niță și chiar se implică activla activitățile de amenjare a te -ri toriului instituției. În plus, ti -ne rele mămici au creat un grupde inițiativă și au depus două

proiecte la Fundația Comu ni -tară Ungheni”, a menționatEmi lia Cucuruzac.

Dorința de a începe cît maicurînd activitatea instituției și-aexprimat-o în fața părinților șiAlexandru Ambros, primarulorașului. Dînsul a vorbit celorprezenți despre acţiunile carese întreprind pentru ca dorințasă devină realitate cît mai re-pede posibil. ”Noi ne-am pusca scop să deschidem grădinițala 1 noiembrie, dar asta nu în -seamnă că anume atunci vomtăia şi panglica. Vă zic un singurlucru: anul acesta precis des -chi dem grădinița”, a dat asigu -rări primarul.

La scurt timp după aduna -rea cu părinții, la primărie afost lansată o nouă etapă a unuiproiect ce vizează grădiniţa res -pectivă, depus de AO ”Sprijinși Speranță”, prin intermediul

Asociației de Caritate și Asis ten -ță Socială ”Acasă”, către Fun -dația ”Janivo” din Olanda. Su -ma de 23245 de euro a fost ap -ro bată de finanțator pentrudotarea blocului alimentar șiadministrativ, precum și a cabi -netelor medical și de muzică dela grădinița ”Guguță” din Un -gheni.

”Noi am depus un proiectcătre alt finanțator pentru do -tarea grădiniței respective și cumobilier, dar, deocamdată, nuavem răspuns”, a declarat Maria

Calchei, preşedinta AO ”Spri-jin și Speranță”. Potrivit dînsei,investiții mai sînt necesare șipentru instruirea personaluluiinstituției preșcolare, astfel caeducația incluzivă pe care semizează să să fie una de calitate.

De notat că AO ”Sprijin șiSperanță” este partenerul Pri -măriei Ungheni şi în proiectul”Șanse egale la educația tim-purie pentru toți copiii”, finan -țat de FISM, care se referă laaceeași grădiniţă.

Ina Landa

Grădinița ”Guguță” mai trece peste un termen de deschidereDeschiderea grădiniței ”Guguță” din Ungheni este subiectul numărul unu pentru mulți părinți care și-auînscris copiii aici. Deși au trecut mai multe termene,anunțate pentru deschidere, părinții încă mai speră că evenimentul mult așteptat va avea loc degrabă.

Partidul Acţiunea Demo -cra tică (PAD) a ajuns şi la Un -gheni în mod oficial. Pe 23 oc -tombrie, aici a avut loc con fe -rinţa teritorială de constituirea formaţiunii respective. Nu -mărul participanţilor însă afost mult prea mic – doar cevamai mult de 40. „Faptul că uniicolegi de-ai noştri s-au temut

să vină astăzi la conferinţă esteun argument în plus că nu amscos frica din casele noastre, nuam scos-o din sufletele noastreşi mai avem încă mult de lucruîn acest sens”, a declarat liderulnoii formaţiuni, Mihai Godea.

„Vrem să constituim un par -tid viu, din oameni care să sepoată implica, să vină cu valoa -

re adăugată”, a mai spus dînsul,menţionînd că „în raionul Un -gheni procesul de convingerea cetăţenilor a demarat de cevavreme”. La ora actuală, potrivitliderului PAD, numărul mem-brilor de partid cu acte înregulă a depăşit la Unghenicifra de 100.

„Ceea ce se doreşte este caoamenii să nu se teamă, aşa cumera pe timpul lui Voronin. Ampornit la un drum anevoios –

de creare a unui partid verita -bil. În prezent, avem în R.Mol -dova doar SRL-uri, societăţipe acţiuni, avem găşti, avem cevreţi, numai nu partide poli ti -ce”, a mai adăugat Mihai Go -dea, care a recunoscut că e greusă creezi un partid democratic,„pentru că nu ne-am eliberatde comunism, de mentalitateasovietică”. (L.B.)

Citiţi un interviu cu Mi -hai Godea în pag. 4

PAD şi la Ungheni

Expresul de UngheniVineri, 21 octombrie4

Moldova este ţara cu cele mai multe fete exploatate sexual peste hotare. Aceasta este concluzia unor jurnalişti arabi, care au realizat un studiu despre traficul moldovencelor peste hotare. Astăzi în lume sînt circa 1,4 milioane de sclavi sexuali, în mare parte femei, însă şi bărbaţi sau copii, care sînt obligaţi să întreţină raporturi sexuale. Aceste persoane sînt maltratate şi supuse unor tratamente inumane. (Protv.md)

„Încă nu-i totul pierdut şi dezamăgirea nu este o cale”Interviu cu Mihai Godea, liderul Partidului Acţiunea Democratică

Cum credeţi, domnule Godea, mai este loc pentru unpartid politic în Republica Moldova?

Din păcate, da. Viaţa politică ne oferă foarte multe pre-texte să analizăm la rece situaţia şi să vedem cum procedămmai departe. Am luat o decizie la 3 mai, cînd am transmis unavertisment public societăţii - şi din acel moment am vorbitîn permanenţă - despre pericolul revenirii comuniştilor laputere. Iată că ceea ce spuneam eu începe să prindă contu-ruri reale şi este un mare păcat. E un mare păcat, pentru căşansa acestei ţări, viitorul european al R. Moldova nicide-cum nu poate fi legat de revenirea lui Voronin şi a ortacilorsăi la putere. Cu atît este mai regretabil că acest lucru se vaproduce cu concursul nemijlocit al PLDM, partid din caream făcut şi eu parte şi care a captat interesul electoratuluianume prin mesajul anticomunist foarte tranşant. Lozinca„Moldova fără Voronin, Moldova fără comunişti” nu esteepuizată. De aceea am luat decizia de a rămîne în politică.

Fiţi de acord, la ora actuală foarte multă lume este deza mă -gită. Oamenii deştepţi, practic, s-au retras din politică. Cefacem acum? Nu credeţi că în partidul pe care l-aţi creat vorveni doar cei obijduiţii, cei ce nu au obţiunut nişte posturi?

Nu neapărat. Eu am dat un exemplu: am renunţat la post,am renunţat la privilegiul puterii, am coborît de la înălţimeafuncţiei la realitatea cotidiană ca să le spun oamenilor că încănu-i totul pierdut şi dezamăgirea nu este o cale. Omeneşte es -te şi să te dezamăgeşti şi poate să mai înjuri atunci cînd vezi căvisele sînt spulberate şi speranţele înşelate. Dar repet: aceastanu e o cale. Avem nevoie acum de solidaritate, avem nevoiesă ne conjugăm eforturile, mai ales ale celor care gîndesc,care înţeleg exact în ce situaţie s-a pomenit R. Moldova.

Totuşi, cum veţi deosebi persoanele bine intenţionate deprofitori?

Totul se poate verifica prin acţiuni. Omul îşi dă arama pe fa -ţă atunci cînd are de realizat nişte sarcini. În plus, credeţi-mă,cunosc bomondul politic la diferite niveluri şi mă pricep unpic în oameni. Dar asta nu înseamnă că vom merge cu unmesaj absolut puritanist, pentru că puritanismul miroase asectarism. Nu vrem să creăm o sectă, vrem să creăm un par-tid funcţioanl. Pe de altă parte, oamenii care au avut păcateîn perioada fostelor guvernări nu cred că îşi vor găsi locul lanoi în partid.

Aţi curat, timp de trei ani, organizaţia teritorială Un -gheni a PLDM. În această perioadă, trebuie să recunoaş -teţi, au fost acceptate şi multe persoane despre care tocmaiaţi pomenit – cu păcate...

Cred că asta s-a produs în ultimul timp mai ales. Vreau să văspun că în ultimul an PLDM a suferit o metamorfoză. Eu am nu -mit procesul respectiv „agrareniezare rapidă”. Am semnalatacest lucru şi în cadrul conducerii partidului, m-am bătutpentru fiecare redută, mai ales în pragul alegerilor locale,cînd oameni care au muncit şi au venit cu inima des chi să înpartid s-au pomenit la marginea drumului, iar locul lor a fostocupat de foşti primari comunişti, de oameni cu inte re se şi cuimaginea absolut dubioasă. În momentul în care am simţitcă nu mai reuşesc să ţin piept acestei avalanşe, m-am retras.

Reprezentanţii PLDM cu care aţi muncit timp de treiani cot la cot sînt acum în fruntea oraşului şi raionuluiUngheni. Ce părere aveţi de ei?

Eu am să mă abţin de la caracteristici. Vreau să vă spun în -să că în organizaţia teritorială Ungheni sînt şi oameni foartebuni. Eu cred că, într-o formulă sau alta, ne vom regăsi îm -preună. Ceea ce este bine, din punctul meu de vedere, e cănu s-a dat curs ispitelor de a forma o alianţă locală cu comu -niş tii. A existat un asemenea pericol şi faptul că unora le-a ve -nit înţelepciunea în cel de-al doisprezecelea ceas este îm bu-curător. Dar... Nu ştiu ce se va întîmpla mîine.

Lucia Bacalu

A făcut patru ani de armatăsovietică, iar după ce s-a întorsacasă, prin anul 1955, s-a anga-jat socotitor în colhoz, după ca -re a fost șef de echipă la brigadade vii și livezi timp de opt ani.A făcut-o mai apoi pe socoti-torul la ferma de vite din sat, lacea de porci din Soltănești…Pînă a dat boala peste el.

“Multă vreme am mîncat pegratis smîntînă prin spitale șisanatorii”, spune. După ce s-aîntremat, l-au ridicat la rangulde revizor – la colhoz, la coo -pe rativa de consum. “Prin deamhoții mici, căci pe cei mari niciîn ziua de azi nu-i poate prindenimeni”, zîmbeşte bătrînul pesub mustaţă.

Într-o bună zi, însă, îşi frac -turează un picior și iar colindăspitalele. Urmează o nouă eta -pă în activitatea sa. “Cei de laprimărie, văzînd că merg încetși calculat, m-au luat ca mă su -ră tor al terenurilor. Am tot mă -surat coclaurile pînă ce colho -zul și-a dat obștescul sfîrșit”, îşicontinuă povestirea.

Acum, din nou se lecuieşte.“E o plăcere – chiar azi am

cum părat leacuri de vreo 200de lei. Nu-ți mai spun ce pensieam, dar fără ajutorul copiilornu aş face nimic”, spune.

Revine la nemți... Şi-i amin -teşte de pe vremea cînd avea 12ani. Era război, iar ei şi-au insta-lat statul major la Alexeevca. “Eu,cu un văr de-al meu, pășteamvitele în Boldureasca, o vălcicănu departe de Seliștea noastră.Au venit acolo cîţiva nemți că la -re și ne-au confiscat opt pe rechide boi. Am început să facemgîlceavă, iar ei au tras înspre noişi m-au nimerit în cot, unde emai dureros”, îşi aminteşte.

Moşul mai are şi alte amin -tiri din acele vremuri: “Cînd atrecut linia frontului pe la noi,aveam alți boi, că tata era gos -po dar. Pășteam vitele lîngă pă -dure şi gloanțele şuierau pe lîn -gă urechile noastre. Tata undezice: hai acasă, că au venit ruşii.Ce au făcut aceştia? Adunaunemții pribejiți prin sat, îi pu -neau la gard și o rusoaică zdra -vănă, cu bască pe cap și douăpistoale în mîini, îi tot întreba:streleal v russkih? Nemții nuînțelegeau nimic. Rușii îi înco -

lonau și-i duceau nu se știe unde”. Se pare că aşa i-a fost sortit

eroului nostru: să se tot inter-secteze cu nemţii. “Să știi cămi-a fost dat să fac armată toc-mai în Germania. Acolo nemțiiparcă erau alții. Buni şi ospitali -eri ca noi, doar că mult maigospodăroși și mai puțin risipi -tori decît moldovenii”. Într-obună zi bărbatul, pe atunci untînăr voinic şi chipeş, se îmbol -năveşte. “M-am umplut de unfel de rîie sau ce-o mai fi fost.Din creștet pînă-n tălpi eramnumai bube”, spune.

Dar, cum tot răul e spre bi -ne, la spitalul unde fusese inter-nat vine la el o doctoriță și-i po -runcește să se dezbrace pînă lapiele. “Eu, flăcău ruşinos, carepînă atunci nu îndrăzneam săpup fetele decît la “Perinița”,îmi scot straiele, mă întind cît

eram de lung şi crăp de ruşine.Ea scoate un borcănel cu alifieşi unde mă ia la uns pe o parteși pe alta, iar cînd ajungea princele mai ascunse de ochii lumiilocuri, eu mă făceam mai roşuca macul. Nemțoaica zîmbea șiîmi arăta din deget, dar treabași-o făcea cu rîvnă. Multe zilem-a tot îngrijit. La despărțire,tare-mi venea s-o strîng în bra -țe, dar nu mi-a ajuns curaj”.

Era sigur că o va găsi, căci“nemțoaicele nu fug din țară cafemeile noastre”. Dar, odatăajuns acasă, au început nevoile,munca, apoi s-a însurat. Acumzice că a făcut-o mai mult de ne -caz, pentru că i se opreau banidin leafă. De ce se opreau? “Pen -tru că nu eram căsătorit și nuproduceam ostași pentru arma -ta sovietică sau lucrătoare pen-tru fabricile textile”, explică.Aşa era legea. Apoi a venit șidragostea. “Probabil, soția nuștia de nemțoaică”, îl întreb. “Bai-am spus de la bun început șinu s-a supărat deloc”, răspunde.“Mi-a și zis odată: măi Toadere,ce-ar fi să pleci s-o vezi, că eu teștiu de om cumsecade, n-ai sămă lepezi. În schimb, ai s-o bu-curi pe ea”, continuă. Nu s-a în-cumetat.

Sînt foarte mulți ani de cîndnu mai este soția. Moşul însănu şi-a mai adus altă femeie lacasă. “Prea bine m-am înțelescu prima ca s-o am pe a doua”,explică. Ion Mardari

Moș Toader Frimu din Selişte, cunoscut în sat maimult ca Toader Cruceanu, își reazemă de peretebățul cu care-şi sprijină bătrînețele, apoi prinde apovesti: „La război n-am fost, că-s un pic mai tînărdecît cei care au luptat pe front. Norocul nemților,că le arătam eu lor”. “Dar de ce ai ciudă pe ei?”, întreb. “Nu am nici o ciudă, că și azi mi-i dragă o nemțoaică”, spune ghiduş.

VIAŢA DE LÎNGĂ NOI

Nemţii din viaţa unui seliştean

Ce-i rămînea să facă? S-a gîn -dit mult cum ar face să-şi cîş ti -ge bucăţica de pîine aici, la elacasă. Acum doi ani, împreunăcu feciorul său, Mihai, a pus peroate propria afacere – o cres -că torie de iepuri. ”Aveam cîţivaiepuri în gospodărie şi îmi plă -cea mult să am grijă de ei. M-amgîndit că nu ar fi rău să-i înmul -ţesc”, povesteşte Nicolae Rabacu.

La început, i-a fost foartegreu. Dar a rezistat. Acum, dîn-sul deţine o mini-fermă de iepurice numără 200 de capete, în ma -joritate de rasele Neozeelandezalb, Fluture şi California.

”Iepurii sînt nişte rozătoarecare necesită multă atenţie şigri jă, dar care te răsplătesc dinplin, dacă îi creşti ca la carte”,spune cunicultorul dîn Bum bă -ta, după care explică: ”Carneade iepure este foarte solicitată.Oamenii vin anul în jur s-o cum -pere, ba pentru o nuntă, ba pen -tru o cumetrie. În plus, maga zi-

nele gen „Metro” de la Chişi -nău sînt gata să achiziţionezezilnic cîte 50 de kilograme decarne”.

Apropo, un kilogram de car -ne de iepure costă 100 de lei. Eo afacere sau ba? Calculaţi: înmod obişnuit, o iepuroaică adu -ce pe lume într-un an 30-40 deiepuraşi. De la aceştia, se poateobţine o cantitate de carne de60-80 kilograme.

... Un loc bine amenajat, ven -tilat, protejat, cu sursă per ma -nentă de apă potabilă şi cuşti dinplasă de sîrmă reprezintă inven -tarul mini-fermei lui Ra bacu.„Respectarea cu stricteţe a nor -me lor de igienă, a ter me nelorde vaccinare, precum şi o hranăcorespunzătoare pot asi gu rasuccesul afacerii”, spune dînsul.

O sută de iepuri consumă,săptămînal, 200 kilograme defuraje concentrate, iar nut re -ţurile concentrate, sub formăde granule, reprezintă raţia de

bază a animalelor. Chiar recent,Nicolae Rabacu şi-a cumpăratun granulator care produce 500de kilograme de concentratepe oră.

„Ce conţine o granulă?”, văveţi întreba. „Grîu, orz, macuc,tărîţe, porumb, lucernă, calciu,sare”, explică dînsul. Astfel, ani -malelele primesc toate elemen -tele ce asigură o bună creştere.

Fermierul bumbătean pro-duce furajele concentrate nudoar pentru sine. El le vinde şialtor crescători de iepuri dinsatele vecine, la preţul de 5,50lei pentru un kilogram.

Dorinţa crescătorului de ie -puri de la Bumbăta este de a-şiextinde afacerea. Nicolae Ra -

bacu vrea să amenajeze o fermăcu o capacitate de 1000 de ca -pe te. Pentru aceasta însă e ne -voie de investiţii serioase – cir -ca 10 mii de euro. Un suport, înacest sens, este gata să i-l ofereCentrul de Consultanţă şi Şco -larizare ACSA Ungheni. ”Amvă zut că la Bumbăta se mun -ceşte mult. Vom încerca să-lsus ţinem pe Nicolae Rabacu,să obţinem finanţări externe,din proiecte”, a subliniat PetruVizitiu, directorul Centrului.Dînsul s-a arătat încrezător că,în scurt timp, afacerea creşteriiiepurilor la Bumbăta va fi unamodel pentru tot raionulUngheni şi nu numai.

Ina Landa

Lipsa unui loc de muncă stabil, mai ales la sate, îi face pe oameni să ia calea pribejiei. Mulţi cred că plecarea peste hotare, în căutarea unui cîştig,reprezintă unica soluţie de supravieţuire. Poate că ar fi împărtăşit această idee şi Nicolae Rabacu din satul Bumbăta, dar sănătatea precară nu i-a permis să lase casa şi familia.

A ales să crească iepuri acasă decît să plece la munci peste hotare

5Expresul de UngheniVineri, 23 septembrie

NISPORENIE bun ceea ce costă puţin

“Omul nostru, la ora ac tu -a lă, mănîncă ce-i mai ieftin”, adeclarat pentru “Expresul” Afa -nasie Nastas, şeful secţiei sup -raveghere sanitară a Centru -lui Sănătate Publică Nispo reni.Din cauza sărăciei, foarte mul -tă lume nu-şi permite să con-sume alimente calitative. Aces -tea, se ştie, sînt mai scumpe.

De aceea mulţi se bucură,dacă dau de nişte pulpe de im -port mai ieftine. Le cumpărăfără nici o reţinere şi cu marebucurie. “Chiar dacă ştim cănu-s de cea mai bună calitate,nu le putem interzice, pentrucă aceste produse sînt însoţitede certificate de calitate, decer tificate de provenienţă, auun aspect frumos”, spune Afa -nasie Tanas. La fel e şi cu di-versele mezeluri ieftine, uneleconserve, prăjituri.

Situaţia nu este dintre celemai bune în satele noastre.“Ştiţi care e mîncarea de bazăa multor locuitori de la sat? Obucată de pîine şi o ceapă”,spu ne Afanasie Nastas. Estevorba, mai ales, de cei ce nuau un loc de muncă stabil. Iardin aceştia sînt destui. Luc -rînd cu ziua, nu au prea maripretenţii. În plus, unii dintre

ei s-au înfrăţit şi cu păhărelul.Ei şi ce dacă li se plăteşte cîte 100de lei pentru munca efec tua tă?O bună parte din bani este lă -sată la magazine pentru bă u -tură, iar din ceea ce-a mai ră - mas omul cumpără o pîine, o bu -cată de cîrnaţ din cel mai ief -tin şi, poate, nişte scrumbie.

Foarte puţini se gîndesc lapropria sănătate, la sănătateaapropiaţilor, atunci cînd vinevorba de alimentaţie. Nu exis -tă, deocamdată, un cult al ali -mentaţiei în Republica Mol -do va.

Fiind întrebat prin ce se ex -plică faptul că la orice nuntăsau cumetrie moldoveneascămesele sînt pline cu bunătă -ţuri, în timp ce lumea se plîn -ge de sărăcie, Afanasie Nastasa răspuns: “Aşa e obiceiul lamoldoveni. Omul sacrifică ori -ce, se sacrifică pe sine, numaisă arate că e în rînd cu cei lalţi”,după care a adăugat: “Va tre-bui să treacă încă foarte mulţiani ca moldovenii să-şi schim -be mentalitatea”.

În altă ordine de idei, dîn-sul a remarcat că în ultimii aniîn magazinele din Nisporeninu au fost depistate produsealterate, cu termenul expirat,care să prezinte pericol pen-tru sănătatea omului. “În ma-joritate, produsele alimentarecorespund cerinţelor”, a sub-liniat medicul. (L.B.)

UNGHENIAlimentaţia ţine de culturanoastră

„Populaţia noastră nu are oalimentaţie echilibrată, sănă -toasă. La noi se mănîncă maimult prăjit, afumat şi mai pu -ţi ne fructe şi legume. Este pa -radoxal, pentru că sîntem oţa ră agrară”, susţine AureliaŞerbul, medic infecţionist laSpitalul raional din Ungheni.

În plus, lumea nu prea aregrijă să consume alimenteproaspete, să ţină cont de ter-menul de valabilitate al pro-duselor pe care le cumpără. Înconsecinţă, au loc numeroaseintoxicaţii. „Termenul de vala -bilitate este stabilit de spe ci -alişti. Se ia în calcul nu doarvalabilitatea produsului pro-priu-zis, dar şi cît timp va re -zis ta ambalajul”, explică doc -to rul, după care atenţionează:„Trebuie din start de verificattermenul de valabilitate, iar încazul în care apar unele dubii,mai bine nu cumpărăm pro-dusul”.

Referindu-se la motivelepentru care populaţia nu mă -nîncă sănătos, Aurelia Şerbula remarcat: „Eu cred că, în pri -

mul rînd, ţine de cultura noas -tră. Nu cred că cineva nu ştiecă nu se poate de mîncat fruc -te şi legume nespălate. Dar lemănîncă. Vă dau un exemplu:cînd ne ducem la piaţă şi vremsă cumpărăm struguri, primulinstinct este să-i gustăm. Darnu se recomandă, pentru cănu se ştie cum a fost crescut,în ce condiţii, cum l-au prelu-crat, cine a cules poama”.

Aurelia Şerbul a mai punc-tat: „Se cunoaşte regula: di mi -neaţa mănînci singur, la amia -ză împarţi cu prietenul, iarseara îi dai totul duşmanului.Dimineaţa se recomandă caomul să mănînce bine, pentrua avea energie să activeze petot parcursul zilei. Cele maiindicate sînt terciurile, în spe-cial cel de ovăz. Este foartesănătos. În afară de faptul căînveleşte mucoasa stomaculuica un scut protector, mai con -ţi ne o cantitate mare de vitami -na B şi de celuloză, care ajutăla digestie. Prînzul se reco -mandă să fie din trei fe luri demîncare. Seara, pînă la ora şa -se, se recomandă o mîncareuşoară, fără carne sau ciuperci.Iar între mese se re co mandăceva uşor: un ceai cu o tartinăsau fructe”. (N.Ch.)

Fotografie: click.ro

Cum ne alimentăm? Ce mîncăm şi de ce?

Mîncăm sănătos ca să trăim sănătos

Specialiştii au elaborat o reprezentare sub formaunei corăbii a ceea ce ar trebui consumat din punctde vedere al alimentatiei globale. A fost denumităcorabia alimentară şi vă propune să efectuaţi urmă-toarele schimbări în alimentaţia dumneavoastră:1. Consumaţi la fiecare masă cel puţin 5 fructe şi legume

pe zi, sub toate formele (ca atare sau preparate - crude,fierte, uscate, conservate).

2. Măriţi aportul de feculente, adică de alimente cerea-liere complete, leguminoase, cartofi. Înlocuiţi pîinea albăcu cea integrală (sură).

3. Micşoraţi consumul de zahăr şi de alimente dulci: cio-colata, prăjiturile, sucurile, patiserie.

4. Din gama lactatelor consumaţi 3 produse pe zi, alter-nînd sortimentele şi alegînd brînzeturile mai puţin grase şimai puţin sărate.

5. O dată sau de două ori pe zi, consumaţi carne sau ouă,alternîndu-le în cantităţi limitate şi mai puţin grase. Mîncaţipeşte cel puţin de două ori pe săptămînă.

6. Limitaţi consumul de grăsimi totale şi mai ales consu-mul de grăsimi saturate: mezeluri, unt, sosuri, patiserie etc.Daţi preferinţă uleiurilor de origine vegetală: uleiul de măs -line şi cel de rapiţă.

Cît ne costă să mîncăm sănătos? S-ar părea că o alimentaţie sănătoasă e posibilă, cu uşurinţă, în zona noastra geografică, unde avem cu prisosinţă şi legume, şi fructe, şi peşte, şi leguminoase, şi ouă, şi lapte, şi lactate, şi produse din cereale, cartofi, nuci sau seminţe. Toate însă costă. Am făcut un simplu calcul, pentru o zi în care să respec-

tăm cu stricteţe recomandările specialiştilor nutriţionişti. Să luăm un exemplu de meniu: Mic dejun: un ou fiert cu o roşie, o felie de pîine integra -

lă, o farfurie de terci, un pahar de lapte, un suc natural. Prînzul: ciorbă de legume, salată, carne de pui (150-200

grame), 2 mere sau pere, o cană cu ceai verde sau de fructe.Cina: Peşte cu salată verde, un măr.Simplu, frumos – pentru un om care nu are nimic altceva

de făcut decît să se gîndească la o alimentaţie sănătoasă. Să presupunem că s-a produs minunea şi moldovenii au

decis să respecte recomandrăile specialiştilor. Cîţi bani le-artrebui pentru aceasta?

Deci: un ou costă 1,4 lei, o roşie (150 gr) – 1,5 lei, 200gr lapte – 1,4 lei, 200 gr suc – 3,4 lei, un terci (dacă folosimorz) – 5 lei. În total, un mic dejun ne-ar costa, în cel maibun caz – 12,70 lei.

Prînzul. Ca să faci o simplă ciorbă de legume, e nevoiede varză, cartofi, morcov, verdeţuri, ulei. Ţinînd cont de pre-ţurile de la piaţă, ar costa cam 10 lei o cantitate mică. O sa-lată de legume – aproximativ 7 lei, 200 gr de pui – 7 lei. Numai punem în calcul merele şi ceaiul.

Cina – 200 grame de peşte – 5 lei. Să nu mai socotim res-tul.

În total, pentru o zi, ne-ar trebui, ca să mîncăm puţin, darsănătos - aproximativ 41 de lei. Asta, în cel mai bun caz. Pelună? 1230 lei. Este vorba pentru o persoană. Dacă familiae compusă din patru persoane, costurile cresc ameţitor.

Acum întrebăm: care e salariul mediu în Republica Mol-dova?

Peste un miliard de tone de mîncare sînt aruncate în fiecare an, a constatat Organizaţia NaţiunilorUnite pentru Alimentaţie şi Agricultură, făcînd apel la reducerea deşeurilor alimentare pentru a putea hrăni omenirea. În total, o treime din alimentele produse în fiecare an pe planetă pentru consumul uman se pierd sau sînt aruncate. Este vorba de echivalentul a peste jumătate din producţiamondială de cereale şi aceasta în condiţiile în care aproape 1 miliard de oameni suferă de foame în lume. (Hotnews.md)

Săptămîna trecută, pe 16 octombrie, omenirea amarcat Ziua alimentaţiei. Prin părţile noastre însănu prea s-a vorbit, nici măcar cu această ocazie, des -pre cum mîncăm şi ce mîncăm. Medicii specialiştinu au dat năvală, ca în alte cazuri, să vină curecomandări, cu sfaturi, astfel, poate, ajutînd măcaro persoană să-şi schimbe regimul alimentar, săadopte o alimentaţie sănătoasă. Probabil, nu au fostdate instrucţiuni sau recomandări de la Minister. Ne-am gîndit atunci noi să abordăm subiectul, căcinu e neapărat să fii mare doctor ca să ştii că stareafizică şi fiziologică normală a unui organism sănătosdepinde în mare măsură de o alimentare raţională. Cum ne alimentăm? Citiţi rîndurile ce urmează.

Ïîòîìñòâåííàÿ ßñíîâèäÿùàÿ ÃàäàëêàÀííà Ìàðèÿ

ñíèìàåò ïîð÷ó, ðîäîâîå ïðîêëÿòèå, ñãëàç, õðîíè÷åñêîå íåâåçåíèå, äåïðåññèâíîå

ñîñòîÿíèå, ñîåäèíÿåò ðàçáèòûå ñåìüÿ â êîðîòêèå ñðîêè, ñíèìàåò âåíåö áåçáðà÷èÿ, ðåøàåò ìóæñêèå ïðîáëåìû, îòêðûâàåò äîðîãè, ãîâîðèò èìåíà âðàãîâ, äåíåæíûå íåâåçåíèå, ñåàíñû ïðåäñêàçàíèÿ ïî Âåëèêèì êàðòàì Òàðî. Îáåñïå÷èò óþò è ïîêîé â Âàøåì äîìå ñ Áîæüåé

ñèëîé. Îáðàùàéòåñü, Ãàðàíòèÿ.Òåë: 068-548-177; 079-762-107; 022-603095

Vînd casă în satul Corneşti (mai sus de primărie),

22 ari (10 ari – viţă de vie). Preţ negociabil.

Telefon: 0(22)731797.

Vînd casă la Ungheni (Kurkuliovka).

Toate comodităţile. Tel.: 34614, 069647097

Luni, 10 octombrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 23.00 Ştiri 6.15 Baştina 7.10,8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 21.25“DORA” 10.00 Documentar 10.30Reporterul de gardă 10.55 FocusTV 11.40 Un sfert de vorbă cu IlonaSpătaru 12.00 Vedete la bis 13.15Săptămîna sportivă 13.45 Culturaazi 14.30 “TROIŢA” 16.00 Magazi -nul copiilor 16.30 Magazinele UEFA17.15 “FANTAGHIRO” 17.40 Res-pi ro 18.00 Petalo romano 18.30 “ADOUA ŞANSĂ” 19.00 Mesager 19.40Povestea de seară 19.55 Moldova îndirect 22.15 Templul muzicii 22.45Legendele muzicii 23.15 “UNPREOT PRINTRE NOI”.

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00,22.30 Ştirile Pro TV 10.00, 16.00Teleshopping 10.15 „AVIONULBUCLUCAŞ II” 12.15, 16.15„TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 14.00„PARIU CU VIAŢA” 17.45 HappyHour 21.00 În Profunzime 23.00„FRINGE”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00,15.00, 18.00, 23.20 Новости 9.30"Контрольная закупка" 10.00 "Житьздорово!" 11.00 "Модный приго-вор" 12.20 "ЖКХ" 13.20 "Участко-вый детектив" 14.00 Другие но -вости 14.25 "Понять. Простить"15.30 "Хочу знать" 16.00 "Обру-чальное кольцо" 16.50 "Федераль-ный судья" 19.00 "Давай поже ним-ся!" 19.55 „Хочу знать” 21.00 "Время"21.30 "Чёрные волки" 22.25 "По-знер" 23.40 "Форс-мажоры".

Marţi, 11 octombrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 23.00 Ştiri 6.15 Sub acelaşicer 6.45, 10.20, 13.40 Respiro 7.10,8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 21.25“DORA” 10.00, 18.30 “A DOUAŞANSĂ” 10.30 Casa mea 11.00,19.55 Moldova în direct 12.00 Mag-azinele UEFA 12.30 Studio Art plus13.10, 17.15 “FANTAGHIRO”13.55, 23.15 “UN PREOTPRINTRE NOI” 15.30 Documen-tar 16.00 Ring star 17.40 Videotecacopiilor 18.00 Găgăuz ogea 19.00Mesager 19.40 Povestea de seară22.10 Cultura azi

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00,22.30 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45,16.00 Teleshopping 10.15 Ce seîntîmplă, doctore? 10.45 România,te iubesc! 12.00, 16.15 „TÎNĂR ŞINELINIŞTIT” 14.00 „FEREAS-TRA SPRE INFERN” 17.45 Happy

Hour 20.30 Vocea României 23.00AutoExpert 23.30 „FRINGE”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 23.20 Новости9.30 "Контрольная закупка" 10.00"Жить здорово!" 11.00 "Модныйприговор" 12.20 "ЖКХ" 13.20"Учасковый детектив" 14.00 Дру-гие новости 14.25 "Понять. Про-стить" 15.30 "Хочу знать" 16.00"Обручальное кольцо" 16.50 "Фе-деральный судья" 19.00 "Давай по-женимся!" 19.55 „Пусть говорят”21.00 "Время" 21.30 „Чёрныеволки” 22.25 "Супертело, супер-мозг" 23.40 "На ночь глядя".

Miercuri, 12 octombrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 23.00 Ştiri 6.15 Găgăuz ogea6.45, 9.55, 10.20, 17.40, 22.35Respiro 7.10, 8.15 Bună dimineaţa!9.10, 21.25 “DORA” 10.00, 18.30 “ADOUA ŞANSĂ” 10.30 Ştiinţă şi in-ovare 11.00, 19.55 Moldova în di-rect 12.00 Baştina 12.45 Enter13.10, 17.15 “FANTAGHIRO”13.35 Medalion muzical 14.00,23.15 “UN PREOT PRINTRENOI” 15.35 Documentar 16.00 Dor16.30 Istorie şi Victorie. Ştii şi cîştigi17.50 Russkii mir 19.00 Mesager19.40 Povestea de seară 22.15Portrete în timp.

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00,22.45 Ştirile Pro TV 10.00, 13.45,16.00 Teleshopping 10.15 „FER-EASTRA SPRE INFERN” 12.00,16.15 “TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT”14.00 AutoExpert 14.30 „DOV -LEACUL SALVATOR” 17.45 Hap -py Hour 24.45 Fotbal Cupa Româ -niei: Dinamo – Gez Metan Severin23.15 „FRINGE”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 23.20 Новости9.30 "Контрольная закупка" 10.00"Жить здорово!" 11.00 "Модныйприговор" 12.20 "ЖКХ" 13.20"Участковый детектив" 14.00 Дру-гие новости 14.25 "Понять. Про-стить" 15.30 "Хочу знать" 16.00"Обручальное кольцо" 16.50 "Фе-деральный судья" 19.00 "Давай по-женимся!" 19.55 „Пусть говорят”21.00 "Время" 21.30 „Чёрные вол -ки” 22.25 Среда обитания 23.40"Убийство".

Joi, 13 octombrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 23.00 Ştiri 6.15 Russkii mir6.55, 10.45 Respiro 7.10, 8.15 Bună

dimineaţa! 8.30 Domnului să nerugăm! 9.30, 21.25 “DORA” 10.20,18.30 “A DOUA ŞANSĂ” 11.00,19.55 Moldova în direct 12.00 Oseară în familie 13.10, 17.15 “FAN-TAGHIRO” 13.35 Natura în obiec-tiv 14.05 Portrete în timp 14.35“UN PREOT PRINTRE NOI”17.40 Videoteca copiilor 18.00 Vec-tor european 19.00 Mesager 19.40Povestea de seară 20.50 Super-loto5 din 35 22.10 Reporterul de gardă22.35 Un sfert de vorbă cu IlonaSpătaru 23.15 Lumina trecutului.

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.45Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00Teleshopping 10.15 „DOVLEA -CUL SALVATOR” 12.15, 16.15“TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 14.00„FANTOMAS” 17.45 Happy Hour20.45 Fotbal Cupa României: PoliTimişoara - Steaua 22.00 Fotbal Eu-ropa League. Rapid Legia Varşovia23.15 “FRINGE”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9ю05 "Доброе утро" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 23.20 Новости9.30 "Контрольная закупка" 10.00"Жить здорово!" 11.00 "Модныйприговор" 12.20 "ЖКХ" 13.20"Участковый детектив" 14.00 Дру-гие новости 14.25 "Понять. Про-стить" 15.30 "Хочу знать" 16.00"Обручальное кольцо" 16.50 "Фе-деральный судья" 19.00 "Давай по-женимся!" 19.55 „Пусть говорят”21.00 "Время" 21.30 „Чёрныеволки” 22.25 "Человек и закон"23.40 "Подпольная империя".

Vineri, 14 octombrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 23.00 Ştiri 6.15 CuvinteleCredinţei 7.10, 8.15 Bună dimi nea -ţa! 9.10, 21.25 “DORA” 10.00, 18.30“A DOUA ŞANSĂ” 10.25 Respiro10.30 Vector european 11.00 Mol -do va în direct 12.00 La noi în sat12.40 “Un sfert de vorbă” cu IlonaSpătaru 13.10, 17.15 “FANTAGHI -RO” 13.35 Adrian Graur “Un sufletpentru o păpuşă” 14.20 “LUMINATRECUTULUI” 16.00 FerenczLiszt 200 ani de la naştere 17.40 “Lapoale de codru...” 19.00 Mesager19.40 Povestea de seară 19.55 Bunăseara! 22.10 Fii tînăr! 23.15 “UNMIC DEJUN LA TIFFANY”

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00Teleshopping 10.15 „FANTOMAS”12.00, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELI -NIŞTIT” 14.00 „BEBELUŞI GE-NIALI” 17.45 Happy Hour 20.30Dansez pentru tine.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00,12.00, 15.00, 18.00 Новости 9.30"Контрольная закупка" 10.00"Жить здорово!" 11.00 "Модныйприговор" 12.20 "ЖКХ" 13.20"Участковый детектив" 14.00 Дру-гие новости 14.25 "Понять. Про-стить" 15.30 "Хочу знать" 16.00"Обручальное кольцо" 16.50 "Ждименя" 19.00 "Поле чудес" 19.55„Пусть говорят” 21.00 "Время"21.30 "Клуб Весёлых и Находчи-вых" 23.30 "ОТПУСК ПО ОБ-МЕНУ".

Sîmbătă, 15 octombrieTVM6.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ştiri 6.10“UN MIC DEJUN LA TIFFANY”8.05 Vedete la bis 9.10, 11.00 Doc-umentar 10.00 Magazinul copiilor10.30 Ghidul sănătăţii tale 11.30Dor 12.00 Balada “Badiul”. SuzanaPopescu 12.40 Cinematecauniversală 12.55 “O poveste dedragoste cu Adrian Ursu” 14.45“FANTAGHIRO” 15.10 Deseneanimate 16.00 Studio Art plus 16.30La Mulţi Ani! 17.15 “Un sfert devorbă” cu Ilona Spătaru 17.45ENTER 18.00 Erudit cafe 18.45Respiro 19.00 Mesager 19.35Povestea de seară 19.50 O seară înfamilie 21.25 Campionatul RM lajudo 22.00, 23.15 “ULTIMULZBOR”.

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00Ştirile Pro TV 10.00, 13.05, 14.00Teleshopping 10.15 Ce se întîmplă,doctore? 11.00 AutoExpert 11.30 ÎnProfunzime 13.20 „LEGENDACĂUTĂTORULUI” 14.15 Dansezpentru tine 20.30 „300 – EROII DELA TERMOPILE” 23.00 „JAFULDE PE BAKER STREET”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Новости6.10 "Гении и злодеи" 6.40"ВСЕГО ОДНА НОЧЬ" 8.05"Играй, гармонь любимая!" 9.00"Умницы и умники" 9.45 "Словопастыря" 10.15 "Смак" 11.00"Александр Михайлов. Надо оста-ваться мужиком" 12.20 "КРУИЗ"15.45 "Я ШАГАЮ ПО МОСКВЕ"17.05 "Александр зацепин. В огне-дышащей лаве любви..." 18.15 "Ро-зыгрыш" 19.25 "Большие гонки"21.00 "Время" 21.15 "Призракоперы" 22.40 "Прожекторперис-хилтон" 23.15 "Что? Где? Когда?".

Duminică, 16 octombrieTVM6.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ştiri 6.10Documentar 7.00, 13.45 Respiro6.30 Noaptea muzeelor 7.15 Cuvin-tele Credinţei 8.00 “La poale decodru...” 9.00 Legendele muzicii 9.10Desen animat 10.00 Retro hit 11.00Istorie şi Victorie 11.30 La datorie

12.00 Moldovenii de pretutindeni12.30 Natura în obiectiv 13.00Baştina 14.00 Fotbal. CampionatulRM 15.45 Vitalie Rusu – 70 de ani16.30 La mulţi ani! 17.15 Cultura azi18.00 Evantai folcloric 18.45Descoperă Moldova 19.00 Mesager19.35 Povestea de seară 19.50 Vedetela bis 21.25 Săptămîna sportivă22.00, 23.15 “ULTIMUL ZBOR”.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile ProTV 10.00, 13.05, 15.45 Teleshoping10.15 După 20 de ani 11.00„URIAŞUL MEU” 13.20 ApropoTV 14.00 „AVENTURA PRIETE-NIEI” 16.00 Vocea României 18.00România, te iubesc! 20.30 „PARIUCU VIAŢA” 21.30 Serviciul românde comedie 23.30 „AURUL NEB-UNILOR”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 10.00, 12.00 Новости 6.10"Гении и злодеи" 6.40 "ФИКТИВ-НЫЙ БРАК" 7.45 "Смак" 8.25 "Слу -жу Отчизне!" 8.55 Мультфильм 9.20"Здоровье" 10.15 "Непутёвые за-метки" 10.30 "Пока все дома" 11.20"Фазенда" 12.15 "Круиз" 15.40 Брю -нетки против блондинок" 16.35"НЕ НАДО ПЕЧАЛИТЬСЯ" 18.10"Минута славы. Мечты сбываются"19.50 "Специальное задание" 21.00Воскресное "Время" 22.00 "Боль-шая разница" 23.00 "Частный детек-тив, или Операция "Кооперация".

6UN CITAT PE SĂPTĂMÎNĂReuşita într-o căsnicie nu înseamnă doar a găsi omul potrivit. Înseamnă a fi omul potrivit. Robert Browning

PROGRAME TV

Luni 11.05 „Люди и манекены”. Film (РТР „Планета”)20.45 „Cabinetul din umbră” (Jurnal TV)21.30 „Онг Бак. Тайский воин”. Film (СТС)Marţi21.00 „Марс атакует!”. Film (ТНТ)21.30 „В поисках приключений”. Film (СТС)22.10 „Asfalt de Moldova” (Jurnal TV)Miercuri21.00 „Знакомьтесь: Дэйв”. Film (ТНТ)21.30 „Самоволка”. Film (СТС)Joi21.00 „Сын маски”. Film (ТНТ)21.30 „Евротур”. Film (СТС)Vineri20.30 „Ван Хельсинг”. Film (СТС)21.00 „O dată-n viaţă” (TVR 1)22.15 „Кактус и Елена”. Film (РТР „Планета”)

Sîmbătă14.00 „Negru şi Bogatu”. Talk Show (Jurnal TV)21.00 „Бандитки”. Film (СТС).21.10 „ÎnTrecerea anilor” (TVR 1)

Duminică14.00 „Близкие друзья”. Film (СТС)16.00 „Властелин колец: Братство кольца”. Film (ТНТ)21.00 „Ora de ras” (Jurnal TV).

VĂ RECOMANDĂM!Cu prilejul zilei profesionale, Ziua Juristu-lui, marcată pe 19 octombrie, PrimăriaUngheni adresează sincere felicitări şi urăride bine tuturor celor care activează în sis-temul jude că toresc - judecători, avocaţi,procurori, notari, executori judecătoreşti,funcţionari din administraţie. Cei care profeseză dreptul au o sarcină şi oresponsabilitate dublă în faţa societăţii pen-tru echilibrul care trebuie să existe întreputere şi dreptate. A fi jurist înseamnă aavea o profesie nobilă şi o muncă grea, căcifinalitatea activităţii trebuie să fie Adevărul,Dreptatea şi Echitatea. Urez tuturor juriştilor principialitate, con -secvenţă în activitatea pe care o desfăşoară. Stimaţi jurişti, apreciez înalt eforturile şiabnegaţia cu care vă dăruiţi nobilei idei dejustiţie şi vă doresc sănătate, prosperitate,linişte sufletească şi succese în plan profe-sional.

Cu mult respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni

Vînd casă la Ungheni, în cartierul Dănuţeni. Tel.: 079684568

7Fiecare al patrulea copil din Moldova nu merge la grădiniţă. Unul din motive este că în circa 250 de localităţi nu există instituţii preşcolare. Statul cheltuie cite 300-1000 de lei pentru un copil care frecventează grădiniţa. Date ale Ministerului Educaţiei arată că în Moldova activează 1326 de grădiniţe.Acestea sînt frecventate de peste 130 de mii de copii, inclusiv 2116 cu nevoi speciale. (Publika.md)

Expresul de UngheniVineri, 21 octombrie

Atenţie!“Expresul”, în parteneriat cu Federaţia raională a joculuide dame Ungheni, organi-

zează, pe 4 noiembrie curent,un turneu la jocul de dame,dedicat aniversării a patrade la fondarea publicaţiei.

Sînt invitaţi toţi doritorii.

Începutul: ora 10.00, sala de şah şi dame a Şcolii

sportive din Ungheni (Palatul culturii).

Federaţia raională ajocului de dame dinUngheni a organizat, în premieră, un turneuinedit. Acesta a fost dedicat Zilei vinului.

Au participat amatori aijocului de dame din Sineşti,Costuleni, Petreşti, Ungheni.Competiţia a fost strînsă, mai

ales că în joc au fost puse pre-mii oferite de SA „Ungheni-Vin”: cîte o sticlă frumoasă culichoarea lui Bachus.

Acelaşi număr de puncte –cîte 5 – l-au acumulat doiconcurenţi: Iurie Tanas dinPetreşti şi Dumitru Gorea dinSineşti. Un coeficient special,ştiut doar de sportivi, a făcutca locul I să-i revină petreş -

teanului. Pentru locul III au luptat

trei concurenţi cu acelaşi nu -măr de puncte (cîte 4,5): Pet -ru Buga din Ungheni, Gheor -ghe Carp din Costuleni şi Ni -colae Vizir din Ungheni. Ocla ritate a venit să facă acelaşicoeficient. În consecinţă, în -vin gător a fost Petru Buga, ca -re s-a clasat pe locul III.

Dame dedicate... vinului

Importanţa dezvoltării com petenţelor valorice în şcoală

Procesul de modernizare a curriculumului la limba şi li tera -tura română se implimentează deja al doilea an. Fiecarea pro-fesor încearcă să aplice în predare, învăţare, evaluare, cele maieficiente metode şi tehnici, pentru ca elevul, întîi de toate, săfie pregătit pentru situaţiile reale care îl aşteaptă în societate.

În acest sens, dezvoltarea competenţelor valorice devine nudoar o acţiune necesară dar şi obligatorie. Copilul, ghidat deprofesor, de la un conţinut de învăţare la altul, îşi formează pro-pria viziune asupra lumii. Orice text literar sau conţinut lingvis-tic dezvoltă capacitatea acestuia de a percepe şi a înţelegetimpul spaţiul în care trăieşte sau au trăit strămoşii lui. Un elevcare este ajutat acum să-şi formeze deprinderi de a se orienta,de a-şi conştientiza rolul, mîine va fi cetăţea nul care va şti să-şitransforme scopurile, să ia decizii. Orice subiect de limbă sauliteratură poate fi un pretext pentru discuţie, dacă profesoruldemonstrează măiestrie profesio nală în aplicarea metodelorprin care reuşeşte să-şi centreze atenţia pe elev.

Din bogata experienţă pe care o am, în repeptate rînduri, amconstat că stilul unui profesor se modelează anume din pri -ceperea lui de a alege şi de a valorifica informaţia ştiin ţi fică şimetodică. Nu este nici un rezultat, nici satisfacţie acolo undezecile de metode şi tehnici se aplică inadecvat. Este important,în formarea şi dezvoltarea competenţelor valorice să existelegătura între ceea ce se intenţionează şi ceea ce se face cuadevărat. Orice metodă tradiţională sau tehnică activ-participativă va fi utilă şi va ajuta elevul să-şi cultive un com-portament adecvat, dacă profesorul însuşi va reuşi să fie modelde gîndire şi conduită.

Cercetez aspectul metodologic al predării de foarte mulţiani şi sînt convinsă că oricare reformă s-ar propune în învă ţă -mînt, implimentarea acesteia, cu succes, o poate realiza doarprofesorul conştient şi responsabil.

Nadejda Gorincioi, profesor, grad II, liceul Cetireni

A început abonarea la

Expresulziarul care vă aduce în casă

ştirile cele mai proaspete şi mai obiective. Doritorii pot perfecta abonamentele în orice oficiupoştal din raioanele Ungheni şi Nisporeni la preţul:

7 lei – 1 lună; 21 lei – 3 luni; 42 lei – 6 luni. Indice de abonare: 21945

Abonaţi-vă şi nu veţi regreta. Vă garantăm obiectivitate, imparţialitate, calitate.

Filiala ÎS „Poşta Moldovei”, Centrul de Poştă UngheniAnunţă startul Campaniei de abonare la ziare, reviste, cărţi, după Catalogul pentru prima jumătate a anului 2012.

Abonarea poate fi: Obişnuită – cu distribuirea la domiciliu;Post restant – cu distribuirea la oficiul poştal;La adresă – cu distriubuirea la adresa indicată de dumnea-voastră în orice colţ al lumii.Abonarea poate fi perfectată în orice oficiu poştal, cît şi decătre factorii poştali.

Informaţii suplimentare la telefoanele: (236) 22241, 22128, 22693

Secţia Raională Cultură, sub egida Consiliului Raional Ungheni

organizează la 23 octombrie, în incinta Palatului de cultură Ungheni, ediţia a III-a a

Festivalului de folclor „Efim Junghietu”.ÎN PROGRAM:

11.00 – Evoluarea fanfarei

11.00 – Expoziţia meşterilor populari

12.00 – Evoluarea interpreţilor de folclor: Olimpia Nistor-Iacob (Iaşi), Marina Coptu (Chişinău); a formaţiilor etnofol-clorice „Tălăncuţa”, „Plăieşii” (Chişinău); a formaţiilorfolclorice: „Dor nisporenean” (Nisporeni), „Ciobănaş de lamiori” (Parcova, raionul Edineţ), „Ciobănaşul” (Întorsura Bu-zăului, judeţul Covasna), „Tudoriţele” (Todireşti), „Ciutura”(Cetireni), „Frunzişoară lozioară” (Costuleni), „Codrenii”(oraşul Corneşti).

Avem deosebita plăcere de a vă invita să participaţi la festival.

Intrarea liberă. Vă aşteptăm cu drag.

Iată și la Cornești, de o bunăhabă de vreme, de cînd tot cudemocrația asta, lucrurile s-aucam inversat. Să fi intrat lumeaîntr-o nouă eră? Toți vorbescce vor, despre cine vor și, ceeace e mai surprinzător, cît vor.Fără nici o restricție. Au frîuliber şi la a „face ce vor”. Deu -năzi, și-au ales și un primar.Comunist.

Iată și eu cu domnul VasileAramă (fostul director al Lice -ului „Dimitrie Cantemir”) –tot pe ”democrație” am dat-o.Orice lucru ne-am propune săfacem, îl dăm juma-juma. Eu îidau o informație telefonică,spre exemplu, că i-am pregătitbutoiașul pe care mi l-a coman-dat, dumnealui - că mai are obucurie de pe urma faptului căau mai dat la facultate cîțivafoști elevi de ai săi. Eu îi zic căam mai dus la redacție un ma-terial care-l vizează ușor și pedumnealui, dînsul - că-mi adu -ce o carte care are tangențe cuceea ce am început să scriu.

Totul la Cornești e într-ome tamorfoză ciudată. DacăTu dor Gheorghe zice într-uncîntec ”... au înnebunit salcîmii”,Mihai Eminescu ar scrie acum:”... au ruginit frunzele de cas-tan”. Dar nu au ruginit detoamnă, ci de boală, sireacii, deatîta strîmbătate.

Apropo, de cartea pe caremi-a adus-o domnul director,Vasile Aramă. Mi-a dat și unsfat: s-o citesc dintr-o răsuflare,să savurez gustul dulceag al ex-punerii gîndului de către autorși să nu mă dezamăgesc de ama -rul impresiei lăsate.

A avut dreptate. Cartea se in -titulează ”Hotarul cu cetăți”. Ci -tesc prima povestioară – ”Dru - mul la Năpădeni”. Doamne! Cebine ar fi dacă această carte arajunge măcar pe mîinile aceleipărți de tineri din Cornești (șinu numai) care a început să fa -că deosebire dintre adevăr șimin ciună.

Să coborîm, deci, de la înăl -ți mea imaginației la adevărulde pe coala de hîrtie.

”E seară, la 3 iulie 1935. Ac-celeratul pentru Chișinău nuare prea mulți călători. Peste

cîteva ore ne trezim la masivulCorneștilor, trenul urcă dingreu. Cum a ajuns pe podiș, sezăresc creste de păduri, livezi șivii cît poate cuprinde ochiul șimai încolo. Sate de răzeși și demazili, ostași fixați pe aici, dintimpurile de cumpănă și glorieale voievozilor Moldovei. Astae împărăția noastră, moșia stră -moșească. De aici, de la Cor -nești, trecînd prin Mircești, seînșiră satele Sineștilor, Hîrceș -ti lor, apoi Condrăteștii, Năpă -de nii și încă vreo douăzeci desate, toate cu fața la apa Culei,duc pînă la Orhei, și mai de-parte pînă la Criuleni, la apaNistrului”.

Ajuns la Năpădeni, autorulcărții continuă să-și formulezecu văzul minții impresiile de peurma celor auzite, trăite înaceastă impresionantă călătoriespre Năpădenii anilor 30 aisecolului trecut.

”La școală curtea era plinăde femei, bărbați, copii curatîmbrăcați în haine de sărbă toa -re. Bărbații poartă cizme în pi-cioare, haine orășenești cu cra -vată la gît. Femeile au pantoficu tocul înalt, rochii scumpe șibaticuri pe cap. Nici un copilnu e desculț”.

Iată încă o constatare pecare autorul cărții ne-o lasămoștenire, pentru a ne mîndricu ceea ce a fost Basarabia, cîndfăcea parte din Regat: ” Arunciprivirea spre cele patru zări –drumuri, drumuri de țară,șerpuite pe șesurile înguste șicăruțe, căruțe cu cai buni, binehrăniți și fiecare cu un țăran cupălărie pe cap, cocoțat pestebunurile sale”.

Așa arăta această bucată dințară – pașnică, cu oameniașezați la minte și la obiceiulstrăbun. A continuat să arate lafel încă cinci ani (cu bunele șirelele ei, ca oriunde în lume),pînă cînd ”pofta vecinului ajinduit la casa românului”.

În numai cîteva zile, ca untrăsnet pe un cer fără nici unnor, cad peste capetele basa ra -benilor arestările NKVD-iste,dosarele înscenate, Gulag-urileîndepărtate și nici o urmă des -pre cei dispăruți. Primii care au

căzut jertfă noului regim aufost cei ce au făcut parte dinfosta administrație de comună,clasă, de județ și mai sus. Trăs -ne tul a căzut și asupra Cor neș -tilor. Întreaga conducere apri măriei e arestată. Întreagapopulație, de la cel din fașă șipînă la cel de pe laiță cu lumî -narea aprinsă la cap, devine dincetățean român în ”grajdaninSSSR”. Schilodirea numeluinostru secular devine o tradi -ție. Dumitru Bodrug, numelecăruia e atît de frecvent în do -sarul cu nr. 014041 din arhivaNKVD, devine Bodrug DmitriiKirilovici. Soția dînsului, dinEugenia devine Evghenia, iarsatul de baștină – din Hîrceștiîn Dîrceștî, Korneștskaia vo -loști, Belţskogo uezda. N-a fostcruțat nici scrisul nostru lati-nesc, împreună cu limba ro -mână - a fost măturat de pestetot.

Iată un document din dosar,eliberat pe 5 septembrie 1940,pe numele inculpatului Gri -gore Martea, numit ”spravka”,semnat de un oarecare Șolto -ianu, capul noii administrații.Este scris într-o rusă de lemn,de un necunoscător al acesteilimbi! Iată situația în care a fostpusă școala, cultura, știința,spiritualitatea noastră imediatdupă venirea „ruşilor” – mostrătipică de ”democrație răsări -teană”.

Iar noi, naivii, vrem ca ur -ma șii lor, care (iarăși din pros-tia noastră!) mai ocupă și fun -cții în acest stat, gen Mișin, Kli-menko etc., să ne vorbeascălimba, să ne respecte.

Un alt caz mult mai dincoa -ce, din anii 60 ai secolului tre-cut – unul de ”slugărnicie” im -pusă învinsului de către învin -gător. Mi-a fost dat să-l constattot la Cornești. O țărăncuță dea noastră, cu o gîgîlice de fatăde mînă, se întîlnește pe stradăcu o doamnă de origine sla vo -nă din acelaşi tîrguşor. Cîndajunsese la doar cîţiva paşi, ță -răncuța noastră se grăbește s-osalute prima pe conce tățean casa prin ”Zdrasti”. Nici măcar săaștepte răspuns – o scuturăbrusc de mînă pe fiică-sa: ”Zi,

fa, zdrasti!”.Deviza cuceritorului: dez bi -

nă națiuni, asmuță parte contraparte, și stăpînește! Tocmaiasta a vrut să spună, deși înmod diplomatic, autorul cărții”Hotarul cu cetăți”. Numele luie Dimitrie Bejan. S-a născut laHîrlău în 1909. A făcut studiiteologice, apoi facultatea de is-torie la Iași. În anii studenției(anii 1935-1940) participă laechipele de cercetare socio-logico-etnografică îndrumatede profesorul Dimitrie Gusti.Străbate Basarabia în lung și înlat, dînd prioritate satelor ră ză -șești de pe malurile Prut și Nis -tru. În vara lui 1941 participă laeliberarea Basarabiei de sub so-vietici. Cade prizonier la ruși.În GULAG (1947) scrie aceas -tă carte pe coajă de mesteacăn.E rescrisă pe hîrtie în 1948, totîn GULAG. În același an esteeliberat și revine în România,dar și aici era instaurat unregim de tip sovietic. ÎncepeGulagul românesc. Cartea pecare o am și eu în mînă, a fostrescrisă în 1956, cînd autorul eiera deportat la Răchitoasa (Bă -răgan).

”Hotarul cu cetăți” a fostprefaţată chiar de autor: ”Prob-lema Basarabiei este problematuturor românilor. Pledez pen-tru românitatea Basarabiei. Eaeste pămînt românesc rupt dintrupul țării și al Moldovei. Și-istă bine să fie Țara Româ neas -că: au aceiași istorie, aceiașicredință. Pentru că una sîntslavii și alta sînt românii. Noitoți de la Nistru pîn-la Tisa sîn-tem români”.

De ce îți spun aceste lucruri,dragă cititorule? „Eliberare”,cum zic rușii și parte bună dinai noștri sau ”cotropire”, cumafirmă istoricii cu argumenteserioase și numeroși martorioculari? Ești mare, deții dreptulde a-ți exprima opinia – decideTU unde este adevărul și undeeste minciuna.

O NAȚIUNE CARE-ȘI CAUTĂ ISTORIACu Grigore Fidelschi

Decide tu unde este adevărulși unde este minciuna

FRAGMENTARIUMCU NATALIA CHIOSA

UN SFAT PE SĂPTĂMÎNĂHainele albe nu sînt suficient de albe ? Înmoaie-le în apă caldă timp de 10 minute, împreună cu o felie de lămîie.

BerbecSînteţi ocupaţi pînă peste cap: demaraţi proiecte importante,

purtaţi discuţii decisive, alergaţi de colo pînă colo şi intraţi în con-tact cu multe persoane. Nu veţi avea prea mult timp să respiraţi.

TaurTreceţi printr-o perioadă mai puţin bună. Nu sînteţi mulţumiţi

de voi înşivă şi puteţi avea stări de melancolie şi chiar depresie.Perioada este favorabilă activităţilor legate de locuinţă.

GemeniO săptămînă bună: aveţi energie şi vă faceţi tot felul de planuri.

Acestea sînt legate de carieră, relaţii, stil de viaţă. Majoritatea pla-nurilor au şanse mari de succes, mai puţin în carieră.

RacVeţi merge la tot felul de evenimente, în special legate de viaţa

de familie, veţi face impresie bună şi chiar veţi întîlni persoanecare v-ar putea ajuta în carieră. Banii vor veni şi ei.

LeuVeţi lăsa la o parte problemele profunde ale existenţei şi vă veţi

preocupa de unele mai plăcute. O schimbare de imagine, o rede-corare a locuinţei, un nou hobby sau serviciu.

FecioaraSăptămîna este favorabilă muncii şi studiului. Puteţi începe

nişte cursuri sau un proiect de anvergură la serviciu. Ceea ce veţiîncepe acum, va ieşi bine. Şi pe plan financiar lucrurile vor sta bi-nişor.

BalanţaVeţi fi cam nesuferite: veţi critica pe toată lumea, vă veţi plînge

de tot felul de fleacuri, veţi fi greu de mulţumit. Cei din jur s-arputea simţi jigniţi. Mai multă discreţie şi întelegere n-ar strica.

ScorpionMarele defect, gelozia, se va face iar simţit în această săptă-

mînă. Veţi trăi cu impresia că sînteţi trădaţi sau că cei din jur nuau altă treabă decît să intervină în relaţia voastră.

SăgetătorVă cam plictisiţi şi încercaţi să vă astîmpăraţi setea de noutate

făcînd tot felul de gesturi extravagante. Nu este recomandat să văaruncaţi în afaceri noi sau în aventuri amoroase.

CapricornVeţi simţi nevoia să flirtaţi foarte mult, chiar cu riscul de a provo -

ca gelozia partenerului de cuplu. Evitaţi acest comportament la ser -viciu, deoarece veţi stîrni tot felul de bîrfe şi veţi deveni ridicoli.

VărsătorVeţi avea o perioadă excelentă. Cei care vor să se reorienteze

profesional, să înveţe ceva nou, să se apuce de un proiect impor-tant, au acum toate şansele să înceapă cu dreptul.

PeştiVeţi avea o săptămînă excelentă, veţi fi binedispuşi şi îi veţi

contamina şi pe cei din jur cu entuziasmul vostru. Un prieten bunva avea nevoie de ajutorul vostru.

Horoscop 24 – 30 octombrie

24 – 30 octombrieLuni Sf. Ap. Filip; Cuv. Teofan Mărturisitorul; Sf. Mc. Zi-

naida.Marţi Sf. Mc. Prov, Andronic; Sf. Irh. Cosma.Miercuri Sf. Mc. Carp; Cuv. Veniamin, Nichita.Joi Cuv. Maica noastră Parascheva, apărătoarea Mol-

dovei.Vineri Cuv. Eftimie cel Nou; Sf. Mc. Luchian; Sf. Irh. Ioan.Sîmbătă Sf. Mc. Longhin Sutaşul.Dumiică Duminica XX. Sf. Pr. Osea; Sf. Mc. Andrei;

Sf. Cosma şi Damian.

Expres ortodox

Fotografia săptămînii

Elevi de la Pîrliţa în ospeţie la „Expresul” învăţînd democraţia. 10 octombrie 2011

Bancuri Unui şoricel îi plăcea nes-

pus de mult să iasă din ascun-zătoare, dar se temea de pisică.Pînă la urmă a decis să iasă.Ascultă cu atenţie şi percepeun zgomot uşor de labe peparchetul din cameră. Apoiaude un lătrat.

- Uf, e doar cîinele. Iese. Chiar în clipa aceea

pisica îl prinde şi îi spune:- Vezi ce bine este să ştii

limbi străine?

Un tip vrea să se înscrieîn Cartea Recordurilor.

- Ce aţi realizat pentru avă putea înscrie în CarteaRecordurilor?

- Am rezolvat un puzzle!- Păi bine, dom'le, orici ne

poate să rezolve un puzzle...- Da, dar pe puzzle-ul

meu scria "Între 3 şi 6 ani",iar eu l-am rezolvat în 2 ani!

TATIANA ŢÎCU,DOAMNA CĂREIA ÎI

PLACE SĂ SE DEDICE

CELOR DRAGI

Funcţia actuală: psiholog la Liceul“Vasile Alecsandri” din Ungheni.

Principala trăsătură a mea de carac-ter: corectitudinea.

Calitatea pe care o prefer la un băr-bat: să fie stăpîn pe orice situaţie.

Calitatea pe care o prefer la o fe-meie: înţelepciunea.

Ce apreciez cel mai mult la priete-nii mei: felul lor de a fi. Ne leagă relaţiide ani ce au rezistat în timp şi sîntem ală-turi cînd ne cere viaţa

Ocupaţia mea preferată: în primulrînd, să mă dedic celor dragi şi să citesc.

Principalul meu defect: mereu nu-miajung 5 minute, nu pentru că nu-s punc-tuală, dar pentru că îmi place să las înurmă totul în ordine; interiorizarea ne-mulţumirilor.

Visul meu de fericire: ce-i dragi să-mifie sănătoşi, fericiţi, realizaţi şi alături.

Care ar fi cea mai mare nefericire amea: să-l supăr pe Dumnezeu sau să-ipierd pe cei dragi

Ce-aş fi vrut să fiu: ceea ce sînt. Ţara în care aş vrea să trăiesc: în

Moldova, dar cu alt viitor.Culoarea preferată: îmi place armo-

nia culorilor. Floarea preferată: macul sălbatic.Pasărea preferată: lebăda, pentru că,

după mine, reprezintă credinţă, inteli-genţă, graţie.

Scriitorii preferaţi: Stephan Zweig,Andre Mauroi, Paule Valeri, Lev Tolstoi,Lucian Blaga, Vasile Alecsandri ş.a.

Eroul preferat: sînt multe persoanecare mi-au atras atenția prin felul lor dea fi.

Eroina preferată: ca și răspunsul pre-cedent.

Eroii din viaţa reală: părinţii mei. Băutura şi mîncarea preferată: sala-

tele şi vinul alb.Ce detest cel mai mult: incorectitu-

dinea, laşitatea, lenea. Calitatea care aş vrea s-o am din

naştere: sînt mulţumită aşa cum m-acreat Dumnezeu.

Cum aş vrea să mor: împlinită, lă-sînd puncte de suspensie şi amintiri plă-cute.

Starea de spirit actuală: liniştită.Greşeli care îmi inspiră cea mai

multă indulgenţă: cele inocente, incon-ştiente, recunoscute.

Deviza mea: nu există probleme,există doar soluţii la provocări.

Este o cunoscătoare a sufletuluiomenesc. Are capacitatea de a sesiza şi analiza viaţa interioară a omului, trăirile sale, emoțiile. Nu soluţionează personal prob -lemele acestuia, ci doar îl ajută să găsească soluţii la problemelesale. Este o doamnă sinceră, căreiai se citeşte bunătatea în suflet şi înochi.

A acceptat imediat provocareanoastră de a răspunde la întrebările“Chestionarului...”. A răspuns binegîndit, clar şi înţelept, cu zîmbetulpe buze. Apropo, pe 22 octombrie,în întreaga republică se sărbăto-reşte Ziua psihologului.

Chestionarul lui Proust. Să ne cunoaştem mai bine

IEFTIN ŞI LA ÎNDEMÎNĂMîncați seminţe de floareasoarelui și veți fi fericiți

Știați că sînt suficiente 30-40grame de seminţe de floarea soarelui pentru a atenua stresul şi pentru a depăşioboseala şi stăriledepresive? Maimult decît atît, eleinduc o stare debună dispoziţie.Seminţele de floarea soarelui conţin o substanţă de excepţie,

numită tryptophan. Aceasta are un impact imens asupra stăriinoastre. Ne redă o stare de relaxare, ne eliberează de stările detensiune şi ne bine dispun. Seminţele de floarea-soarelui au unputernic efect antidepresiv, comparabil cu cel produs de anumitemedicamente.

Semințele sînt bogate în seleniu, nutrient cunoscut pentru ca-pacitatea sa de a ne face instant să ne simțim mult mai bine și maifericiți.

Medicul recomandă: fiecare dintre noi ar trebui să adauge ladieta zilnică semințele, o sursă importantă de proteine, fibre, mi-nerale și vitamine, care contribuie în mod benefic la starea gene-rală a sănătății.

Datorită conțiutului de vitamina E, semințele de floarea soa-relui au efecte antiinflamatorii. Chiar și sistemul cardiovasculartrage foloase în urma consumului de semințe. Astmul, artrita reu-matoidă, arteroscleroza și osteoartrita sînt doar patru dintreafecțiunile ale caror efecte sînt aplanate prin intermediul acestorproduse naturale.

Semințele de floarea soarelui conțin fitosterol, care sporeșteimunitatea organismului și reduce riscul declanșării mai multortipuri de cancer.

Studiile au subliniat de asemenea faptul că semințele de floareasoarelui reprezintă o sursă importantă de magneziu și de aceea auproprietatea de a scădea tensiunea arterială.

Semințele de floarea soarelui pot fi consumate proaspete (nesă-rate și fără coajă), dar pot fi adăugate și în cereale, supe sau salate.