Doar cu 7 lei pe lună Vei avea în fiecare săptămînă cele mai proaspete ştiri, reportaje, interviuri, cele mai utile sfaturi,

reţete culinare, cele mai haioase bancuri. Nu vor lipsi programele TV şi Horoscopul. Abonează-te la EXPRESUL şi te vei convinge: e ziarul de care ai nevoie.

Indice de abonare: 21945.Abonamentele pot fi perfectate la orice oficiu poştal din raioanele Ungheni şi Nisporeni.

Într-o atmosferă absolut im -presionantă, la Novaia Nicola -evca a fost sfinţit un loc de ag re-ment pentru tineri şi copii. „Credcă acesta va deveni locul centralpentru noi, aici se vor adunatinerii, se vor ocupa cu sportul.Aici se vor aduna copiii să sejoace. E cel mai bun lucru carea putut fi făcut”, a declarat Vic-tor Landa, locuitor al satului.

Timp de mai bine de o lună,s-a muncit încontinuu. Nimeninu s-a socotit cu timpul liber, cupropriile nevoi. Entuziasmul afost mare. Iar iniţiativa i-a apar -ţinut Inei Landa-Şumeico, cole -ga noastră de la „Expresul”.„Sînt locuitoare a acestui sat,cresc un copil aici şi îmi dorescca feciorul meu să aibă un viitorfrumos, să aibă unde-şi petrece

timpul. În plus, şi noi să avemunde ne aduna în zilele de odih -nă. De aceea am şi iniţiat acestproiect”, ni s-a destăinuit dînsa,menţionînd, totodată, că e foar -te mîndră de ceea ce a reuşit,împreună cu consătenii săi.

Cu mai bine de două luni înurmă, un grup de iniţiativă, înfrunte cu Ina Landa, a aplicat laFundaţia Comunitară Ungheni,pentru a obţine un grant în ve -de rea realizării unui proiect în -drăzneţ – „Amenajarea unui locde agrement în satul Novaia Ni -colaevca”. Costul total al aces-tuia a fost de 21550 lei, dintre

care Fundaţia Comu ni ta ră a ofe -rit 5000 lei, primăria – 4190 lei,iar comunitatea a venit cu o con -tribuţie de peste 10 mii de lei.

Şi directorul executiv al Fun -daţiei Comunitare, Valeriu Bot-nari, şi primarul comunei Mă -noileşti, Grigore Popa, s-au de-clarat impresionaţi de cele rea -lizate la Nicolaevca, asigurîn - du-i pe oameni că îi vor susţineşi în continuare. „Din cele patrusate ale comunei, Novaia Nico-laevca este un exemplu”, a de-clarat primarul, dînd asigurărică anume acest sat va fi primuldin comună unde va fi construit

un apeduct. Şi Valeriu Botnaria dat aisgurări că Fundaţia Co -munitară va susţine, cu sigu ran -ţă, şi alte proiecte ale grupuluide iniţiativă de aici. Iar pla-nurile tinerilor sînt mari: vor săamenajeze un foişor, o estradăde vară, să construiască niştetobogane pentru copii.

„Cred că acest eveniment vaintra în istoria localităţii. Deşi eun sat mic, cu doar 200 de locu -i tori, se simte dragostea oame-nilor pentru a face lucruri bu ne”,a remarcat şi părintele AndreiUrsoi, care a sfinţit cele realiza -te de locuitorii din Nicolaevca.

Nisporeniul a intrat în pregătiri pentru sărbătorile de iarnă

Pe 7 decembrie, directorii caselor de cultură şi conducătoriicolectivelor artistice model din raionul Nisporeni au fost convocaţila un seminar, unde li s-a vorbit despre desfăşurarea ediţiei ordinarea Festivalului obiceiurilor de iarnă „V-am ura, v-am tot ura!”.

La Nisporeni, primele colinde şi urături se vor auzi pe 23 de-cembrie, începînd cu ora 9.00, în incinta casei raionale de cultură.De va ninge, de va ploua, festivalul va avea loc. Potrivit şefeiSecţiei Cultură, Aurelia Andronachi, data organizării acestuia nua fost aleasă întîmplător. E în ajunul Crăciunului, sărbătoaremarcată de mulţi nisporeneni, în ultimii ani, pe 25 decembrie.

„La festival vor participa formaţii etnofolclorice şi artişti ama -tori din căminele culturale din întreg raionul”, a accentuat dînsa.Or, printre obiectivele acestui festival se numără: renaşterea şipromovarea folclorului, păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor deiarnă, scoaterea din anonimat a unor noi variante de colinde şiurături din localităţile raionului.

„V-am ura, v-am tot ura!”, festivalul obiceiurilor de iarnă dela Nisporeni, se desfăşoară de ani şi ani, astfel că, la ora actuală,nimeni deja nu poate spune cu exactitate cînd a avut loc primaediţie. Cert e faptul că este perpetuat din an în an, pentru aîmbogăţi repertoriul formaţiilor artistice de amatori cu noi creaţiiautentice despre sărbătorile de iarnă. (Natalia Chiosa)

Ungheneancă premiată la un concurs internaţional

Jurnalista Olga Ceagleide la Centrul de Investi-gatii Jurnalistice se numărăprintre cei trei premianţii aiunui important concurspentru jurnaliştii de inves -tigaţie al Fundaţiei Repor-terilor din Polonia, orga ni-zat în colaborare cu Minis-terul polonez de Externe în cadrul Parteneriatului Estic - anunţau,cu mîndrie, zilele trecute, instituţiile media din Republica Mol -dova.

Ceea ce nu au spus este faptul că Olga vine din Ungheni şi este ab -solventă a unui liceu prestigios din acest oraş – „Gheorghe Asachi”.

La concursul cu pricina au participat 840 de jurnalişti. Dintreaceştia au fost selectaţi 12 finalişti care au fost invitaţi în Polonia.Doar trei au fost premiati. Premiul Mare i-a revenit unui jurnalistdin Ucraina, Serghei Leşcenko. Celelalte două premii speciale s-auîndreptat către Olga Ceaglei din R.Moldova şi Bahar Neimatovadin Georgia. Ceremonia de premiere a avut loc pe 29 noiembrie,la Varşovia, în cadrul “Open Society Forum”.

Olga Ceaglei a participat la concurs cu ancheta reportericească„Ucigaşii de îngeri. Demnitar UE, printre clienţii unei reţele depedofilie”, realizată în parteneriat cu Andrei Aştefănesei de la„Ziarul de Iaşi”, şi publicată la sfîrşitul verii. În octombrie, inves -tigaţia respectivă a fost premiată şi de „Freedom House” România,în cadrul ediţiei a II-a a Programului „Supporting InvestigativeJournalism”, dedicat jurnaliştilor din România şi Moldova.

Modestă din fire, Olga a lăsat un mesaj pe contul său de face-book: „Întotdeauna este loc petnru mai bine. 10% este talent, restule muncă. Aş prefera să fie apreciat, în cazul dat, restul de 90%”.(Lucia Bacalu)

Expresul Ziua de aziExact cu 18 ani în urmă, la Tiraspoleste anunţată sentința aşa-numitu-lui „tribunal al poporuluitransnistrean” în procesul „grupuluiIlaşcu”. Ilie Ilaşcu este condamnatla moarte, iar ceilalţi membri - laînchisoare între 2 şi 15 ani. După

nouă ani de detenţie şi izolare, în mai 2001, Ilie Ilaşcu esteeliberat din închisoare.

Centura de ocolire a oraşului Ungheni a devenit o certitudinePe 6 decembrie, prim-ministrul Vlad Filat a contrasemnat un acord de finanţare între Republica

Moldova şi Uniunea Europeană, în valoare totală de 16,2 milioane de euro, bani ce vor fi utilizaţipentru lucrările de reabilitare a segmentului de drum, numit „Centura de ocolire a oraşuluiUngheni”. Potrivit premierului, lucrările sînt planificate să demareze anul viitor. Reamintim căvor fi reabilitaţi 7 kilometri, iar acest sector este parte a drumului Chişinău-Ungheni-Sculeni.

Bune pentru sănătate, rele – pentru… buzunarMedicamentele antivirale şi produsele alimentare de post sînt la mare căutare în Nisporeni,

anunţă postul de televiziune local “Albasat”. Odată cu lăsarea frigului, s-a înteţit numărul cazurilorde viroze, astfel că oamenii aleargă repejor la farmacii, pentru a-şi lua medicamentele necesare.Nu uită însă de legume, bogate în vitamine, dar şi foarte solicitate în această perioadă a postuluiCrăciunului. Un singur lucru îi nelinişteşte: şi medicamentele, şi produsele alimentare sînt camscumpe şi bat rău de tot la buzunar.

Împotriva violenței în bază de genNoroc de campanile mondiale, care îi mai impun pe moldoveni să organizeze diverse acţiuni

menite să atragă atenţia opiniei publice asupra unui adevărat flagel: violenţa. Săptămîna trecută,la Ungheni a avut loc seminarul „De la pace în casă, spre pace în lume”, care face parte din Cam-pania mondială „16 zile de activism împotriva violenței în bază de gen” şi la care s-a discutat, înmod special despre mecanismele de prevenire a violenței în familie şi implicarea în acest procesa tuturor factorilor decizionali.

Ştiri de pe Expresul.com

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni şi Nisporeni

Vineri, 9 decembrie 2011 | Anul IV, NR 48 (203)

PP ExpresulPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRLIDNO: 1003609009231

Membru al Asociaţiei Presei Indepen-dente (API), afiliată AsociaţieiMondiale a Ziarelor (WAN)

Director: Lucia BacaluRedactor: Dumitru MititeluSecretar de redacţie: Vitalie HareaReporteri: Natalia Chiosa, Ina LandaContabil-şef: Angela CovaliovManager vînzări: Ina LandaTiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuComanda 184. Tiraj: 2050 ex.

Adresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26,oficiul 229Telefon: (236) 28575, 23742E-mail: unexpres@gmail.comWeb: www.expresul.com

Au sărbătorit un eveniment unic, la care nici nu îndrăzneau să viseze acum cîţiva ani

Cheia succesului Tău!

ÎMPRUMUTURI 23% -24% anual

DEPUNERI DE ECONOMII15% -18 % anual

str. Naţională 10, or. Ungheni, tel/fax + 373 236 23550

Hotelul „Vila Verde” vă așteaptă zilnic cu ușile deschiseServicii de calitate, prețuri accesibile (400 lei/zi)

Adresa: or. Ungheni, str. Națională, 5Telefoane: (0236) 23399, 23535, 060400900

În istoria sa de aproapeo sută de ani, NovaiaNicolaevca nu a avutparte niciodată deatîtea evenimente frumoase şi clipe debucurie ca în toamnaanului curent. Punctulculminant l-a constituitziua de 4 decembrie,cînd tot satul – de lamic la mare – a ieşit să sărbătorească uneveniment unic, la carenici nu îndrăzneau săviseze acum cîţiva ani.

2ExpresulVineri, 9 decembrie

Serviciul Grăniceri al R. Moldova va fi transformat în Poliţia de Frontieră. Un proiect de lege în acest sens a fost aprobat, pe 6 decembrie, de Guvern. În nota informativă a acestei decizii se menționează că, deși va face parte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Poliția de Frontieră va beneficia de autonomie în procesul de luare a deciziilor. Dacă va fi aprobată de Parlament, legea urmează să intre în vigoare de la 1 iulie 2012. (Arena.md)

Eveniment

Aşa a început, potrivitangajaţilor Palatului culturiidin Ungheni, istoria ansam-blului de cîntece şi dansuripopulare „Struguraş”, unuldintre cele mai vechi colec-tive artisitce de amatori dinRepublica Moldova. Pe 4 de-cembrie, într-o atmosferă fes -tivă, în prezenţa a circa 700de spectatori, printre care nu-meroase oficialităţi, „Strugu -raşul” şi-a sărbătorit aniver -sarea a 65-a de la fondare.Împreună, au răsfoit, filă cufilă, istoria acestei formaţii,devenite deja legendă.

La început, a fost o armo -nică, o vioară, o chitară şi oto bă... Apoi, au venit, unul

cîte unul, muzicanţii – tineri,talentaţi, entuziaşti.

Au colindat fosta UniuneSovietică în lung şi-n lat. Înprimii ani de activitate, aufost susţinute peste 500 deconcerte. Zeci de premii im-portante au fost adunate de-alungul anilor în palmaresulansamblului, acesta devenindunul cu adevărat de aur. Iatădoar cîteva dintre ele:

Anul 1967. „Struguraşul”obţine medalia de aur şi dip -loma de gradul I la un festi-val de creaţie populară dinUniunea Sovietică. Anul 1977– medalia de aur şi diplomade gradul I la Festivalul re-publican de creaţie populară.

Anul 1991 – diploma de lau-reat al festivalului inter naţi -onal din China. Anul 1994 –coroana de aur la concursulinternaţional de folclor dinIugoslavia. Şi lista poate con-tinua.

„Struguraşul” din Unghenia dus faima cîntecului şi dan-sului popular moldovenescdeparte în lume: din Siberiapînă-n China, din Egipt pînăîn Grecia, din Coreea de Sudpînă-n Irak. Sute de depla -sări, dute de concerte pe sce -nele din întreaga lume. Nuîntîmplător ansamblul a de-venit cartea de vizită a Un -ghe niului, mîndria Unghe-niu lui, iar cei ce au contribuitla dezvoltarea şi prosperarealui sînt foarte mulţi, printrecare: Gheorghe Sasu, fonda-torul ansamblului şi dirijortimp de 21 de ani, NicolaeArseni, Vasile Panainte, Con-stantin Alcaz – şi ei dirijorifoarte talentaţi. Primul core-

graf al ansamblului s-a numitEugenia Semionova, dupăcare au urmat Vasile Pincev,Vladimir Pricladov, Nina Pri-cladova. Dacă am începe săenumerăm instrumentiştii,soliştii ansamblului, dansa to -rii, nu ne-ar ajunge, cu sigu -ranţă, o pagină de ziar. Sîntfoarte, foarte mulţi şi fiecaredintre ei a lăsat cîte o păr tici -că din sufletul lor aici.

„Struguraş” de poamă

alea să, tu ne faci viaţa fru -moasă”, a declarat unul din-tre moderatorii acelei fru -moase sărbători din 4 decem-brie, după care, tot el, a pun -ctat: „Poposim la izvoarelefolclorului moldovenesc, ade -vărate perle sfinte cu atîtagrijă păstrate şi valorificateîn şirul anilor depănaţi”. Cealtceva mai frumos poate fispus despre activitatea unuicolectiv cu adevărat magic?

Viitorul sună bine pentru Ungheni

Strategia de dezvoltare socio-economică a raionului Ungheni, document ce „va încuraja și va contribui la asigurareaunei dezvoltări coerente și continue a raionului”, vizează o perioadă de opt ani. Pentru ca Strategia să fie cît mai viabilă şi mai realistă, a avut loc, săptămîna trecută, şi o discuţie publică.

Eudochia Viziru, şefa Direcţiei economie şi re-forme, a prezentat în faţa audienţei cele șase pri o -rități de bază ale Strategiei, a conturat viziuneastrategică pentru anul 2020: transformarea raionuluiUngheni într-un pol de creștere durabilă, într-un cen-tru regional modern al oportunităților, în care ce tă -țenii să muncească și să trăiască decent, să aibăac ces și condiții adecvate pentru educație și studii,să beneficieze de servicii sociale, de sănătate șicultură de calitate, cu o comunitate de afaceri di na -mică și competitivă, cu autorități locale responsa -bile, deschise și cu cetățeni activi.

”Ne dăm bine seama că nu există astăzi resurselefinanciare necesare pentru toate proiectele prevăzuteîn Strategie. Pe de altă parte, realizarea lor nu ar tre-bui să depindă doar de bugetul de stat sau cel raio -nal”, a declarat pentru „Expresul” preşedintelerai onului, Iurie Toma. Dînsul a accentuat că acestplan strategic va fi „ca un punct de orientare pentruactualii primari, iar cei care vor veni ulterior vor tre-bui doar să continue activităţile începute”. Potrivitpreşedintelui, în elaborarea Strategiei s-a încercat o„regionalizare”, astfel că acţiunile incluse sînt pre -văzute pentru 4-5 primării. „Numai aşa, sînt sigur,vom găsi și surse financiare, și investitori, iar im-pactul va fi mai mare”, a spus dînsul.

„Este bine că elaborăm Strategia respectivă pe untermen de opt ani, căci foarte multe programe nați -o nale, foarte multe strategii pe domenii sînt planifi-cate tot pentru această perioadă. Noi nu putem să nedezvoltăm separat de întreaga țară”, a ţinut să sub-linieze Iulia Pancu, vicepreşedinte al raionului re-sponsabil de dezvoltarea economică. Potrivit dînsei,toate domenile sînt importante, dar, totuşi, cel eco-nomic trebuie să fie prioritar.

„Trebuie, mai întîi de toate, să valorificăm efi-cient sursele bugetare. În al doilea rînd, să nu uitămde amplasarea geografică a raionului, care ne favo -ri zează. Vecinătatea cu Uniunea Europeană trebuiesă ne aducă doar beneficii, să obţinem cît mai multefinanţări de la organismele europene. Or, banii pla -nificați în bugetul de stat – trebuie să fie clar din start– nu sînt suficienți”, a punctat şi Iulia Pancu.

Ina Landa

Un drum mai bun spre Valea Nîrnovei

S-a înfăptuit, în sfîrşit, visul de anide zile al celor aproape 350 delocuitori ai satului Valea Nîrnoveidin raionul Nisporeni. Drumul de acces spre sat, cu o lungimede circa un kilometru, a fostreparat. Acum, e un drum frumos, în variantă albă, carebucură inima şi ochii sătenilor, dar şi ai conducătorilor auto. Potrivit lui Savelie Tipa, şeful Secţiei

construcţii şi dezvoltare a teritoriului Nis-poreni, lucrările de reparaţie au durataproximativ o lună, fiind cheltuiţi în acestscop 300 mii de lei, alocaţi din bugetul destat. Pe lungimea acestei porţiuni de drumsînt construite circa 80 de case.

Nu se ştie cu exactitate cînd a fostreparat ultima dată drumul respectiv. Pen-tru a fi cîtuşi de puţin practicabil, oameniidin partea locului aduceau aici tot ceaveau ca să-l niveleze. Acum, a fost nive-lat de specialişti.

Satul Valea Nîrnovei face parte din co-muna Ciuteşti şi este situat la o distanţăde 12 kilometri de Nisporeni. (NataliaChiosa)

Fotografie: odnoklassniki.ru

LA NISPORENI, fiecare a săr -bă to rit cum a putut. Declaraţia îiapar ţi ne fostului vicepreşedinte alrai onului, Valeriu Mariniuc, pre şe -din tele organizaţiei teritoriale aPartidului Popular Creştin Demo-crat. De dragă dimineaţă, au venitla mo numentul domnitorului Şte -fan cel Mare din centrul oraşuluiNisporeni, pe rînd, la ore diferite,şi creştin-democraţi, şi liberali, şiliberal-democraţi. Au venit însă şireprezentanţi ai autorităţilor pub-lice locale. Nu au fost auzite dis-cursuri. Oamenii au depus în liniş -te flori.

Ziua Naţională a României afost sărbătorită şi în toate insti -tuţiile preuniversitare din raionulNisporeni. Potrivit Alexandrei Lun -gu, director general adjunct al Di -recţiei Generale de Educaţie Nis -

poreni, au fost date recomandărica, în această zi, să se desfăşoarediverse mese rotunde, seminare in-structive, lecţii istorice cu elevii,pentru ca aceştia să fie informaţidespre Marea Unire din 1918. Dîn -sa a mai spus că organizarea unorastfel de acţiuni a devenit deja otradiţie la Nisporeni, iar scopul loreste de a promova ideile naţionaleîn tot spaţiul românesc.

LA UNGHENI, s-a dansatHora Unirii. Cîteva zeci de tineriliberali, susţinuţi de colegii lor maiîn vîrstă, s-au prins în dans în preaj -ma Troiţei Martirilor Neamului,dar nu înainte de a asculta cîtevadiscursuri despre istoricul acesteizile, despre Marea Unire de la Al -ba Iulia din 1918, despre româ -nism.

”Ne-am adunat aici pentru a

promova o sărbătoare a noastră,ro mânească, pentru a promova tri-colorul, limba şi naţiunea româ -nă”, a accentuat Artur Botnaru,elev la Liceul “Gheorghe Asachi”din Ungheni, prim-vicepreşedinteal organizaţiei de tineret al Parti -dului Liberal, după care a punctat:”Toţi cei care s-au identificat mol -doveni de etnie română au bine vo -it să vină aici”. Au binevoit să vină

însă foarte puţini. Potrivit organi-zatorilor, la eveniment au partici-pat aproximativ 50 de persoane, înmajoritate tineri.

Au fost depuse flori la CruceaMartirilor Neamului, apoi şi labustul lui Mihai Eminescu. “Dacăar fi fost Mihai Eminescu în frun-tea ţării, cine ştie cum ne era acumţara”, a făcut o remarcă Artur Bot-naru. (Natalia Chiosa)

Marea Unire, sărbătorită şi la Nisporeni, şi la Ungheni

“Struguraş” de poamă aleasă – un dar divin, oferit cu 65 de ani în urmă Răsună buciumul. În calendar – anul 1946. Şi s-au bucurat atunci unghenenii că au scăpat de război, că li s-au întors acasă feciorii şi taţii. De mare bucurie, auînceput să cînte – care la ce ştia: la fluiere, tobe, cobză.S-au adunat toţi laolaltă şi au format un ansamblu...

Lucia Bacalu

Ziua de 1 decembrie, care marchează Marea Unire din 1918 de la Alba Iulia, fiind cunoscută de ani buni ca Ziua Naţională a României, nu a trecut neobservată în regiunea de vest a Republicii Moldova.

Republica Moldova nuare munţi. Are dealuri. Iarcel mai înalt punct se află înBălăneşti, un sat pe a căruişcoală mai scrie, cu literechirilice: “Cartea - izvorulcunoştinţelor”.

Oamenii îi zic „Chiscullui Miron” şi sînt obişnuiţicu turiştii străini care, vara,stau zile în şir în pădureaverde şi răcoritoare dinpreajmă. În internet găseşticeva informaţie despre acestloc turistic, dar numai dacăştii ce cauţi. Bine că maifacem geografie la şcoală şiaflăm că cel mai înalt punctdin Moldova are 429 metri şise află undeva în raionulNisporeni…

În rest, nici un ghid turis-tic sau măcar un semn pemarginea drumului, ce ar in-dica unde se află Dealul

Bălăneşti. Nici în vîrful dea -lului, de unde se deschide oprivelişte de basm, nu vezivreo plăcuţă, oricît de mică,ce ţi-ar spune că te afli pe celmai înalt deal din Moldova.Ia şi ghiceşte, dacă te ducecapul!

Unii ar spune că este unchiţibuş, un detaliu care nune schimbă viaţa. Aşa e. Dar,deoarece la noi în ţară pro -

iectele mari eşuează, de ce sănu pornim de la detalii, cumar fi: panourile informativeşi indicatoarele pentru tu rişti,făcîndu-le astfel viaţa maiuşoară celor care vor să-şiredescopere ţara şi să nu-şilimiteze interesul doar la Or -heiul Vechi şi cramele de laCricova?

Ion Macovei(Timpul.md)

Au venit, au dansat și au cîștigatAnsamblul de dans modern ”Mega Dance” de

la Palatul Culturii din Ungheni a dat lovitura. De -şi are doar trei ani de activitate, a obţinut, chiarzilele trecute, mai multe premii la concursul dedansuri moderne ”Raiting de toamnă”, organizatla Chișinău de Federația de dans modern și deestradă din Moldova.

”Dansatorii noștri au fost la înălţime în toatecategoriile de vîrstă și în toate genurile de dans,astfel că am adus acasă cinci diplome de gradul Iși una de gradul II. Este un rezultat foarte bun”, adeclarat pentru „Expresul” Liubov Bereghici, con -ducătoarea ansamblului.

Ansamblul ”Mega Dance” a fost reprezentat laconcurs de 23 de dansatori cu vîrsta cuprinsă între 5și 16 ani, care au avut evoluții solo, duet și în grup.

În prezent, ”Mega Dance” se pregătește pentruCampionatul național de dans modern, care se vadesfășura pe 17 decembrie. Cîştigătorii vor par-ticipa ulterior la Campionatul mondial de dansmodern din 25-29 mai 2012, ce va avea loc înMarea Britanie.

De notat că ansamblul ”Mega Dance” este, deun an, membru al Federației de dans modern șiestradă din Moldova. (Ina Landa)

În căutarea Dealului Bălăneşti

Fotografie: vacante.md

Prim-ministrul Vlad Filat s-a arătat nemulțumit de practica vicioasă a angajatorilor, care solicită experiență de la proaspeții absolvenți. „Cum poate un tînăr să obţină experiență, dacă nu poate să se angajeze? După asta ne întrebăm de ce pleacă tinerii din țară”, a spust Filat. Dînsul a solicitat ministerelor responsabile să analizeze cadrul legal existent, să vină cu modificări ce ar prevedea “reglementări și sancțiuni stricte” pentru cei ce refuză să angajeze tineri. (Unimedia.md)

3ExpresulVineri, 9 decembrie

Opinii

25 noiembrie 2011, secolulXXI, oraşul Ungheni.

La mai puţin de un kilomet -ru de Uniunea Europeană a fostsfinţit un monument, construit,potrivit consilierului raionalPCRM, Valeriu Calmaţui, decătre „tineretul comsomolistdin Ungheni”. Atunci cînd amcitit titlul acestui articol în zi a -

rul „Expresul”, am avut impre-sia că m-am tîmpit şi nu mai potciti sau că nu pot asimila ceeace citesc.

Trecînd, totuşi, mai departe,am aflat că, printr-o decizie aConsiliului orăşenesc, PrimăriaUngheni a alocat 10 mii pentrureabilitarea monumentului.

Mai departe şi mai intere-sant. Citez din ziar: „Nu con tea -ză perioada sau semnificaţiaacestui monument. Important ecă aici au murit oameni, au fostexecutaţi fără judecată, ceea cenu este corect”, a accentuat şiprimarul de Ungheni, Alexan-dru Ambros. Potrivit dînsului,ideea de a renova monumentuleste una bună, „cu atît mai multcă în oraşul Ungheni nu sîntmulte monumente cu o semni -fi caţie istorică”. Adevăr vor beş -te gura primarului liberal-de -mocrat: în oraşul Ungheni nu

există, de exemplu, un monu-ment al deportaţilor, printre ca -re au fost şi mulţi ungheneni.Numai în anul 1949, din raionau fost ridicate şi duse în Si be -ria peste patru mii de persoane,oameni de care autorităţile detoate rangurile au uitat aproapecomplet. Doar la zile comemo-rative ne scăldăm în declaraţiide compasiune şi condoleanţe.

Oare chiar 12 persoane me -ri tă mai multe onoruri decît celecîteva mii deportate? La 5 ianu -arie 1918, aici, la Gara Un gheni,au fost împuşcaţi 12 membri aiprimului consiliu (soviet!) Un -gheni. Pe atunci, ţara noastrăera una independentă, unirea cuRomânia are loc la 27 martie1918. Rămîn neclare multe as-pecte: cine i-a împuşcat pe aceşti12, de ce şi dacă au fost îm puş -caţi cu adevărat?

Monumentul comuniştilor(apropo, oameni care, prin defi -ni ţie, nu le au cu cele sfinte) afost sfinţit. Paradox total: cum

poate un preot să sfinţească unmonument care este legat cu unregim şi o ideologie ce a închisbiserici, făcînd din ele săli desport, depozite sau orice altce -va, numai nu casa Domnului?Cum poţi sfinţi un monumentce aminteşte de un regim care aars icoane, a schilodit slujitoriipristolului?

Apropo: Eudochia Viziru,un mare promotor al dezvoltăriiturismului în regiune, notează,la acelaşi subiect (vezi Expre-sul.com): „Avem atîtea monu-mente de restabilit, care,într-ade văr ţin de istorianoastră. Din păcate, pierdemtimpul şi minţim publicul cuinformaţii despre nişte monu-mente inventate. Cred că lip -seşte lista patrimoniului cul tu-ral, lista monumentelor istorice,o listă care să fie argumentatăde instituţiile abilitate şi să fie,ulterior, aprobată de consiliullocal.

O privire din afară

Назад! Înainte! Where?

Constantin Uzdrișcosticauzdris@yahoo.com

Încă un pas spre edificarea monumentului domnitorului Alexandru cel Bun la Ungheni

La 1 decembrie, a avut loc şedinţa grupului de lucru privind edificarea monumentului domnitorului Alexandru cel Bun la Ungheni, fiind invitat şi sculptoul Ion Zderciuc, originar din oraşul Ungheni, autor a numeroase opere de valoare, amplasate atît la Ungheni, Chişinău, cît şi în străinătate. Domnia sa a prezentat cîteva schiţe, s-a discutat despre dimensiunile viitorului monument, amplasarea acestuia, materialul din care va fi făcut.

Primarul Alexandru Ambros a atras atenţia celor prezenţi asuprafaptului că e foarte important ca locul amplasării unui astfel demonument să fie selectat cu grijă, ceea ce ar pune în valoare sculp-tura.

De notat că iniţiativa edificării, în centrul oraşului Ungheni, aunui monument al domnitorului Alexandru cel Bun a apărut în anii90 ai secolului trecut. Argumentele ce au fost aduse atunci sînt in-contestabile. Într-un document datat cu 14 octombrie 1490, se aratăcă moşia Ungheniului a aparţinut, cu secole în urmă, domnitoruluiAlexandru cel Bun. Ulterior, aşezarea a fost donată demnitariluisău, Stoian Procelnicul, urmaşii căruia au deţinut-o pînă la mij -locul secolului al XVII-lea.

Drept motivaţie a servit şi faptul că Alexandru cel Bun a fostun domnitor de seamă al Moldovei între anii 1400-1432, orga-nizînd ţara din punct de vedere administrativ, aşezînd-o pe principiistatale temeinice. Pe timpul domniei sale Moldova a trăit cea mailungă perioadă de pace din epoca medievală. A fost un mare diplo-mat şi adept al propăşirii spirituale a ţării.

În aprilie 2006, Consiliul orăşenesc Ungheni a dat aviz pozitivedificării monumentului. Nu au fost identificate, însă, sursele fi-nanciare necesare.

La ora actuală, Primăria mizează pe susţinerea financiară a unorparteneri din România. ”Consiliul Judeţean Iaşi a aprobat, de prin-cipiu, susţinerea autorităţilor din Ungheni în vederea edificăriimonumentului domnitorului Alexandru cel Bun. Urmează să fiestabilit cum va fi acesta, cît va costa, ca să poată fi luată o deciziefinală”, a subliniat, cu referire la monument, Ion Harea, consilierulpreşedintelui Consiliului Judeţean Iaşi, Constantin Simirad.

Se apropie ziua cea mare Pregătirile pentru deschiderea grădiniţei „Guguţă”, renovate

capital, sînt în toi. La ora actuală, se aranjează mobilierul, sepregătesc materialele didactice. Majoritatea echipamentului estedeja contractat. În ceea ce priveşte mobilierul, acesta, parţial, va fiachiziţionat în cadrul unui proiect comun al Primăriei Ungheni şiFISM. Contăm şi pe sponsori.

A fost deja selectat şi personalul grădiniţei. Sînt înscrişi în listepeste 320 copii, care aşteaptă să păşească pragul noii instituţii.

Primăria planifică deschiderea oficială a grădiniţei „Guguţă”pentru 24 decembrie curent.

Stimaţi conducători de instituţii şi întreprinderi!

Sîntem în preajma celor mai frumoase sărbători - Crăciunul şiAnul Nou. Un atribut specific acestor sărbători sînt pomii împo -do biţi cu jucării, ghirlande, luminiţe decorative.

Pentru crearea unei atmosfere cu adevărat de sărbătoare,solicităm amenajarea şi decorarea edificiilor pe care le aveţi îngestiune, a terenurilor adiacente acestora.

Numai cu eforturi comune putem îmbrăca oraşul în straie desărbătoare.

Vă multumim pentru receptivitate.

Știri din Primăria Ungheni P

Acest seminar a fost beneficatît pentru cadrele didactice, cîtşi pentru copii, deoarece obiec-tivul principal al educaţiei ci -vice este formarea cetăţeanuluide mîine, liber, activ şi respon-sabil, capabil să-şi iubească,să-şi apere ţara şi să participe la

prosperarea ei. Societatea arenevoie de buni cetăţeni.

Printre cele mai solicitate ac -tivităţi programate în cadrul se -mi narului au fost metodele in -teractive combinate cu cele tra -diţionale, care au trezit curiozi-tatea copiilor, i-au făcut să ana li-

zeze, să argumenteze, să găseas -că soluţii, să aibă răbdare cucolegii, să lucreze în echipă. Denotat că educatorii din aceas tăinstituţie stăpînesc metodele şile aplică sistematic.

Interesant a decurs şi lucrul cueducatorii în ateliere, genericulfiind: „Strategii didactice, meto -de interactive, tehnologii utili za -te în cadrul activităţilor”, la caream participat ca formator, împre -ună cu colega mea, EcaterinaRostroşan. În pofida faptului căgrădiniţa şi-a redeschis uşiledoar de doi ani, calitatea medi-ului educaţional, a activităţii

manageriale şi a cadrelor didac-tice este de neîntrecut în raion.

Toate acestea se datorează co -laborării fructuoase cu responsa -bilii de educaţia preşcolară de laDirecţia Învăţămînt din Ungheni,Viorica Cotici şi Maria Filimon,dar şi muncii asidue depuse demanagerul instituţiei, NicoletaDiaconu, de metodista AglaiaFlorea, de cadrele didactice şicomunitea în întregime.

Nina Grădinaru, metodistă la grădiniţa nr. 9

„Steluţa” din Ungheni, şef centru metodic pentru

grupele mari şi pregătitoare

Recent, în incinta grădiniţei „Licurici” din Mănoileşti, s-a desfăşurat seminarul raional la educaţia civică cu genericul: „Plaiul meu – colţ de rai, graiul meu – vers de nai”, planificat de Direcţia Raională Învăţămînt,Tineret şi Sport Ungheni. Au participat circa 50 de cadre didactice din întreg raionul.

Un model pentru tot raionul

Ministerul Economiei şi Comerţului a dat publicităţii Raportul privind activitatea zonelor economice libere ale RepubliciiMoldova pe 9 luni ale anului 2011. Care este situaţia? Se vede foarte clar în cele două diagrame alăturate.

Zona Economică Liberă „Ungheni-Business” – printre cele mai bune

CODAREcontra consumului de alcool

Psihoterapie,

Doctor Galina Aparuor. Ungheni,

Programarela tel.:079521319

„Javelin N.A” S.R.L propune cărbune:

- AM (oreşek)- AS (semecica).Adresa: or. Ungheni, str. Romană 83 (fosta fabrică de pîine). Telefon: 0(236) 22686; Mobil: 079539755.

La ora actuală, Zona Economică Liberă “Ungheni-Business” numără 37 de rezidenţi din România, Italia, Rusia, Olanda,Turcia, Cipru, Ucraina etc., iar genurile de activitate sînt dintre cele mai diverse: de la fabricarea covoarelor şi a mobilei,pînă la sortarea, marcarea şi ambalarea pastelor făinoase.

Volumul total de investiții de la începutul activității zoneloreconomice libere

mil. dolari SUA

Volumul vînzărilor nete ale producției industriale alerezidenților zonelor economice libere pentru primele9 luni ale anului 2011

mil. lei

Vînd teren pentru

construcţii la Ungheni

(Bereşti). Vînd garaj.

Telefon: 068430349

Citaţie publicăJudecătoria Ungheni solicită prezenţa cetăţeanului MoroşanuGrigore, domiciliat în satul Mirceşti, raionul Ungheni, în cali-tate de pîrît în cauza civilă înaintată de către Moroşanu Ta-tiana privind desfacerea căsătoriei, care va avea loc la datade 27 decembrie 2011, ora 9.00, biroul 8, Judecătoria Un-gheni.

Judecător, Maria Malanciuc

4ExpresulVineri, 9 decembrie

Apropierea pauzei de prînz sau a orei de finalizare a programului nu va mai fi un pretext pentru a se interzice cumpărătorilor să intre în magazine. Cel puţin aşa arată noile reguli de desfăşurare a comerţului cu amănuntul,aprobate de Guvern pe 6 decembrie. Cu 10 minute înainte de închidere, comercianţii vor trebui să anunţe despreaceasta, iar toţi cumpărătorii prezenţi în sala comercială trebuie deserviţi în modul stabilit, chiar dacă se depăşeşteprogramul. (Unimedia.md)

SportCultură

Anul 2011 a fost pentru ea unulde afirmare. Da-da, de afirmare! Aparticipat la concursul muzical RingSTAR de la postul de televiziune„Moldova-1”, fiind cea care s-aaflat prima la startul noii „rubrici”- Baby STAR. Ea a fost şi cea maimică dintre concurenţii din cate-goria de vîrstă 4-6 ani.

Bianca a evoluat în scenă cupiesa „Telefonul”, care a adunat omulțime de voturi de la telespecta-tori. Apoi a urmat o altă piesă –„Culorile fermecate”, pe care a in-terpretat-o în semifinala Baby STAR.Şi iarăși, prin televoting, i-a fostdeschisă calea spre etapa finală aconcursului. Ungheneanca noastră,

de fiecare dată, a frapat publiculprin ținuta sa scenică și voceasinceră de copil. În finală, Biancaa venit cu piesa „Nu fi timid”,revenind acasă cu trofeul BabySTAR.

La toate etapele concursului,alături de mica steluță, s-a aflatmămica ei, Aliona Popovici, o ma -re promotoare a muzicii de calitateşi a tinerelor talente. „Acest con-curs i-a deschis Biancăi o poartă înlumea muzicii. Astfel, ea a maiprimit, pe lîngă trofeu, o invitațiela Revelionul Copiilor 2012 de la„Moldova-1”. Tot acest post deteleviziune a promis că, în scurttimp, va realiza un videoclip la una

dintre piesele interpretate de Bian -ca-Beatricia”, ni s-a destăinuit, fe -ricită, mămica.

Iar Bianca... Se consideră odomniță cochetă, adoră cosmeti -cele și rochițele de culoare roz.Oglinda îi este deja o prietenă fi -delă, de care nu se desparte nici -odată. Ojele și rujurile mămicăisînt o mare tentație pentru ea. Ştiecă o fetiță trebuie să fie mereufrumoasă şi, mai ales, cînd iese înscenă. Iar scena, pentru Bianca-Be-atricia, a devenit deja o obişnuinţăşi poate spune fără pic de ezitarecă are o pasiune aparte pentru mu -zică. Munceşte mult la vîrsta ei,astfel că primele succese nu s-aulăsat prea mult așteptate.

Vorbind despre Ring STAR, a re -marcat, foarte sinceră: ”Eu am re -ușit să-mi fac mulți prieteni la acestconcurs, dar cel mai mult mi-a plă -cut... Adrian Ursu, prezentatorulemisiunii”.

Ina Landa

Deși are doar cinci anișori, Bianca-Beatricia Popovici de la Grădiniţa „Andrieș” din Ungheni va avea în curînd primul său videoclip, realizat de... cine credeţi? De postul de televiziune „Moldova-1”.

Cu privirea sa cochetă l-a cucerit pînă şi pe... Adrian Ursu

La 2 decembrie, mem-brii ansamblului de dansmodern „Mega Dance” şiai ansamblului de dansuripopulare „Muguraş” au de -monstrat o activitate de mas -ter class. Zeci de pă rinţi,dar şi simpli spectatori, auavut posibilitatea să vadăcopiii dansînd la o nouă ba -ră de dans, care a fost achi -zi ţionată în cad rul proiec -tului. Mai mult ca atît, şi

muzica răsuna dintr-un cen -tru muzical nou-nouţ, la felachi ziţi onat în cadrul pro -iectului respectiv.

„Cu ceva timp în urmă,s-a defectat unicul caseto-fon pe care îl mai aveam,iar la bara de dans vecheîncăpeau doar 6-7 copii, întimp ce grupa este for matădin 14 copii”, po ves teşteprofesorul-coregraf, Liu -bov Bereghici. Astfel, era

foarte greu pentru micuţi săse antreneze, să efectuezeexerciţiile clasice la bară.Ei erau ne voiţi să se în ghe -suiască, ceea ce nu le per-mitea extinderea suficientăa braţelor.

Acesta, de fapt, a şi fostmotivul pentru care ungrup de iniţiativă, „Tineretalente”, a decis să apelezecu un proiect la FundaţiaComunitară. Potrivit AneiTofan, coordonatorul pro -iec tului, scopul lor a fostde a crea condiţii cît maibune pentru micii amatoriai dansului, astfel ca ei săaibă posibilitatea să-şi dez-volte talentul. Grupul deiniţiativă s-a întîlnit cu pă -

rinţii copiilor încadraţi înansamblurile de dans, auidentificat problemele cucare se confruntă aceştia şiau găsit soluţiile necesare.Una dintre ele – proiectul

„Cheiţa fermecată”, costultotal al căruia a fost de 9580lei. De notat că FundaţiaComunitară a alocat sumade 5000 de lei. (NataliaChiosa)

Mare bucurie pentru copilaşii ce frecventeazăcercurile de dans de la Palatul culturii dinUngheni. De acum înainte, ei vor avea condiţiimult mai bune de dezvoltare creativă. Şi asta,datorită Fundaţiei Comunitare din Ungheni, carea finanţat recent un proiect cu un titlu sugestiv:„Lădiţa fermecată”.

Şi-au demonstrat talentul la o nouă bară de dans

Ion Jardan convocat de şase ori la naţionala de tineret

“Unul dintre cei mai valorşi jucători ai echipei“CSCA-Rapid”, dar şi unul dintre cei mai de pers pec -tivă jucători de bandă dreapta din Divizia Naţională”,aşa este caracterizat discipolul şcolii de fotbal din Un -gheni, Ion Jardan, pe site-ul fcrapid.md.

La cei 21 de ani ai săi, este unul dintre jucătorii de ba -ză ai echipei respective, jucînd în această ediţie 16 me -ciuri. Este unul dintre golgheterii echipei, deşi în ma -joritatea meciurilor a jucat pe post de fundaş dreapta.

În naţionala de tineret U21 are la activ 6 meciuriconvocate. În meciul cu Portugalia de pe stadionul dinRio Maior a purtat banderola de căpitan.

Citiţi în continuare un fragment dintr-un interviuacordat de Ion Jardan site-ului fcrapid.md.

Acest sezon a început bine pentru tine, ai fost con-vocat la echipa naţională U21, dar şi la club prinziregulat unsprezecele de start. La ce te aştepţi mai de-parte?

Mă aştept să progresez în continuare. La moment,vreau să joc cît mai mult. Dacă voi juca meci de mecipentru “CSCA-Rapid”, cu siguranţă voi mai fi convo-cat la selecţionata de tineret. Acum totul depinde demine.

În campionatul cărei ţări ţi-ai dori să joci?Aş dori să joc într-un campionat mai puternic şi mai

bine plătit, nu contează ţara. Îmi place campionatulAngliei, dar e tare dificil să ajungi să joci acolo.

Care e echipa şi jucăorul tău preferat?Echipa preferată e Barcelona, dar îmi place şi fot-

balul prestat de “Şahtior” Doneţk. Ca jucător îmi placeSteven Gerrard....

Ai o deviză în viaţă?Mereu este loc de mai bine. Viaţa e un continuu

progres! Ina Landa

Cînd FC „Costuleni” va juca la Costuleni?

Iată întrebarea cu care esteasaltat patronul clubului, IurieChirinciuc. „Îmi doresc și eufoarte mult ca FC “Costuleni”să joace la Costuleni. Dar nudepinde doar de mine să dau unrăspuns pozitiv la această între-bare”, este replica dînsului, pecare o găsim pe site-ul mold-footbal.com.

Iurie Chirinciuc explicăfoarte clar cine ar trebui să seîngrijească de amenajarea sta-dionului: “Autorităţile publicelocale, pentru că stadionul leaparţine lor. Eu pot doar să con-tribui la construcţia acestuia”.

Jumătate de milion de lei juruiţi pentrustadion

Potrivit vicepreşedintelui rai -onului Ungheni, Petru Langa, elşi preşedinte al Federaţiei rai -onale de fotbal, anul trecut, FC“Costuleni” a solicitat o sumăde bani pentru construirea unuistadion modern la Costuleni, aunui stadion care să corespundătuturor standardelor. Solicitareaa fost luată în calcul şi consili e -rii raionali au decis să aloce înacest scop 500 mii de lei.

“Aceşti bani urmau să fie ofe -riţi în cazul în care autorităţilepublice locale, de comun cu con -ducerea clubului, ar fi venit cu

contribuţia lor. Nu s-a întîmplat,din păcate. Nici primăria, niciclubul nu a făcut primul pas înacest sens”, spune Petru Langa.

Au existat anumite diver -gen ţe între fostul primar şi pat -ronul clubului, au venit, întretimp, noi alegeri, s-au schimbatconducătorii satului… În con -se cinţă, banii respectivi au fostredirecţionaţi pentru soluţio na -rea altor probleme din raion.

Mai marii fotbaluluimoldovenesc vor stadion la Ungheni

Pe de altă parte, FederaţiaMoldovenească de Fotbal (FMF)ar fi dispusă să contribuie la con -struirea unui stadion modern lahotarul cu Uniunea Europeană.„Conducerea FMF ne-a sugeratcă un astfel de stadion ar fi bine -venit la Ungheni. Dar primulpas trebuie făcut de autorităţileoraşului şi raionului, după careşi Federaţia Moldovenească deFotbal ar veni cu contribuţia sade cîteva milioane de lei. Tre-buie să demonstrăm doar că nedorim cu adevărat un stadionmodern”, a subliniat Petru Lan -

ga. Iar pentru aceasta e nevoie,din partea autorităţilor publicelocale, de cel puţin trei milioanede lei.

Vom avea sau ba stadion la Costuleni?

Vicepreşedintele raionului,Petru Langa, a fost tranşant:„Cu certitudine, azi – nu. Şi nicimîine. Dar asta nu înseamnă cănu-l vom avea niciodată”.

Primarul de Costuleni, SorinGurău, s-a arătat mult mai opti-mist. „În doi ani, cred că vomavea un stadion modern. E am -biţia preşedintelui FC „Costu-leni”, Iurie Chirinciuc, dar şidorinţa mea, nu doar ca primar,dar şi ca amator de fotbal”, aspus dînsul. La ora actuală, pot -ri vit primarului, se lucrează asup -ra proiectării, iar din primăvaraanului viitor vor începe lucră ri -le de construcţie.

„Vom face tot posibilul, îm -preună cu primăria satului, cuconsilierii, pentru ca echipa săevolueze cît mai curînd la Cos-tuleni. Acesta este scopul nos-tru, este dorința noastră, a su por-

terilor și, nu în ultimul rînd, aechipei”, a declarat şi Iurie Chi rin- ciuc pe site-ul moldfootbal.com.

O bază sportivă la Floreni

Preşedintele FC „Costuleni”promite o bază de fotbal la Flo-reni, un sat din comuna Sculeni.Acolo se vor antrena fotbaliştii,de acolo vor merge la meciuriledin cadrul Campionatului Re-publicii Moldova la fotbal, Di-vizia naţională. Investiţiile ceurmează a fi făcute sînt mari,dar merită, pentru că, explicăIurie Chirinciuc, „acolo (raio -nul Ungheni – nota red.) estebaștina mea, acolo sînt oamenii

apropiați sufletului meu și ceicare ne vor alături și ne susținîn acest domeniu”.

La ora actuală, FC „Costu-leni” se află pe ultima poziţie aclasamentului. În retur însă,promite patronul, lucrurile sevor schimba. „Echipa nu esteslabă, acum campionatul estealtul şi diferenţa între echipeeste foarte mică. Dacă nu am fiavut probleme cu arbitrajul şidacă unii jucători nu ne vindeaumeciurile, probabil eram acumprintre primele cinci echipe,cum ne-am propus din start.După această pauză de iarnăvom fi acolo unde ne dorim cutoţii”, a declarat dînsul.

De cînd a acces în Diviza Naţională a fotbalului moldovenesc, FC „Costuleni” nu mai joacă la ea acasă, pe stadionul din satul Costuleni, raionul Ungheni. Motivul e simplu: nu există condiţii. Deja de doi ani, unica echipă din regiunea de vest a Republicii Moldova ce evoluează în Divizianaţională a fotbalului moldovenesc, joacă meciurile de acasă în... deplasare, arendînd în acest scop stadionul din Orhei.

Lucia Bacalu

FC „Costuleni” fără stadion propriu, dar cu multe planuri de viitor

Pasionați de muzică | Rubrică realizată în parteneriat cu Studioul DoReMicii

5ExpresulVineri, 9 decembrie

Moldovenii se înarmează rapid. Datele Serviciului Vamal arată că importurile de arme de foc bat toate recordurile şi au crescut, de la începutul anului, cu 60% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Experţii explică acest fenomen prin neîncrederea în ziua de mîine şi creşterea numărului de crime grave ce rămîn nedescoperite. Potrivit datelor oficiale, în Moldova sînt aproape 55 de mii de posesori de arme de foc. (Publika.md)

Actualitate

Știri expres

Riscăm sărămînem fără grîu

Din cauza secetei, semă nă tu -rile de toamnă sînt într-o starede loc bună. Declaraţia îi apar -ţine lui Iurie Vrabie, preşe din -tele Asociaţiei producătoriloragricoli din regiunea Ungheni-Nisporeni-Călăraşi „Uncalnis”.„De 30 de ani, de cînd lucrez înagricultură, nu am avut culturide toamnă atît de slab dezvol -tate”, a menţionat dînsul, con-cluzionînd: „Pericolul este ma -re”. În cazul în care, în timpul

apropiat, va fi ger fără zăpadă,culturile cerealiere (grîul şi or -zul) vor fi compromise. Din ca -uza secetei, în acest an a avut desuferit sfecla de zahăr. Recoltade grîu şi orz însă a fost destulde bună, mai ales acolo unde aufost respectate tehnologiile decreştere şi îngrijire a culturilorrespective.

Pedepsiţi, pentru că au fost... neascultători

Raionul Ungheni nu va pri -

mi nici un microbuz în dar de laPartidul Democrat, chiar dacăare şase primari democraţi, din-tre care patru au cîştigat în turuldoi al alegerilor din vara anuluicurent.

„Microbuzele sînt oferitedoar acelor localităţi, în care afost personal Marian Lupu înpreajma turului doi al alege ri -lor, iar localnicii i-au ascultatapelul şi au votat la fiuncţia deprimar al satului candidatul Par -tidului Democrat”, a făcut ex -pli caţiile de rigoare Petru Lan -ga, preşedintele organizaţiei te -

ri toriale Ungheni a PD. În raionul Ungheni, Marian

Lupu a vizitat două sate: Alexe -evca şi Unţeşti, rugîndu-i pe oa-meni să opteze pentru can di da- ţii democraţi. Oamenii l-au as -cultat, dar au votat aşa cum aucrezut ei că-i mai bine. La Un -ţeşti – candidatul PLDM, iar laAlexeevca – candidatul PCRM.

Reamintim că, acum treisăp tămîni, pe 19 noiembrie cu -rent, Marian Lupu a înmînatunui număr de şapte primari-democraţi din raionul Nisporenicheile de la microbuzele pro -

mi se. Practic, fiecare a treia pri -mă rie din raion s-a ales cu cîteun microbuz nou-nouţ.

I-au dezlegat mîinilepreşedintelui

Consilierii raionali Ungheni,în şedinţa lor din 24 noiembriecurent, i-au acordat preşe din -telui raionului, Iurie Toma, drep -tul să decidă pe cine dintre fun-cționarii publici să-i deleghezeîn străinătate, să emită acte cuprivire la delegarea acestora.

De acum înainte, dînsul va de-cide cine merită să meargă îndeplasări, de ce şi pentru ce. Laaceeaşi şedinţă, consilierii i-aumai oferit preşedintelui raionu-lui un drept - „de a emite dis -poziţii referitor la organizarearutelor (curselor) regulate noi,modificarea sau închiderea ce -lor existente”. Dînsul însă vatrebui, înainte de a lua o decizieîn acest sens, să consulte proce-sele-verbale ale Comisiei pri -vind transportul auto de călătorişi bagaje şi asigurarea secu ri tă -ţii circulaţiei rutiere.

Zis și făcut. Banii cîștigați i-ainvestit în... creșterea oilor. ”Amînceput cu cîteva oi de rasa „Țuș -ca moldovenească”, oi mărunte,bune de lapte, care cresc maimult în centrul țării; și cu cîţivaberbeci de rasa „Caracul”, adușide la Institutul de Zootehnie”,povestește Mihai Mardari. Acum,are 250 de oi mulgătoare, evi -den ța cărora se duce într-un ca -talog. ”Nu știu dacă azi aș maiavea curajul să încep o aseme-nea afacere. Cred că a fost unact de eroism”, spune zîmbindoierul din Ungheni-Vale.

Sprijinit de feciorul Nicolae,care a făcut studii în veterinărie,dînsul a început să facă împe re -cheri și selecție, pentru a obține,la a patra generație de tineret,ovine de o rasă pură de Caracul,”bune de lapte și pielcele”, du -pă cum spune Mihai Mardari.”Cred că deja la vară, prin iunie,aici vom avea şi o fermă de oide prăsilă, prima de acest fel înraion”, zice oierul.

Dînsul a muncit nu doar îndirecția obținerii unui efectivovin de prăsilă, ci și la amena-jarea ca la carte a fermei prop -

riu-zise, adică a ocoalelor și aunui grajd pentru perioada recea anului. ”Este greșit să credemcă oaia nu are nevoie de încă -peri închise”, subliniază MihaiMardari. Potrivit dînsului, laminus 25 de grade, oile trebuiesă se afle într-un spațiu închis șihrănite bine.

Dar nu mai puțin important,susţine oierul, este găsirea unorciobeni buni. ”Profesia de cio -ban, la ora actuală, este pe calede dispariție. Este consideratăde unii rușinoasă. Eu am doiciobeni pe care i-am găsit toc-mai la Nisporeni şi sînt foartebuni. De aceea mă strădui să lecreez toate condițiile pentru a-imenține aici. În plus, ei au șioile lor în turmă”. Din spuselelui Mihai Mardari, aceștia au unsalariu de cel puţin 1500 de leilunar și condiții de trai oferite

în casa din preajma fermei. În toți cei patru ani de activi -

tate, venitul de bază al familieiMardari se trage din realizareabrînzei și mai puțin al pielce le -lor. Apropo, anul acesta brînzaeste la mare căutare. ”Sînt bu-curos că am dat-o, practic, deacasă: cu 45 lei kilogramul decaș și 55 lei pentru un kilogramde brînză”, spune oierul. Pe vi-itor el își dorește o extindere aafacerii. ”Vreau să-mi înregis -trez ferma de oi, să fiu plătitorde TVA și numai atunci mi sevor deschide toate ușile maga-zinelor, voi putea încheia con-tracte de comercializare a brîn -zei, dar poate și a cărnii. Astfel,voi fi sigur că nu rămîn cu brîn -za-n drum”, a explicat dînsul.

Despre ferma lui Mihai Mar-dari s-a dus vestea departe deraionul Ungheni. În acest an,

Agenția de Consultanță și Șco -larizre în Agricultură, ACSAUngheni, a organizat un semi-nar de informare și schimb deexperiență pentru deținătorii deoi din întreaga republică, la carea participat și președintele Aso -ciației Crescătorilor de Oi dinMoldova, Pintilie Bulgaru. Atunci,Petru Vizitiu, șeful ACSA Un -gheni, a dat cele mai înalte ap -recieri, spunînd că ferma de oidin Ungheni este un model pen -tru întreg raionul și nu numai.”Este cea mai performantă fer -mă din raion, unde se respectăcondițiile de întreținere. Nică -ieri nu am mai văzut hrănitorispeciale pentru animale și unbazin de scurgere a efracției li -chide de deșeuri animale”, aspus dînsul.

Fiind întrebat dacă merită totefortul depus pentru o astfel de

afacere, Mihai Mardari a răs -puns: ”Da. Însă trebuie să-țipla că ceea ce faci. Nu ne rămî -ne decît să ne rugăm să avem ostabilitate politică în țară, căciîn condiţiile actuale îţi trecepofta de a munci. În așa hal numai ajungem noi departe”.

A muncit peste hotarele ţării nouă ani. A revenit apoi la baștină, cu un capital, în dorinţa de a întemeia o afacere. Mihai Mardari din Ungheni a ajuns la concluzia că cei doi feciorii ai săi nu trebuie să cunoască gustul pîinii din străinătate.

Ina Landa

Afacere în oierit – act de eroism sau profit?

Fraze seci, cuprinse într-un comunicatal Ministetului Afacerilor Externe al Re-publicii Moldova. Şi multă durere pentrucele patru familii care şi-au pierdut fe-ciorii, soţii, taţii... Toţi patru erau tineri.

Eduard Duminică, unul dintre ei, s-anăscut şi a crescut în satul Chirileni, raio -nul Ungheni. Avea doar 31 de ani şi multeplanuri de viitor.

S-a însurat foarte devreme, imediat cea absolvit şcoala medie. Dumnezeu i-a datdouă fetiţe: prima este deja elevă în clasaa doua, iar mezina nu are nici măcar doianişori. Pentru a le asigura un viitor maibun, Eduard a luat calea Moscovei. Mun -cea acolo de ani buni. O dată la trei lunirevenea acasă, pentru cîteva zile, şi apoiiar pleca.

A reuşit să-şi cumpere o casă, s-o re-pare. Astă vară a cununat. „Un băiat foartebun, liniştit”, a subliniat secretara consil-iului local Chirileni, Anastasia Cojocaru.

În ultima perioadă, se afla la Moscovaîmpreună cu soţia sa, iar cele două fetiţeale lor stăteau la bunei. Le-a strîns în braţecu doar cîteva zile înainte de tragicul ac-cident.

Abia revenise la Moscova. Pentru ul-tima oară...

În prezent, potrivit Anastasiei Cojo-caru, peste 200 de locuitori ai satului Chi -

rileni se află la munci în Federaţia Rusă.Ce să facă acasă?

Este primul caz cînd un locuitor al sa -tu lui revine la baștină în sicriu.

Cu doar cîteva zile mai devreme, şi unlocuitor al satului Poiana, raionul Unghenia fost adus acasă în sicriu. Vladimir Ursulucra la Moscova de aproape 20 de ani. Aplecat prin anul 1992, ca să poată să lefacă un rost în viaţă celor trei copii ai săi.Era conducător auto şi, ironia sorţii, şi-agăsit moartea sub roţile unui automobil. Afost înmormîntat sîmbăta trecută, în pă -mîntul natal, după ani şi ani de zbucium,departe de familie, departe de baştină.

„Foarte multă lume pleacă. Pleacă săfacă un ban. Majoritatea se duc la Mosco -va, la Sankt-Petersburg, că-i mai simpluşi-i mai ieftin”, spune primarul comuneiBoghenii Noi, Gheorghe Filipovici. Dacăar avea un loc de muncă aici, mulţi ar ră -mîne, consideră primarul. „Unii chiar vinşi-mi spun: m-am săturat să tot merg laMoscova. Aş rămîne acasă, dar ce să fac?”,menţionează dînsul.

Într-adevăr, ce să facă? „Dacă oameniiaceştia ar simţi o susţinere din partea statu -lui, ar reveni acasă, ar porni o afacere”, ede părere primarul Gheorghe Filipovici.Trebuie să existe o politică clară în acestsens. (Lucia Bacalu)

Lacrimi vin din răsăritBoris Doina,or. CorneştiCurg pe feţe rîu de lacrimi,Se preling jos, pe sicrie.Blestemat popor în lacrimiPlînge neamu-n agonie.

Duşi de vîntul sărăciei,Din apus spre răsărit,Şi-au lăsat în prag copiii,Lăcrimînd, s-au despărţit.

Pe cărări străine-umblate,Un păianjen peste tot.Fug, sărmanii, nu cat moarte -Să muncească-şi cată loc.

Robi în ţara muscălească,Într-un haos fără lege, Fără drepturi, fără milă,Fugăriţi, bătuţi, închişi.

Cad răpuşi, mintal îi frîngeCrunt îi toacă nemilos.Străzi, maşini stropite-n sînge,Mutilaţi, arşi, zac pe jos.

Vine scîrba pe la case -Din metal, sicrie-nchise.Zac, ascunse, carne, oase,Rămăşiţi din cele strînse.

Clopote se-aud cum bat,Dangăt greu, cerul se lasă,Ochii lăcrimînd, stinşi zac,Greu sprîncenele-i apasă.

Îşi plîng mamele feciorii,Plîng copiii taţii lor.N-o să-i mai trezească zorii,Nici să-i mîngîie cu dor.

Cînd n-or mai veni sicrie?Cînd vom sta muncind aici?Să uităm de sărăcie,Nu cu morţi şi fraţi calici?!

Ambasada R. Moldova în Federaţia Rusă a fost înştiinţată astăzi, 2 decembrie, de către poliţia din oraşul Odinţovo, regiunea Moscova, despre accidentul produs noaptea trecută, în jurul orei 23:35 (la kilometrul37 al şoselei Moscova-Borodino), în care şi-au pierdut viaţa patru cetăţeni ai Republicii Moldova.

Morţi la MoscovaCu ocazia sărbătorilor de iarnă,

BC „Banca Socială” S.A.

organizează, pentru deponenţii săi, în perioada 1 decembrie 2011 – 1 februarie 2012,

„Acţiunea de Crăciun”. Fiecare a 100-a persoană care va depune în această perioadă o sumă de cel puţin

10 mii de lei, va primi un premiu de 2012 lei.

Vă aşteptăm la filiala Ungheni, a BC„Banca Socială” S.A., pe adresa:

or. Ungheni, str. Naţională 17 (Speranţa).

Pentru informaţii suplimentare, puteţi apela la numărul de telefon:

0 (236) 23544; 23276; 60736.

VĂ URĂM SĂRBĂTORI FERICITE!

AvizSe vinde clădire comercială cu 2 etaje în satul

Măcăreşti. Suprafaţa – 750 m.p.

Drum asfaltat, electricitate 380 V, 10 ari teren, clădirea nu are fisuri. Este amplasată între două sate mari:Măcăreşti şi Costuleni, perfectă pentru producere, sală de festivităţi, bar-saună (există bazin), magazin materiale de construcţie etc.

Preţ: 39500 euro (negociem).

Telefon de contact: 0(236) 45230; Mob: 068789835

6ExpresulVineri, 9 decembrie

La Ungheni se va desfăşura un turneu de fotbal-tenis feminin. Acesta va avea loc la 17 decembrie în sala de sporturi a Palatului Culturii. Turneul se va desfășura sub patronatul Centrului pentru Drepturile Omului, cu începere de la ora 10:00. Unele din cele mai bune formaţii din ţară şi-au anunţat deja prezenţa. Turneul va avea un interes sporit printre suporteri, deoarece încheie anul sportiv în Ungheni. (Jurnal.md)

Fragmentarium

La 6 decembrie, a împlinit 18ani, iar cel mai mare cadou pentruea a fost diploma de absolvire aȘcolii auto din Nisporeni și per-misul de conducere. Ştie că va fio șoferiță ce respectă cu strictețeRegulamentul rutier. Plăcerea dea conduce un automobil este unadeosebită pentru Mihaela Nichi-for, elevă în clasa a XII-a la Lice -ul „Alexandru cel Bun” din Văr -zărești, Nisporeni. Pe lîngă toate,mai este și mîndria instituţiei încare învaţă.

Cu cîteva săptămîni în urmă,tot Nisporeniul a stat țintit în fațatelevizoarelor, pentru a urmăriemisiunile ”Erudit-Cafe” de la„Moldova-1”. Atenția sporită s-adatorat faptului că printre par ti ci -panții la concursul televizat se nu -măra și echipa de tineri ”Colib -ris” din Nisporeni, care a ieșit înfinala anului. Căpitanul a fost ni-meni alta decît Mihaela Nichifor.

Responsabilă, perseverentă șiexemplară în toate - așa o vădprofesorii. Consideră că succesulpoate veni doar atunci cînd mun -cești, cînd studiezi. Curajul de alua parte la un concurs naţionalde erudiție a venit cu ani în urmă.Fiind elevă în clasa a şaptea, aparticipat la o altă emisiune tele -vi zată de la Moldova-1 - ”Miner -va”. Atunci, Mihaela s-a întorsîn vingătoare. Visează să devinămedic. Își dorește să facă studiileîn România.

Pe lîngă faptul că este stu di -oasă, Mihaela mai are în grija saun frate și o soră, plus nevoilecasnice ale gospodăriei din satulMărinici. Vorba e că părinții ei,de ani buni, muncesc la Moscova,venind acasă o dată la trei luni.Fata recunoaște că nu-i este uşor

să țină totul la control, chiar dacăvorbește des cu mama la telefonși o mai are ca sfătuitor pe bunicade la Vărzărești. Dar nu are deales, căci este cea mai mare șipărinții i-au încredințat ei acestrol de gospodină a casei.

De luni pînă vineri, Mihaelastudiază la liceul din Vărzărești,locuind la bunica. Fratele facenaveta Mărinici-Nisporeni, undeînvaţă în clasa a X-a la Liceul„Mircea Eliade”, iar sora învațăîn clasa a VI-a la școala din Mări -nici. Numai vinerea se întîlnesccu toții la casa părintească. În po -fida a toate, Mihaela consideră căfamilia ei este unită, iar distanțacare-i desparte pe cei dragi nuface decît să-i unească mai mult.

Cum crezi, cînd un om secon sideră realizat?

Un om realizat trebuie să aibă,în primul rînd, o familie cu doi-trei copii, o casă, o mașină și unserviciu.

Care sînt principiile tale deviață?

Nu pun accentul pe valorilemateriale, nu vreau să mă las con -dusă de acest val. Cred mai multîn omenie și adevăr. Detest fățăr -nicia.

Principalele momente din via -ță care te-au făcut să fii ceea ceești?

Concursul „Minerva”. Pînăatunci credeam că şansele copi-ilor de la sat de a se afirma lanivel naţional sînt egale cu zero.Am cîștigat şi acea victorie m-afăcut să cred în forţele proprii.

Cu ce se mîndrește MihaelaNichifor?

Cu familia mea, care îmi oferăîntotdeauna libertatea de a alege,

ceea ce înseamnă foarte mult pen -tru mine. Părinții m-au susținuttotdeauna.

Ce calități trebuie să aibă unom ca să fie prietenul tău?

Trebuie să fie un om înțe legă -tor, inteligent. Mulți dintre colegipreferă să-și petreacă timpul liberprin baruri și discoteci. Mie nu-miplace aşa ceva. Mi-aș dori un pri-eten care să-mi împărtășeascăviziunea. Nu vreau să fiu dis cu ta -tă pe la spate, un prieten adevărattrebuie să spună lucrurilor pe nu -me direct.

Ocupația ta preferată.Îmi place să studiez. Asta nu

înseamnă să-mi fac temele pentruacasă sau să stau zile întregi penet. Îmi place să studiez aprofun-dat, din cărți, pentru a cunoaștecît mai multe lucruri.

Visul tău de fericire.Să ajut oamenii, să ajung un

medic cunoscut, să am o familie,o casă și o mașină.

Starea de spirit actuală.Sînt fericită, fiindcă mă ocup

cu ceea ce-mi place și mi-am atinsscopurile propuse, adică am cîș -ti gat concursul ”Erudit-Cafe”.

Cine au fost cei care ți-aumarcat caracterul?

Părinții, bunica și profesorii. Deviza ta.Nu știu. Nu am una singură,

dar în toate după care mă conducvreau să mă regăsesc.

Ina Landa

Asistenţii familiali şi asistenţii personali, care au în îngrijirea lor persoane cu nevoispeciale, au avut posibilitatea să participe, pe 1 decembrie, la un seminar instructiv,desfăşurat de către Direcţia Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei Ungheni.

Potrivit lui Constantin Potlog, şef adjunct al in -stituţiei respective, asemenea seminare au loc tri -mes trial şi la ele sînt invitaţi specialişti din diversedomenii. Aceştia vin cu sfaturi utile, de care au ne -voie cu adevărat asistenţii personali şi familiali.

De această dată, participanţii la seminar au aflatmai multe informaţii despre îngrijirea medicală lado miciliu şi modalitatea de asigurare cu materialeortopedice a persoanelor cu dizabilităţi. Informaţiileau fost prezentate de doctorul Ana Spînu, profesoară

la Colegiul de medicină din Ungheni, şi felcerul pro -tezist Viorica Ciobanu. Specialiştii Direcţiei au ţinut săinformeze publicul despre incluziunea socială a per-soanelor cu dizabilităţi. S-a discutat despre dificul -tă ţile cu care se confruntă asistenţii familiali şi per -so nali, despre colaborarea pe care o au cu adminis -traţia publică locală şi cu asitenţii sociali comunitari.

De notat că această formă de îngrijire a persoa -ne lor ţintuite la pat este unicală în Republica Moldo -va, raionului Ungheni revenindu-i rolul de pionierat.Pentru că, deocamdată, nu există o experienţă foartemare în acest sens, toţi cei 28 de asistenţii familialişi personali învaţă, practic, din mers. „Scopul nostrueste de a avea grijă de cît mai multe persoane ţintu -i te la pat, iar asistenţii – de obicei, rude apropiate -sînt angajaţi în cîmpul muncii cu toate actele în re -gulă”, a subliniat Constantin Potlog. (Natalia Chiosa)

O casă, o familie și o mașină – ingre -dientele unui vis de fericire la 18 ani

Au învăţat mai multe despre îngrijirea la domiciliu a persoanelor cu nevoi speciale

10 întrebări pentru oameni de nota 10

Natalia Chiosa

Era o frumoasă zi de varăcînd prietena Olgăi i-a făcutacesteia cunoştinţă cu Andrei.Deşi erau din acelaşi sat, nus-au văzut pînă atunci. Pentruea, a fost dragoste la primavedere. A fost, de fapt, primaei dragoste şi ultima. Pe atunci,era o copiliţă, care mergea în -că la şcoală, iar cartea era înprim-plan. Andrei, abia sositdin armată, era un băiat chi -peş, atrăgător şi toate feteleroiau în jurul lui. Nu e de mi-rare că i-a furat gîndurile şinopţile Olgăi. Dar nici ea nuera o fată oarecare, frumuseţeaei atrăgea privirile oricăruibăiat. Astfel că nici Andrei nua rămas indiferent.

Se spune că dragostea nuare vîrstă. Totuşi, aici, pentrumoment, dragostea a avut vîr -stă. El, flăcăul satului fiind,mergea în fiecare sfîrşit de săp -tămînă la discotecă. Don Juanal nostru dansa mai cu toatefetele, pentru că ele singure îlinvitau la dans. Le mai petre-cea şi acasă, că doar aşa era obi -ceiul pe la noi, iar el nu puteasă le refuze. Olga, şcolăriţăfiind, nu mergea la discotecă,însă stătea nopţile acasă şi segîndea la prinţul ei. Sufereaenorm atunci cînd se gîndea căera cu o altă fată. Dar se con-sola, spunîndu-şi că este micăşi trebuie să înveţe.

Au trecut anii. Între Olga şiAndrei exista doar o relaţie deprietenie. Cine să ştie ce eraînsă în gîndul Olgăi, cine săştie ce era în gîndul lui Andrei?Doar unul Dumnezeu ştia. Erao dragoste reciprocă, dar niciunul dintre ei nu avea curajulsă facă primul pas. Toţi priete -nii lor ştiau despre dragosteape care i-o purta Olga. DoarAndrei nu ştia şi nu vedea.

Timpul trecea. Într-o bunăzi, prin sat s-a răspîndit vesteacă Andrei se însoară. Tot cu o

fată din sat, prietena cea maibună a surorii Olgăi. O fată deaceeaşi vîrstă cu Andrei. A su -ferit Olga mult, în tăcere. A su -ferit mulţi ani.

Andrei şi-a întemeiat o fa -milie a sa, peste un timp a apă -rut pe lume şi un bebeluş. IarOlga? Olga s-a pus serios cuburta pe carte. A absolvit lice -ul, s-a înscris la facultate. Aco -lo, în capitală, l-a întîlnit peviitorul ei soţ. Peste trei ani, aufăcut şi ei o nuntă mare şi fru -moasă. Şi în familia lor a apă -rut un copilaş.

Se pare însă că, atunci cîndOlga pusese bazele familieisale, temelia căsniciei lui An-drei se dărîma. Soţia lui a ple-cat la munci peste hotare, aco -lo unde pleacă toate moldo -ven cele noastre, adică în Italia.L-a lăsat pe Andrei cu un copilmic în braţe. S-a dus şi dusă afost. Peste un timp, i-a dat deveste că nu-l mai vrea de soţ.A suferit mult Andrei, dar aavut puterea să meargă maideparte, să-şi crească feciorul.

Să revenim la Olga. Soţulei, peste doar cîteva luni dupăce s-a născut odrasla lor, a ple-cat peste hotare. Vroia să-i asi -gure un viitor mai bun copi lu-lui. Au trecut ani şi ani. Dis -tan ţa care l-a început părea a fimăsurată în kilometri, la unmoment dat a început să fie

mă surată în... sentimente. Vor -ba ceea: ochii care nu se văd,se uită. Olga avea deja un ser-viciu bine văzut şi nu avea timpmai pentru nimeni şi nimic.Dar cu viaţa nu te pui.

Soarta a făcut ca cei doi - An -drei şi Olga - să se reîn tîl neas -că. O singură privire a fost des -tul şi dragostea lor a înflorit.Era o zi frumoasă de vară. Dedata aceasta nu a fost nevoiede vorbe, privirea lor a spus to -tul. Maturi fiind, au înţeles ceînseamnă dragoste adevărată.

„Data de 13 este o cifră cughinion pentru unii, pentru noia fost cea mai fericită, a fostziua în care ne-am regăsit, afost ziua cînd dragostea noas -tră a prins aripi”, a mărturisitOlga, după care cîteva lacrimii s-au prelins pe obraz. Lac -rimi de fericire.

Timpul nu a fost pentru ei opiedică. Din contră, a trezit înei pasiunea şi încrederea înziua de mîine. S-au regăsitpes te mai bine de zece ani, iardragostea lor este mai puter -nică decît la început. Deşi foar -te multă lume s-a împotrivitrelaţiei lor, ei au avut putereasă lupte pentru dragostea lor,au mers şi contra vîntului, şicontra lumii întregi. Acum sîntfericiţi. Au planuri multe. Îşidoresc o familie cît mai mareşi mai fericită.

Au mers şi contra vîntului, şi contra lumii întregi. Acum sînt fericiţi

Viaţa de lîngă noi

Luni, 12 decembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 23.00 Ştiri 6.15 Baştina 7.10, 8.15Bună dimineaţa! 9.10, 21.25 “DORA”10.00, 18.30 “A DOUA ŞANSĂ” 10.30Reporterul de gardă 11.00 Bună seara!12.00 Vedete la bis 13.10, 17.15“BLACK BEAUTY” 13.35 Săptămînasportivă 14.05 Cultura azi 14.50 “CO-MOARA LUI BUTCH CASSIDY”16.20 Cinemateca universală 16.35 Mag-azinele UEFA 17.45 Magazinul copiilor18.15 Videoteca copiilor 19.00 Mesager19.40 Povestea de seară 19.55 Moldovaîn direct 22.15 Artelier 22.45 Respiro23.15 “LEONE”.

Marţi, 13 decembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 23.00 Ştiri 6.10, 10.30, 12.20 Doc-umentar 7.10, 8.15 Bună dimineaţa!9.10, 21.25 “DORA” 10.00, 18.30 “ADOUA ŞANSĂ” 11.00 Moldova în di-rect 12.00 La datorie 13.10, 17.15“BLACK BEAUTY” 13.35 Accente eco-nomice 14.04 Cinemateca universală14.20 “LEONE” 16.00 Ring star 17.40Picături de “Dor” 18.00 Găgăuz ogea19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară19.55 Moldova în direct 22.15“TĂLPILE VERZI” 22.50 DescoperăMoldova 23.15 “ANCHETA FAMI-LIEI”.

Miercuri, 14 decembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 23.00 Ştiri 6.15 Găgăuz ogea 6.40,12.45, 22.45 Respiro 7.10, 8.15 Bunădimineaţa! 9.10, 21.25 “DORA” 10.00,18.30 “A DOUA ŞANSĂ” 10.30 Ştiinţăşi inovare 11.00, 19.55 Moldova în direct12.00 Baştina 13.10, 17.15 “BLACKBEAUTY” 13.35 Cuvintele Credinţei14.20, 23.15 “ANCHETA FAMILIEI”16.00 Dor 16.30 Istorie şi Victorie. Ştii şicîştigi 17.45 Picături de “Dor” 18.00Russkii mir 19.00 Mesager 19.40Povestea de seară 22.15 Moldovenii depretutindeni.

Joi, 15 decembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 23.00 Ştiri 6.10 Russkii mir 6.40Respiro 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10,21.25 “DORA” 10.00, 18.30 “A DOUAŞANSĂ” 10.30 Natura în obiectiv 11.00,19.55 Moldova în direct 12.00 O seară înfamilie 13.10, 17.15 “BLACKBEAUTY” 13.35 Găgăuz ogea 14.05Moldovenii de pretutindeni 14.35, 23.15“ANCHETA FAMILIEI” 16.15 Eruditcafe 17.40 Stop discriminarea 18.00 Vec-tor European 19.00 Mesager 19.40Povestea de seară 20.50 Super-loto 5 din35 22.10 Reporterul de gardă 22.35 Unsfert de vorbă cu Ilona Spătaru.

Vineri, 16 decembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 23.00 Ştiri 6.15 CuvinteleCredinţei 7.10, 8.15 Bună dimineaţa!9.10, 21.25 “DORA” 10.00 Ediţiespecială. Alegerea Preşedintelui RM13.10, 17.15 “BLACK BEAUTY” 13.35“ANCHETA FAMILIEI” 16.15, 17.40Respiro 16.30 Vector European 18.00Accente economice 18.39 “A DOUAŞANSĂ” 19.00 Mesager 19.40 Povesteade seară 19.55 Bună seara! 22.10 Fiitînăr! 23.15 “ANCHETA FAMILIEI”.

Sîmbătă, 17 decembrieTVM6.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ştiri 6.10 Cine-mateca universală 6.30 “ANCHETAFAMILIEI” 8.05 Vedete la bis 9.10,13.05, 16.00, 22.30 Documentar 10.00Magazinul copiilor 10.30 Ghidul sănătăţiitale 11.00 Casa mea 12.00 “MOARA”13.35 Serata de creaţie a compozitoareiMaria Stoianov 15.10 Documentar 16.30La Mulţi Ani! 17.15 Un sfert de vorbă cu

Ilona Spătaru 17.40, 18.45 Respiro 18.00Erudit cafe 19.00 Mesager 19.35Povestea de seară 19.50 O seară în familie21.25 Festivalul de romanţe “Crizantemade aur - 2011” 23.15 “LUNA ŞI LACUL”.

Duminică, 18 decembrieTVM6.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ştiri 6.15, 9.10,13.00, 16.00, 22.00 Documentar 7.15 Cu-vintele Credinţei 8.00 Templul muzicii

8.40 Legendele muzicii 9.05 DescoperăMoldova 10.00 Ring star 11.00 Istorie şiVictorie 11.30 La datorie 12.00 Portreteîn timp 12.30 Natura în obiectiv 13.00,18.40 Respiro 14.00 Baştina 14.45 Seratade creaţie a compozitoarei Maria Stoianov16.30 La mulţi ani! 17.15 Cultura azi18.00 La noi în sat 19.00 Mesager 19.35Povestea de seară 19.50 Vedete la bis21.25 Săptămîna sportivă 23.15 Concertfestiv de Ziua Poliţiei Naţionale.

7ExpresulVineri, 9 decembrie

Citatul săptămîniiCaracterul este precum un copac, iar reputaţia precum umbra lui. Umbra este ceea ce credem despre el, dar copacul este cel adevărat. Abraham Lincoln

Programe TVPublicitate

Luni 17.15 „Sare şi piper” (Jurnal TV)21.00 „Утомленные солнцем-2”. Film (РТР „Планета”)21.30 „Твин Пикс. Сквозь огонь”. Film (СТС)

Marţi21.00 „Деннис-мучитель-2”. Film (ТНТ)19.45 „Leacuri pentru neamuri” (Jurnal TV)21.30 „Дэнни Цепной пёс”. Film (СТС)

Miercuri21.00 „Агент Коди Бэнкс”. Film (ТНТ)21.30 „Fabrika” (Publika)21.30 „Выкуп”. Film (СТС)

Joi21.00 „Утомленные солнцем-2”. Film (РТР „Планета”)21.00 „Агент Коди Бэнкс-2. Пункт назначения - Лондон”. Film (ТНТ)21.30 „Багровые реки-2. Ангелы апокалипсиса”. Film (СТС)

Vineri16.35 „Scrisorile lui Buraga”. Divertisment (Jurnal TV)20.30 „Терминатор-2. Судный день”. Film (СТС)21.00 „O dată-n viaţă” (TVR 1)

Sîmbătă18.00 „Viaţa merge mai departe”. Emisiune (Jurnal TV)21.00 „ÎnTrecerea anilor” (TVR 1)22.00 „Индиго”. Film (СТС).

Duminică20.00 „13 район: Ультиматум”. Film (ТНТ)21.00 „Любовь-морковь-2”. Film (СТС)21.15 „Ora de ras” (Jurnal TV).

VĂ RECOMANDĂM LA TV!

Primăria Boghenii Noi transmite sincerecondoleanţe directoarei Gimnaziului „AnatolPopovici” din localitate, Lidia Cucoară, înlegătură cu trecerea în nefiinţă a mamei sale,Elena. Dumnezeu s-o odihnească în pace.

CONDOLEANȚE

ONG „PROMED” anunţă concurspentru selectarea companiei specializate în comercializarea utilajului sportiv

Cadrul general

ONG “PROMED” este o organizaţie neguvernamentală, non-profit, constituită la nivel naţional înconformitate cu legislaţia Republicii Moldova , înregistrată la data de 15 decembrie 2004. Sediul organizatiei seafla in or. Ungheni, str. M. Eminescu, 73.Scopul concursului

A identifica, iar ulterior de a contracta companie specializată în comercializarea echipamentului sportiv, care va fipartenerul ONG “PROMED” pe parcursul anului 2011-2012 în aprovizionarea acesteia cu utilajul sportiv la cerere,necesare pentru implementarea unui proiect realizat cu suportul Fundaţiei Est-Europene din resursele acordate deDepartamentul de Stat al Statelor Unite prin intermediul Fundaţiei Eurasia. Sarcina tehnică

Pentru facilitarea identificării preţurilor , compania trebuie să completeze tabelul elaborat de ONG cu enumerareaproduselor solicitate.

Cerinţe faţă de companie

- companie naţională înregistrată oficial, care posedă experienţă de activitate. Termenul limită de depunere a ofertelor: 15 decembrie 2011, orele 18:00.

Oferta comercială cu menţiunea – Concurs companie specializate în comercializarea utilajului sportiv - seva expedia prin poşta electronică tanya.chilaru@hotmail.com, prin fax: 0(236)24459 sau se va depune personal lasediul ONG.Persoana de contact: Tatiana Chilaru, tel. 0(236) 28282.

I.M. “Focus-Sat”

SRLsolicită colaborare în bază de con-tract cu persoane fizice sau juridice în domeniul distribuirii și instalării antenelor satelit în toate regiunile Republicii Moldova.

Tel.: 022/860 193; 068277003, email: instalari@focussat.md

Uzina de beton armat

angajează:

Electrician,

lăcătuş,

muncitori necalificati.

Mob.: 067431371

Denumire produsPreţ

fără TVA cu TVA

Banda de alergare

Trenajor bicicletă

Bicicleta eliptică

Haltere

Minge de volei

Coarda

Masă de tenis(pliantă)

Paletă de tenis

Cardio Twister

Mini Steper

ONG „PROMED” anunţă concurspentru selectarea companiei specializate în comercializarea

utilajului electrocasnic

Cadrul general

ONG “PROMED” este o organizaţie neguvernamentală, non-profit, constituită la nivel naţional în conformitate culegislaţia Republicii Moldova , înregistrată la data de 15 decembrie 2004. Sediul organizatiei se afla in or. Ungheni,str. M. Eminescu, 73.Scopul concursului

A identifica, iar ulterior de a contracta companie specializată în comercializarea echipamentului sportiv, care va fipartenerul ONG “PROMED” pe parcursul anului 2011-2012 în aprovizionarea acesteia cu utilajul sportiv la cerere,necesare pentru implementarea unui proiect realizat cu suportul Fundaţiei Est-Europene din resursele acordate deDepartamentul de Stat al Statelor Unite prin intermediul Fundaţiei Eurasia. Sarcina tehnică

Pentru facilitarea identificării preţurilor , compania trebuie să completeze tabelul elaborat de ONG cu enumerareaproduselor solicitate.

Cerinţe faţă de companie

- companie naţională înregistrată oficial, care posedă experienţă de activitate. Termenul limită de depunere a ofertelor: 15 decembrie 2011, orele 18:00.

Oferta comercială cu menţiunea – Concurs companie specializate în comercializarea utilajului sportiv - seva expedia prin poşta electronică tanya.chilaru@hotmail.com, prin fax: 0(236)24459 sau se va depune personal lasediul ONG.Persoana de contact: Tatiana Chilaru, tel. 0(236) 28282.

Denumire produsPreţ

fără TVA cu TVA

Boiler (100 l )

UtilUn sfat pe săptămînăChiuvetele din oţel devin strălucitoare dacă sînt şterse cu o cîrpă înmuiată în oţet.

8ExpresulVineri, 9 decembrie

BerbecSe anunţă o săptămînă plină de conflicte. Nimic major, dar su-

ficient cît să vă dea o stare de enervare. Aceste probleme vor avea,în principal, legătură cu serviciul.

TaurO săptămînă bună. Veţi simţi nevoia să ieşiţi în evidenţă, să

cunoaşteţi lume nouă. În această perioadă vă puteţi face relaţii carevă vor ajuta foarte mult pe plan profesional.

GemeniSăptămîna aduce veşti bune pe plan financiar: veţi avea tot felul

de şanse de a vă spori veniturile. Nimic foarte important, dar unban în plus nu strică nimănui. Veţi fi mai veseli, mai optimişti.

RacZilele următoare aduc multă muncă, dar şi satisfacţii. Veţi primi

noi responsabilităţi profesionale, veţi avea succes în tot ceea ceţine de dialog, de comunicare şi de negociere şi vă veţi faceremarcaţi

LeuO săptămînă solicitantă, dar veţi avea ocazia să faceţi tot: să

organizaţi, să daţi ordine, să tunaţi şi să fulgeraţi. Chiar dacă văveţi face un pic nesuferiţi, această atitudine dictatorială va da roade.

FecioarăVă faceţi deja planuri de sărbători. Se nasc multe întrebări legate

de bani şi va fi nevoie să faceţi demersuri suplimentare pentru aobţine ceva în plus faţă de veniturile obişnuite.

BalanţaCuvîntul de ordine al acestei săptămîni este enervarea. În spe-

cial, la serviciu. Veţi avea parte de tot felul de conflicte minorecare, adunate, vă vor strica săptămîna. Financiar, lucrurile staubine.

ScorpionVeţi avea tot felul de probleme legate de casă: lucruri care se

strică, mici accidente casnice, conflicte cu vecinii. Totul va trebuirezolvat imediat, chiar dacă cer timp, bani şi nervi.

SăgetătorÎn această săptămînă se anunţă multe certuri care vor avea la

bază gelozia partenerului. Latura profesională va sta în umbră,nimic spectaculos. În schimb, financiar, staţi destul de bine.

CapricornEste de recomandat să vă folosiţi la maxim puterea de convin-

gere şi negociere, daca vreţi să aveţi de cîştigat. La serviciu, să fiţiceva mai atenţi la atitudinea pe care o aveţi faţă de colegi.

VărsătorVă faceţi planuri de excursii şi vizite, sau veţi primi vizita unui

prieten de departe. Vor fi nişte zile destul de plăcute, cu excepţiaunor mici îngrijorări legate de profesie.

PeştiSe anunţă o săptămînă destul de liniştita. Profesional, veţi primi

nişte oferte care v-ar putea ajuta să evoluaţi. Cu banii nu veţir starău. Sînt nişte zile bune şi pentru cei îndrăgostiţi.

Horoscop | 12 – 18 decembrieLa Bucătărie cu Irina Caducenco

Doctorii urmează să stabilească forma de anesteziere pen-tru un pacient şi-l pun pe acesta să aleagă între anestezia oc -cidentală şi cea autohtonă. Pacientul o alege pe cea occiden -tală.

- Nu avem, spune anestezistul. - Păi, atunci o luăm pe a noastră, spune pacientul. Imediat este pus pe masa de operaţie, după care doctorul

începe cu anestezia: - Naniiii, naniiii, puiuuul mamiiii...

Un bărbat intră într-o cafenea: - Am doar 10 lei la mine. Ce-mi recomandaţi? Ospătarul: - Un alt restaurant.

În unitățile de comerț din Republica Moldova a apărutvodca ”Filat”. După ce consumi prima sută de grame, începisă tot repeți: ”Moldova fără Voronin, Moldova fără comu -niști”. După a doua sută de grame – răcneșt:i ”Moldova fărăsărăcie!”, iar după a treia începi să pășești ca Lenin – un pasînainte și doi înapoi.

Bancuri

Luni Sf. Mc. Paramon;Cuvioşii Acachie, Nectarie.

Marţi Sf. Ap. Andrei celÎntîi Chemat; Sf. Irh. Fru-mentie.

Miercuri Sf. Pr. Naum; Sf. şiDrept. Filaret cel Milostiv; Sf.Mc. Anania Persul.

Joi Sf. Pr. Avacum; Cuv.Atanasie, Ioan, Andrei.

Vineri Sf. Pr. Sofronie; Cuv.Sava.

Sîmbătă Sf. Mare Mc. Var-vara; Sf. Mc. Iuliana; Cuv. IoanDamaschin.

Duminică Duminica XXVII.Cuv. Sava cel Sfinţit; Sf. Irh.Gurie; Sf. Mc.. Anastasie.

Ieftin și la îndemînăCartofii – aliment gustos, dar şi medicament

Cartoful, această legumă aparent banală, da -că este fiartă pe abur sau înăbuşită, dezintoxicăorganismul, datorită conţinutului său bogat înpotasiu. Contribuie la eliminarea acidului uric,fiind indicat în reumatism şi artroză. Slab hip-notic şi calmant, cartoful e foarte bun pentru per-soanele nervoase, cu crampe, insomnii, tuse pebază nervoasă. Este recomandat si diabeticilor,copt în cenuşă.

Cartoful e recomandat de medicina modernăpentru că e sănătos, hrănitor, energetic. Înles neş -te funcţiile intestinale, combate ulcerul, este ci-catrizant. Dacă nu e preparat cu grăsime, carto -ful nu îngraşă.

Pentru arsuri, degerături, crăpături ale pielii:se rade o cantitate suficientă de cartofi cruzi şise aplică pe locul respectiv, în amestec cu olinguriţă de miere sau ulei de măsline, lăsînd săacţioneze cel puţin două ore; se fixează cu aju-torul unui bandaj. Se schimbă cataplasma în tim-pul zilei, pînă la vindecarea completă. Pentruarsuri solare, se pun cartofi în rondele subţiri. Selasă să acţioneze cîteva minute. Pecinginea trececu cartof crud, dat prin mixer, se lasă 10 minute,apoi se clăteşte. Pe negi, se pune cartof crud,ras, o dată dimineaţa şi o dată dupa-amiază.

În cazul durerilor de cap persistente, se vabea suc cald de cartofi (cîte 1/4 pahar, de 3 oripe zi, înainte de masă). Contra paraziţilor intesti-nali: se va mînca seara, timp de 3 zile, exclusivo salată de cartofi amestecaţi cu 60 g de ulei denucă.

La masa de seară, 100-200 g de brinză devaci şi cîţiva cartofi la cuptor reprezintă un re -gim de sănătate mai bun decît orice medicamentdin lume.

Leacuri din bătrîniCînd se formează noduli în urma injectiilor,

aplicaţi felii reci de cartofi cruzi.În cazul durerilor în gît, se pun cartofi cruzi

raşi şi daţi prin alcool încălzit; amestecul seaşază într-o ţesătură de bumbac şi se aplică pezona gîtului; trebuie păstrată căldura.

Pentru cei care suferă de inimă e bun cartofulcopt.

De ajutor gospodinelorCa să curăţăm calcarul de pe un vas, fierbem

îndelung în el coji de cartofi.Ca să curăţăm geamurile şi oglinzile sau

urmele de degete de pe uşi, le frecăm cu o feliede cartof.

Calendar creștin-ortodox12 – 18 decembrie

Fotografia săptămînii | „Suratele” la sfat. 1 decembrie, or. Ungheni

Ingrediente: (pentru4 porţii)

250 grame de ciupercişampinioane, 8 ardei dulcisau 650 grame de varzăpentru sarmale, 200 gramese ceapă, jumătate de pa -har de orez „Bob cu bob”,2 roşii, ulei, sare, pipernegru măcinat, verdeaţă,mărar.

Mod de preparare: Pentru umplutură: se

taie ceapa cubuleţe, se că -leşte în ulei, după care se

adaugă şi ciupercile, la feltăiate cubuleţe. După ces-au călit şi acestea un pic,se pun roşiile răzuite fărăcoajă şi se înăbuşă totulîncă 7-10 minute.

Între timp, orezul sespală de 3-4 ori în apă căl -duţă, după care se ames -tecă cu legumele sotate,adăugăm sare şi piper du -pă gust.

Se pregătesc ardeii sauvarza. Se umplu cu com -poziţia pregătită anteriorsau se împletesc săr mă -

luţe, se pun într-un ceaun,se toarnă apă fierbinte şise înăbuşă pînă la gătinţă.

Se servesc cu verdeaţătocată.

Ardei umpluţi sau sarmale de post

În împărăţia florilor cu Tatiana Fotea

Culoarea frunzelor esteîn permanentă schimbare:de la verde-închis la gal-ben-oranj, apoi se tran sfor -mă în roz și roșu. Cu cîtfrunza este mai tînără, cuatît este mai verde. Și dim -potrivă, frunzele care audoi ani și mai mult devinroșii.

Cromatica frunzelor poa -te indica și primele semnede disconfort ale plantei.De exemplu, dacă majori-tatea frunzelor capătă cu-loarea verde-închis, în seam- nă că crotonul duce lipsăde lumină.

Apropo, planta este foar -te pretenţioasă la lumină.Vegetează foarte bine înîncăperile cu ferestre spresud şi vest. În amiaza zil e -lor de vară, crotonul se fe -reşte de razele directe alesoarelui.

Solicită temperaturi de23-25°C vara şi 20-22°C -iarna. La temperaturi sub16°C îi cad frunzele. Înzilele calde cu temperaturipeste 20 °C frunzele se

pulverizează zilnic cu apăcălduţă, curată, fară clor.Vara se udă de 2-3 ori pesăptămînă, iar iarna de 1-2ori.

Se recomandă evitareascimbărilor bruște de tem -peratură, dar și amplasareaîn apropierea curenților deaer rece, deoarece aceștifactori vor produce căde -rea frunzelor.

Planta se udă cu apă căl -duță într-o cantitate mediesau moderată.

Rețineți: Este foarte im -portant ca rădăcinile croto -nului să nu fie răcite. Dacăfereastra sau podeaua este

rece, neapărat trebuie să-ischimbăm locul sau să-i pu -nem o farfurioară de lemn.

Crotonul se înmulţeşteprin butaşi în tot timpulanului, cele mai bune re -zultate obţinîndu-se însă înmartie-aprilie şi septem-brie.

Transplantarea se faceprimăvara devreme. În ace -eaşi perioadă se efectueazăşi tăierea, pentru a forţaplatele să ramifice şi pen-tru a le da forma dorită.

Eliminarea prafului depe frunze este obligatorieşi trebuie făcută de douăori pe lună cu un burete în-muiat în apă călduţă sauprin introducerea plantelorsub duş.

Crotonul – floareveselă și pestrițatăCrotonul este o plantă arbustivă cu frunzemășcate și cărnoase, frecvent întîlnită în interiorul locuințelor datorită frunzelor colorate. Însuși copacul, privit într-o florărie,pare mereu că este în floare.