Expresul

Ştirea săptămînii (de pe Expresul.com)Un unghenean celebru îi hrăneşte pe ruşi cu mămăligă şi sarmaleŞtirea despre Veaceslav Bodolica, unghenanul care a reuşit să-şi facă o carieră muzicală la Moscova, iar acum face şi business acolo, a trezit cel mai mare interes.

Ziua de aziSe împlinesc 160 de ani de laapariţia primelor cutii poştale.Ele au fost introduse în MareaBritanie. Anterior, pe la mijloculsecolului al 18-lea, au fost ame-najate, din 20 în 20 km, un fel deadăposturi cu două-trei odăi

pentru odihnă vizitiului și a călătorilor, numite „hanuri depoștă". De aceea unitatea de măsură numită poștă este deaproximativ 20 km.

Ziarul de care ai nevoie | Apare în raioanele Ungheni, Nisporeni şi Călărași

Vineri, 23 noiembrie 2012 | Anul V, NR 43(248)

Apele Prutului monitorizate nonstop 800 de mii de euro au fost investiți pentru procurarea și instalarea unei tehnologii

performante, care va permite monitorizarea apelor rîului Prut şi emiterea avertizărilorcu privire la potenţialele inundaţii. La Ungheni, dar şi în alte 10 localităţi, de la Lipcanişi pînă la Giurgiuleşti, au fost instalate posturi hidrometrice automate, care vor efectuamăsurători ale nivelului şi temperaturii apei. În caz de pericol sporit, factorii de decizievor primi avertizări despre nivelul ridicat al apei. Proiectul respectiv a fost realizat cusprijinul financiar al Guvernului Republicii Cehe.

Ceaţa a mai făcut o victimă la CălăraşiDuminică seara, pe o ceaţă deasă, coroborată cu întunericul serii, carosabilul umed

şi excesul de viteză, s-a produs un nou accident care a luat viaţa unui locuitor din satulPituşca, raionul Călăraşi. Tragedia s-a întîmplat la kilometrul 44 al traseului Chişinău-Ungheni. Un automobil de marca VAZ 2106, la volanul căruia se afla un cetăţean tur-mentat (testul de alcolemie a demonstrat acest lucru!), s-a răsturnat. Şoferul s-a alesdoar cu o sperietură zdravănă, iar pasagerul a decedat pe loc. Acum, conducătorulauto este cercetat penal.

Au furat vinul pentru pomenirea morţilor Doi tineri din Bărboieni, Nisporeni, în vîrstă de 17 şi, respectiv, 35 de ani, au furat

de la biserica din sat mai multe sticle cu vin, aduse de enoriași pentru pomenireamorților. Le-au furat şi le-au băut. Furtul a avut loc săptămîna trecută. Preotul a re-cunoscut că nu s-a gîndit vreodată că cineva va îndrăzni să jefuiască biserica. Cei doisunt cercetați penal pentru furt.

Ştiri de pe Expresul.com

Evenimentul a avut loc laBiblioteca publică raională, înfaţa unui public numeros. Deşie doar adolescentă, Nicoleta po -sedă o gîndire matură, filo zofi -că, poezia ei fiind plină de bunsimţ şi optimism.

Dumitru Mircea, redactorulrevistei „Roua stelară”, tot el şiautorul prefaţei plachetei Nico-letei Donos, a ţinut să sublinie -ze că versul tinerei nispo renen-ce „ajunge cu uşurinţă la inimaşi raţiunea cititorului prin simpli -tatea şi sinceritatea sa”. Nu în -tîmplător, poeziile ei sîntgăz duite cu regularitate înrevistă.

„Nu am aruncat nici o poe -zie de-a Nicoletei la coş”, a recu -noscut redactorul-şef, menţio -nînd că ea are toate şansele săajungă departe, „căci este o fatătalentată, care respiră cu aerulînmiresmat al poeziei”.

Mira Voinu, o tînără poetesă,studentă la Univesitatea de Stat,a venit de la Chişinău specialpentru acest eveniment, dorind

să-i fie alături „colegei de breas - lă”. „Poezia Nicoletei, a men -ţionat dînsa, vine din tot ce efrumos şi sfînt, dintr-o trăiresufletească”.

Nu a lipsit de la evenimentnici prima învăţătoare a Nico-letei, Vera Adam. Dînsa a men -ţi onat cu satisfacţie talentul fos -tei sale eleve, care s-a manifes-tat chiar din clasele primare. „Ni -coleta era cea mai activă şi tot dea-una găsea prima rimele cuveni -te”, a subliniat învăţătoarea. N-aputut să-şi stăpînească emoţiilede bucurie nici Maria Lazăr, pri -ma educatoare a Nicoletei. Şi dîn -sa a spus că fata compunea dejapoezii fiind la grădiniţă. „Cîndam marcat sărbătoarea „Adio,grădiniţă!”, a scris nişte versuriatît de drăguţe, încît am plîns cutoţii”, şi-a amintit educatoarea.

„S-a spus demult, şi nu fără

temei, că tot românul s-a născutpoet. Dar să nu uităm că oricepo ezie trebuie să slujească o idee,altfel se naşte stearpă”, a ţinutsă menţioneze Grigore Dragan,membru al Uniunii Scriitorilordin Moldova, prezent şi el laeveniment, după care a remar-cat că „poezia Nicoletei lucrea -ză cu magia directă a cu vîn tu-

lui, cu muzicalitatea bine pot ri -vită a metaforelor”.

Majoritatea vorbitorilor s-auaxat pe ideea că în viaţa fiecă ruiaexistă un apogeu şi că apogeulNicoletei este muntele Everest.E o metaforă, desigur, dar una re -levantă şi foarte aproape de ade -văr atunci cînd e vorba de Nico-leta Donos. (Ina Landa)

Cum arată o zi din viaţa spitalului din Ungheni?

“De dimineaţă, a fost internat un copilaş de trei ani, care fusesebătut cu capul de pereţi de concubinul mamei sale. Era într-o stareextrem de gravă. După ce i-am acordat ajutorul necesar, l-am ex-pediat la Chişinău, pentru investigaţii suplimentare. Anterior,noaptea, doi copilaşi din Năpădeni, unul de un an şi jumătate, altul– de şapte luni, au fost aduşi la spital cu arsuri serioase. Pătucul,fiind lîngă sobă, a luat foc, în timp ce mama lor ieşise după apă.Cel mai mare nu a mai putut fi salvat, din păcate. Aseară, în drumspre Hîrceşti, a avut loc un accident rutier, în care au fost trauma-tizate două fetiţe în vîrstă de şapte şi, respectiv, 14 ani. Toatănoaptea s-au chinuit, pe frig, în întuneric, cu dureri mari, iar mamanici măcar nu s-a interesat unde-s. Dimineaţa a dat peste ele untrecător. Au ajuns la spital într-o stare groaznică.

Iar medicii, de fiecare dată, fac tot ce le stă în puteri să salvezeviaţa oamenilor. Nimeni însă nu vine să vadă cum muncesc ei. Petoţi îi interesează doar senzaţiile şi poate să găsească ceva rău. Îmiamintesc de accidentul de la Morenii Noi. Au fost aduşi la spital 40de răniţi! Era groaznic. Am rechemat din concediu doctorii, surorilemedicale. S-a operat nopţi întregi. Toţi erau epuizaţi la maxim. Eişi? Nimeni nu m-a întrebat cum se simt aceşti doctori care nu în chi -seseră un ochi aproape 48 de ore. E trist. Iar eu sînt neputin cioa să.Cum să aperi doctorii, dacă pe nimeni nu-i interesează soarta lor?”.

Declaraţiile respective îi aparţin Lidiei Crăciun, directoarea Spi-talului raional din Ungheni, care a acordat un interviu “Expresului”pe 13 noiembrie curent. Citiţi pag. 2

Un an al Sfintei scripturi al iubirii săracilor şi îngrijirii bolanvilor

La iniţiativa Prea Sfinţitului Petru, Episcop de Ungheni şi Nis-poreni, anul care vine, 2013, este declarat, în cuprinsul Episcopiei,Anul Sfintei Scripturi al iubirii săracilor şi îngrijirii bolnavilor.Anunţul a fost făcut pe site-ul Episcopiei, unde se arată şi motivelecare l-au făcut pe Episcop să ia această decizie: “urmînd îndemnulSf. Ioan Gură de Aur, care îi numeşte pe episcopi şi preoţi hrănitoriai săracilor, ajutătorii celor încercaţi, îndrumători ai creştinilor, încalea îndumnezeirii”.

Astfel, în 2013, se va acorda o atenţie sporită „promovării învă -ţăturii despre importanţa Sfintei Scripturi în viaţa creştinului; a iu-birii săracilor şi îngrijirii bolnavilor ca o încoronare a trăirii învă -ţăturii scripturistice”. Atît preoţii, cît şi credincioşii sînt îndemnaţisă fie receptivi la acest mesaj al PS Petru.

Reamintim că anul 2012 a fost declarat, de aceeaşi Episcopie,Anul familiei ortodoxe.

Mai protejaţi de foc, ape sau cutremureLa Onişcani, raionul Călăraşi, în comun cu autorităţile publice

locale, a fost deschis un post de salvatori şi pompieri - al cincileade acest gen din republică. Evenimentul a avut loc pe 15 noiembriecurrent. Postul respectiv va avea angajaţi civili, care vor exercitafuncţia de salvator şi pompier şi vor fi primii care vor interveni încaz de situaţii excepţionale. Postul va acoperi strategic opt loca li -tăţi: Onişcani, Hîrbovăţ, Sverida, Bularda, Dereneu, Rădeni, Hi-rova şi Hogineşti. În caz de situaţii excepţionale, în aceste opt sateintervenţia salvatorilor şi pompierilor va fi, cu certitudine, multmai rapidă şi eficientă.

Știri expresO domnişoară de 15 ani din Nisporeni adoră să calce pe vîrf de Everest

Se numeşte NicoletaDonos şi este elevă laLiceul „Boris Cazacu” din Nisporeni. Săptămînatrecută, în ajunul Hramu-lui oraşului său natal, şi-a lansat primaplachetă de versuri,întitulată sugestiv „Ador să calc pe vîrf de Everest”.

Citiţi în numărul curentViceminiştrii – la atacUnul a promis drumuri noi, trenuri mai bune și un Prut navigabil, al doilea – o armată profesionistă pînă în anul 2017, al treilea – s-a arătat îngrijorat şi deranjat.

Vezi pag. 3

Citiţi Expresul şi nu veţi regreta!

Cum poţi îmbina utilul cu plăcutul, iar pedeasupra să mai faci şi bani? Cine a luat-o înainte, în regiunea Ungheni-Nisporeni-Călăraşi, la acest capitol? Răspunsul ni-l oferă Serghei Cladco, preşedintele Camereide Comerţ şi Industrie, filiala Ungheni.

Citiţi numărul următor!

În fotografie: Nicoleta Donos în drumul său spre vîrful Everestului.

Spectacol al absurduluicu Alexandru Plăcintă

Noul vechi deputat: „Nu v-aţi aşteptat? Am revenit şi pe mulţi aş vrea să răspopesc!”.

Stimaţi nisporeneni,Cu prilejul Hramului orasului Nisporeni, în numele Consiliuluiraional Nisporeni şi al meu personal, vă transmitem cele mai caldefelicitari, urări de sănătate şi bucurie.Fie ca această zi de sărbătoare să aducă lumină în casele fiecăruinisporenean, făcîndu-i mai buni la suflet, mai tole ranţi, mai re-sponsabili faţă de ziua de azi şi cea de mîine.Această sărbătoare este un prilej în plus de a vă dori per formanţe,realizări şi perseverenţă, să vă conducă spre noi orizonturi de dez-voltare şi promovare a orașului Nisporeni.La mulţi ani!

Cu înalte consideratiuni, Vasile Bîtca, președintele raionului Nisporeni

2Expresul

Moldova rămîne fără carne. Abatoarele sacrifică zilnic mii de porci, oi şi vite pentru că fermierii nu au cu ce hrăni animalele. Seceta din vară i-a lăsat fără furaje. Mai trist este că supraoferta de carne nu generează şi reducerea preţurilor pe piaţă, întrucît o bună parte din producţie este destinată exportului. De rînd cu fermierii suferă şi medicii veterinari, conştienţi că în curînd nimeni nu va avea nevoie de serviciile lor. (Adevarul.md)

Actual

Vineri, 23 noiembrie

Recunosc, m-am inspirat dintr-unarticol de săptămîna trecu tă din co-tidianul „Timpul”, semnat de Constantin Tănase şi întitulat su -ges tiv „La ce-i trebuie unui popă două pistoale?”.

Cel mai şocant în istoria descrisă de ilustrul publicist e faptulcă pistoalele, împreună cu o sumă mare de bani, categorisiţi deînvăţătura creştină drept „ochiul dracului”, erau păstrate în sfîn-tul altar al unei biserici din Chişinău. Fireşte, Constantin Tănasea pus, reieşind din această situaţie, o serie întreagă de întrebăriextrem de incomode pentru feţele bisericeşti care, se pare, înultimul timp, au pierdut total simţul măsurii, dar şi al realităţilorîn care trăiesc, nemaivorbind de spiritul Dumnezeiesc care artrebui să le fie carte de căpătîi.

Întrebarea pe care am pus-o în titlul acestui articol vizeazăca zuri concrete din raionul Călăraşi şi nu doar. Unii preoţi auîn curte cîte 2-3 autoturisme luxoase, de regulă foarte presti-gioase, cum ar fi „Mercedes” sau „Hyundai”. Nu-i vorbă, legeanu interzice procurarea şi păstrarea unor automobile de cătrefeţele bisericeşti. Să fie sănătoşi! Dar întrebarea e alta: din mo-ment ce preoţii de la noi nu sînt salarizaţi de la buget, ca înRomânia spre exemplu, de unde şi cum de reuşesc să adune atî -ţia bani? Or, aceiaşi popi stăpînesc şi acareturi ce seamănă maimult a cetăţi temeinice, cărora le lipsesc doar nişte tunuri şi şan -ţuri late pline cu apă pentru protejarea lor. De cine se tem?

Toate acestea sînt la suprafaţă. Dar, dacă cineva (cine oarear dori şi ar putea să fie acela?) ar „săpa” puţin, cu siguranţă arda de mult mai multe bogăţii deţinute de ei.

Departe de mine gîndul să „dau cu parul în cap” sau să-ijudec, aşa cum, intuiesc, vor susţine unii dintre cei care pretindcă-s creştini, dar zilnic fac altceva decît a poruncit Hristos. Eu,pur şi simplu, întreb. Pentru că, am impresia, o parte din feţelebisericeşti care pretind că-L slujesc pe Dumnezeu ori nu cunosc,ori se fac a uita, ori ignoră cu bună ştiinţă o poruncă-îndemn alui Isus Hristos: „Nu vă faceţi comori pe pămînt, că furii le furăşi rugina le mănîncă. Face-ţi-vă comori în Ceruri, că acesteasînt veşnice şi plăcute lui Dumnezeu”.

Din păcate, nu e unicul caz cînd deziderate sfinte din învăţă -tu ra Domnului sînt terfelite tocmai de cei care ne îndeamnămereu să le respectăm. De ce să ne mai mirăm şi să ne văietămde toate cele rele cîte ni se întîmplă şi de care avem parte de laun timp încoace?

Esențial cu Tudor Josanu

La ce-i trebuie unui popă trei autoturisme?

Deşi s-au adunat, pe 14 noiembrie, la oconferinţă festivă, prilejuită de Ziua inter -na ţională a nevăzătorilor, cei aproximativ40 de nevăzători din raionul Călăraşi nu auputut să nu vorbească şi despre problemelecu care se confruntă. Întrebările apărute auvizat, în mod special, surpimarea com pen -saţiilor nominative şi trecerea la sistemulde ajutor social în bază de anchete sociale.Acum, din cauza noului regulament, pînă şiun televizor color sau o maşină de spălat potfi considerate obiecte de lux şi... la revedere

ajutor social. Nu întîmplător, decizia res -pec tivă a fost numită de unii diabolică.

S-a vorbit şi despre aroganţa unor asis -tenţi sociali din satele raionului, şi despreunele cazuri de corupere pasivă din parteaacestora.

Tot mai neagră devine viaţa acestor oa-meni. Or, concluzia finală a fost că şi ne vă -zătorii călărăşeni sînt afectaţi de sărăcie lafel ca sutele de mii de pensionari din re -publică.

Deşi au fost invitaţi la această discuţieşi reprezentanţii Secţiei Asistenţă SocialăCălăraşi, nimeni nu a catadixit să vină sădea răspunsuri la întrebările apărute.

La ora actuală, în raionul Călăraşi sîntcirca 150 de nevăzători. Toţi se află în vizo -rul Organizaţiei teritoriale a Societăţii Orbi -lor din R. Moldova. Preşedintele Vasile Carpa venit, la adunarea festivă, cu un raport al

activităţii organizaţiei teritoriale pe parcur-sul anului curent, vorbind despre sus ţinereaacestei categorii de oameni prin anumitesume de bani, produse industriale şi agroal-imentare sau prin alte forme de ajutor.

La finele întrunirii, pentru cei prezenţi afost organizată o masă de binefacere (vezifoto) .

Tudor Josanu

Tot mai neagră devine viaţa nevăzătorilor călărăşeni

Aţi fi crezut vreodată că, laora actuală, Spitalul raionaldin Ungheni, în comparaţie cuinstituţiile similare din repub -li că, are cele mai bune per for -manţe?

Eram sigură că spitalul nos-tru este printre cele mai bune înrepublică. Nu obosesc să spun căavem un colectiv profesionist,că spitalul are tradiţii frumoase.Aici, într-adevăr, se munceşte.A fost îmbucurător, mai alesdupă un şir de apariţii mai puţinplăcute în mass-media.

Pentru ce, totuşi, spitalul dinUngheni a fost declarat cel maibun?

S-au luat în calcul 22 de in-dicatori. Un punctaj mare a acu-mulat spitalul la aşa-numiţii in -

di catori de volum: numărul deintervenţii chirurgicale, de naş -teri, raportul dintre intervenţii şiinternări, mortalitatea şi com -pli caţiile postoperatorii etc. Unalt indicator a fost cel de progres:rata operaţiilor cezariene la 1000de naşteri, rata colecistectomi-ilor laporoscopice. Apropo, înprezent, din cele 33 de spitaleraionale în doar şase se fac ase -menea operaţii. La Ungheni, 95%din toate colecistectomiile (ex-tirparea fierii) se fac anume prinaceastă metodă, astfel că paci -entul e mult mai puţin traumat.Vreau să spun că cel mai micpunctaj l-am acumulat la efi -cienţa tehnică (clădirile).

Apropo, de clădiri. Cînd vafi, totuşi construit un nou edi-

ficiu, despre care se tot vor beş -te în ultimii 20 de ani?

În prezent, negociem cu fac-torii de decizie, mai ales căavem alocat şi un teren în acestscop – chiar lîngă spital. Avemproiectul, este plătit pe jumă ta -te. Acum, se caută finanţatori.Consider că este strict necesarca la Ungheni să funcţioneze unspital regional. Rezultatele aces - tui top sînt mai mult decît bene -fice pentru promovarea ideiires pective.

Chiar dacă s-a declarat ofi-cial, urmare a unor analize se-rioase, că spitalul din Unghenieste cel mai bun, se aud voci cănu e chiar aşa. Am primit şi unmesaj, în care mi se spunea:“Glumiţi? Vorbiţi cu pacienţii”.

Păi, s-a ţinut cont, atunci cînds-a făcut topul respectiv, şi denotorietate, ceea ce înseamnăatitudinea pacienţilor faţă de spi -tal. Foarte mulţi dintre pacienţiineasiguraţi aleg anume spitalulnostru, deşi au dreptul să se tra -

teze oriunde vor. Chiar să nu existe pacienţi

nemulţumiţi? Să fie totul per-fect?

Nu, nu-i totul perfect - ca înorice instituţie de altfel, nu doarmedicală. Or, numai cel ce numunceşte nu greşeşte. Sigur căexistă şi pacienţi nemulţumiţi,dar aceştia sînt într-o proporţiemică. Nu ştiu de ce, totdeaunaiese în evidenţă doar latura proas -tă. Mi se pare că în societate s-acreat un stereotip, o campaniecontra sistemului de sănătate. Săştiţi că examinăm orice plîngerea pacientului, ne străduim să so -luţionăm pozitiv orice prob lemăa lui. Dar vreau să sublini ez: nutotdeauna pacientul are drep-tate. Mai au dreptate şi me dicii.

Ce i-ar mai trebui spitaluluidin Ungheni ca să fie şi mai bun?

Investiţii. Este stringent ne ce -sară construcţia unui bloc nou şimodern. Mi-aş dori să putem in -vesti mai mult în factorul uman,astfel ca medicii să poată bene-

ficia de stagieri nu doar în ţară,ci şi în străinătate, să fie createcondiţii şi mai bune, ca pacien-tul să nu mai fie nevoit să ape -

leze la instituţiile din Chişinău,ci să putem oferi tot spectrul deservicii medicale aici, pe loc.

Lucia Bacalu

“Nu totdeauna pacientul are dreptate. Mai au dreptate şi medicii”

Nici în zi de sărbătoare, oameniicare au fost lipsiţi de bucuria de a vedea lumina zilei, nu au uitatde tristeţe. Şi asta, nu pentru că leeste sortit să trăiască în întuneric,ci din cauza politicii sociale duse de stat în ultima perioadă.

Grădinița ”Guguță” din Unghenia devenit, în ultimul timp, ca unmagnet pentru numeroase per -sonalităţi. Se pare că „de vină”este ospitalitatea celor de aici.

De acest lucru s-a convins și inter-preta, textiera și compozitoarea Geor-geta Voinovan, care a păşit pragul gră di-niţei respective chiar recent. A venit cuun buchet de cîntece pentru copii, dar şicu un proaspăt abecedar în versuri, de -di cat preșcolarilor, realizat chiar de ea.Apropo, pe lîngă poezii, cartea mai con-ţine și un CD cu cîntece pentru cei mici.

„A fost o sărbătoare deosebită. Co -piii, la final, nu se puteau despărți deoas petele lor, care le-a cîntat și i-a dis-

trat la maximum”, a menţionat EmiliaCu curuzac, directoarea grădiniței ”Gu -gu ță”. Dînsa a mai spus că Georgeta Voi -novan și-a exprimat dorința ca manu a-lul său, ”Abecedar pentru cei mici”, săocupe un loc special în biblioteca fie că -rui copil de la grădinița ”Guguță”.

Interpreta a lăsat şi un mesaj în Car -tea de impresii: „Cele mai sincere urăride bine, prosperare și creștere continuăpentru frumosul colectiv de pedagogi șicopii de la Grădinița ”Guguță”. Aveținiște oameni minunați, grupele au denu -miri absolut deosebite, ceea ce înseam -nă că sufletul și creativitatea sînt la locde cinste. Deci, aveți un viitor frumos.Cu mult drag, Georgeta Voinovan”.

Ina Landa

Potrivit unui top al celor mai bune spitale raionale din R. Moldova, realizat recent de Centrul pentru politicişi analize în sănătate, Spitalul raional din Ungheni a fostdeclarat cel mai bun din republică. Cu această ocazie, i-am solicitat un interviu directoarei instituţiei, LidiaCRĂCIUN.

Șoferi păzea! Operațiunile speciale ”Viteza” și ”Autobuzul” în plină desfășurare la Nisporeni

Chiar crezi că eşti mai rapid ca moartea? Merită oaregraba să răpeşti viaţa cuiva, să laşi pe cineva schilodit sausă nu mai ajungi niciodată la locul destinaţiei?

Aceste întrebări, mai mult retorice, și le pun tot mai des...Cine credeți? Polițiștii rutieri. Anume lor le revine sarcina greade a stopa cazurile de conducere a vehiculelor cu exces de viteză.

Uneori, nici amenzile usturătoare nu mai au efectul doritasupra șoferilor prea grăbiți. Din acest considerent, în pe-rioada 20 noiembrie – 3 decembrie, la Nisporeni se des fă -șoară operațiunea ”Viteza”.

”În această perioadă, vom monitoriza intens comporta-mentul conducătorilor auto pe drumurile raionului”, a accen -tuat Sergiu Robu, șeful Secției poliție rutieră a Comisa riatu-lui de poliție Nisporeni. Șoferii nedisciplinaţi au toate șan -sele să încaseze o amendă de la 200 pînă la 1000 de lei, plus3-5 puncte de penalizare.

Potrivit șefului Poliției rutiere, un lucru de profilaxie la felde intens s-a desfășurat la Nisporeni și în perioada 12-23 no -iembrie, cînd s-a desfăşurat operațiunea ”Autobuz”. ”Ne-ampropus atunci să responsabilizăm șoferii antrenați în trans-portul de pasageri și să diminuăm viciul de a conduce auto-buze ce nu corespund cerințelor”, a explicat Sergiu Robu.Dînsul a specificat că, printre cele mai dese încălcări comisede șoferiii de autobuze, se numără: transportarea pasagerilorsupranormă, conducerea vehiculului care nu a fost supus re-viziei tehnice sau fără categoria respectivă, dar și altele.

Chiar dacă operaţiunea s-a încheiat, Poliţia rutieră faceapel către conducătorii unităţilor de transport de călători sădea dovadă de responsabilitate și prudență sporită. Or, pa sa -gerii, urcîndu-se în transport, trebuie să aibă deplină încre -dere în profesionalismul conducătorului auto.

Ina Landa

Georgeta Voinovan în ospeție la ”Guguță”

Georgeta Voinovan îi demonstrează Abecedarul său directoarei Emilia Cucuruzac

Cel mai vizitat site din regiunea Ungheni

Preşedintele Nicolae Timofti recunoaşte că funcţiile în Moldova sunt vîndute. El refuză, însă, să aducă exemple concrete şi susţine că nu ştie cum poate fi eradicată această practică vicioasă. Pe de altă parte, analişti politici consideră că Nicolae Timofti nu are curaj să spună lucrurilor pe nume şi să întreprindă măsuri îndrăzneţe.

3Expresul

Politic

Vineri, 23 noiembrie

Știri din Primăria Ungheni P

DISPOZIŢIE nr. 209-02/1-06 din 19.11.2012Cu privire la convocarea Consiliului OrăşenescÎn temeiul art. 16 alin. (3) al Legii nr. 436-XVI din

28.12.2006 privind administraţia publică locală, DISPUN:Se convoacă Consiliul Orăşenesc Ungheni în şedinţă or di na -

ră, pe data de 30.11.2012, la orele 15:00, în sala de şedinţe aPri mă riei oraşului Ungheni, cu următoarea ordine de zi:

ORDINEA DE ZI : 1. Cu privire la aprobarea bugetului oraşului Ungheni pentru

anul 2013, în prima lecturăRaportor: T. Pavliuc, contabil-şef2. DiversePrimar, Alexandru Ambros

Zilele uşilor deschise la Centrul pentru copii şi tineri „Casa pentru toţi”

Stimaţi cetăţeni, Primăria oraşului Ungheni, Centrul „Casa pentru toţi” vă

invită la Ziua uşilor deschise, în perioada 26 noiembrie - 3 de-cembrie, în fiecare zi în afară de sîmbătă şi duminică, între orele9.00 – 17.00.

Adresa Centrului „Casa pentru toţi”: or. Ungheni, str. Bernar-dazzi, 1

Telefon de contact: 023626487; 023626073.

Centrul „Casa pentru toţi” a fost deschis în anul 2002. Scopulinstituţiei este de a oferi copiilor şi tinerilor ce se confruntă cuprobleme de integrare socială o gamă largă de servicii specialedin domenile psihopedagogic şi social.

În cei zece ani de activitate, s-au făcut foarte multe pentru co -piii aflaţi în dificultate, pentru copiii cu nevoie speciale. Ultimuleveniment de anvergură s-a produs la 31 mai 2012, cînd a fostinaugurat un nou serviciu pentru tineri cu dizabilităţi, care puneaccent pe integrarea socială şi orientarea vocaţională a acestora.

Zilele ușilor deschise la Centrul pentru copii şi tineri„Casa pentru toţi” au ca scop:

• promovarea schimbării sociale la nivel de comunitate prinsusţinerea copiilor şi tinerilor cu dizabilităţi

• familiarizarea comunităţii cu serviciile oferite copiilor şitinerilor cu dizabilităţi.

În cadrul acestor Zile va fi organizată şi o masă rotundă cu ge -nericul „Integrarea socială a persoanelor cu dizabilităţi, realizărişi perspective”.

La Ziua uşilor deschise vor fi invitaţi partenerii care aususţinut şi susţin activitatea Centrului, reprezentanţi ai insti tu ţi -ilor educaţionale, agenţi economici, mass-media, donatori,ONG-uri, precum şi toate persoanele interesate de activitateaCentrului.

În această perioadă, fiecare dintre noi va avea ocazia să pro-cure obiecte de artizanat şi decorative, confecţionate de copiiişi tineri cu dizabilităţi.

Prin gestul de participare la Ziua uşilor deschise vom demon-stra că fiecare dintre noi poate contribui la îmbunătăţirea vieţiipersoanelor cu dizabilităţi.

A promis drumuri noi, trenuri mai bune și un Prut navigabil

Vești bune a adus la Ungheni, pe 20 no -iembrie, Boris Gherasim, viceministrulTransportului și Insfrastructurii Drumurilor.Potrivit dînsului, în următorii doi- trei ani,cetățenii vor avea posibiliatea să circuleconfortabil pe drum, pe cale ferată, pe apăsau în zbor.

”Nu sînt vise sau aberații”, a accentuatoficialul, subliniind că, începînd cu anul2014, satele din Moldova vor uita de galoși.

Totodată, a mai spus viceministrul, înurmătorii doi ani şi călătoriile cu trenul vorfi mai confortabile. Toate trenurile vechivor fi înlocuite cu altele noi, care vor dez-volta o viteză mai mare.

Boris Gherasim nu a uitat nici de trans-portul naval. „Vom încerca, începînd cuanul viitor, să curățim rîurile Prut și Nistru,astfel ca ele să devină navigabile”, a punc-tat dînsul.

Oficialul de la Chişinău şi-a încheiat discur-sul pe o notă optimistă, spunînd că drumariidin toată republica sînt deja pregătiţi, sutăla sută, pentru a face faţă iernii care vine.

Ina Landa,Ungheni

Apărarea e la nivel, dar mai sînt şi unele probleme

Pînă în anul 2017, vom avea o armatăprofesionistă, ceea ce însemană că toţi mili -tarii, sută la sută, vor activa în bază de con-tract. Cel puţin aşa a declarat viceministrulApărării, Igor Panfile, în cadrul întrevederiisale cu cetăţenii raionului Nisporeni, pe 20noiembrie curent.

În prezent, potrivit oficialului, circa 55%din întreg efectivul armatei este angajatprin contract.

Referindu-se la încorporarea în rîndurileArmatei Naţionale, Igor Panfile s-a arătatsatisfăcut de raionul Nisporeni, care „regu -lat îşi onorează planul de încorporare”.

Răspunzând la întrebările adresate de ceiprezenţi, viceministrul Apărării a menţionatcă raţia alimentară a unui soldat e de doar23 lei pe zi, recunoscînd că e foarte mică.Dînsul a recunoscut de asemenea că maiexistă în armată şi acel fenomen, numit„dedovşcina”, din care cauză unii tineriidau preferinţă serviciului de alternativă.Dar, în linii generale, armata dispune de ocapacitate bună de apărare şi este în staresă asigure menţinerea unei păci trainice, aconcluzionat oficialul.

Grigore Drăgan,Nisporeni

Un viceministru al Agriculturii „îngrijorat”

Cu ocazia Zilei Agricultorului, respon -sabilii de la Direcţia Raională AgriculturăCălăraşi au decis să nominalizeze două per-soane din domeniu, pentru a li se acordadistincţii de stat. Mare însă le-a fost mi-rarea, cînd au auzit că un viceminsitru alAgriculturii, originar de prin părţile călă ră -şene, s-a arătat nedumerit de faptul că nu afost consultat personal asupra candidaturi -lor de la Călăraşi.

Să fie oare o nouă practică a Ministeru-lui Agriculturii sau acest demnitar care,vorbeşte lumea, şi-a cîştigat funcţia doargraţie carnetului de partid, crede că tot cemişcă pe la Călăraşi trebuie să-i fie rapor-tat?

Ori poate s-o fi molipsit de la şeful său,ministrul Vasile Bumacov, care-i solicita,nu demult, Preşedintelui Nicolae Timofti,să-i acorde Ordinul Republicii groparuluiagriculturii din Moldova, Andrei Sanghe -li?

Tudor Josanu,Călăraşi

Anatol Arhire, liderul orga -ni zaţiei teritoriale Ungheni aPartidului Liberal, vice preşe -din te al raionului Ungheni, re -vine în Parlament, după o pauzăde doi ani. Prima dată, dînsul afost ales deputat la 5 aprilie2009. Nu a reuşit să se bucureprea mult de noua sa funcţie,căci în scurt timp au fost anun -ţate alegeri parlamentare antici -pate. La 29 iulie 2009, devinepentru a doua oară deputat, păs -trîndu-şi locul şase în listele PL.Nici de data aceasta mandatul

său nu a durat prea mult – doarun an, căci din nou au fost de-clarate alegeri parlamentare an-ticipate. A treia oară, AnatolAr hire a fost plasat în listele PLal 17-lea. A trebuit să treacă doiani, ca să poată reveni în Parla-ment, după ce colegul său departid, Valeriu Nemerenco şi-adat demisia.

În pauzele dintre activitateaîn Parlament, Anatol Arhire ade ţinut funcţia de vicepre şedin -te al raionului Ungheni, respon-sabil de agricultură.

Iată CV-ul lui Anatol Arhire,plasat pe pagina web a Parla-mentului:

Deputat, fracţiunea PLNăscut la 20 iulie 1956 în

municipiul UngheniStudii:1977-1982: Universitatea Ag -

rară din Chişinău, specialitatea –inginer hidrotehnician

Activitate profesională:Iulie 2007 – aprilie 2009: vi -

cepreşedinte al raionului Un -gheni, responsabil pentru do -me niul agriculturii, infrastruc-

turii, funciar şi cadastru.Din 5 aprilie 2009 - deputat

în Parlamentul Republiciii Mol -dova, membru al Comisiei ag -ricultură şi industria alimentară.

Anatol Arhire revine în Parlament

Dragii mei români basarabeni,iubiţi fraţi şi surori!

Sunt Victor Alexeev şi am hotă -rât, împreună cu prietenii meide la Bucureşti, să candidez dinpartea Uniunii Social Liberale(USL) pentru un mandat de de -putat în Parlamentul României.

Am credinţa că alături de voi efor -turile, demersurile, pricepereaşi energiile mele vor duce la atin -gerea scopului de unitate, soli-daritate şi bunăstare materialăşi culturală a românilor de peambele maluri ale Prutului.

Am fost, sunt şi voi fi unionist.

Am apărat pământul strămo -şesc cu arma în mână, în Răz -bo iul de pe Nistru, din 1992, şinu m-am temut să-mi dau viaţapentru Neam şi Ţară, pentruTri color, pentru Limba Română,pentru valorile noastre româ -neşti.

Pentru tot ceea ce am făcut cudăruire şi riscându-mi viaţa,MGB/KGB de la Tiraspol a in-tentat un dosar penal, cerândpentru mine 25 de ani de de -ten ţie pentru “tentativa de răs -turnare a puterii de stat în Re -publica Moldovenească Nis trea -nă”. Mă onorează că duşmanii

de secole ai românilor şi-au fă -cut din mine o ţintă vie.

Nu mă voi muta cu traiul la Bu -cu reşti, voi merge acolo numaipentru şedinţele parlamentareşi activitate în interesul româ -nilor basarabeni, voi rămâne înschimb alături de alegătorii meidin Basarabia. Este corect caorice parlamentar să locuiascăîn circumscripţia în care can di -dează, alături de români, trăindcu grijile şi problemele lor defiece zi.

Nu-mi plac demagogii şi cei ca -re îşi fac capital politic pe sea -ma problemelor pe care le auromânii de peste hotare. Îmiplac oamenii de cuvânt şi deacţiune, oamenii de caracter.

Am o ofertă concretă, cup rin ză -toare, realistă şi utilă. Puteţi luacunoştinţă de Programul meupolitic în avantajul românilor dinBasarabia şi de peste hotareaici, vizitând site-ul meu:

https://victoralexeev.word-press.com/

M-am inspirat în alcătuirea Prog -ramului meu politic, urmărindrealitatea în care trăim, proble -mele concrete pe care le în tâm -pinăm, precum şi soluţiile juste,

constructive şi realiste propusede alţi români din Basarabia şidin ţară, cărora nu li s-a datcurs până acum.

Prioritatea mea este recu noaş -te rea cetăţeniei române pentrutoţi românii din Basarabia, ţi nu -tul Herţa şi nordul Bucovinei.Cetăţenia română – simplu şirapid, fără niciun fel de taxe –este dreptul nostru istoric şiconstituţional.

Vreau ca peste patru ani oriceromân din Basarabia să poatăspune împăcat: Alexeev a făcutceva bun pentru mine!

Promit doar ceea ce pot face şifac doar ceea ce foloseşte Nea-mului meu şi ţării mele.

Am sprijinul garantat al ma jo ri -tăţii parlamentare a Uniunii So-cial Liberale, creditată cu 60%din opţiunile de vot ale ro mâ ni -lor din ţară.

Am nevoie de sprijinul fiecăruiromân din Basarabia, căruia îispun: Voteză util! Ţine minte:Votul tău trebuie să ajungă laPutere, nu în Opoziţie! Basa ra -benii trebuie să fie la Putere, nuîn Opoziţie!

Sunt ca voi şi dintre voi! Sunt

cu voi şi pentru voi!

Aşa am fost şi voi fi întotdeau -na, al vostru,

Victor ALEXEEV,

Chişinău, noiembrie 2012

PP

SCRISOARE DECHISĂ CĂTRE ROMÂNII DIN BASARABIA

Viceminiştrii – la atac

EDIŢIA NR. 7 (26)

editată de Asociaţia Presei Independente (API)

pagină de promovare a implicării în viaţa comunităţii

De la începutul anu-lui și până acum, satul Băhrinești din raionul Florești a avut peste o sută de primari. Nu este vorba de primari aleși de locuitori, ci de o modalitate inedită de a implica cetăţenii în proce-sul de luare a deciziilor și în soluţionarea problemelor comunitare. Lunar, câte 12 locuitori ai Băhrineștiului deţin temporar funcţia de „primar”, având rolul de a merge din poartă în poartă pentru a-i informa pe locui-tori ce au făcut autorităţile și care sunt planurile de viitor.

S atul a fost împărţit în 12 sectoare cu câte circa 60 de gospodării, iar fi ecare

sector își are „primarul” său care se schimbă la fi ecare 30 de zile. În octombrie, de exemplu, „prima-rii” au avut obligaţia să-i infor-meze pe săteni despre iniţiativa de a construi în localitate reţeaua de apeduct. Oamenii trebuiau să dea un răspuns exact dacă vor sau nu să aibă apă la robinete.

„Primarii” notează propunerile sătenilor

Veaceslav Șaban are 25 de ani și este șomer. A revenit recent de la muncă din Rusia și în octom-brie a deţinut funcţia de „primar” al Sectorului 4 din Băhrinești. „Am venit la primărie și am zis că vreau să fi u și eu primar. Merg pe la fi ecare gospodărie din sec-torul meu și-i întreb pe stăpâni dacă vor ca în sat să fi e construită o reţea de apeduct. În plus, notez solicitările cetăţenilor adresate autorităţilor locale”, povesteș-te Veaceslav. Prima destinaţie a „primarului” a fost gospodăria Mariei Antohi. Femeia nu s-a mirat când l-a văzut la poartă, l-a felicitat pentru funcţia pe care o deţine și a ascultat cu atenţie no-utăţile pe care le-a adus. „Pentru Băhrinești a devenit o practică obișnuită... După ce vorbește cu

noi, „primarul” ne lasă și o gaze-tă, unde citim ce a făcut cârmui-rea satului timp de o lună”, expli-că femeia, arătându-ne buletinul informativ local.

Altă parte a satului este străbă-tută de Veaceslav Rotari, „prima-rul” Sectorului 10. El s-a oprit la poarta Mariei Rotari, căreia îi ex-plică scopul vizitei. Femeia îl as-cultă cu interes, apoi ne spune că această modalitate a autorităţilor de a se consulta cu cetăţenii este foarte bună. „Chiar dacă suntem bătrâni și fără multă carte, venim și noi cu sfaturi pentru lucrătorii primăriei... Sigur că eu vreau apă la robinet, dar sunt împotrivă ca această construcţie să ne goleas-că buzunarele ca și construcţia gazoductului”, spune femeia.

Sătenii ajută la soluţionarea problemelor

După ce merg pe la toate gos-podăriile, „primarii” temporari se întâlnesc cu adevăratul primar de Băhrinești, Feodosia Bunescu, pentru a-i raporta despre rezul-tatele sondajelor din teritoriu. „Dacă unele întrebări și proble-me sunt abordate de mai mulţi cetăţeni, atunci ele devin subiecte pentru ședinţele consiliului local, propunându-se soluţii pentru a fi rezolvate”, afi rmă primara. Feodosia Bunescu povestește că a introdus această modalitate de implicare a cetăţenilor în proce-sul de luare a deciziilor din anul 2009. „La început, oamenii erau timizi, nu prea doreau să coo-pereze. Acum situaţia este alta, cetăţenii sunt mai activi, înţeleg problemele localităţii și încearcă să ofere soluţii pentru rezolvarea

lor”, argumentează primara. Ea menţionează că locuitorii sunt îndemnaţi să participe și la șe-dinţele consiliului local.

Nadejda Darie, secretar-coor-donator al Reţelei Femeilor din cadrul Congresului Autorităţilor Publice Locale (CALM), menţi-onează că primarii și consiliile locale sunt obligaţi să asigure ac-cesul cetăţenilor la informaţiile de interes public, iar implicarea locuitorilor comunităţii în pro-cesul de luare a deciziilor duce la responsabilizarea atât a autori-tăţilor locale, cât și a cetăţenilor. ,,Dacă locuitorii unui sat sau a unui oraș iau parte la adoptarea unei decizii, atunci, cu siguranţă, ei vor fi interesaţi să monitorize-ze implementarea deciziei apro-bate cu implicarea lor”, explică N. Darie.

LILIA ZAHARIA

EXEMPLE DE IMPLICARE în soluţionarea problemelor comunităţii

CERE SOCOTEALĂ pentru banii publici!

Această publicaţie este editată cu sprijinul Programului Buna Guvernare al Fundaţiei Soros-Moldova.

Opiniile exprimate în această publicaţie aparţin autorilor și nu refl ectă neapărat poziţia Fundaţiei.

Vrei să semnalezi cazuri de utilizare incorectă a banilor publici de către autorităţile locale? • Ai întrebări despre transparenţa în procesul decizional?•

Vrei să ne informezi despre practicile (bune sau proaste) • de adoptare a deciziilor şi gestionare a banilor publici în satul, comuna sau oraşul tău?

Experţi îţi vor răspunde la întrebări, iar jurnaliştii de investigaţie vor verifi ca semnalele de gestionare

frauduloasă a banilor publici.

Telefonează la

0800 88808„Linia verde” pentru transparenţa

procesului decizional, cu apel gratuit

Veaceslav Şaban, „primarul” Veaceslav Şaban, „primarul” temporar al Sectorului 4, temporar al Sectorului 4, discută cu Maria Antohi despre discută cu Maria Antohi despre problemele satuluiproblemele satului

O locuitoare din Slobo-zia-Cremene, raionul So-roca, a semnalat la „Linia verde” cu apel gratuit 080088808 că în anul de în-văţământ 2010-2011 directorul gimnaziului ar fi perceput de la părinţii elevilor câte o sută de lei pentru acoperirea cheltuielilor curente de întreţinere a școlii. Ea dorește să știe dacă din bugetul local sunt alocaţi suficienţi bani pentru întreţinerea acestei insti-tuţii de învăţământ.

Femeia din Slobozia-Creme-ne, care a solicitat anonimatul, povestește că în decembrie 2010, la gimnaziul din sat a avut loc o adunare părintească, în cadrul căreia părinţii au fost informaţi că trebuie să plătească pentru „fondul școlii” câte o sută de lei pentru un elev. „Am fost de acord să dăm bani, deoarece directorul spunea că din aceste mijloace fi nanciare se vor procu-ra câteva ferestre pentru școală”, afi rmă femeia. Însă geamurile promise așa și nu au fost cumpă-rate, iar la următoarea adunare părintească, în octombrie 2011, ea l-a întrebat pe directorul gimnaziului cum au fost cheltu-iţi banii acumulaţi de la părinţi. „Directorul a răspuns că cei opt mii de lei au fost utilizaţi pentru acoperirea cheltuielilor curente, inclusiv pentru unele servicii de întreţinere... „Vreau să știu, oare din partea primăriei nu se alocă sufi cienţi bani pentru întreţine-rea gimnaziului?”, întreabă pă-rintele. Femeia mai povestește că în acel an școlar a fost nevoită să-și transfere copilul la o școală în altă localitate. „Doar pentru că eu am fost mai curajoasă și am întrebat cum sunt utilizaţi banii publici destinaţi întreţine-rii școlii, dar și banii colectaţi de la părinţi, copilul meu a avut de suferit, fi ind „pedepsit” cu note joase, dar și cu diferite replici...”, argumentează femeia.

Ludmila Celac, o altă locui-toare a satului Slobozia-Creme-ne, de asemenea menţionează

că fata ei era „pedepsită” pe motiv că nu a dat bani atunci când diriginta îi ceruse. „Chiar nu aveam bani în casă în acea perioadă. Trebuia să-mi vând lucrurile din gospodărie ca să dau pentru școală? Era o peri-oadă când fata nici nu dorea să meargă la lecţii, căci profesoara îi amintea mereu de datorie”, povestește ea.

Colectarea banilor de la părinţi se făcea prin intermediul elevilor

Anatolie Belinschi, directorul gimnaziului Slobozia-Cremene, confi rmă că la acea adunare pă-rintească, profesorii împreună cu membrii asociaţiei părintești „Speranţa” au decis colectarea a câte o sută de lei. Întrebat dacă a fost întocmită o listă unde părin-ţii confi rmau prin semnătură că, benevol, donează această sumă de bani, directorul a explicat: „Nu avem nici o semnătură de la părinţi, banii se colectau în felul următor: părinţii îi dădeau elevi-lor, elevii îi transmiteau dirigin-ţilor, iar dirigintele dădea suma acumulată profesoarei de infor-matică, care era responsabilă de contabilizarea lor, apoi banii ajungeau la mine. Aceste fi nanţe erau destinate cheltuielilor cu-rente pentru gimnaziu”. Direc-torul gimnaziului ne-a prezentat o listă cu obiectele achiziţionate din suma de 8100 lei, acumula-tă de la părinţi în anul de studii 2010-1011, listă care include mă-turi, lacăte, cârpe pentru curăţe-nie etc. Potrivit listei, o parte din bani au fost utilizaţi pentru pro-curarea combustibilului, a vop-selelor, dar și pentru achiziţiona-rea rechizitelor de birou: pachete de hârtie, plicuri, discuri video. În același timp, potrivit unui act al primăriei comunei Vărăncău, în componenţa căreia intră satul Slobozia-Cremene, pentru anul calendaristic 2011, din bugetul local s-au alocat peste 20 mii lei pentru procurarea rechizitelor de birou, a materialelor și obiectelor de uz gospodăresc, iar pentru re-paraţiile curente ale clădirilor și încăperilor – încă circa 20 mii

lei. Ion Levco, primarul comunei Vărăncău, afi rmă că din bugetul local sunt alocaţi bani pentru în-treţinerea curentă a gimnaziului. „Avem puţine fi nanţe, dar ne străduim să acoperim necesită-ţile instituţiilor de învăţământ din comuna noastră”, declară primarul.

Ghenadie Donos: „Dacă au greșit, pedagogii vor fi pedepsiţi”

Ghenadie Donos, șeful Di-recţiei Generale Învăţământ din raionul Soroca, ne-a asigurat că va investiga acest caz. „Dacă se demonstrează că prin inter-mediul asociaţiei părintești se acumulau bani, iar de colectarea banilor se ocupau cadrele didac-tice, inclusiv directorul gimna-ziului, aceștia vor fi sancţionaţi disciplinar”, afi rmă Ghenadie Donos. El confi rmă că în cadrul asociaţiilor părintești banii se pot colecta doar la iniţiativa pă-rinţilor și acest proces este unul benevol. „Părinţii trebuie să fi e informaţi că pentru întreţine-rea instituţiilor de învăţământ se alocă bani din bugetul local, adică bani publici. Dacă se do-rește ca în acea instituţie să mai fi e procurat un lucru util pentru confortul copiilor, această achizi-ţie trebuie să o decidă asociaţiile părintești”, subliniază șeful direc-ţiei raionale.

Rodica Josanu, juristă la Mi-nisterul Educaţiei, spune că astfel de situaţii regretabile sunt și în alte localităţi, unde în procesul de colectare a banilor sunt implicaţi pedagogi, dar și elevi. „Cadrelor didactice le este interzisă colec-tarea banilor de la părinţi. Insti-tuţiile de învăţământ și asociaţi-ile trebuie să se consulte asupra deciziilor de interes comun care vizează probleme de ordin peda-gogic, sociocultural sau fi nanciar și aceasta trebuie să se facă în mod transparent”, spune jurista. Ea mai afi rmă că pentru a nu lăsa loc de suspiciuni în utilizarea ba-nilor, conducerea instituţiilor de învăţământ trebuie să-i informe-ze pe părinţi câţi bani sunt alocaţi din bugetul local pentru instituţia respectivă. „Dacă banii publici nu sunt sufi cienţi, atunci părin-ţii vor hotărî dacă este necesară colectarea unor sume de bani su-plimentare. Dacă informaţia va fi mai transparentă, vor dispărea și bănuielile de utilizare incorectă a banilor”, conchide jurista.

LILIA ZAHARIA

Două locuitoare din comuna Seliște, raionul Orhei, ne-au informat că, după publicarea articolului despre mașina de teren, cumpărată din bani publici de către primăria din localitate care avea deja un automobil cu o vechime de cinci ani (pagina ACTIV nr. 4/23), primarul se răzbună pe ele pentru că au furnizat informaţia jurnaliștilor. De altă parte, primarul infirmă acuzaţiile care i se aduc. Experţii le reco-mandă persoanelor care susţin că au fost intimi-date să se adreseze în instanţa de judecată.

H aritina Cecan, șefa Casei de Cultură din Seliște, unicul consilier local care nu a fost de acord cu achiziţionarea unei ma-

șini noi pentru primărie, afi rmă că de când a apărut articolul „Mașină de teren pentru primărie”, ea este supusă mai multor controale. „Practic, nu mai pot să-mi desfășor activitatea la Casa de Cultură, căci permanent îmi sunt verifi cate actele. Am cerut să fi e conectate la energia electrică toate cabinetele Casei de Cultură, căci avem curent doar la o priză și la un întrerupător, iar eu sunt nevoită să lucrez la lumânare. Primarul a refuzat să facă acest lucru”, se plânge Haritina Cecan.

Galina Dodon, o altă femeie cu care vorbise re-porterul nostru când a realizat materialul despre mașina nouă a primăriei, de asemenea susţine că ar fi fost intimidată de primar. „La o adunare a sa-tului, îi propuneam primarului să repare porţiunea de drum de pe strada unde locuiesc, însă el mi-a reproșat că „drumul ţi-l vor repara cei de la gazetă”. E corect să ni se închidă gura ori de câte ori încer-căm să afl ăm cum sunt cheltuiţi banii publici?”, se întreabă, indignată, femeia.

De altă parte, Vasile Scripnic, primarul comu-nei Seliște, infi rmă acuzaţiile care i se aduc. „Aceste femei mai bine și-or vedea de treaba lor, decât să-mi urmărească activitatea. La Casa de Cultură sunt efectuate multe controale, deoarece Haritina Cecan nu-și onorează obligaţiunile de serviciu. Va fi co-nectată la energie electrică, atunci când ea va lucra conștiincios”, răspunde alesul local. Cât privește re-plica dată Galinei Dodon, primarul neagă că i-ar fi răspuns femeii în așa fel.

Ion Ștefârţa, președintele raionului Orhei, spu-ne că știe despre divergenţele apărute între primar și șefa Casei de Cultură și precizează că va întru-ni o comisie specială care va studia situaţia creată. „Nu pot să vă spun exact care sunt cauzele acestor confl icte. Poate fi vorba de lipsă de transparenţă în activitatea primarului, dar nu neg că la mijloc ar exista și unele răfuieli politice”, declară președintele raionului.

Vasile Spinei, președintele Centrului „Acces-in-fo”, afi rmă că persoanele care susţin că au fost in-timidate de către primari doar pentru faptul că au relatat presei anumite informaţii, elucidând cazuri de gestionare inefi cientă a banilor publici, sunt în drept să-i acţioneze pe primari în judecată. „Au-torităţile publice trebuie să știe că orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde libertatea de a căuta, de a primi și de a co-munica fapte și idei. De asemenea, orice persoană are dreptul să critice statul și autorităţile publice”, specifi că expertul.

Asociaţia Presei Independente (API) va sesiza Cancelaria de Stat, cerând să fi e verifi cat cazul semnalat de cetăţenii care afi rmă că sunt intimidaţi pentru că l-au criticat pe primarul din comuna Seliște.

REVENIM LA CELE PUBLICATE

Intimidare pentru critică?

La Băhrinești, mandatul de primar durează... 30 de zile

Cereţi socoteală și pentru banii donaţi în „fondul școlii”!

Din Regulamentul privind cooperarea instituţiilor de învăţământ cu asociaţiile obşteşti ale părinţilor, aprobat prin ordinului Ministerului Educaţiei nr. 972 din 12.12 2011: „(12) Implicarea persoanelor cu funcţii de conducere din instituţiile de învăţământ şi a cadrelor didactice în colectarea şi gestionarea mijloacelor băneşti pentru Asociaţii constituie încălcare gravă a obligaţiilor de muncă şi se sancţionează disciplinar”.

Feodosia Bunescu, primara de Băhrineşti, Feodosia Bunescu, primara de Băhrineşti, la o întrunire cu cei 12 „primari” ai lunii octombriela o întrunire cu cei 12 „primari” ai lunii octombrie

5Expresul

102 persoane, cetăţeni ai R.Moldova, au declarat, pînă la 19 noiembrie, la Inspectoratul Fiscal de Stat, că au în conturi peste un million de lei, iar 613 au declarat sume între 500000 de lei şi un milion. Conform datelor pentru anul 2011, venituri mai mari de un milion de lei au avut 204 de persoane. Peste 80% din milionarii în lei sînt din Chişinău, vîrsta medie a lor fiind de 45 de ani. (Adevarul.md)

Eveniment

Vineri, 23 noiembrie

Citaţie publicăJudecătoria Ungheni (str. Naţională 21) solicită prezenţa cetăţeanului Grosu VasileIon, domiciliat în satul Bumbăta, r. Ungheni, cetăţeanului Grosu Maria Iacob, do mi -ciliată în satul Bumbăta, r. Ungheni, în calitate de pîrîţi, în cauza civilă înaintată decătre Sacalî Raisa privind încasarea datoriei, care va avea loc la data de 25.12.2012,ora 9.00, biroul 7, în sediul Judecătoriei Ungheni.

Judecător, Maria Malanciuc

AnunţExecutorul judecătoresc Aurica Ţăruş, în conformitate cu art. 67din CEx al RM, propune reprezentanţilor SC „Lumitec” SRL c/f1005609004012 să se prezinte la adresa or. Ungheni, str. MihaiEmi nescu 10/202, pentru a face cunoştinţă cu încheierea privinddistribuirea sumelor din 16.11.2012.

Executor judecătoresc, Aurica Ţăruş

Stimaţi colegi!Asociaţia Producătorilor Agricoli „UNCAL-

NIS” adresează sincere felicitări cu prilejul Zileilucrătorilor din agricultură şi industria ali men -tară. Salutînd munca, abnegaţia şi fermitateadumneavoastră, marcăm recunoştinţa faţă derolul agricultorului în societate. Cu aceste gîn-duri vă transmitem urări de sănătate şi de îm-plinire a tuturor năzuinţelor profesionale şipersonale.

Cu mult respect Iurie Vrabie, Ionel Petru, Negru Alexandru

Stimaţi lucrători din agriculturăşi industria prelucrătoare,

Cu prilejul Zilei lucrătorului din agriculturăşi industria prelucrătoare, în numele Consiliuluiraional Nisporeni şi al meu personal, vă adresezcordiale felicitări, urări de sănătate şi succes înactivitatea nobilă pe care o desfăşuraţi.

Incontestabil, sectorul agroalimentar are unrol deosebit de mare în economia naţională, desectorul agroalimentar depine, în mare măsură,bunăstarea tuturor. Succesele obţinute sînt rodulmuncii, vocaţiei şi voinţei dumneavoastră de aînfrunta dificultăţile şi greutăţile legate de trans -formările pripite din trecut.

Adresăm cuvinte de recunoştinţă tuturor celorcare şi-au adus şi îşi aduc aportul, prin muncarodnică zi de zi, la dezvoltarea agriculturii şi in-dustriei alimentare din raionul Nisporeni.

La multi ani!Cu înalte consideraţiuni, Vasile Bîtca,

preşedintele raionului Nisporeni

Stimaţi lucrători din agriculturăşi industria prelucrătoare!

A devenit o tradiţie frumoasă să sărbătorim înfiecare an, la sfîrşitul lunii noiembrie, Ziuaprofesională a lucrătorului din agricultură şi in-dustria prelucrătoare. Agricultura a fost dintot-deauna ramura principală a economiei. Apreciemmunca şi profesionalismul dumneavoastră şiavem toată certitudinea că veţi depune şi în con-tinuare eforturi pentru a obţine rezultate remar-cabile întru dezvoltarea acestei ramuri. Este unprilej nu numai de sărbătoare, dar şi de bilanţ.

În acestă zi semnificativă, vă doresc multăsănătate şi noi realizări în activitatea pe care odesfăşuraţi.

Cu respect, Iurie Toma, preşedintele raionului Ungheni

Stimaţi agricultori!În numele Direcţiei Agricultură şi Alimentaţie

Ungheni, vă transmitem sincere felicitări, urăride bine cu prilejul Zilei lucrătorului din agri cul -tură şi industria prelucrătoare.

Sectorul agroalimentar a fost şi rămîne unadin ramurile dominante ale economiei naţionale,care determină în mare măsură bunăstarea dum -neavoastră. Întodeauna aţi ştiut să depăşiţi difi -cul tăţile şi greutăţile cu care vă confruntaţi.Omagiind munca şi profesionalismul dumnea -voastră, vă dorim forţă, optimism, sănătate şibelşug în toate.

Cu respect, Anatol Arhire, vicepreşedintele raionului Ungheni,

responsabil de agricultură

Stimaţi lucrători din agriculturăşi industria prelucrătoare,

Conducerea raionului Călăraşi adresează sin-cere felicitări tuturor celor care au ales să-şidedice viaţa agriculturii şi industriei prelucră -toare – o misiune nobilă şi deloc uşoară. Fie caanul agricol care vine şi cei care vor urma să fiemult mai buni şi eficienţi decît cel care, iată, seîncheie.

Vă dorim multă sănătate, succese remarca-bile, ploaie la timp, pace în suflet şi în casă, pîinepe masă. Optimismul şi încrederea într-un viitormai prosper să nu vă părăsească nicicînd.

Cu respect, Ilie Rău, preşedintele raionului Călăraşi

Petru Cosoi, vicepreşedintele raionului, responsabil de agricultură

De aproape 60 de ani, soţii Pen-dus, Lidia şi Mihail, îşi sărbătoreschramul casei, aşa cum se cuvine, deSf. Arhangheli Mihail şi Gavriil, pe21 noiembrie. „Este sfîntul casei,este sfîntul soţului şi ne mîndrim cuasta”, spune mătuşa Lidia. „Văajută sfîntul pe care l-aţi ales la cu-nunie?”, îi întreb. Dau din umeri, seuită unul la altul. „Nu ştim dacă neajută, numai unul Dumnezeu ştie”,spune într-un sfîrşit gospodina ca -sei. Apoi, parcă amintindu-şi ceva,adaugă: „Cred că ne ajută, pentru căam trăit în pace şi înţelegere o viaţăîntreagă. Am fost mereu împreună,şi la bine, şi la rău”.

Au o vîrstă onorabilă, sînt oamenirespectaţi în sat. Au trecut prin mul -te, au văzut multe, dar niciodată nus-au plîns de greutăţi. Au muncit zişi noapte, căci sînt oameni gospo-

dari şi harnici. Şi-au construit o ca -să, au sădit pomi, au crescut copii.„Nu am dormit, dar ne-am făcut totce am visat să avem”, spune moşMihail. Este la curent cu tot ce seface în lume, în ţară. Nu scapă nicio ştire mai importantă şi ar puteavorbi la nesfîrşit despre viaţa pe ca -re a trăit-o, despre ziua de azi. Doarcă aude mai greu şi atunci preferăsă tacă, să analizeze lucrurile.

În viaţa lor, au trăit bine. Nici nuputea fi altfel, el fiind şef de fermă,iar ea – bucătăreasă. Acum se mul -ţumesc doar cu pensia pe care o au.Împreună, lunar, primesc cam 1600lei. Ce să mai spui?

În fiecare lună, pun cîţiva bănuţideoparte. „Încă din ianuarie tot strîn -gem bani, aşa că ne-am cumpăratacum lemne pentru iarnă. Aşteptămpensia viitoare ca să ne cumpărăm

şi cărbuni. Sper să ieşim din iarnă”,spune gospodina. Nu se tem de ni -mic, doar „de bunul Dumnezeu”.

Două capre, cîteva găinuşe şi uncăţel – aceasta le este toată gos po -dăria la ora actuală. Sînt încă în pu -te re să-şi lucreze terenul de lîngăca să. În doi îl prăşesc, în doi strîngroada... Aşa au muncit toată viaţa -doar în doi. „Pămîntul ne hrăneşte,este pîinea noastră”, spune mătuşa

Lidia. „Dacă nu îl lucrezi la timpulcuvenit, degeaba mai munceşti, nuaştepta să ai roadă”, adaugă şi moşMihail. Mîndria lor cea mare sîntcopiii, şapte nepoţi şi nouă străne -poţi. Ferice de ei. De aceea şi băt -rînețea li se pare frumoasă. Nu în - tîmplător, mătuşa Lidia a în cheiat:„Ne mîndrim cu viaţa noas tră băt -rî nească”.

Natalia Junghietu

În ospeţie la o casă ce-i onorează, an de an, pe Sf. Arhangheli Mihail şi Gavriil De aproape 60 de ani sînt împreună. El, Mihail Pendus, este cunsocut în satul său natal, Petreşti (Ungheni), de toată lumea, fiind unul dintre cei mai vîrstnici la ora actuală. Are 86 de ani şi multă înţelepciune. A lucrat, timp de 15 ani, şef de fermă şi se mîndreşte mult cu asta. Ea, Lidia Pendus, a fost bucătăreasă la spitalul din sat.

În ajunul Zilei Agricultorului,consemnată tradiţional în ultimaduminică a lunii noiembrie, v-aşpropune să faceţi o trecre în re vis -tă a anului agricol ce, iată, se sfîr -şeşte. Care este situaţia în regiune?

Să ştiţi că anul 2012 a fost celmai complicat din ultimii zece ani.O poate confirma orice agricultor.Din cauza secetei, toate culturile ag -ricole au fost compromise în pro -por ţie de cel puţin 50%, iar unele -chiar în totalitate. De exemplu, roa -da de grîu a fost de cel puţin două orimai mică decît în anii precedenţi,porumbul a fost compromisă înpro porţie de 99%, sfecla de zahăr -70%, soia - 100%. Nu vorbesc doardespre rezultatele obţinute de între-prinderea pe care o conduc. Cunoscsituaţia şi la colegii mei.

În asemenea condiţii, la ce săne aşteptăm noi, consumatorii derînd?

Nu cred că pe consumatori aceas -tă situaţie îi va afecta foarte mult.Oricum, ne aşteaptă o creştere lapre ţuri. Sper să fie nesemnificativă.

Dar la ce se aşteaptă agricul-torii?

Agricultorii se află într-o situaţiefoarte complicată. Eu, de exemplu,am utilizat toate resursele financia -re pe care am reuşit să le obţin anulacesta pentru salarizarea anga jaţi -lor, plata impozitelor şi îndeplinirealucrărilor agricole de toamnă.

Să înţeleg că ați rămas săraci şicuraţi?

Nu. Am rămas săraci şi cu dato -rii. Curaţi nu avem de unde, căcinoi, agricultorii, nu am putut să neonorăm obligaţiunile faţă de aceiagenți economici care ne-au asigu-rat cu seminţe, fertilizanţi şi chimi-cale. În plus, avem datorii şi la bănci.

Cum credeţi că va fi noul anagricol?

Toamna curentă este îmbu cu ră -toare, fiindcă au căzut precipitaţii şiculturile agricole de toamnă - grîul,orzul, rapiţa - intră în perioada deiernare în stare bună, ceea ce ne dăsperanţe că anul viitor va fi unul maibunişor, astfel că vom putea chiarsă achităm o parte din datoriile pecare le-am acumulat în anul 2012.

În pofida greutăților de care aţivorbit, au fost înregistrate şi care -va performanţe în agricultura dinregiune?

Da. Producătorii agricoli au tes-tat, anul acesta, noi soiuri de semin -ţe și hibrizi de seminţe la floareasoarelui, la sfecla de zahăr, care ne-au demonstrat că sînt mai rezistentela secetă. Cred că anume acesteavor fi utilizate în viitor de către mulţiagricultori, chiar dacă sînt mai puţinproductive. De asemenea, au adop-tat o nouă tehnologie de prelucrarea solului, pentru a păstra umezealala suprafață.

Mai au curaj agricultorii să-şidezvolte afacerile?

Sigur, căci sînt mulţi producătoriagricoli care se ocupă serios cu ag -ri cultura şi la Nisporeni, şi la Călă -

raşi, și la Ungheni. În ultimii ani, aufost plantate suprafeţe destul demari de livezi noi, de viţă de vie. LaNisporeni, de exemplu, fermieriimici se ocupă serios cu plantareaprunilor, căci prunul se simte bineşi pe terenuri mai puţin fertile. LaUngheni s-au plantat livezi şi viţăde vie.

Seceta și problemele cu care s-auconfruntat agricultorii din regiuneîn acest an i-a făcut cumva să fiemai uniţi?

Din păcate, nu. Aşa e mentalita -tea agricultorului şi este de înţe les,căci ei mai ţin minte fostele colho -zuri şi sovhozuri la care nu-şi do -resc să revină. Oricum, noi, în cad -rul Asociaţiei Producătorilor Agri-coli, ne străduim să promovămideea asocierii, pentru că numai ast-fel vom putea să ne apărăm, să nepromovăm interesele. Şi la nivel re-publican conceptul e acelaşi - de apăstra asociaţiile regionale de pro -ducători agricoli, iar în cadrul lor sădezvoltăm asociaţii de profil, cumar fi: asociaţia producătorilor de le -gume în sere, de fructe, de strugurietc. Recent, ministrul Agriculturii avorbit despre nişte fonduri europe -ne, care se prevăd în 2013 pentruagricultori. Dînsul a accentuat căvor beneficia de susţinere finan ci a -ră acei producători care vor fi înasociaţii. Uniunea Europeană, do-natorii străini nu doresc să aibă dea face cu structuri de stat, ei vor săcolaboreze cu asociaţii obşteşti. Şipe această cale, fac un apel cătreproducătorii agricoli: să ne unimmai mult forţele şi eforturile, în aşa

fel ca pe viitor să putem beneficiade fonduri europene pentru dezvol -tarea de mai departe a agriculturii.

Lucian Blaga spunea: „Veşni -cia s-a născut la sat”. Acum, însecolul al XXI-lea, mai este actu -ală această afirmaţie?

Indiscutabil. Şi va fi veşnic actu -ală.

Ina Landa

Notă: Asociaţia ProducătorilorAgricoli ”Uncalnis” reprezintă cusucces, deja de 11 ani, intereseleagricultorilor din trei raioane:Ungheni, Nisporeni și Călărași.Scopul pe care l-a avut şi-l areasociaţia este de a contribui ple-nar la creşterea bunăstării pro du -cătorilor agricoli prin creareacon diţiilor favorabile pentru spo -rirea eficienţei agrobusinessuluiprivat.

Agricultorii din regiune au rămas săraci și plini de datorii la finele acestui an agricol

În fotografie: Soţii Mihail şi Lidia Pendus din Petreşti

Interviu cu Iurie Vrabie, preşedintele Asociaţiei ProducătorilorAgricoli din regiunea Ungheni-Nisporeni-Călăraşi „Uncalnis”

6Expresul

Cel mai lung cuvînt din lume are 189819 de litere şi este numele unei proteine umane care se găseşte în muşchi şi asigură elasticitatea pasivă a muşchilor. Un polonez s-a încumetat să citească acest cuvînt – l-a citit în trei ore şi jumătate. Acesta începe cu ethionylthreonylthreonyl şi se termină cu laspartylserylalanylthreonylvalylasparinylserylisoleucine. (Jurnal.md)

Fragmentarium

Vineri, 23 noiembrie

Preşedintele raionului Ungheni anunţă concurs pentru ocuparea funcţieipub lice de execuţie vacante: specialist încadrul Secţiei administraţie publică, Apa ‐ra tul pre şedintelui raionuluiAtribuţiile de bază:‐ Asigură organizarea şi desfăşurarea şe ‐din ţe lor Comisiei pentru situaţii excep ţio ‐nale (asigură înştiinţarea membrilor, invi ‐taţilor, întocmeşte procesele verbaleetc.);‐ Organizează deplasările grupurilor delucru în teritoriu pentru verificareasituaţiilor ex cep ţionale;‐ Aduce la cunoştinţa recruţilor informaţiadespre existenţa serviciului civil şi despreposibilitatea încorporării în el, despredrepturile şi obligaţiile ce le revin;‐ Primeşte cereri motivate din parteacetă ţe nilor privind scutirea de serviciulmilitar în termen şi încorporarea în servi‐ciul civil, verifică veridicitatea motivelorinvocate şi înştiinţează despre aceastacomisiile teritoriale de recrutare şi încor‐porare în serviciul militar şi cel civil;‐ Îndreaptă cetăţenii spre locul de îndepli ‐nire a serviciului civil şi spre centrele deinstrucţie pentru pregătire profe siona lăspecială;‐ Ţine evidenţa cetăţenilor care îndepli ‐nesc serviciul civil şi a celor trecuţi în rezer ‐va servic i‐ului civil, întocmeşte dări desea mă statistice;‐ Prezintă semestrial dări de seamă şi con‐tracte Centrului serviciului civil al Repub‐licii Moldova;‐ Organizează controlul asupra îndepliniriiserviciului civil;‐ Efectuează, în comun cu serviciile de pla ‐sa re în cîmpul muncii, atestarea locurilor demun că pentru asigurarea îndeplinirii ser‐viciilor civil în corespundere cu preveder‐ile legis laţiei etc.Bibliografia concursului: Constituţia Republicii Moldova;‐ Legea nr.158‐XVI din 4 iunie cu privire la

fun cţia publică şi statutul funcţionaruluipublic;‐ Legea nr.25‐XVI din 22 februarie 2008 pri ‐vind Codul de conduită a funcţionaruluipublic;‐ Legea nr.16‐XVI din 15 februarie 2008 cuprivire la conflictul de interese;‐ Legea nr.1264‐XV din 19 iunie 2002privind declararea şi controlul veniturilorşi a propri e tăţii demnitarilor de stat,judecătorilor, procurorilor, funcţionarilorpublici şi a unor persoane cu funcţie deconducere;‐ Legea nr.190‐XIII din 19 iulie 1994 cuprivire la petiţionare.Persoanele care vor manifesta dorinţa dea par ticipa la concurs, este necesar săaibă stu dii superioare corespunzătoare, săfie cetă ţean al Republicii Moldova, săposede limba de stat, să aibă abilităţi deutilizare a compute rului (programeleWord, Excel, Internet).La concurs urmează a fi prezentate urmă ‐toa rele documente:‐ formularul de participare la concurs;‐ copia buletinului de identitate careconfir mă cetăţenia Republicii Moldova;‐ copiile diplomelor de studii şi alecertifica telor de absolvire a cursurilor deperfec ţio nare ‐ profesională şi/sau spe‐cializare;‐ copia carnetului de muncă;‐ cazierul judiciar.Copiile documentelor prezentate pot fiauten tificate de notar sau se prezintăîmpreună cu documentele originale pen‐tru a verifica veridicitatea lor.Documentele se prezintă la comisia de or‐ganizare a concursului în decurs de 15 zilecalendaristice din ziua publicării în presăa prezentului anunţ, pe adresa: or. Ungheni, str. Naţională 11, bir.8.Lista candidaţilor admişi la concurs se vapla sa pe pagina web: www.crungheni.md şipe pa no ul informaţional al Consiliului raio ‐nal Ungheni.

Stimaţi cetăţeni!

BC „Banca Socială” SA vă oferă un nou tip de depozit „BS - ABSOLUT”în valută naţională şi străină la condiţii avantajoase.

Termenul de depozitare este de la 6 la 36 luni.

Suma minimală de depozitare 7000lei sau 1000 USD/Euro.

Dobînda anuală constituie:- în valută naţională pînă la 12,5%- în valută străină pînă la 7,5%.

Pentru informaţii adăugătoare vă aşteptăm:

Or. Ungheni, str. Naţională 17Luni – vineri, de la 8.00 pînă la 16.00.Telefoane de contact: 023623544, 023628213, 023623276.

Or. Călăraşi, str. Mihai Eminescu 3Luni – vineri de la 8.00 pînă la 16.00Telefoane de contact: 024421755, 024420533.

Vînd apartament, 2 camere, în Ungheni centru, 53 m p.,etaj. 2/5 (mijloc). Tel.: 069804099

Vînd apartament, 3 camere, în oraşul Ungheni, str.Romană 112/1, etajul 3. Tel.: 068483972.

Pesticidele contrafăcute – un pericol real pentru ecologia ţării

Problema pesticidelor contrafăcute este una globală și nu ţinedoar de Republica Moldova. Spre exemplu, în Europa, procentulpreparatelor chimice de sorginte dubios sau mai direct spus –contrafăcute, destinate agroindustriei, constitue 10%.

În ţara noastră, spre regret, acest procent este mult mai mare,iar faptul că o bună parte din vînzările chimicalelor contrafăcuteeste efectuată în pieţe agroalimentare sau în zonele adiacenteacestora, fac practic imposibil controlul sistematic şi eficient alautorităţilor asupra contrafacţiei pesticidelor, erbicidelor și altorchimicale destinate muncilor agricole.

În acest sens, spre exemplu, e bine să cunoaștem că, înaceiași Uniune Europeană, vînzarea produselor agrochimiceeste permisă doar în magazinele specializate și licenţiate în acestscop. Orice abatere de la lege se pedepsește necondiţionat și dur.

Problema agrochimicalelor contrafăcute este legată, în moddirect, de siguranţa sănătăţii populaţiei și mediului înconjurător.Ele distrug culturile agricole sau, în cel mai bun caz, scad dra-matic roada nu doar pentru anul în care au fost exploatate, darși pentru mulţi ani înainte, pentru că metaboliţii chimici ajunșiîn sol sînt rezistenţi în timp.

La fel, datorită gradului sporit de chimicale, pesticidele, er-bicidele sau insecticidele contrafăcute sînt nocive pentrusănătatea noastră.

Cînd e vorba despre administrarea unor preparate medicale,de cele mai dese ori mergem la farmaciile în care avem în-credere și procurăm medicamente sigure. La piaţă însă, atuncicînd dorim să cumpărăm produse agricole, nu avem de unde săștim cu ce au fost acestea stropite și în ce condiţii au fost cres-cute, care este nivelul nitraţilor în ele.

Ce putem face pentru a ne păzi de excesul dechimicale contrafăcute din produsele agricole?

- În primul rînd, dacă avem posibilitatea să cultivăm legumesau să creștem pomi fructiferi, să diminuăm sau să renunţăm întotalitate la tratarea acestora cu substanţe chimice.

- Dacă am decis, totuși, tratarea culturilor cu nitraţi, să ofacem cu prudenţă, conform recomandărilor specialiștilor, și săprocurăm produsele chimice doar în magazinele specializate șilicenţiate în acest domeniu al comerţului.

- Pe cît este posibil, să consumăm produse alimentare cer-tificate ca „biologic pure”.

- Să cerem informaţii de la vînzători despre originea pro-duselor alimentare și să ne convingem că acestea au certificatelenecesare ce confirmă calitatea. Dacă certificatele lipsesc, săavem tăria să refuzăm produsele propuse de vînzător.

- Să spălăm bine, sau să înlăturăm coaja produselor agroali-mentare. O bună parte din chimicale rămîn pe/în coaja fructelorsau legumelor.

- Să fim hotărîţi în dorinţa noastră de a consuma produse bi-ologic pure.

Acest material a fost publicat cu sprijinul COMPANIEINAȚIONALE DE ASIGURĂRIÎN MEDICINĂ în cadrul campaniei de promovare şi sensibilizare „SPUNE DAPENTRU SĂNĂTATEA TA”.

Tuberculoza este o maladieinfecţioasă periculoasă care, celmai frecvent, afectează plă mî nii,însă poate afecta şi alte orga ne.Boala este provocată de mi cobac -teria tuberculozei şi este transmi -să pe cale aerogenă de la bolnavulcu tuberculoză pul mo nară conta -gi oasă, adică de la cel care elimi -nă microbacteria tu ber culozei.

Cei mai sensibili faţă de tu ber -culoză sînt copiii pînă la vîr sta de3 ani, dar, în mod special, cei careau vîrsta pînă la un an.

Tuberculoza la copii se ma ni -festă diferit, comparativ cu adul -ţii. Deseori, copiii nu pre zintă ma -nifestări locale ale tuberculozei,ci doar simptome generale ale bo -lii: oboseală, lip sa poftei de mîn-care, scădere pon derală, sub -

fe brilitate perio dică (temperatura:37,1- 37,0), mărirea ganglionilorlimfatici în zonele gîtului, bărbiei,subsuorilor, inghinală. De cele maimul te ori, copiii nu se plîng desta rea lor generală de sănătate.

Părinţii ar trebui să se aler -teze atunci cînd:

• copiii mici nu mai cresc îngreutate sau slăbesc, devin apa -tici, capricioşi;

• copiii de vîrstă şcolară obo -sesc frecvent, devin somnoroşi înrezultatul efortului fizic, acu ză du -reri de cap şi nu reuşesc să se con-centreze la lecţii, devin irascibili;

• copiii de diferite vîrste sîntdeseori afectaţi de maladii acu teale căilor respiratorii, se res tabi -lesc greu după acestea, con tinu -

înd sa aibă febră.La manifestarea simptome lor

menţionate, trebuie solicitată deurgenţă asistenţa medicului defamilie. Doctorul va face un testdermic la tuberculină, injectîndun extract de TBC în ante braţulcopilului. Apoi, după 48-72 ore, vaexamina zona testată. Se va uitadupă o umflătură. Dacă va existauna, îi va examina mări mea şi fer-mitatea, pentru a stabili dacă tes-tul este pozitiv sau nu, adică, dacăacel copil este infectat sau nu detuberculoză.

Cum poate fi prevenită boa -la?

Primul pas este vaccinarea cuB.C.G. la nou-născut, urmîn du-se, în continuare, schema de vac-cinare a sugarului, copilului şiadolescentului. Rolul protector alvaccinului B.C.G. intervi ne ladouă luni după vaccinare.

Evitarea contactului cu per-soanele bolnave sau purtătoareale microbacteriei tuberculozei,evitarea contactului cu bolnaviivechi, plus o alimentaţie echi lib -rată şi un stil de viaţă sănătos, vorface ca tuberculoza, această boalădestul de complicată şi gra vă, sănu afecteze copilul dumneavoastră.

Atenţie! Tuberculoza este oboală care nu se vindecă singu ră!De aceea, trecerea timpului nu vaface decît să permită bolii săavanseze şi să se agraveze, baciliiînmulţindu-se şi reali zînd compli -caţii de temut.

Oricine are acces la tratamen-tul tuberculozei, acesta fiind gra-tuit, pe toată durata, atît la copil,cît şi la adult.

Aveţi grijă de copilul vostru şi,la orice simptom, adresaţi-vă me -di cului.

Tatiana Cheptonar

Tuberculoza la copiiE bine să știi

ORGANIZĂM CURSURIDE SCURTĂ DURATĂ: • BUCĂTAR • MASOR• FRIZER• MANICHIURĂ – PEDICHIURĂ• MENAJERĂ• FOTOGRAFIE• LIMBA ENGLEZA• VÎNZĂTOR-CONSULTANT• CUSĂTOR

ÎN CADRUL CURSURILOR SE ASI GURĂ:- Orar flexibil (program de dimi nea -ţă/program după masă);- Posibilitatea ca persoanele de oricevîrstă să frecventeze aces te cursuri(inclusiv liceeni şi persoane anga-jate în cîmpul muncii);- Obţinerea într-o perioadă scurtă omeserie solicitată pe piaţa muncii.

Informează-te şi înregistrează-tela tel.: (0236) 2 02 88; 3 36 84

Luni, 26 noiembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00,22.00 Ştiri 6.15 Baştina 7.10, 8.15 Bunădimineaţa! 9.10, 17.15 “ERKY PERKY”9.35 Desene animate 10.30 Reporterul degardă 11.00 Bună seara! 12.00 Vedete la bis13.10, 18.30 “Bebeluşii de la zoo” 13.40Cultura azi 14.25 “DORA” 16.00 Docu-mentar 16.25 Fotbal non-stop 17.40 Respi -ro 18.00 Petalo romano 19.00 Mesager19.40 Povestea de seară 19.55 Moldova îndirect 21.25 Dor 22.20 Eugen Doga“Toamna Romantică”. Concert. PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30Ştirile Pro Tv 10.00, 13.45, 16.00 Teleshop-ing 10.15 „VÎRSTA INOCENŢEI” 14.00Apropo TV 15.00 Serviciul Român deComedie 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT”17.35 Happy Hour 21.00 În Profunzime cuLorena Bogza 23.00 „PARIU CU VIAŢA”.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri"9.15 Teleshoping 9.50 "Жить здорово"10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10,18.15 Новости 12.25 "Время обедать"13.05 "Дешево и сердито" 14.00 Другиеновости 14.30 "Понять. Простить" 15.30"УБОЙНАЯ СИЛА" 17.10 "НЕРАВ-НЫЙ БРАК" 18.50 "Давай поженимся!"19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время"22.15 "ДОРОГА В ПУСТОТУ".

Marţi, 27 noiembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00,22.00 Ştiri 6.10 Sub acelaşi cer 6.40, 17.40Respiro 7.10, 8.15 Bună dimineaţa! 9.10,17.15 “ERKY PERKY” 9.40 Desene ani-mate 10.35, 14.10, 15.00, 23.30 11.00,19.55 Moldova în direct 12.00 Accente eco-nomice 13.10, 18.30 “Bebeluşii la zoo”13.40 Dor 16.00 Ring Star 18.00 Găgăuzogea 19.00 Mesager 19.40 Povestea de seară21.25 Medalion muzical. Victoria Lungu21.50 Cum e corect? 22.20 Cultura azi23.05 “SECRETARUL”.PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30Ştirile Pro Tv 10.00, 13.45, 16.00 Teleshop-ing 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT”11.00 „PARIU CU VIAŢA” 14.00 „CRIMEDE RĂZBUNARE” 17.35 Happy Hour20.45, 23.00 Vocea României 23.30 Auto-Expert cu Andrei Tabuică.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri"9.15 Teleshoping 9.50 "Жить здорово"10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10,18.15 Новости 12.25 "Время обедать"13.05 "Дешево и сердито" 14.00 Другиеновости 14.30 "Понять. Простить" 15.30"УБОЙНАЯ СИЛА" 17.10 "НЕРАВ-НЫЙ БРАК" 18.50 "Давай поженимся!"

19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время"22.15 "ДОРОГА В ПУСТОТУ".

Miercuri, 28 noiembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 17.00, 21.00, 22.00Ştiri 6.15 Găgăuz ogea 6.45 Respiro 7.10,8.15 Bună dimineaţa 9.10, 17.15 “ERKYPERKY” 9.40 Festivalul-concurs “MariaDrăgan” 10.10 ...pe urmele lui Ştefan celMare 10.30 Ştiinţă şi inovare 11.00, 19.55Moldova în direct 12.00 Baştina 12.45Picături de “Dor” 13.10, 18.30 “Bebeluşiide la zoo” 13.40 Petalo romano 14.10 “ADOUA ŞANSĂ” 15.50 Cum e corect?15.55 Magazinul copiilor 16.25 Prin Istorie– spre Victor 17.40 Profil de savant 18.00Russkii mir 19.00 Mesager 19.40 Povesteade seară 21.25 Moldovenii de pretutindeni22.20 Alternative. Discriminarea peînţelesul tuturor 23.05 “SECRETARUL”.PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30 ŞtirilePro Tv 10.00, 13.45, 16.00 Teleshoping 10.15,16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT” 11.00„CRIME DIN RAZBUNARE” 14.00 Auto-Expert cu Andrei Tabuică 14.30 „A FOST ODATĂ CA NICIODATĂ” 17.35 Happy Hour20.45 Serviciul Român de Comedie 21.45„TANTI FLORICA” 23.00 „FRINGE”.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri"9.15 Teleshoping 9.50 "Жить здорово"10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10,18.15 Новости 12.25 "Время обедать"13.05 "Дешево и сердито" 14.00 Другиеновости 14.30 "Понять. Простить" 15.30"УБОЙНАЯ СИЛА" 17.10 "НЕРАВ-НЫЙ БРАК" 18.50 "Давай поженимся!"19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время"22.15 "ДОРОГА В ПУСТОТУ".

Joi, 29 noiembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00,22.00 Ştiri 6.10 Russkii mir 6.40 Respiro7.10, 8.15 Bună dimineaţa 9.10, 17.15“ERKY PERKY” 9.35, 15.00 Documentar10.30 Natura în obiectiv 11.00, 19.55Moldova în direct 12.00 O seară în familie13.10, 18.30 “Bebeluşii de la zoo” 13.40Găgăuz ogea 14.10 “A DOUA ŞANSĂ”15.00 Festivalul-concurs “Maria Dragan”15.30 Videoteca copiilor 15.45 Părinţi şicopii 16.15 Erudit cafe 17.40 Picături de“Dor” 18.00 Vector european 19.00Mesager 19.40 Poveste 20.50 Super-loto“5” din “35” 21.25 Artelier 22.20 Reporterde gardă 22.45 Un sfert de vorbă cu IlonaSpătaru 23.05 “SECRETARUL”. PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00, 22.30Ştirile Pro Tv 10.00, 13.45, 16.00 Teleshop-ing 10.15, 16.15 „TÎNĂR ŞI NELINIŞTIT”11.00 „A FOST O DATĂ CANICIODATĂ” 14.00 „CE E MAI BUN ÎN

VIAŢĂ” 17.35 Happy Hour 20.30 „LASFIERBINŢI” 23.00 „SPITALUL DEDEMENŢĂ”.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri"9.15 Teleshoping 9.50 "Жить здорово"10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10,18.15 Новости 12.25 "Время обедать"13.05 "Дешево и сердито" 14.00 Другиеновости 14.30 "Понять. Простить" 15.30"УБОЙНАЯ СИЛА" 17.10 "НЕРАВ-НЫЙ БРАК" 18.50 "Давай поженимся!"19.55 "Пусть говорят" 21.40 "Время"22.15 "ДОРОГА В ПУСТОТУ".

Vineri, 30 noiembrieTVM6.00, 7.00, 8.00, 9.00, 13.00, 17.00, 21.00,22.00 Ştiri 6.15 Cuvintele credinţei 7.10,8.15 Bună dimineaţa! 9.10, 17.15 “ERKYPERKY” 9.40, 16.35, 21.25 Documentar10.30 Vector European 11.00 Ediţiespecială dedicată vizitei lui Jose ManuelBarroso, preşedintele CE 12.00 Evantai fol-cloric 12.40 Un sfert de vorbă cu IlonaSpătaru 13.10, 18.30 “Bebeluşii de la zoo”13.40 Russkii mir 14.10 “A DOUA ŞANSĂ”15.00 Moldovenii de pretutindeni 15.30Vivat, Valentina! 17.40 Chişinăul de ieri şide azi 18.00 Accente economice 19.00Mesager 19.40 Povestea de seară 19.55Bună seara! 22.20 Fii tînăr! 23.05 “SECRE-TARUL”. PRO TV7.00, 13.00, 17.00, 19.00, 20.00 Ştirile ProTv 10.00, 14.00 Teleshoping 10.15„MADAGASCAR 2” 11.30 „UN BACŞIŞDE DOUĂ MILIOANE DE DOLARI”14.15 Vocea României 17.35 Happy Hour20.30 Dansez pentru tine.PRIME TV6.00 "Доброе утро" 7.00 "Prima ora" 9.00,12.00, 15.00, 18.00, 21.00 "Primele Ştiri"9.15 Teleshoping 9.50 "Жить здорово"10.55 "Модный приговор" 12.10, 15.10,18.15 Новости 12.25 "Время обедать"13.05 "Дешево и сердито" 14.00 Другиеновости 14.30 "Понять. Простить" 15.25"УБОЙНАЯ СИЛА" 16.55 "Жди меня"18.50 "Поле чудес" 19.55 "Пусть говорят"21.40 "Время" 22.15 "Между небом и зем-лей". Концерт Стаса Михайлова вКремле.

Sîmbătă, 1 decembrieTVM6.00, 17.00, 21.00, 23.15 Ştiri 6.10“CRIMĂ ÎN ÎNALTA SOCIETATE” 7.40,9.05, 16.00 Documentar 8.05 Vedete la bis10.00 Magazinul copiilor 10.30 Părinţi şicopii 11.00 Casa mea 11.30 Dor 12.00Spectacol 13.50 Sala cu orgă prezintă 15.05Desene animate 16.30 La mulţi ani! 17.15Studio Art Plus 17.50 Un sfert de vorbă cuIlona Spătaru 18.10 Erudit cafe 19.00Mesager 19.35 Poveste 19.50 O seară în

familie 21.15 Eurovision Junior Song Con-test 2012. Transmisiune în direct de la Am-sterdam 23.35 “SECRETARUL”. PRO TV6.00 „MADAGASCAR 2” 8.00, 13.00,19.00, 20.00 Ştirile Pro Tv 11.00 Auto Ex-pert cu Andrei Tabuică 11.30, 14.30 Tele -shoping 11.45 În Profunzime cu LorenaBogza 14.45 Gîndeşte liber! ProTv e al tău17.30 Happy Hour 20.45 Vocea României.PRIME TV6.00, 10.00, 12.00, 15.00, 18.00 Новости6.10 "Поле чудес" 7.10 "Алексей Булдаков.Ну вы, блин, даёте!" 8.10 "Играй, гармоньлюбимая" 8.50 "Умницы и умники" 9.45"Слово пастыря" 10.15 Teleshopping10.30 "Смак" 11.00 "Эдуард Артемьев. Всвоем фантастическом мире" 12.20"Абракадабра" 14.30 "Тайна "Чёрныхдроздов" 16.25 "АЛЁШКИНА ЛЮ-БОВЬ" 18.15 "Человек и закон" 19.15"Минута славы шагает по стране" 21.00„Primele ştiri” 21.25 "Время" 21.50 "Сего-дня вечером" 23.30 "Что? Где? Когда?".

Duminică, 2 decembrieTVM6.00, 17.00, 21.00, 22.00 Ştiri 6.10, 13.05,23.50 Documentar 7.05 Respiro 7.15 Cu-vintele Credinţei 8.00 Templul muzicii 8.45...pe urmele lui Ştefan cel Mare 9.05 Deseneanimate 10.00 Ring Star 11.00 Prin istorie– spre victorie! 11.35 La datorie 12.00Portrete în timp 12.30 Natura în obiectiv13.00 Medalion muzical 13.30 Parteneriatepentru fiecare copil 14.00 Baştina 14.45Chişinăul de ieri şi de azi 15.00 “CRIMĂÎN ÎNALTA SOCIETATE” 16.30 La mulţiani! 17.15 Cultura azi 18.00 La noi în sat18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”19.00 Mesager 19.35 Poveste 19.50 Vedetela bis 21.20 Săptămîna sportivă 22.20 “Aniimei, destinul meu”. Anatol Dumitraş la 30ani de activitate. PRO TV7.00, 13.00, 19.00, 20.00 Ştirile Pro Tv10.00, 13.15, 14.00 Teleshoping 10.15„Generaţia LaLa. De la serial, la fenomen”11.00 „PARIU CU VIAŢA” 13.30 ApropoTV 14.15 Vocea României 18.00 România,te iubesc! 20.30 „RED” 23.00 „ÎN-GROPAT DE VIU”.PRIME TV6.00, 10.00, 12.00 Новости 6.10 "НоннаМордюкова. Такой её никто не знал" 7.10"Эдуард Артемьев. В своем фантастиче-ском мире" 8.15 "Армейский магазин"8.55 Здоровье 10.15 Teleshoping 10.30"Непутёвые заметки" 10.45 "Пока вседома" 11.30 Фазенда 12.20 "БЕЛЫЕРОСЫ" 14.25 "ТАЙНА ЗАПИСНОЙКНИЖКИ" 15.55 "Тайные знаки концасвета" 17.00 "Большие гонки. Братствоколец" 18.30 "Replica" 20.00 Среда обита-ния 21.00 "Sinteza săptămînii" 21.40 Вос-кресное "Время" 22.50 "МОСКВАСЛЕЗАМ НЕ ВЕРИТ".

7Expresul

Programe TVPublicitate

Vineri, 23 noiembrie

Compania de construcţii „Glorinal” SRLANGAJEAZĂ:

‐ zidari; ‐ dulgheri;‐ fierari; ‐ lăcătuşi; ‐ tencuitori;‐ muncitori necalificaţi.

Telefoane de contact: Fix 022 854481 Mob. 068575951

Sanatoriul Preventoriu de Bază “CONSTRUCTORUL” ÎSÎntreprindere unicală de recuperare medicală din R. Moldova

Metode tradiţionale şi netradiţionale de diagnostic şi tratament

Vă oferim:Consultaţia medicilor specialişti de orice profil, metode de diagnostic:ultrasonografie, rectoromanoscopie, diagnostic funcţional, laborator clinic, biochimic şi imunologic – cu obținerea re -zultatelor în aceeași zi, diagnosticul computerizat, iridodiagnostic, prescripţii pentru ochelari şi lentile de contact ș.a.Tratamente clasice, precum şi prin metode tradiţionale:băi şi duşuri curative, duş-masaj subacvatic, aplicaţii de nămol, lut, parafină, ozocherită, șunghit, electro-fizioterapie,masaj și gimnastică curativă, terapie manuală, fitoterapie, ozonoterapie, hidrocolonoterapie, tratament cu lipitori, cuînţepături de albine, baroterapie generală, acupunctura, psihoterapie ș.a.

Adresa: or. Chişinău, str. Zelinski,15 Tel. 022522741 (recepția cu regim nonstop), 022639629, 022551964, 079368099 (marketing). E-mail: marketing.tatiana@yahoo.fr

Centrul clinic este dotat cu utilaj medical modern, saloane cu toate comodităţile, cafenea pentru 200 locuri. Aiciactivează 145 de medici cu categorii înalte de calificare, sînt utilizate peste 130 de metode de tratament, multe dintrecare – doar la noi! Serviciile sînt accesibile pentru oricine.

www.sanatoriul-constructorul.md La prezentarea acestui anunţ decupat beneficiați de reduceri de 10% la biletele de tratament.

Luni 9.00 „Весёлые мелодии”. Deseneanimate (ТНТ)21.00 „Драконы навсегда”. Film(СТС)21.20 „Игра”. Serial (Россия РТР )

Marţi21.00 „Зануда”. Film (СТС)18.45 „Мужчины в деле”. Serial(Sony)23.00 „Патруль времени”. Film(СТС)

Miercuri21.00 „Скайлайн”. Film (СТС)21.30 „Fabrika” (Publika)23.00 „Почти знаменит”. Film (СТС)

Joi21.00 „Бой без правил”. Film(СТС)

22.15 „Список клиентов”. Film(Sony)23.00 „Багровые реки”. Film(СТС)

Vineri20.00 „Семьянин”. Film (СТС)22.00 „Слезы солнца”. Film (СТС)23.45 „Грязные мокрые деньги”.Film (Sony)

Sîmbătă21.00 „În Trecerea anilor” (TVR 1)21.00 „Призрак”. Film (СТС)21.45 „Компаньоны”. Film (Sony)

Duminică19.30 „Костер на снегу”. Film(Россия РТР)20.00 „Бенни и Джун”. Film (Sony)21.00 „Четвёртый вид”. Film(СТС)

Despre corupţie: doar cazuisticăsterilă şi detalii minuscule

Raionul Călăraşi a fost primul din republică, în careProcuratura Anticorupţie şi Centrul NaţionalAnticorupţie (CNA) au hotărît să dea startul unei cam-panii naţionale de „likbez” juridic. Pe 15 noiembrie,aici s-a desfăşurat un seminar, la care au fost invitaţifuncţionari publici, agenţi economici, dar şi alte cate-gorii de ascultători.Cele două doamne elegante, Mirandolina Suşiţcaia, procuror

în Procuratura Anticorupţie, şi Tatiana Mostovei, inspector prin-cipal al CNA, au încercat să-i familiarizeze pe cei prezenţi cuanumite detalii şi elemente din bucătăria activităţii instituţiilorpe care le reprezintă. Dar s-au cam poticnit.

În debutul seminarului, Tatiana Mostovei a ţinut să „linişteas -că” asistenţa: „Nu am ales raionul Călăraşi, fiindcă ar fi mai co -rupt decît altele...”. Această afirmaţie însă a stîrnit rumoare însală, opinia publică din Călăraşi fiind încă oripilată de un caz re-cent de corupţie de aici, mediatizat de toată mass-media, inclusivde „Expresul”.

Nici modul în care au decis cele două doamne să-i familiar-izeze pe călărăşeni cu domeniul vizat nu a fost cel mai fericit.Or, întrebările, gen: „Ştiţi cine e cea mai coruptă instituţie dinMoldova?”, „Ce este mita?” sau „Cum trebuie să procedaţi cîndvi se propune mită?”, au creat impresia că ele credeau că au înfaţă nişte copii de la grădiniţă. Iar comunicările îndelungate pemarginea unor sondaje de opinii şi multiplele exemple alecazurilor de corupţie doar din învăţămînt au trezit nedumerirea.

Şi a mai fost un aspect supărător de insistent. Pe parcursul în-tregului seminar, s-au tot auzit avertizări: „Fiţi atenţi cui daţiinformaţii şi ce informaţie daţi”, căci „vine presa care exagereazălucrurile”.

Timp de mai bine de o oră şi jumătate, cei din sală nu au auzitnimic concret despre numeroasele cazuri de mare corupţie, sem-nalate de mass-media, nu au aflat răspunsul la o întrebare dejaveşnică la noi: „De ce nu există o finalitate clară a cazurilor decorupţie descoperite, de ce nimeni nu e tras la răspundere?”. Doarcazuistică sterilă şi detalii minuscule...

Tudor Josanu

VĂ RECOMANDĂM LA TV!

Citatul săptămîniiUn adult află cît de puţine ştie atunci cînd un copil începe să-i pună întrebări. Richard L. Evans

Codare contra consumuluide alcool

Psihoterapie PsihoanalizăDoctor Galina Aparu

Servicii licențiateor. Ungheni,

str. Barbu Lăutaru, 26, of. 208Programare la tel.:

079521319

În premieră, o minune Dumnezeiască Maica Lenuţa, împreu -nă cu cele 11 măicuţe fac minuni Dumnezeieşti prin deschi-derea Cărţii Sfinte.Rezolvă orice problemă şi prin telefon pe baza zodiei şi nume-lui de bote chiar de la distanţă.Aduce spor în casele dumneavoastră, vindecă boli incurabile,vindecă psoriazisul, alungă beţia, dezleagă cununii, scoate ar-gintul viu, aduce persoana iubită şi vindecă impotenţa.Mihaela - Aduc mii de mulţumiri acestei măicuţe cu puteri miraculoase deoarece în urmă cu doiani am fost imobilizată la pat cu dureri de mâini şi picioare. Viaţa mea devenise un calvar umblândla mai mulţi medici fără nici un rezultat. Auzind de la mai multe persoane de maica Lenuţa amapelat la un singur telefon şi acum sunt pe picioarele mele.Apelaţi cu maximă încredere şi nu veţi regreta.Petru - Aduc sincere mulţumiri măicuţei Lenuţa deoarece am fost părăsit de soţie 3 ani şi jumătate.Auzind de dânsa am apelat şi acum suntem împreună.Telefon: 0040749137493 ; 0040753833898

Cursuri gratuite şi contra plată

- Bussines;- Limbi străine (toate nivelurile italiană, franceză, ger ma nă, engleză, spaniolă);

- Calculator pentru începători.Telefon de contact:

0 (236) 22910; 079614335,068690907.

UtilUn sfat pe săptămînăClătitele nu se mai lipesc de tigaie, dacă presăraţi puţin zahăr tos în uleiul încins.

8ExpresulVineri, 23 noiembrie

Fotografia săptămînii | Inscripţie pe turnul de apă de la Costuleni (Ungheni): „Domnule, dă-mi această apă ca să nu-mi mai fie sete... (Ioan 4.15)”.

BerbecUn mic moment de depresie vă va întuneca începutul săptămînii: vă veţi

simţi neglijaţi şi vă veţi închide în voi. Va trece repede, e doar o manifestarea stresului şi a oboselii.

TaurAsocierea cu nişte persoane nu prea bine văzute v-ar putea aduce unele

probleme de imagine. În dragoste, veţi trece prin nişte clipe mai delicate.Financiar, nu veţi sta prea bine.

GemeniLa serviciu, nu veţi avea de ales şi veţi accepta nişte sarcini care nu vă

plac. Banii nu se duc chiar pe cele mai folositoare lucruri, dar acesta nu eun motiv de stres, pentru că vin alţii în curînd.

RacVeţi simţi că totul vă merge la maxim. Veţi primi o veste excelentă

legată de profesie, cel mai probabil un răspuns sau un rezultat, pe care îlaşteptaţi de mult.

LeuCentrul preocupărilor va fi profesia. E şi cazul, căci nu v-a mers prea

bine în ultima perioadă. Efortul pe care îl faceţi acum va avea consecinţepozitive pe termen lung.

FecioaraNu vă bucuraţi de prea mult noroc: tot ce veţi dori, va trebui să obţineţi

singuri şi cu ceva efort. La sfîrşitul perioadei veţi primi o veste bună despreo persoană apropiată.

BalanţaAveţi o mare nevoie de stabilitate sentimentală. Veţi primi o ofertă pro -

fe sională care va cere mult curaj, dar are toate şansele să iasă foarte bine. ScorpionSînteţi printre semnele norocoase ale zodiacului, pentru că veţi începe săp -

tămîna în forţă. Astrele vă vor da energia necesară şi nimic nu vă va sta în cale.SăgetătorÎncepeţi săptămîna gîndindu-vă mult la profesie. Norocul va fi oricum

de partea voastră, dar, dacă veţi dori să fiţi printre primii, trebuie să faceţiun efort în plus.

CapricornSăptămîna începe cu cîteva probleme, care vă vor afecta capacitatea de

decizie şi vă vor îndemna ori la pasivitate totală, ori la gesturi impulsive. VărsătorSe anunţă o săptămînă excelentă din punct de vedere al evenimentelor

sociale şi al distracţiei. Un pic mai slăbuţ staţi la capitolul finanţe, veţi so-licita un mic împrumut.

PeştiO săptămînă a surprizelor. Aţi putea primi nişte vizite neanunţate şi nu

prea plăcute. Veţi face foarte multe demersuri pentru a obţine bani, veţimunci mult şi veţi primi ceea ce vă doriţi.

Horoscop | 26 noiembrie – 2 decembrieLa Bucătărie cu Irina Caducenco

Luni Sf. Irh. Ioan Gură de Aur; Sf. Mucenici; Sf. Mucenici An-tonin, Manefa, Nichifor, Gherman.

Marţi Sf. Ap. Filip; Sf. Irh. Grigorie Palama. Lăsatul secului pentruPostul Crăciunului.

Miercuri Sf. Mucenici Gurie, Samon şi Aviv; Cuv. Paisie de laNeamţ; Sf. Mc. Dimitrie. Începutul Postului Crăciunului.

Joi Sf. Ap. şi Evanghelist Matei.Vineri Sf. Irh. Grigorie al Neocezareii; Cuv. Nicon, Lazăr.

Sîmbătă Sf. Mucenici Platon, Roman, Varul.

Duminică Duminica XXVI. Sf. Pr. Avdie; Sf. Cuvioşi Varlaamşi Ioasaf; Sf. Irh. Filaret.

Ieftin și la îndemînăNu aruncaţi zaţul decafea! Este folositor

Ce puteţi face cu zaţul de cafea? Cele maicunoscute întrebuinţări ale acestuia sînt cele cos-metice. Dar, de fapt, zaţul poate fi folosit şi cualte scopuri.

Dacă vreţi un produs de curăţat ieftin, încer -caţi zaţul de cafea. Cum este un pic abraziv, poa -te curăţa grăsimea de pe vase şi petele foarte re -zistente. Este de ajuns să-l amestecaţi cu un picde apă şi apoi să-l aplicaţi cu un burete pe sup -rafaţa murdară.

Cei care locuiesc la casă pe pămînt şi au so -bă, pot pune în cenuşă un pic de zaţ umed. Aşanu veţi mai umple încăperile de praf cînd veţiscoate cenuşa.

Puteţi folosi zaţul şi pe post de colorant. Pu -neţi-l într-o bucată de nailon, apoi înmuiaţi-lîntr-o ceaşcă cu apă fierbinte timp de 10 minute.Cu acest amestec puteţi vopsi de la ţesături şihîrtie, pînă la ouăle de Paşti.

Zaţul acoperă şi zgîrieturile sau petele de pemobilă. Turnaţi zaţ în apă fierbinte şi aplicaţipuţin lichid pe zgîrieturile de la mobilă cu unbeţişor de ureche.

De asemenea, vă ajută să scapaţi şi de „mu -safirii” nepoftiţi. Presăraţi zaţ în locurile undeapar furnici. Nu se vor mai apropia de acestelocuri, din cauza mirosului. Se mai zice că zaţulnu le place nici melcilor. Dacă vreţi să scăpaţicaţelul de purici, adăugaţi un pic de zaţ în şam -ponul cu care îl spălaţi. Nu numai că acţio neazărapid, dar îi face şi părul mai mătăsos.

Este o hrană bună pentru plante. Poate fifolosit în grădină, ca îngrăşămînt, pentru cul-turile de morcovi şi ridichi. Înainte de a sădiseminţele, amestecaţi-le cu zaţul de cafea. Nunumai că veţi avea o recoltă îmbelşugată, darnici nu vei avea probleme cu dăunătorii.

Dacă iubiţi florile, să ştiţi că zaţul de cafeaeste benefic pentru tufele de trandafiri, azalee,rododendron şi camelii, dar şi pentru alte plantede ghiveci.

Zaţul se foloseşte şi în bucătărie – vă scapă demirosul de mîncare. Dacă aţi trebăluit o zi în -treagă şi nu vreţi să vă miroase mîinile a ceapă,folosiţi zaţul de cafea. Mirosul va dispărea ime-diat. Se poate de folosit şi ca deodorant pentrufrigider.

Iată şi o idee despre cum să nu folosiţi zaţul decafea. Nu încercaţi să scapaţi de el aruncîndu-lîn chiuvetă. Se lipeşte de grăsimi în ţeava descur gere şi peste el se formează tot felul de de -puneri, ceea ce duce, cu timpul, la înfundareascurgerii.

Calendar creștin-ortodox26 noiembrie – 2 decembrie

- Găinile astea sînt de la noi sau din străinătate? întreabă uncumpărător la piaţă.

- Dar ce mai contează, vreţi să le mîncaţi sau să staţi de vorbăcu ele? întreabă vînzătorul.

Finala Campionatului European de fotbal. Toate locurile sînt ocu-pate, în afară de unul. Apare un tip şi-l întreabă pe cel de alături:

- E liber?- Da, răspunde tipul.- Nu pot să cred. Cît de nebun trebuie să fii ca să ai un asemenea

loc şi să nu vii la meci?! - Adevărul e că şi locul ăsta e al meu, spune cel de alături. Trebuia

să vin cu soţia mea, am fost la toate campionatele începînd din 1982,de cînd sîntem căsătoriţi. Din păcate, ea a murit.

- Şi nu aţi găsit pe nimeni să vă însoţească, un prieten, un vecin?- Nu, sînt toţi la înmormîntare.

Bancuri

Ingrediente:Un kg de fileu de peşte

crap, un praz, ¼ pahar de ulei,½ pahar de vin, 3-4 căţei deusturoi, piper negru boabe,2-3 linguri de verdeaţă to -cată.

Mod de preparare:Fileul se taie bucăţi şi se

pipărează. În ceaun, se punestraturi din prazul tăiat ineleşi bucăţile de peşte, se pre -sa ră verdeaţă peste fiecarestrat. Se toarnă vin, ulei, seadaugă sare, piper boabe şise înăbuşă la cuptor. Usturo -iul pisat se adaugă la ur mă.Peştele se serveşte cu so -sul în care a fost înăbuşit.

Peşte cu ceapă înăbuşit în vin

În împărăţia florilor cu Tatiana Fotea

Vă doriţi pentru locuințadvs. o plantă ușor de între ți -nut și cu un foliaj atrăgător?Pepperomia este alegereaideală, inclusiv pentru per-soanele care nu dispun detimp suficient pentru îngri-jirea plantelor. Pepperomiaeste apreciată pentru frun-zele suculente, cu un aspectplăcut, și pentru florile ver-ticale, în formă de spic.

Cum să o crești?Ea se dezvoltă frumos la

lumină, însă poate supra vie -țui și în locuințe mai um -broa se. În acest caz, esteimportant să o așezaţi la ofereastră sau în alte locuriunde lumina ajunge cel pu -țin cîteva ore pe zi. În peri -oada de creștere, trebuiemenținută în soluri umedeși bine drenate.

În sezonul rece, cînd arenevoie de mai puțină apă, oputeți pulveriza zilnic. Tem -peratura ideală pentru Pep-peromia este de 20 grade C.Aveţi grijă ca pămîntul dinghiveci să fie bogat în nutri -enți.

Planta este ușor de înmul -țit prin butași din frunze să -nătoase sau din vîrfurilevegetative. Îndepărtaţi frun-zele și plantaţi-le în sol.Așe zaţi vasul cu frunzelenoi într-un loc cald și cumultă lumină. Perioada ceamai bună pentru înmulțireeste primăvara. Cît priveștereplantarea, este indicat sănu apelaţi prea des la proce-dura respectivă. Dacă, to -tuși, aţi hotărît să replantaţiPepperomia, atunci ar fi

bine să o faceți la început deprimăvară, în ghivece maimari, cu pămînt hrănitor.

Sfaturi de îngrijireEste bine de știut că aces -

tor plante nu le place lumi -na directă și apa în exces.Pepperomia reține rapid apaîn frunze și tulpini, astfel cătrebuie udată doar cînd pă -mîntul din ghiveci începe săse usuce. După ce udaţi plan -ta, așteaptaţi o oră, apoi scur -geţi bine de apă farfurioarade sub ghiveci Aceste plan -te nu au nevoie de fertili za -re în perioada de creștere,însă la maturitate trebuiefertilizate la 3-4 luni, în spe -cial primăvara. De aseme-nea, trebuie să fiţi atenţi șila anumiți dăunători careatacă planta. Coșenila făi -

noasă sau păianjenul roșusînt principalii inamici aiplantei. Coșenila făinoasăpoate fi îndepărtată cu al-cool, iar păianjenul roșu cuun acaricid special.

În timp, Pepperomia ca -pătă un aspect dezordonat,pe care îl puteţi ajusta printăierea ramurilor mai mari.Frunzele pot cădea, dacăplanta este expusă la tem-peraturi extreme și curențide aer. În plus, dacă nu aresuficientă lumină, Peppero-mia își schimbă culoarea.

Pepperomia, cea mai frumoasăplantă de apartament

26 noiembrie: noaptea +6° (cer posomorît, ploaie slabă); ziua - +4°(cer posomorît, ploaie).27 noiembrie: noaptea - +2° (cer posomorît, ploaie slabă); ziua - +5°(cer posomorît, ploaie slabă).28 noiembrie: noaptea - +8° (cer posomorît, ploaie slabă); ziua - +10°(cer noros, ploaie).29 noiembrie: noaptea - +7° (cer posomorît, ploaie); ziua - +11° (cernoros, ploaie).30 noiembrie: noaptea - +5° (cer noros, ploaie); ziua - +13° (cer puţinnoros, ploaie).1 decembrie: noaptea - +3° (cer puţin noros, ploaie slabă); ziua - +11(cer puţin noros, ploaie slabă).2 decembrie: noaptea - +2° (cer parţial noros, ploaie slabă); ziua - +12°(cer parţial noros, ploaie).

Prognoza meteo | 26 noiembrie – 2 decembrie

PP ExpresulPublicaţie de informaţii, analiză şi opiniiEditor: SC Miraza SRLIDNO: 1003609009231Fondator: Cristian JardanMembru al Asociaţiei Presei Independente (API), afiliată Aso -ciaţiei Mondiale a Ziarelor (WAN)Director: Lucia BacaluRedactor-șef: Ina LandaSecretar de redacţie: Vitalie HareaRedactori: Natalia Junghietu, Tudor JosanuContabil-şef: Angela CovaliovTiparul executat la Tipografia Prag-3 ChişinăuTiraj total: 2800 ex.P - publicitate, PP - publicitate politicăAdresa:or. Ungheni, str. Barbu Lăutaru, 26, oficiul 229Telefon: 0236 28575, 0236 23742Mobil: 069042758, 079389088E-mail: unexpres@gmail.comWeb: www.expresul.comSubredacţia Călăraşi:str. Eminescu 33Tel.: 0244 22878, 069906846