Preţul de achiziţie al noii maşini – unGAZ-3309 – este de 459.000 lei. Au-tospeciala respectivă este dotată cu sis-tem de încărcare și descărcare lateralăautomată şi va fi folosită pentru trans-portarea deşeurilor menajere solide din12 localități partenere.

Urmează să fie creată la Cioreşti şi oîntreprindere de salubritate, să fie achi -zi ţionate 110 pubele şi 156 de eurocon-tainere speciale de acumulare a deşe u ri-lor. Vor fi construite şi platforme de de -

şeuri. Toate acţiunile ulterioare vor avealoc în cadrul aceluiaşi proiect.

De notat că proiectul „Salubrizarealocalităţilor din raioanele Nisporeni,Stră şeni şi Călăraşi pentru un mediucurat şi sănătos" este finanțat din Fon-dul Națio nal pentru Dezvoltare Regi o -nală. Suma totală a acestuia este deaproximativ 5 milioane lei. Astfel, sedoreşte ameliora rea calităţii resurselorna turale şi a con diţiilor de trai ale locu -itorilor.

La ora actuală, Agenția de Dezvol -tare Regională Centru implementează9 pro iec te, pruntre care şi cel vizat.Raionul Un gheni, deşi tot face partedin Regiu nea de Dezvoltare Centru, nubenefici a ză de nici un proiect în pre -zent.

În Regiunea respectivă sînt cuprinse 13raioane: Anenii Noi, Călăraşi, Criuleni,Dubăsari, Hînceşti, Ialoveni, Nisporeni,Orhei, Rezina, Străşeni, Şoldăneşti, Te -le neşti, Ungheni.

Investiţii de peste 6,5 milioane de euro Începînd cu 20 octombrie, Zona Economică Liberă „Un gheni-

Business” are încă doi rezidenţi. Este vorba de „Sarco-Term” SRL,o întreprindere cu capital originar din R. Moldova, care va producepanouri tip sandwich. Valoarea investitiţiilor va constitui circa 60mii de euro. Întreprinderea preconizează de a genera un volum deproducere de 500 mii euro pe an, iar producţia finită va fi livratăîn special în România şi R. Moldova.

Al doilea rezident este ÎM „Euro Yarns” SRL, o întreprinderecu capital mixt moldo–belgian. Aceasta va produce fire sintetice.Compania planifică să investească în utilaj peste 6 milioane deeuro. Producţia fabricată va fi livrată în special în ţările UE (Belgiaşi Polonia), dar şi în statele CSI, iar 30% vor fi comercializatesocietăţii cu răspundere limitată „Moldabela” din Ungheni, pentrufabricarea covoarelor. Conform estimărilor, la etapa iniţială volu-mul vînzărilor nete va fi de 4,5 milioane euro anual, cu o creşterede pînă la 6 milioane euro în decurs de trei ani. Salariul mediu vafi de 4500 lei, iar numărul de angajaţi – 58.

La ora actuală, Zona Economică Liberă „Ungheni-Business”are 38 de rezidenţi, anunţă Serviciul de informare şi comunicarecu mass-media al Ministerului Economiei.

A treia filă din „cartea” Festivalului folcloric „Efim Junghietu”

Duminică, 23 octombrie, la Palatul Culturii dinUngheni a fost mare sărbătoare. Au venit formaţii folclorice din toată republica, dar şi de peste hotareleei, pentru a participa la Festivalul „Efim Junghietu”,aflat deja la a treia ediţie.

„Parcă mai ieri am inaugurat prima ediţie. Se pare că atunci ampornit cu dreptul. Bucură faptul că, odată cu trecerea anilor, creşteşi calitatea”, a accentuat, în discursul său de salut, Petru Langa,vicepreşedintele raionului Ungheni, directorul festivalului. „Ceeace se va întîmpla pe această scenă sper să atingă inimile fiecăruiom. Pot să afirm cu certitudine: festivalul respectiv ne va da posi-bilitatea să trăim în timp”, a mai adăugat dînsul.

„Am venit cu o deosebită plăcere la acest festival. Sîntem pentruprima dată şi avem anumite emoţii”, a recunoscut, înainte de a ieşiîn scenă, Grigore Drăgan, membru al ansamblului folcloric „Dornisporenean”, angajat al Secţiei cultură din Nisporeni. „Nu ştiu dece, dar sînt sigur că de undeva de sus, din ceruri, Efim Junghietune va privi şi ne va asculta, ne va accepta şi se va mîndri cu noi,pentru că am preluat ştafeta de la el”, a mai adăugat dînsul.

Participanţii la festival s-au declarat în favoarea continuităţiiacestuia, subliniind că iniţiativa Secţiei cultură Ungheni a fost unabună. Or, folclorul nostru este o perlă valoroasă, care trebuie nudoar conservată, dar şi promovată pe toate căile. „Fără tradiţii, fărăcîntec, fără creaţie populară, fără suflet naţional, nu vom putea intracu fruntea sus în Europa”, a subliniat Grigore Drăgan. Aceeaşipărere o împărtăşeşte şi Eugenia Baroncea, şefa Secţiei culturăUngheni, care a optat în permanenţă pentru un asemenea festival.

Reamintim că folcloristul Efim Junghietu s-a născut în satul Pet -reşti, raionul Ungheni. În acest an, la 18 octombrie, ar fi împlinit71 de ani. (Natalia Chiosa)

Știrile săptămînii

ExpresulZiua de aziSe împlinesc 125 de ani de la inaugurarea la NewYork, de către președintele Grover Cleveland, a Sta-tuii libertății, un cadou al Franţei, făcut SUA cuocazia jubileului de 100 de ani de la declarareaIndependenţei Statelor Unite.Numele original complet al acestei renumite statui

este „Libertatea luminînd lumea”. Învelişul de cupru a fostproiectat de sculptorul francez Frédéric Auguste Bartholdi, iarscheletul metalic - de inginerul Alexandre Gustave Eiffel. Statuiaare o înălţime, cu tot cu soclu, de 93 metri.

2 | Ofertă mare de struguri de masă. Unde-i piața de desfacere?Preţul strugurilor este dictat de piaţă. În plus, nu-i atît de simplu să găseşti cumpărătorii. Piaţa de desfacere pentru agricultorii moldoveni mai rămîne o problemăstringentă. „Pînă la moment nu am avut nici un cumpărătoren-gros”, spune Natalia Rusu din Sculeni.

3 | Reprezentanţi ai „Expresului” – la Congresul internaţional al jurnaliştilor româniDelegaţia Republicii Moldova a fost destul de impunătoare, în ea regăsindu-se ziarişti de la Compania teleradio „Moldova1”, de la „Jurnal Trust Media”, de la publicaţii periodice şi site-uri de ştiri. Vitalie Harea a fost unicul reprezentant al presei locale din Republica Moldova.

7 | Este şeful lor, al celor ca el, fără adăpostAcum cîteva luni, mă aflam la Moscova. Plecasem, pentru cîteva zile, în vizită la nişte prieteni. Cine ar fi crezut că acolo, la mii de kilometri de casă, aveam să întîlnesc o veche cunoştinţă. Recunosc: nu m-a bucurat deloc acea întîlnire neaşteptată.

O altă faţă a procurorilor ungheneniAngajaţi ai Procuraturii raionului Ungheni l-au vizitat, săptămîna trecută, pe Valeriu Miţelea

din Frăsineşti. Au venit la el nu pentru a-l lua la întrebări, ci pentru a-i oferi un ajutor. De patruani, după un accident tragic la scăldat, Valeriu, în vîrstă de 24 de ani, este ţintuit la pat. „Am venitcu ceea ce am putut să ajutăm”, a declarat, pentru Aici TV, procurorul raionului, Eduard Florea.Ajutorul a constat în haine şi bani. De notat că, la ora actuală, Valeriu Miţelea beneficiază de osubvenție pentru invaliditate de doar 125 de lei.

Angajaţii Procuraturii raionului Ungheni nu se vor opri aici. Ei speră că exemplul lor va fi urmatşi de alte instituții de stat, dar şi de întreprinderi private din Ungheni.

Mai aproape de armatăCirca 200 de tineri din raionul Ungheni au participat, în ziua de 22 octombrie, la o activitate

devenită deja tradiţională – Ziua recrutului, organizată de Centrul Militar Teritorial Ungheni încomun cu autorităţile raionale. Evenimentul s-a produs pe Piaţa Independenţei, iar cei prezenţi auasistat la un program demonstrativ, care a inclus exerciții de luptă corp la corp, exerciții de frontcu arma. A fost organizată şi o prezentare a armamentului din dotarea Armatei Naționale.

Toamna, tulburelul şi accidentele rutiereSituaţia pe drumurile Republicii Moldova este alarmantă. Despre aceasta a vorbit Iurie Chep -

tă naru, viceministru al Afacerilor Interne, aflat recent într-o vizită de lucru la Ungheni. Numărulde accidente rutiere, soldate cu decesul sau traumatizarea oamenilor este mare. “Trebuie luatemăsuri urgente în toată republica”, a subliniat dînsul, menţionînd că motivele principale sînt: con-ducerea automobilului sub influenţa alcoolului sau excesul de viteză.

Ştiri de pe Expresul.com

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni şi Nisporeni

Vineri, 28 octombrie 2011 | Anul IV, NR 43 (187)

PP ExpresulPublicaţie de informaţii, analiză şiopiniiEditor: SC Miraza SRLIDNO: 1003609009231

Membru al Asociaţiei Presei Indepen-dente (API), afiliată AsociaţieiMondiale a Ziarelor (WAN)

Director: Lucia BacaluSecretar de redacţie: Vitalie HareaReporteri: Natalia Chiosa, Ina LandaContabil-şef: Angela CovaliovManager vînzări: Ina LandaTiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuComanda 184. Tiraj: 2050 ex.

Adresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26,oficiul 229Telefon: (236) 28575, 23742E-mail: unexpres@gmail.comWeb: www.expresul.com

Un prim-pas spre un mediumai curat şi mai sănătosUn eveniment important a avut loc pe 20 octombriecurent la Cioreşti, Nispo reni. În dimineaţaacelei zilei, în faţaprimăriei din localitate a poposit o maşină de toată frumuseţea.Potrivit unui comunicatde presă al Agenției deDezvoltare RegionalăCentru, este vorba de o autospecială,repartizată conform planului prevăzut deproiectul „Salubrizarealocalităţilor din raioaneleNisporeni, Străşeni şiCălăraşi pentru unmediu curat şi sănătos”. Autospeciala de la Ciorești

2ExpresulVineri, 28 octombrie

Cei mai importanţi lideri ai lumii nu au si cele mai mari salarii din lume. Barack Obama, preşedintele SUA, sau Angela Merkel, cancelarul german, nu sînt pe departe printre cei mai bine plătiţi conducători din lume, transmite a1.ro. Potrivit unul top realizat de Business Insider, cele mai mari salarii (în dolari SUA), în 2010, le-au avut: Lee Hsien Loong (premier, Singapore): 2183516 ; Donald Tsang (Hong Kong): 513.245; Raila Odinga(Kenya): 427.886.

Actualitate

Ofertă mare de struguri de masă. Unde-i piața de desfacere?

Deși cam toată roada a fostadunată și dusă pe la casele oa-menilor, pe podgoriile Moreni -lor mai puteau fi auzite, săptă mî-na trecută, glasurile culegă to ri -lor de struguri. Aici, pe 20 dehec tare, se întind plantațiile deviță de vie ale familiei Rusu. Pă -mîntul a fost cumpărat cu trei aniîn urmă, fiind pe atunci într-ostare deplorabilă. ”Era mai multpîrloagă decît vie”, își aminteș -te Natalia Rusu. Ea spune căacest lot le provoacă dureri decap, deoarece se află la o dis -tan ță considerabilă de casa lor,la circa 40 de kilometri. ”Chel-tuielile sînt mari. Dar nu putemsă-l lăsăm neîngrijit”, spune fe-meia. Anul acesta, soții au luatun credit bancar în valoare de150.000 lei pentru a pune toatelucrările la cale.

Din experiența anilor trecuți,familia Rusu a scos mai multeînvățăminte. Pentru a obține unprofit, comercializarea strugu -ri lor de masă trebuie să aibă locceva mai tîrziu, deoarece îniarnă prețurile sînt duble. Pînăatunci însă este nevoie de a-idepozita într-un frigider. Deo -cam dată, nu au unul al lor. Aufost nevoiţi să-l arendeze, toc-mai la Fălești, unde au depozi-tat deja vreo 40 de tone destruguri de soiurile Moldova șiDoina. „Ne rugăm să mai ținătimpul cu noi, ca să reușim săculegem tot ce a rămas. Sperămsă mai obţinem vreo 20 de tonede struguri cu un aspect comer-cial, atractiv. Restul, adică stru -gurii de calitatea a doua, îi vomvinde pentru vin”, povesteşteNa talia Rusu.

De culesul, sortarea și aranja -rea strugurilor în lădițe de lemnse ocupă, zilnic, 25-30 de per-

soane. Pentru fiecare lădiţă mun -citorii primesc cîte cinci lei. Ast -fel, oamenii pot cîştiga pe zi șipînă la 300 de lei. Mai puțin de120 de lei nu a primit nimeni.

Este greu de prevăzut cîști -gul familiei Rusu în domeniulviticol. Preţul strugurilor estedic tat de piaţă. În plus, nu-i atîtde simplu să găseşti cum pă ră -torii. Piaţa de desfacere pentruagricultorii moldoveni mai ră mî -ne o problemă stringentă. „Pînăla moment nu am avut nici uncumpărător en-gros. Rămîne săsperăm că îi vom avea ceva maitîrziu”, spune, optimistă, Nata -lia Rusu. Pînă atunci, dînsa îm -preună cu soțul Pavel, îşi vîndstrugurii la piaţă, cu 4-5 lei kilo-gramul, ca din banii cîștigați sămai achite datoriile la bancă.

Problema comercializăriistru gurilor de masă în Nispo -

reni rămîne nerezolvată, susţinspecialiştii de la AGROinformNisporeni. Recolta de struguri„Moldova” a fost, în acest an,foarte generoasă. O mai maredragoste a fost să admiri plan -taţiile de viţă de vie încărcate custruguri.

Dar ce folos? Viticultorii nu auunde-şi vinde roada. Interme di -

a rii nu se grăbesc să achi zi ţi o ne -ze acest produs pentru export.Depozitarea în frigidere, în re -giunea Nisporeni, este imposi -bi lă, căci camerele frigorifice,în mare majoritate, sînt pline.

O soluţie pentru viticultori arfi comercializarea strugurilor lafabricile de prelucrare. Dar laNisporeni, din cele trei fabrici

de vinuri, doar una achizi ţio -nea ză struguri „Moldova”, pre -ţul fiind de 2,5 lei/kg.

Cea mai mare problemă oîntîmpină fermierii din satulŞişcani care, de pe plantaţiile cuo suprafaţă de 221 hectare, re -coltaseră, pînă la 19 octombrie,doar circa 30% din roada destruguri.

De cînd se țin minte, soții Natalia și Pavel Rusu din Sculeni au muncit la pămînt. Nu sînt obişnuiţi să se plîngă pe vremuri grele. Au în proprietate terenuri de pămîntla Sculeni și la Morenii Noi. Au plantat pe ele piersici și viţă de vie.

Ina Landa Morenii Noi | 20 octombrie

Scopul, potrivit directoruluiSerghei Cladco, a fost de a dis -cu ta despre creşterea produse -lor ecologice în regiune şi caresînt posibilităţile de export pe

piaţa europeană. „R. Moldovaare nevoie de produse ecologi -ce, cu atît mai mult că ampla -sarea ge o grafică, condiţiile cli-ma terice ne permit să le creş -

tem”, a accentuat Eudochia Vi -zi ru, şefa Secţiei Economie şiReforme Ungheni, moderatoa -rea evenimentului.

„Nu este complicat să creştiproduse ecologice, este nevoiedoar de voinţă”, a menţionat Ta -tiana Melnic, manager al uneiîntreprinderi care exportă pro-duse agricole. Mult mai compli-cat, potrivit dînsei, este pînă vezimarfa exportată. „E necesarăimplicarea şi susţi ne rea statu-

lui”, a concluzionat an trepre -noarea. Fără implicarea statului,succesele nu vor veni degrabăîn acest domeniu, a dat de înţe -les şi Alexandru Gorincioi, spe-cialist la Direcţia ag ricultură şialimentaţie Un gheni.

Masa rotundă „Produse eco-logice – o oportunitate majorăpentru valorificarea pieţelor eu-ropene. Realizări şi perspecti ve”a fost organizată în cadrul unuiproiect moldo-german. (N.Ch.)

Camera de Comerţ şi Industrie (CCI), filiala Ungheni, a invitat, pe 20 octombrie curent, la o masă rotundă cu genericul: „Produse ecologice– o oportunitate majoră pentru valorificarea pieţeloreuropene. Realizări şi perspective”, reprezentanţiiadministraţiei pubice locale, agenţii economici,reprezentanţii societăţii civile.

AgraVista.md:

Marţi, 1 noiembrie, „Expresul” împlineşte patru ani de lafondare. Pentru unii, poate, e puţin. Pentru noi – e foarte mult.Au fost patru ani de muncă încordată, fără zile de odihnă, fărăconcedii. Dar a meritat.

În primul rînd, am reuşit să aducem pe piaţa informaţionalădin regiune un produs nou, de calitate, cu care nu ne este ruşinesă ieşim în lume.

În al doilea rînd, am reuşit să creăm o adevărată echipă, încare fiecare îşi cunoaşte locul şi rolul. În acest sens, sîntem, cuadevărat, de invidiat. Deschideţi uşa redacţiei dimineaţa şi neveţi vedea pe toţi, adunaţi grămăjoară, la o cafea. Deschideţiuşa redacţiei mai tîrziu şi ne veţi vedea muncind de zor, fiecareaplecat asupra calculatorului său. Avem cea mai tînără echipădin presa locală din Republica Moldova. Vîrsta medie este 36de ani! Şi cea mai profesionistă. Toţi au studii în domeniu, toţiştiu ce vor, ştiu cum să-şi realizeze ideile. Nu vreau să-mi supărcolegii de breaslă, dar aşa este şi sîntem mîndri că am pututdemonstra că se poate.

La „Expresul” nu există şefi şi subalterni. Există doar colegi.Colegi extraordinari, cu mult bun-simţ. Anume din acest motivreuşim să mergem înainte, să fim mereu în schimbare, sărealizăm proiect după proiect, să stabilim tot mai multe partene-riate.

Astăzi, cu ocazia aniversării noastre, am venit cu o nouă faţăa ziarului. Sperăm să placă cititorilor noştri.

Apropo, de cititori. Sînt cei mai mai inteligenţi şi curioşi. Ospunem cu toată certitudinea. Şi îi avem în număr foarte mare,dacă luăm în consideraţie atît tirajul total al publicaţiei, cît şivizitatorii site-ului de ştiri Expresul.com. În plus, reacţiile carene parvin, în urma publicării unor reportaje, interviuri, ştiri, nefac să credem în justeţea afirmaţiilor noastre. Iată un fragmentdin ultimul mesaj, datat cu 24 octombrie: „Aş avea motive săvă trimit zilnic scrisori de admiraţie şi felicitare. Pentru că totceea ce scrieţi în „Expresul” este nemaipomenit”. Semnează:Zamfira Mihail, profesor universitar din Bucureşti, care-şi tragerădăcinile din Cornova, Ungheni.

Sau rubricile pe care le-am iniţiat. Şi Constantin Uzdriş, şiIrina Caducenco, şi Tatiana Fotea s-au arătat încîntaţi de a co-labora cu „Expresul”. Atenţie! Fără a primi vreun ban pentruaceasta. Avem şi alte solicitări, la fel de interesante, cărora levom da curs în curînd.

Deci, surprizele vor continua. Iar săptămîna viitoare vom da o petrecere pe cinste. Căci me -

ri tăm, fie-mi iertată lipsa de modestie.

Esențial cu Lucia Bacalu

Patru ani împreună cu „Expresul”

Natalia Rusu, demonstrînd rodul muncii familiei sale

Sfinţenii deosebite spre închinare

Părticele din moaştele Sfinţilor Muce -nici Ciprian şi Iustina, o bucată de lemn dincrucea şi dintr-un cui cu care a fost răstignitşi ţintuit Iisus Hristos au fost duse spreînchinare la Mănăstirea Hîncu, anunţă site-ul Episcopiei de Ungheni şi Nisporeni. An-terior, acestea s-au aflat şi la CatedralaEpis copală “Sf. Cnz. Alexandru Nevski”din oraşul Ungheni.

Chivotul cu părticelele acestor sfinţeniiau fost aduse cu binecuvîntarea Prea Sfin -ţitului Petru, Episcop de Ungheni şi Nis-poreni, fiind întîmpinate cu mare evlavie deîntreaga obşte monahală şi de peleriniiprezenţi, în acele momente, la mănăstire.

Au mai rămas zile numărate în care „ceicare au dragoste şi rîvnă întru Domnul” potmerge să se închine acestor sfinţenii deo se -bite, care se vor afla aici pînă la 31 octom -brie.

Ambasadorul Italiei decorat de episcop

În ziua de 22 octombrie, la MănăstireaHîncu, Prea Sfințitul Petru, Episcop de Un -gheni şi Nis poreni, a primit în audienţă peExcelenţa Sa, Stefano De Leo, Amba sado -rul Italiei în Republica Moldova, în soţit defamilia sa şi cîţiva oasepţi din Italia.

Pentru colaborarea fructuoasă între Bi -

se rica Ortodoxă din Moldova şi AmbasadaItaliei şi cu binecuvîntarea Înalt Prea Sfin -țitului Vladimir, Mitropolit al Chişinău luişi întregii Moldo ve, Excelenţa Sa a fost de -co rat de către Prea Sfințitul Petru, cu ordi -nul bisericesc “Sfîntul Voie vod Ştefan celMare” de gr.II.

Ambasadorul a mulţumit pentru ordinulprimit şi a propus stabilirea unor relaţii maistrînse de colaborare cu Episcopia de Un -gheni şi Nisporeni, iniţiativă salutată de PSPetru.

Dangăt de clopote pentru Cuv. Parascheva

Pe 27 octombrie, cînd se prăznuieşte Cu -vioasa Paras cheva, apărătoarea Moldovei,Mănăstirea Hîncu se îmbracă în straie desărbătoare şi-i întîm pină pe creștini, ca defiecare dată, cu dangăt de clopot, la fel caîn 1678, cînd, conform legendei, a bătut pri -mul clopot pentru prima monahie Paras -cheva, fata marelui stolnic Mihalcea Hîncu.(După www.episcopia-ungheni.md)

La Mănăstirea Hîncu

Imagine: picasaweb.google.com

În prim-plan – produsele ecologice

3Expresul

Vineri, 28 octombrie

În Moldova va fi creată Inspecţia Socială, instituţie care va verifica cum se aplică legile în domeniul social pe teritoriul întregii ţări. În cadrul acesteia vor activa 25 de angajaţi, specialişti cu experienţă în domeniu, care vor monitoriza şi modul în care sunt acordate ajutoarele sociale persoanelor care se încadrează în categoriile ce beneficiază de susţinere din partea statului. Un proiect de lege în acest sens a fost propus spre aprobare în cadrul şedinţei Guvernului, pe 26 octombrie. (Publika.md)

Actualitate

Odată cu validarea de cătreCurtea Constituţională a man-datului de deputat în Parlamental preşedintelui raionului Un -gheni, Iurie Toma, acesta va tre-bui să păşească pe covorul roşual forului legislativ. Cu puţinno roc, se poate pricopsi şi cu olocuinţă de serviciu, undeva încapitală, pe strada Corobceanu.

Într-un interviu pentru „Ex-presul”, noul deputat liberal-de-

mocrat spunea că, graţie man -da tului, va putea ajuta raionulUngheni. „Printr-un lobby in-teligent şi permanent sper căvoi reuşi să aduc sume impor-tante pentru raionul Ungheni.Sînt foarte multe probleme desoluţionat”; „Eu mă consider opersoană norocoasă şi cred că,odată cu venirea mea în Parla-ment, va fi ales şi preşedinteleţării”, declara Iurie Toma. Maiales că noul deputat a devenitmembru al Comisiei parlamen -tare economie, buget şi finanţe,condusă de colegul său de par-tid, Veaceslav Ioniţă.

Ultimele evoluţii din le gis la tivîmi conturează un grad de scep - ticism în posibilitatea realizăriitendinţelor deputatului unghe-nean. În primul rînd, comisiacare a investigat circumstanţelefalsificării unor date în renumi -ta lege ,,a cazinourilor”, propu -ne preşedin te lui legislativuluisă-l demită pe Ioniţă din fun -

cţie. Comuniştii, care îniţial nuau susţinut ideea, au propus sărevină asupra demiterii lui Vea -ceslav Ioniţă la următoarea şedin -ţă. Astfel, pri mul „as” din mîne -ca domnului Toma ar putea dis -pă rea chiar în această săptămînă.

În plus, la 18 noiembrie cu -rent, vom avea prima tentativăde alegere a şefului statului. Dece zic prima? Pentru că nu sînt si -gur că va fi unica şi, în gene ral,nu sînt sigur că va fi ales şefulstatului. După cum decurg ne-gocierile, avem şanse mari ca latrecerea dintre ani să fim felici -taţi din nou de către un Preşe -dinte interimar, ceea ce înseam -nă, de fapt, noi alegeri anticipa -te. Astfel, mandatul deputatuluiPLDM, Iurie Toma, s-ar pre-lungi pînă, cel tîrziu, în lunamartie a anului viitor Prevederi -le legale reduc şi mai mult şan -sele domnului Toma la orice felde lobby în favoarea raionuluiUngheni, dar şi a ţării. Mai ales

că politica fiscal-bugetară şilegea bugetului pe anul 2012 atrecut deja de Guvern.

Scaunul de preşedinte al rai o -nului Ungheni va fi suplinit ime -diat. Nu am nici un dubiu în acestsens. Şi nici actuala sche mă departajare a funcţiilor în coaliţienu ar trebui să se schim be.

Problema este ce vor în ţe le -ge alegătorii PLDM din aceastărocadă şi ce preferă politicianulIurie Toma – un loc de frunteacasă sau unul de umbră în ca -pi tală?... Poate va ţine cont depro verbul „Decît codaş la oraş,mai bine în satul tău fruntaş”.

Apropo

Iurie Toma are la dispoziţie30 de zile pentru decizia finală:să rămînă în Parlament sau înfruntea raionului Ungheni. Aşaprevede legislaţia în vigoare.Curtea Constituţională a validatmandatul de deputat al lui IurieToma pe 18 octombrie curent.

O privire din afară

Socoteala de acasă va fi ca şi cea din Parlament?

Constantin Uzdrișcosticauzdris@yahoo.com

Primarul de Ungheni - la StrasbourgSăptămîna trecută, primarul de Ungheni, Alexandru Ambros, a

revenit de la Strasbourg, unde a participat la o şedinţă a Congre-sului Puterilor Locale şi Regionale, o instituţie a Consiliului Eu-ropei. Dînsul însă nu a reprezentat oraşul Ungheni, ci R. Moldova,fiind ales recent preşedinte al Delegaţiei permanente a RepubliciiMoldova în acest for european. „Congresul Puterilor Locale şi Re-gionale este vocea oraşelor şi regiunilor din 47 de state ale Eu-ropei”, a făcut explicaţiile de rigoare Alexandru Ambros. De dataaceasta, cei prezenţi au ascultat şi un raport privind RepublicaMoldova. „În linii mari, a fost un raport pozitiv”, a menţionat pri-marul, remarcînd, totodată, că experţii europeni au atras atenţiaasupra culturii politice joase a populaţiei de la noi. Delegaţia dinR.Moldova a avut întîlniri bilaterale cu reprezentanţi ai Letoniei,Rusiei, Ucrainei, Georgiei, Azerbaidjanului, Danemarcei. De ase -me nea, a avut o întrevedere cu ambasadorul R.Moldova la Con-siliul Europei, Tatiana Pîrvu, şi cu judecătorul de la CEDO, MihaiPoalelungi. „Foarte puţin se cunoaşte despre Republica Moldova.Este încă mult de lucru pentru a fi cu adevărat cunoscuţi”, a fostconcluzia lui Alexandru Ambros.

Citiţi în numărul următor despre ce intervenţii a făcut DelegaţiaR.Moldova în plenul Congresului Puterilor Locale şi Regionale şice iniţiativă a avut Alexandru Ambros.

28 octombrie – 5 noiembrieZilele sanitare şi de înverzire ale oraşului Ungheni

Primăria Ungheni anunţă că, în legătură cu pregătirea oraşuluicătre perioada de iarnă, în zilele de 28.10.11 – 05.11.2011, vor fiîntreprinse măsuri de efectuare a curăţeniei în întreaga localitate.

În acest context, rugăm cetăţenii şi agenţii economici să aducăîn ordine curţile blocurilor de locuit şi teritoriile adiacente. Frun-zele vor fi stocate pe marginea drumurilor. Primăria Ungheni vaasigura transportul pentru evacuarea lor.

Totodată, aducem la cunoştinţa unghenenilor că, începînd cuacest an, în ultima sîmbătă a lunii octombrie (anul acesta - pe 29octombrie), în oraşul Ungheni vor avea loc acţiuni prilejuite deZiua Naţională de înverzire a plaiului „Un arbore pentru dăinuireanoastră”.

Arborii ce urmează să fie plantaţi vor fi distribuiţi agenţilor eco-nomici, instituţiilor publice şi asociaţiilor de proprietari ai locuin -ţe lor privatizate de către ÎM Servicii Comunale Ungheni.

Împreună pentru un oraş verde si curat!

Foarte buni la Karate Do TradiţionalLa 22 octombrie curent, echipa de Karate Do Tradiţional din

Ungheni a participat la Cupa deschisă a municipiului Chişinău,consacrată Hramului Chişinăului. Tinerii sportivi ungheneni auobţinut rezultate bune şi au reuşit să obţină 7 locuri întîi, 6 locuridoi şi 5 locuri trei. Numele învingătorilor sînt : Ion Ţîţu, MaximPeriteanu, Maxim Guţanu, Marius Bernic, Mariana Vîrlan, SergiuŢaranu, Iulian Vulpe, Vadim Ursu, Constantin Popa, Cristian Ber-nic, Cosmin Doroftei, Alexandru Ivanov, Severin Şuchendrea, dis-cipoli ai antrenorului Iurie Cebaniuc.

Stimati lucrători și veterani din transportul auto,

Cu ocazia Zilei profesionale a lucrătorului din ramura transpor -tu lui auto, care se sărbătorește tradițional în ultima duminică a luniioctombrie, Primăria Ungheni adresează tuturor automo bi liş tilor şilucrătorilor din acest domeniu cele mai sincere felicitări și urări debine.

Munca dumneavoastră, serviciile pe care le prestaţi merită oapreciere înaltă. Ne exprimăm profunda recunoştinţă pentru toţicei care activează în acest domeniu. Dorim tuturor multă sănătate,fericire, împliniri și succese remarcabile. Aceleași urări le adresămmembrilor familiilor dumneavoastră și tuturor celor apropiați.

Cu respect, Alexandru Ambros,primarul oraşului Ungheni

Știri din Primăria Ungheni P

Alexandru Ambros în plenul Congresului Puterilor Locale şi Regionale

Vineri, 21 octombrie, la Un -gheni a avut loc o cafenea a ti ne - rilor, unde zeci de partici panţis-au întrecut la capitolul „Cu -noş tinţe despre oraşul Un -gheni”. Cei mai buni au primitcadouri şi diplome, oferite dePrimăria Ungheni.

Potrivit Nataliei Rîbcic, co-ordonator junior al GrupuluiLocal de Tineri (organizatorul

evenimentului), scopul acesteicafenele a fost de a crea un dia -log între tinerii din oraşul Un -gheni şi din afara lui, dar şi dea colecta fonduri pentru acti vi -tă ţile ulterioare.

„Tinerii nu se prea cunoscîntre ei, pentru că sînt prea puţi -ne activităţi în care să fie impli -caţi cu toţii”, a accentuat dînsa.De aceea, cafenelele respective

sînt binevenite, căci prin parti -ci pare îţi poţi dezvolta abili tă ţi -le de comunicare şi poţi contri -bui, direct sau indirect, la solu -ţionarea problemelor din locali -tatea ta.

Fiind la prima ediţie, cafe-neaua tinerilor a avut genericul„Cît de bine îmi cunosc eu ora -şul”. „Am fost curioşi să aflămcare sînt cunoştinţele tinerilor

despre oraşul în care locuiesc şise dezvoltă”, a remarcat MarinaZeamă, noul lider al GrupuluiLocal de Tineri. Concluzia? Îlcunosc. „Nici nu m-am aşteptatcă se vor descurca atît de bine”,a apreciat dînsa.

S-a decis ca asemenea cafe -ne le să fie organizate lunar, iarta xa de participare pentru tinerieste de 15 lei. (Natalia Chiosa)

La o cafenea a tinerilor din Ungheni

Ecologie și amenajare, sport,educație incluzivă, promovareamodului sănătos de viață – sîntcele mai frecvente domenii pe ca -re încearcă să le ia cu asalt, prinideile lor de proiect, cei ce au ap -licat la concursul Programului deGranturi Mici din cadrul Fun da -ți ei Comunitare Ungheni (FCU),anunţat cu o lună în urmă.

Potrivit lui Valeriu Botnari,directorul executiv al FCU, dedata aceasta şi-au depus pro iec -tele 21 de grupuri de iniţiativă şi

organizaţii neguvernamentale dinşapte localităţi ale raionului, in-clusiv din oraşul Ungheni. Lasfîrșitul săptămînii curente, vorfi stabiliţi cîştigătorii. Aceştia vorfi contactați direct de finan țator.

„După prima revizuire, ad -mi nistrativă, în concurs au ră -mas 15 aplicanți. Au fost ex -cluşi din cursă cei ce nu au ținutcont de cerințele concursului.Proiectele rămase se exa mi nea -ză în continuare. Urmează caGrupul Local de Tineri să le dea

o notă şi să decidă care dintreele merită să fie finanţate”, a ex - plicat Valeriu Botnari.

Conform regulamentului, ceice au aplicat pentru prima da tăvor putea beneficia de gran turiîn valoare de pînă la 6000 lei,iar cei mai experi men tați – depînă la 12000 lei.

Proiectele cu un impact ime-diat și pozitiv asupra comu ni tă -ții vor obține cel mai mare pun - ctaj din partea evaluatorilor.”Șansele de finanțare sînt egale

pentru toți. Depinde doar de cîtde bine au argumentat proble -ma şi soluţiile cei ce şi-au depusideile de proiect”, a subliniat di-rectorul executiv al FCU.

Primul Program de granturimici a fost anunţat de către Fun - daţia Comunitară Ungheni înprimăvara anului 2008. În ceipatru ani de activitate, graţieacestei Fundaţii, la Ungheni aufost implementate 59 de proiec -te cu o valoare totală de 1 milion60 mii 892 lei. (Ina Landa)

Proiecte mai multe la Fundația Comunitară

De data aceasta, lucrările congresuluis-au desfăşurat la Cernăuţi, iar subiectelediscutate au avut genericul: „Identitate-cultu ră-mass-media”. Evenimentul a reunitcirca 100 de reprezentanţi ai instituţiilormedia care scriu şi vorbesc în limba românădin Ucraina, Serbia şi, bineînţeles, Româ-nia şi Republica Moldova.

Delegaţia Republicii Moldova a fostdestul de impunătoare, în ea regăsindu-seziarişti de la Compania teleradio „Moldova1”, de la „Jurnal Trust Media”, de la pub li -ca ţii periodice şi site-uri de ştiri. Vitalie Ha -rea a fost unicul reprezentant al presei loca -le din Republica Moldova.

Prezent la reuniune, Secretarul de statpentru românii de pretutindeni, Eugen To -mac, a subliniat importanţa unor astfel deîntruniri pentru consolidarea identităţii și

valorilor românești în comunitățile din afa -ra frontierelor, îndemnând jurnaliştii să seimplice mai mult în promovarea acestora.

Conform tradiţiei, Forumul Internațional alJurnaliștilor Români a acordat un premiu pen - tru cel mai remarcant promotor al valorilor ro - mânești în comunitățile din jurul Româ niei.De data aceasta - lui Cristian Tabără, directo -rul Departamentului Film al Televiziunii Ro -mâne, realizator de emisiuni de televiziune.

Anul viitor, cea de-a IV-a ediţie a Congre -sului Jurnaliştilor Români se va desfă şu raîn oraşul Jula, Ungaria.

De notat că este pentru a doua oară cîndun reprezentant al „Expresului” participă laacest for. În anul 2009, la ediţia întîia aCongresului, care a avut loc la Drobeta Tur -nu-Severin (România), a participat direc-torul publicaţiei, Lucia Bacalu.

Vedeți pe site-ul Expresul.com un re-

portaj foto din Cernăuți.

Reprezentanţi ai „Expresului” – la Congresul internaţional al jurnaliştilor româniVitalie Harea, secretar de redacţie la „Expresul”, a participat, în perioada20-23 octombrie curent, la Congresul internaţional al jurnaliştilor români,ajuns deja la ediţia a treia.

Vitalie Harea împreună cu Cristian Tabără

4ExpresulVineri, 28 octombrie

Noiembrie 2011 – luna decisivă pentru viitorul Republicii Moldova. Va fi ales sau nu preşedinteţe ţării? Iată întrebarea! Prima tentativă va avea loc la 18 noiembrie. Dacă alegerea președintelui suferă eșec de două ori și deputații nu pot ajunge la un compromis, președintele Parlamentului trebuie să dizolve Legislativul și să anunțe alegeri parlamentare anticipate.

Luna NoiembriePagină realizată

de Natalia Chiosa

Noiembrie este a 11-a lună a anului în calendarul Gregorian şi una dintre cele patru luni gregoriene cu o durată de 30 de zile. Numele lunii, din latină: November, vine de la cuvîntul novem - nouă, pentru că luna noiembrie era a noua în calendarul roman. Grecii o numeau Maimakterion.

Popular, luna noiembrie se numeşte Brumar.

Noiembrie începe în aceeaşi zi a săptămînii ca şi martieîn fiecare an şi ca februarie, cu excepţia anilor bisecţi.

În noiembrie s-au născut:Barbara Becker, designer german; Traian Băsescu, președinte

al României; Mihail Sadoveanu, scriitor; Marie Curie, chimist,fizician, laureată a Premiului Nobel; Margaret Mitchell, scriitoareamericană; Alain Delon, actor francez; Ivan Turghenev, scriitorrus; Martin Luther, reformator religios german; Brittany Murphy,actriță americană; Leonardo DiCaprio, actor american; NadiaComăneci, gimnastă româncă; Mihail Lomonosov, savant rus; In-dira Gandhi, politician indian; Calvin Klein, designer de modă;Voltaire, scriitor şi filozof francez; Tina Turner, cîntăreaţă ameri -ca nă; Liviu Rebreanu, academician, prozator şi dramaturg român;Bruce Lee, actor, maestru în arte marţiale; Mark Twain, scriitoramerican.

Tot în noiembrieA apărut primul număr al ziarului “Expresul de Ungheni” (1

noiembrie 2007), ulterior – „Expresul”.

Fernando Magellan descoperă Strîmtoarea Magellan (1 noiem-brie 1520).

Reforma alfabetului turc prin adoptarea caracterelor latine (1noiembrie 1928).

A luat fiinţă Uniunea Europeană (1 noiembrie 1993).

A fost înființată Casa Albă, reşedinţa preşedinților SUA, situatăîn Washington (3 noiembrie 1800).

Democratul Franklin D. Roosvelt este ales în funcția de pre şe -dinte pentru o a treia legislatură, fapt unic în istoria SUA (4 noiem-brie 1940).

A izbucnit Revoluţia Bolşevică din Rusia (7 noiembrie 1917).

Alessandro Volta prezintă prima baterie electrică (7 noiembrie1801).

A fost inaugurat Muzeul Louvre din Paris (8 noiembrie 1793).

S-a terminat tipărirea Bibliei în limba română (10 noiembrie1688).

A fost efectuată prima convorbire telefonică la distanță, fără săfie nevoie de asistența unui operator (10 noiembrie 1951).

Marele Zid Chinezesc a devenit obiectiv turistic (10 noiembrie1970).

Începe demolarea Zidului Berlinului (10 noiembrie 1989).

S-au întrodus în Moldova timbrele poştale, imprimate cu un capde bour, vechea stemă a Moldovei, astăzi unele dintre cele mai val-oroase mărci poştale din lume (12 noiembrie 1857).

Johann Georg Lehner a inventat "hot dog"-ul (13 noiembrie1805).

Este lansat primul film Harry Potter: "Harry Potter şi piatrafilozofală" (13 noiembrie 1805).

Arnold Schwarzenegger devine Guvernatorul Californiei (17noiembrie 2003).

Ucraina este declarată republică (20 noiembrie 1917).

Începe a doua domnie a lui Dimitrie Cantemir în Moldova (23noiembrie 1710).

Este pus în funcţiune primul tramvai din lume, în New YorkCity (26 noiembrie 1832).

Date remarcabile şi memorabile10 noiembrie – Ziua internaţională a tineretului

13 noiembrie – Ziua internaţională a nevăzătorilor

14 noiembrie – Ziua mondială a persoanelor care suferă de diabet

16 noiembrie – Ziua internaţională pentru toleranţă

17 noiembrie – Ziua internaţională a studenţilor

18 noiembrie – Ziua mondială de comemorare a victimelor ac-cidentelor rutiere

21 noiembrie – Ziua mondială a televiziunii

24 noiembrie – Ziua internaţională a Naţiunilor Unite

25 noiembrie – Ziua internaţională pentru eliminarea violenţeiîmpotriva femeilor

27 noiembrie – Ziua lucrătorului din agricultură şi industriaprelucrătoare

29 noiembrie – Ziua mondială a cărţii

29 noiembrie – Ziua mondială a internetului.

Noiembrie

2 noiembrie – Tatiana Funaru, directorul liceului Selişte, Nisporeni2 noiembrie – Pavel Scarlat, şeful secţie pulmonologie a Spitaluluiraional Ungheni 3 noiembrie – Maria Andronachi, directorul gimnaziului Vărzăreşti,Nisporeni4 noiembrie – Petru Langa, vicepreşedintele raionului Ungheni4 noiembrie – Maria Dodon, directorul gimnaziului Zberoaia, Nis-poreni5 noiembrie – Boris Gobjilă, director SA “Moldtlecom”, filiala Nis-poreni6 noiembrie - Stela Bistriţchi, specialist Direcţia finanţe Ungheni6 noiembrie – Nicolae Silion, medic-şef Centrul de Sănătate Năpădeni7 noiembrie – Viorel Andronachi, directorul liceului Bălăureşti, Nis-poreni9 noiembrie – Andrei Ciobanu, directorul gimnaziului Brătuleni, Nis-poreni11 noiembrie – Nadejda Enache, director liceului “Valeriu Bulicanu”,Boldureşti, Nisporeni12 noiembrie – Svetlana Alexei, director grădiniţa-creşă Morenii Noi12 noiembrie – Maria Iov, primar de Năpădeni13 noiembrie – Tatiana Chez, director grădiniţa-creş Buzduganii de

Sus, Ungheni

14 noiembrie – Anastasia Cojocaru, secretarul consiliului local Chi ri leni14 noiembrie – Zinaida Stratulat, directorul liceului “Alexandru celBun” Vărzăreşti, Nisporeni14 noiembrie – Maria Trofimov, director creşa-grădiniţă Cornova,Ungheni15 noiembrie – Mihail Lazăr, consilier raional Nisporeni17 noiembrie – Constantin Fuior, şeful Secţiei construcţii, gospodăriecomunală, drumuri Ungheni18 noiembrie – Gheorghe Adam, directorul gimnaziului Vulcăneşti,Nisporeni19 noiembrie – Maria Rotaru, director adjunct al Spitalului raionalUngheni20 noiembrie – Iurie Robuleţ, primar de Cioropcani, Ungheni21 noiembrie – Mihail Tabără, consilier raional Nisporeni22 noiembrie – Valeriu Ciobanu, preşedintele CS “Moldova-03” 22 noiembrie – Vasile Luţa, consilier raional Nisporeni22 noiembrie – Xenia Axenti, consilier raional Nisporeni 23 noiembrie – Aliona Zaiaţ, şef Serviciu arhivă Ungheni26 noiembrie – Valentina Bădănău, şef Trezoreria teritorială Ungheni27 noiembrie – Aurel Popa, primar de Măgurele. Ungheni29 noiembrie – Viorel Sorici, şef SA “Moldtelecom” Ungheni29 noiembrie – Valentina Grosu, secretarul primăriei Mănoileşti.

Cine-i născut în noiembrie...

Tradiţional, îşi sărbătoreşteziua de naştere şi în familie, cucei dragi, dar şi cu colegii delucru. În acest an, cu ocazia ce -lei de a 47-a aniversări, îşi do -reşte să-şi sărbătorească ziua denaştere în aer liber, aşa cum afăcut şi anul trecut. “A fost o zideosebită, a fost cald şi bine afa -ră. Îmi doresc nespus de mult să

am parte şi în acest an de aşaceva”, spune Viorel Andro na -chi. Cel mai mare cadou pentruel este să-i vadă pe cei apropiaţialături. În rest - nu mai con tea -ză. “Am copii sănătoşi, soţia lafel, familia mi-e sănătoasă. Cealtceva mi-aş mai putea dori?”,întreabă dînsul.

Pe timpul Uniunii Sovietice,

ziua de 7 noiembrie era marcatăcu roşu în calendar, se sărbă to -rea “Marea revoluţie socialis -tă”, o sărbătoare despre care,

prac tice, s-a uitat. “Poate doaraşa, cu ocazii, li se mai spuneelevilor despre ceea ce s-a în-tîmplat în acea zi, în anul 1917.Cu părere de bine, nu se maisăr bătoreşte”, face o remarcădirectorul liceului.

Şi, cum Dumnezeu a vrut caViorel Andronachi să se nascăpe 7 noiembrie, doar părinţiisau fraţii mai mari pot să-i maiamintească, în glumă, despresemnificaţia de odinioară aacestei zile. În studenţie, o ura,pentru că era obligat să partici -pe la paradele ce se organizau.

Pentru Viorel Andronachi, directorul Liceului Bălăureştidin raionul Nisporeni, 7 noiembrie este cea mai fericităzi. Este ziua în care s-a născut. “Este încă o posibilitatesă-mi petrec clipele plăcut în sînul familiei”,accentuează dînsul.

7 noiembrie, ziua care-i place cel mai mult, dar pe care o ura în studenţie

“Internetul, în ziua de astăzi,joacă un rol foarte mare în soci -e tate”, spune dînsul, după careexplică: “Este foarte util, pentrucă poţi găsi aici informaţii deorice gen. Omul însă ar trebuisă aibă capacitatea de a selectace e bine şi ce e rău”.

Din an în an, Viorel Sorici

obişnuieşte să schimbe tradiţiade a-şi sărbători ziua de naştere.Dacă pînă nu demult, organizapetreceri pompoase, acum pre -fe ră să adune în jurul meseidoar familia şi prietenii apro pi -aţi. De ziua lui nu îşi doreştenimic deosebit, doar “sănătateşi să-i văd fericiţi pe cei apro pi -

aţi”, spune dînsul. Cea mai mare realizare a sa,

consideră Viorel Sorici, este fap -

tul că a reuşit să devină directorla doar 28 de ani şi, de cînd esteîn această funcţie, a reuşit să mă -rească lista de abonaţi ai Mold -telecom-ului, filiala Ungheni,de la 6 mii la 45 mii. Pentru vi-itor îşi propune să meargă înacelaşi ritm, să obţină succesemari şi să se orienteze cu faţaspre abo naţi.

În ceea ce priveşte suucce-sele personale, Viorel Sorici aaccentuat: “Personalul cu pro-fesionalul merg alături. În cazcontrar, este imposibil să reali -zezi ceva”.

De ziua lui nu-şi doreştenimic deosebit. Speră doar căva trăi, odată cu trecerea anilor,mai bine. Nu are timp pentru via -ţa personală, nu are timp să-şipună planurile personale în ap -

li care, pentru că este mult preaocupat de viaţa pro fe si o na lă.To tuşi, are o familie mare: so -ţia, trei copii, cel mai mic din -tre care are… un anişor. Mai areîn grija sa şi o bunică în vîrstăde 92 de ani.

Planurile de viitor ţin maimult de… primărie. “Vrem săelaborăm o nouă strategie dedezvoltare a satului, pe care s-oputem aplica şi în practică. Spersă reuşim”, a declarat primarulde Măgurele.

S-a născut la sfîrşitul lunii noiembrie. Pentru el, e o zi ca oricare alta, este ziua cînd se scurge încă un an din viaţă. Pe 29 noiembrie, Viorel Sorici, directorul SA “Moldtelecom”, filiala Ungheni va împlini 45 de ani. Tot pe 29 noiembrie, se sărbătoreşete şi ziua mondială a internetului.

Preferă să adune în jurul mesei doar familia şi prietenii apropiaţi

La 27 noiembrie, Aurel Popa, primarul de Măgurele, vaîmplini 45 de ani. Pentru el, această dată nu reprezintănimic, este încă o zice se scurge în calendar, ca şi toatecelelalte. Nu prea obişnuieşte să organizeze, cu aceastăocazie, petreceri mari. Sărbătoreşte simplu, împreunăcu familia - dacă e în week-end, sau cu colegii de servi-ciu - dacă e în zi de lucru.

Cea mai mare realizare a sa este familia

” Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Statul garantează exprimarea voinţei libere a cetăţenilor prin apărarea principiilor democratice şi a normelor dreptului electoral. ” Codul Electoral al Republicii Moldova

Pagina tematică a fost elaborată în cadrul Programului de Granturi Mici 2011, realizat de proiectul „Consolidarea examinării medico-legale a cazurilor de tortură şi a altor forme de maltratare în Moldova”, finanţat de Uniunea Europeană, co-finanţat şi implementat de Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova.

Opiniile exprimate în această publicaţie aparţin autorilor şi nu reflectă neapărat punctul de vedere al Uniunii Europene şi al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

ediţia nr. 1(8)

Activpagină anti-tortură,editată de asociaţia presei independente (api)

Sfatul JuriStuluiRubrică susţinută

de juristul Victor Panţâru

Întrebare: Cât timp o persoană poate fi reţinută de către poliţie?

Răspuns: În conformitate cu prevederile art. 6 al Codului de Procedură Penală al RM, reţine-re este – măsură luată de organul competent de a priva de libertate o persoană pe un termen de până la 72 de ore.

Trebuie să mai cunoaştem că reţinerea nu poate depăşi 72 de ore sau 3 zile, iar dacă există temeiuri şi necesitatea pentru ca persoana să fie reţinută mai mult de 72 ore, ce în fapt deja este arest, atunci asupra arestului urmează să decidă un judecător. Reţinerea minorului nu poate depă-şi 24 de ore. Fiecare trebuie să cunoască faptul că orice persoană reţinută urmează să fie adusă cât mai curând posibil, din momentul reţinerii, în faţa judecătorului de instrucţie pentru a fi examinată aplicarea arestului sau, după caz, eliberarea acesteia.

Întrebare: În ca-zul în care o persoană a fost reţinută şi bă-tută şi nu a fost con-sultată de medic, iar după eliberare rănile nu mai sunt vizibile, de ce documente este nevo-ie pentru a reclama cazul de tortură?

Răspuns: Dacă o persoană a fost reţinută, iar cât s-a aflat în custodia organelor de drept a fost bătută de către reprezentanţi ai statului (procuror şi/sau poliţist) sau altă persoană, în dependenţă de circumstanţele faptului şi gravitatea leziunilor corporale aceasta se cataloghează drept tortură. În momentul în care persoana, care a ajuns în custo-dia poliţiei, nu avea leziuni corporale, era sănătoasă şi se simţea bine, iar după ce a fost reţinută/ares-tată i-au apărut leziuni corporale, s-a îmbolnăvit de anumite boli infecţioase incurabile (hepatită, tuberculoză, HIV, etc.) poate înainta plângere către Procuratura Generală, Secţia combatere tortură.

În cazul unor boli infecţioase incurabile, se probează cu fişa medicală a persoanei. În cazul în care persoana a fost bătută la momentul reţinerii iar când este eliberată nu mai sunt vizibile leziu-nile, oricum urmează să se adreseze la specialişti pentru a fixa anumite schimbări în fiziologia per-soanei. Acţiunile de tortură nu lasă doar urme vi-zibile dar şi urme invizibile, în unele cazuri acestea pot fi depistate şi probate chiar şi peste ani. Anume din aceste motive adresarea la un specialist medico legal este absolut necesară şi cu cât mai curând se face acest lucru, cu atât sunt şanse mai mari ca făp-tuitorul să fie pedepsit.

De asemenea, este foarte important ca această persoană să se adreseze unui avocat care o va ajuta să întocmească o plângere penală. Concomitent, urmează să se adreseze medicului pentru a fixa sau a-i da îndreptări spre alţi medici specialişti ce vor efectua anumite investigaţii, rezultatul cărora vor susţine declaraţiile făcute de persoana torturată. Nu există un set de documente prestabilit pentru a iniţia o plângere pe un caz de tortură. Cel mai important este memorarea detaliilor şi circum-stanţelor exacte în care s-a produs actul de tortură, semnelor distinctive ale persoanelor care aplică tortura, pentru ca mai apoi să fie posibilă identifi-carea şi probarea circumstanţele de fapt.

Întrebare: Dacă în timpul arestului per-soana a fost bătută şi acum vrea să acţioneze în judecată, unde se poate adresa să depună plângere?

Răspuns: Trebuie explicat din start că trage-rea la răspundere penală pentru acţiuni de tortură este la dispoziţia şi discreţia procurorilor. Pentru ca procurorul să poată face anumite acţiuni pentru a apăra drepturile persoanei torturate, este nevoie ca procurorul să fie ori sesizat printr-o plângere, ori să se autosesizeze. În cazul în care se autosesi-zează, pentru a reuşi identificarea persoanelor ce au efectuat sau admis acţiuni de tortură şi tragerea lor la răspundere el trebuie să aibă susţinerea per-soanei torturate. Un caz ajunge să fie examinat în judecată doar dacă procurorul finisează urmărirea penală reuşind să adune suficiente probe pentru a înainta o învinuire pe caz de tortură.

În conformitate cu jurisprudenţa Curţii Eu-ropene, simpla sesizare din partea unei persoane care afirmă că a fost sau este torturată este sufici-ent pentru a porni o cauză penală, în cadrul căreia urmează să fie adunate probele care vor afirma sau infirma declaraţiile persoanei torturate. Astfel, cel mai potrivit este ca plângerile pe tortură să fie trimise în adresa Procuraturii Generale, cu men-ţiunea Secţia combatere tortură. Secţia respectivă a fost instituită în urma evenimentelor din aprilie 2009.

DICŢIONAR JURIDICTortură: infracţiunea de tortură a fost definită de Conveţia ONU, semnată la 10.12.1984 la Instam-

bul, Turcia, ca: „orice act prin care se provoacă unei persoane, cu intenţie, o durere sau suferinţe puternice, de natură fizică sau psihică, în special, cu scopul de a obţine, de la această persoană sau de la o persoană terţă, informaţii sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terţă persoană l-a comis sau este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a face presiune asupra unei terţe persoane sau pentru orice alt motiv bazat pe o formă de discriminare, oricare ar fi ea, atunci când o asemenea durere sau suferinţă sunt provocate de către un agent al autorităţii publice sau orice altă persoană care acţionează cu titlu oficial sau la instigarea sau cu consimţă-mântul expres sau tacit al unor asemenea persoane”.

Violenţă: poate fi fizică şi psihică. Violenţa fizică se manifestă prin aplicarea forţei fizice (lovire, îm-pingere), violenţa psihică se manifestă prin ameninţări, injurii. Aplicarea violenţei în sinea ei este o acţiune condamnabilă în orice situaţie, iar în dependenţă de circumstanţele de fapt, violenţa este o contravenţie/infracţiune aparte, un element a unei altei infracţiuni sau circumstanţă agra-vantă.

Ce este Mecanismul Naţional de Prevenire a Torturii? În iulie 2007, Parlamentul a modificat Le-gea cu privire la avocaţii parlamentari, instituind Mecanismul Naţional de Prevenire a Torturii în conformitate cu prevederile Protocolului Opţional al Convenţiei ONU împotriva torturii. Ulte-rior, Centrul pentru Drepturile Omului a creat un Consiliu consultativ, compus din 10 membri, pentru a acorda consultanţă şi asistenţă avocaţilor parlamentari în exercitarea atribuţiilor lor în prevenirea torturii. Mecanismul are un şir de atribuţii, principala fiind inspectarea instituţiilor penitenciare, comisariatelor de poliţie şi locurilor de detenţie din cadrul acestora, izolatoarelor de detenţie provizorie, unităţilor militare, centrelor de plasament pentru imigranţi sau al solici-tanţilor de azil, instituţiilor care acordă asistenţă socială, medicală sau psihiatrică, şcoli speciale pentru minori cu devieri de comportament.

Pentru a sesiza Mecanismul Naţional pentru Prevenirea Torturii despre acte

de tortură, tratamente inumane, crude şi degradante, în cadrul Centrului

pentru Drepturile Omului activează „linia verde” la care cetăţenii pot reclama

cazuri de încălcare a drepturilor omului,

apelând gratuit la numărul

.

Plângerile pot fi expediate

şi prin poştă:

Republica Moldova, Chişinău,

MD-2012, str. Sfatul Ţării 16.

A luptat cinci ani pentru a i se face dreptate. Nicolae Ipate se afla în arest preventiv la Penitenciarul nr.13 din Chişinău când un ofiţer de poliţie i-a cerut să se transfere într-o altă celulă. Pentru că a refuzat să se conformeze solicitării şi a cerut explicaţii de la administraţia închisorii, bărbatul a fost lovit cu pumnii, cu bastonul de cauciuc şi cu capul de perete.

Nicolae Ipate a fost împins cu forţa în celula nr.121, unde s-a lovit de fereas-tră şi a spart-o. În speranţa că gardienii vor înceta să-l maltrateze şi vor chema un medic, bărbatul a încercat să-şi taie venele cu cioburile de sticlă. Totuşi, el a fost în continuare supus relelor tra-tamente, iar ulterior reclamantul a fost dus la un psihiatru. Aceasta se întâmpla în luna mai 2006.

Nicolae Ipate afirmă că în repetate rânduri a solicitat să fie examinat de un medic şi chiar a recurs la greva foamei. Însă, potrivit extrasului din fişa medica-lă de la Penitenciarul nr.13, „reclaman-tul a refuzat categoric de a fi examinat”. Abia peste o lună, a fost întocmit un alt raport medical, care statua că recla-mantul avea şase tăieturi la mână.

Bărbatul s-a plâns procuraturii. Însă, instanţele naţionale au refuzat să-i examineze plângerea, considerând-o nefondată. În faţa instanţei de la Stras-bourg, Guvernul Moldovei a declarat că nu există probe care ar demonstra maltratarea.

Curtea Europeană pentru Dreptu-rile Omului a constatat însă că actele de tortură au avut loc, considerând în unanimitate violarea articolului 3 din Convenţia Europeană pentru Dreptu-rile Omului.

La 21 iunie a.c., Curtea a dat recla-mantului câştig de cauză, stabilind ca Guvernul să-i achite 15000 euro cu titlu de daune morale şi 100 de euro cu titlu de costuri şi cheltuieli.

Moldova încă nu s-a învăţat să investigheze cazurile de tortură

Din 1998 şi până în 2010 Guvernul R. Moldova a pierdut 216 de dosare la CEDO şi a fost obligat să achite compen-saţii în mărime de 12,8 milioane de euro.

Totodată, în anul 2010, numărul de ce-reri depuse la CEDO împotriva R. Mol-dova a scăzut cu 28 % faţă de anul 2009.

Conform statisticilor, 16% din hotă-rârile judecătoreşti împotriva Moldovei ţin de Articolul 3 din Convenţia Euro-peană pentru Drepturile Omului - In-terzicerea torturii, care statuează că „ni-meni nu poate fi supus torturii sau tra-tamentelor şi pedepselor inumane sau degradante”. Din 1997 şi până în 2010, Curtea a pronunţat 40 de hotărâri care vizează tortura în R. Moldova.

Executarea hotărârilor CEDO – un pas spre schimbare

„Cazul Ipate demonstrează încă o dată că în R. Moldova există în conti-nuare problema investigării ineficiente a pretinselor maltratări”, ne spune Vitalie Zamă, avocat la asociaţia „Juriştii pentru drepturile omului”.

Vitalie Zamă este de părere că statul trebuie să întreprindă măsuri în favoa-rea reclamantului pentru a pune capăt încălcării şi, unde este posibil, să elimi-ne consecinţele, iar, pe de altă parte, trebuie să întreprindă măsuri necesa-re pentru a preveni încălcări similare. „Prima obligaţie este, prin urmare, plata satisfacţiei echitabile, de regulă, o sumă de bani, pe care Curtea poate să le adjudece reclamantului şi care acoperă, după caz, prejudiciul material

şi moral şi/sau costurile şi cheltuielile. Plata acestor compensaţii este o obli-gaţie strictă, clar definită în hotărâre”, susţine Vitalie Zamă.

În anumite circumstanţe, executa-rea hotărârii poate impune statului în-treprinderea măsurilor individuale în privinţa reclamantului, cum ar fi redes-chiderea procedurilor inechitabile, dis-trugerea informaţiei acumulate cu în-călcarea dreptului de confidenţialitate sau revocarea deciziei emisă în pofida riscului supunerii la tratament inuman în ţara de destinaţie. De asemenea, pot fi impuse măsuri generale, cum ar fi revizuirea legislaţiei, practicii judiciare, pentru a preveni noi încălcări.

Reformarea justiţiei va îmbunătăţi situaţia

Valeriu Caţer, consultant pentru comunicare la Ministerul Justiţiei, a menţionat că Ministerul Justiţiei întreprinde acţiuni complexe în ve-derea prevenirii şi combaterii relelor tratamente şi a torturii în raport cu persoanele aflate în custodia autorită-ţilor sau în detenţie. „Subiectul este pe larg abordat în proiectul Strategiei de reformare în sectorul justiţiei, elaborat de minister şi aprobat de Guvern, care urmează să fie examinat în Parlament. Documentul în cauză cuprinde un şir întreg de măsuri ce urmează a fi apli-

cate până în 2015, menite să înlesneas-că eliminarea practicilor restrictive de detenţie şi, în final, reabilitarea şi rein-tegrarea deţinuţilor în societate, după ispăşirea pedepsei”, a mai spus Valeriu Caţer. Printre aceste măsuri se numără instruirea profesională corespunză-toare a colaboratorilor Departamen-tului Instituţii Penitenciare în spiritul respectării drepturilor tuturor persoa-nelor private de libertate. „În ceea ce priveşte cazul Ipate, hotărârea CEDO care îl priveşte a devenit recent defini-tivă şi executarea măsurilor de ordin general şi individual se află în derula-re”, a adăugat Valeriu Caţer.

Cetăţenii învaţă să-şi revendice drepturile

Potrivit serviciului de presă al Pro-curaturii Generale, la sfârşitul primu-lui semestru 2011 procurorii aveau în procedură 89 de cauze penale privind cazurile de tortură, maltratare şi apli-care a relelor tratamente. Procurorii au expediat în instanţele de judecată 16 cauze penale. În primul semestru al anului 2011, Secţia combatere tortură a Procuraturii Generale a examinat 73 de petiţii ale cetăţenilor, 16 fiind admise.

Stela RoMaN

1875 de zile în căutarea dreptăţii

Dacă aveţi şi alte întrebări de ordin juridic

sunaţi la 22 09 96

Foto: simbol

6ExpresulVineri, 28 octombrie

Ministrul Justiţiei, Oleg Efrim, a devenit „victima” unei campanii pe internet. Dînsul este îndemnat, într-un clip, să se lase de fumat. În filmuleţ apar: premierul Vlad Filat, ministrul de Externe Iurie Leancă, preşedintele CEC Iurie Ciocan, secretarul Guvernului Victor Bodiu, dar şi soţia lui Oleg Efrim, Violeta Marian. Toţi îi spun: „Oleg, lasă fumatul!”. Minsitrul Justiţiei este orginar din satul Corneşti, raionul Ungheni. (Protv.md)

Fragmentarium

Primul om de nota 10 este dinraionul Nisporeni. Se numeşteIon Crudu şi este primar deVăr zăreşti. Inteligent, energicşi... foarte tînăr. Are doar 26 deani şi este absolvent al Univer -sităţii „Alexandru Ioan Cuza”din Iaşi.

Nu îi prea place să vor beas -că despre sine. Asta o lasă pesea ma celor ce-l cunosc. Dînsuldoar menţionează: „Pomul bunse cunoaşte după roadele bune,pomul rău se cunoaşte dupăroadele rele. Aşa şi omul - secunoaşte după realizările sale”.Este o persoană comunicabilă şise axează mereu pe rezultate.

Nu regretă că a ales acestdrum. „Ştiam unde vin şi la cevin”, a accentuat dînsul. În doartrei luni de activitate, a reuşit săfacă multe. O porţiune de drumde o lungime de 2,5 km a fostreparată în variantă albă, o altăporţiune de 2,8 km este în pro-ces de reparaţie. Acoperişulgră diniţei şi casei de cultură afost renovat, gardul din jurulbisericii şi cimitirului a fost re-construit. A reuşit să aducă odonaţie de 30 mii lei din Olan -da, se aşteaptă încă una din El -veţia. A încheiat un acord deco laborare cu o firmă de salu-brizare care va colecta gunoiulde le cetăţeni gratis. În toamnaanului 2012, în Vărzăreşti vorapărea 12 instalaţii eoliene cuînălţimea de 120 de metri.

Venind la cîrma comunei, cuo populaţie de 6645 de persoa -

ne, a ştiut sigur ce vrea să facă.„Apa, canalizarea, iluminatulstrăzilor şi drumul sînt proble -mele esenţiale care trebuie re-zolvate, pentru ca localitatea săse dezvolte”, spune dînsul.

Încă nu e căsătorit. La 26 deani consideră că e prea devre -me. Pînă la 30 de ani mai are.Dar a accentuat: „Nu sînt căsă -to rit cu primăria şi nici nu am degînd să fac asta. Pentru mi ne,familia reprezintă nucleul deba ză al societăţii”. Şi... a pro miscă ne va invita la nuntă.

Consideraţi că sînteţi un om

realizat? Da, dar nu pe dep lin.Care sînt principiile dum -

nea voastră de viaţă? Activita -tea, în primul rînd. Un alt prin -cipu este: „Îmbogăţeşte-te petine ca să fii de ajutor celor dinjur”.

Principalele momente din

viaţă care v-au făcut să fiţi

ceea ce sînteţi: Momentul încare am decis, la 16 ani, să plecsă-mi fac studiile peste hotare,dar şi momentul în care amhotărît să revin acasă pentru acontribui la dezvoltarea ţăriinoas tre. Acestea mi-au schim-bat traiectoria vieţii.

Cu ce se mîndreşte pri-

marul Ion Crudu? Cu oameniidin comună, pentru că totul seînvîrte în jurul lor.

Ce calităţi ar trebui să aibă

un om ca să devină prietenul

dumneavoastră? Să fie integ -ru, consecvent, sincer în gîndire

şi în fapte, axat pe rezultateconcrete.

Ocupaţia preferată: Cărţileîmi sînt prieteni siguri. Dar îmiplace nespus de mult să mă afluşi în mijlocul oamenilor.

Visul dumneavoastră de

fe ricire: Să văd în jur doar oa-meni fericiţi.

Starea de spirit actuală: Înpermanenţă optimist şi plin deenergie.

Cine au fost cei care v-au

marcat caracterul şi viitorul?

Familia, cîţiva profesori din şcoa -la generală, liceu, facultate, darşi oameni pe care nu i-am cu nos -cut personal, în schimb le-amcunoscut succesele şi realizărilelor: Abraham Lincoln, Bill Ga -tes, Vladimir Putin.

Deviza dumneavoastră? Ammai multe devize, în de pen den -ţă de caz. Una dintre ele ar fi:„Nu aştepta ca altcineva să-ţirezolve problemele, rezolvă-letu”. O altă deviză ar fi: „Ţara vaieşi din mocirlă doar atuncicînd fiecare cetăţean se va im-plica activ în soluţionarea prob-lemelor, nu va vorbi, dar va în -făptui”. (Natalia Chiosa)

Frumoasă, elegantă, inteli -gen tă şi intotdeauna inspirată înfaţa celor ce o ascultă şi o pri vesc.Este vorba de Mariana Bahna ru,doamna care a cucerit ireversi -bil inimile radioascultătorilorprin vocea-i inconfuntabilă.

Îşi trage rădăcinile din Vî nă -tori, un sat mic din raionul Nis-poreni, care însă a dat Moldoveicîteva voci cu adevărat remar-cabile. S-a năs cut la 28 ianuarie

1946. A absolvit Şcoala supe ri -oară teatrală „Şciukin” din Mos -cova. Este ar tistă emerită a Re -publicii Mol dova.

De-a lungul anilor, a prezen-tat diverse emisiuni radio şi tv,a interpretat mai multe roluri înspectacolele montate la Teatrultelevizat „Dialog” şi la cel ra-diofonic. S-a produs cu succesşi în cinematografie, şi în teatru,şi ca profesoară.

În permanenţă optimist şi plin de energie

Vocea de aur a radioului moldovenesc

Începînd cu acest număr, lansăm o nouă rubrică: „10 întrebări pentru oameni de nota10”. Îi vom aduce pe paginile „Expresului” pe cei care, din punctul nostru de vedere,merită să fie cunoscuţi, pe cei care au realizări frumoase, care s-au remarcat într-undomeniu sau altul.

10 întrebări pentru oameni de nota 10

Natalia Chiosa

Acum cîteva luni, mă aflamla Moscova. Plecasem, pentrucîteva zile, în vizită la nişteprieteni. Cine ar fi crezut căacolo, la mii de kilometri deca să, aveam să întîlnesc o ve -che cunoştinţă. Recunosc: num-a bucurat deloc acea întîlni -re neaşteptată.

Imaginea pe care am văzut-om-a şocat, m-a lăsat fără cuvin -te. Nu am avut curajul nici mă -car să mă apropii de el, ca săschimb cîteva cuvinte. Ce i-aşfi putut spune? Ce aş fi pu tutsă-l întreb?

Stătea la gară, într-o ţinutăjalnică. Zdrenţele de pe el, pă -rul slinos, barba îl trans for ma -seră într-un bătrîn neputincios,deşi Igor, aşa îi voi spune, nuare decît... 34 de ani. I-am cititîn ochi o bucurie nemărginităatunci cînd de el s-au apropiatprietenii mei şi i-au strîns mî -na.

Viaţa lui Igor, pînă nu de-mult, a avut un făgaş firesc, cubucuriile şi necazurile sale.S-a căsătorit cu o tînără fatădin satul său natal. Au făcut onuntă frumoasă, iar peste untimp s-a născut şi primul lorcopil. Mare bucurie a fost înfamila lor. Dar timpul trecea,copilul creştea şi, odată cu el,creşteau şi problemele cotidi-ene. Cum să le facă faţă? Aşacum e obiceiul la moldovenide o habă de vreme, bărbatulşi-a luat inima în dinţi şi a ple-cat la munci peste hotare. Cre-dea cu toată fiinţa sa că vacîş tiga bani mulţi.

A plecat la Moscova, acolounde merg majoritatea băr ba -ţi lor noştri. Totul bine şi fru-mos pînă aici. Bărbatul şi-a gă -sit de lucru. Făcea bani. Poate

nu atît de mulţi cît şi-ar fi do -rit, dar reuşea să aibă grijă defamilie. Pînă într-o zi... Se pa -re că peste cel sărac şi nenoro-cirea se abate mai repede.

Într-un accident de lucru,Igor rămîne fără un picior.Într-o singură clipă, toate pla-nurile, toate visele i-au fost da -te peste cap.

Nu a mai putut să pleceaca să, căci nici bani de drumnu avea, săracul. Între timp,nevasta lui se îmbolnăveşte deo boală grea şi, doar la mai pu -ţin de 25 de ani, se stinge. Nua fost la înmormîntarea ei. Nua reuşit. Nu a putut.

Un copil de doar trei ani şoria rămas în grija bunicii din par -tea mamei, o femeie bătrînă şifără puteri. În această vară, co -pilul a împlinit zece ani şi esteîn grija celei de a doua bu nici,mama lui Igor. Aceasta se lup -tă din răsputeri cu auto ri tă ţile,pentru ca să nu-i ia unica co moa -ră ce i-a mai rămas de la fiul ei.

Iar tatăl lui, sărac lipit pă -mîn tului, fără un acoperiş dea-supra capului, s-a resemnat.Cine ştie cînd îşi va vedea co -pi lul şi dacă îl va vedea vreo -

da tă. Cine ştie ce îi va reproşaacesta şi dacă îl va ierta pentrufaptul că l-a lăsat în voia sorţii.Ceea ce a putut realiza la Mos -cova este că, în anii pe care i-apetrecut acolo, a devenit omare autoritate între bos che -tari, este şeful lor, al celor cael, fără adăpost. Toţi îl ascultăşi fac ceea ce le spune.

... În acea zi de vară, unuldintre prietenii mei i-a dat niş -te bani. Mare i-a fost bucuriacînd i-a văzut. Deşi puţin ruşi -nat, i-a acceptat. Ne gîndeamcă îi va cheltui pe băutură. Nua fost aşa.

Peste cîteva zile, iar ne-amîntîlnit cu el. A scos banii dinbuzunar şi a spus cu mîndriecă-i va cheltui pentru ceva util,fără să concretizeze pentru ceanume.

Deşi nici de data aceasta nuam avut curajul să schimb ovorbă cu el, m-am bucurat săaflu că nu cheltuie banii pecare îi obţine pentru băutură.Cine ştie, poate, într-o zi, viaţalui se va schimba. Chiar dacăochii îi erau sclipitori şi veseli,undeva, în suflet, adînc de tot,este întuneric şi trist.

Este şeful lor, al celor ca el, fără adăpost

Viaţa de lîngă noi

Rădăcini

„Tatăl” lui Guguţă, personajul îndrăgit de

generaţii întregi de copii, Spiridon Vangheli,

şi-a început cariera profesională ca învăţător

în şcoala medie din satul Năpădeni, raionul

Ungheni.

Era anul 1958, iar el, un tînăr în vîrstă de doar26 de ani, venea într-un sat necunoscut, ca să-iînveţe pe copii limba şi literatura română (peatunci – moldovenească). De notat că la aceavreme şcoala din Năpădeni era considerată prin -tre cele mai bune din raion, de aici luîndu-şi zbo -rul sute de elevi care, ulterior, au obţinut studiisuperioare şi s-au impus în diverse domenii.

În anul 1955, Spiridon Vangheli, a absolvit

Facultatea de filologie a Institutului Pedagogic„Ion Creangă" din Chişinău, a făcut armata şiapoi s-a angajat la serviciu. La Năpădeni a lucratdoar doi ani, pînă în 1960, după care se stabileştecu traiul la Chişinău. Peste ani, este distins cuDiploma de Onoare Internaţională „Hans Chris-tian Andersen" (1974), cu Premiul de Stat al R.Moldova (1980), Premiul de Stat al URSS (1988),Premiul „Ion Creangă" al Academiei Române (1996)şi cu Premiul Special al Uniunii Scriitorilor dinRomânia (2002), opera sa literară fiind tradusă înengleză, rusă, japoneză, franceză, bulgară, slo va -că, italiană, finlandeză, arabă, hindi etc.

La ora actuală, numele lui Spiridon Vangheliîl poartă o şcoală primară din oraşul Ungheni.

Știați că...

Fotogrfaie: bzi.ro

7Expresul

Vineri, 28 octombrie

Citatul săptămîniiCariera cea mai sigură pentru fete tot măritişul rămîne, dacă nimeresc un băiat bun. Liviu Rebreanu

Programe TVPublicitate

Luni 11.05 „Гамлет”. Film (РТР „Планета”)17.15 „Sare şi piper” (Jurnal TV)21.30 „Потапов, к доске”. Film (СТС)

Marţi21.00 „Супергеройское кино”.Film (ТНТ)19.45 „Leacuri pentru neamuri”(Jurnal TV)21.30 „Без памяти”. Film (СТС)

Miercuri21.00 „Если свекровь – монстр...”.Film (ТНТ)21.30 „Fabrika” (Publika)21.30 „Во имя мести”. Film (СТС)

Joi11.05 „Король Лир”. Film (ТНТ)21.30 „Осень в Нью-Йорке”. Film(СТС)23.25 „Опасная связь”. Film (НТВ)

Vineri17.25 „Офицеры”. Film (РТР „Планета”)20.30 „Пророк”. Film (СТС)21.00 „O dată-n viaţă” (TVR 1)

Sîmbătă18.00 „Viaţa merge mai departe”.Emisiune (Jurnal TV)21.00 „Ганнибал”. Film (СТС).21.00 „ÎnTrecerea anilor” (TVR 1)

Duminică14.00 „Банти и Бабли”. Film (СТС)16.00 „Властелин колец: Две кре-пости”. Film (ТНТ)21.15 „Ora de ras” (Jurnal TV).

VĂ RECOMANDĂM!

Vînd casă la Ungheni, în cartierul Dănuţeni.

Tel.: 079684568

Vînd casă în satul Corneşti

(mai sus de primărie), 22 ari

(10 ari – viţă de vie). Preţ negociabil.

Telefon:0(22)731797.

În atenţia amatorilor jocului de dameInvităm doritorii de a participa la Turneul de dame, dedicat aniversării a IV-a de la fondarea ziarului „Expresul”, duminică, 30 septembrie, în sala de şah şi dame a Şcolii sportive(Palatul culturi din Ungheni). Începutul: ora 10.00.Turneul este organizat de „Expresul”, în parteneriat cu Federaţia raională a jocului de dame din Ungheni.

Un Birou Comun de Informaţii şi Servicii la Ungheni

La data de 19 octombrie, ora 10.00, în sala de şedinţe a Con-siliului raional Ungheni, a avut loc şedinţa de constituire a Birou-lui Comun de Informaţii şi Servicii (BCIS) în cadrul ProgramuluiUN Women „Abilitate economică a femeilor prin creşterea opor-tunităţilor de angajare în cîmpul muncii în Republica Moldova”implementat de Fondul Naţiunilor Unite pentru Femei, în comuncu Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi a Familiei, cu susţine-rea financiară a Guvernului Suediei prin intermediul AgenţieiSuedeze de Cooperare Internaţională pentru Dezvoltare.

Biuroul Comun de Informaţii şi Servicii a fost propus, în cali-tate de inovaţie, pentru facilitarea accesului la informaţii şi servi-cii de calitate, în special din comunităţile rurale. Biroul reuneşteprestatori de servicii din sectorul public, privat şi societatea civilăcare, sub egida Consiliului raional, va furniza informaţii şi vapresta servicii în mod coordonat privind angajarea în cîmpulmuncii, protecţia socială, agricultura, cadastrul, iniţierea şi dez-voltarea afacerilor.

Direcţia Generală Raională Învățămînt, Tineret și Sport Ungheni

anunță concurs pentru ocuparea funcţi -ei de directori ai următoarelor instituții pre -şcolare, după cum urmează: creşa-gră dini-ţă Cetireni; creşa-grădiniţă Negurenii Vechi;creşa-grădiniţă Costuleni; creşa-grădiniţăAlexeevca; creşa-grădiniţă Valea Mare.

La concurs pot participa cetățeni ai Re-publicii Moldova, cu studii superioare peda -gogice, care au desfășurat activitatea peda-gogică pe parcursul ultimilor 5 ani, posedălimba română, ce nu au împlinit vîrsta ne-cesară obținerii dreptului la pensie pentru li-mită de vîrstă, sînt apți din punct de vederemedical (fizic şi neuropsihic) pentru exerci-tarea funcției, nu au antecedente penale.

La cerere vor fi anexate:- Cererea de înscriere la concurs; - Copia actului de identitate; - Copiile legalizate ale actelor de studii; - Curriculum Vitae; - Copiile legalizate ale actelor ce con-

firm gradul didactic/managerial;- Copiile certificatelor de participare la

cursuri de perfecţionare şi la programe/pro-iecte educaţionale;

- Copia legalizată a carnetului de mun -că;

- Programul de activitate în viitoareafuncție, pentru o perioadă de 5 ani;

- Certificatul medical din care rezultă căeste apt medical, fizic și neuropsihic;

- Certificatul de cazier judiciar; - Cuprinsul dosarului, în două exemplare.Documentele urmează a fi prezentate

în termen de 30 de zile din ziua publicăriiîn ziar a avizului, pe adresa: or. Ungheni,str.Națională 9; DGRÎTS Ungheni, comisiade concurs.

Relaţii la tel.: (236) 26917; 22748.

Vînd teren pentruconstrucţii la

Ungheni (Bereşti).Tel. 068430349.

Ïîòîìñòâåííàÿ ßñíîâèäÿùàÿ ÃàäàëêàÀííà Ìàðèÿ

ñíèìàåò ïîð÷ó, ðîäîâîå ïðîêëÿòèå, ñãëàç, õðîíè÷åñêîå íåâåçåíèå, äåïðåññèâíîå

ñîñòîÿíèå, ñîåäèíÿåò ðàçáèòûå ñåìüÿ â êîðîòêèå ñðîêè, ñíèìàåò âåíåö áåçáðà÷èÿ, ðåøàåò ìóæñêèå ïðîáëåìû, îòêðûâàåò äîðîãè, ãîâîðèò èìåíà âðàãîâ, äåíåæíûå íåâåçåíèå, ñåàíñû ïðåäñêàçàíèÿ ïî Âåëèêèì êàðòàì Òàðî. Îáåñïå÷èò óþò è ïîêîé â Âàøåì äîìå ñ Áîæüåé

ñèëîé. Îáðàùàéòåñü, Ãàðàíòèÿ.Òåë: 068-548-177; 079-762-107; 022-603095

Luni, 10 octombrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 23.00 Ştiri 6.15 Baştina 7.10, 8.15Bună dimineaţa! 9.10, 21.25 “DORA”10.00, 18.30 “A DOUA ŞANSĂ” 10.30Reporterul de gardă 11.00 Bună seara!12.00 Vedete la bis 13.10 Săptămînasportivă 13.40 Cultura azi 14.25 “UL-TIMUL ZBOR” 16.05 Magazinul copi-ilor 16.35 Magazinele UEFA 17.15“FANTAGHIRO” 17.45 Cinematecauniversală 18.00 Sub acelaşi cer 19.00Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55Moldova în direct 22.15 Dor 22.45 Leg-endele muzicii 23.15 “UN PREOTPRINTRE NOI”.

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00Teleshopping 10.15 „AVENTURA PRI-ETENIEI” 12.00, 16.15 „TÎNĂR ŞINELINIŞTIT” 14.00 „PARIU CUVIAŢA” 17.45 Happy Hour 21.00 ÎnProfunzime 23.00 „FRINGE”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00,15.00, 18.00 Новости 9.30 "Контроль-ная закупка" 10.00 "Жить здорово!"11.00 "Модный приговор" 12.20"ЖКХ" 13.20 "Участковый детектив"14.00 Другие новости 14.25 "Понять.Простить" 15.30 "Хочу знать" 16.00"Обручальное кольцо" 16.50 "Феде-ральный судья" 19.00 "Давай поже-нимся!" 19.55 „Пусть говорят” 21.00"Время" 21.30 "Дело гастронома №1"22.25 "Судьба на выбор" 23.20 "По-знер".

Marţi, 11 octombrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 23.40 Ştiri 6.15 Sub acelaşi cer6.45 Cinemateca universală 7.10, 8.15Bună dimineaţa! 9.10 “DORA” 10.00,18.30 “A DOUA ŞANSĂ” 10.25, 13.10“FANTAGHIRO” 10.50, 12.50, 21.25Respiro 11.00, 19.55 Moldova în direct12.05 Magazinele UEFA 12.30, 17.15Documentar 13.35 “ULTIMUL ZBOR”15.20 “UN PREOT PRINTRE NOI”18.00 Unda Bugeacului 19.00 Mesager19.40 Povestea de seară 21.35 Fotbal.Liga Campionilor. În pauză Ştiri 23.50Fotbal. Rezumatele meciurilor.

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00Teleshopping 10.15 Ce se întîmplă, doc-tore? 10.45 România, te iubesc! 12.00,16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 14.00„DARYL” 17.45 Happy Hour 20.30Vocea României 23.00 AutoExpert23.30 „FRINGE”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00,15.00, 18.00, 23.20 Новости 9.30"Контрольная закупка" 10.00 "Житьздорово!" 11.00 "Модный приговор"12.20 "ЖКХ" 13.20 "Учасковый детек-тив" 14.00 Другие новости 14.25 "По-нять. Простить" 15.30 "Хочу знать"16.00 "Обручальное кольцо" 16.50 "Фе-деральный судья" 19.00 "Давай поже-нимся!" 19.55 „Пусть говорят” 21.00"Время" 21.30 „Дело гастронома №1”22.25 Среда обитания 23.40 "Terranova".

Miercuri, 12 octombrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 23.40 Ştiri 6.15 Unda Bugeacului6.45, 21.25 Respiro 7.10, 8.15 Bunădimineaţa! 9.10, 18.30 “A DOUAŞANSĂ” 9.35, 13.10 “FANTAGHIRO”10.00 Moldovenii de pretutindeni 10.30Vector European 11.00, 19.55 Moldovaîn direct 12.00 Baştina 12.45 Enter 13.35Cuvintele Credinţei 14.20 Sub acelaşicer 14.50 “FRUMOSUL ANTONIO”16.30 Istorie şi Victorie. Ştii şi cîştigi17.15 Documentar 18.00 Svitanok 19.00Mesager 19.40 Povestea de seară 21.35Fotbal. Liga Campionilor. În pauză Ştiri23.50 Fotbal. Rezumatele meciurilor.

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30Ştirile Pro TV 10.00, 13.45, 16.00 Tele -shopping 10.15 „DARYL” 12.00, 16.15“TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 14.00 Auto-Expert 14.30 „VIEŢI ÎN PERICOL”17.45 Happy Hour 20.30 ServiciulRomân de Comedie 23.00 „FRINGE”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00,15.00, 18.00, 23.20 Новости 9.30"Контрольная закупка" 10.00 "Житьздорово!" 11.00 "Модный приговор"12.20 "ЖКХ" 13.20 "Участковый детек-тив" 14.00 Другие новости 14.25 "По-нять. Простить" 15.30 "Хочу знать"16.00 "Обручальное кольцо" 16.50 "Фе-деральный судья" 19.00 "Давай поже-нимся!" 19.55 „Пусть говорят” 21.00"Время" 21.30 „Дело гастронома №1”22.25 "Человек и закон" 23.40 "Убий-ство".

Joi, 13 octombrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00,21.00, 23.00 Ştiri 6.15 Svitanok 6.40Respiro 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10,18.30 “A DOUA ŞANSĂ” 9.35, 13.10“FANTAGHIRO” 10.00, 13.35, 17.15Documentar 10.30 Natura în obiectiv11.00, 19.55 Moldova în direct 12.00 Oseară în familia 14.00 Unda Bugeacului14.35 “FRUMOSUL ANTONIO”16.15 Erudit cafe 18.00 Vector european19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară20.50 Super-loto 5 din 35 21.25“DORA” 22.10 Reporterul de gardă22.35 Un sfert de vorbă cu Ilona Spătaru23.15 “UN PREOT PRINTRE NOI”.

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 19.30 ŞtirilePro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshop-ping 10.15 „VIEŢI ÎN PERICOL” 12.00,16.15 “TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 14.00„FANTOMAS ÎN ACŢIUNE” 17.45Happy Hour 20.00 Fotbal EuropaLeague: Legia Varşovia – Rapid 22.00Fotbal Europa League. Steaua – MaccabiHaifa.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 9.05 "Доброе утро" 9.00, 12.00,15.00, 18.00, 23.20 Новости 9.30"Контрольная закупка" 10.00 "Житьздорово!" 11.00 "Модный приговор"12.20 "ЖКХ" 13.20 "Участковый детек-тив" 14.00 Другие новости 14.25 "По-нять. Простить" 15.30 "Хочу знать"16.00 "Обручальное кольцо" 16.50"Жди меня" 19.00 "Поле чудес" 19.55„Пусть говорят” 21.00 "Время" 21.30„Дело гастронома” 22.25 "ГОСПОЖАГОРНИЧНАЯ".

Vineri, 14 octombrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00,23.00 Ştiri 6.15 Cuvintele Credinţei7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 21.25“DORA” 10.00, 18.30 “A DOUAŞANSĂ” 10.25 “FANTAGHIRO” 10.50Respiro 11.00 Moldova în direct 11.55Evantai folcloric 12.40 “Un sfert devorbă” cu Ilona Spătaru 13.35 Svitanok14.05 “UN PREOT PRINTRE NOI”15.40 Vector european 16.10 “La casasufletelor noastre” 17.15 Documentar19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară19.55 Bună seara! 22.10 Fii tînăr! 23.15“ULTIMA FRONTIERĂ”

PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00 ŞtirilePro TV 10.00, 13.45, 16.00 Teleshop-ping 10.15 „FANTOMAS ÎN ACŢI U -NE” 12.00, 16.15 „TÎNĂR ŞI NE LI -NIŞTIT” 14.00 Fotbal Europa League.Steaua – Maccabi Haifa 17.45 HappyHour 20.30 Dansez pentru tine.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Новости 6.10"Гении и злодеи" 6.40 "ПЕРВЫЙ ТРО-ЛЕЙБУС" 8.05 "КУБАНСКИЕ КАК-ЗАКИ" 10.25 "ЦИРК" 12.15 "МАК -СИМ ПЕРЕПЕЛИЦА" 13.45 "ПО-КРОВСКИЕ ВОРОТА" 16.05 "Ера-

лаш" 16.40 "Три богатыря и Шамахан-ская царица" 18.10 "Игорь Тальков.Поверженный в бою" 19.25 "КАВКАЗ-СКАЯ ПЛЕННИЦА, ИЛИ НОВЫЕПРИКЛЮЧЕНИЯ ШУРИКА" 21.00"Время" 21.20 "Юмор FM" 23.20 "ПЕ-РЕВОЗЧИК".

Sîmbătă, 15 octombrieTVM6.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ştiri 6.10 Dor6.40, 9.10, 21.25 Documentar 7.35 Ve -dete la bis 8.35 Portrete în timp 9.05Meteo 10.00 Abraziv 10.30 Ghidulsănătăţii tale 11.05 M. Zadornov. “Ulti -ma şansă”. Spectacol 12.05, 22.05, 23.15“ULTIMA FRONTIERĂ” 13.40 “TAXI -METRISTA” 14.05 “RUY, MICULCAVALER” 14.55 Fotbal. CampionatulRM. FC Dacia – FC Zimbru. În pauză:Descoperă Moldova 17.15 La Mulţi Ani!17.45 ENTER 18.00 Erudit cafe 18.45Respiro 19.00 Mesager 19.35 Povesteade seară 19.50 O seară în familie.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.05 Teleshopping 10.15 Ce seîntîmplă, doctore? 11.00 AutoExpert11.30 În Profunzime 13.20 Rezumat Eu-ropa League 14.00 „LEGENDACĂUTĂTORULUI” 14.45 Dansez pen-tru tine 20.30 „SCĂPAŢI DE SMART”23.00 „RUPTURA”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 10.00, 12.00, 18.00 Новости 6.10"ХОЗЯИН ТАЙГИ" 7.30 "ВОЗВРА-ЩЕНИЕ КОТА В САПОГАХ" 8.25"Играй, гармонь любимая!" 9.00 "Ум-ницы и умники" 9.45 "Слово пастыря"10.15 "Смак" 10.40 "КАВКАЗСКАЯПЛЕННИЦА, ИЛИ НОВЫЕ ПРИ-КЛЮЧЕНИЯ ШУРИКА" 12.15 Средаобитания 13.10 Ералаш 13.45 "Весёлыеребята – артисты и надзиратели" 14.45"Весёлые ребята" 16.20 "УКРОЩЕ-НИЕ СТРОПТИВЫХ" 18.15 "Розыг-рыш" 19.20 "Большие гонки" 21.00"Время" 21.15 "Болеро" 22.40 "Про-жекторперисхилтон" 23.15 "ИГРА ВПРЯТКИ".

Duminică, 16 octombrieTVM6.00, 17.00, 21.00, 23.00 Ştiri 6.10, 8.30,13.15 Documentar 6.35 Balada “Badiul”.Suzana Popescu 7.15 CuvinteleCredinţei 8.00 Portrete în timp 9.10“RUY, MICUL CAVALER” 10.30 Ringstar 11.00 Istorie şi Victorie 11.30 La da-torie 12.00 Portrete în timp 12.30 Naturaîn obiectiv 13.00, 14.50 Respiro 14.00Baştina 15.00 “ULTIMA FRONTIERĂ”16.30 La mulţi ani! 17.15 Cultura azi18.00 La noi în sat 18.40 DescoperăMoldova 19.00 Mesager 19.35 Povesteade seară 19.50 Vedete la bis 21.25Săptămîna sportivă 22.00 Documentar22.45, 23.15 “LUMEA E MINUNATĂ”.

PRO TV7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro TV10.00, 13.05, 15.00 Teleshoping 10.15După 20 de ani 11.00 „AVENTURILELUI SHATKBOY ŞI LAVAGIRL” 13.20Apropo TV 14.00 „LEGENDA CĂU -TĂTORULUI” 15.15 Vocea României18.00 România, te iubesc! 20.30„PARIU CU VIAŢA” 22.30 „RĂSĂRITDE SOARE”.

ПЕРВЫЙ КАНАЛ6.00, 10.00, 12.00 Новости 6.10 "Анато-лий Папанов. От комедии до трагедии"7.05 "ТОБОР УХОДИТ В НЕБО"8.50 "Армейский магазин" 9.20 "Здо-ровье" 10.15 "Непутёвые заметки"10.30 "Курбан-байрам". Трансляция изУфимской соборной мечети 11ю05"Пока все дома" 12.15 "Специальноезадание" 13.20 "Лидия Федосеева –Шукшина. О любви, о детях, о себе..."14.15 "КАЛИНА КРАСНАЯ" 16.10"САМАЯ ОБОЯТЕЛЬНАЯ И ПРИ-ВЛЕКАТЕЛЬНАЯ" 17.35 "Молога.Русская Атлантида" 19.25 КонцертСофии Ротару 21.00 Воскресное"Время" 22.00 "Большая разница" 23.00"НАСТЯ".

Firma

2011 - 2012

Tel.: (0264)2-40-54

8ExpresulVineri, 28 octombrie

Un sfat pe săptămînăLinguriţa cu care se ia dulceaţa dintr-un borcan trebuie să fie uscată. Altfel, în cîteva săptămîni, conţinutul borcanului se va zaharisi.

Util

Berbec

O persoană din anturaj vă critică, dar vă face şi propuneri con-structive. Presiunile la care sînteţi supus la serviciu vă impun uncomportament dur. Activităţile în care vă implicaţi se rezolvă rapid.

Taur

Simpatizaţi pe cine nu trebuie şi vă criticaţi rudele. E posibil săvă lansaţi într-un proiect cu şanse îndoielnice de reuşită. Munciţifoarte mult ca să reuşiţi să cîştigaţi admiraţia şefului.

Gemeni

Optimismul dumneavoastră este justificat. Sînteţi supus unuiadevărat interogatoriu de către familie şi cei dragi. Găsiţi peneaşteptate soluţii originale pentru a vă îmbunătăţi situaţiafinanciară.

Rac

Vă pare foarte rău ca i-aţi criticat pe cei dragi şi vă decideţi săle faceţi o recompensă. Eventual, organizaţi o petrecere surpriză.Nu veţi renunţa la independenţa cucerită cu greu.

Leu

Vi se cere o sumă mare de bani şi nu ştiti cum să scăpaţi deobligaţii. Partenerul este din ce în ce mai gelos. Poate ar fi mai binesă nu îi mai daţi ocazia de a se manifesta astfel.

Fecioara

Partenerul vă încurajează să rupeţi relaţiile cu cei care sînt preapretenţiosi. Evenimentele cotidiene nu vă provoacă nelinişte sauneîncredere în viitor. Dimpotrivă, sînteţi satisfăcut de cîstiguri.

Balanţa

Nu rezistaţi unor tentaţii periculoase pentru bugetul familial.Chiar dacă primiţi propuneri atrăgătoare, spiritul dumneavoastrăcritic va îndeamnă să nu le luaţi în serios şi bine faceţi.

Scorpion

Aveţi senzaţia că aţi uitat ceva important. Aşa e: vor ieşi laiveală problemele pe care le-aţi neglijat. Primiţi ajutor de la toţicunoscuţii. Nu vă convine să fiţi avansat, dar de ce vă este frică nuscăpaţi.

Săgetător

Reluaţi relaţiile de amiciţie cu persoane de sex opus care auîncercat să vă înşele anterior. Primiţi pe neaşteptate cadouri, care,deşi nu sînt preţioase, vă creează o stare de bună dispoziţie.

Capricorn

Fiţi foarte atent, căci toate greşelile vă sînt contorizate şi existăpericolul să vi se ceară mai mult decît puteţi face. La serviciu,riscaţi să fiţi pedepsit pentru erorile comise de colegiidumneavoastră.

Vărsător

Apar griji în plus din cauza unor neîntelegeri cu partenerul, carenu este de acord cu ceea ce doriţi să faceţi în urmatoarea perioadă.Relaţiile cu şefii se deteriorează rapid, după o perioadă de acalmie.

Peşti

Deşi aveţi o groază de probleme nerezolvate, preferaţi să văpetreceţi timpul în compania unor amici care dau mai multă atenţiedistracţiei. Nu mai puteţi amîna luarea unei decizii pe plan profe-sional.

Horoscop | 31 octombrie – 6 noiembrieLa Bucătărie cu Irina Caducenco

Guvernul moldovean a decis să discute în direct cu populația șia deschis o linie telefonică ”fierbinte”. Potrivit cu un comunicat depresă al cabinetului de miniştri, de cele mai dese ori cetățenii pununa și aceeași întrebare:

- De ce trebuie iarăși să strîngem cureaua în perioada asta decriză?

- De gît!, este răspunsul Guvernului, se mai spune în comuni-cat.

Profesorul de matematică, văzînd caietul elevului, nu s-a

putut stăpîni, zicînd:

- Unul din noi şi-a ieşit din minţi!

A doua zi, elevul se apropie de profesor, punîndu-i pe masă

o foaie.

- Ce-i asta? - întreabă profesorul.

- Certificat de la medicul de familie că sînt absolut sănătos.

Doi tipi discută:- Toate problemele apar din cauza nervilor.- Nu, din cauza banilor.- Ei, bine, din cauza nervilor, atuni cînd nu ai bani.

Bancuri

Luni Sf. Ap. Şi EvanghelistLuca; Cuv. Iosif.

Marţi Sf. Pr. Ioil; Cuv. Ioan;Sf. Cleopatra.

Miercuri Sf. Mare Mc. Ar te -mie.

Joi Cuv. Ilarion, Teofil, Ia -cov.

Vineri Sf. întocmai cu Apos-tolii Averchie; Sf. 7 tineri dinEfes; Sf. Mc. Alexandru, Ana,Elisabeta, Glicheria.

Sîmbătă Pomenirea morţi -lor. Sf. Ap. Iacob, fratele Dom -nu lui; Sf. Irh. Ignatie.

Duminică Duminica XXI.

Sf. Mc. Areta; Cuv. Teofil.

Ieftin și la îndemînăDovleacul (bostanul)– şi aliment, şi medicament

Dovleacul, dincolo de gustul minunatpe care îl are, reprezintă un izvor desănătate, graţie compoziţiei sale. În primul rînd, este o sursă bogată de vitamina A şi de carotenoizi, careprotejează organismul împotrivaîmbătrînirii precoce, afecţiunilor cardiovasculare, aterosclerozei etc.

Se poate consuma în stare crudă, sub for -mă de piure, budincă, plăcinte, salate sau supe.

Pentru combaterea constipaţiei este foarteeficientă „ciulamaua” de dovleac. Se folosesc500 g pulpă de dovleac, care se fierbe în apă,apoi se pasează. În pasta obţinută se adaugă oparte din lichidul în care a fiert dovleacul şise amestecă pînă cînd compoziţia se omo ge -nizează. Leacul se consumă pe parcursul uneizile.

Elimină viermii intestinali. Pentru a scăpade viermii intestinali se foloseşte un preparatobţinut din seminţe crude de dovleac, numitşi pastă „antihelmintică”. Pasta se prepară din100 g de seminţe (păstrîndu-se pieliţa verde),cîte 100 ml de apă şi de lapte şi trei linguriţede miere de albine. Toată cantitatea se împarteîn trei porţii, care se consumă pînă la masa deprînz, din oră în oră. După o pauză de trei ore,se ia o lingură de ulei de ricin. Pentru copiiicu vîrste cuprinse între 9 şi 12 ani, pastaantiparazitară se prepară din 50 g de seminţe,iar pentru cei mai mici (de vîrstă 5-7 ani), can-titatea de seminţe se reduce la 25 g. Curadurează între patru şi şase zile.

Reglează nivelul glicemiei. Un remediudovedit pentru reglarea nivelului zahărului însînge se obţine prin fierberea a 30 g deseminţe curăţate, la foc mic, timp de o oră, în500 ml de apă.

Zeama obţinută se consumă în două etape:prima porţie se bea dimineaţa (pe stomaculgol), iar a doua - seara, înainte de culcare.Tratamentul trebuie urmat cîte trei zile pesăptămînă, timp de două luni.

Consumul de dovleac protejează de ase -me nea inima şi creierul.

Calendar creștin-ortodox31 octombrie – 6 noiembrie

Fotografia săptămînii | Toamna 2011. Ce te legeni...

Ingrediente: paste – 200 gr, smîntînă– 200 gr, făină – 20 gr, caşcaval – 50 gr,unt – 50 gr, un ou.

Pastele din făină de soiuri tari se fierbaldente, ceea ce în seam nă că sînt fiertemai puțin decît normal, mijlocul lor fiindun pic mai elastic. Dacă ar fi fierte de tot,pastele s-ar înmuia nepermis de tare, de-venind aproape terci, atunci cînd secombină cu sosuri.

Se prepară sosul în tavă:

se toarnă smîntîna (e de dorit dulce),se adaugă unt înmuiat în făină, un găl be -nuş de ou, după care se amestecă repede

pînă dă în clocot. Apoi, deasupra, se toar -nă pastele şi se mai dă o dată în clocot.

Se serveşte în farfurie, presărat cu caş -caval ras.

Noua rubrică este destinată atît bucătarilor şi culi-narilor care vor să-şi îmbunătăţească cunoştinţele,cît şi pentru gospodinele începătoare care vor săînveţe cum să pregătească bucate, în condiţii casnice,cît mai repede şi mai uşor. Bucătarul-şef, Irina Caducenco, ne va propune reţetenoi, îmbunătăţite, dar şi dintre cele uitate pe nedrept.Toate bucatele pot fi preparate din produsele noastre,pe care le puteţi găsi în magazine şi în pieţe. Bine aţivenit în Bucătăria noastră!

Paste cu sos alb (4 persoane)

În împărăţia florilor cu Tatiana Fotea

De fapt, florile în interior sînt ca unizvor de bună dispoziție și atmosferăplăcută. Ce poate fi mai frumos și atrăgă -tor decît să vezi cum crește și înfloreșteo floare? În această rubrică am să încercsă vă dezvolt o mare pasiune pentru flori.

Deci, să pornim la drum.

De ce au nevoie florile?

Toate florile iubesc lumina, apa, aerulși căldura, în cantități diferite, de la cazla caz.

Lumina – florile trăiesc pe baza lu-minii solare. Cu ajutorul luminii cresc șiînfloresc. Unele au nevoie chiar de cîtevaore de soare direct în fiecare zi, altele –de mai multă umbră, adică lumină indi -rectă.

Apa – plantele fără apă nu rezistă. Darea nu trebuie să fie nici prea multă. Oregulă de aur pentru toate plantele: dupăudarea lor nu trebuie să rămînă apă înfarfurioară mai mult de jumătate de oră.Durata și cantitatea apei depinde de spe-cia de flori.

Aerul – odăile în care se află florile tre -buie să fie aerisite pe parcursul întregului an.

Temperatura – florile de apartamentau la fel ca noi, oamenii, propriilepretenții legate de confortul termic.Unele se simt mai bine la temperaturi maimari, altele preferă răcoare.

Pămîntul – trebuie să fie de foarte bu -nă calitate, fin și afînat, să conțină îngră -șă mînt, să fie lipsit de germeni.

Aranjează-le deci, în funcție de gus-turile lor, ale florilor, ca să le meargă binepeste iarnă. Respectînd aceste condițiiob ligatorii, pentru perioada de repaos,florile dumneavoastră se vor odihni acum,ulterior vă vor bucura din plin prin înflo -ri re la vremea cuvenită.

Născut din mii de bătăi plăpînde de aripi, suflul fierbinte al verii s-a pierdut învăpaia vîntului tomnatic. Pe măsură ce devine mai puternic, culegem dorințe,idei, revelații pe care le transformăm într-o miraculoasă amintire. Ne străduimsă adunăm fiecare picătură a verii pentru a nu pierde nimic din farmecul ei. Înaceastă perioadă a anului, casa noastră trebuie să devină un refugiu, un paradisverde și colorat. Aici ne vin în ajutor, desigur, florile de cameră.