Ştirea săptămînii (de pe Expresul.com)O ungheneancă și-a pus capăt zilelor, lăsînd orfani patru copii minoriTragedia s-a produs la Corneşti, raionul Ungheni. Femeia, în vîrstă de 37 de ani, s-a strangulat. Rudele spun că easuferea, de trei ani, de schizofrenie. Motivul pentru care şi-a luat rămas bun de la viaţă ar fi faptul că nu a putut ajunge în Irlanda, unde muncea soţul ei.

Citiţi în numărul curentLa Medeleni, Prutul înghite pămîntulDe cîţiva ani buni, Prutul macină şi înghite pămîntul în regiuneasatului Medeleni, Ungheni. Apele lui îşi fac loc şi înaintează tot maimult spre localitate. Oamenii se tem că, în curînd, vor fi înghiţitede Prut şi casele lor.

Vezi pag. 2

În ciuda ploii, oamenii s-auadunat pentru a retrăi – a cîta oa -ră! – evenimentele de acum 20şi ceva de ani, de a-i come mo rape cei ce s-au jertfit pentru inde -pendenţă şi suveranitate. Un so -bor de preoţi, în frunte cu PreaSfinţitul Petru, Episcop de Un -gheni şi Nisporeni, a oficia li zato slujbă de pomenire. Tot odată,a fost sfinţit tricolorul ca re, deacum înainte, va fîlfîi şi în preaj -ma Troiţei.

Au trecut exact 21 de ani dela semnarea Declaraţiei de inde -pendenţă, timp în care, potrivitprimarului de Ungheni, Alexan-dru Ambros, „s-au făcut multelucruri frumoase pentru ca Re-

publica Moldova să fie recu nos -cută în plan internaţional”. Dar,a subliniat edilul, mai este ne voieîncă de multă muncă şi respon-sabilitate ca multiplele proble -me să fie soluţionate, doleanţelesă fie înfăptuite, iar provocărilesă fie înfruntate. „Sînt sigur deviitorul prosper al oraşului nos-tru, al Republicii Moldova”, amai spus Alexandru Ambros.

Preşedintele raionului, IurieToma, prezent şi dînsul la eve -niment, nu a pregetat să îndem -ne pe oameni să muncească maimult, să lupte mai mult, să fiemai responsabili, mai cre din -cioşi şi mai oneşti.

„Unghenenii au fost cei mai

deosebiţi şi atunci cînd a fostne voie de apărat integritatea şiindependenţa Republicii Mol -do va, dar şi acum”, a subliniat

locotenent-colonel Anatol Ca ra -man, preşedintele Asociaţiei ve -teranilor „Tiras-Tighina”, amin -tindu-şi cum, în cele mai greleclipe, a fost formată o unitate decarabinieri din raionul Un ghenicare, chiar din primele zi le, auapărat dîrz şi curajos in depen -den ţa Republicii Moldova.

Salve de arme au încununatmitingul organizat cu ocazia Zi -lei Independenţei. Manifestărisimilare au avut loc şi în cele-lalte oraşe ale regiunii Ungheni-Nisporeni-Călăraşi.

Natalia JunghietuÎn fotografii: secvenţe

de la manifestările prilejuite deZiua Independenţei la Ungheni

Ruta Morenii Noi – Ungheni a fost redeschisă

Începînd cu ziua de 24 august, ruta Morenii Noi – Ungheni, sistată du - pă tragicul accident din 9 august, ce a luat viaţa a 13 oameni, a fost re -deschisă. Informația ne-a fost oferită de către Alexei Dubangiu,administratorul filialei Ungheni a ÎS „Gările și Stațiile Auto”. Potrivitdînsului, noul mijloc de transport de marca „Mercedes-410 D”, prevăzutpentru 20 de locuri, nu este nici pe departe unul nou. „Nu pot spune exactîn ce an a fost fabricat, dar nu cred că are mai puțin de zece ani”, a re-marcat oficialul. Pentru început, locuitorii din Morenii Noi, care vor dorisă ajungă în centrul raional, vor putea călători cu autobuzul doar în zilelede luni, joi, vineri și duminică. „Mercedes”-ul respectiv aparține aceleiașifirme prestatoare de servicii de transport de călători - ”Feodora” SRL dinUngheni. (Ina Landa)

A încercat să mituiască un poliţist călărăşean

Un locuitor din Horodiște, Călărași, a fost prins în flagrant în timpce mituia un polițist. Bărbatul a sperat că banii îl vor salva de la opedeapsă penală, dar i-au adus și mai multe neplăceri. Acesta a încercatsă ofere 14.000 de lei unui polițist din Călărași pentru a nu fi tras larăspundere penală. În schimb, polițistul urma să „uite” că în gospodăriasa au fost depistate 365 de plante de cînepă. Suspectul a fost reținut înflagrant în biroul de serviciu al ofițerului din Călărași. Pe lîngăpedeapsa pentru deținerea de substanțe narcotice, bărbatul, în vîrstăde 45 de ani, riscă o amendă de pînă la 60.000 de lei și închisoare peun termen de pînă la 7 ani. (După Ştirilocale.md)

Oraşul Ungheni – şi mai curat Un nou proiect vizînd salubrizarea oraşului Ungheni a început să

fie pus în aplicare. Este vorba de un sistem de evacuare a deşeurilorstradale, iar primarul Alexandru Ambros susţine că e o premieră pentrulocalitate. Au fost deja achiziţionate două autospeciale: un compactorși o măturătoare automată. De acum încolo, curăţenia se va face înmod mecanizat, şi nu manual ca pînă în prezent. “Deșeurile stradalesînt cele provenite din locurile publice, de pe străzi, de pe trotuare.Degrabă veți vedea pe străzile Ungheniului maşinile care le vorevacua”, a dat asigurări primarul, adăugînd că astfel oraşul va devenişi mai curat. De notat că la Ungheni mai activează, deja de cinci ani,o întreprindere de salubrizare – AVE Ungheni, care se ocupă cu evacu -area deşeurilor menajere. (Lucia Bacalu)

Operațiunea “Alcool-Drog” în plină desfășurare la Nisporeni

Ultimele zile de vară vor fi fierbinți şi la propriu, și la figurat pentrușoferii nedisciplinați la trafic. Asta, cel puțin, promite poliția rutierăNisporeni, care s-a luat rău de capul celor care urcă beți la volan. Înperioada 10-31 august, aici se desfășoară operațiunea specială ”Al-cool-Drog”. ”Cu regret, se atestă suficient de multe cazuri de compor-tament inadecvat la volan, cazuri de provocare a unor situaţii de riscpe drumurile publice urmare a consumului de alcool şi excesului deviteză”, a declarat Sergiu Robu, șeful Secției Poliție Rutieră Nisporeni.Astfel, pe şoferii ce vor fi găsiţi în stare de ebrietate la volan îi aşteaptăo sancțiune usturătoare: ridicarea permisului de conducere pe o peri -oadă de la 3 pînă la 5 ani și o amendă de la 8000 pînă la 10000 de lei.

De la începutul anului pînă în prezent, la Nisporeni au fost înregis -trate 56 de cazuri de conducere a unităților de transport în stare de ebri-etate. (Ina Landa)

Știri expres

Expresul Ziua de aziPe 29 august, cu 54 de ani în urmă, s-a născut Michael Joseph Jackson,supranumit Regele muzicii pop. Imensul succes comercial și o viațăpersonală mult prea controversată l-au ținut în cultura muzicii timp depatru decenii. Michael Jackson esterecunoscut ca fiind cel mai de succesartist din toate timpurile potrivit Gui-ness World Records.

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călărași

Miercuri, 29 august 2012 | Anul V, NR 32(237)

Ziua Independenţei, marcată pentru a 21-a oară consecutiv

Lume peste lume a sărbătorit, pe 27 august, ZiuaIndependenţei. La Ungheni, a devenit deja o tradiţie ca această zi să fie marcată la Troiţa Martirilor Neamului din centrul oraşului.

PP ExpresulPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRLIDNO: 1003609009231

Membru al Asociaţiei Presei Indepen-dente (API), afiliată Asociaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)

Director: Lucia BacaluRedactor-șef: Ina LandaSecretar de redacţie: Vitalie HareaRedactor: Natalia JunghietuContabil-şef: Angela Covaliov

Tiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuTiraj total: 2800 ex.P - publicitate, PP - publicitate politică

Adresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26,oficiul 229Telefon: 0236 28575, 0236 23742Mobil: 069042758, 079389088E-mail: unexpres@gmail.comWeb: www.expresul.com

Drumuri asfaltate prin sate –bucuria șoferilor și spaima pietonilor

Pentru o bătrînă în vîrstă de 83 de ani din Bălănești, Nisporeni, traversarea unui drum din lo-calitate, în dimineața zilei de 21 august, a fost fatală. Femeia s-a stins din viață, după ce a fostlovită de un „Mercedes”, la volanul căruia se afla un localnic şi care se deplasa cu exces de viteză.Cazul este anchetat de către Comisariatul de poliție Nisporeni.

Cea mai scumpă autostradă construită vreodată în România va face legătură cu oraşul Ungheni Autoritățile române și-au anunțat intenția de a construi o autostradă care să facă legătura între Mol -dova şi Transilvania, iar mai exact – între oraşul Ungheni (RM), Iași și Târgu Mureş. Lungimea eiva fi de 310 km. Pentru construcția a doar 1 km se va cheltui circa 20 mln euro. Potrivit adevarul.ro,valoarea proiectului se ridică la 6,140 miliarde euro. Autostrada ar urma să aibă 43 de tuneluri,322 de poduri, pasaje şi viaducte.

Pentru a doua oară a fost legitimată o ilegalitateConsiliul raional Călăraşi a refuzat din nou să ridice mandatul consilierului Ion Chitoroagă,

condamnat definitiv şi irevocabil la trei ani de penitenţă, chiar dacă legea cere acest lucru. Iniţiativade a refuza a venit din partea lui Ştefan Chitoroagă, liderul raional al PL, care e şi viceministru alAgriculturii. Pentru decizia respectivă a votat şi însuşi Ion Chitoroagă, care a ajuns consilier raionalpe listele PLDM, dar a trecut ulterior în tabăra celor două partide aflate în prezent la guvernare înCălăraşi – PD şi PL.

Ştiri de pe Expresul.com

Citiţi Expresul şi nu veţi regreta!Cinematograful de odinioară, veşnic viu la BoldureștiValentin Adam mai păstrează și astăzi, în subsolul casei de cultură din Boldurești, acele bobine cu peliculele a peste20 de filme vechi. Nici aparatajul de proiectare a filmelor nu s-a pierdut, ba chiar funcționează, așa ca înainte.

Citiţi numărul următor!

2Expresul

Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) atenţionează asupra riscului de extindere a pestei porcine africane în R.Moldova, după depistarea primului caz al acestei maladii în Ucraina. „Aici există un număr mare de porci crescuţi în ferme şi gospodării casnice, unde sînt neglijate frecvent măsurile de biosecuritate", explică FAO. Pesta porcină este cea mai periculoasă boală infecţioasă a animalelor. Nu există vaccin împotriva ei, singurul remediu fiind nimicirea porcilor. (Adevarul.md)

ActualOpinii

Vineri, 31 august

Septembrie deja îşi face loc în gri -jile multora. Noi însă ne vom opridoar la directorii de şcoală şi diri -ginţii de clasă. În jumătatea a douaa lunii august, tradiţional - şi tradi -ţia aceasta, am impresia, e de cîndlumea şi pămîntul - deci, tradiţi o -nal, ei au de susţinut un examen foar -te serios la pregătirea şcolilor cătrenoul an de studii. În ziua cu pricina, directorii şi diriginţii, ca nişteşcolari, stau în faţa comisiei de examinare, venită să ia în primireşcoala şi să le pună notă lor: ÎNVĂŢĂTORILOR!

Cu ani şi ani în urmă, această tradiţie mi se părea la fel de fi reas -că precum impozitul plătit de cei necăsătoriţi pentru că... nu aveaucopii. O directoare de şcoală din Lituania însă m-a făcut să privescaltfel lucrurile. „La noi, îmi spunea dînsa, la începutul verii, cîndse termină anul de studii, fiecare pedagog, înainte de a pleca în con-cediu, îmi pune pe masă cheia şi o listă cu lucrările de reparaţiecare trebuie efectuate. Eu, ca director, la rîndul meu, las toate cheileşi listele adunate de la diriginţi, la care o adaug şi pe a mea, pe masaprimarului, după care plec în concediu. Înspre toamnă, revenim cutoţii în şcoala renovată. Noi nu sîntem constructori, nu sîntem ten-cuitori, lemnari, zugravi, electricieni. Noi sîntem pedagogi!”.

Nu ştiu pe cît de răspîndită este această practică în Lituania. Poa -te că e doar o excepţie de la regulă, impusă de autoritatea directoa -rei. Dar mi-a plăcut. De aceea, din cînd în cînd, mai arunc seminţeleacestor gînduri, în speranţa că nu toate vor cădea pe loc pietros.

La noi, zile la rînd, tot aud de pe la televizor discuţii desprepregătirea şcolilor către noul an de studii. Discuţii lungi, dar nici ovordă despre faptul că învăţătorul trebuie să fie doar învăţător, nuşi constructor. Se discută, în ultimii ani, pînă la răguşeală, desprecorupţia în şcoală (mare corupţie, Doamne!), dar, nu ştiu cum, ni-meni nu vrea să înţeleagă că pînă şi participarea părinţilor lareparaţia clasei e tot o corupere. Pedagogul e om cu obraz. Dar,dacă tata are chimirul plin şi îl deschide larg, cînd e vorba de ame-najat clasa, şcoala... Chiar crede cineva că odrasla lui va fi apreciatăla justa-i valoare?

Apropo, în toată treaba asta cu pregătirea şcolilor pentru noulan de studii cel mai mult mă miră faptul că în comisiile de controlse regăseşte şi reprezentantul... sindicatului. Nu ştiu de ce, dar eutotdeauna vedeam reprezentantul sindicatului alături de pedagog:cerîndu-le socoteală celor din administraţia publică locală pentrucondiţiile de muncă create învăţătorului.

De altfel, nimic nou. Atîta amar de ani am avut „gheghemonul”,care veşnic se scălda în propria sudoare, şi „slugile poporului”, careveşnic stăteau la umbră deasă, pe divane moi, încît chestia cupregătirea şcolilor pentru 1 septembrie devine doar un simplu de-taliu al alogicului din viaţa noastră.

Dă-ne, Doamne, mintea cea de pe urmă

Alogicul vieţii noastre

Dumitru Mititelu

Fetele, discipole ale Valen-tinei Ţinevschi, au cîntat alăturide îndrăgiţii interpreţi de mu zi -că populară: Maria Sarabaş, Ni -colae Gribincea, Suzana Po pes -cu, au dansat în horă cu Marga -reta Timofti, soţia președinteluiRepublicii Moldova, cu MarieMoser, soţia AmbasadoruluiSUA în R.Moldova. “A fost ex-traordinar! Parcă am fost înrai”, avea să spună ulterior Liu -ba Cojocaru, directoarea caseide cultură din Todireşti.

Invitaţia pentru Ungheni avenit de la Maria Cristea, renu-mita creatoare de costume naţi -onale din Republica Moldova,cu care Secţia cultură din Un -

gheni are o strînsă colaborare.Numai în ultimii trei ani au fostachiziţionate 143 de costumenaţionale pentru 9 colective ar -tistice din raion.

Referindu-se la invitaţia pro-priu-zisă, Eugenia Baroncea,şefa Secţiei cultură Ungheni, aspus: “Am acceptat imediat.Eram sigură că vom participacu toţii la o sărbătoare de suflet,la o sărbătoare cu o încărcăturăemoţională deosebită. Mă bu -cur că am fost prezenţi la aceas -tă primă ediţie a Festivaluluiiei. Cred că evenimentul res -pectiv le va lăsa fetiţelor dinTodireşti urme adînci în suflet”.

Unica interpretă solistă de la

festival, necunoscută pentrupublic, a fost tot de la Todireşti- Parascovia Covali, o tînără învîrstă de 16 ani. Dînsa a impre-sionat audienţa cu vocea şistilul său de interpretare. Muzi-cianul Victor Butnaru, profesorla Academia de Muzică, Teatruşi Arte Plastice din Chişinău, a

acompaniat-o la cobză, iar la fi -nal a sfătuit-o să persevereze înacest domeniu.

Festivalul iei a fost organizat decătre Muzeul Naţional de Istorieşi Etnografie, Casa “Maria Cris -tea”, în parteneriat cu postul pub -lic de televiziune “Moldova 1”.

Lucia Bacalu

“Doiniţele” din Todireşti alături de prima doamnă a Republicii Moldova

Lume speriată10 august 2012. Ne aflăm în

ograda lui Grigore Rusu. Ne în -dreptăm spre grădina acestuia,unde în ajun, în noaptea de 9august, Prutul, dezlănţuit, a fă -cut ravagii. „Ne-am speriat foar -te tare. La un moment dat, amauzit o bubuitură atît de puter -nică, încît am avut impresia căne cade cerul peste noi. Parcăera cutremur”, povesteşte gos -po dina casei, Raisa Rusu.

Cei trei membri ai familieiRusu din Medeleni stau cu fricaîn sîn şi în fiecare noapte se roa -gă să ajungă cu bine la ziua demîine. Totul în jur se prăbuşeş -te. Pînă şi copacii cad în prăpas -tie. În direcţia spre grajdul deanimale se observă o crăpătură.În curînd, şi aici rîul va înghiţio bucată de pămînt. Grigore Ru -su mărturiseşte că nu mai ştiece să facă. „Ne temem ca Prutulsă nu ajungă pînă la casă. Noap -tea aceasta nu am închis un ochi.

Şi la noapte cred că tot aşa vafi. Dacă va mai ploua, nu ştiu cese va întîmpla cu gospodărianoastră, nu ştiu ce se va întîm-pla cu noi”, spune dînsul.

Autorităţile în alertă Primarul comunei Petreşti,

Serghei Gorea, ne-a spus că vaîntreprinde tot ce îi stă în putereca să nu se întîmple o tragedie.„Am fost telefonat de către Gri -gore Rusu la 9 august, seara tîr -ziu, pe la ora 22.00. Dînsul, spe -riat, mi-a zis că o parte din te -renul său de pămînt s-a prăbuşitîn Prut. M-am deplasat imediatla faţa locului. Era de necrezutceea ce se întîmpla în grădina ace -lui om. O porţiune de aproa pecinci metri pătraţi se pră bu şiseîn Prut, astfel că apele rîu lui s-auapropiat foarte mult de casa omu -lui”, povesteşte prima rul.

A fost anunţat despre inci-dent şi Serviciul Situaţii Excep -ţionale. Potrivit lui Dumitru Sa-

su, şeful Secţiei Protecţiei Civi -le a Direcţiei Situaţii Excepţio -nale Ungheni, această problemăeste cunoscută şi persistă nu nu -mai în satul Medeleni, dar şi înmulte alte localităţi din luncaPrutului. Soluţionarea ei însănecesită foarte mulţi bani, căcitrebuie să fie edificate construc -ţii inginereşti speciale de întă ri -re a malurilor. La ora actuală,acest lucru este, practic, imposi-bil de realizat, din lipsa fondu ri - lor necesare. „Mai ieftin şi maiîn siguranţă ar fi evacuarea fa mi -liilor ce se află în această regiu -ne şi repartizarea pentru ele anoi locuri de casă”, a subliniatDumitru Sasu, după care a pun -ctat: „Cred că familia Ru su vafi evacuată şi, cu ajutorul pri -măriei, al Consiliului Raio nal, ise va oferi un nou loc de trai”.

„Cum să fac casă la 90 de ani?”

Şi casa Mariei Tîrsînă, o băt -rînă în vîrstă de 90 de ani dinMedeleni, e în pericol. Văzîn -du-ne, dînsa a venit spre noi,abia mişcîndu-şi picioarele, pen -tru a ne anunţa că şi la ea se

prăbuşeşte grădina. Ne-a spuscă, acum 10-15 ani în urmă, afost cineva pe la ea, cică o co -mi sie, a examinat terenul şi deatunci nu a mai apărut nimeni,nimic nu s-a întreprins, nimicnu i s-a zis. „Am rugat atuncisă-mi dea casă, dar ei mi-auspus că sîntem prea mulţi care

cerem case şi ne-a lăsat în plataDomnului. Azi am ajuns să mătem că o sa mă trezesc într-obună zi şi fără casa pe care oam. Dacă îmi dau un loc de ca -să, ce să fac acum cu el? La 90de ani ai mei nu mai am pute -re”, ne mărturiseşte, cu lacrimiîn ochi, Maria Tîrsînă.

Oamenii sînt speriaţi de ceeace li se poate întîmpla pestenoapte. Cu frica în sîn, dar cugîndul la Dumnezeu, aşteaptăca autorităţile să-i ajute şi să leofere o locuinţă unde să trăiascăîn siguranţă.

Veronica Gorea, studentă stagiară

La Medeleni, Prutul înghite pămîntul

În fotografie: Vladimir Buga

Potrivit Aureliei Androna -che, șefa Secției Cultură Nispo -reni, ediția curentă va fi una de -osebită, căci și-au anunțat par-ticiparea, în premieră, și treiinterpreţi din România. Va avealoc și un recital de zile mari. Înscenă se vor produce artiști con -sacrați, printre care: ConstantinRotaru, Maria Iliuț, Ioana Căp -ra ru. „Avem mari emoții, darsperăm să ne reușească totul”, a

declarat dînsa pentru ”Expre-sul” cu trei zile înainte de înce -perea festivalului.

Concursul propriu-zis se vadesfășura pe 28 august. Tot atunci,vor avea loc și acțiuni de co me -morare a Mariei Drăgan.

Concurenţii vor fi acompa ni -ați de orchestra ”Busuioc mol -do venesc”, condusă de MihaiAmihalachioaie, maestru în ar -tă. Ei vor interpreta cîte două

cîntece diferite ca gen. Juriul valua în consideraţie și ținutascenică, și portul interpreților,care trebuie să corespundă zo -nelor de unde vin.”Şi premiereava fi la cel mai înalt nivel înacest an”, a accentuat AureliaAndronache. Cîștigătorul Ma -re lui Premiu va primi 5000 delei, iar pentru locul I organiza-torii au planificat 3500 de lei.Valoarea premiului II va fi de2500 lei. Vor fi înmînate şi douăpremii de gradul III a cîte 2500lei, dar și trei premii speciale decîte 1000 de lei.

Ediția curentă a festivaluluieste organizată de către CentrulNațional de Conservare și Pro-

movare a Patrimoniului Cultu -ral Imaterial, Secția raionalăcultură Nisporeni și PrimăriaBălăurești sub egida Ministeru-lui Culturii.

La 23 august, Maria Drăganar fi împlinit 63 de ani. Ea a fostsolistă a ansamblurilor de muzi -că populară ”Lăutarii” și ”Mu -gu rel”. Deși a trăit doar 39 deani, a lăsat în urmă adevărateperle ale cîntecului popular, iarexperții susțin că o voce ca a einu a mai răsunat pe acest me-leag.

Cu detalii de la BălăureștiiMa riei Drăgan vom reveni înnu mărul următor.

Ina Landa

„Vai, sărmana turturică” din nou va răsuna la Bălăureștii Mariei Drăgan Pregătirile pentru Festivalul-concurs național alinterpreților cîntecului folcloric ”Maria Drăgan”, ediția aVI-a, sînt pe ultima sută de metri. Evenimentul va avealoc în zilele de 27-28 august, la baștina regretatei inter-prete de muzică populară, Maria Drăgan, în satulBălăurești, Nisporeni.

Tinerele vlăstare ale ansamblului “Doiniţele” dinTodireşti, Ungheni au avut marea şansă şi fericire să participe, pe data de 11 august, la Festivalul iei, organizat pentru prima oară în Republica Moldova, într-o locaţie superbă de sub Chişinău.

De cîţiva ani buni, Prutul macină şi înghite pămîntul înregiunea satului Medeleni, Ungheni. Apele lui îşi fac locşi înaintează tot mai mult spre localitate. Oamenii se tem că, în curînd, vor fi înghiţite de Prut şi casele lor.

La Medeleni, Prutul a mai înghiţit o bucată de pămînt

Ungheni, ai 550 de ani 3Expresul

Vineri, 31 august

Stimaţi locuitori ai oraşului Ungheni!Pentru noi, locuitorii oraşului Ungheni, ziua de 28 august are

o semnificaţie aparte. În această zi, sărbătorim Hramul oraşului şianiversarea a 550-a de la prima atestare docu men tară a localităţii.Pe parcursul a circa cinci secole şi jumătate, Ungheniul s-a trans-format, dintr-o localitate cu un număr mic de cetăţeni, într-unoraş modern al Republicii Moldova. Şi aceasta se datoreazăgeneraţiilor care au dus dragostea şi devotamentul Patriei prinviaţa lor, au împărtăşit bucuriile şi greutăţile oraşului făcînd caaceastă zi să reunească unghe nenii şi oaspeţii oraşului an de an.

Vă urăm ca sărbătoarea să aducă lumină în casele fiecăruiunghenean, făcîndu-i mai buni la suflet, mai toleranţi, mai respon-sabili faţă de ziua de azi şi cea de mîine a comunităţii. Doresc săadresez felicitări călduroase generaţiillor în vîrstă care, activînddecenii întregi în calitate de muncitori, funcţi o nari, profesori,medici, savanţi, lucrători de cultură şi artă, sportivi, au sporitbunul nume al oraşului nostru, au făcut din el un oraş dezvoltat.Iar generaţiile mai tinere, inclusiv elevii şi studenţii de astăzi, vorşti să-l fortifice în continuare, transformîndu-l într-un oraş euro-pean ca nivel de dezvoltare, de civilizaţie şi cultură.

Urez bătrînului, veşnic tînărului şi dragului nostru Ungheni uncer albastru fără nori în calea sa de prosperitate, iar celor ce poartăcu mîndrie numele de unghenean – cele mai calde gînduri şi urăride sănătate, fericire, bucurii şi împliniri.

Cu respect, Iurie Toma,

preşedintele raionului Ungheni

Programul Zilelor oraşului Ungheni30,31 august - 1,2 septembrie 201230 august, joi 18.00 Parada DJ-lorMC Gabi Marcu, DJ Vanted, DJ Vital, Iaroslav Paul Dumas, Jucătorul,DJ Delph, DJ Skanner, DJ Vzorov.Locul desfășurării: Piața Independenței

31 august, vineri10.00 Recital de poezie, depunere de floriLocul desfășurării: Bustul poetului Mihai Eminescu18.00 Program de concert cu participarea colectivelor din oraşulUngheni20.00 Concert cu participarea interpeţilor: Ion Suruceanu, Ghe-orghe Țopa, Cătălin Crişan, Nellu Stratan.DiscotecăLocul desfășurării: Piața Independenței

1 septembrie, sîmbătă17.00 Program de concert cu participarea colectivelor din oraşulUngheni19.00 Deschiderea oficială a sărbătorii Concert: orchestra de muzică populară ”Fluieraş”, solişti: Sidor șiNicolae GlibOlga Ciolacu 23.00 Foc de artificii DiscotecăLocul desfășurării: Piața Independenței.

2 septembrie, duminică16.00 Festivalul de muzică și dans ”Hora de la Prut”Locul desfășurării: Piața Independenței.

Ce înseamnă pentru dum -nea voastră oraşul Ungheni,domnule primar?

Ungheniul este, în primul rînd,baştina mea, locul unde m-amnăscut, unde am crescut, undeam primit educație, locul pecare l-am îndrăgit foarte mult şipentru totdeauna. Ori de cîte oriam ocazia, spun că sînt un omfericit, fiindcă m-am născut laUngheni. Am lipsit de aici doaratît cît am făcut facultatea şi ar-mata. Cunosc oraşul din foartemulte aspecte. Ţin minte cumarăta cu aproape 40 de ani înurmă, cînd aveam cinci ani. Îmiamintesc foarte bine cum se con -struia strada principală, că as-faltul era la mare căutare. Tran -sportul urban era format din au-tobuze foarte vechi care circu-lau foarte rar. Mergeam la școa lăpe jos şi trebuia să ai două pe -rechi de încălțăminte pe timp deploaie. În fața școlii erau nișteligheane mari cu apă, unde tre-buia să-ţi speli încălțămintea. Încaz contrar, nu aveai voie să in -tri în școală. Stradela unde lo -cuiam a fost asfaltată pe cîndaveam vreo zece ani - a fost oadevărată sărbătoare, un eveni-ment deosebit. Îmi amintesc cumarăta piața centrală, cu o casă decultură aici şi un magazin dejucării vizavi. Îmi amintesc şide piața agroalimentară – pe lo -cul unde acum e Liceul “MihaiEminescu”. Era o piață mare, cumulte dughene. Cartierul Tine re -tului abia se construia… Amin -tiri foarte plăcute... Ungheniulmi-a părut totdeauna cel maifru mos oraș. Probabil, pentru căl-am privit cu ochi iubitori. Tot -deauna am fost mîndru că sîntunghenean.

Totuși, la ora actuală, foar -te mulți tineri ungheneni plea -că de aici...

Tinerii pleacă nu doar dinUngheni, pleacă din toată țara.Sigur, noi ne-am dori ca oame -nii să nu plece, să poată con-tribui la dezvoltarea localitățiiîn care au crescut şi s-au educat.Dar asta e situaţia. Nu-i învinu -iesc pe cei ce decid să plece. Vreaudoar să zic că putem să ne afir -măm şi aici, pe loc. Important esă înțelegem foarte bine ce nedorim de la viață. Din păcate,pleacă foarte multă lume bună.Pleacă, pentru că, poate, nu aavut suficientă răbdare să aștep -te schimbările. Ei pleacă într-unsistem deja foarte bine formatde alții, acolo fiind însă doarmici şurubaşe. Din moment cefac lucrul pe care îl au de făcut,acel sistem îi acceptă. Dar ei, cufoarte mici excepții, nu pot săse afirme, nu pot participa la lua -rea de decizii.

La noi e altă situație. Meca -nis mul respectiv nu este atît debi ne format. Aici trebuie să de -pui efort, să pui umărul, să facivoluntariat, ca să contribui lareglarea structurii respective. Înschimb, există cu mult mai mul -te posibilități de afirmare.

Cu ce se pot mîndri cei ce aurămas la Ungheni?

Cu faptul că orașul nostru es -te deosebit. Nu mă tem să spunlucrul acesta. Avem o aşezaregeografică interesantă cu un nodde cale ferată, cu drumuri ce ducîn trei direcții. Cu faptul că avemîntreprinderi foarte bune, cu tra -diții de decenii, cum ar fi: fabri -ca de covoare sau cea de cera -mică, că avem o Zonă econo mi -

că liberă, unde au început să sedezvolte noi întreprinderi. Dacăîn alte regiuni din R.Moldova lu -mea se confruntă cu o lipsă acu -tă de locuri de muncă, la Unghenisituația e diametral opusă. Avemnevoie de cadre în toate dome -niile și la toate nivelurile, înce -pînd de la muncitori necalificațişi terminînd cu manageri de ni -vel mediu şi înalt. Atunci cînd ci-neva spune că nu poate să-şi gă -sească un serviciu la Ungheni, euam dubii la ceea ce ştie a face.

O întrebare de la un simplucetățean, care se confruntă zide zi cu numeroase probleme:domnule primar, pentru ce artrebui să-mi iubesc oraşul?

Pentru că aici, la Ungheni,poți primi o educație de calitateîn cele șase grădinițe existente,chiar dacă sînt aglomerate. Pen-tru că avem licee foarte bune,care și-au făcut un nume, careau dat foarte multe minți lumi-nate, copii care au ajuns să facăo carieră frumoasă. Sîntem unoraș cu un număr foarte mare deservicii. Avem o școală de mu -zi că foarte bună, o școală de ar -te plastice de unde au pornit pic -tori și sculptori renumiți, avemfoarte multe servicii pe care alteorașe nu le au: un centru pentrucopii şi tineri aflaţi în dificul-tate, un centru pentru reabili -tarea şi reintegrarea socială abătrînilor, un centru regionalpentru tineri. Avem o zonă in -dus trială dezvoltată. Avem oa-meni deosebiți. Trebuie să neiubim orașul, pentru că estefoar te verde, este un oraș relativcurat – va fi și mai curat. Esteun oraș deosebit, pentru sculp-turile sale, realizate în cadrultaberelor de sculptură. Pentrucă avem o societate civilă foarteactivă. Pentru că avem un nu -măr mare de orașe înfrățite -șapte la număr. Pentru că avemun scuar care a devenit deja unloc adevărat de agrement. Searaeste arhiplin. Vom face multescuaruri de felul acesta, și încartierul Tineretului, și în altezone. Pentru că avem un podEiffel, o alee de castani unicală,

o gară internațională foarte ve -che, unde se schimbă roțile tre -nurilor ce vin din Vest şi pleacăspre Est – e un element de ma -re interes pentru potențialii tu -riști. Ungheniul este unul din pu -ținele centre raionale, ca să nuzic unicul, care are un hotel fru-mos, cu toate condițiile. Avemo sală de protocol extraor di na -ră, în care ar putea avea loc eve -nimente chiar şi de rang naţi o- nal… De fapt, atunci cînd iu -bești, iubești necondiționat.

Şi, pentru că e sărbătoare,ce le-aţi ura concitadinilordum neavoastră?

O voi face oficial:

Dragi ungheneni şi oaspeţi ai oraşului,Cu ocazia aniversării a 550-a

de la prima atestare docu men -tară a oraşului Ungheni, pre-cum şi cu prilejul Hramului ora - şului Ungheni, sărbătorit pe 28august, de ziua Adormirii Mai -cii Domnului, vă adresez celemai calde felicitări şi urări debine. Cu o deosebită plăcereconstat şi mă mîndresc cu fap-tul că, pe an ce trece, oraşulUngheni devine tot mai fru-mos, mai ver de, mai modern şimai civilizat. Vă mulţumesc tu-turor pentru implicare şi par-ticipare la dezvoltarea ora şu- lui. Vă invit să ră mînem şi încontinuare împre u nă, să mun -cim pentru a avea în viitor ocreştere eco no mică pe măsurăsă ne asigure o viaţă mai bo -gată din punct de vedere ma-terial şi cultural, stabilitate so -cială, armonie interetnică.

Doresc tuturor multă sănă -tate, prosperare şi realizări fru-moase. Fie ca aceste sărbătorisă aducă lumină în casele fie -că rui unghenean, făcîndu-imai buni la suflet, mai tole -ranţi, mai responsabili.

Buna dispoziţie să vă înso -tească mereu.La mulţi ani, Ungheni!

Lucia Bacalu

O nouă înfrăţire cu Ungheniul, a opta la număr

De Zilele oraşului Ungheni vor fi alături de ungheneni, la sărbătoarea lor, delegaţii din oraşele înfrăţite: Mankato (SUA), Reghin (România), Conin (Polonia), Cascais (Portugalia),Karmel (Israel), Auce (Letonia).

În ziua de 1 septembrie, se planifică semnarea unui nou acordde înfrăţire – cu oraşul ucrainean Komsomolsk. Este o localitatefoarte tînără din regiunea Poltava. A apărut în anul 1960, cu de-numirea Komsomolsk pe Nipru. Peste 12 ani a obţinut statutulde oraş de subordine raională, iar peste alţi cinci ani a devenitoraş de subordine regională. Are, în prezent, o populaţie de circa50 mii de persoane.

Komsomolskul se află în topul celor 50 de oraşe ale Ucrainei,în care gradul de bunăstare a populaţiei este destul de înalt, iarcondiţiile de trai – bune.

“Ungheniul este locul pe care l-am îndrăgit foarte mult şi pentru totdeauna”

Interviu, la aniversare, cu primarul de Ungheni, Alexandru Ambros

ediţia nr. 4 (23)

editată de Asociaţia Presei Independente (API)

pagină de promovare a implicării în viaţa comunităţii

Începând cu luna septembrie, sătenii din Chiştelniţa, raionul Teleneşti, vor putea merge... la sala de forţă din localitate. Locaţia sportivă a fost construită de autorităţi din bani publici, dar şi din banii colectaţi de la cetăţenii care au susţinut această idee.

A cum trei ani, prin Programul Educaţie pentru Sănătate în Şcoală şi Comunitate al Corpu-

lui Păcii, la liceul din sat a venit volunta-rul american Mackenzie Walters, care a şi lansat propunerea de a deschide o sală de forţă. Ideea a fost susţinută de direcţia liceului. Directoarea adjunctă povesteşte că, iniţial, s-au gândit că această sală va fi necesară doar pentru orele de educaţie fizică. „După ce am găsit locaţia potrivită în locul vechii cantine şcolare, am hotă-rât să facem o sală de forţă pentru toţi locuitorii din sat”, spune doamna Lidia Stratulat.

Pentru renovarea clădirii şi construi-rea vestiarelor sălii de forţă erau necesare sume mari de bani, astfel că a fost nevoie de implicarea nu doar a autorităţilor, ci şi a cetăţenilor. „Credeam că „vom ieşi la liman” cu o reparaţie cosmetică, însă nu a fost aşa. A trebuit să schimbăm geamuri-le, uşile, să instalăm vestiare”, povesteşte profesorul de educaţie fizică Petru Donos. Mijloacele financiare au fost acumulate din mai multe părţi. Prima contribuţie – 25 mii de lei, a venit de la Corpul Păcii. Mulţi săteni au fost de acord să contribuie şi ei cu bani pentru sala de forţă, astfel că s-au mai strâns 40 mii de lei. Totuşi, aceşti bani nu au fost suficienţi pentru a duce la bun sfârşit lucrările începute, aşa că pri-măria şi Consiliului raional Teleneşti au alocat încă circa 70 mii de lei.

Sala va funcţiona cu suportul sătenilor

Din toamnă, uşile sălii de forţă vor fi deschise pentru toţi locuitorii din sat: copii, tineri, barbăţi sau femei, persoane care au suferit traume fizice şi au nevoie

de exerciţii de reabilitare ş.a. Pentru ca sala să funcţioneze după un program complet, mai trebuie puse la punct câ-teva detalii importante: să fie găsită o persoană care să aibă grijă de locaţie, bani pentru salarizarea lunară a acestei persoane şi să fie stabilit un program de lucru a sălii de forţă. Constantin Cioba-nu, primarul satului Chiştelniţa, inten-ţionează să apeleze şi de data aceasta la ajutorul comunităţii. „Vom organiza adunări şi consultări cu sătenii. Îi vom informa că orele la sala de forţă vor fi contra plată, iar pentru elevi antrena-mentul va fi gratuit”, spune primarul. Profesorul de educaţie fizică Petru Do-nos remarcă că, din banii acumulaţi, se vor procura alte echipamente necesare: „Ne-am gândit să cumpărăm un tono-metru, aparat foarte util într-o astfel de activitate, dar şi un aparat de casă”.

Pentru o bună implicare a cetăţenilor este nevoie de transparenţă

Primarul de Chiştelniţa afirmă că fie-care bănuţ cheltuit pentru renovarea sălii de forţă a fost contabilizat. „Pe panoul informativ al primăriei a fost afişată suma de bani acumulată de la cetăţeni şi lista cheltuielilor care au fost efectuate pentru amenajarea sălii, aşa că locuitorii pot ve-dea unde anume au fost investiţi banii lor”, spune Constantin Ciobanu.

Victoria Cujba, reprezentanta Direcţiei politici de descentralizare din cadrul Can-celariei de Stat, menţionează că autorităţi-le publice sunt obligate să asigure posibili-tăţi de participare a cetăţenilor în procesul decizional: „Locuitorii din Chiştelniţa au încredere în autorităţi, deoarece autorită-ţile au asigurat transparenţă maximă în procesul de luare a deciziilor, respectând astfel Legea nr. 239 din 13.11.2008 privind transparenţa în procesul decizional”.

LiLia Zaharia

În foto: Ion Meleca şi Petru Donos (de la stânga la dreapta) se antrenează în sala de forţă construită cu ajutorul oamenilor din sat.

ExEmpLE dE impLicarE în soluţionarea problemelor comunităţii

cErE socotEaLă pentru banii publici!

Această publicaţie este editată cu sprijinul Programului Buna Guvernare

al Fundaţiei Soros-Moldova. Opiniile exprimate în această publicaţie

aparţin autorilor și nu reflectă neapărat poziţia Fundaţiei.

Vrei să semnalezi cazuri de utilizare incorectă a banilor publici de către autorităţile locale? •Ai întrebări despre transparenţa în procesul decizional?•Vrei să ne informezi despre practicile (bune sau proaste) de adoptare a deciziilor şi •gestionare a banilor publici în satul, comuna sau oraşul tău?

Experţi îţi vor răspunde la întrebări, iar jurnaliştii de investigaţie vor verifica

semnalele de gestionare frauduloasă a banilor publici.

telefonează la

0800 88808„Linia verde” pentru transparenţa

procesului decizional, cu apel gratuit

La „Linia verde” cu apel gra-tuit 080088808, lansată de Asociaţia Presei Independente (API), sună oameni care semnalează cazuri de utilizare inco-rectă, în opinia lor, a banilor publici de către autorităţile locale. Astfel, locuitori din comuna Selişte şi din satul Zahoreni, ambele localităţi din raionul Orhei, s-au plâns că primarii ar fi procurat din bani publici maşini scumpe, în loc să inves-tească în soluţionarea altor probleme ale comunităţii.

Maşină scumpă pe drumuri proaste

Maşina nouă a primăriei comunei Selişte a provocat scandal mare în loca-litate. În luna martie curent, Consiliul local a decis alocarea din buget a sumei impresionante de 210 mii lei pentru achiziţionarea unei maşini, singurul consilier local care s-a opus acestei deci-zii fiind doamna Haritina Cecan. Ea spu-ne că banii publici au fost irosiţi în zadar, căci primăria deja avea maşină, pe care o procurase cu doar cinci ani în urmă. „De ce s-a cumpărat maşină nouă, când cea veche era într-o stare bună? Pentru confortul primarului? Dar cum rămâne cu disconfortul creat cetăţenilor din ca-uza drumurilor proaste din comună?”, întreabă Haritina Cecan.

De situaţia proastă a drumurilor din Lucaşeuca, sat ce aparţine comunei Selişte, se plânge şi locuitoarea Zinaida Soltan: „Am adresat mai multe solici-tări primarului, în care ceream să repare drumul, fiindcă dacă plouă, de aici nu ieşi nici cu tancul. De fiecare dată am primit răspunsul că nu sunt bani. Dar pentru maşină a avut bani?”. O altă să-teancă, Galina Dodon, afirmă că şi ea a cerut primăriei să renoveze drumul în regiunea unde locuieşte, însă răspunsul primarului a fost acelaşi: în bugetul local nu sunt suficienţi bani pentru a repara drumurile. „În campania electorală, cer-şea votul nostru pe la porţi, promiţându-ne drumuri moderne, acum am rămas doar cu vorbele”, spune femeia.

Vasile Scripnic, primarul comunei Selişte, susţine că primăria avea nevoie de o maşină nouă, deoarece cea veche deseori se defecta, iar piesele de schimb sunt scumpe şi se făceau investiţii inutile. „Decât să investim atât de mulţi bani în-tr-o maşină veche, am făcut un sacrificiu, din bugetul local s-au alocat bani şi am cumpărat o maşină de teren nouă, marca DACIA DUSTER, care face faţă reliefu-

lui comunei, se alimentează cu motorină şi are un termen de garanţie mai mare”, susţine primarul, care a fost şi preşe-dintele grupului de lucru pentru desfă-şurarea licitaţiei publice. În ce priveşte calitatea drumurilor din comună, pri-marul afirmă că nu vor putea fi reparate în viitorul apropiat, deoarece în comună s-a planificat instalarea apeductului. „Nu putem repara drumurile atunci când vor oamenii, fiindcă dacă le renovăm acum, mai târziu vor trebui săpate tranşeele pentru apeduct şi drumurile din nou vor fi deteriorate”, explică Vasile Scripnic.

Maşină cu bucluc şi la ZahoreniŞi în satul Zahoreni din acelaşi ra-

ion noua maşină a primăriei a stârnit nemulţumiri. Pentru autoturism au fost cheltuiţi din bugetul local 150 mii lei. Consilierul local Valentin Botezat este convins că, prin procurarea acestei ma-şini, au fost irosiţi banii din bugetul satu-lui. „Sunt maşini mai ieftine, nu trebuiau să fie cheltuiţi tocmai 150 mii lei pentru o maşină. Avem atâtea drumuri de repa-rat în sat, aşa că puteam cheltui banii cu folos pentru săteni”, remarcă consilierul local. Tamara Lupaşcu, locuitoare din Zahoreni, povesteşte că, după ploaie, drumurile din sat devin impracticabile. „În partea de sus a satului, regiune unde trăiesc eu, lângă Artizană, drumul este foarte rău. Primarul şi-a făcut drum bun doar în regiunea unde trăieşte el, de cei-lalţi a uitat...”, se plânge femeia.

Primarul de Zahoreni Vasile Cojo-cari spune însă că lucrările de renovare a drumurilor din sat sunt în derulare. „Oamenii vor ca toate drumurile să fie reparate într-o singură zi. Vom ajunge şi la Artizană”, răspunde alesul local. La întrebarea de ce a fost procurată o ma-şină scumpă, primarul afirmă că... acest model de autoturism corespunde cri-teriilor pe care le-au înaintat consilierii locali şi care au fost incluse în caietul de sarcini pentru licitaţia publică. „Am vrut să avem o maşină confortabilă care să nu consume prea mult combustibil. Am fă-cut licitaţie, agenţii economici şi-au pre-

zentat ofertele, iar noi am ales o maşină DACIA LOGAN”, declară primarul.

La ambele licitaţii au participat aceiaşi agenţi economici

Licitaţia publică pentru achiziţio-narea maşinii pentru primăria satului Zahoreni a avut loc în luna februarie 2012. La concurs au participat patru agenţi economici: SRL „DAAC-Au-totest” cu o ofertă de circa 187 mii lei, SRL „DAAC-Auto” a propus o maşină de 252 mii lei, SRL „DAAC-Autosport” a avut o ofertă de 150 mii lei, iar SRL „Autoframe FM” a propus oferta cu cel mai mic preţ, de 135 mii lei. Câştigător al acestei licitaţii a fost declarată SRL „DAAC-Autosport”.

Aceiaşi agenţi economici şi-au pro-pus ofertele şi la licitaţia publică pentru achiziţionarea maşinii pentru primăria comunei Selişte, care a avut loc la 16 martie 2012. SRL „Autoframe FM” din nou a propus oferta cu cel mai mic preţ – 198 mii lei, şi din nou a pierdut. Câş-tigător al acestei licitaţi a fost desemna-tă aceiaşi firmă ca şi la Zahoreni – SRL „DAAC-Autosport” (210 mii lei).

Licitaţiile publice pentru achiziţio-narea maşinilor de la Zahoreni şi Seliş-te au fost înregistrate la secţia Achiziţii Bunuri a Agenţiei Achiziţii Publice, fapt ce confirmă corectitudinea desfă-şurării procedurilor de achiziţie. Victor Mocanu, expert în administraţia pu-blică la IDIS „Viitorul” spune că auto-

ritatea contractantă, adică primăria, este direct responsabilă de desfăşurarea corectă şi transparentă a licitaţiilor pu-blice. „Dacă caracteristicile bunurilor cerute de autoritatea contractantă, in-cluse în caietul de sarcini, vor descrie exact obiectul achiziţiei, atunci nu vor mai fi dubii privind cheltuirea banului public”, susţine expertul, adăugând că atunci când condiţiile descrise în caie-tul de sarcini corespund în mare parte cu descrierea ofertei alese, apar suspi-ciuni că grupul de lucru pentru desfă-şurarea licitaţiei ar fi favorizat oferta unui agent economic.

Pentru a exclude abaterile frecvente de la legislaţia privind achiziţiile publice, Primăria municipiului Chişinău a constituit un grup de lucru unic pentru desfă-şurarea achiziţiilor publice în siste-mul de învăţământ, astfel direcţiile de educaţie din sectoarele Capitalei, care sunt autorităţi contractante, au fost excluse din procesul de achiziţii.

O ficiul Teritorial Chişinău al Can-celariei de Stat a atacat în instanţă

Primăria, argumentând că Dispoziţia din 22 februarie 2012 a primarului ge-neral privind crearea grupului de lucru unic este ilegală, pe motiv că grupurile de lucru pentru desfăşurarea achiziţiilor publice pot fi formate doar de către di-recţiile de sector.

Lilian Carp, şeful Cabinetului prima-rului general al municipiului Chişinău, afirmă că această dispoziţie a fost emi-să după neregulile depistate în cadrul Direcţiei Generale Educaţie, Tineret şi Sport (DGETS) şi a direcţiilor de pro-fil din sectoarele Chişinăului, de către echipa de audit care a verificat utilizarea banilor publici în anul 2009. „Majorita-tea grupurilor de lucru nu întocmeau declaraţii de confidenţialitate şi imparţi-alitate pentru fiecare procedură în parte, iar caietele de sarcini şi documentele de licitaţie nu conţineau toate cerinţele, cri-teriile faţă de obiectul achiziţiei”, afirmă

Lilian Carp. Şeful Cabinetului prima-rului general mai spune că anterior nu era asigurată informarea pe scară largă a potenţialilor ofertanţi, iar invitaţiile de participare erau trimise unui număr limitat de operatori economici. „Acum situaţia este alta, la concursuri se înre-gistrează mai mulţi agenţi economici, iar concurenţa este una loială”, conchide Lilian Carp.

Ion Munteanu, unul dintre antrepre-norii care participă de mai mulţi ani la li-citaţiile publice organizate de către direc-ţiile de educaţie din municipiu, confirmă că acum procesul de achiziţii publice este mai transparent: „Dacă înainte la o licita-ţie publică participau câte trei sau patru agenţi economici, în prezent vin şi câte zece participanţi la o licitaţie”.

De altă părere este Oficiul teritorial Chişinău al Cancelariei de Stat. Iancu Ţurcanu, şeful adjunct al Oficiului, ad-mite că dispoziţia primarului general al Chişinăului a fost emisă cu intenţii bune, însă ea nu corespunde Legii privind achiziţiile publice. „Înţeleg că primarul general a dorit să aplice o metodologie unică privind planificarea, iniţierea şi desfăşurarea procedurii de achiziţii pu-blice pentru bunuri, lucrări şi servicii, dar această dispoziţie contravine legii, care spune că grupul de lucru este con-stituit de autoritatea contractantă, iar în acest caz autorităţile contractante sunt direcţiile de sector, care sunt autorităţi publice cu personalitate juridică”, explică reprezentantul Cancelariei de Stat.

Legea imperfectă e de vină? Unii experţi în economie afirmă că

aceste situaţii de blocaj sunt cauzate de imperfecţiunea Legii privind achi-ziţiile publice. Dumitru Budianschi, expert la Centrul analitic independent „Expert Grup”, susţine că legea nu specifică clar cine poate fi autoritatea contractantă şi care sunt atribuţiile acestei autorităţi, fapt care generează interpretări ambigue. În acelaşi timp, Gheorghe Ghidora, jurist la Agenţia de Achiziţii Publice, argumentează că legislaţia actuală prevede şi posibili-tatea constituirii unui grup de lucru comun pentru mai multe autorităţi contractante. „Dacă în cadrul DGETS se forma o asociaţie de autorităţi con-tractante, în care fiecare direcţie de sector delega câte un membru, consti-tuirea grupului unic ar fi fost perfect legală”, spune juristul.

În luna iunie curent, Curtea de Apel Chişinău a dat câştig de cauză Oficiului Teritorial Chişinău din ca-drul Cancelariei de Stat şi a hotărât că dispoziţia primarului general de Chişinău privind constituirea unui grup de lucru unic pentru desfăşu-rarea achiziţiilor publice în sistemul de învăţământ este ilegală. Hotărârea Curţii de Apel a fost contestată de că-tre Primăria municipiului Chişinău la Curtea Supremă de Justiţie.

LiLia Zaharia

Controverse în gestionarea banilor publici în municipiul Chişinău

Maşină de teren pentru primărie

În satul Chiştelniţa se deschide o sală de forţă Potrivit art.27 (4) al Legii Nr.96 din 13.04.2007 privind

achiziţiile publice, caracteristicile tehnice din caietul de sarcini nu trebuie să facă referinţă la o anumită marcă comercială sau la un anumit agent economic, la un brevet, o schiţă sau un tip de bunuri, de lucrări şi de servicii, nu vor indica o origine, un producător sau un operator economic concret.

5Expresul

Moldova ar putea adera la Uniunea Europeană peste 10 ani, consideră preşedintele Partidului European Liberal Democrat şi Reformist, europarlamentarul britanic Graham Watson. „Moldova va adera la UE, probabil,peste vreo 10 ani, iar situaţia privind Transnistria s-ar putea schimba între timp. Statele UE depun mari eforturipentru a presa Rusia în scopul soluţionării diferendului transnistrean”, a declarat dînsul în cadrul unei întruniriinformale cu presa de la Chişinău. (Stirilocale.md)

Actual

Vineri, 31 august

UngheniCuvîntul „calitate” a fost la

ordinea zilei pe 24 august, latradiţionala conferinţă pedago -gică. Nu întîmplător, AlexandruCiuvaga, şeful Direcţiei învă -ţămînt, tineret şi sport Ungheni,vicepreşedintele raionului, şi-aîntitulat raportul „Dezvoltareaînvăţămîntului din raionul Un -gheni prin asigurarea accesuluila educaţie de calitate”.

„Cuvîntul „calitate” trebuiesă devină pentru fiecare dintrenoi un scop foarte bine definit şiconcret, astfel ca munca noas -tră de zi cu zi să dea roade”, aaccentuat dînsul. Au fost adusemulte cifre care indică faptul căla Ungheni sistemul de învă ţă -mînt este în permanentă dezvol -tare. Optimizarea şcolilor la feleste un acces spre calitate, con -sideră Alexandru Ciuvaga. Pînăacum, în raionul Ungheni aufost reorganizate gimnaziile:Ză zulenii Noi, Hristoforovca,Curtoaia, Mînzăteşti, Morenii

Vechi. Au obţinut statutul deşcoli de circumscripţie gimna -ziile Agronomovca, Valea Ma -re, Hîrceşti, Floriţoaia Nouă,Bo ghenii Noi, Ţîghira, Negu -renii Vechi, „Ion Vatamanu”Pîrliţa şi Liceul Sculeni. Ofici -alul susţine că spre aceste lo ca -lităţi drumurile au fost re parate,primăriile au fost asigurate cutransport, şcolile – cu materialdidactic, dar şi cu pedagogi.

Concluzia: toate instituţiileau fost pregătite pentru noul ande studii, în cinci dintre ele fiindefectuate chiar reparaţii capita -le. Armata de pedagogi a raio -nu lui Ungheni s-a completat cu12 tineri specialişti. „Pînă la 1 sep-tembrie mai avem timp să anga -jăm şi alte cadre didacti ce”, aaccentuat Alexandru Ciuvaga.

NisporeniPotrivit Alexandrei Lungu,

director-adjunct al Direcţiei în -văţămînt, tineret şi sport Nispo -reni, către noul an de studii au

fost pregătite toate instituţiileşcolare şi preşcolare din raion,reparaţii capitale efectuîndu-sedoar în gimnaziul Bolţun şi Li ce - ul „Boris Cazacu” din Nisporeni.

La tradiţionala conferinţăpe dagogică din august, care aavut loc aici pe data de 22, aufost întîmpinaţi cu multe ap -lauze 9 tineri specialişti. Însuşipreşedintele raionului, VasileBîtca, le-a înmînat acestora, înmod oficial, carnetele de mun -că. Totuşi, în raion, îşi vor con-tinua activitatea şi peste 170 depedagogi pensionari. „Asta nuînseamnă că nu avem locuri pen-tru tinerii specialişti. Noi întot-deauna sîntem deschişi pentrua-i primi”, a accentuat Ale xan-dra Lungu.

În această vară, în raionulNis poreni a fost optimizată doarşcoala primară-grădiniţă din Nis -poreni, iar gimnaziul din Cîr -neşti a fost transformat în şcoa lăprimară-grădiniţă. Cei aproxi-mativ 60 de elevi de vîrstă gim -

nazială din cele două instituţiivor pleca la studii la Liceul „Şte -fan cel Mare” din Nisporeni şi,respectiv, la şcoala de circum -pscripţie din Brătuleni. (NataliaJunghietu)

CălăraşiUn an al succeselor mode -

rate, dar şi al contrastelor - ast-fel poate fi calificată situaţia dinînvăţămîntul călărăşean. Ea afost analizată în cadrul tradi ţi o -nalei conferinţe din august, pedata de 22. În raportul prezentatcelor circa 600 de reprezentanţiai colectivelor pedagogice dinraion, Andrei Ciubotaru, şefulDirecţiei învăţămînt, tineret şisport Călăraşi, a calificat rezul-tatele muncii lor ca stabile. Capeste tot, şi la Călăraşi au fostreorganizate gimnazii, în aceas -tă vară – trei la număr. Raionuls-a ales cu 16 unităţi de trans-port, prevăzute pentru depla sa -rea a peste 700 de copii la şco -lile de circumscripţie.

Comparativ cu anii prece -denţi, cînd în raion veneau cîte20-25 de tineri specialşti, în acestan s-au prezentat la locul demun că doar trei. Au fost rezili-ate 208 contracte de muncăîncheiate anterior, pe un termennelimitat, cu pedagogi pensio -nari. Vor fi reîncheiate, pentru unan de studii, foarte puţine, doarîn cazuri de extremă necesitate.

Banii, de ordinul milioane -lor, economisiţi în urma reor ga -nizării celor zece gimnazii (dealtfel, cel mai mare număr, com - parativ cu alte raioane), nu aufost lăsaţi pentru fortificarea în -văţămîntului, cum ar fi fost lo -gic, ci au fost folosiţi în altescopuri. Astfel, acest domeniuare succese moderate, dar sta-bile. (Tudor Josanu)

1 septembrie: un nou început, cu mai puţine gimnazii şi licee, dar cu multe speranţe

Ultima şedinţă, din 9 augustcurent, a scos la iveală aspecteinedite. Nici nu au dovedit săaprobe ordinea de zi, că o bunăparte din consilieri, repre zen -tanţi ai PLDM şi PCRM, au pă -răsit sala, motivînd că nu s-aurespectat nişte înţelegeri preli -minare vizînd includerea sau

ex cluderea unor chestiuni dinordinea de zi. Aproape o oră adomnit incertitudinea, timp încare preşedinele raionului, IlieRău, a negociat cu cele două gru -puri răsfirate prin coridoareleConsiliului. În cele din urmă,şedinţa a fost reluată, dar a con-tinuat cu ciondăneli.

În rezultat, urmare a unei pă -ruieli evidente între cele douăgrupări, nu s-a reuşit adoptareamai multor regulamente de acti -vitate, necesare după stabilireanoii organigrame, inclusiv ale Di -recţiei Învăţămînt şi Secţiei Eco -nomie, Investiţii şi Coope ra re.

Şi nu doar asta. Se pare că,dintr-un sentiment de răzbu na -re, banii, circa 180 mii de lei,solicitaţi de preşedintele IlieRău pentru procurarea unei noimaşini de serviciu, au fost re -

partizaţi la două primării încali tate de contribuţii la imple-mentarea unor proiecte cu des -tinaţie socială.

Nu a fost acceptată nici pro -punerea de a închide Muzeul rai -onal de Istorie şi Etnografie, ca -re aşa şi nu a mai fost inauguratdupă investiţii de peste un mili -on de lei şi ani de tergiversări.

Ce mai, atmosferă de insa -tisfacţie şi tensiune la final deşedinţă.

Tudor Josanu

La început de an şcolar, Poliţia de frontieră avertizează

Aveţi copii ce vor să studieze peste hotarele ţării?Pentru a evita apariţia neplăcerilor la trecerea frontierei de stat, Poliţia de frontieră vă aduce la cunoştinţă:În conformitate cu art.1 al.3 al Legii nr. 269 cu privire la

ieşirea, intrarea în R.Moldova, minorii care au împlinit 14 anişi sînt elevi, studenţi, înmatriculaţi la studii în alt stat, tra ver -sea ză frontiera de stat în baza paşaportului propriu, fără în so -ţitori, la prezentarea actului de înmatriculare la instituţia deînvăţămînt respectivă şi a declaraţiei eliberate de unul dintrepărinţi, autentificată notarial. În declaraţie trebuie să fie indicatconsimţămîntul reprezentantului legal pentru ieşirea din R.Mol -dova, datele minorului, denumirea instituţiei de învăţămînt, ţarade destinaţie. Acest act este valabil pentru o perioadă de 1 ande studii.

Minorii care deţin paşaport personal (necesar la împlinireavîrstei de 16 ani pentru a fi autorizată trecerea frontierei), înbaza Legii Nr.135 din 01.07.2010, pînă la atingerea majoratuluipot călători fiind însoţiţi de un reprezentant legal, fără acordulceluilalt reprezentant.

Dacă hotărîţi să încredinţaţi minorul unei anumite persoane,pentru a traversa frontiera de stat, atunci, potrivit prevederilorlegale, acest însoţitor trebuie desemnat prin declaraţie de cătrereprezentantul legal, a cărui semnătură se legalizează notarial.În declaraţie se indică datele personale ale minorului, cît şi aleînsoţitorului, scopul, durata călătoriei, ţara de destinaţie. Aten -ţie: încredinţaţi-vă copilul doar unei persoane în care aveţi în-credere deplină!

Vă rugăm să ţineţi cont de recomandările oferite pentru a an-ticipa dificultăţile ce pot apărea în timpul perfectării actelornecesare traversării frontierei de stat.

BC „Moldova-Agroindbank” SA, filiala Ungheni, propune sprecomercializare: tehnică agricolă pentru irigare Bauer – „RainstarE-31-110-470” cu mini-compuuter de dirijare, anul producerii –2005, preţ iniţial – 242.000 (negociabil).

Pentru informaţii suplimentare puteţi să vă adresaţi la filiala Un -gheni a BC „Moldova-Agroindbank” SA, pe adresa: or. Ungheni,str. Mihai Eminescu, nr.37 sau la numărul de telefon: 023620504.

BC „Moldova-Agroindbank” SA, filiala Ungheni, propune sprecomercializare: construcţii cu suprafaţa totală de 880,7 m.p. cu te -ren aferent cu suprafaţa totală de 0,2624 ha, amplasate în or. Cor -neşti, strada Eroilor f\n, la preţul iniţial de 500.000 lei (negociabil).

Pentru informaţii suplimentare puteţi să vă adresaţi la filialaUngheni a BC „Moldova-Agroindbank” SA, pe adresa: or. Un -gheni, str. Mihai Eminescu, nr.37 sau la numărul de telefon:023620504.

Şedinţă cu năbădăi a Consiliului raional Călăraşi

Conferinţa pedagogică de la Călăraşi

După o perioadă de acalmie, cînd discuţiile şi adoptareadeciziilor se desfăşurau civilizat, aparent constructiv,situaţia din Consiliul raional Călăraşi pare a se tensionadin nou.

„Ungheniul este, indiscu ta -bil, un punct turistic atractiv. Deaceea ne-am gîndit că aici oas -peții noștri vor avea de văzutmulte lucruri frumoase”, a ex-plicat Raisa Andriuță, directoa -rea Antenei Nisporeni. Potrivitdînsei, cel mai rîvnit obiectiv pecare au dorit cu toții să-l vadă laUngheni a fost Podul feroviar„Eiffel”, de unde, de fapt, a șipornit excursia propriu-zisă.„Îmi imaginam un pod cu multmai mare, însă mă bucur să re-cunosc stilul marelui arhitectGustave Eiffel, care se repetă,de altfel, și în construcția Tur-nului din Paris”, şi-a împărtășitimpresiile, imediat ce a ajuns înpreajma podului, profesorul

francez, Fabrice Dubus. Excursia a continuat la fabri -

ca de ceramică, unde atît fran -ce zii, cît și nisporenenii, au ad -mirat cum se îmblînzește lu tulde către meșterii ceramiști. Lafinal, mulţi dintre ei chiar auachiziţionat obiecte din cera mi -că, pe care le vor duce acasă încalitate de suvenire.

În aceeaşi zi, grupul moldo-francez a vizitat şi Muzeul deistorie și etnografie din Ungheni,despre care profesorii franceziau spus că are multe tangențe cumuzeele din Europa, prin felulcum își prezintă expona tele.

Nu au fost trecute cu vede -rea nici lucrările renumițilorsculptori, realizate în cadrul ta -

berelor de sculptură din Un -gheni.

Francezii, găzduiţi de nis-poreneni, în perioada 10-22 au-gust, au mai vizitat orașele Bălțiși Chișinău, dar și mănăstirileHîncu, Căpriana, Țîpova și Sa-harna. „Ne-am dorit să se pro -

ducă o adevărată intercone xiu-ne culturală moldo-franceză”, asubliniat Raisa Andriuță.

În aprilie 2013, copiii nis-poreneni sînt așteptați într-ovizită de trei săptămîni la SaintAmand-Montrond, Franța.

Ina Landa

Ungheniul – în lista atracţiilor turistice a unor francezi veniţi la Nisporeni

Un grup din şapte copii și doi profesori din orașul Saint Amand-Montrond, Franța s-a aflat, pe 17 august, într-o vizită turistică la Ungheni. Ei au fost însoțiți de copii și profesori de la Alianța Franceză, Antena Nisporeni.

6Expresul

Piaţa maşinilor noi în R.Moldova este în declin. Saloanele auto au raportat, pentru şapte luni ale anului, reducerea vînzărilor cu 6% faţă de perioada similară a anului trecut. De vină este criza din Europa, afirmă dealerii auto. De la începutul anului şi pînă în august, moldovenii au cumpărat două mii de maşini noi, sau cu aproximativ 200 mai puţin decît în aceeaşi perioadă a anului trecut. Cele mai solicitate sînt: Dacia, Chevrolet şi Skoda. (Jurnal.md)

Fragmentarium

Vineri, 31 august

Strategia de dezvoltare socio-economică a raionului Ungheni: primele totaluri

Au fost făcute totalurile realizăriiPlanului de acţiune pentru imple-mentarea Strategiei de dezvoltaresocio-economică a raionului Un -gheni pentru anii 2012-2020. Eveni-mentul s-a produs pe 16 august, încadrul şedinţei Consiliului pentrudezvoltarea locală şi regională.

Concluzia: în semestrul I al anu-lui curent a fost înregistrată o creş -tere optimistă în economia raionu -lui. Volumul producţiei industriales-a majorat cu 21,2%, investiţile încapital fix - cu 7,9% , salariul mediulunar - cu 11,7%, darea în folosinţăa caselor de locuit (suprafaţa totală)- cu 76%, venitul din vînzări – cu 1%.

Dintre cele 220 de acţiuni majoreplanificate, au fost realizate 212 sau96%. Printre realizările obţinute re -mar căm:

- selectarea terenului şi elaborarea documentaţiei de proiect pentrulucrările de reparaţie capitală a drumului naţional R1 Chişinău-Ungheni-Sculeni cu construcţia drumului de ocolire a oraşului Ungheni;

- construcţia sistemului de aprovizionare cu apă în satul Sineşti;- proiectarea apeductului pentru localităţile Nicolaevca, Mănoileşti, Ce-

tireni, Unţeşti, Măgurele, Zagarancea şi Bumbăta;- executarea lucrărilor de proiectare şi construcţie a cazangeriilor pe

bază de biomasă în satele: Sculeni, Zagarancea, Valea Mare, FloriţoaiaVeche, Bumbăta şi Buşila;

- reparaţia drumurilor în variantă albă din localităţile Corneşti,Măcăreşti, Buciumeni, drumului spre Sineşti plombat cu beton asfaltic;

- reparaţia grădiniţelor în Ungheni, Cetireni, Chirileni, Rădenii Vechi,Morenii Noi, Ţîghira;

- reparaţia gimnaziilor în satele Todireşti, Cornova, Negurenii Vechi,Sineşti;

- reparaţia caselor de cultură din Unţeşti, Năpădeni, Gherman,Boghenii Vechi;

- lichidarea gunoiştilor cu suprafaţa 3,36 ha, salubrizarea spaţiilor verzişi fîşiilor de protecţie pe o suprafaţă de 18,3 ha în cadrul bilunarului deînverzire şi salubrizare;

- extinderea ariei de activitate a întreprinderii “AVE Ungheni” privindevacuarea deşeurilor: au fost încheiate contracte cu locuitori din Sculeni,Pîrliţa, Valea Mare;

- acordarea de consultanţă şi asistenţă pentru deschiderea şi dez-voltarea noilor afaceri prin Punctul de Contact în Afaceri pentru 39 agenţieconomici şi persoane fizice;

- organizarea Concursului raional „Businessmanul Anului”, la care auparticipat 53 de agenţi economici;

- organizarea şi sprijinirea activităţilor de formare antreprenorială şi depregătire a managerilor prin organizarea cursurilor de instruire pentru 174persoane;

- încurajarea şi susţinerea agenţilor economici pentru a participa laExpoziţia naţională „Fabricat în Moldova”, la care au luat parte16 agenţieconomici;

- identificarea şi susţinerea dezvoltării unor ferme agricole demonstra-tive prin aplicarea modelelor productive;

- reducerea suprafeţelor de terenuri agricole neprelucrate cu 827,4 ha;- extinderea suprafeţelor de irigare;- renovarea parcului de maşini şi utilaje agricole: au fost procurate 14

tractoare şi 47 unităţi de utilaj agricol;- crearea cadrului pentru funcţionarea Serviciului social “Echipa

Mobilă”;- crearea Biroului Comun de Informaţii şi Servicii;- extinderea serviciului social de îngrijire la domiciliu a persoanelor

ţintuite la pat; - acordarea asistenţei parentale profesioniste pentru copiii aflaţi în di-

ficultate;- reorganizarea a 6 instituţii de învăţămînt;- dezvoltarea învăţămîntului incluziv cu indicatori de progres şi de

performanţă; - implementarea Strategiei Naţionale “Educaţie pentru Toţi”;- îmbunătăţirea şi consolidarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor

medicale din raion prin: achiziţionarea a 5 unităţi de transport sanitar,efectuarea reparaţiilor şi amenajarea sistemelor de canalizare în 5instituţii, proiectarea şi gazificarea în 4 instituţii, a fost finalizată reparaţiacapitală a blocului central al Spitalului Raional şi a acoperişului secţiei deinternare;

- procurarea utilajului medical performant în sumă de 0,8 mln. lei;- crearea Centrului de sănătate prietenos tinerilor;- organizarea spectacolelor, festivalurilor, concertelor („Mărţişor - 2012”,

„Cîntecele Credinţei, Speranţei şi Iubirii”, „Lume, lume, hai la glume”, “În-florit-au castanii”);

- efectuarea activităţilor şi măsurilor privind atragerea granturilor, uti-lizarea eficientă a banilor publici şi creşterea veniturilor;

- implementarea Programului de instruire a primarilor şi aleşilor locali;- încheierea a trei acorduri de colaborare cu autorităţi publice regionale

din Estonia Lituania şi Rusia.În proces de implementare se află 13 proiecte de dezvoltare locală şi

regională.P

Dragă Mihaela, de undeatîta pasiune pentru cînte -cul popular la o domni şoa -ră care a făcut nu demultma joratul?

Cînt de mică, vin dintr-ofamile cu tradiţii muzicale.Mama mea a absolvit Facul-tatea canto academic şi m-asusţinut mereu în ceea cefac. M-a susţinut şi primamea profesoară de muzică,Claudia Negură, de la caream învăţat primele note mu -zicale. Am fost încurajată şide ceilalţi profesori care auurmat. Îmi place cu adevăratmuzica: şi cea populară, şicea uşoară. Dar cel mai ap -roape de suflet îmi este ro -manţa, care îmi atinge celemai fine corzi ale sufletului.

Ai participat la nume -roase concursuri şi festiva -luri, de unde ai revenit cupremii. Te rog să le enumeripe cele mai importante.

Diploma de excelenţă laFestivalul internaţional defolclor pentru copii „Soa rom”,ediţia a XXIII-a din 2008, dela Sîngeorz-Băi (România);Diploma pentru evoluare emi -nentă la cel de-al XIII-leaFestival Internaţional „Bul-garia DVE Mogali 2011”;Diplomă şi Premiul Consili-ului raional Nisporeni la Fes -

tivalul-concurs naţional alin terpreţilor cîntecului fol-cloric „Maria Drăgan”, edi -ţia a V-a (anul 2010); pre -miul I la Festivalul inter naţi-onal „Piosenki” de la Pod-lasku Nuta 2011” (Polonia);premiul II la Festivalul re-publican al creaţiei artisticeal tineretului studios din in -stituţiile de învăţămînt supe-rior şi mediu de specialitate(noiembrie 2011). La ediţiaa XX-a a Festivalului-con-curs „Crizantema de Ar gint”,mi-a fost acordat Premiulspecial „Pentru cea mai tînă -ră interpretă”.

Ai trecut cu brio şi pre -se lecţia pentru participarela Festivalul-concurs naţio -nal al interpreţilor cîntecu-lui folcloric „Maria Dră -gan”, ediţia a VI-a.

Aşa este. Vreau să spun căam o dragoste aparte pentrucîntecele acestei irepe tabileinterprete, iar parti ciparea lafestival, la baştina regretateiinterprete, în Bălău reşti, esteo onoare pentru mine.

Ce emoţii încerci în preaj -ma acestui prestigios eveni-ment?

Încerc emoţii deosebite,mai ales că vor participa nunumai tineri interpreţi, dar şi

cu experienţă. Ştiu vă îmi vafi destul de greu să concurezcu ei, dar sper să am o evo -lu ţie bună.

Care sînt visele şi aspira -ţiile tale?

Sînt multe. Vreau să-micontinui studiile la Acade-mia de Muzică, Teatru şiArte Plastice. Vreau să-mimai încerc puterile la Festi-valul-concurs „Crizantemade Argint”. Vreau să participşi la concursul „Crizantema

de Aur” din Tîrgovişte (Ro -mânia). Sînt optimistă şi spersă reuşesc. Ştiu că trebuie sămuncesc fără a-mi precupeţiputerile. Nu pretind doar lapremii. Pentru mine premiulcel mai important sînt aplau -zele spectatorilor.

Grigore Drăgan,specialist în problemelepatrimoniului cultural

şi turismului la Secţia Cultură

şi Turism Nisporeni

Pasionată de muzica populară şi romanţă

Ştiţi la ce mă gîndesc cîteodată? Dacă n-am fi ca o car -te deschisă pentru cei ce nesînt prieteni, dacă nu i-am lă -sa să ne vadă așa cum sîntem –triști, bucuroși, amărîți, en tu -zi aști – ce rost ar mai avea ap -ropierea aceea? Dacă ne-amcenzura și-n fața lor bucuri-ile și tristețile, n-ar însemnaoare că, de fapt, ne în stră i -năm şi de noi înșine?

Și totuși, purtăm măști. Atîtde mult şi-atît de multe, încîtajungem să confundăm ceeace sîntem cu ceea ce ne stră du -im să arătăm că sîntem. Oarepoate fi și ceva bun din asta?

Sînt oameni pe care îi cu -noşti fără să-i fi întîlnit. Darcîţi alţii – începînd cu prop -riul suflet – aleargă, aleargăfără să-i poţi prinde? Aş dorisă am, de multe ori, un bu-rete cu care să şterg anumiteîntîmplări, anumite părţi dinviaţă. Ba aş vrea să şterg treiani, ba o noapte, ba un cu-vînt, ba o cunoştinţă. Cît deeliberată m-aş simţi, cît denouă şi de încărcată cu ener -

gie pentru a o lua de la ca păt!Dar… Nu am putea şter gece va rău care să nu tragă du -pă sine şi ceva bun. Dacă amputea uita dezamăgirile la ca -re ne-au dus relaţiile cu uniioameni, am uita, implicit, şiceea ce a fost bun şi frumosîn acea relaţie. Dacă am şter -ge lacrimile, am pierde şi tră - irile. Dacă am uita străfun du-rile, cum am mai putea mă -su ra înălţimile? Am deveni,poate, oameni noi, eliberaţide orice trăire. Dar am maifi noi înşine?

Treci, cîte odată, pe lîngăun om care, cu ceva vremeîn urmă, îţi era adînc cuibăritîn suflet. Acum, abia de tre-sari, eventual amar, ca la ve -de rea a ceva ce ţi se pare cu nos-cut, dar nu ştii exact de unde.Cred că soluţia nu e să-i şter -gem pe oameni din minte,nu să uităm cele trăite, chiardacă ajungi să înţelegi că aitrăit ceva fals, că o povestepe care o credeai împărtăşităera, de fapt, doar a ta. Dacăpriveşti în urmă şi simţi că

nici măcar trecutul nu poaterămîne aşa, fără pată, poatecă trebuie să acceptăm luc -ru rile aşa cum sînt.

“Într-o bună zi, măgarulunui ţăran căzu într-o fîn tî nă.Nefericitul animal se pu se pezbierat, ore întregi, în timp ceţăranul căuta să vadă ce e defăcut. Pînă la urmă, își zisecă măgarul e oricum bătrîn,iar fîntîna, fiind secată, tottrebuie să fie acoperită odatăşi-odată. Astfel, a ajuns la con -cluzia că nu mai merită oste-neala de a-l scoate pe mă gardin adîncul fîntînii. Aşa căţăranul îşi chemă vecinii şifiecare dintre ei luă cîte o lo -pată şi începu să arunce dezor pămînt în fîntînă. Mă ga -rul pricepu de îndată ce i sepregătea şi se puse şi maitare pe zbierat.

Mare fu mirarea tuturor,cînd, după cîteva lopeţi bunede pamînt, măgarul se potolişi tăcu. Ţăranul privi în adîn-cul fîntînii şi ramase uluit dece vazu. Cu fiecare lopată depămînt, măgarul cel bătrîn se

scutura şi făcea un pas înain-te. În curînd, toată lu mea fusurprinsă cum mă ga rul, ajunspînă la gura fîn tînii, sări pes -te ghizduri şi ieşi fremă tînd...”.

Viaţa va arunca poate şipeste tine cu pămînt şi cu totfelul de greutăţi... Pentru arezista, trebuie să te scuturide acest pămînt şi să-l folo -seşti pentru a urca un pas maisus. Fiecare din greută ţilenoas tre este o ocazie pentruun pas înainte. Putem ieşidin adîncurile cele mai pro-funde, dacă nu ne dăm bă -tuţi. Foloseşte pămîntul pecare ţi-l aruncă peste tine ci -neva ca să mergi înainte.

Morala: ,,Viaţa omului eca un ring în care alergăm,luptăm pentru a prinde cevamai bun, dar constatăm căsîntem obosiţi şi realizărilesînt foarte puţine pentru trupși suflet!”.

Povestea măgaruluiDe la A pînă la Z cu Ala Mutilică

Are doar 19 ani. Este nisporeneancă get-beget. Pasiunea ei cea mare este muzica. Chiar dacă e foarte tînără, a cîntat pe mai multe scene, adunînd premii după premii şi devenind o interpretăcunoscută de muzică populară şi romanţă. Îi zice Mihaela Rotaru.

7Expresul

Citatul săptămîniiCu cît stai mai mult într-un singur loc, cu atît sînt mai mari şansele de a avea o deziluzie. Art. Spander

Programe TVPublicitate

Vineri, 31 august

Codare contra consumului de alcool

Psihoterapie PsihoanalizăDoctor Galina Aparu

Servicii licențiate

or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, of. 208Programare la tel.: 079521319

Cumpărămmetal uzat –

1700 lei/tonatinichea (tablă) –

1200 lei/tona. Tel.: 069633667;

069338318; 069289501

Vînd teren pentru construcţii în centrul oraşului Ungheni, suprafaţa – 4,6 ari.Telefon: 069264162.

Vînd două camere în cămin, cartierul Dănuţeni. Telefon: 068114428, 068114450.

Se dă în chirie apartament cu două odăi pe timp îndelungat, în cartierulDănuţeni (lîngă magazinul „Moldova”). Nemobilat, căldură autonomă. Telefon:068114428, 068114450.

Citaţie publicăJudecătoria Ungheni solicită prezenţa lui Gher-man Leonid, cu domiciliul în or. Ungheni, str. Gh.Crestiuc 10, ap.220, în calitate de pîrît, în cauzacivilă la cererea Gherman Natalia către Gher-man Leonid privind desfacerea căsătoriei, pen-tru data de 07.09.2012, ora 9.00, la şedinţajudiciară (or. Ungheni, str. Naţională 21, bir.2).

Judecător, Tudor Gologan

INOX –НЕРЖАВЕЙКА

Vase, poloboace, căzi,teascuri, mese, balustrade,

mînere ş.a. Executămcomenzi Tel. 022 87 77 77

Mob.: 067-11-11-11www.inox.md

Cursuri gratuite şi contra plată- Bussines;- Limbi străine (toate nivelurileitaliană, franceză, ger ma nă,engleză, spaniolă);- Calculator pentru începători.Telefon de contact: 0 (236) 22910; 079614335,068690907.

Sanatoriul Preventoriu de Bază “CONSTRUCTORUL” ÎSÎntreprindere unicală de recuperare medicală din R. Moldova

Metode tradiţionale şi netradiţionale de diagnostic şi tratamentVă oferim:Consultaţia medicilor specialişti de orice profil, metode de diagnostic:ultrasonografie, rectoromanoscopie, diagnostic funcţional, laborator clinic, biochimic şi imunologic– cu obținerea rezultatelor în aceeași zi, diagnosticul computerizat, iridodiagnostic, prescripţii pentruochelari şi lentile de contact ș.a.

Tratamente clasice, precum şi prin metode tradiţionale:băi şi duşuri curative, duş-masaj subacvatic, aplicaţii de nămol, lut, parafină, ozocherită, șunghit, electro-fizioterapie, masaj și gimnastică curativă, terapie manuală, fitoterapie, ozonoterapie, hidrocolonoterapie, tratament cu lipitori, cu înţepături de albine, baroterapie generală, acupunctura,psihoterapie ș.a.

Adresa: or. Chişinău, str. Zelinski,15 Tel. 022522741 (recepția cu regim nonstop), 022639629, 022551964, 079368099 (marketing). E-mail: marketing.tatiana@yahoo.frCentrul clinic este dotat cu utilaj medical modern, saloane cu toate comodităţile, cafenea pentru 200locuri. Aici activează 145 de medici cu categorii înalte de calificare, sînt utilizate peste 130 de metodede tratament, multe dintre care – doar la noi! Serviciile sînt accesibile pentru oricine.www.sanatoriul-constructorul.md La prezentarea acestui anunţ decupat beneficiați de reduceri de 10% la biletele de tratament.

Vînd MitsubishiSpace Wagon, a.p.1999, motor 2400

cm c., tracțiune 4x4,benzină,

7 locuri‐miniven.Telefon: 068800860.

Preț negociabil!

Vînd automobil Lada Kalina,

anul producerii 2006,motorul 1600 cm c.,

tracțiune din față,benzină. Tel.:069212383.

Preț negociabil!

Se vinde casă (din 1966) în satul Corneşti. Teren 25,6 ari (10 ari ‐ vie).

Se află mai sus de primărie, la o distan ţă de 300‐400 metri.

Telefon: 0(22) 731797; 060267498.

Vînd casă în centrul satului Pîrliţa.

Telefon: 069509161, 067460041.

De unde a venit ideea acestuipost de radio?

Fiind masterand la Iași, am co -laborat cu „Reîntregirea”. Atuncimi-am pus în gînd că, după ce voireveni acasă, la parohia mea, pri -mul lucru pe care îl voi face va fideschiderea unui post de radio.Nu a fost ușor, dar cu ajutorul luiDumnezeu am depășit toate greu -tățile. Numai cel ce nu încearcănu știe cum e să-ţi realizezi un vis.

Cui îi este destinat Radio„Cultura creştină”?

Este un post de radio local șipublic, destinat tuturor catego -riilor de vîrstă, inclusiv ado les -cen ților. În prezent, dorim săcre ăm un cerc de tineret, pentru arealiza emisiuni axate în specialpe ecologie.

Deci, nu e vorba doar de emi -siuni pe teme religioase, cum arpărea, dacă ţinem cont de denu-mire?

Nu. Avem emisiuni interac-tive, cum ar fi: Ora primarului,Ora medicului, Ora parajuristu-lui, Ora polițistului. Avem şi ofonotecă de muzică folcloricăreprezentată de mari artiști aiMoldovei.

De ce atunci „Cultura Divi -nă”?

Nu mi-am dorit niciodată săfie un post de radio exclusiv cutentă religioasă. Am avut dorin țaca acest post de radio să fie unulviu, creativ. Așa cum biseri ca esteun organ viu al socie tății, la fel șiradio „Cultura Divină” să fie viu.Prin el să ajutăm creștinii să iasădin criza necunoașterii de Dum-nezeu, din criza necunoașterii deade văr, din criza obstacolelor în-tîmpinate în viață. Sper că ne-areuşit.

Care vă sînt proiectele de vii -tor?

Să atragem cît mai multeinvestiţii pentru a ne extinde şipentru a reuşi să-i remunerăm pecei ce activează aici. Ne do rim săcreăm şi un site cu ace laşi titlu:Cultura Divină, unde doritorii arputea găsi totul: fotografii, emisi-uni, articole...

Ce le transmiteți ascultăto -rilor fideli?

Pace în suflet. Le transmitceea ce este mai sublim în viațaaceasta - bucurie.

Dina Josan,studentă stagiară

Radio „Cultura Divină”la prima sa aniversare

Postul de radio „Cultura Divină” din comuna Ciorești,raionul Nisporeni, împlineşte, pe 2 septembrie, un an de la inaugurare. În frunte cu directorul Serghei Telechi(părintele Siluan) și în strînsă colaborare cu jurnalistulNicolae Josan, dar şi cu alţi cîţiva voluntari, „Cultura Divină”se impune tot mai mult în comunitate. Aici, la Cioreşti, am fost primită ca la mine acasă. Nu am ezitat să-i puncîteva întrebări părintelui Siluan.

Vînd URGENT apartament cu 2 odăi, Ungheni, car ti erulDănuțeni. Construcție auxiliară, posibilitate de extindere. Încălzireautonomă, reparație, 47 m.p. Stare impecabilă. 19500 euro. Tel:060044404.

Vînd Laptop aproape nou – 3500 lei; calculator sta ționar Pentium4, stare foarte bună 8/10 – 2500 lei; Pentium 4+boxe+cameră,stare ideală 10/10 – 3500lei. GARANȚIE! Tel: 060044404.

Ziua de 27 august este Ziua de proclamare a Inde pen -denței Republicii Moldova. An de an, este o sărbătoare desuflet pentru toți cetățenii acestei țări.Cu acest deosebit și semnificativ prilej, în numele admi nis -trației raionului Nisporeni, adresez tuturor cetățenilorraionului Nisporeni sincere felicitări cu tot respectul și înal-tele mele considerațiuni. Vă urez numai de bine și vă dorescmultă sănătate și prosperitate, pace și cer senin, bucurii șifericire, realizări şi succese.

Cu respect, Vasile Bîtca,

președintele raionului Nisporeni

În numele administrației raionului Nisporeni, am deosebitaplăcere de a vă felicita cu prilejul solemnei sărbători „Limbanoastră”, dorindu-vă sănătate, fericire, pace, entuziasm șioptimism. Fie ca radioasa făclie a acestei mărețe sărbători sădăinuiască pe vecie, amintindu-ne mereu de cele mai eternevalori: idealul suveranității, al dragostei de limba maternă.Vă doresc, stimați cetățeni, realizări fructuoase în afirmareavalorilor naționale, bunăstare, liniște și căldură în căminelefamiliale.

Cu deosebită considerațiune,

Vasile Bîtca, președintele raionului Nisporeni

Stimaţi cetăţeni ai raionului Ungheni,În numele Consiliului raional şi al meu personal, vă felicit cuprilejul Zilei naţionale a Republicii Moldova – Ziua Inde pen -denţei. Această zi ne oferă posibilitatea să ne simţim cetă -ţeni ai unui stat împlinit, care a demonstrat că este capabilsă-şi făurească singur destinul.A fi liber înseamnă mult mai mult decît a fi un om bogat. Săne mîndrim cu această libertate pe care am obţinut-o la 27august 1991. Pentru idealul nostru naţional au luptat, inclu-siv cu preţul vieţii, zeci, sute şi chiar mii de oameni. Datorianoastră şi a generaţiilor următoare este de a aduce unomagiu continuu celor care s-au jertfit pentru libertate. Felicitări cetăţenilor raionului Ungheni, multă sănătate, maimult zîmbet şi optimism. Mulţumim celor care au luptatpentru independenţă!

Cu respect, Iurie Toma,

preşedintele raionului Ungheni

Stimaţi cetăţeni ai raionului Ungheni,Limba este cheia fermecată cu care descui o ţară, cunoşti unpopor, o pătrunzi de la rădăcini pînă în prezentul în care teafli chiar tu. În fiecare cuvînt se rezumă toată istoria neamu-lui nostru aşa cum ea a fost simţită şi trăită împreună.Avem datoria de a ne cinsti limba pe care o vorbim, indife -rent unde ne aflăm, pentru că prin limbă ne păstrăm cultura,tradiţiile, istoria şi credinţa. În spiritul respectului reciprocfaţă de identitatea naţională, transmit sincere felicitări tu-turor cetăţenilor raionului Ungheni pentru mîndria cu careaduc an de an acest omagiu limbii române. „În al limbilortezaur,/ Pururea o să rămînă,/ Limba doinelor de aur,/ Limbanoastră cea română”. (Grigore Vieru)

Cu respect, Iurie Toma,

preşedintele raionului Ungheni

Stimaţi concetăţeni,Moldova întreagă sărbătoreşte, pe data de 27 august, Ziua Independenţei Re-publicii Moldova, iar pe 31 august – “Limba Noastră”. Cu prilejul acestor două importante şi simbolice sărbători pentru ţara noastră,adresez tuturor sincere felicitări şi urări de bine. Ziua de 27 august va rămîne pentru totdeauna înscrisă cu litere de aur înpaginile de cronică a edificării statului nostru. Independenţa a creat noioportunităţi pentru dezvoltarea ţării pe cale democratică şi pentru promovareaeconomică în beneficiul şi prosperarea cetăţenilor.Vă urez succese în activitatea zilnică, iar patriotismul şi dragostea faţă de aceastăţară să devină impulsul fiecărei acţiuni desfăşurate întru prosperare. Vă dorescmultă sănătate şi bunăstare, pace şi cer senin, bucurii şi fericire. La mulţi ani!

Cu respect, Alexandru Ambros,primarul oraşului Ungheni

Stimaţi ofiţeri, plutonieri, sergenţi şi ostaşi, Stimaţi veterani ai Armatei Naţionale, În numele primăriei, vă adresez cele mai sincere şi calde felicitări, însoţite de urăride bine, cu prilejul celei de a 21-a aniversări de la crearea Armatei Naţionale. Con-siderînd că Armata Naţională este o şcoală a patriotismului, a dragostei şi respec-tului cetăţeanului pentru neamul şi ţara sa, serviciul militar mai este şi un bunprilej pentru dezvoltarea culturii fizice şi morale a tinerii noastre generaţii, esteun examen de maturitate. Ați demonstrat că la nevoie sînteţi alături de popor. În acest context, doresc să mulţumesc militarilor care, astazi, se află la datorie.Apreciez curajul şi profesionalismul dumneavoastră. Sîntem convinşi că ArmataNațională va depune şi în continuare toate eforturile pentru asigurarea liniştiiși păcii în ţară. În această zi deosebită, vă doresc multă sănătate, fericire, pros-peritate şi bunăstare, noi realizări şi succese în nobila misiune de apărare a Pat -riei, dar şi în viaţa personală.

Cu respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni

Stimaţi angajaţi ai Biroului Vamal Ungheni,Cu prilejul sărbătorii profesionale, Ziua lucrătorului vamal, consemnată pe 4 sep-tembrie, în numele Primăriei Ungheni, vin cu cele mai senine gînduri, pentru avă felicita cordial. Această dată ne reaminteşte, an de an, de importanţa fiecăruiangajat al vămii, de devotamentul profesional şi atitudinea constructivă pe careo manifestaţi zilnic. Vă doresc sănătate, să ne bucurăm în continuare de realizărifrumoase şi succese remarcabile. Multă sănătate, perseverenţă şi abilitate sprea îndeplini şi în continuare scopurile pe care vi le-aţi propus. Să vă fie de binetuturor şi toate în viaţă să vă fie cu spor.

Cu respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni

Stimaţi angajaţi din ramura gazificării,Cu prilejul sărbătorii profesionale, consemnată în prima duminică a lunii septem-brie, adresez sincere felicitări lucrătorilor din sistemul gaze şi le urez sănătate,perseverenţă şi succese în responsabila activitate pe care o desfăşoară zi de zi.Apreciez profesionalismul înalt al celor care aduc „flacăra albastră” în casa fiecăruia.Doresc tuturor prosperitate şi bunăvoinţă, realizări frumoase în exercitarea pro-fesiei. Fie ca străduinţa şi munca depusă să vă servească şi pe viitor dreptcălăuză în realizarea misiunii importante pe care o aveţi.

Cu respect, Alexandru Ambros, primarul oraşului Ungheni

UtilUn sfat pe săptămînăLămîia tăiată o poţi menţine proaspătă dacă o pui pe o farfurie cu partea tăiată în jos, o acoperi cu un pahar şi o dai la frigider.

8ExpresulVineri, 31 august

BerbecO lovitură neaşteptată venită din partea unei persoane apropiate vă

va strica începutul săptămînii. Vă veţi simţi trădaţi şi jigniţi ceea cevă va face să analizaţi toate relaţiile de prietenie.

TaurStarea uşor melancolică în care vă aflaţi vă sporeşte farmecul per-

sonal şi vă dă un aer enigmatic. Veţi fi curtaţi intens, veţi primi invitaţii,propuneri directe, complimente, posibil cadouri.

GemeniTindeţi să neglijaţi unele probleme de sănătate. Un conflict profe-

sional minor vă aşteaptă pe la mijlocul săptămînii, dar veţi ieşi cu frun-tea sus.

RacRacii se pregătesc intens pentru nişte evenimente din viitorul

apropiat. Energie aveţi destulă. Eforturile nu vor fi lipsite de roade,aşa că nu vă abateţi de la scopul propus.

LeuZilele acestea, veţi fi predispuşi la visare, vă faceţi planuri măreţe,

veţi dori să citiţi mai mult, să vă apucaţi de orice activitate care v-arputea stimula creativitatea.

FecioaraSe anunţă o săptămînă a aşteptărilor momentan neîmplinite.

Aceasta va genera o stare de frustrare şi nervozitate, care se va reflectaşi asupra celor din jur.

BalanţaNu renunţaţi la programul şi viaţa echilibrată: vă vedeţi de serviciu,

mergeţi la cumpărături, vă vizitaţi prietenii şi vă planificaţi timpulliber, fără să vă lăsaţi perturbate de nimic.

ScorpionVeţi fi un pic lipsiţi de energie în această perioadă, mai puţin

organizaţi şi cu mai puţin chef de muncă. Nu e o perioadă propicetranzacţiilor şi speculaţiilor financiare de anvergură.

SăgetătorVeţi fi foarte înclinaţi spre reverii romantice şi nu veţi şti ce să mai

faceţi pentru a vă mulţumi partenerii. Viaţa socială va fi destul de plic-tisitoare.

CapricornAr fi timpul ca să vă puneţi un pic gîndurile şi viaţa în ordine.

Vestea bună este că vă veţi putea baza pe un buget solid care să văpermită aceste schimbări.

VărsătorEste o perioadă în care sînteţi puşi în faţa unor decizii. Ceva bani

vor intra în buzunar la sfîrşitul perioadei, dar nu este vorba de sumeimportante.

PeştiSăptămîna aceasta nu străluceşte la capitolul surprizelor, dar asta

nu înseamnă că nu va fi una mulţumitoare. În principal, muncă, muncăşi iar muncă, cu rezultate destul de bune.

Horoscop | 3 – 9 septembrieLa Bucătărie cu Irina Caducenco

Luni Sf. Ap. Tadeu; Sf. Mc. Vasa;

Cuv. Avramie.Marţi Sf. Mc. Agatonic; Cuv. Isaa -

chie; Cuv. Antusa.Miercuri Sf. Mc. Irineu; Sf. Irh. Ca -

linic.Joi Sf. Mc. Eutihie; Sf. Irh. Pet -

ru; Cuv. Arsenie.Vineri Sf. Apostoli Vartolomeu, Tit;

Sf. Irh. Mina.Sîmbătă Sf. Mucenici Adrian şi Natalia.Duminică Duminica XIV. Cuvioşii Pi -

men cel Mare, Kukşa, Sava.

Ieftin și la îndemînăPerele şi beneficiile acestora

Perele sînt fructe delicioase ce conţin apă înproporţie de 80%, fibre, acizi organici liberi,potasiu, fier şi vitamina C. Pentru a beneficia deproprietăţile acestora, se recomandă consumulcu tot cu coajă. Sucul de pere reglează digestiaşi este recomandat persoanelor care suferă de di-abet zaharat şi obezitate. În special pentru dia-betici, perele pot îmbunătăţi nivelul de glucozădin sînge, ajută la pierderea în greutate şi laîmbunătăţirea concentraţiei. Pe lîngă aceste be -neficii, perele sînt recomandate în multe alteafecţiuni.

Menţin ochii sănătoşiTrei porţii de fructe consumate în fiecare zi

reduc cu 36% riscul de apariţie a degenerescen-tei maculare - cauza principală în pierderea ve -derii la persoanele în vîrstă.

Previn apariţia canceruluiO porţie de mere şi pere pe zi este asociată

cu un risc mai scăzut de cancer pulmonar lafemei. Un alt nutrient care se regăseşte încompoziţia perelor, cuprul, ajută la prevenireacancerului de colon.

Tratează inflamaţiile, artrita şi gutaCunoscute ca fructe hipoalergenice, perele nu

sînt de natură să cauzeze reacţii alergice. Deaceea se recomandă consumul lor chiar şi decopiii de vîrste foarte mici. Totodată, ele pot fiutile în tratarea inflamaţiei mucoaselor, întulburările cronice, artrită şi gută.

Atenuează constipaţiaPerele conţin mult mai multe fibre faţa de

alte fructe, fapt pentru care ajută la digestie, însăjoacă şi un rol important în menţinerea glicemieiîn limite normale. Se recomandă sucul de perepentru reglarea tranzitului intestinal.

Reduce febra şi calmează durerile în gîtUn pahar cu suc de pere s-ar putea să reducă

febra şi să calmeze durerile în gît. Pentruîntărirea sistemului imunitar se recomandă con-sumul de pere regulat.

Efect sedativ şi cicatrizantPrintre numeroasele beneficii ale consumului

de pere se numără şi efectul sedativ şi calmantal sistemului nevos, dar şi efectul cicatrizant pecare îl are asupra tenului. Măştile realizate dinpere ajută la vindecarea acneei datorita acţiuniiastringente a pulpei de pară.

Calendar creștin-ortodox3 – 9 septembrie

La şcoală, doamna învăţătoare îl întreabă pe George: - Ce parte de propoziţie este "ou"? - Substantiv! răspunde George.- Şi ce număr? - Singular! - Şi ce gen? - Nu pot răspunde! - De ce?! îl întreabă mirată învăţătoarea.- Pentru că nu ştiu dacă din el va ieşi un cocoş sau o găină!

“Cum să fiu cuminte?! - se întreabă un copil. De mic îlvedeam pe Tarzan plimbîndu-se dezbrăcat. Cenuşăreasa veneaacasă la 12 noaptea. Pinocchio zicea minciuni. Alladin era hoţ.Batman mergea cu 320 km la oră. Alba-ca-Zăpada locuia cuşapte bărbaţi. Popeye fuma şi era tatuat. Pacman alerga într-o sală întunecată cu muzică electronică mîncînd pastile care-lagitau. Prea tîrziu! Nu e vina mea, este vina copilăriei mele!”.

Bancuri

Fotografia săptămînii | De strajă la hotare. Ungheni, 15 august. Fotografie: Ina Landa

Ingrediente (4 porţii):Un kg cartofi, trei linguri

ulei, două linguri sare de ma -re, o lingură chimen, şaseroşii, o legătură de ceapă ver -de, 150 gr caşcaval, piper.

Mod de preparare:Cuptorul se încinge la

200 de grade. Se spală car -tofii şi se taie jumătăţi. Setapetează cu aluminiu o ta -vă, apoi se unge cu ulei, sepresară sare şi chimen. Car -tofii se pun pe această foliecu suprafaţa tăiată în sus şi

se ung cu restul de ulei. Sepresară cu sare şi chimen şise coc timp de circa 50-60minute. Între timp se spalăroşiile, se curăţă, se taie fe -lii, se sărează şi se pipă rea -ză. Se spală ceapa verde, sescutură şi se păstrează cîte -va fire, restul se taie ron-dele. Cu cinci minute înain -te de a fi gata, jumătatea dincantitatea de cartofi se aco -peră cu felii de caşcaval şiroşii şi se coc în continuare.Apoi se presară deasuprarondele de ceapă verde şi se

pun peste ele restul de ju mă -tăţi de cartofi. Cartofii copţise servesc calzi şi se ornea -ză cu fire de ceapă verde.

Cartofi umpluţi cu caşcaval

În împărăţia florilor cu Tatiana Fotea

Dacă vreți să faceți osenzație cu mini-grădinadin apartamentul vostru,atunci ar fi bine ca să nu vălipsească un Lithops, plan -ta supranumită „piatră vie”.

Natura ne oferă în per -manență o sumedenie desurprize. Printre acestea senumără și „pietrele vii”Lithops, plante de interiorfoarte îndrăgite pentru for -ma lor inedită, confundatădeseori cu o piatră decora -tivă. Planta este originarădin îndepărtatul continentafrican și, la prima vedere,ne dă impresia că este, defapt, o piatră. Avînd în ve -dere că sînt obișnuite sătrăiască în condiții vitrege,în zone unde apa este con -siderată drept mană ce reas -că, plantele Lithops nu tre -buie udate des. În mediul lornatural, aspectul lor ”piet-rificat” le ajută să scape depotențialii dușmani, în apar -tament însă acestea ser -vesc drept accesorii natu -rale greu de neobservat.

Un motiv de a crește„pietrele vii” în apartamen -tele noastre este că plan -tele nu sînt deloc preten -țioase și nu necesită con -diții excepționale de creș -tere. Tot de ce au nevoie

este lumină, căldură și unsol bine drenat. Un alt mo -tiv pentru a crește planteleLithops e faptul că au florimari ca și margaretele, cele oferă un aspect cu totuldeosebit. Păstrați planta lao temperatură de 25-35grade C în timpul verii șinu mai puțin de 10 gradeC în timpul iernii.

Plantele vor crește bineîntr-un ghiveci sau oală nuprea adîncă și vor arăta ex -traordinar dacă le veți cul-tiva în pîlcuri înconjuratede pietricele adevărate. Nuuitați că vasul trebuie săaibă cel puțin o gaură dedrenaj la bază și ar trebuisă nu fie smălțuit.

Locul ideal în care sedezvoltă un Lithops estepervazul unei ferestre din-spre sud. Dacă planta nuprimește destulă lumină,va crește înaltă și își vapierde aspectul de piatră.Nu suportă udarea exce si -vă. Rezistă la temperaturifoarte ridicate atîta timpcît aerul este curat și uscat.

O piatră vie, sănătoasă,matură va trăi cu ușurințăchiar și doi ani fără apă încondiții de climă din nor-dul Europei. Desigur că așaceva nu este recomandat,

dar e interesant cît potrezista aceste plante fărăapă. Ocazional, ar fi binesă tratați planta cu fertil-izator, dar aveți grijă să nuexagerați, pentru că Li -thopsul are nevoie de pu -țini nutrienți. Pentru plan - tare este bun orice tip decompost amestecat cu pu țin nisip, pentru a ușura dre -najul.

Între udări este recoman -dat ca solul să se usuce.Atîta timp cît suprafațaplantei este fermă și nuprezintă zbîrcituri, nu tre-buie udată. Ghidați-vă du -pă această regulă atît înzilele răcoroase, cît și încele foarte călduroase.

Lithops – planta supranumită „piatra vie”

3 septembrie: noaptea - +11° (cer posomorît, ploaie slabă); ziua -+18° (cer puţin noros, ploaie slabă).

4 septembrie: noaptea - +10° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua- +23° (cer puţin noros, ploaie slabă).

5 septembrie: noaptea - +11° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua -+24° (cer puţin nors, ploaie slabă).

6 septembrie: noaptea - +11° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua -+ 23° (cer senin).

7 septembrie: noaptea - +11° (cer senin); ziua - + 24° (cer senin).

8 septembrie: noaptea - + 11° (cer senin); ziua - +24° (cer senin).

9 septembrie: noaptea - + 13° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua- +27° (cer puţin noros, ploaie slabă).

(După: www.gismeteo.md)

Prognoza meteo | 3 – 9 septembrie