Conta Publica Id

109
1 1.1. Locul institutiilor publice in economia nationala Institutiile publice sunt incadrate in sectorul institutional „Administratie publica”. Sectoarele institutionale sunt grupari de unitati institutionale in functie de anumite trasaturi comune ale acestora. Sectorul „Administratie publica” grupeaza toate unitatile ce au ca functie principala realizarea de servicii necomerciale destinate celorlalte sectoare institutionale, in vederea redistribuirii veniturilor in economie. Resursele principale ale acestui sector sunt constituite din impozitele si taxele obligatorii preluate de la celelalte sectoare institutionale. Acest sector este compus din: administratia publica centrala administratia publica locala administratia asigurarilor sociale Institutiile publice pot fi definite ca „entitati patrimoniale ce desfasoara activitati, de regula, sociale, in folosul comunitatii, activitati care nu produc venituri sau produc venituri evaluate la pretul factorilor*. Veniturile incasate de institutiile publice nu sunt suficiente acoperirii cheltuielilor proprii, fiind necesara alocarea de la buget de surse pentru acoperirea acestor cheltuieli” (definitie). *Pretul factorilor cuprinde cheltuielile efectuate de institutie pentru obtinerea serviciului in folosul comunitatii cheltuieli cu forta de munca, cu consumul de materiale si de alte servicii necesare desfasurarii activitatii. (pretul factorilor ck) Legea 500/2002 stipuleaza ca denumirea de „institutie publica” se refera de fapt la denumirea generica data Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice, ale autoritatii publice, institutiilor publice autonome, precum si institutiilor din subordinea acestora, indiferent de modul de finantare al acestora. In Romania, din categoria institutiilor publice fac parte: Parlamentul Presedintia Romaniei Guvernul Ministerele Celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale Alte autoritati publice Autoritatea judecatoreasca Institutiile de stat de subordonare centrala sau locala Parlamentul este organul de decizie in domeniul finantelor publice. Acesta aproba legile bugetare anuale si legile de rectificare, elaborate de guvern. In cazul in care legile bugetare anule depuse in termen legal nu sunt aprobate de parlament pana la 15 decembrie a anului anterior, Guvernul poate cere Parlamentului aplicarea procedurii de urgenta. In cadrul dezbaterilor anuale privind Legea bugetara anuala, nu pot fi aprobate majorari de cheltuieli care produc cresterea deficitului bugetar. De asemenea, Parlamentul adopta legile contului general anual de executie.

Transcript of Conta Publica Id

Page 1: Conta Publica Id

1

1.1. Locul institutiilor publice in economia nationala

Institutiile publice sunt incadrate in sectorul institutional „Administratie publica”. Sectoarele institutionale

sunt grupari de unitati institutionale in functie de anumite trasaturi comune ale acestora.

Sectorul „Administratie publica” grupeaza toate unitatile ce au ca functie principala realizarea de servicii

necomerciale destinate celorlalte sectoare institutionale, in vederea redistribuirii veniturilor in economie. Resursele

principale ale acestui sector sunt constituite din impozitele si taxele obligatorii preluate de la celelalte sectoare

institutionale. Acest sector este compus din:

administratia publica centrala

administratia publica locala

administratia asigurarilor sociale

Institutiile publice pot fi definite ca „entitati patrimoniale ce desfasoara activitati, de regula, sociale, in

folosul comunitatii, activitati care nu produc venituri sau produc venituri evaluate la pretul factorilor*. Veniturile

incasate de institutiile publice nu sunt suficiente acoperirii cheltuielilor proprii, fiind necesara alocarea de la

buget de surse pentru acoperirea acestor cheltuieli” (definitie).

*Pretul factorilor cuprinde cheltuielile efectuate de institutie pentru obtinerea serviciului in folosul

comunitatii – cheltuieli cu forta de munca, cu consumul de materiale si de alte servicii necesare desfasurarii

activitatii. (pretul factorilor – ck)

Legea 500/2002 stipuleaza ca denumirea de „institutie publica” se refera de fapt la denumirea generica data

Parlamentului, Administratiei Prezidentiale, ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice,

ale autoritatii publice, institutiilor publice autonome, precum si institutiilor din subordinea acestora, indiferent de

modul de finantare al acestora.

In Romania, din categoria institutiilor publice fac parte:

Parlamentul

Presedintia Romaniei

Guvernul

Ministerele

Celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale

Alte autoritati publice

Autoritatea judecatoreasca

Institutiile de stat de subordonare centrala sau locala

Parlamentul este organul de decizie in domeniul finantelor publice. Acesta aproba legile bugetare anuale

si legile de rectificare, elaborate de guvern. In cazul in care legile bugetare anule depuse in termen legal nu sunt

aprobate de parlament pana la 15 decembrie a anului anterior, Guvernul poate cere Parlamentului aplicarea

procedurii de urgenta. In cadrul dezbaterilor anuale privind Legea bugetara anuala, nu pot fi aprobate majorari de

cheltuieli care produc cresterea deficitului bugetar. De asemenea, Parlamentul adopta legile contului general anual

de executie.

Page 2: Conta Publica Id

2

Guvernul este organul suprem al administratiei de stat care asigura realizarea politicii fiscal-bugetare.

Pentru acesta va tine seama de proiectiile economice si prioritatile politice cuprinse in Programul de guvernare

aprobat de Parlament. Guvernul are urmatoarele prerogative:

asigura elaborarea raportului privind situatia macroeconomica pentru anul bugetar respectiv si proiectia

acesteia pentru urmatorii trei ani;

elaboreaza proiectele legilor bugetare anuale pe care le transmite spre aprobare Parlamentului;

exercita conducerea activitatii executive a finantelor publice; in acest scop examineaza periodic executia

bugetara si stabileste masuri pentru mentinerea sau imbunatatirea echilibrului bugetar;

supune spre adoptare Parlamentului proiectele legilor de rectificare si a contului general anual de executie;

are calitatea de a utiliza fondul de rezerva bugetara si fondul de interventii, pe baza hotararilor

guvernamentale;

Ministerul Finantelor Publice este organismul guvernamental care are cele mai importante atributii in

domeniul finantelor publice:

pregateste proiectele legilor bugetare anuale, ale legilor de rectificare si ale legilor privind aprobarea

contului general de executie;

dispune masuri pentru aplicarea politicii fiscal-bugetare;

emite normele metodologice pentru aprobarea bugetelor si forma de prezentare a acestora;

emite norme metodologice, precizari si instructiuni prin care se stabilesc practicile si procedurile privind

incasarea veniturilor, angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor, controlul cheltuirii acestora,

incheierea exercitiului bugetar anual, contabilizarea si raportarea;

solicita rapoarte si informatii institutiilor care gestioneaza fonduri publice;

aproba clasificatiile bugetare, precum si modificarea acestora;

analizeaza propunerile de buget in etapele de elaborare a bugetului;

furnizeaza Parlamentului, la cererea acestuia, cu ajutorul ordonatorilor principali de credite, documentele

care au stat la baza fundamentarii proiectelor bugetare anuale;

asigura monitorizarea executiei bugetare si propune guvernului masuri pentru reglementarea eventualelor

abateri;

avizeaza, in faza de proiect, acordurile, memorandumurile, protocoalele si alte intelegeri incheiate cu

partenerii externi si proiectele de acte normative care contin implicatii financiare;

stabileste continutul, forma de prezentare si structura programelor elaborate de ordonatorii principali de

credite;

blocheaza sau reduce utilizarea unor credite bugetare constatate ca fiind fara temei legal sau fara justificare

in bugetele ordonatorilor de credite;

dispune masuri pentru administrarea si urmarirea modului de utilizare a fondurilor publice destinate

cofinantarii in bani rezultate din contributia financiara externa acordata Guvernului Romaniei;

colaboreaza cu B.N.R. la elaborarea balantei de plati externe, a balantei creantelor si angajamentelor

externe, a reglementarilor in domeniul monetar si valutar;

Page 3: Conta Publica Id

3

prezinta semestrial Guvernului si comisiilor pentru buget, finante si banci ale parlamentului, impreuna cu

B.N.R., informari despre modul de realizare a balantei de plati externe si a balantei creantelor si

angajamentelor externe si propune solutii de acoperire a deficitului;

participa, in numele statului, la tratative externe privind acordurile bilaterale si multilaterale de protejare si

promovare a investitiilor, legate de evitarea dublei impuneri, combaterea evaziunii fiscale si in probleme

valutare si de plati etc.

Organele locale, reprezentate de consiliile comunale, orasenesti si municipale sunt structurile care

realizeaza autonomia locala. Acestea au ca atributii elaborarea si aprobarea proiectului anual al bugetului local,

stabilirea impozitelor si taxelor locale, precum si a taxelor speciale, conform legii.

Institutiile publice de subordonare centrala sau locala intocmesc bugetele de venituri si cheltuieli pentru

anul urmator. Bugetele se aproba de ordonatorii superiori si urmaresc:

modul in care respecta limitele de cheltuieli prevazute in acestea;

modul in care se achita diversele obligatii fata de stat;

modul in care se respecta destinatiile resurselor financiare prevazute.

Principala sursa de finantare a institutiilor publice o reprezinta sursele provenite de la diversele bugete.

Raspunderea pentru modul in care au fost utilizate aceste fonduri revine conducatorilor institutiilor care poarta numele de

ordonatori de credite.

Ordonatorii de credite sunt persoanele ce au calitatea de conducatori ai institutiilor publice, care au rolul

de a repartiza si utiliza creditele bugetare aprobate.

In functie de competentele si de importanta institutiilor pe care le conduc, ordonatorii de credite sunt:

ordonatori de credite principali

ordonatori de credite secundari

ordonatori de credite tertiari

Ordonatorii principali de credite sunt ministrii, conducatorii celorlalte organe de specialitate ale

administratiei publice centrale, conducatorii altor autoritati publice si conducatorii institutiilor publice autonome.

Acestia au rolul de a repartiza creditele bugetare aprobate, pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor

publice ierarhic subordonate. Ordonatorii principali de credite vor repartiza creditele bugetare dupa retinerea a 10%

din prevederile aprobate acestora, pentru asigurarea unei executii bugetare prudente. Exceptie de la aceasta regula

fac cheltuielile de personal si cele care implica obligatii internationale, care vor fi repartizate integral. Repartizarea

sumelor retinute in proportie de 10% se va face in semestrul urmator, dupa examinarea de catre Guvern a executiei

bugetare pe primul semestru.

Ordonatorii secundari si tertiari de credite sunt conducatorii institutiilor publice cu personalitate

juridica din subordinea ordonatorilor principali de credite. Ordonatorii secundari de credite repartizeaza creditele

bugetare aprobate pentru bugetul propriu si pentru bugetele institutiilor publice subordonate ai caror conducatori

sunt ordonatori tertiari.

Ordonatorii tertiari de credite utilizeaza creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru realizarea

operatiilor institutiilor pe care le conduc.

Page 4: Conta Publica Id

4

Ordonatorii de credite au obligatia de a angaja si utiliza creditele bugetare numai in limita prevederilor si

destinatiilor aprobate. Prevederile si destinatiile aprobate sunt strict legate de activitatea institutiilor publice

respective si cu respectarea dispozitiilor legale. Ordonatorii de credite raspund de:

o angajarea, lichidarea si ordonantarea cheltuielilor in limita creditelor bugetare aprobate si

repartizate;

o realizarea veniturilor;

o angajarea si utilizarea creditelor bugetare pe baza bunei gestiuni financiare;

o pastrarea integritatii bunurilor incredintate institutiilor;

o organizarea si tinerea la zi a contabilitatii si prezentarea la termen a situatiilor financiare;

o organizarea sistemului de monitorizare a programului de achizitii publice si a

programului de investitii publice;

o organizarea evidentei programelor, inclusiv a indicatorilor aferenti acestora.

2. 1. Definitii si tipuri de bugete in Romania

Bugetul este documentul prin care sunt prevazute si aprobate in fiecare an cheltuielile si veniturile sau,

dupa caz, numai cheltuielile, in functie de sistemul de finantare al institutiilor publice. Legea care stabileste

principiile, cadrul general si procedurile privind formarea, administrarea, angajarea si utilizarea fondurilor publice si

care stabileste responsabilitatile institutiilor publice implicate in procesul bugetar este Legea nr. 500/11.06.2002

privind finantele publice.

Aceasta lege este utilizata pentru elaborarea, aprobarea, executarea si raportarea mai multor bugete,

precum:

bugetul de stat;

bugetul asigurarilor sociale de stat;

bugetele fondurilor speciale;

bugetul trezoreriei statului;

bugetele institutiilor publice autonome;

bugetele institutiilor publice finantate integral sau partial din bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale

de stat si bugetele fondurilor speciale, dupa caz;

bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii;

bugetul fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat si a caror rambursare,

dobanzi si alte costuri sunt asigurate din fonduri publice;

bugetul fondurilor externe nerambursabile.

Bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele institutiilor publice

autonome, bugetele creditelor externe contractate sau garantate de stat, bugetul trezoreriei statului si bugetele

institutiilor publice se aproba astfel:

bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetele creditelor

externe contractate sau garantate de stat si bugetele fondurilor nerambursabile, se aproba prin lege;

bugetele institutiilor publice autonome se aproba de catre organele abilitate in acest sens de legi speciale;

Page 5: Conta Publica Id

5

bugetele institutiilor publice finantate partial din bugetele de la primul alineat sunt aprobate prin lege ca

anexe ale bugetelor ordonatorilor principali de credit;

bugetele institutiilor publice finantate integral din bugetele aratate in primul alineat sunt aprobate de

organul ierarhic superior al acestora;

bugetele institutiilor publice finantate integral din venituri proprii se aproba de catre organul de

conducere al institutiei publice si cu acordul ordonatorului de credite ierarhic superior;

bugetul trezoreriei statului se aproba prin hotarare de Guvern.

2.2. Principiile bugetare

In baza articolului 137 din Constitutia Romaniei, Legea finantelor publice nr. 500/2002 stabileste in

sectiunea I, la art. 8 - 13 principiile ce stau la baza elaborarii si executiei bugetului de stat, a bugetului

asigurarilor sociale de stat, a bugetelor locale si a bugetelor fondurilor speciale, dupa cum urmeaza:

principiul universalitatii

principiul publicitatii

principiul unitatii

principiul anualitatii

principiul specializarii bugetare

principiul unitatii monetare

Principiul universalitatii potrivit caruia veniturile si cheltuielile se includ in buget in totalitate, in sume

brute. Veniturile bugetare nu pot fi afectate direct unei cheltuieli bugetare anume, exceptie facand sponsorizarile si

donatiile care au stabilite destinatii distincte.

Principiul publicitatii stipuleaza faptul ca sistemul bugetar este deschis si transparent: aceasta calitate a

sistemului bugetar este determinata de faptul ca proiectele de buget si conturile anuale generale de executie sunt

deschise dezbaterilor publice, cu prilejul aprobarii acestora. De asemenea, actele normative de aprobare a bugetelor

si conturilor anuale de executie a acestora sunt publicate in Monitorul Oficial, partea I.

Principiul unitatii se refera la faptul ca toate cheltuielile si veniturile sunt inscrise intr-un singur

document, ceea ce asigura utilizarea eficienta si monitorizarea fondurilor publice. Conform acestui principiu, toate

veniturile retinute si utilizate in sistem extrabugetar, se introduc in bugetul de stat, urmand regulile si principiile

acestui buget, cu exceptia:

veniturilor proprii si subventiilor acordate de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat,

bugetele fondurilor speciale, dupa caz;

veniturilor proprii ale institutiilor publice;

veniturilor obtinute din activitati autofinantate;

veniturilor utilizate pentru constituirea fondurilor de stimularea personalului;

Principiul anualitatii se refera la faptul ca legea bugetara, respectiv cheltuielile si veniturile cuprinse in acest

document sunt aprobate pe o perioada de un an, perioada ce corespunde exercitiului bugetar. Astfel, toate

operatiile de incasari si plati efectuate pe parcursul unui an bugetar in contul unui buget, apartin exercitiului

corespunzator de executie a bugetului respectiv.

Page 6: Conta Publica Id

6

Principiul specializarii bugetare se refera la faptul ca toate veniturile si cheltuielile se inscriu si se aproba in

buget pe surse de provenienta, respectiv pe categorii de cheltuieli, grupate dupa natura lor economica si pe

destinatii, potrivit clasificatiei bugetare.

Principiul unitatii monetare se refera la faptul ca toate operatiile bugetare sunt exprimate in moneda nationala.

Capitalurile reprezinta surse permanente ale institutiilor publice, care cuprind:

- sursele proprii ale acestora reprezentate de fondurile,

- rezultatul patrimonial (economic) care se defalca in rezultat reportat,

- rezultatul exercitiului, precum si surse imprumutate pe termen mediu si lung, reprezentate

de imprumuturile si datoriile asimilate.

Capitalurile proprii se refera la drepturile titularului de patrimoniu asupra unei parti din

activele acestui patrimoniu. Acesta reprezinta aportul adus de proprietar la infiintarea institutiei si pe

parcursul perioadei de functionare a acesteia.

Spre deosebire de societatile comerciale, unde titularul de patrimoniu poate fi o persoana

fizica sau juridica particulara, la institutiile publice, titularul de patrimoniu este statul, ca persoana

juridica.

Capitalurile imprumutate pe termen mediu si lung sunt considerate elemente de capital,

deoarece acestea:

- se afla in institutie pe o perioada mai mare de timp (peste 3 ani),

- si datorita faptului ca scopul efectuarii acestor datorii este acela de a asigura bunuri

permanente in vederea dezvoltarii institutiei.

Aceste motive le confera calitatea de capitaluri permanente ale institutiei publice. Conturile de

capitaluri se regasesc in clasa 1 a planului de conturi pentru institutii publice si sunt prezentate in anexa

1.

3.1.

Contabilitatea

capitalurilor

proprii

Din categoria capitalurilor proprii ale unei institutii publice fac parte:

fondurile proprii,

rezultatul patrimonial (economic),

rezultatul reportat si

rezervele din reevaluare.

3.1.1. Fondurile

institutiei

publice

Fondurile sunt elemente de capital propriu ale institutiei publice. Acestea arata dreptul statului sau al

unitatilor administrativ teritoriale de:

- posesie,

- folosinta si

- de dispozitie asupra bunurilor ce alcatuiesc domeniul public si privat al acestuia.

Pentru bunurile aflate in domeniul public statul exercita posesia, folosinta si dispozitia asupra

acestor bunuri. Conform Constitutiei Romaniei (art. 35 alin.(4)) si a anexei Legii 213/1998, privind

proprietatea publica si regimul juridic al acesteia, din domeniul public al statului si al unitatilor

administrativ teritoriale fac parte bunurile care sunt de uz sau de interes public si sunt dobandite de stat

sau de unitatile administrativ teritoriale prin modurile prevazute de lege, astfel:

domeniul public al statului este alcatuit din bunuri de uz sau de interes public national,

declarate ca atare prin lege;

domeniul public al judetelor este alcatuit din bunuri de uz sau de interes public judetean,

declarate ca atare prin hotarare a consiliului judetean, daca acestea nu au fost declarate de

interes public national;

domeniul public al comunelor, al oraselor si al municipiilor este alcatuit din bunuri de uz

sau de interes public local, declarate ca atare prin hotarare a consiliului local, daca nu au fost

declarate de interes public national sau judetean.

Bunurile aflate in domeniul public al statului se inventariaza de catre ministere, de celelalte organe

de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si de autoritatile publice centrale care au in

administrare asemenea bunuri. Dupa inventariere, rezultatele acesteia se centralizeaza la nivelul

Ministerului Finantelor Publice si se supun spre aprobare Guvernului.

Page 7: Conta Publica Id

7

Domeniul privat al statului si al unitatilor administrativ teritoriale este alcatuit din bunuri aflate

in proprietatea acestora, dar care nu fac parte din domeniul public. Asupra acestor bunuri statul si

unitatile administrativ-teritoriale au drept de proprietate privata.

Pentru bunurile ce alcatuiesc domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale,

inventarierea se face de catre comisii special constituite, conduse de presedintii consiliilor judetene,

respectiv de primarul general al municipiului Bucuresti sau de primari. Rezultatele inventarierii acestor

bunuri se centralizeaza de catre consiliile judetene, de Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau

de consiliile locale si se aproba prin hotarare de guvern.

Trecerea bunurilor din domeniul privat in domeniul public al statului sau al unitatilor

administrativ-teritoriale se face prin hotarare de Guvern sau de consiliu, in functie de apartenenta

bunurilor.

Preluarea in patrimoniul public a unor bunuri de la societatile comerciale la care statul sau

unitatile administrativ-teritoriale sunt actionari se poate face numai cu plata si cu acordul Adunarii

Generale a Actionarilor. In cazul in care acest acord nu a fost obtinut, trecerea in proprietatea statului se

poate face numai prin expropriere, pentru o cauza de utilitate publica si numai dupa o justa despagubire.

Bunurile din domeniul public al statului pot fi transferate in domeniul public al unitatilor

administrativ-teritoriale pe baza unei cereri formulate de consiliul administrativ-teritorial respectiv,

aprobata prin hotarare de Guvern. In situatia inversa, pentru transferarea in domeniul public al statului,

aceasta operatie are loc la cererea Guvernului si este aprobata prin hotarare a consiliului unitatilor

administrativ-teritoriale respective.

Pentru bunurile aflate in domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale,

dreptul de proprietate publica dispare in momentul in care acestea dispar sau au fost trecute in domeniul

privat. Trecerea in domeniul privat se face pe baza hotararilor de Guvern sau de Consilii, daca nu exista

alte prevederi in Constitutie sau in alta lege.

Fondurile unei institutii publice includ:

fondul activelor fixe necorporale;

fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului;

fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al statului;

fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al unitatilor administrativ teritoriale;

fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al unitatilor administrativ teritoriale;

Conturile utilizate pentru evidentierea fondurilor se gasesc in clasa 1 „Conturi de capitaluri”, grupa

10 „Capital, rezerve, fonduri”:

100 „Fondul activelor fixe necorporale”

101 „Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al statului”

102 „Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul privat al statului”

103 „Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al unitatilor administrativ-

teritoriale”

104 „Fondul bunurilor ce alcatuiesc domeniul privat al unitatilor administrativ-

teritoriale”

Conturile de fonduri sunt conturi de pasiv, de capitaluri proprii si inregistreaza:

- in credit - sursele de provenienta ale activelor fixe realizate:

in regie proprie,

intrate in institutie prin achizitie de la terti,

intrate prin leasing financiar,

intrate prin transfer de la alte institutii publice,

intrate prin plusuri la inventar.

- in debit - diminuarea surselor proprii ca urmare a iesirii din patrimoniu a

acestora, prin:

transfer,

scoatere din functiune

lipsuri la inventar.

- Soldul conturilor este creditor si reflecta sursele proprii aferente activelor

imobilizate intrate in patrimoniu.

Cu ajutorul lor ministerele, organele de specialitate ale institutiilor publice centrale sau locale

Page 8: Conta Publica Id

8

si institutiile publice subordonate acestora tin evidenta fondurilor proprii.

Trebuie specificat ca aceste fonduri sunt utilizate pentru reflectarea surselor proprii de

formare a bunurilor de natura activelor fixe corporale si necorporale neamortizabile.

Contul 100 „Fondul activelor fixe necorporale” intra in corespondenta cu conturile din clasa 2

„Conturi de imobilizari”. Elementele de active imobilizate necorporale care intra in categoria celor

neamortizabile sunt cele reflectate in contul 206 „Inregistrari ale evenimentelor cultural sportive”. In

momentul intrarii activelor imobilizate necorporale se face inregistrarea:

206

„Inregistrari ale

evenimentelor cultural

- sportive”

= 100

„Fondul activelor fixe

necorporale”

- cu valoarea activelor

fixe necorporale achi-

zitionate, intrate prin

transfer, realizate in

regie proprie sau afla-

te plusuri la inventar.

Concomitent, pentru activele fixe necorporale neamortizabile, intrate prin achizitie de la terti

se va face inregistrarea:

682

„Cheltuieli cu activele

fixe neamortizabile”

= 404

„Furnizori de

imobilizari”

- cu valoarea activelor

fixe necorporale

achizitionate.

Necesitatea efectuarii acestei inregistrari deriva din faptul ca activele fixe au fost achizitionate,

deci cheltuiala s-a efectuat pentru acestea, insa nu se amortizeaza. De asemenea, pentru aceste active

trebuie reflectata datoria fata de furnizor.

Conturile 101 „Fondul bunurilor ce alcatuiesc domeniul public la statului” si 102 „Fondul

bunurilor ce alcatuiesc domeniul privat al statului” tin evidenta fondurilor proprii legate de activele

fixe corporale, de natura terenurilor si a mijloacelor fixe.

Cu ajutorul acestor conturi se realizeaza evidenta surselor de formare a bunurilor ce alcatuiesc

domeniul public sau privat al statului. Institutiile care utilizeaza conturile mai sus mentionate sunt:

- ministerele,

- organele de specialitate ale administratiei publice centrale

- institutiile publice finantate integral de la bugetul de stat subordonate acestora.

Evidenta analitica a surselor se tine pe surse de dobandire, potrivit legii. Conturile

corespondente debitoare si creditoare sunt cele care reflecta activele fixe corporale, precum:

211 „Terenuri si amenajari de terenuri”,

212 „Constructii”,

213 „Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii”

214 „Mobilier, aparatura birotica, echipamente de protectie a valorilor

umane si materiale si alte active corporale”.

Contul 102 „Fondul bunurilor ce alcatuiesc domeniul privat al statului” mai este utilizat si

pentru evidentierea surselor proprii ale institutiilor publice determinate de intrarea bunurilor legal

confiscate si a bunurilor in custodie sau in consignatie la terti.

Aceste bunuri sunt evidentiate de catre directiile generale ale finantelor publice judetene,

respectiv a municipiului Bucuresti, de catre administratiile finantelor publice si de structurile

specializate din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Pentru activele fixe corporale neamortizabile obtinute in regie proprie, care se includ in

domeniul public sau privat al statului, inregistrarile vor fi:

Page 9: Conta Publica Id

9

211

„Terenuri si amenajari

de terenuri”

212

„Constructii”

213

„Instalatii tehnice,

mijloace de transport,

animale si plantatii”

214

„Mobilier, aparatura

birotica, echipamente de

protectie a valorilor

umane si materiale si

alte active corporale”

= 101

„Fondul bunurilor ce

alcatuiesc domeniul

public al statului”

sau

102

„Fondul bunurilor ce

alcatuiesc domeniul

privat al statului”

- cu valoarea de

intrare a activelor

fixe corporale,

neamortizabile

obtinute in regie

proprie

Si concomitent:

231

„Active fixe corporale in

curs”

= 722

„Venituri din

productia de active

fixe corporale”

- cu valoarea

activelor fixe

corporale

neamortizabile

obtinute in regie

proprie.

682

„Cheltuieli privind

activele fixe

neamortizabile”

= 231

„Active fixe

corporale in curs”

- cu valoarea

activelor fixe

corporale

neamortizabile

obtinute in regie

proprie.

Evidenta bunurilor confiscate se realizeaza cu ajutorul conturilor 347 „Bunuri legal

confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului”.

Contul 347 „Bunuri legal confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a

statului” tine evidenta bunurilor confiscate, care, potrivit legii, trec in proprietatea privata a statului.

Este un cont de activ, care inregistreaza:

- in debit valoarea bunurilor confiscate si intrate in proprietatea privata a statului,

- in credit, bunurile scazute din evidenta, potrivit legii.

Trebuie aratat ca bunurile pentru care nu exista acte de provenienta sau aceste acte nu sunt legale, se

confisca de catre institutiile aratate mai sus, dupa care acestea sunt evaluate de o comisie de evaluare

si sunt valorificate.

Contul 359 „Bunuri in custodie sau in consignatie la terti” este utilizat de catre directiile

generale ale finantelor publice judetene, respectiv a Municipiului Bucuresti si de administratiile

finantelor publice de sector, pentru a evidentia bunurile confiscate, aflate in custodie la terti sau aflate

spre valorificare in consignatii. Acest cont este de activ:

- se debiteaza cu valoarea bunurilor confiscate si intrate in proprietatea privata a

statului, lasate in custodie sau in consignatie,

- in credit bunurile valorificate sau aduse de la terti.

Conturile 103 „Fondul bunurilor ce alcatuiesc domeniul public al unitatilor administrativ

Page 10: Conta Publica Id

10

teritoriale” si 104 „Fondul bunurilor ce alcatuiesc domeniul privat al unitatilor administrativ-

teritoriale” au continut economic si functiune similara conturilor 101 „Fondul bunurilor ce alcatuiesc

domeniul public al statului” si 102 „Fondul bunurilor ce alcatuiesc domeniul privat al statului”.

Acestea se folosesc de catre unitatile administrativ-teritoriale, adica de catre consiliile locale

judetene, respectiv de consiliul Municipiului Bucuresti, de consiliile municipale si de institutiile

finantate integral de la bugetul local.

Contul 103 „Fondul bunurilor ce alcatuiesc domeniul public al unitatilor administrativ-teritoriale” se

desfasoara pe urmatoarele analitice:

103.01 „Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public al judetului”

103.02 „Fondul bunurilor care alcatuiesc domeniul public de interes local”

In cadrul analiticelor de mai sus se vor deschide fise analitice pe surse de dobandire.

Conturile corespondente debitoare si creditoare sunt similare conturilor 101 „Fondul bunurilor

ce alcatuiesc domeniul public al statului” si 102 „Fondul bunurilor ce alcatuiesc domeniul privat”.

Exceptie face contul 349 „Bunuri legal confiscate sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata

a unitatii administrativ-teritoriale” care se utilizeaza in locul contului 347 „Bunuri legal confiscate

sau intrate, potrivit legii, in proprietatea privata a statului”.

Nota: Consideram ca pentru reflectarea bunurilor confiscate si intrate in posesia statului sau a

unitatilor administrativ-teritoriale este suficienta existenta unui singur cont, si nu a doua conturi,

care oricum nu se pot confunda, deoarece fondurile cu ajutorul carora se evidentiaza in contabilitate

sunt diferite.

3.1.2. Rezervele

din reevaluare

Activele fixe trebuie reevaluate pentru a fi aduse la valoarea actuala, datorita utilizarii lor pe

perioade mai indelungate de timp determinata de influenta inflatiei sau deflatiei.

La fiecare final de exercitiu financiar, in urma efectuarii operatiei de inventariere, activele fixe

se aduc la valoarea actuala, determinata pe baza valorii juste.

In situatia in care valoarea justa determinata este mai mare decat valoarea contabila

inregistrata, diferenta se va inregistra ca rezerva din reevaluare, iar activul va fi reflectat in bilant la

valoarea actuala, adica cea justa. Reevaluarile trebuie efectuate cu suficienta regularitate, astfel incat

valoarea contabila sa fie permanent apropiata de valoarea justa.

Diferentele din reevaluarea activelor fixe se inregistreaza astfel:

in cazul in care valoarea actuala este mai mare decat valoarea contabila neta, diferenta din

reevaluare se inregistreaza ca o crestere a rezervei din reevaluare, concomitent cu cresterea

valorii activului, in situatia in care nu a existat o descrestere anterioara recunoscuta ca si

cheltuiala a activului respectiv sau ca un venit ce a fost recunoscut ca o compensare a unei

cheltuieli anterioare;

in cazul in care valoarea actuala este mai mica decat valoarea contabila neta a activului,

diferenta din reevaluare se inregistreaza ca o cheltuiala, daca in rezerva din reevaluare nu

este inregistrat un surplus anterior din reevaluare, sau ca o scadere a rezervei din reevaluare,

in situatia in care, in prealabil a fost inregistrat un surplus referitor la activul respectiv.

Contabilitatea diferentelor din reevaluarea activelor fixe se realizeaza cu ajutorul contului 105

„Rezerve din reevaluare”, care este un cont de pasiv si inregistreaza:

- in credit diferentele din reevaluarea activelor, in cazul in care valoarea actuala

este mai mare decat valoarea contabila neta a acestora (crestere),

- in debit inregistreaza diferenta din reevaluare, in cazul in care valoarea actuala

este mai mica decat valoarea contabila neta (descrestere), iar in anii anteriori s-a

inregistrat o crestere inregistrata ca rezerva.

- Soldul contului poate fi creditor si reflecta diferentele din reevaluarea activelor

fixe determinate de cresterea de valoare.

Contul 105 „Rezerve din reevaluare” se detaliaza pe urmatoarele sintetice de gradul II:

1051 „Rezerve din reevaluarea terenurilor si amenajarilor la terenuri”;

1052 „Rezerve din reevaluarea constructiilor”;

1053 „Rezerve din reevaluarea instalatiilor tehnice, mijloacelor de transport, animalelor si

plantatiilor”;

1054 „Rezerve din reevaluarea mobilierului, aparaturii birotice, echipamentelor de protectie

Page 11: Conta Publica Id

11

a valorilor umane si materiale si a altor active fixe corporale”;

1055 „Rezerve din reevaluarea altor active ale statului”.

3.1.3.

Contabilitatea

rezultatelor

institutiei

publice

Rezultatele institutiei publice sunt de doua feluri:

I. In functie de perioada din care provin, astfel:

rezultatul exercitiului sau rezultat curent;

rezultatul reportat;

II. In functie de locul unde se determina rezultatul, acesta poate fi:

rezultatul institutiilor publice;

rezultatul bugetului local;

rezultatul bugetului asigurarilor sociale;

rezultatul bugetului de stat;

a) Rezultatul exercitiului institutiilor publice este rezultatul care se determina la sfarsitul

exercitiului curent, prin inchiderea conturilor de cheltuieli si venituri. Acest rezultat calculat la finele

anului este un rezultat patrimonial. Acesta include:

- creante incasate,

- datorii achitate,

- drepturi constatate,

- obligatii neachitate in cursul exercitiului bugetar.

Rezultatul exercitiului poate fi sub forma excedentului sau deficitului patrimonial:

- excedentul patrimonial apare in cazul in care veniturile inregistrate sunt mai mari

decat cheltuielile inregistrate,

- deficitul patrimonial apare in situatia inversa, adica atunci cand cheltuielile sunt

mai mari decat veniturile inregistrate.

Dupa efectuarea lucrarilor de inchidere a exercitiului, rezultatul sub forma excedentului sau

deficitului bugetar al exercitiului curent se repartizeaza asupra rezultatului reportat, care exprima

rezultatul patrimonial al exercitiilor anterioare.

b) Rezultatul bugetului local este de forma excedentului sau deficitului patrimonial al

bugetului local. Acesta se determina la finele anului prin inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli

aferente exercitiului curent, ale bugetului local, indiferent de momentul efectuarii platilor si incasarilor.

Intre excedentul/deficitul patrimonial si excedentul/deficitul bugetar exista o diferenta

determinata de indicatorii pa baza carora se calculeaza fiecare. Daca excedentul/deficitul patrimonial nu

tine seama daca veniturile au fost incasate sau cheltuielile au fost platite, excedentul/deficitul bugetar se

determina ca diferenta intre veniturile incasate si cheltuielile platite.

Veniturile bugetare incasate sunt evidentiate in contabilitatea unitatilor administrativ-teritoriale

in conturile in afara bilantului „Venituri bugetare incasate”, iar cheltuielile bugetare sunt evidentiate in

conturile din afara bilantului „Cheltuieli bugetare achitate”.

Excedentul/deficitul bugetar se evidentiaza in contabilitate intr-un cont distinct.

In cazul existentei excedentului bugetar al bugetului local la finele exercitiului, acesta se

regularizeaza cu bugetul de stat (in limita transferurilor din buget), dupa care se utilizeaza pentru:

rambursarea imprumuturilor restante si plata dobanzilor si comisioanelor aferente acestora;

constituirea fondului de rulment;

Spre deosebire de institutiile publice, unitatile administrativ-teritoriale, determina la finele

anului excedentul/deficitul executiei nebugetare al exercitiului curent. Acest rezultat nebugetar

se determina ca diferenta intre excedentul/deficitul patrimonial si excedentul/deficitul bugetar si se

evidentiaza in contabilitate intr-un cont distinct, dupa care, in anul urmator, se transfera in

rezultatul reportat.

Schematic, determinarea rezultatului bugetului local se prezinta ca in fig. 1.1.

Asadar, rezultatul reportat al unitatilor administrativ teritoriale preia excedentul sau deficitul

executiei nebugetare, dupa depunerea situatiilor financiare anuale. In cazul in care anul se incheie cu

deficit nebugetar, acesta va fi acoperit din excedentul executiei nebugetare realizate in exercitiile

urmatoare.

Page 12: Conta Publica Id

12

Institutiile publice finantate din bugetul local sunt obligate sa depuna la unitatile administrativ-

teritoriale din bugetul carora au fost alimentate contul de executie care va cuprinde platile efectuate

si cheltuielile efective.

c) Rezultatul bugetului asigurarilor sociale de stat se determina la finele anului prin repartizarea

cheltuielilor si veniturilor, indiferent daca acestea au fost platite, respectiv incasate si este de forma

excedentului sau deficitului patrimonial.

Excedentul/deficitul bugetului asigurarilor sociale de stat se determina la finele anului ca diferenta

intre veniturile incasate si cheltuielile platite. Veniturile incasate sunt evidentiate in contul in afara

bilantului „Venituri bugetare incasate” si Cheltuielile incasate sunt evidentiate in contul in afara

bilantului „Cheltuieli bugetare achitate”, dupa care se evidentiaza in contabilitate intr-un cont

distinct.

Spre deosebire de celelalte bugete, in cazul bugetului asigurarilor sociale de stat, legea prevede ca

din veniturile bugetare sa se preleve o cota, anual, pentru constituirea fondului de rezerva, care este

utilizat pentru acoperirea prestatiilor de asigurari sociale si a altor cheltuieli ale sistemului public de

pensii.

In cazul in care la finele anului rezultatul bugetar este:

- de forma excedentului, acesta este utilizat in anul urmator potrivit destinatiilor

prevazute de lege, dupa ce in prealabil s-au restituit transferurile primite de la bugetul

de stat, din contul general al trezoreriei statului;

- de forma deficitului bugetului asigurarilor sociale de sanatate la finele anului, acesta se

acopera din rezultatul reportat provenit din anii anteriori sau din fondul de rezerva.

Venituri

înregistrate

Cheltuieli

înregistrate

Fig.1.1. Determinarea rezultatului bugetului local

Venituri

încasate

Cheltuieli

achitate

Excedent/deficit

patrimonial

( - )

Excedent/deficit

bugetar

( - )

( - )

Excedentul/deficitul

execuţiei

nebugetare

Rezultat

reportat

Page 13: Conta Publica Id

13

La fel ca la bugetele locale, la finele anului, dupa depunerea situatiilor financiare, se determina

excedentul/deficitul executiei nebugetare, ca diferenta intre excedentul/deficitul patrimonial si

excedentul/deficitul bugetar, care se transfera la rezultatul reportat. In cazul in care rezultatul

reportat este sub forma deficitului, acesta se va acoperi din excedentele executiei nebugetare

realizate in exercitiile ulterioare.

Contabilitatea rezultatului institutiilor publice se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 11

„Rezultat reportat” si 12 „Rezultatul patrimonial”, conturile corespunzatoare fiind 121 „Rezultatul

patrimonial” si 117 „Rezultat reportat”.

Contul 121 „Rezultatul patrimonial” este cont bifunctional, care preia:

- in debit cheltuielile angajate (clasificate dupa natura sau destinatia lor) ale

institutiei publice,

- in credit veniturile realizate (grupate dupa natura si sursa lor) ale institutiei.

- Soldul creditor reflecta excedentul exercitiului, iar soldul debitor reflecta

deficitul exercitiului.

La sfarsitul anului, pentru determinarea rezultatului exercitiului institutiei publice, se fac

inregistrarile:

121

„Rezultatul

patrimonial”

= %

clasa 6 „Cheltuieli”

- cu totalitatea cheltuielilor

angajate de institutie in

cursul anului

si

%

clasa 7 „Venituri”

= 121

„Rezultatul

patrimonial”

- cu totalitatea cheltuielilor

angajate de institutie in

cursul anului

Dupa inchiderea exercitiului si intocmirea situatiilor financiare anuale, soldul contului 121

„Rezultatul patrimonial” se repartizeaza asupra contului 117 „Rezultatul repartizat”, astfel:

- daca 121 „Rezultatul patrimonial” are sold creditor, acesta se preia in creditul contului 117

„Rezultatul reportat”

121

„Rezultatul

patrimonial”

= 117

„Rezultat reportat”

- excedent curent

- daca 121 „Rezultatul patrimonial”, are sold debitor, acesta se preia in debitul contului 117

„Rezultat reportat”

Page 14: Conta Publica Id

14

117

„Rezultat

reportat”

= 121

„Rezultatul

patrimonial”

- deficit curent

Contul 117 „Rezultatul reportat”, este un cont bifunctional, care are ca rol principal

preluarea excedentului sau deficitului bugetar aferent exercitiului anterior. Tot in creditul contului 117

„Rezultat reportat” se mai inregistreaza actiunile detinute in capitalul societatilor comerciale,

rascumparate si scazute din evidenta, materialele de natura obiectelor de inventar degradate, precum si

creantele insolvabile.

La finele anului, contul 117 „Rezultat reportat” functioneaza astfel:

121

„Rezultatul

patrimonial”

= 117

„Rezultat reportat”

- excedent precedent

si

117

„Rezultat reportat”

= %

121

„Rezultatul

patrimonial”

260

„Titluri de

- deficit precedent

- cu valoarea titlurilor

rascumparate si scazute

D C 121 „Rezultatul patrimonial”

Venituri realizate Cheltuieli angajate

S.D. Deficit patrimonial

S.C. Excedent patrimonial

D C 117 „Rezultat reportat”

Excedentul patrimonial Deficitul patrimonial

Page 15: Conta Publica Id

15

participare”

303

„Obiecte de

inventar”

461

„Debitori diversi”

428

„Alte datorii si

creante in legatura

cu personalul”

- stocuri degradate sau

obiecte de inventar date

in folosinta

- pentru creante

insolvabile

- valoarea avansurilor

acordate in anul

precedent si justificate

in anul curent

3.3.1.

Imprumutu

rile din

emisiunea

de

obligatiuni

Obligatiunile sunt instrumente financiare de creditare, utilizate de stat in vederea acoperirii

temporare a datoriei publice. Obligatiunile, in general, pot fi de doua feluri:

Fara optiune, care reprezinta acele instrumente financiare ce sunt emise pentru atragerea

de pe piata financiara, pentru o perioada mai lunga de timp, de active monetare destinate completarii

unor fonduri proprii ce sunt necesare in general pentru efectuarea de investitii importante, iar in cazul

statului, pentru acoperirea nevoilor statului;

Cu optiune – sunt instrumente financiare care in prima faza apar ca obligatiuni, iar, dupa

termenul stabilit pe obligatiune, acestea, in loc sa fie achitate creditorului, ele se transforma in actiuni.

Statul poate emite doar obligatiuni fara optiune, obligatiunile cu optiune fiind emise doar de agentii

economici.

Evidentierea imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni se realizeaza cu ajutorul contului

161 „Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni”, in care se inregistreaza valoarea de rambursare a

imprumuturilor, adica valoarea care va fi achitata de catre debitor creditorului la sfarsitul contractului de

imprumut.

Imprumuturile din emisiunea de obligatiuni au urmatoarele caracteristici:

sunt in general emise pe termen lung si au ca scop atragerea de mijloace banesti necesare

finantarii;

sunt purtatoare de dobanda, aceasta calculandu-se la valoarea nominala a obligatiuni. Pe

langa valoarea nominala mai pot avea urmatoarele valori:

valoarea de emisie, care reprezinta valoarea cu care este vanduta practic

obligatiunea, adica valoarea efectiva incasata de emitent si care este mai mica sau

egala cu valoarea nominala;

valoarea de rambursare care este valoarea pe care debitorul o plateste creditorului

in momentul rambursarii imprumutului. Aceasta valoare poate fi mai mare sau

egala cu valoarea nominala.

Contul 169 „Prime privind rambursarea imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni”, este

utilizat pentru evidentierea primelor de rambursare a imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni.

Primele de rambursare sunt de fapt pierderi ale statului, determinate de diferenta dintre valoarea de

rambursare (mai mare) si valoarea de emisie (mai mica). Acestea se amortizeaza, adica se introduce

pe cheltuielile curente pe toata durata existentei imprumutului din emisiunea de obligatiuni.

3.3.2.

Imprumutu

ri interne si

externe

contractate

sau

garantate de

Imprumuturile externe contractate sau garantate de stat se evidentiaza in contabilitate cu ajutorul

conturilor:

- 164 „Imprumuturi interne si externe contractate de stat”

- 165 „Imprumuturi interne si externe garantate de stat. Aceste conturi care sunt conturi de pasiv si evidentiaza operatiile atat in lei cat si in valuta, la cursul

de schimb valutar de la data operatiunii si reflecta:

Page 16: Conta Publica Id

16

stat

- in credit - tragerile din imprumuturi interne si externe contractate sau garantate de

catre stat,

- in debit imprumuturile rambursate la scadenta.

Ambele conturi au aceeasi functiune si continut economic, cu deosebirea ca unul reflecta creditele

contractate, iar celalalt creditele garantate.

Contul 164 „Imprumuturi interne si externe contractate de stat” se crediteaza prin debitul

conturilor:

%

232

„Avansuri acordate pentru

active fixe corporale”

234

„Avansuri acordate pentru

active fixe necorporale”

401

„Furnizori”

404

„Furnizori de active fixe”

513

„Disponibil din imprumuturi

externe contractate sau

garantate de stat”

541

„Acreditive”

665

„Cheltuieli din diferente de

curs valutar”

= 164

„Imprumuturi

interne si externe

contractate de stat”

- cu valoarea

imprumutului

- cu valoarea

avansurilor acordate

pentru achizitia de

active fixe

- cu datoriile achitate

furnizorilor

- cu sumele intrate in

contul de disponibil

- cu valoarea

acreditivului

- cu diferentele

nefavorabile de curs

valutar

Contul 164 „Imprumuturi interne si externe contractate de stat” se debiteaza prin creditul conturilor:

Page 17: Conta Publica Id

17

164

„Imprumuturi interne si

externe contractate de

stat”

= %

560

„Disponibil al

institutiilor publice

finantate din venituri

proprii”

561

„Disponibil al

institutiilor publice

finantate din venituri

proprii si subventii”

765

„Venituri din

diferente de curs

valutar”

770

„Finantare de la

buget”

- cu valoarea

imprumuturilor

rambursate

- din disponibil

- diferente favorabile

de curs

- plati din finantari

bugetare

3.3.3.

Imprumuturi

contractate sau

garantate de

autoritatile

administratiei

publice locale

Autoritatile publice locale pot contracta sau garanta credite pentru activitati de investitii proprii sau

pentru unitatile aflate in subordonare sau coordonare. Imprumuturile reprezinta sume trase de la

institutiile financiare pe termene diferite de catre institutiile publice, pentru care acestea platesc

dobanda.

Imprumuturile pot fi de trei feluri:

imprumuturi pe termen scurt;

imprumuturi pe termen mediu;

imprumuturi pe termen lung;

Imprumuturile pe termen scurt sunt imprumuturi acordate de institutiile financiare pe o perioada mai

mica de un an. Data fiind durata mica a existentei contractului de imprumut, aceste credite sunt

reflectate in contabilitatea institutiilor publice in conturile din clasa 5 – conturi de trezorerie.

Imprumuturile pe termen mediu si lung sunt imprumuturi acordate de institutiile financiare pe o

perioada mai mare de un an, ceea ce le confera acestora calitatea de elemente de capitaluri

permanente.

Caracteristicile imprumuturilor sunt:

au o valoare nominala, valoare care se inregistreaza in contabilitate;

sunt purtatoare de dobanda simpla sau compusa, in functie de clauzele cuprinse in

contractul de imprumut;

Contabilitatea acestor imprumuturi se realizeaza cu ajutorul conturilor:

o 162 „Imprumuturi interne si externe contractate de autoritati ale

administratiei publice locale” si

o 163 „Imprumuturi interne si externe garantate de autoritati ale

administratiei publice locale”.

Conturile de imprumuturi sunt de pasiv si evidentiaza imprumuturile interne si externe pe

termen mediu si lung incheiate cu organisme sau institutii de credit. Aceste reflecta:

- in creditul conturilor se inregistreaza tragerile din imprumuturi contractate sau

garantate de autoritatile administratiei publice locale,

- in debit imprumuturile contractate sau garantate de autoritatile administratiei publice

Page 18: Conta Publica Id

18

locale rambursate potrivit scadentelor din acordurile de imprumut.

- Soldul creditor al contului reprezinta imprumuturi externe contractate sau garantate

de autoritatile administratiei publice locale, nerambursate.

Contabilitatea analitica se tine pentru fiecare contract in parte.

Cele doua conturi au aceeasi functiune si continut economic ca si conturile prezentate anterior, cu

deosebirea ca se refera la autoritatile administratiei publice locale.

In cazul in care creditul este contractat de la o institutie financiara externa sau de la un alt organism

international, anual se va calcula si inregistra diferenta de curs valutar. In acest caz pot pare

urmatoarele situatii:

- cand cursul valutar la finele anului este mai mare decat cursul la care a fost inregistrat

creditul, atunci diferenta de curs este nefavorabila si sa va inregistra ca o cheltuiala

curenta financiara, in contul 665 „Cheltuieli din diferente de curs valutar”;

- cand cursul valutar la finele anului este mai mic decat cel de la data contractarii

creditului, diferenta este favorabila si se va inregistra ca un venit financiar, in contul

765 „Venituri din diferente de curs valutar”.

Contul 167 „Alte imprumuturi si datorii asimilate”, functioneaza similar celorlalte conturi de

imprumuturi, cu exceptia faptului ca ultimul este utilizat si pentru reflectarea datoriei legate de

leasingul financiar.

21

„Imobilizari corporale”

= 167

„Alte imprumuturi si datorii

asimilate”

4.2.

Contabilitatea

activelor fixe

corporale

Activele fixe corporale sunt „obiectul sau complexul de obiecte ce se utilizeaza ca atare si care

indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

- au o valoare mai mare decat limita stabilita prin hotarare a Guvernului si

- o durata normala de utilizare mai mare de un an”. (definitie ordinul 1917/2005)

Standardele de contabilitate dau o definitie mai completa a activelor fixe corporale, aratand ca

acestea sunt active care:

sunt detinute de o persoana juridica pentru a fi utilizate in productia proprie de bunuri sau

prestarea de servicii, pentru a fi inchiriate tertilor sau pentru a fi folosite in scopuri

administrative;

sunt utilizate pe o perioada mai mare de un an;

au o valoare mai mare decat limita prevazuta de reglementarile legale in vigoare; (definitie

IPSAS)

In categoria activelor active fixe corporale sunt incluse:

terenurile,

constructiile,

instalatiile tehnice si masinile,

alte instalatii, utilaje si mobilier,

tehnica de lupta,

armament,

mijloace de instructie,

alte mijloace cu specific militar,

avansuri,

active fixe corporale in curs de executie.

Contabilitatea sintetica a activelor fixe corporale se tine pe categorii, iar cea analitica pe

fiecare obiect de evidenta.

Obiectul de evidenta este obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele

sau accesoriile acestuia, destinat sa indeplineasca in mod independent, in totalitate, o functie

distincta. (obiect de evidenta)

Activele fixe corporale, sunt mijloace de munca care nu se transforma sau nu-si pierd

calitatile dintr-o data (intr-un singur ciclu economic) si se utilizeaza in patrimoniu pe o perioada

mai mare de un an.

Pentru a fi recunoscute ca mijloace fixe, acestea trebuie sa indeplineasca doua conditii:

sa produca beneficii economice viitoare;

Page 19: Conta Publica Id

19

sa fie evaluate in mod credibil la cost (valoare).

Pentru a fi evaluate in mod credibil la cost, mijloacele fixe trebuie sa fie rezultatul unor

tranzactii reale intre agentii economici. Pentru a fi evaluate corect, tranzactiile trebuie sa indeplineasca

urmatoarele conditii:

valoarea activelor sa fie o valoare reala (justa), determinata de catre cei doi participanti in

mod credibil,

iar partile participante trebuie sa fie in cunostinta de cauza.

Intreprinderile si institutiile pot achizitiona mijloace fixe care nu produc beneficii economice

viitoare, dar care sunt destinate imbunatatirii conditiilor de mediu sau asigurarii protectiei muncii.

4.2.1.

Terenurile si

amenajarile la

terenuri

Terenurile se evidentiaza in contabilitate pe doua categorii, si anume:

terenuri;

amenajari de terenuri;

Contul utilizat pentru evidentierea terenurilor in contabilitate este contul 211 „Terenuri si

amenajari de terenuri”. Acesta tine evidenta:

terenurilor agricole si silvice,

a celor fara constructii,

terenurilor cu zacaminte,

terenurilor cu constructii si altele, si

a amenajarilor de terenuri (racordarea lor la sistemul de alimentare cu energie,

imprejmuirile, lucrarile de acces, de irigatii, de desecari, de indiguiri etc.). ,

Pentru a fi inregistrate in aceasta categorie trebuie sa faca parte din domeniul public si privat al

statului si unitatilor administrativ teritoriale aflate in administrarea institutiei sau date in concesiune,

inchiriere sau in folosinta gratuita.

Pentru evidentierea separata a terenurilor si a amenajarilor la terenuri, se utilizeaza conturile

sintetice de gradul II:

2111 „Terenuri”

2112 „Amenajari la terenuri”. Terenurile se inregistreaza la intrarea in patrimoniu la valoarea stabilita in functie de clasele de:

- calitate,

- suprafata,

- amplasare si/sau

- alte criterii legale sau

- la costul de achizitie.

Potrivit normelor in vigoare, terenurile nu sunt supuse amortizarii (terenurile nu se consuma si,

deci, nu se inlocuiesc). Contabilitatea analitica a terenurilor se tine pe urmatoarele grupe:

- terenuri agricole,

- terenuri silvice,

- terenuri fara constructii,

- terenuri cu zacaminte,

- terenuri cu constructii si altele.

In categoria amenajarilor la terenuri sunt cuprinse lucrari cum ar fi:

- racordarea la sistemul de alimentare cu energie electrica,

- lucrarile de acces,

- imprejmuirile si altele asemenea.

Contul 211 „Terenuri si amenajari de terenuri” este un cont de activ. Acesta inregistreaza:

- in debit

o valoarea terenurilor si a amenajarilor de terenuri achizitionate (la cost

de achizitie),

o valoarea terenurilor primite cu titlu gratuit (la valoarea justa)

o valoarea amenajarilor efectuate in regie proprie (la cost de productie),

- in credit

o valoarea terenurilor si a amenajarilor la terenuri scoase din evidenta patrimoniului, ca

urmare a cedarii acestora.

Pentru „acoperirea” unor modificari legislative, legate mai ales de forma de proprietate a

acestor bunuri, trebuie facuta distinctia intre terenurile aflate in proprietatea statului si cele aflate in

concesiune.

Page 20: Conta Publica Id

20

Contabilitatea analitica indeplineste acest rol, creand pentru aceasta conturi analitice distincte.

In legislatia din tara noastra este stipulat ca lacurile, baltile, iazurile care nu sunt rezultatul unei

investitii, precum si terenurile ce nu au fost retrocedate fac parte din proprietatea publica.

a) In functie de forma de proprietate, precum si de modul de intrare in institutie a terenurilor,

inregistrarea in contabilitate este:

a1). Pentru terenurile si amenajarile de terenuri aflate in patrimoniul public sau privat al statului sau

unitatilor administrativ-teritoriale, care nu se amortizeaza, inregistrarea intrarii acestora in

gestiunea institutiei este:

211

„Terenuri si amenajari de

terenuri”

= %

101

„Fondul bunurilor ce alcatuiesc domeniul

public al statului” sau

102

„Fondul bunurilor ce alcatuiesc domeniul

privat al statului” sau

103

„Fondul bunurilor ce alcatuiesc domeniul

public al unitatilor administrativ-

teritoriale” sau

104

„Fondul bunurilor ce alcatuiesc domeniul

privat al unitatilor administrativ-

teritoriale”

a2). In cazul in care terenurile sau amenajarile la terenuri intra in patrimoniul institutiei cu titlu

oneros, trebuie evidentiata in contabilitate si datoria fata de furnizor si in acest caz nu se mai

inregistreaza constituirea fondurilor proprii, ci doar datoria fata de furnizor:

211

„Terenuri si amenajari de

terenuri”

= 404

„Furnizori de active fixe”

a3). Pentru terenurile si amenajarile de terenuri primite cu titlu gratuit, valoarea acestora in

contabilitate este recunoscuta la nivelul valorii juste, iar inregistrarea este:

211

„Terenuri si amenajari de

terenuri”

= 779

„Venituri din bunuri primite

cu titlu gratuit”

b) La iesirea din patrimoniu a terenurilor si amenajarilor la terenuri se fac inregistrarile

specifice, in functie de forma de proprietate, precum si daca acestea au fost amortizabile sau nu.

b1). Astfel, pentru terenurile care au facut parte din proprietatea publica sau privata a statului

sau a unitatilor administrativ-teritoriale, iesirea din patrimoniu se poate face prin transfer sau prin

vanzare, iar inregistrarea descarcarii acestora din contabilitate este:

101

„Fondul bunurilor ce alcatuiesc domeniul

public al statului” sau

102

„Fondul bunurilor ce alcatuiesc domeniul

privat al statului” sau

103

„Fondul bunurilor ce alcatuiesc domeniul

= 211

„Terenuri si amenajari de terenuri”

Page 21: Conta Publica Id

21

public al unitatilor administrativ-

teritoriale” sau

104

„Fondul bunurilor ce alcatuiesc domeniul

privat al unitatilor administrativ-

teritoriale”

b2). Pentru terenurile cu amenajari care se amortizeaza (amenajarile, nu si terenurile),

descarcarea din gestiune ca urmare a cedarii, se face:

%

281

„Amortizarea activelor fixe corporale”

691

„Cheltuieli extraordinare din operatiuni

cu active fixe”

= 211

„Terenuri si amenajari de

terenuri”

b3) Pentru amenajarile de terenuri descarcate din gestiune, neamortizate integral, inregistrarea

in contabilitate este:

%

281

„Amortizarea activelor fixe corporale”

691

„Cheltuieli extraordinare din operatiuni

cu active fixe”

= 211

„Terenuri si amenajari de

terenuri”

b4) Iesiri de active fixe corporale prin inchiriere sau prin concesiune

Institutiile publice pot inchiria active fixe corporale altor institutii publice sau chiar

persoanelor fizice sau juridice. In urma operatiilor de inchiriere, acestea obtin venituri din redevente.

4.2.2.

Contabilitatea

active fixe

corporale de

natura

mijloacelor fixe

Contabilitatea sintetica a activelor fixe corporale se tine pe categorii, iar contabilitatea analitica

se tine pe fiecare obiect de evidenta.

Obiectul de evidenta este reprezentat de un obiect singular sau un complex de obiecte cu toate

dispozitivele si accesoriile acestuia, destinat sa indeplineasca in mod independent o functie distincta.

(definitie)

Spre exemplu, cladirea este un obiect independent, care indeplineste o functie distincta, si

anume, aceea de a asigura desfasurarea normala a activitatii specifice institutiei. Spre deosebire de

acesta, computerul este un complex de obiecte care are accesorii fara de care acesta nu-si poate realiza

functia pentru care a fost creat. Obiectele ce sunt folosite in loturi, seturi sau care formeaza un singur

corp, pentru incadrarea ca mijloacelor fixe se va tine seama de valoarea intregului set sau lot.

In categoria activelor fixe corporale de natura mijloacelor fixe sunt incluse urmatoarele:

constructii;

instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii;

mobilier, aparatura birotica, sisteme de protectie a valorilor umane si materiale si alte active

corporale;

active fixe corporale in curs.

Primele trei categorii de active fixe corporale sunt evidentiate in contabilitate pe grupe,

subgrupe, clase si subclase. (potrivit „Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare

a mijloacelor fixe aprobat prin hotarare a Guvernului”).

Activele fixe corporale in curs sunt active fixe care nu au parcurs toate etapele procesului de

productie pana la finele perioadei si care se recunosc in contabilitate la nivelul costului de productie

determinat pana la acea data. Sunt recunoscute ca active fixe corporale in momentul finalizarii investitiei

si punerii lor in functiune, respectiv in momentul efectuarii receptiei.

Page 22: Conta Publica Id

22

Alaturi de acestea, in categoria activelor fixe corporale detinute de entitatile al caror actionar

unic sau majoritar este statul intra:

Zacamintele; reprezinta rezerve descoperite de minerale, atat de suprafata cat si subterane,

care sunt exploatabile economic cu tehnologia actuala, tinand seama de nivelul relativ al

preturilor. In categoria zacamintelor sunt cuprinse:

- rezervele de carbune,

- rezervele de petrol,

- rezervele gaze naturale,

- rezervele de minereuri metalifere,

- minereuri nemetalifere.

Resursele biologice necultivate sunt reprezentate de animalele si vegetalele

de productie unica sau permanenta. Asupra acestora se exercita dreptul de proprietate, insa

crestere naturala si/sau regenerare nu este plasata sub controlul direct si responsabilitatea

unitatilor institutionale si nu este gestionata de acestea. Aici trebuie incluse doar resursele

care sunt deja exploatabile cu scop economic sau sunt susceptibile de a fi intr-un viitor

apropiat. In aceasta categorie sunt incluse padurile virgine si resursele piscicole neexploatate,

care fac parte din teritoriul national.

Rezervele de apa sunt intinderi de apa si alte rezerve subterane in masura in

care, prin exercitarea dreptului de proprietate, le sunt date o valoare de piata.

De asemenea, sunt asimilate activelor fixe si sunt inregistrate ca atare urmatoarele:

valorile de muzeu, obiectele de arta si de expozitie;

cartile din biblioteci, discurile si benzile de magnetofon, casetele, imprimatele definitiv;

investitiile efectuate mijloacelor fixe luate cu chirie;

investitiile efectuate pentru amenajarea lacurilor, iazurilor, baltilor, terenurilor, precum si alte

lucrari similare care nu se concretizeaza in mijloace fixe;

Nu sunt considerate mijloace fixe:

motoarele, aparatele si alte subansambluri ale mijloacelor fixe procurate in scopul inlocuirii

unor componente uzate ale acestora, care nu le ridica parametrii tehnici si de performanta;

sculele, dispozitivele si instrumentele ce se folosesc la fabricarea unor produse in serie sau la

executarea unor comenzi, indiferent de valoarea acestora si de durata de viata;

constructiile si instalatiile provizorii;

animalele care nu indeplinesc conditiile de animale adulte;

prototipurile care servesc ca model pentru executarea productiei de serie, inclusiv seria zero,

sau cele care sunt supuse incercarilor in vederea omologarii;

echipamentul si uniformele de serviciu si de oras pentru militari in termen si echipamentul si

materialul sportiv;

munitiile (bombe, rachete, torpile);

echipamentul de protectie si de lucru, imbracamintea speciala si accesoriile, indiferent de

valoarea si de durata de viata a acestora.

4.2.2.1.

Evaluarea

initiala a

activelor fixe

corporale

Activele fixe corporale sunt recunoscute la intrarea in patrimoniu la valoarea de intrare, care

mai poarta denumirea de valoare contabila. (valoare contabila)

In functie de modul de intrare in patrimoniul institutiei, valoarea contabila poate fi:

costul de productie, pentru activele fixe obtinute de institutie in regie proprie. Costul

de productie este format din suma cheltuielilor efectuate de institutie pentru realizarea

investitiilor. Acesta cuprinde de fapt costul investitiilor, inclusiv cheltuielile efectuate

pana la punerea in functiune.

costul de achizitie, pentru mijloacele fixe noi, achizitionate de la terti; Costul de achizitie

cuprinde pretul de cumparare al bunului, la care se adauga costul transportului, alte taxe

nedeductibile si cheltuielile efectuate pana la punerea in functiune a bunului.

valoarea justa se utilizeaza pentru:

- activele fixe corporale intrate in institutie prin donatii, sponsorizari sau cu

titlu gratuit;

- pentru activele fixe corporale intrate prin plusurile de inventar;

- pentru mijloacele fixe obtinute din dezmembrarea altor mijloacelor fixe;

- pentru activele fixe constate lipsa la inventar;

Page 23: Conta Publica Id

23

Valoarea justa se determina pe baza unor evaluari efectuate de evaluatorii autorizati si trebuie

aprobata de catre ordonatorul de credite.

valoarea estimata a bunurilor descoperite cu ocazia sapaturilor arheologice;

Cu valoarea de inregistrare din contabilitate stabilita in momentul intrarii, imobilizarea

corporala ramane inregistrata pana la scoaterea din folosinta, cu exceptia urmatoarelor situatii:

cu ocazia reevaluarii mijloacelor fixe ca urmare a cresterii inflatiei (in conditiile existentei

unui act normativ care sa prevada reevaluarea activelor fixe corporale la institutiile publice);

efectuarea unor completari, imbunatatiri sau modernizari, care duc la cresterea eficientei

acestora.

Nu sunt incluse in valoarea activelor fixe corporale cheltuielile de intretinere si cele cu

reparatiile capitale efectuate pentru acele active fixe ce apartin institutiei. Aceste cheltuieli sunt

recunoscute drept cheltuieli ale perioadei si se inregistreaza in perioada in care acestea au fost efectuate.

In cazul in care institutia efectueaza o investitie in regie proprie, care nu se finalizeaza pana la

finele exercitiului bugetar, valoarea acestei investitii este recunoscuta ca imobilizare in curs.

Activele fixe corporale se regasesc in planul de conturi in grupa active fixe corporale si sunt

reprezentate de urmatoarele conturi sintetice de gradul I si II:

212 Constructii

213 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii; acest cont se desfasoara pe

urmatoarele sintetice de gradul II:

2131 Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)

2132 Aparate si instalatii de masura, control si reglare

2133 Mijloace de transport

2134 Animale si plantatii

214 „Mobilier, aparatura de birotica, echipamente de protectie a valorilor umane si alte active

corporale”. In cadrul acestor conturi, contabilitatea analitica se efectueaza pe categorii si locuri de

folosinta, pe categorii de proprietate – publica si privata – precum si pe surse de finantare. Pentru

contul 214, evidenta analitica se tine pe trei categorii, si anume:

unelte, accesorii de productie, inventar gospodaresc si aparatura birotica;

fondul bibliotecar;

valorile de muzeu, obiectele de arta si de expozitie.

215, „Alte active ale statului”

2151 „Rezerve minerale”;

2152 „Rezerve biologice necultivate”;

2153 „Rezerve de apa”.

Conturile sintetice de gradul I – 212 „Constructii”, 213 „Instalatii tehnice, mijloace de

transport, animale si plantatii”, 214 „Mobilier, aparatura de birotica, echipamente de protectie a

valorilor umane si alte active corporale” sunt conturi de activ.

- in debit se reflecta intrarile de active fixe corporale de natura mijloacelor fixe provenite din:

achizitionari, dotari, transferuri, investitii, preluari in contul creantelor, dezmembrari, confectionari in

ateliere proprii etc.,

- in credit se reflecta iesirile de active fixe corporale prin: scoatere din functiune, transfer sau

alte cai prevazute de legislatie.

Activele fixe corporale de natura activelor fixe pot fi de doua feluri:

- neamortizabile;

- amortizabile.

Potrivit Legii 213/1998, bunurile ce intra in domeniul statului se impart in bunuri ce alcatuiesc

domeniul public al statului si bunuri ce alcatuiesc domeniul privat al acestuia.

Bunurile din domeniul public al statului sunt bunurile de interes si de uz public si asupra

carora statul isi exercita posesia, folosinta si dispozitia. Bunurile din aceasta grupa pot fi dobandite de

stat pe urmatoarele cai:

pe cale naturala;

prin achizitii publice;

prin expropriere pentru cauze de utilitate;

acte de donatie;

alte moduri stabilite de lege;

Page 24: Conta Publica Id

24

Bunurile din domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale cuprind

bunuri ce se afla in proprietatea acestora si care nu fac parte din domeniul public al statului.

Din domeniul public si privat al statului fac parte bunurile dobandite in perioada 6 martie 1948 – 22

decembrie 1989 ce nu au fost rechizitionate in mod abuziv.

Activele active fixe corporale de natura mijloacelor fixe pot intra in institutiile publice prin

mai multe cai:

prin achizitie;

subventii, transfer, plusuri de inventar si dezmembrari, donatii, dotare;

prin investitii;

prin leasing;

prin inchiriere;

Inregistrarea in contabilitatea institutiilor publice a intrarilor de active fixe corporale se face

diferit, in functie de modul de intrare al acestora, precum si de faptul daca sunt sau nu amortizabile.

4.2.2.1.1.

Intrari de

active fixe

corporale care

fac parte din

domeniul

public sau

privat al

statului sau al

unitatilor

administrativ-

teritoriale

(neamortizabile

)

Reflectarea in contabilitatea analitica a activelor fixe corporale ce fac parte din domeniul

public sau privat al statului sau al unitatilor administrativ-teritoriale se va face tinand seama de

proprietar si de forma de proprietate, astfel:

active fixe corporale ce alcatuiesc domeniul public al statului sau al unitatilor administrativ-

teritoriale;

active fixe corporale ce alcatuiesc domeniul privat al statului sau al unitatilor administrativ-

teritoriale.

Operatiile prin care se reflecta intrarile sau iesirile de active fixe corporale implica utilizarea ca

si conturi corespondente a conturilor de capital:

101 „Fondul bunurilor ce alcatuiesc domeniul public al statului”,

102 „Fondul bunurilor ce alcatuiesc domeniul privat al statului”,

103 „Fondul bunurilor ce alcatuiesc domeniul public al unitatilor administrativ-

teritoriale”,

104 „Fondul bunurilor ce alcatuiesc domeniul privat al unitatilor administrativ-

teritoriale. Aceste forme de intrare nu implica un flux monetar in contrapartida. Inregistrarea in

contabilitate presupune reflectarea intrarilor de active fixe corporale la valoarea justa, concomitent cu

cresterea capitalului institutiei, cu ajutorul formulei:

212

„Constructii” sau

213

„Instalatii tehnice, mijloace de

transport, animale si plantatii”

sau

214

„Mobilier, aparatura birotica,

echipamente de protectie a

valorilor umane si materiale si

alte active corporale”

= 101

„Fondul bunurilor ce alcatuiesc

domeniul public al statului” sau

102

„Fondul bunurilor ce alcatuiesc

domeniul privat al statului” sau

103

„Fondul bunurilor ce alcatuiesc

domeniul public al unitatilor

administrativ-teritoriale” sau

104

„Fondul bunurilor ce alcatuiesc

domeniul privat al unitatilor

administrativ-teritoriale”

4.2.2.1.2.

Intrari de

active fixe

corporale cu

titlu gratuit,

prin donatii,

transfer sau

alte forme

Activele fixe corporale pot intra in institutie prin:

dotarea efectuata de catre ordonatorul ierarhic superior,

transfer de la alte institutii publice sau

donatii efectuate de terte persoane fizice sau juridice.

Dotarea cu active fixe corporale achizitionate centralizat de catre ordonatorul principal si

transmise ordonatorilor subordonati se reflecta in contabilitate pe baza ordinelor de transfer si a

procesului verbal de predare-primire a mijloacelor fixe transferate.

La ordonatorul principal se va inregistra achizitia de active fixe corporale, dupa care se va

inregistra iesirea acestora prin transfer catre ordonatorii subordonati.

Page 25: Conta Publica Id

25

La ordonatorul subordonat, operatia se va reflecta doar ca o intrare de active fixe corporale

(prin transfer), prin creditul contului 779 „Venituri din bunuri primite cu titlu gratuit”.

Similar se inregistreaza si celelalte forme de intrare cu titlu gratuit. De asemenea, plusurile

constatate la inventar la activele fixe corporale se reflecta similar intrarilor cu titlu gratuit.

212

„Constructii” sau

213

„Instalatii tehnice, mijloace de

transport, animale si plantatii”

sau

214

„Mobilier, aparatura birotica,

echipamente de protectie a

valorilor umane si materiale si

alte active corporale”

= 779

„Venituri din bunuri primite cu

titlu gratuit”

4.2.2.1.3.

Intrari de

active fixe

corporale prin

achizitii de la

furnizori

In cazul achizitionarii de active fixe corporale, pentru reflectarea intrarilor, in contabilitatea

institutiilor publice, se inregistreaza datoria fata de furnizori, in contul 404 „Furnizori de imobilizari”,

astfel:

212

„Constructii” sau

213

„Instalatii tehnice, mijloace

de transport, animale si

plantatii” sau

214

„Mobilier, aparatura

birotica, echipamente de

protectie a valorilor umane si

materiale si alte active

corporale”

= 404

„Furnizori de imobilizari”

Spre deosebire de intrarile de active fixe cu titlu gratuit, acestea se reflecta in contabilitate la

costul de achizitie.

4.2.2.1.6.

Intrare de

active fixe

corporale prin

inchiriere

Activele fixe corporale luate cu chirie de catre institutiile publice nu se inregistreaza in

patrimoniul acestora, deoarece nu sunt primite cu titlu definitiv.

In contabilitate, intrarile de active fixe corporale cu chirie se inregistreaza in conturile din

afara bilantului (de ordine si evidenta), mai precis in contul 8031 „Active fixe corporale luate cu chirie”:

- se debiteaza cu valoarea activului primit cu chirie;

- se crediteaza cu valoarea respectivului activ restituit in momentul in care expira contractul

de inchiriere.

Pe tot parcursul existentei contractului de inchiriere, chiriasul plateste proprietarului o

redeventa (chirie), care reprezinta pentru acesta o cheltuiala si o datorie curenta sau o scadere a

disponibilitatilor banesti.

D 8031

„Active fixe corporale luate cu chirie”

612

„Cheltuieli cu redeventele, locatiile de

gestiune si chiriile”

=

%

770

„Finantarea de la buget”

sau

560

„Disponibil din venituri proprii”

4.2.2.2.

Evaluarea

1. Reparatii si modernizari

Pe parcursul utilizarii activelor fixe de catre institutia publica, acestea pot suferi o serie de

Page 26: Conta Publica Id

26

ulterioara a

activelor fixe

corporale

reparatii sau modernizari.

Reparatiile reprezinta lucrari de intretinere sau de imbunatatire a functiilor unui activ corporal,

pentru a-l aduce pe acesta la parametrii initiali. Lucrarile de intretinere si reparatii efectuate la activele

fixe corporale sunt de forma:

- reviziilor tehnice,

- reparatiilor curente,

- reparatiilor capitale.

a. Reviziile tehnice sunt lucrari de intretinere efectuate active fixe corporale in vederea

pastrarii conditiilor tehnice si tehnologice si constau in ungere, verificarea starii de functionare, stergere

etc. (definitie)

Costul reviziilor tehnice se reflecta in contul 611 „Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile”,

astfel:

in cazul in care acestea sunt efectuate de o firma specializata,

in conturile ce reflecta consumurile, in cazul in care lucrarea este efectuata de

propriul personal.

611

„Cheltuieli cu intretinerea si

reparatiile”

= 401

„Furnizori”

sau

%

602

„Cheltuieli cu materialele

consumabile”

641

„Cheltuieli cu salariile

personalului”

etc.

= %

302

„Materiale consumabile”

421

„Personal-salarii datorate”

Exemplu

Institutia efectueaza lunar revizii tehnice la lifturi efectuate de societatea Ascensorul S.A.,

pentru care inregistreaza factura de 3000 lei.

611

„Cheltuieli cu

intretinerea si

reparatiile”

= 401

„Furnizori”

3000

b. Reparatiile curente sunt lucrari de reparatii efectuate la activele fixe corporale in situatia in

care acestea au suferit diverse defectiuni. (definitie)

Reparatiile curente constau in inlocuirea pieselor si partilor defecte, si valoarea lor este mai

mare decat valoarea reviziilor tehnice. Acestea pot fi efectuate de intreprinderi sau institutii specializate

sau de propriul personal. Inregistrarile in contabilitate sunt similare celor efectuate in cazul reviziilor

tehnice.

c. Reparatiile capitale sunt lucrari de reparatii de mare amploare, care se fac periodic, pentru

activele fixe corporale a caror durata de viata este foarte mare. Pentru reparatiile capitale se intocmeste

un grafic, unde sunt trecute toate activele fixe corporale si perioada in care acestea sunt planificate

pentru reparatii. (grafice de reparatii)

Reparatiile capitale sunt lucrari de valori relativ mari, care au scopul:

- de a aduce activul la parametrii initiali de functionare; sau

- de a-i spori durata de functionare.

Spre exemplu, sunt considerate lucrari de reparatii capitale inlocuirea motoarelor, a unor piese

de valoare mare, repararea si zugravirea cladirilor etc. Valoarea costului reparatiei capitale nu duce la

majorarea valorii activului, ci reprezinta doar o cheltuiala a perioadei. Aceasta se inregistreaza in

conturile de cheltuieli curente, in perioada in care reparatia a avut loc.

Spre deosebire de reviziile tehnice si reparatiile curente, reparatiile capitale nu pot fi efectuate

decat de intreprinderi specializate (de producator si de reprezentanta acestuia).

Page 27: Conta Publica Id

27

Valoarea reparatiei se va inregistra in contabilitate pe baza facturii:

611

„Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile”

= 401

„Furnizori”

Exemplu

Institutia a inregistrat contravaloarea reparatiei capitale efectuate la autoturismul Volkswagen

aflat in proprietate, efectuat de societatea Cardinal Motors, in valoare de 4.200 lei.

611

„Cheltuieli cu

intretinerea si

reparatiile”

= 401

„Furnizori”

4.200

d. Modernizarile reprezinta lucrari de imbunatatire a activelor fixe corporale. Modernizarile

duc la cresterea parametrilor tehnici, tehnologici si de exploatare a activelor fixe corporale, fata de

parametrii si conditiile initiale.

Spre exemplu, adaugarea sau inlocuirea unor componente de computer (upgrade) pentru a-l

aduce pe acesta de la stadiul de Pentium II la stadiul de Pentium IV reprezinta o modernizare si duce la

cresterea valorii de intrare a activei fixe. Modernizarea se inregistreaza astfel:

- ca o intrare de active fixe corporale, concomitent cu o crestere de cheltuieli de capital si

datorii, daca este vorba de active fixe neamortizabile;

- ca o intrare de active fixe corporale si datorii, daca este vorba de active fixe amortizabile.

Pentru modernizarile efectuate la active fixe corporale luate in concesiune, inchiriere sau

locatie de gestiune, la expirarea contractului de concesiune, inchiriere sau locatie de gestiune, valoarea

investitiei (modernizarii) se scade din contabilitatea institutiei publice care a efectuat aceasta lucrare si

se inregistreaza in contabilitatea institutiei care le are in proprietate.

2. Amortizarea Conform Ordonantei 81/2003 Se supun amortizarii, incepand cu data de 1 ianuarie 2004,

activele fixe corporale si necorporale aflate in patrimoniul institutiilor publice. (OG 81/2003)

Metoda utilizata pentru calculul amortizarii este metoda liniara. Amortizarea anuala se

calculeaza astfel:

Aa = V.i. x C.A.

C.A. =DNU

100

In care:

Aa – amortizarea anuala

C.A. – cota de amortizare calculata;

DNU – durata normala de utilizare din Catalogul privind clasificarea si duratele normale de

utilizare a mijloacelor fixe, prevazut in anexa la H.G. 964/1998.

Duratele normale de utilizare aprobate prin hotarare a Guvernului se pot corecta in sensul

majorarii sau reducerii cu pana la 20%, cu aprobarea ordonatorului de credite. (Atentie)

Amortizarea reprezinta o cheltuiala a institutiei si se inregistreaza la titlul 70 „Cheltuieli de

capital”, corespunzator sursei de finantare a activelor fixe. Aceasta se inregistreaza incepand cu luna

urmatoare datei de intrare in patrimoniu a activului fix.

Pentru a se determina data punerii in functiune a activelor fixe corporale in vederea calculului

amortizarii, se au in vedere:

activele fixe corporale care nu necesita montaj si probe tehnologice, a caror data de punere

in functiune este data achizitiei lor pe baza procesului verbal de receptie;

activele fixe corporale care necesita montaj, dar nu si probe tehnologice, se considera puse in

functiune la data terminarii lucrarilor de montaj sau constructie, pe baza procesului-verbal de

receptie;

activele fixe care necesita montaj si probe tehnologice se considera puse in functiune la

terminarea probelor tehnologice, pe baza aceluiasi document;

Modernizarile efectuate la imobilizarile corporale care duc la imbunatatirea parametrilor tehnici

initiali majoreaza valoarea de intrare a acestora. Valoarea acestor modernizari se amortizeaza pe durata de

utilizare normala ramasa.

Amortizarea activelor fixe corporale date in concesiune, in folosinta gratuita sau cu chirie, se

Page 28: Conta Publica Id

28

calculeaza si inregistreaza de institutia publica in patrimoniul careia este in proprietate.

Investitiile efectuate de catre institutiile publice la activele fixe corporale luate cu chirie se

amortizeaza de catre institutia care a efectuat aceste investitii.

Amortizarea se inregistreaza in contabilitate pe baza Situatiei privind calculul amortizarii,

intocmita de compartimentul financiar-contabilitate.

Contabilitatea amortizarii activelor imobilizate corporale se realizeaza cu ajutorul contului 281

„Amortizarea activelor fixe corporale”. Acesta este un cont rectificativ al valorii de inregistrare in

contabilitate a activelor fixe, de pasiv.

- in creditul contului se inregistreaza amortizarea calculata si introdusa pe cheltuielile institutiei

de la 1 ianuarie 2004, iar

- in debit se inregistreaza valoarea amortizata a activelor fixe iesite din patrimoniu.

Amortizarea reprezinta pentru institutie o cheltuiala ce se recunoaste in contabilitate in

perioada in care se inregistreaza, pe baza formulei:

681

„Cheltuieli operationale privind

amortizarile si ajustarile”

= 281

„Amortizarea activelor fixe

corporale”

3.Ajustarile pentru deprecierea temporara

Ajustarile de depreciere apar atunci cand deprecierea constata la finele exercitiului este mai

mare decat deprecierea calculata si inregistrata cu ajutorul amortizarilor.

Ajustarile de depreciere sunt deprecieri latente (nedefinitive) ale activelor fixe care au rolul de

a aduce valoarea acestora la valoarea actuala (de la data inchiderii exercitiului financiar). (definitie)

Inregistrarea ajustarilor de depreciere are rolul de a permite respectarea principiului

independentei exercitiului. In anul urmator inregistrarii ajustarilor de depreciere se fac urmatoarele

operatii:

o fie sunt efectuate lucrari de reparatii pentru a aduce activul fix la valoarea

contabila normala;

o fie ajustarile sunt recunoscute ca deprecieri definitive sub forma

amortizarilor.

In ambele cazuri, in anul urmator, provizionul de depreciere se va relua la venituri. Contul in

care se evidentiaza valoarea deprecierilor temporare este 291 „Ajustari pentru deprecierea activelor fixe

corporale”. Acesta este cont rectificativ, de pasiv.

Exemplu

Ajustarile de depreciere se reflecta in contabilitate:

681

„Cheltuieli operationale privind

amortizarile si ajustarile de

depreciere”

= 291

„Ajustari pentru deprecierea

activelor fixe corporale”

In cazul in care se constata ca deprecierea este definitiva, se procedeaza la inregistrarea

acesteia si reluarea provizionului la venituri, astfel:

681

„Cheltuieli operationale privind

amortizarile si ajustarile de

depreciere”

= 281

„Amortizarea privind activele

fixe corporale”

291

„Ajustari pentru deprecierea

activelor fixe corporale”

= 781

„Venituri din provizioane si

ajustari de depreciere pentru

activitatea operationala”

In cazul in care deprecierea este latenta, inregistrarile in contabilitate vor fi:

611

„Cheltuieli cu intretinerea si

reparatiile”

= 401

„Furnizori”

Page 29: Conta Publica Id

29

291

„Ajustari pentru deprecierea

activelor fixe corporale”

= 781

„Venituri din ajustari privind

activitatea operationala”

4.Reevaluarea

Activele fixe corporale, pe parcursul utilizarii lor de catre institutiile publice pot suferi cresteri

sau descresteri de valoare, ca urmare a inflatiei.

Reevaluarea acestora se face, cu exceptiile prevazute de reglementarile legale, la valoarea

justa. Valoarea justa se determina pe baza unor evaluari efectuate de evaluatori autorizati sau de

comisii tehnice constituite. (valoarea justa)

In acest sens, pentru inregistrarea diferentei din reevaluare, se utilizeaza contul 105 „Rezerve

din reevaluare”, care este cont de pasiv. Acesta inregistreaza:

- in credit cresterile de valoare;

- in debit descresterile de valoare.

a) In cazul cresterii de valoare:

211

„Terenuri si amenajari de

terenuri”

212

„Constructii” sau

213

„Instalatii tehnice, mijloace de

transport, animale si plantatii”

sau

214

„Mobilier, aparatura birotica,

echipamente de protectie a valorilor

umane si materiale si alte active

corporale”

= 105

„Rezerve din reevaluare”

- in cazul descresterii de valoare:

105

„Rezerve din reevaluare”

= 211

„Terenuri si amenajari de

terenuri”

212

„Constructii” sau

213

„Instalatii tehnice, mijloace de

transport, animale si plantatii”

sau

214

„Mobilier, aparatura birotica, echi-

pamente de protectie a valorilor

umane si materiale si alte active

corporale”

In cazul in care cresterea de valoare dintr-un an difera de descresterea de valoare din anul

urmator, sau invers, reevaluarea se va inregistra astfel:

a) In situatia in care reevaluarea activului duce la o crestere de valoare:

- se va inregistra o crestere de valoare a activului concomitent cu cresterea

rezervei din reevaluare;

- se va inregistra un venit care va compensa cheltuiala cu descresterea

inregistrata anterior.

b) In situatia in care in urma reevaluarii se produce o descrestere de valoare:

- se va inregistra o scadere a rezervei din reevaluare la nivelul cresterii

anterioare, iar diferenta din descrestere se va inregistra ca o cheltuiala;

- ca o cheltuiala, daca in anii precedenti nu s-a inregistrat nici o crestere de

Page 30: Conta Publica Id

30

valoare.

4.2.2.3.

Evaluarea la

iesirea din

patrimoniu a

activelor fixe

corporale

Activele fixe corporale ies din institutiile publice pe mai multe cai:

prin scoatere din functiune (casare);

prin cedare (vanzare);

prin transfer;

prin inchiriere si concesiune;

prin lipsuri descoperite la inventar.

4.2.2.3.1.

Iesirea

activelor

fixe

corporale

prin

scoatere

din

functiune

(casare)

Activele fixe corporale de natura mijloacelor fixe pot fi scoase din functiune cand:

- a expirat durata de viata utila a acestora;

- in cazul in care nu a expirat durata de viata utila (durata de functionare), insa in

acest caz, scoaterea din functiune trebuie aprobata de catre ordonatorul

superior de credite.

Casarea mijloacelor fixe se face de catre o comisie de casare numita printr-o decizie a

organului care a dispus scoaterea din functiune, care intocmeste un proces - verbal de casare a

mijloacelor fixe.

In momentul scoaterii din functiune, activele fixe corporale neamortizabile, aflate in

patrimoniul institutiei publice, scad si, de asemenea, scad si fondurile proprii specifice, astfel:

101

”Fondul bunurilor ce alcatuiesc

domeniul public al statului” sau

102

„Fondul bunurilor ce alcatuiesc

domeniul privat al statului” sau

103

„Fondul bunurilor ce alcatuiesc

domeniul privat al unitatilor

administrativ-teritoriale” sau

104

„Fondul bunurilor ce alcatuiesc

domeniul privat al unitatilor

administrativ-teritoriale”

= 212

„Constructii”

213

„Instalatii tehnice, mijloace de

transport, animale si plantatii”

214

„Mobilier, aparatura birotica,

echipamente de protectie a valorilor

umane si materiale si alte active

corporale”

Pentru activele fixe corporale amortizabile ce se scot din functiune, se pune problema daca

acestea sunt sau nu amortizate complet.

Pentru activele fixe amortizabile, complet amortizate, operatia de scoatere din functiune

presupune scaderea din evidenta a activului si a amortizarii aferente acestuia, pe baza formulei:

281

„Amortizarea activelor fixe

corporale”

= 212

„Constructii”

213

„Instalatii tehnice, mijloace de transport,

animale si plantatii”

214

„Mobilier, aparatura birotica,

echipamente de protectie a valorilor

umane si materiale si alte active

corporale”

Pentru activele fixe corporale amortizabile, incomplet amortizate, valoarea neamortizata

reprezinta o cheltuiala ce se reflecta in contul 691 „Cheltuieli extraordinare din operatiuni cu active

fixe”, iar formula este:

Page 31: Conta Publica Id

31

%

281

„Amortizarea activelor fixe

corporale”

691

„Cheltuieli extraordinare din

operatiuni cu active fixe”

= 213

„Instalatii tehnice, mijloace de

transport, animale si plantatii”

Pentru activele fixe vandute descarcarea din gestiune se face similar ca si pentru cele scoase

din functiune.

Din operatia de dezmembrare pot rezulta materiale sau obiecte de inventar. Institutiile publice

au obligatia sa evidentieze in contabilitate, in conturi distincte, activele fixe si sumele rezultate din

dezmembrarea si valorificarea acestora.

Daca este vorba de active fixe care se dezmembreaza sau se demoleaza, aceste operatii

determina pentru institutie efectuarea de cheltuieli, cum ar fi:

o plata furnizorului care face operatia de dezmembrare,

o cheltuieli cu organizarea licitatiei,

o plata comisiei de evaluare etc.

Cheltuielile ocazionate de dezmembrarea sau demolarea bunurilor de natura mijloacelor fixe

se reflecta in contabilitatea institutiei in contul 628 „Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti”,

astfel:

628

„Alte cheltuieli si servicii

executate de terti”

= 401

„Furnizori”

Materialele rezultate din casarea si dezmembrarea bunurilor de natura mijloacelor fixe se

reflecta in contabilitatea institutiei:

- ca stocuri, si

- ca venituri ale institutiei.

%

302

„Materiale consumabile”

303

„Materiale de natura obiectelor

de inventar”

= 791

„Venituri din valorificarea unor

bunuri ale statului”

Valorificarea materialelor obtinute din dezmembrare presupune descarcarea din gestiune a

acestora, astfel:

- fie sunt cedate altor intreprinderi sau institutii,

- fie sunt utilizate de institutie pentru nevoi proprii si se inregistreaza drept

consum propriu.

Si intr-un caz si in celalalt, reflectarea in contabilitate a consumului acestora este:

%

602

„Cheltuieli cu materialele

consumabile”

603

„Cheltuieli cu materialele de

natura obiectelor de inventar”

= %

302

„Materiale consumabile”

303

„Materiale de natura obiectelor de

inventar”

La institutiile publice, problema se pune cine va beneficia de pe urma veniturilor rezultate din

dezmembrarea sau demolarea bunurilor de natura mijloacelor fixe.

Daca bunul casat a fost finantat din venituri proprii sau din alte venituri decat cele bugetare,

valorificarea bunurilor rezultate se reflecta ca venituri ale institutiei, in contul 708 „Venituri din activitati

Page 32: Conta Publica Id

32

diverse”.

Daca activele dezmembrate sunt provenite din credite bugetare, venitul din valorificarea

bunurilor rezultate din dezmembrare se reflecta ca o datorie fata de buget prin contul 448 „Alte datorii si

creante cu bugetul”, respectiv in contul sintetic de gradul II – 4481 „Alte datorii fata de buget”. (atentie)

411

„Clienti”

= 708

„Venituri din activitati

diverse”

- pentru veniturile ce

revin institutiei

411

„Clienti”

= 4481

„Alte datorii fata de buget”

- pentru sumele ce se

constituie ca datorie fata

de buget

Operatia din urma se explica prin faptul ca activele fixe corporale din institutiile publice

finantate de la buget nu sunt proprietare ale acestora. Avand in vedere acest lucru nici bunurile rezultate

din dezmembrare, respectiv contravaloarea acestora, nu apartin institutiei, ci bugetului.

Dupa incasarea de la clienti a contravalorii bunurilor vandute, se va proceda la efectuarea platii

datoriei catre buget:

560

„Disponibil din venituri proprii” sau

550

„Disponibil din fonduri speciale” sau

512

„Conturi curente la banci”

= 411 „Clienti”

4481

„Alte datorii catre buget”

= 560

Disponibil din venituri proprii”

sau

550

„Disponibil din fonduri

speciale” sau

512

„Conturi curente la banci”

Trebuie remarcat faptul ca la bugetul de stat se va varsa diferenta dintre veniturile incasate din

valorificarea bunurilor obtinute din dezmembrare si cheltuielile aferente valorii neamortizate.

(important)

4.2.2.3.2.

Iesiri de

active fixe

corporale

prin

transfer

(cedare

gratuita)

Intre institutiile publice pot avea loc operatii de transfer gratuit a activelor fixe corporale.

In vederea efectuarii transferului activelor fixe corporale, institutiile publice trebuie sa informeze in

scris alte institutii publice pe care le considera interesate de aceste bunuri disponibilizate.

Predarea bunurilor de natura mijloacelor fixe prin transfer se va face pe baza unui proces-verbal de

predare-preluare. Procesul-verbal trebuie aprobat de ordonatorul principal de credite al institutiei publice care

a solicitat bunul respectiv, precum si de ordonatorul de credite care are bunul in administrare.

Institutiile publice pot valorifica bunuri de natura activelor fixe, fara a organiza licitatii, prin

schimbarea cu alte bunuri noi de acelasi fel, care au cel putin aceiasi parametrii tehnici sau tehnologici.

In situatia in care la schimbarea bunurilor se solicita diferente de pret, plata se aproba in

prealabil de catre ordonatorul principal de credite, cu avizul Ministerului Finantelor Publice.

In institutia care are in administrare bunul, transferul se reflecta ca o iesire de active fixe, in

cazul in care acestea sunt neamortizabile, cu ajutorul formulei:

Page 33: Conta Publica Id

33

101

”Fondul bunurilor ce alcatuiesc

domeniul public al statului” sau

102

„Fondul bunurilor ce alcatuiesc

domeniul privat al statului” sau

103

„Fondul bunurilor ce alcatuiesc

domeniul privat al unitatilor

administrativ-teritoriale” sau

104

„Fondul bunurilor ce alcatuiesc

domeniul privat al unitatilor

administrativ-teritoriale”

= 212

„Constructii”

213

„Instalatii tehnice, mijloace de

transport, animale si plantatii”

214

„Mobilier, aparatura birotica,

echipamente de protectie a valorilor

umane si materiale si alte active

corporale”

Iar in cazul celor amortizabile:

%

281

„Amortizarea activelor fixe corporale”

658

„Alte cheltuieli operationale”

= 213

„Instalatii tehnice, mijloace de

transport, animale si plantatii”

Sau in cazul in care activul este amortizat complet:

281

„Amortizarea activelor fixe corporale”

= 213

„Instalatii tehnice, mijloace de

transport, animale si plantatii”

In situatia efectuarii schimbului de active fixe corporale neamortizabile, institutia publica va

inregistra iesirea bunurilor, utilizand formula de mai sus, pentru bunurile predate, concomitent cu

inregistrarea intrarii bunurilor primite, utilizand formula:

212

„Constructii”

213

„Instalatii tehnice, mijloace de

transport, animale si plantatii”

214

„Mobilier, aparatura birotica,

echipamente de protectie a valorilor

umane si materiale si alte active

corporale”

= 101

”Fondul bunurilor ce alcatuiesc

domeniul public al statului” sau

102

„Fondul bunurilor ce alcatuiesc

domeniul privat al statului” sau

103

„Fondul bunurilor ce alcatuiesc

domeniul privat al unitatilor

administrativ-teritoriale” sau

104

„Fondul bunurilor ce alcatuiesc

domeniul privat al unitatilor

administrativ-teritoriale”

Pentru activele fixe amortizabile care participa la schimb, inregistrarile sunt similare intrarii,

respectiv iesirii in si din gestiune a activelor fixe corporale.

In situatia in care intre activul fix predat si cel primit sunt diferente de pret, in sensul in care

valoarea mijlocului fix primit este mai mare decat a celui predat, pentru diferenta de pret, institutia va

trebui sa inregistreze o majorare a valorii activului fix:

213

„Instalatii tehnice, mijloace de

transport, animale si plantatii”

= 404

„Furnizori de active fixe”

Page 34: Conta Publica Id

34

Sau daca este vorba de un schimb gratuit:

213

„Instalatii tehnice, mijloace de

transport, animale si plantatii”

= 779

„Venituri din bunuri si servicii primite

cu titlu gratuit”

4.2.2.3.3.

Iesiri de

active fixe

corporale

prin

vanzare

Iesirea din patrimoniul institutiilor publice a activelor fixe corporale nu este o activitate

obisnuita (ordinara) pentru activitatea acestora. Cu toate acestea, este posibil ca in situatia in care

activul fix corporal nu mai satisface cerintele de exploatare sau in urma uzurii morale avansate, acesta

sa fie vandut altor persoane fizice sau juridice.

Conturile utilizate pentru reflectarea veniturilor obtinute din valorificarea activelor fixe

corporale, precum si a cheltuielilor rezultate din aceasta activitate sunt reflectate in conturile:

- 791 „Venituri din valorificarea unor bunuri ale statului” care este utilizat pentru

evidentierea veniturilor institutiei provenite din valorificarea unor bunuri detinute de

aceasta.

- 691 „ Cheltuieli extraordinare din operatiuni cu active fixe”, care

inregistreaza cheltuielile cu valoarea neamortizata a activelor fixe necorporale si corporale

scoase din folosinta inainte de expirarea duratei de viata utile si a celor cesionate.

4.2.2.3.4.

Iesiri de

active fixe

ca urmare

a

minusurilo

r constatate

la

inventarier

e

In urma inventarierii efectuate pot rezulta minusuri de inventar la mijloacele fixe.

Inventarierea se face, de obicei, la sfarsitul exercitiului financiar (daca exista indicii de pagube sau

culpe, inventarierea se poate face si in timpul anului).

Minusurile de inventar de active fixe corporale de natura mijloacelor fixe din gestiunea

institutiei publice pot fi de doua feluri:

se pot datora calamitatilor naturale si atunci acestea nu sunt imputabile;

pot fi lipsuri datorate culpei persoanelor angajate, care sunt imputabile;

a) Pentru lipsurile imputabile, valoarea activelor fixe se imputa persoanelor vinovate, dupa

care se varsa suma la buget sau in conturile pentru finantarea investitiilor, in cazul institutiilor ce se

autofinanteaza.

Indiferent de felul minusului de inventar se inregistreaza scaderea din gestiune a activelor

active fixe corporale neamortizabile, pe baza formulei:

212

„Constructii”

213

„Instalatii tehnice, mijloace de

transport, animale si plantatii”

214

„Mobilier, aparatura birotica,

echipamente de protectie a valorilor

umane si materiale si alte active

corporale”

= 101

”Fondul bunurilor ce alcatuiesc

domeniul public al statului” sau

102

„Fondul bunurilor ce alcatuiesc

domeniul privat al statului” sau

103

„Fondul bunurilor ce alcatuiesc

domeniul privat al unitatilor

administrativ-teritoriale” sau

104

„Fondul bunurilor ce alcatuiesc

domeniul privat al unitatilor

administrativ-teritoriale”

Iar in cazul activelor fixe amortizabile:

%

281

„Amortizarea activelor fixe

corporale”

691

„Cheltuieli extraordinare din

operatiuni cu active fixe”

= 213

„Instalatii tehnice, mijloace de

transport, animale si plantatii”

Cand minusul de inventar se datoreaza culpei unei persoane, in contabilitatea institutiei

publice trebuie constituita creanta fata de persoana respectiva si, apoi, recuperata aceasta creanta.

Page 35: Conta Publica Id

35

Imputatia se trateaza diferit:

- daca persoana este angajata institutiei, creanta se va reflecta in contul

bifunctional 428 „Alte datorii si creante in legatura cu personalul”;

- daca este o persoana din afara institutiei, se va utiliza contul 461

„Debitori diversi”.

Bunurile constate lipsa la inventar se imputa la valoarea de inlocuire, care de obicei este

valoarea de piata a bunului la pret de vanzare cu amanuntul. Diferenta intre valoarea imputata si

valoarea contabila se constituie ca datorie catre bugetul de stat.

Trecerea pagubei in sarcina persoanei vinovate se face la nivelul pretului de vanzare al

bunului si reprezinta un venit al institutiei. Diferenta intre valoarea neamortizata a activului

reflectata in contul 691 „Cheltuieli extraordinare din operatiuni cu active fixe” si pretul de

imputatie se face venit la bugetul de stat.

4282

„Alte creante in

legatura cu

personalul”

= %

719

„Alte venituri

operationale”

4481

„Alte datorii fata de

bugetul de stat”

- valoarea de

inlocuire

- valoarea

contabila

- cu diferenta de

pret

Pe masura ce se incaseaza creanta, se constituie si se plateste si datoria fata de buget, astfel:

5311

„Casa in lei”

= 4282

„Alte creante in legatura

cu personalul”

- cu pretul de

vanzare imputat

4481

„Alte datorii fata de

bugetul de stat”

= 770

„Finantarea de la buget”

- cu datoria

constituita

5.1.3.

Cazuri

particula

re

privind

stocurile

ce

participa

la

activitate

a

institutiil

or

publice

Printre cazurile particulare legate de contabilizarea stocurilor se pot amintii:

achizitionarea si utilizarea tichetelor de masa;

contabilizarea materialelor de natura obiectelor de inventar;

dotarea cu materiale si piese de schimb achizitionate din fonduri speciale de catre

ordonatorul principal si transferate ordonatorilor subordonati;

reflectarea in contabilitate a lipsurilor si plusurilor de materiale din gestiunea

institutiei publice .

5.1.3.1.

Reflectarea

in

contabilitate

a

achizitionarii

si utilizarii

tichetelor de

masa

Tichetele de masa au facut obiectul Legii 142/1998, aprobata prin H.G. 5/1999. Tichetele de

masa sunt hartii valorice ce se acorda angajatilor institutiilor ce nu au organizate cantine - restaurant sau

bufete. Tichetele se acorda, de regula, lunar, cate un tichet pentru fiecare zi lucratoare.

1. Procurarea tichetelor de masa pe baza facturii primite de la unitatea emitenta se

inregistreaza astfel in contabilitate:

302

„Materiale

consumabile”

= 401

„Furnizori”

- pentru valoarea

imprimatelor

si

5326

„Tichete de masa”

= 401

„Furnizori”

- cu valoarea nominala a

tichetelor

Page 36: Conta Publica Id

36

2. Distribuirea tichetelor de masa catre salariati se face, de regula, in ultima decada a lunii,

pentru luna urmatoare, iar reflectarea acestei operatii in contabilitate se face astfel:

602

„Cheltuieli cu materiale

consumabile”

= 302

„Materiale

consumabile”

- pentru

valoarea

imprimatelor

si

642

„Cheltuieli salariale in

natura”

= %

5326

„Tichete de

masa”

444

”impozit pe

venituri de natura

salariala”

- cu valoarea

nominala a

tichetelor de masa

acordate

personalului

- impozitul aferent

tichetelor

5.1.3.2.

Contabilitatea

materialelor de

natura

obiectelor de

inventar

Materialele de natura obiectelor de inventar reprezinta bunuri cu valoare mai mica decat limita

prevazuta pentru a fi considerate active fixe corporale, indiferent de durata lor de serviciu sau cu o

durata mai mica de un an, indiferent de valoarea lor.

In categoria materialelor de natura obiectelor de inventar se inregistreaza si lenjeria de pat,

accesoriile de pat (saltele, cearceafuri), echipamentul si materialul sportiv, echipamentul salvamont,

inclusiv schiurile, bocancii, echipamentul si uniformele de serviciu care raman in gestiunea institutiei,

echipamentul ce se acorda elevilor, studentilor, benzile de magnetofon care nu se imprima definitiv,

folosite de institutii, sculele si instrumentele folosite in ateliere. De asemenea, tot aici intra si

documentele aflate in fondurile bibliotecilor. Acestea au statut de bunuri culturale comune sau

care au fost clasate in categoria bunurilor culturale si fac parte din patrimoniul cultural national

mobil. Ele sunt evidentiate in contul 3032 „Materiale de natura obiectelor de inventar aflate in

folosinta”.

Descarcarea documentelor din colectii se aplica numai bunurilor culturale comune, uzate

fizic sau moral, dupa o perioada de minimum 6 luni de la data achizitie.

Pentru organizarea contabilitatii analitice a cartilor care au fost trecute in categoria

materialelor de natura obiectelor de inventar, se poate utiliza metoda global-valorica, cu aprobarea

ordonatorului de credite.

Materialele de natura obiectelor de inventar se inregistreaza in contabilitate la aceleasi preturi

ca si materiile prime si materialele consumabile.

Evidenta analitica se tine pe grupe sau categorii de obiecte de inventar si pe magazii (gestiuni),

utilizandu-se una din metodele de evidenta:

– cantitativ valorica,

– global valorica sau

– operativ contabila.

Contabilitatea sintetica a materialelor de natura obiectelor de inventar se realizeaza cu ajutorul

contului 303 „Materiale de natura obiectelor de inventar”, care se desfasoara pe urmatoarele sintetice de

gradul II:

- 3031 „Materiale de natura obiectelor de inventar in magazie”;

- 3032 „Materiale de natura obiectelor de inventar date in folosinta”.

Spre deosebire de contabilitatea societatilor comerciale, in cazul institutiilor, la darea in

folosinta a obiectelor de inventar nu se inregistreaza cheltuiala, ci se inregistreaza stocul de obiecte de

inventar date in folosinta, cheltuiala inregistrandu-se la scoaterea lor din folosinta.

Exemplu

La o institutie publica s-au achizitionat de la furnizori obiecte de inventar in valoare de 50.000

lei, iar cheltuielile de transport-aprovizionare aferente au fost de 1500 lei. Se dau in folosinta institutiei

(persoanelor abilitate) obiecte de inventar in valoare de 51.800 lei. Se scot din folosinta materiale de

natura obiectelor de inventar in baloare de 30.000 lei.

Intrarea obiectelor de inventar se reflecta ca o crestere a acestora, concomitent cu cresterea

Page 37: Conta Publica Id

37

datoriei fata de furnizori astfel:

3031

„Materiale de natura obiectelor de

inventar in magazie”

= 401

„Furnizori”

51.500

Trecerea in folosinta a obiectelor de inventar presupune scaderea lor din gestiunea magaziei si

cresterea materialelor de natura obiectelor de inventar aflate in folosinta:

3032

„Materiale de natura obiectelor de

inventar date in folosinta”

= 3031

„Materiale de

natura obiectelor

de inventar in

magazie”

51.800

La scoaterea din folosinta a materialelor de natura obiectelor de inventar se inregistreaza

cheltuielile institutiei.

603

„Cheltuieli cu materialele de

natura obiectelor de

inventar”

= 3032

„Materiale de natura

obiectelor de inventar

date in folosinta”

30.000

5.1.3.3. Dotarea

cu materiale si

piese de schimb

achizitionate din

fonduri speciale

de catre

ordonatorul

principal si

transferate

ordonatorilor

subordonati

Primirea prin transfer a materialelor de catre ordonatorii subordonati de la ordonatorii

superiori se inregistreaza in contabilitate pe baza documentului – „Nota de transfer – restituire”.

La primirea materialelor de catre ordonatorul subordonat se face inregistrarea:

302

„Materiale

consumabile”

= 481

„Decontari intre institutia

superioara si institutiile

subordonate”

Contul 481 „Decontari intre institutia subordonata si institutiile subordonate” este un cont

bifunctional ce functioneaza atat la unitatile subordonate, cat si la ordonatorii superiori.

La institutiile subordonate acesta functioneaza ca un cont de pasiv ce reflecta o datorie fata de

ordonatorul superior, in timp ce la ordonatorul principal functioneaza ca un cont de activ.

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta raporturilor de decontare intervenite in cursul

executiei intre institutii. Aceste raporturi se refera la:

valoarea materialelor trimise si primite in vederea executarii unor actiuni in cadrul institutiei,

precum si sumele transmise de institutia superioara catre institutiile din subordine pentru efectuarea

cheltuielilor din fonduri speciale, fonduri cu destinatie speciala, imprumuturi externe rambursabile

si nerambursabile.

In momentul in care materialele consumabile se dau in consum ( la institutia subordonata) se

va face inregistrarea:

602

„Cheltuieli cu materiale consumabile”

= 302

„Materiale consumabile”

La sfarsitul anului, contul de cheltuieli al institutiei subordonate se va inchide, prin transferul

acestora la ordonatorul superior, pe baza formulei:

481

„Decontari intre institutia superioara si

institutiile subordonate”

= 602

„Cheltuieli cu materiale

consumabile”

Pentru materialele ramase in stoc la sfarsitul anului se face inregistrarea:

481

„Decontari intre institutia superioara si

= 302

„Materiale consumabile”

Page 38: Conta Publica Id

38

institutiile subordonate”

urmand ca la inceputul anului urmator sa se efectueze operatia inversa.

Se constata astfel ca asa-zisa datorie reflectata in contul 481 ”Decontari intre institutia

superioara si institutiile subordonate” nu este in realitate o datorie, ci o obligatie a ordonatorilor

subordonati de a justifica modul de utilizare a materialelor primite din fonduri speciale, fata de

ordonatorii superiori.

5.1.3.4.

Reflectarea in

contabilitate a

lipsurilor si

plusurilor de

materiale din

gestiunea

institutiei

publice

Institutiile publice, au obligatia efectuarii inventarierii generale a patrimoniului inainte de

inchiderea exercitiului financiar, respectiv, inainte de intocmirea situatiilor financiare si a darilor de

seama contabile. (Legea contabilitatii)

In urma operatiei de inventariere pot sa apara plusuri si minusuri de inventar. Minusurile de

inventar pot fi de doua feluri:

pot fi generate din culpa angajatilor institutiei (si deci sunt imputabile); sau

pot fi din alte cauze, fara existenta unui vinovat (si atunci acestea nu se imputa unei

persoane fizice).

a. Inregistrarea in contabilitate a lipsurilor in gestiune

A. Inregistrarea lipsurilor neimputabile

Lipsurile de materiale consumabile din gestiunea institutiei publice pentru care nu exista un

vinovat se inregistreaza ca o scadere a stocurilor de materiale, concomitent cu o crestere a cheltuielilor

corespunzatoare, astfel:

602

„Cheltuieli cu materiale

consumabile”

= 302

„Materiale

consumabile”

Scaderea din gestiune a materialelor constatate lipsa, neimputabile, se face pe baza aprobarii

ordonatorului de credite la care s-a constat paguba si este avizata de ordonatorul de credite superior.

B. Inregistrarea pagubelor imputabile

Imputarea lipsurilor de materiale se inregistreaza in contabilitate la nivelul pretului de vanzare

cu amanuntul. Acestea se imputa persoanelor vinovate, reflectandu-se in contabilitate ca o creanta a

institutiei fata de debitor, concomitent cu o crestere a datoriei institutiei fata de stat, astfel:

4282

„Alte creante

in legatura cu

personalul”

=

%

719

„Alte venituri

operationale”

4481

„Alte datorii fata

de buget”

- cu suma imputatiilor de recuperat

de la personal, la valoarea contabila

a bunului imputat, in anul curent

- partea de imputatie care se varsa la

buget si care reprezinta diferenta

dintre valoarea de inlocuire si

valoarea contabila a bunului imputat

sau

4282

„Alte creante

in legatura cu

personalul”

=

4481

„Alte datorii fata

de buget”

- cu valoarea imputatiei, la valoarea

de inlocuire a bunului, cand debitul

rezulta din finantarea anilor

precedenti

Page 39: Conta Publica Id

39

Pagubele provenite din lipsurile din gestiune se recupereaza din salariul angajatilor vinovati

astfel:

- retinerile din salariul angajatilor:

421

„Personal -

salarii

datorate”

=

4282

„Alte creante in

legatura cu

personalul”

- cu diferenta dintre valoarea de

inlocuire si valoarea contabila a

bunului constat lipsa si imputat

Se constata ca obligatia de varsare la bugetul de stat este la nivelul valorii de inlocuire a

bunului imputat atunci cand debitul rezulta din finantarea anilor precedenti sau numai la nivelul

diferentei dintre valoarea de inlocuire a bunului si valoarea contabila a acestuia, atunci cand constatarea

are loc in anul curent.

- pentru varsarea la bugetul de stat a sumelor datorate din lipsuri la inventar imputabile:

4481 „Alte

datorii fata de

buget”

=

770 „Finantari

de la buget

privind anul

curent”

b. Inregistrarea plusurilor de materiale constatate la inventar

Reflectarea in contabilitatea institutiei publice a plusurilor de materiale constate cu ocazia

inventarierii se face pe baza reducerii cheltuielilor cu materialele consumabile, potrivit formulei

contabile:

302

„Materiale

consumabile”

=

602

„Cheltuieli cu

materiale

consumabile”

- cu valoarea materialelor

consumabile constatate

plus la inventar

5.2.

Contabilitatea

stocurilor

obtinute in

urma unui

proces de

productie

Stocurile ce se obtin in urma unui proces de productie se regasesc in institutie sub forma:

productiei in curs de executie (productiei neterminate),

produselor finite,

semifabricatelor,

produselor reziduale.

a. Productia in curs de executie este productia care in cursul lunii nu a parcurs toate fazele

procesului tehnologic si utilizarea sa ca atare nu este posibila. Productia in curs de executie

se determina prin:

- inventarierea productiei neterminate la sfarsitul perioadei,

- prin metode tehnice de constatarea gradului de finalizare sau a stadiului de

efectuare a operatiilor tehnologice si,

- evaluarea acesteia la costul de productie.

b. Semifabricatele sunt stocuri rezultate din procesul de productie, dar care nu au parcurs toate

fazele procesului tehnologic. Semifabricatele urmeaza a ingloba in continuare munca

materializata anterior in cadrul aceleiasi institutii sau in alte institutii sau agenti economici.

c. Produsele finite sunt stocuri care au rezultat din procesul de productie si care au parcurs

toate fazele procesului tehnologic. Acestea pot fi utilizate ca atare sau vandute in cadrul unui

proces de desfacere.

d. Produsele reziduale sunt stocuri care nu pot fi utilizate ca atare, ci doar valorificate catre

intreprinderi specializate. Acestea se regasesc sub forma:

- rebuturilor,

- materialelor recuperabile sau

- deseurilor.

Page 40: Conta Publica Id

40

e. Bunuri legal – confiscate sau intrate in proprietatea privata a statului sau a unitatilor

administrativ-teritoriale1 reflecta stocurile:

- confiscate,

- aflate in consignatie,

- aflate in custodia diverselor structuri ale Ministerului Finantelor Publice sau ale

Ministerului Afacerilor Externe.

Aceste bunuri urmeaza o anumita procedura, potrivit legii.

In contabilitate, stocurile rezultate dintr-un proces de productie se evalueaza la nivelul costului

efectiv de productie. Costul de productie care cuprinde totalitatea cheltuielilor (directe si indirecte)

operationale care participa sau concura la obtinerea produsului finit.

In cazul in care nu se poate determina costul efectiv pana in momentul terminarii si predarii la

magazie a produselor finite, se utilizeaza costul standard. La finele lunii sa se determine si sa se

inregistreze in contabilitate diferentele de pret la produse finite.

Costul standard ia in considerare nivelul consumurilor materialelor si consumabilelor,

manoperei si al capacitatii de productie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic si ajustate, daca este

necesar, in functie de conditiile existente la un moment dat.

Diferentele de pret fata de costul de achizitie sau de productie trebuie evidentiate distinct in

contabilitate, fiind recunoscute in costul activului. Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii

bunurilor iesite si asupra stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel:

Coeficient de

repartizare

=

Soldul initial al

diferentelor de pret +

Diferentele de pret aferente

intrarilor in cursul perioadei

cumulate de la inceputul anului

Soldul initial al

stocurilor la pret de

inregistrare

+

Valoarea intrarilor in cursul

perioadei de inregistrare, cumulate

de la inceputul anului

Acest coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare,

iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile

iesite.

Coeficientii de repartizare a diferentelor de pret pot fi calculati la nivelul conturilor sintetice de

gradul I si II prevazute in planul de conturi, pe grupe sau categorii de stocuri.

La sfarsitul perioadei, soldurile conturilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor de

stocuri, la pret de inregistrare, astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor la costul de

achizitie, respectiv de productie, dupa caz.

Cost de

productie

efectiv

= Cost standard

+

-

Diferentele de pret

Diferentele de pret astfel stabilite, la receptia bunurilor respective se inregistreaza proportional

atat asupra valorii bunurilor iesite, cat si asupra stocurilor.

Costul efectiv al produsului va cuprinde:

- cheltuieli directe care se identifica pe produs:

o cu materii prime,

o salariile personalului muncitor,

o contributia la asigurari aferente salariilor,

o cheltuieli cu materiale consumabile,

o alte cheltuieli care se pot identifica direct in produs sau

lucrare,

Page 41: Conta Publica Id

41

- cheltuieli indirecte care nu se identifica in mod direct pe produs, dar care concura la obtinerea

produsului.

5.2.1.

Inregistrarea

obtinerii si

descarcarii din

gestiune de

produse finite

Evidenta produselor finite se realizeaza cu ajutorul conturilor 345 „ Produse finite”, care este

un cont de activ si inregistreaza in debit valoarea produselor finite obtinute, iar in credit , valoarea

produselor finite vandute (scoase din gestiune). Soldul contului este debitor si arata valoarea produselor

aflate in stoc.

Valoarea produselor finite reflectata in contul 345 „Produse finite” difera in functie de metoda

de evaluare folosita, si anume: costul efectiv de productie sau costul standard (antecalculat sau

prestabilit). In activitatea practica se utilizeaza cea de-a doua varianta, deoarece in cursul perioadei nu

poate fi determinat exact costul efectiv de productie.

a) Inregistrare la cost efectiv

1. obtinere de produse finite:

345

„Produse finite”

= 709

„Variatia

stocurilor”

- cu costul efectiv al

produselor finite obtinute

Contul 709 „Variatia stocurilor” evidentiaza:

- in credit costul efectiv al produselor finite obtinute, iar

- in debit costul efectiv al produselor finite scoase din gestiune ca urmare a vanzarii.

b) Inregistrare la cost standard

Acest cont se inchide la finele fiecarei luni numai prin debitare, repartizand diferenta dintre

costul efectiv al produselor finite obtinute si a celor vandute, in rosu sau in negru.

Utilizarea costului standard presupune inregistrarea obtinerii si descarcarii din gestiune a

produselor finite la cost standard. La sfarsitul lunii sa se determine costul efectiv si se reflecte in

contabilitate.

Pentru reflectarea costului efectiv in contabilitate se utilizeaza contul 348 „Diferente de pret la

produse finite”, care este un cont rectificativ al valorii de inregistrare, bifunctional. Contul reflecta:

- in debit

diferenta nefavorabila intre costul efectiv calculat in contabilitatea de gestiune si costul

standard al produselor finite obtinute in cursul lunii;

diferenta favorabila aferenta produselor finite vandute.

- in credit inregistreaza

diferentele de pret nefavorabile aferente produselor finite vandute;

diferentele favorabile aferente produselor finite obtinute.

Nota (recomandare)

In concordanta cu recomandarea de mai sus privind contul 709 „Variatia stocurilor”,

recomandam utilizarea contului 348 „Diferente de pret la produse” ca un cont cu functie contabila de

activ. In acest caz:

- reflecta in debit diferenta favorabila (in rosu) sau nefavorabila (in negru) intre costul efectiv

calculat in contabilitatea de gestiune si costul standard al produselor finite obtinute inregistrate in

contabilitate;

- in credit inregistreaza diferentele de pret favorabile (in rosu) sau nefavorabile (in negru) aferente

produselor finite vandute.

Cand:

Cost efectiv < cost prestabilit → diferenta favorabila (se inregistreaza in rosu)

Cost efectiv > cost prestabilit → diferenta nefavorabila (se inregistreaza in negru).

In cazul in care costul efectiv este mai mic decat costul prestabilit, diferenta favorabila se

inregistreaza in rosu, iar in situatia inversa, diferenta este nefavorabila si se inregistreaza in negru.

Inregistrarea obtinerii si descarcarii din gestiune a produselor finite se face similar ca mai sus,

cu deosebirea ca in loc de cost efectiv apare cost standard.

Dupa calcularea diferentelor de pret aferente produselor finite obtinute si a celor vandute,

Page 42: Conta Publica Id

42

inregistrarile in contabilitate sunt:

348

„Diferente de pret la produse"

= 709

„Variatia stocurilor”

- diferente de pret

nefavorabile aferente

produselor finite obtinute

si

709

„Variatia stocurilor"

= 348

„Diferente de pret la

produse"

- diferente de pret nefavorabile

aferente produselor finite vandute

Nota (remarca, recomandare)

In Ordinul 1917 se arata ca 709 „Variatia stocurilor” este un cont bifunctional. Acest lucru

presupune ca:

- in cazul in care diferentele de pret intre costul efectiv si cel standard al produselor finite obtinute

sunt favorabile sa se inregistreze in debitul contului, iar diferentele favorabile aferente produselor

iesite sa se inregistreze in creditul contului;

- in cazul in care diferentele de pret intre costul efectiv si cel standard al produselor finite obtinute

sunt nefavorabile sa se inregistreze in creditul contului, iar diferentele nefavorabile aferente

produselor iesite sa se inregistreze in creditul contului.

In cazul diferentelor favorabile rulajele contului ar cuprinde:

Pentru calculul costului efectiv va trebui sa se insumeze costurile si diferentele in diagonala,

asa cum se prezinta in figura de mai sus.

De aceea, noi propunem utilizarea contului 709 „Variatia stocurilor” cu functie contabila de

pasiv. In aceasta situatie, rulajele contului vor arata astfel:

D 709 „Variaţia stocurilor” C

- Costul standard al

produselor obţinute

- Diferenţe favorabile

aferente produselor

vândute

- Costul standard al

produselor vândute

- Diferenţe favorabile

aferente produselor

obţinute - Diferenţe nefavorabile

aferente produselor

vândute

- Diferenţe nefavorabile

aferente produselor

obţinute

Page 43: Conta Publica Id

43

Veniturile inregistrate pe creditul contului 709 „Variatia stocurilor” sunt egale cu cheltuielile

efectuate pentru obtinerea produselor finite obtinute si inregistrate in prealabil in conturile de cheltuieli.

601

”Cheltuieli cu materii prime”

= 301

„Materii prime”

602

„Cheltuieli cu materiale

consumabile”

= 302

„Materiale consumabile”

681

”Cheltuieli operationale cu

amortizarile si Ajustarile”

= 281

„Amortizarea activelor fixe

corp”

641

„Cheltuieli cu salariile

personalului”

= 421

„Personal-salarii datorate”

2. Vanzarea de produse finite

411

„Clienti”

= 701

„Venituri din

vanzarea produselor

finite”

- cu pretul de

vanzare al

produselor finite

3. Descarcarea din gestiune de produse finite:

709

„Variatia stocurilor”

= 345

„Produse finite”

- cu costul efectiv al

produselor finite

vandute

Exemplu

La inceputul lunii in conturile de produse finite si diferente de pret la produse era urmatoarea

situatie:

D 709 „Variaţia stocurilor” C

- Costul standard al

produselor obţinute

- Diferenţe favorabile şi

nefavorabile aferente

produselor obţinute

- Costul standard al

produselor vândute

- Diferenţe favorabile

şi nefavorabile

aferente produselor

vândute

Page 44: Conta Publica Id

44

In timpul lunii, s-au obtinut produse finite la cost standard de 120.000 lei si s-au vandut produse

finite la cost standard de 130.000 lei, pret de vanzare de 150.000 lei. La finele lunii se determina costul

efectiv la produselor finite produse obtinute in cursul lunii de 118.000 lei.

(Rezolvare conform recomandarii)

1. Inregistrarea obtinerii de produse finite la cost standard:

345

„Produse finite”

= 709

„Variatia stocurilor”

120.000

2. Vanzarea produselor finite:

411

„Clienti”

= %

701

„Venituri din vanzarea produselor

finite”

4427

„TVA colectat”

187.500

150.000

37500

3. Descarcarea din gestiune a produselor finite la cost standard:

709

„Variatia stocurilor”

= 345

„Produse finite”

130.000

4. Inregistrarea diferentelor de pret aferente produselor finite obtinute:

120. 000 lei – 118.000 lei = 2.000 lei – diferenta favorabila, deoarece costul standard de

120.000 este mai mare decat costul efectiv de 118.000.

348

„Diferente de pret la

= 709

„Variatia stocurilor”

2000

D 345 „Produse finite”

C

D 348 „Diferenţe de

C preţ la produse”

S.i. 12.000 S.i.

1000

R.d 120.000 2.000

R.c. 130.000 R.c.

2.955

S.f.d. 2.000 S.f.d. 5

D. 709 „Variaţia stocurilor” C

R.c 120.000 Rd. 130.000

2.000 2.955

T.S.C. 118.000 T.S.D. 127.045

9.045

Page 45: Conta Publica Id

45

produse”

5. Calculul si inregistrarea diferentelor de pret aferente produselor finite vandute:

0,022721 x 130.000 = 2.955 lei

709

„Variatia stocurilor”

= 348

„Diferente de

pret la produse”

2.955

6. Repartizarea variatiei stocurilor si determinarea soldurilor finale ale conturilor de produse:

709

„Variatia stocurilor”

= 121

„Rezultatul

patrimonial”

9.045

Costul efectiv al produselor finite ramase in stoc este de 2.000 lei – 5 lei (diferenta favorabila

in chenar), adica de 1955 lei.

Rezolvare conform normelor

1. Inregistrarea obtinerii de produse finite la cost standard:

345

„Produse finite”

= 709

„Variatia stocurilor”

120.000

2. Vanzarea produselor finite la pret de vanzare:

411

„Clienti”

= %

701

„Venituri din vanzarea produselor

finite”

4427

„TVA colectat”

187.500

150.000

37500

3. Descarcarea din gestiune a produselor finite la cost standard:

709

„Variatia stocurilor”

= 345

„Produse finite”

130.000

Kr 348 =

1000 +2000

= 0,02272

12000+120000

D 348 „Diferenţe de

C preţ la produse”

S.i 1000 Rd 2955

Rc 2000

Sfc 5

D 345 „Produse finite” C

Si 12000

Rd 120000 Rc 130000

Sfd 1000

Page 46: Conta Publica Id

46

4. Inregistrarea diferentelor de pret aferente produselor finite obtinute:

120. 000 lei – 118.000 lei = 2.000 lei

- 2000 lei reprezinta diferenta favorabila, deoarece costul standard de 120.000 este mai mare

decat costul efectiv de 118.000.

- conform normelor se va inregistra in creditul contului 348 „Diferente de pret la produse”

709

„Variatia stocurilor”

= 348

„Diferente de pret la

produse”

2.000

5.Calculul si inregistrarea diferentelor de pret aferente produselor finite vandute:

Kr 348 =

1000+2000

= 0,02272

12000+120000

0,02272 x 130.000 = 2955 lei

348

„Diferente de pret la

produse”

= 709

„Variatia

stocurilor”

2.955

6.Repartizarea variatiei stocurilor si determinarea soldurilor finale ale conturilor de produse:

709

„Variatia stocurilor”

= 121

„Rezultatul

patrimonial”

9.045

Costul efectiv al produselor finite ramase in stoc se determina ca diferenta intre soldurile

conturilor de produse si diferente de pret la produse, adica:

S.f.d. 345 – Sfc. 348

3.000 lei – 2955 lei (diferenta favorabila) = 5 lei.

Contul 709 „Variatia stocurilor” prezinta urmatoarea situatie:

5.3. Stocurile

destinate

vanzarii

Stocurile destinate vanzarii cuprind:

- marfurile si

- ambalajele achizitionate de institutii in vederea revanzarii sau obtinute din productie

proprie si destinate desfacerii in reteaua magazinelor proprii.

Particularitatea acestor stocuri consta in faptul ca unitatile care se ocupa cu comercializarea lor

nu adauga valoare de utilitate (de intrebuintare), ci doar valoare. Aceste unitati, de regula, sunt niste

D 709 „Variaţia stocurilor” C

130000 - cost st. produse

vândute

120000 – cost st. produse

obţinute 2000 – dif. fav produse obţinute 2955 – dif. fav produse

vvanvândute

RD 132000 RC 122955

9045

Page 47: Conta Publica Id

47

verigi intermediare intre producatorul bunului si consumator.

5.3.1. Marfurile

Evidenta marfurilor se realizeaza cu ajutorul contului 371 „Marfuri”, care, fiind cont de activ,

se debiteaza cu valoarea de inregistrare a marfurilor intrate in gestiunea institutiilor si se crediteaza cu

valoarea de inregistrare a marfurilor iesite din gestiune. Valoarea de inregistrare poate fi una din valorile

de mai jos:

b. cost de achizitie;

c. pret standard (cost standard);

d. pret de vanzare cu amanuntul.

5.3.1.1.

Evaluarea

marfurilor la

cost de achizitie

Evaluarea la cost de achizitie a marfurilor consta in inregistrarea in debitul contului 371

„Marfuri” a costului de achizitie la intrarea acestora in gestiunea institutiei.

De regula, costul de achizitie se utilizeaza in institutiile care au si activitate en-gros si nu in

cele care au activitate de desfacere cu amanuntul.

Costul de achizitie cuprinde:

- pretul de cumparare al marfii,

- cheltuielile de transport – aprovizionare, si

- eventualele cheltuieli de incarcare-descarcare, manipulare.

Ca = Pc + CTA

In care:

Ca – cost de achizitie;

Pc – pret de cumparare;

CTA – cheltuieli de transport aprovizionare facturate.

La achizitia marfurilor, inregistrarea este:

%

371

„Marfuri”

4426

„TVA deductibil”

= 401

„Furnizori”

- cost de achizitie

- pret de cumparare

- TVA aferent

Pentru inregistrarea activitatii de comercializare se utilizeaza conturile de TVA, deoarece, de

regula, aceasta activitate nu este activitatea de baza a institutiei.

La vanzarea marfurilor, inregistrarea in contabilitate este:

411

„Clienti”

= %

707

„Venituri din

vanzarea

marfurilor”

4427

„TVA colectat”

- pret de vanzare

+TVA

- pret de pret de

vanzare

- TVA aferent

Pretul de vanzare cuprinde costul de achizitie, la care se adauga adaosul comercial practicat.

Adaosul comercial este un procent care se aplica asupra costului de achizitie si valoarea

absoluta a acestuia este utilizata pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de unitate.

Descarcarea din gestiune a marfurilor se face pe baza formulei:

607

„Cheltuieli cu

marfurile”

= 371

„Marfuri”

- cost de achizitie.

Page 48: Conta Publica Id

48

Diferenta dintre pretul de vanzare reflectat in contul 707 „Venituri din vanzarea marfurilor” si

costul de achizitie reflectat in contul 607 „Cheltuieli cu marfurile” reprezinta excedentul brut din

activitatea de vanzare a marfurilor.

Exemplu

Se achizitioneaza marfuri – 100 buc. a 100lei/buc si se vand marfuri in cursul lunii in valoare

de 8. 000 lei. Unitatea practica un adaos comercial de 25 %.

%

371

„Marfuri”

4426

„TVA deductibil”

= 401

„Furnizori”

11.900

10.000

1.900

Pentru stabilirea pretului de vanzare se calculeaza adaosul comercial aferent marfurilor

vandute, astfel:

AC = 8.000•25%=2.000

Venit din vanzare = 8.000 + 2.000 = 10.000 lei

TVA = 10.000•19% = 1.900.000

411

„Clienti”

= %

707

„Venituri din

vanzarea

marfurilor”

4427

„TVA colectat”

11.900

10.000

1.900

Descarcarea gestiunii de marfuri vandute:

607

„Cheltuieli cu

marfurile”

= 371

„Marfuri”

8.000

D 371 „Mărfuri” C

D 607 „Cheltuieli

C cu mărfurile”

D 707 „Venituri din C

vânzarea mărfurilor”

Rd 10.000 Rc. 8.000

Rd 8.000 Rc 10.000

Sd 2.000

Page 49: Conta Publica Id

49

5.3.1.2.

Evaluarea

marfurilor la

pret standard

Evaluarea marfurilor la pret standard presupune ca pentru inregistrarea in contul de marfuri sa se

foloseasca un pret standard sau normat. Diferenta dintre pretul standard si costul efectiv de achizitie sa se

inregistreze cu ajutorul contului 378 „Diferente de pret la marfuri”.

Conform acestei metode, contul 378 „Diferente de pret la marfuri” poate fi utilizat fie cu

functie contabila de activ, fie ca un cont bifunctional. Normele romanesti prevad utilizarea contului 378

„Diferente de pret la marfuri” ca un cont bifunctional.

In cazul in care 378 „Diferente de pret la marfuri” este de activ, acesta va inregistra in debit

diferente favorabile in rosu sau nefavorabile in negru aferente marfurilor intrate, iar in credit diferente

favorabile in rosu si nefavorabile in negru aferente marfurilor vandute (iesite). Soldul final debitor arata

diferente favorabile sau nefavorabile aferente marfurilor aflate in stoc.

In cazul in care 378 „Diferente de pret la marfuri” este cont bifunctional, el va inregistra in

debit diferente nefavorabile aferente marfurilor intrate si diferente favorabile aferente marfurilor iesite,

iar in credit va inregistra diferente favorabile ale marfurilor intrate si diferente nefavorabile ale

marfurilor iesite.

Exemplu

Se achizitioneaza 500 buc. marfuri la pret standard de 100 lei si cost de achizitie de 110 lei

de la furnizorul X si, de asemenea, alte 700 buc. de marfuri la pret standard de 100 lei, cost de

achizitie 92 lei de la furnizorul Y.

A. In cazul in care 378 „Diferente de pret la marfuri” este cont de activ

D 371 „Marfuri” C D 378 „Diferente de pret C

la marfuri”

500x100=

50000

700x100=

70000

1000 x 100 =

100000

5000

5600

500

Calcul diferentelor de pret:

(Cost de achizitie- cost standard) x nr. Buc.

- Furnizorul X

(110 – 100) x 500 = 5000 (diferenta nefavorabila)

- Furnizorul Y

(92 – 100) x 700 = 5600 (diferenta favorabila)

Inregistrarea achizitiei de marfuri de la furnizorul X:

%

371

„Marfuri”

378

„Diferente de pret la

marfuri”

4426

„TVA deductibil”

= 401

„Furnizori”

68750

50000

5000

13750

Inregistrarea achizitiei de marfuri de la furnizorul Y:

%

371

„Marfuri”

378

„Diferente de pret la

marfuri”

4426

„TVA deductibil”

= 401

„Furnizori”

80500

70000

5600

16100

Page 50: Conta Publica Id

50

Se vand marfuri in cursul lunii 1000 buc. la pret de vanzare de 140 lei/ buc., pret standard de

100 lei / buc.

411

„Clienti”

= %

707

„Venituri din vanzarea

marfurilor”

4427

„TVA colectat”

175000

140000

35000

Pentru descarcarea din gestiune a marfurilor vandute trebuie determinat costul de achizitie

aferent acestora. Prin utilizarea pretului standard contul 371 „Marfuri” a inregistrat costul standard, insa

in contul 607 „Cheltuieli cu marfurile” trebuie utilizat costul de achizitiei. In acest sens, se va calcula

coeficientul de repartizare pe baza formulei:

607

„Cheltuieli cu marfurile”

= %

371

„Marfuri”

378

„Diferente de pret la

marfuri”

99500

100000

500

B. In cazul in care 378 „Diferente de pret la marfuri” este cont bifunctional

Inregistrarea achizitiei de marfuri de la furnizorul X:

%

371

„Marfuri”

378

„Diferente de pret la marfuri”

4426

„TVA deductibil”

= 401

„Furnizori”

68750

50000

5000

13750

Inregistrarea achizitie de marfuri de la furnizorul Y:

86100

70000

16100

%

371

„Marfuri”

4426

„TVA deductibil”

= %

401

„Furnizori”

378

„Diferente de pret la

marfuri”

86100

80500

5600

D 371 „Marfuri” C D 378 „Diferente de pret C

la marfuri”

50000

70000

100000 5000

500

5600

Rc378 = Si + Rd378

• Rc371

Si + Rd371

Rc378 = 5000 + 5600

• 100000 = 500 50000 +70000

Page 51: Conta Publica Id

51

Vanzarea marfurilor la pret de vanzare:

411

„Clienti”

= %

707

„Venituri din vanzarea

marfurilor”

4427

„TVA colectat”

175000

140000

35000

Descarcarea din gestiune:

R iesiri378 = Si378 + intrari

• c371

Si + Rc371

R iesiri 378 = 5000 + (-5600)

• 100000 = 500 120000

Avand in vedere ca diferenta aferenta marfurilor iesite este favorabila, aceasta se va inregistra

in debitul contului 378 „Diferente de pret la marfuri”, astfel:

%

607

„Cheltuieli cu marfurile”

378

„Diferente de pret la

marfuri”

= 371

„Marfuri”

100000

99500

500

5.3.1.4.

Evaluarea

marfurilor la

pret de vanzare

cu amanuntul

In reteaua comerciala cu amanuntul, marfurile se evalueaza in contabilitate la pret de vanzare cu

amanuntul. Pretul de vanzare cu amanuntul cuprinde:

- costul de achizitie al marfurilor,

- adaosul practicat de unitate si

- cota de TVA aferenta pretului de vanzare.

Pva = Ca + adaos comercial + TVA aferent pretului de vanzare

Pretul de vanzare cu amanuntul se inregistreaza in contul 371 „Marfuri”, in momentul

achizitionarii acestora de la terti (furnizori).

Pentru reflectarea adaosului comercial se utilizeaza contul 378 „Diferente de pret la marfuri”,

care, in aceasta situatie, functioneaza ca un cont de pasiv. Inregistreaza:

- in credit diferentele de pret (adaosul comercial) aferente marfurilor intrate,

- in debit, adaosul comercial aferent marfurilor vandute (iesite).

Pentru reflectarea in contabilitate a marfurilor la pret de vanzare cu amanuntul se utilizeaza

contul 4428 „TVA neexigibil”. In acest caz, actioneaza ca un cont de pasiv si inregistreaza:

- in credit TVA aferent pretului de vanzare al marfurilor achizitionate,

- in debit, TVA aferent pretului de vanzare al marfurilor vandute.

Diferenta intre pretul de vanzare cu amanuntul si pretul de vanzare este tocmai valoarea TVA-

ului.

Adaosul comercial este marja adaugata la costul de achizitie al marfurilor pentru determinarea

pretului de vanzare. Pentru determinarea pretului de vanzare se utilizeata urmatoarele formule de calcul:

PV = (Ca x ad.com %) + Ca

In care:

Page 52: Conta Publica Id

52

PV – pret de vanzare

Ca – cost de achizitie

Exemplu:

Institutia utilizeaza pentru marfurile vandute in magazinul propriu de desfacere un adaos

comercial de 25%. Costul marfurilor ce se desfac in acest magazin este de 1000 lei.

PV = (1000 x 25%) + 1000 = 1250 lei

Rabatul comercial este suma aferenta adaosului care se scade din pretul de vanzare.

Cota de rabat este utilizata in momentul descarcarii din gestiune a marfurilor, in vederea

determinarii costului de achizitie. Pentru determinarea costului de achizitie, se utilizeaza formula:

Ca = PV - (PV x rc%)

In care rc% - cota de rabat comercial

Cota de rabat comercial se utilizeaza folosind procedeul sutei adaugate si se calculeaza astfel:

rc% = ad. com.% x 100

100 + ad.com.%

Exemplu

Prin magazinul de desfacere propriu, institutia a vandut marfuri in valoare de 1250 lei, pret de

vanzare. Adaosul comercial utilizat este de 25%.

rc% = 25.x 100

= 20% 100 + 25.

Ca = 1250 – 1250 x 20% = 1250 -250 = 1000 lei

In marimi absolute, adaosul comercial este egal cu rabatul comercial, in timp ce in marimi

relative, procentul de adaos este mai mare decat procentul de rabat.

Inregistrarea in contabilitate a achizitiei de marfuri ce se evalueaza in contabilitate la pret de

vanzare cu amanuntul este:

371

„Marfuri”

= %

401

„Furnizori”

378

„Diferente de pret la

marfuri”

4428

„TVA neexigibil”

- Pret de vanzare

cu amanuntul

- cost de achizitie

- adaos comercial

- TVA aferent

Dupa vanzarea marfurilor, descarcarea din contabilitate a marfurilor vandute trebuie facuta la

pret de vanzare cu amanuntul, astfel:

%

607

„Cheltuieli cu marfurile”

378

„Diferente de pret la

marfuri”

4428

„TVA neexigibil”

= 371

„Marfuri”

- pret de vanzare

cu amanuntul

- cost de achizitie

- rabat comercial

- TVA aferent

6.3.9.

Contabilitatea

Pentru finantarea institutiilor subordonate, adica a ordonatorilor secundari si tertiari care nu

intocmesc situatii financiare, ci organizeaza contabilitate pana la balanta de verificare, in contabilitatea

Page 53: Conta Publica Id

53

decontarilor

institutiilor publice se utilizeaza conturile de decontari.

Intre institutia superioara si institutiile subordonate, intervin relatii legate de finantarea

cheltuielilor aprobate prin bugetele de venituri si cheltuieli.

Contabilitatea decontarilor intre institutiile publice se refera operatiunile care se inregistreaza

reciproc si in aceeasi perioada de gestiune, atat in contabilitatea institutiei debitoare, cat si a celei

creditoare apartinand aceluiasi ordonator principal de credite.

Contul 481 “Decontari intre institutia superioara si institutiile subordonate” tine evidenta

raporturilor de decontare intervenite in cursul executiei intre institutii, reprezentand valoarea materialelor

transmise si primite in vederea executarii unor actiuni in cadrul institutiei precum si cu sumele transmise

de institutia superioara catre institutiile din subordine pentru efectuarea cheltuielilor din fonduri speciale,

fonduri cu destinatie speciala, imprumuturi externe rambursabile si nerambursabile.

Contul 481 “Decontari intre institutia superioara si institutiile subordonate” este un cont

bifunctional. In debitul contului se inregistreaza valoarea materialelor si a sumelor transmise (la institutia

care transmite), iar in credit se inregistreaza justificarea utilizarii materialelor si a sumelor transmise (la

institutia care transmite). Soldul poate fi debitor sau creditor. La consolidare soldul contului sa fie zero.

Contul 481 “Decontari intre institutia superioara si instituttiile subordonate” se dezvolta in urmatoarele

conturi sintetice de gradul II :

4811 “Decontari privind operatiuni financiare”;

4812 “Decontari privind stocurile”.

In principal, cu ajutorul contului 481 se inregistreaza urmatoarele operatiuni:

Transferuri (cedari):

► in contabilitatea unitatii :

unitate subunitate

► in contabilitatea subunitatilor:

subunitate unitate

Primiri:

► in contabilitatea unitatii:

unitate subunitate

► in contabilitatea subunitatilor:

subunitate unitate

- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile, a materialelor de

natura obiectelor de inventar, sau a munitiei si furniturilor pentru aparare nationala:

481 „Decontari

intre institutia

superioara si

institutiile

subordonate”

= %

301 “Materii

prime”

302 “Materiale

consumabile

303 “Materiale

de natura

obiectelor de

inventar”

309 Munitie si

furnituri pentru

aparare

nationala,

ordine publica

si siguranta

nationala”

% = 481 „Decontari

intre institutia

superioara si

institutiile

subordonat”

301 “Materii

prime”

302 “Materiale

consumabile”

303 “Materiale de

natura obiectelor

de inventar”

309 “Munitie si

furnituri pentru

aparare

nationala, ordine

publica si

siguranta

nationala”

Page 54: Conta Publica Id

54

- valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor, a produselor finite, precum si valoarea

diferentelor de pret aferente produselor finite, a animalelor si pasarilor, a marfurilor si a

diferentelor de pret aferente marfurilor, a ambalajelor:

481 „Decontari

intre institutia

superioara si

institutiile

subordonate”

= %

341

“Semifabricate”

345 “Produse

finite”

348 “Diferente de

pret la produse”

361 Animale si

pasari”

371 “Marfuri”

378 “Diferente de

pret la marfuri”

381 “Ambalaje”

% = 481 „Decontari

intre institutia

superioara si

institutiile

subordonate”

341

“Semifabricate”

345 “Produse

finite”

348 “Diferente de

pret la produse”

361 “Animale si

pasari”

371 “Marfuri”

378 “Diferente de

pret la marfuri”

381 “Ambalaje”

- sumele virate si sumele platite in numerar in cadrul decontarilor reciproce, in lei si valuta:

481 „Decontari

intre institutia

superioara si

institutiile

subordonate”

= %

512 “Conturi

la banci”

531 “Casa”

De asemenea, intre institutia superioara si

institutiile subordonate, relatiile de decontare

care se instituie se refera in principal la:

% = 481 „Decontari

intre institutia

superioara si

institutiile

subordonate”

512 “Conturi

la banci”

531 “Casa”

Institutia superioara Institutii subordonate

- sumele virate institutiilor subordonate

pentru alimentarea conturilor de disponibil

in vederea efectuarii cheltuielilor aprobate

prin buget:

481 „Decontari

intre institutia

superioara si

institutiile

subordonate”

= 550

“Disponibil

din fonduri cu

destinatie

speciala”

- sumele retrase in cursul anului din contul

de disponibil:

481 „Decontari

intre institutia

superioara si

institutiile

subordonate”

= 550

“Disponibil

din fonduri

cu destinatie

speciala”

Page 55: Conta Publica Id

55

- sumele primite de la institutia superioara in

vederea efectuarii cheltuielilor aprobate prin

buget:

%

550 “Disponibil

din fonduri cu

destinatie

speciala”

560 “Disponibil

al institutiilor

publice

finantate din

venituri

proprii”

561 “Disponibil

al institutiilor

publice

finantate din

venituri proprii

si subventii”

= 481 „Decontari

intre institutia

superioara si

institutiile

subordonate”

- suma cheltuielilor preluate de la institutiile

subordonate la sfarsitul perioadei:

CLASA 6 –

CONTURI DE

CHELTUIELI

= 481 „Decontari

intre institutia

superioara si

institutiile

subordonate”

- inchiderea conturilor de cheltuieli, cu suma

cheltuielilor transmise institutiei superioare

la sfarsitul perioadei:

481 „Decontari

intre institutia

superioara si

institutiile

subordonate”

= CLASA 6 –

CONTURI DE

CHELTUIELI

Pe de alta parte, evidenta raporturilor de decontare intervenite in cursul executiei intre institutii,

reprezentand valoarea materialelor transmise si primite in vederea executarii unor actiuni intre institutii se

realizeaza cu ajutorul contului 482 “Decontari intre institutii”, cont bifunctional. In debitul contului se

inregistreaza valoarea materialelor transmise (la institutia care transmite), iar in credit se inregistreazaa

valoarea materialelor transmise (la institutia care primeste). Soldul poate fi debitor sau creditor. La

consolidare soldul contului se elimina.

In principiu, principalele operatiuni care se inregistreaza cu ajutorul acestui cont sunt

urmatoarele:

In contabilitatea institutiei care transmite: In contabilitatea institutiei care primeste:

- valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime, materialelor consumabile, a materialelor de

natura obiectelor de inventar, sau a munitiei si furniturilor pentru aparare nationala:

482 “Decontari

intre institutii”

= %

301 “Materii

prime”

302 “Materiale

consumabile

303 “Materiale

de natura

obiectelor de

inventar”

% = 482 “Decontari

intre institutii”

301 “Materii

prime”

302 “Materiale

consumabile”

303 “Materiale de

natura obiectelor

de inventar”

309 “Munitie si

furnituri pentru

aparare

nationala, ordine

Page 56: Conta Publica Id

56

7.11.

Contabilitatea

operatiunilor de

incasari si plati din

venituri proprii

Institutiile publice pot desfasura si activitati finantate integral sau partial din venituri

proprii. Asemenea activitati se intalnesc la institutiile de spectacole, muzee, cantinele de elevi si

studenti, institutiile de cercetari, etc.

Sumele incasate din veniturile proprii se inregistreaza in conturile din grupa 56

„Disponibil al institutiilor publice si activitatilor finantate integral sau partial din venituri proprii”.

Contul 560 „Disponibil al institutiilor publice finantate integral din venituri proprii” este

un cont de activ. Se debiteaza cu sumele incasate din venituri proprii si se crediteaza cu platile

efectuate. Soldul este debitor si reprezinta disponibilitatile existente in cont.

Evidenta analitica a incasarilor si platilor se tine pe articole si aliniate in cadrul fiecarui

capitol si subcapitol.

Exemplu

Institutia publica „X” (de cercetare) valorifica produsele obtinute la pretul de vanzare 1.400

lei si incaseaza suma. In vederea achizitionarii unui program informatic, institutia contracteaza

un imprumut pe termen scurt de 500 lei cu o dobanda de 50 lei. Cumpara programul informatic,

potrivit facturii, la valoarea de 1.600 lei. La scadenta ramburseaza imprumutul si plateste

dobanda.

- inregistrarea livrarii produselor:

309 Munitie si

furnituri pentru

aparare

nationala, ordine

publica si

siguranta

nationala”

publica si

siguranta

nationala”

- valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor, a produselor finite, precum si valoarea

diferentelor de pret aferente produselor finite, a animalelor si pasarilor, a marfurilor si a

diferentelor de pret aferente marfurilor, a ambalajelor:

482 “Decontari

intre institutii”

= %

341

“Semifabricate”

345 “Produse

finite”

348 “Diferente de

pret la produse”

361 “Animale si

pasari”

371 “Marfuri”

378 “Diferente de

pret la marfuri”

381 “Ambalaje”

% = 482 “Decontari

intre institutii”

341

“Semifabricate”

345 “Produse

finite”

348 “Diferente de

pret la produse”

361 “Animale si

pasari”

371 “Marfuri”

378 “Diferente de

pret la marfuri”

381 “Ambalaje”

Page 57: Conta Publica Id

57

411

„Clienti”

= 701

„Venituri din

vanzarea produselor

finite”

1.400

- incasarea sumei:

560

„Disponibil al

institutiilor publice

finantate integral din

venituri proprii”

= 411

„Clienti”

1.400

- inregistrarea imprumutului pe termen scurt:

560

„Disponibil al

institutiilor publice

finantate integral din

venituri proprii”

= 5195

„Imprumuturi primite

din bugetul local pentru

infiintarea unor institutii

sau activitati finantate

din venituri proprii”

- receptionarea programului informatic:

2081

„Programe

informatice”

= 404

„Furnizori de active

fixe”

1.600

- achitarea datoriei fata de furnizori:

404

„Furnizori de active

fixe”

= 560

„Disponibil al institutiilor

publice finantate integral

din venituri proprii”

- inregistrarea dobanzii aferente imprumutului primit:

666

„Cheltuieli privind

dobanzile”

= 5186

„Dobanzi de platit”

Page 58: Conta Publica Id

58

- rambursarea imprumutului pe termen scurt si a dobanzilor:

%

5195

„Imprumuturi primite din

bugetele locale pentru

infiintarea unor institutii sau

activitati finantate din venituri

proprii”

5186

„Dobanzi de platit”

= 560

„Disponibil al

institutiei publice

finantate din venituri

proprii”

550

500

50

Nota: Institutia publica inregistreaza si scaderea din gestiune a produselor finite.

In anumite situatii, institutiile publice finantate din venituri proprii beneficiaza de

subventii in completarea acestora. Astfel, incasarile si platile efectuate de aceste entitati se

realizeaza cu ajutorul contului 561 „Disponibil al institutiilor publice finantate din venituri

proprii si subventii”. Este un cont de activ care se debiteaza cu incasarile provenite din venituri

proprii si subventii, respectiv se crediteaza cu platile efectuate. Soldul debitor reprezinta

disponibilitatile banesti existente la un moment dat. Evidenta analitica a incasarilor si platilor este

organizata pe articole si aliniate in cadrul fiecarui capitol si subcapitol.

Contul 561 „Disponibil al institutiilor publice finantate din venituri proprii si subventii”

are legaturi de corespondenta ca si contul 560 „Disponibil al institutiilor finantate din venituri

proprii”, cu precizarea ca se debiteaza si cu subventiile primite. Formula contabila este de forma:

561

„Disponibil al institutiilor

publice finantate din venituri

proprii si subventii”

= 772

„Venituri

din

subventii”

Page 59: Conta Publica Id

59

Contul 562 „Disponibil al activitatilor finantate din venituri proprii” tine evidenta

sumelor incasate din venituri proprii, potrivit reglementarilor legale in vigoare. Contabilitatea

analitica a incasarilor si platilor se tine pe subdiviziunile clasificatiei bugetare.

Contul 562 „Disponibil al activitatilor finantate din venituri proprii” este un cont de

activ. In debitul contului se inregistreaza incasarile reprezentand venituri proprii, iar in credit

platile efectuate. Soldul debitor reprezinta disponibilul existent in cont.

9.2.8.

Finantari, subventii,

transferuri, alocatii

bugetare cu

destinatie speciala

Institutiile publice, conform Legii finantelor publice nr. 500/2002, pot fi finantate astfel:

integral din bugete;

din venituri proprii si subventii acordate de la diversele bugete;

integral din venituri proprii;

alte surse de finantare, respectiv:

- fonduri externe nerambursabile,

- disponibilul trezoreriei,

- efectuarea de compensari pe baza unor acte normative speciale.

Finantarea propriu-zisa a institutiilor publice din credite bugetare se realizeaza prin plati

nete de casa, care cuprind totalitatea operatiilor prin care trezoreriile elibereaza numerar institutiei

publice ce are contul deschis la aceasta sau platile prin virament efectuate de trezorerie in numele

institutiei catre terti.

Aceste operatii se efectueaza pe baza cecurilor sau a ordinelor de plata primite de

trezorerie de la institutia publica.

Pentru evidentierea in contabilitate a finantarilor propriu-zise, pentru platile de casa se

utilizeaza:

- contul 770 „Finantare de la buget” la ordonatorii finantati de la bugetele

centrale si locale,

- conturile de fonduri speciale sau,

- conturile de venituri din fonduri speciale.

Creditele deschise pe seama ordonatorilor principali de credite, finantati din bugetul de

stat si bugetele locale, se evidentiaza in conturile din clasa 8, conturi in afara bilantului (vor fi

tratate la capitolul „Conturi in afara bilantului).

Contul 770 „Finantarea de la buget” este contul cu ajutorul caruia institutiile publice tin

evidenta platilor efectuate din creditele bugetare, deschise pentru realizarea sarcinilor prevazute in

buget. Institutiile publice ai caror conducatori au calitatea de ordonatori principali, secundari si

tertiari, finantate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat utilizeaza

aceste conturi. Contul se desfasoara pe sintetice de gradul II in functie de bugetele finantatoare.

7701 Finantarea de la bugetul de stat

7702 Finantarea de la bugetele locale

7703 Finantarea de la bugetul asigurarilor sociale de stat

Page 60: Conta Publica Id

60

Contabilitatea analitica se tine pe articole si aliniate in cadrul fiecarui capitol si

subcapitol al clasificatiei bugetare. Acest cont are functie contabila de pasiv, iar dupa continutul

economic, este un cont de finantare.

In creditul contului se inregistreaza sumele platite in cursul anului pentru bunurile,

lucrarile si serviciile achizitionate de acestea.

In debitul contului se reflecta sumele recuperate din finantarea anului curent,

reprezentand reconstituiri ale creditelor bugetare, precum:

- avansuri sau sume neutilizate in totalitate din cele ridicate din cont,

- reconstituiri de plati eronat executate,

- sume recuperate din imputatii ce privesc anul bugetar curent,

- la finele anului, cu sumele reprezentand platile efectuate, care se

repartizeaza asupra contului de rezultate.

Contul 770 „Finantari de la buget” se crediteaza prin debitul urmatoarelor conturi:

%

160

„Imprumuturi externe contractate sau

garantate de stat”

168

„Dobanzi aferente imprumuturilor si

datoriilor asimilate”

232

„Avansuri acordate pentru active fixe

corporale”

234

„Avansuri acordate pentru active fixe

necorporale”

267

„Creante imobilizate”

269

„Varsaminte de efectuat pentru active fixe

financiare”

401

„Furnizori - debitori”

403

„Efecte de platit”

404

„Furnizori de active fixe”

405

„Efecte de platit pentru active fixe”

=

770

”Finantare de la buget”

7704 Finantarea din bugetul asigurarilor pentru somaj

7705 Finantarea din bugetul Fondului national unic de asigurari

sociale de sanatate

Page 61: Conta Publica Id

61

409

„Furnizori - debitori”

421

“Personal-salarii datorate”

422

„Pensionari-pensii datorate”

423

„Personal - ajutoare materiale datorate”

425

„Avansuri acordate personalului”

426

„Drepturi de personal neridicate”

427

„Retineri din salarii datorate tertilor”

429

“Bursieri si doctoranzi”

431

“Asigurari sociale”

437

“Asigurari pentru somaj”

438

“Alte datorii si creante sociale”

4426

“Taxa pe valoarea adaugata deductibila”

444

„Impozitul pe venituri de natura salariala”

446

„Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate”

448

„Alte datorii si creante cu bugetul”

462

„Creditori diversi”

463

„Creante ale bugetului de stat”

468

„Alte datorii si creante cu bugetul”

471

„Cheltuieli inregistrate in avans”

473

„Decontari din operatii in curs de

clarificare”

505

„Obligatiuni emise si rascumparate”

518

„Dobanzi”

519

„Imprumuturi pe termen scurt primite”

532

„Alte valori”

581

„Viramente interne”

666

„Cheltuieli privind dobanzile”

672

Page 62: Conta Publica Id

62

„Subventii”

674

„Transferuri consolidabile”

675

„Transferuri neconsolidabile”

676

„Asigurari sociale”

677

„Ajutoare sociale”

Contul 770 „Finantare de la buget” se debiteaza astfel:

770

„Finantare de la buget privind

anul curent”

= %

267

„Creante imobilizate”

411

„Clienti”

413

„Efecte de primit de la clienti”

448

„Alte datorii si creante cu bugetul”

461

„Debitori diversi”

463

„Creante ale bugetului de stat”

468

„Imprumuturi acordate potrivit legii”

473

„Decontari din operatii in curs de

clarificare”

581

„Viramente interne”

775

„Finantarea bugetului asigurarilor sociale

de stat din disponibilul trezoreriei“

La sfarsitul anului, contul 770 „Finantare de la buget” se debiteaza prin creditul contului

121 „Rezultatul patrimonial”, care preia platile efectuate in cursul anului din finantari de la buget,

astfel:

770

„Finantarea de la buget

privind anul curent”

= 121

„Rezultatul patrimonial”

Exemplu

Institutia incheie un contract cu o intreprindere pentru efectuarea unor lucrari de reparatii,

pentru care trebuie sa efectueze plata prin acreditiv de 100.000 lei.

Page 63: Conta Publica Id

63

541

„Acreditiv”

= 581

„Viramente interne”

100.000

581

„Viramente interne”

= 770

„Finantarea de

la buget”

100.000

611

„Cheltuieli cu intretinerea si

reparatiile”

= 401

„Furnizori”

80.000

401

„Furnizori”

= 541

„Acreditive”

80.000

Presupunand ca aceste lucrari nu se finalizeaza in anul in curs, soldul contului 770

„Finantari de la buget” se va inchide astfel:

Contul 771 „Finantarea in baza unor acte normative speciale” este utilizat pentru

evidentierea sumelor datorate si neachitate unor furnizori de bunuri sau servicii, care au intrat in

actiunea de stingere a unor obligatii bugetare prin compensare.

In creditul contului se reflecta sumele datorate si neachitate furnizorilor care au intrat in

actiunea de stingere a unor obligatii bugetare prin compensare, iar in debit se inregistreaza

finantarile in baza actelor normative incorporate in contul de rezultate.

Contul 771 „Finantarea in baza unor acte normative se crediteaza prin debitul conturilor:

%

401

„Furnizori”

404

„Furnizori de imobilizari”

=

771

„Finantarea in baza unor

acte normative”

770

„Finanţarea de la

buget”

= %

581

„Viramente interne”

121

„Rezultatul patrimonial”

100.000

20.000

80.000

Page 64: Conta Publica Id

64

Si se debiteaza la finele perioadei:

771

„Finantarea in baza unor

acte normative”

= 121

„Rezultatul patrimonial”

Contul 772 „Venituri din subventii” este utilizat de catre institutiile publice pentru a tine

evidenta subventiilor provenite de la buget in completarea veniturilor proprii si a altor subventii.

Contul se crediteaza prin debitul conturilor:

Contul se debiteaza la finele anului, astfel:

%

525

„Disponibil al bugetului

asigurărilor sociale de

stat”

561

"Disponibil al

instituţiilor publice

finanţate din venituri

proprii şi subvenţii"

571

„Disponibil din

veniturile Fondului

naţional unic de

asigurări sociale de

sănătate”

= 772

„Venituri din

subvenţii”

- cu subvenţiile

primite de către

bugetul

asigurărilor

sociale sau

subvenţiile

primite direct în

contul de

disponibil

Page 65: Conta Publica Id

65

772

„Venituri din

subvenţii”

= %

525

„Disponibil al

bugetului

asigurărilor sociale

de stat”

561

„Disponibil al

instituţiilor

publice finanţate

din venituri

proprii şi

subvenţii” 121

„Rezultatul

patrimonial”

- la finele anului

pentru

închiderea

contului de

disponibil

- cu subvenţia

rămasă

neutilizată

- cu soldul

creditor al

contului la finele

anului

Page 66: Conta Publica Id

66

Exemplu

Universitatea Politehnica Bucuresti a primit de la bugetul central o subventie pentru

finalizarea unei lucrari de investitii efectuata la una din cladiri, in valoare de 150.000 lei. La finele

anului, din suma subventionata a ramas neutilizata suma de 12.000 lei, care se preia de bugetul

finantator.

1. Primirea subventiei:

2. Plata furnizorilor:

1. I

nchi

dere

a

cont

ului

de subventii, la finele anului:

Contul 773 „Venituri din alocatii bugetare cu destinatie speciala” tine evidenta surselor

de finantare provenite de la buget, cu destinatie speciala.

Veniturile din alocatii cu destinatie speciala reprezinta surse ale institutiei publice,

constituite pe baza unor acte normative speciale. Acestea sunt constituite pentru finantarea unor

activitati si obiective de importanta nationala, precum:

772

„Venituri din

subvenţii”

= %

561 "Disponibil al

instituţiilor publice

finanţate din venituri

proprii şi subvenţii"

121

„Rezultatul

patrimonial”

150.000

12.000

138.000

404

„Furnizori de active

fixe”

= 561 "Disponibil al

instituţiilor publice

finanţate din venituri

proprii şi subvenţii"

138.000

561

"Disponibil al

instituţiilor publice

finanţate din venituri

proprii şi subvenţii"

= 772

„Venituri din

subvenţii”

150.000

Page 67: Conta Publica Id

67

- dezvoltarea sistemului energetic,

- drumurile publice,

- dezvoltarea agriculturii sau,

- asigurarea protectiei populatiei.

Contabilitatea analitica se conduce distinct, pe feluri de incasari potrivit prevederilor

bugetului de venituri si cheltuieli aprobat.

Contul se crediteaza cu sumele incasate in contul de disponibil, reprezentand venituri

provenite din alocatii bugetare cu destinatie speciala, astfel:

551

„Disponibil din alocatii

bugetare cu destinatie

speciala”

=

773

„Venituri din alocatii

bugetare cu destinatie

speciala”

La finele anului, acest cont nu prezinta sold, sumele fiind repartizate fie asupra contului

de rezultate, fie se varsa la buget, daca sumele nu au fost utilizate, astfel:

773

„Venituri din alocatii

bugetare cu destinatie

speciala”

= %

121

„Rezultatul patrimonial”

551

„Disponibil din alocatii

bugetare cu destinatie

speciala”

Contul 774 „Finantarea din fonduri externe nerambursabile” evidentiaza sumele primite

din contributia financiara nerambursabila de la institutiile financiare externe, ca urmare a

memorandumurilor de finantare. Contul 774 „Finantarea din fonduri externe rambursabile”

reflecta:

- in credit - contributiile provenite din finantare nerambursabila,

- in debit - sumele ramase disponibile din finantarea externa nerambursabila

si sumele cheltuite repartizate asupra contului de rezultate patrimonial.

Acest cont se detaliaza pe urmatoarele conturi sintetice de gradul II:

7741 Finantarea din fonduri externe nerambursabile in bani

7742 Finantarea din fonduri externe nerambursabile in natura

Contul 774 „Finantarea din fonduri externe nerambursabile” se crediteaza prin debitul

conturilor:

Page 68: Conta Publica Id

68

%

208

„Alte active necorporale”

211

„Terenuri si amenajari de terenuri”

213

„Instalatii tehnice, mijloace de

transport, animale si plantatii”

214

„Mobilier, aparatura birotica,

echipamente de protectie a valorilor

umane si materiale si alte active

corporale”

231

„Active fixe corporale in curs de

executie”

233

„Active fixe necorporale in curs de

executie”

515

„Disponibil din fonduri externe

nerambursabile”

628

„Alte cheltuieli cu alte servicii

efectuate de terti"

=

774

„Venituri din fonduri

externe nerambursabile”

Contul se debiteaza la finele perioadei prin creditul conturilor:

774

„Venituri din fonduri externe

nerambursabile”

=

%

512

“Conturi la banci”

515

“Disponibil din fonduri

externe nerambursabile”

121

Page 69: Conta Publica Id

69

„Rezultatul patrimonial”

Exemplu:

Academia de Studii Economice primeste fonduri nerambursabile de la Uniunea

Europeana pentru achizitionarea de aparatura birotica in valoare de 500.000 Euro (cursul valutar

3,2 lei).

1. Primirea fondurilor de la Uniunea Europeana:

515

„Disponibil din fonduri externe

nerambursabile”

=

774

„Venituri din fonduri

externe nerambursabile”

960.000

2. Achizitionarea de aparatura birotica:

214

„Mobilier, aparatura birotica,

echipamente de protectie a valorilor

umane si materiale si alte active

corporale”

=

404

„Furnizori de active fixe”

960.000

404

„Furnizori de active fixe”

515

„Disponibil din fonduri

externe nerambursabile”

960.000

3. Repartizarea veniturilor

774

„Venituri din fonduri externe

nerambursabile”

=

121

„Rezultatul patrimonial”

960.000

Contul 776 „Fonduri cu destinatie speciala” evidentiaza veniturile institutiei provenite

din fonduri cu destinatie speciala.

La nivelul unitatilor administrativ-teritoriale se constituie o serie de fonduri in afara

bugetului local, ca urmare a prevederilor Legii 108/2004 pentru aprobarea OUG 45/2003 privind

finantele publice locale.

Fondurile constituite la nivelul acestora sunt:

Page 70: Conta Publica Id

70

taxe speciale;

sume reprezentand amortizarea activelor fixe detinute de serviciile publice de interes

local;

cote defalcate din impozitul pe venit;

sume aferente depozitelor speciale constituite pentru constructii de locuinte;

fondul de risc;

fondul de rulment.

Contul 776 „Fonduri cu destinatie speciala” este utilizat de catre institutiile publice

pentru a tine evidenta fondurilor cu destinatie speciala, a fondurilor nerambursabile primite de la

Comunitatea Europeana si de la alte organisme internationale.

In categoria fondurilor cu destinatie speciala sunt incluse:

- Fondul de risc,

- Fondul de rulment,

- Sumele reprezentand amortizarea activelor fixe detinute de serviciile

publice de interes local,

- Sumele aferente depozitelor speciale constituite pentru constructii de

locuinte.

Aceste fonduri au fost tratate la capitolul „Contabilitatea capitalurilor institutiilor

publice”.

Contul 776 „Fonduri cu destinatie speciala” inregistreaza in credit creantele fata de

persoanele fizice si juridice ce au obligatia participarii la aceste fonduri, precum si sumele

incasate direct pentru aceste fonduri, astfel:

%

461

"Debitori diversi"

550

“Disponibil din fonduri cu

destinatie speciala”

=

776

„Fonduri cu destinatie

speciala”

Contul se debiteaza prin repartizarea acestor fonduri asupra contului de rezultate:

776

„Fonduri cu destinatie

speciala”

=

121

„Rezultatul patrimonial”

Contul 778 „Venituri din cofinantarea de la buget aferenta programelor / proiectelor

finantate din fonduri extrabugetare” tine evidenta veniturilor provenite ca si cofinantare de la

buget pentru proiecte sau programe.

Contul se crediteaza:

558

„Disponibil din cofinantarea

de la buget aferenta

programelor / proiectelor

=

778

„Venituri din cofinantarea

de la buget a programelor /

proiectelor finantate din

Page 71: Conta Publica Id

71

finantate din fonduri externe

nerambursabile”

fonduri extrabugetare”

La finele perioadei se repartizeaza asupra contului de rezultate patrimonial:

778

„Venituri din cofinantarea de

la buget a programelor /

proiectelor finantate din

fonduri extrabugetare”

=

121

„Rezultatul patrimonial”

Contul 779 „Venituri din bunuri primite cu titlu gratuit” este utilizat pentru evidentierea

veniturilor provenite din donatii si sponsorizari si a veniturilor aferente bunurilor provenite prin

transfer.

Contul 779 „Venituri din bunuri primite cu titlu gratuit”:

- se crediteaza prin debitul conturilor de bunuri economice primite cu titlu

gratuit,

- se debiteaza la finele perioadei, prin repartizarea asupra contului de

rezultate patrimonial.

Exemplu

Institutia primeste o donatie de la o institutie financiar-bancara sub forma unei

modernizari la cladire, in valoare de 102.000 lei.

1. inregistrarea modernizarii (coincide cu inregistrarea venitului):

212

„Constructii”

= 779

„Venituri din bunuri

primite cu titlu gratuit”

102.000

2. repartizarea venitului:

779

„Venituri din bunuri

primite cu titlu gratuit”

= 121

„Rezultatul patrimonial”

102.000

Page 72: Conta Publica Id

72

10.1.

Consideratii generale

privind finantarea

institutiilor publice

Institutiile publice pot fi finantate pentru cheltuielile curente si de capital aferente

acesteia astfel:

integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat sau

bugetul fondurilor speciale, dupa caz;

din venituri proprii si subventii acordate de la bugetul de stat, bugetele fondurilor

speciale sau bugetul asigurarilor sociale de stat, dupa caz;

integral din venituri proprii

a) Institutiile publice finantate integral din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul

asigurarilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale au obligatia de a varsa integral

veniturile realizate la bugetul din care au fost finantate.

Pot exista si alte surse de finantare a institutiilor publice: fonduri externe nerambursabile,

subventii, alocatii bugetare cu destinatie speciala etc., dupa caz.

In cazul in care institutiile publice primesc diverse sume sau valori materiale sub forma

de donatii si sponsorizari, acestea reprezinta venituri ale institutiei, respectiv ale bugetului

finantator al acesteia. Cu aceste sume se majoreaza creditele bugetare ale bugetelor respective.

Lunar, pana la 10 zile de la expirarea lunii, ordonatorii prezinta M.F.P.-lui situatia privind sumele

virate la buget si utilizate, pentru a modifica volumul si structura bugetelor afectate.

b) Pentru institutiile finantate din venituri proprii si cele finantate atat din venituri, cat si

din subventii, valorile materiale si banesti primite sub forma de donatii si sponsorizari vor majora

bugetele de venituri si cheltuieli ale acestora; in anexa la contul de executie bugetara trimestriala

si anuala se vor prezenta sumele primite si modul de utilizare a lor. In cazul bunurilor primite de

institutiile publice, acestea se reflecta in contabilitatea institutiilor primitoare ca atare.

Asa cum s-a aratat mai sus, exista institutii publice care alaturi de creditele bugetare

nerambursabile, utilizeaza si venituri proprii pe care le utilizeaza potrivit destinatiilor aprobate

prin bugetul de venituri si cheltuieli al institutiei. In aceasta categorie sunt incluse institutiile din

domeniul artei (muzee, case de cultura, institutii artistice si muzicale), invatamantul superior,

sanatate etc. Pentru cele din urma institutii, creditele bugetare nerambursabile se acorda in special

pentru plata salariilor, pentru finantarea investitiilor, pentru reparatii curente si capitale etc.,

acestea beneficiind si de fonduri speciale acordate pentru diverse programe sau activitati (cantine -

camine, burse, investitii etc.). Creditele bugetare aferente actiunilor multianuale reprezinta limita

superioara a cheltuielilor ce urmeaza a fi ordonantate si platite in cursul exercitiului bugetar.

Pentru celelalte credite bugetare, angajarea lor se va face in limita creditelor bugetare aprobate.

Creditele bugetare aprobate prin bugetul de stat, prin bugetul asigurarilor sociale de stat

si bugetele fondurilor speciale pot fi folosite, la cererea ordonatorilor principali de credite, numai

dupa deschiderea de credite, repartizarea creditelor bugetare si/sau alimentarea cu fonduri a

conturilor deschise pe seama acestora. Aprobarea deschiderii de credite se face in limita creditelor

bugetare aprobate si potrivit destinatiilor bugetare aprobate pe capitole, subcapitole, titluri,

articole si alineate, dupa caz, in raport cu gradul de folosire a fondurilor puse la dispozitie

Page 73: Conta Publica Id

73

anterior, precum si in raport de gradul de incasare a veniturilor bugetare si de posibilitatile de

finantare a deficitului bugetar.

Deschiderea de credite bugetare se efectueaza de catre Ministerul Finantelor Publice prin

directiile generale ale finantelor publice, la cererea ordonatorilor principali de credite si in functie

de necesitatile executiei bugetare, cu respectarea destinatiei acestora. Pentru mentinerea

echilibrului bugetar Guvernul aproba lunar, pana la finele lunii in curs pentru luna urmatoare,

limite lunare de cheltuieli, in functie de estimarea incasarilor de venituri bugetare, in cadrul carora

ordonatorii principali de credite deschid si repartizeaza creditele bugetare proprii si ale institutiilor

subordonate. Pentru institutiile publice operatiile de incasari si plati se efectueaza prin unitatile

teritoriale ale trezoreriei statului, in raza carora isi au sediul si au deschise conturile aceste

institutii.

Deoarece in cursul unui exercitiu bugetar pot aparea situatii neprevazute prin care este

necesara suplimentarea creditelor bugetare, legislatia romaneasca permite suplimentarea acestor

credite prin hotarare de guvern, ce se va cuprinde intr-o lege rectificativa ce va fi aprobata de catre

Parlament pana la 30 noiembrie a anului bugetar in curs.

10.2.

Contabilitatea

creditelor bugetare

Finantarea institutiilor publice se efectueaza prin parcurgerea urmatoarelor etape:

deschiderea creditelor de finantare, care are loc dupa aprobarea bugetului si la

inceputul fiecarui trimestru;

finantarea propriu-zisa a ordonatorilor de credite, care se efectueaza in momentul in

care intervin operatii de decontare ale institutiilor cu tertii;

Pentru deschiderea creditelor bugetare, ordonatorul principal intocmeste o cerere de

deschidere a creditelor bugetare in doua exemplare. Cererea este insotita de un borderou pentru

fiecare judet, in care sumele sunt defalcate pe titluri, si de o nota justificativa in care se regasesc

creditele repartizate, cumulate si pe trimestre, platile efectuate pana la data intocmirii notei,

precum si creditele ce urmeaza a fi primite. Acest set de documente se trimite la trezoreria

centrala, iar un exemplar ramane la ordonatorul principal. Pe baza cererii de deschidere se

intocmeste dispozitia bugetara de repartizare, in patru exemplare, care se transmite spre aprobare

M.F.P., iar dupa ce aceasta este aprobata parcurge urmatorul circuit: un exemplar merge la

Trezoreria centrala, un exemplar se transmite la Trezoreria judetului sau sectorului, unde

ordonatorul isi are conturile de disponibilitati si de finantari, un exemplar ramane dupa aprobare la

ordonatorul principal, iar cel de-al patrulea exemplar se transmite institutiilor subordonate.

Cererea de deschidere are deci urmatoarea componenta:

borderou – pe fiecare judet, cu sumele defalcate pe titluri;

nota de justificare;

dispozitie bugetara de repartizare

Deschiderea creditelor bugetare declanseaza procesul de folosire a acestora pentru

obiectivele aprobate. Schematic, deschiderea finantarii prin credite bugetare se prezinta astfel:

Page 74: Conta Publica Id

74

Cerere de

deschidere

2 ex

Spre aprobare

Î

n

t

o

c

m

e

ş

t

e

1

e

x

e

m

p

l

a

r

a

pro

bat

1.ex

1.

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

ORDONATOR PRINCIPAL

TREZORERIA CENTRALĂ

Page 75: Conta Publica Id

75

Dispoziţie

bugetară

4 ex.

Î n t o

c m e ş t e

aprobare

Trezoreria

locală Instituţii subordonate

Trezoreria

centrală

MINISTERUL FINANŢELOR PUBLICE

ORDONATOR PRINCIPAL

Page 76: Conta Publica Id

76

DISPOZITIE BUGETARA

(denumirea ordonatorului emitent)

Dispoziţie bugetară din Nr.

privind creditelor

BANCA PLĂTITOR Cod nr.

PLĂTITOR Cont nr.

BANCA BENEFICIARULUI Cod nr.

BENEFICIAR Cont nr.

SUMA LEI

Page 77: Conta Publica Id

77

Institutiile publice au obligatia sa evidentieze angajamentele bugetare si legale. Scopul

organizarii evidentei angajamentelor bugetare este acela de a furniza informatii in orice moment si

pentru fiecare subdiviziune a bugetului aprobat pentru exercitiul bugetar curent cu privire la

creditele bugetare consumate prin angajare si, prin comparatie, sa se determine creditele bugetare

disponibile, ce pot fi angajate in viitor.

a) Angajamentul legal, care este definit de Legea finantelor publice ca fiind „faza a

procesului executiei bugetare prezentand orice act juridic din care rezulta sau ar putea rezulta o

obligatie pe seama fondurilor publice”. Acesta trebuie sa se prezinte sub forma scrisa si sa fie

semnat de ordonatorul principal de credite.

b) Angajamentul bugetar, care reprezinta „orice act prin care o autoritate competenta,

potrivit legii, afecteaza fonduri publice unor anumite destinatii, in limita creditelor bugetare

aprobate”. Angajamentul bugetar precede angajamentul legal si valoarea angajamentelor legale nu

poate depasi valoarea angajamentelor bugetare. Angajamentele bugetare pot fi:

angajamente bugetare individuale, care reprezinta un angajament specific unei anumite

operatiuni noi care urmeaza a se efectua;

angajamente bugetare globale, care reprezinta angajamente bugetare aferente

angajamentelor legale provizorii, referitoare la cheltuielile curente de functionare, de

natura administrativa, cum ar fi:

a. cheltuieli de deplasare;

b. cheltuieli de protocol;

c. cheltuieli de intretinere si gospodarire;

d. cheltuieli cu asigurarile;

e. cheltuieli cu chiriile;

f. cheltuieli

g. cu abonamente la reviste, buletine lunare etc.

Creditele bugetare neangajate si cele angajate, dar neutilizate pana la sfarsitul exercitiului

bugetar se anuleaza. Cheltuielile angajate, dar neplatite se vor raporta in contul bugetului pe anul

urmator si se vor plati din credite bugetare stabilite in acest scop.

Organizarea si conducerea evidentei angajamentelor bugetare si legale are ca atributii:

evidenta creditelor bugetare aprobate in exercitiul bugetar curent, precum si a

modificarilor intervenite pe parcursul exercitiului bugetar curent, cu ajutorul contului

8060 „Credite aprobate”;

organizarea evidentei angajamentelor bugetare cu ajutorul contului 8066

„Angajamente bugetare”

compararea datelor din conturile 8060 „Credite bugetare aprobate” si 8066

„Angajamente bugetare” si determinarea creditelor bugetare disponibile care pot fi

angajate;

evidenta angajamentelor legale cu ajutorul contului 8067 „Angajamente legale”

Page 78: Conta Publica Id

78

reevaluarea angajamentelor legale exprimate in alte monede decat moneda nationala,

la finele anului, la cursul de schimb valutar din ultima zi lucratoare, iar cu diferentele

din reevaluare se diminueaza sau se majoreaza angajamentele bugetare si legale din

conturile 8066 si 8067;

inregistrarea in creditul contului 8067 „Angajamente legale” a totalului platilor

efectuate in cursul anului in contul angajamentelor legale incheiate;

Inregistrarea in contabilitate a cheltuielilor bugetare trebuie sa permita institutiei sa

detina la orice moment informatii legate de:

creditele bugetare disponibile

angajamentele legale

platile efectuate in baza angajamentelor legale la un moment dat

soldul angajamentelor legale ce trebuie platite pana la finele anului

datele necesare intocmirii „Situatiei privind executia cheltuielilor bugetare angajate la

finele trimestrului”

Contabilitatea creditelor bugetare la institutiile publice se tine cu ajutorul conturilor in

afara bilantului, din grupa 80 „Credite bugetare”, care se desfasoara pe urmatoarele conturi

sintetice:

8060 „Credite bugetare aprobate”

8061 „Credite deschise de repartizat”

8062 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii”

8066 „Angajamente bugetare”

8067 „Angajamente legale”

Contul 8060 „Credite bugetare aprobate” este utilizat de toti ordonatorii de credite,

indiferent de gradul de subordonare si de modul de finantare a cheltuielilor si tine evidenta

creditelor aprobate pentru efectuarea cheltuielilor aprobate prin buget. Contabilitatea analitica a

acestor credite se tine pe titluri, articole si alineate in cadrul fiecarui subcapitol sau capitol al

clasificatiei bugetare.

in debit, se reflecta la inceputul exercitiului bugetar creditele bugetare aprobate, cu

defalcare pe trimestre, iar in cursul exercitiului bugetar suplimentarile efectuate, care

majoreaza creditele bugetare aprobate.

in credit se reflecta diminuarile de credite efectuate in cursul exercitiului bugetar;

soldul contului, la sfarsit de trimestru sau la finele anului, reflecta totalitatea creditelor

bugetare aprobate pana in perioada respectiva.

Contul 8061 „Credite deschise de repartizat” tine evidenta creditelor deschise la

ordonatorii principali si secundari finantati din bugetul de stat, credite ce trebuie repartizate

institutiilor subordonate. Contabilitatea analitica a acestor credite de repartizat se tine pe capitole

si subcapitole ale clasificatiei bugetare.

La ordonatorii principali:

in debit se reflecta creditele deschise pentru a fi repartizate ordonatorilor de credite

subordonati, precum si creditele retrase de la acestia;

in credit, creditele repartizate acestora, precum si creditele retrase;

La ordonatorii secundari:

in debit se reflecta creditele repartizate de ordonatorul principal pentru a putea fi

repartizate mai departe institutiilor subordonate(ordonatorilor tertiari);

in credit se reflecta creditele repartizate ordonatorilor tertiari, precum si creditele

retrase de catre ordonatorul principal;

Page 79: Conta Publica Id

79

Contul 8062 „Credite deschise pentru cheltuieli proprii” reflecta creditele bugetare

acordate ordonatorilor de credite. Acest cont functioneaza la nivelul tuturor ordonatorilor si este

destinat reflectarii creditelor bugetare deschise de MFP pentru cheltuieli proprii.

in debit, ordonatorii de credite inregistreaza creditele bugetare deschise de Ministerul

Finantelor Publice pentru cheltuielile proprii ale acestora;

in credit, se reflecta creditele bugetare retrase in cursul anului

Ordonatorii secundari si tertiari evidentiaza in acest cont sumele primite de la ordonatorii

superiori pentru acoperirea cheltuielilor proprii.

Conturile din aceasta grupa, daca prezinta solduri la sfarsitul anului, nu se redeschid

pentru valorile acestor solduri in anul urmator.

Exemplu

La un ordonator principal s-au prevazut la inceputul anului, respectiv la inceputul

trimestrului I, credite bugetare aprobate in valoare de 100.000.000.000 lei, iar in cursul

trimestrului s-au retras credite bugetare in valoare de 20.000.000 lei. Ministrul Educatiei si

Cercetarii, din cele 100.000.000.000 lei, repartizeaza ordonatorilor subordonati 90.000.000.000

lei. Din acestia retrage la sfarsitul anului 20.000.000 lei. Un ordonator secundar (Inspectoratul

scolar al municipiului Bucuresti) primeste credite bugetare in valoare de 12.000.000.000 lei, din

care i se retrage suma de 10.000.000 lei; 2.000.000.000 lei raman pentru nevoile proprii, iar restul

se repartizeaza ordonatorilor tertiari. Un ordonator tertiar primeste credite bugetare in valoare de

500.000.000 lei (din care se retrag 10.000 lei).

La ordonatorul principal (M.E.C.):

D: 8060 100.000.000.000

C: 8060 20.000.000

D: 8061 90.000.000.000

D: 8061 20.000.000

C: 8061 90.000.000.000

C: 8061 20.000.000

D: 8062 10.000.000.000

D 8060 „Credite bugetare aprobate” C

100.000.000.000 20.000.000.

S.f. 99.980.000.000

Page 80: Conta Publica Id

80

La ordonatorul secundar (inspectoratul municipiului Bucuresti)

D: 8060 D: 8060 12.000.000.000

C: 8060 10.000.000

D: 8061 10.000.000.000

D: 8061 10.000

C: 8061 10.000.000.000

C: 8061 10.000

D: 8062 2.000.000.000

C: 8062 10.000.000

Page 81: Conta Publica Id

81

La ordonatorii tertiari:

D: 8062 500.000.000

C: 8062 10.000

Schema de ansamblu a finantari bugetare, se prezinta astfel :

Contul 8066 „Angajamente bugetare” se utilizeaza de toate institutiile publice, indiferent

10 mil.

10 mii.

12 mld

D 8060/ OP C

20 mil.

500 mil.

D 8062/ OT C

D 8061 / OP C D 8061 / OS C

90 mld. 90 mld. 10 mld. 10 mld..

D 8060 /OT C

500 mil.

20 mil. 20 mil.

10 mii

D 8060/ OS C

100 mld.

Page 82: Conta Publica Id

82

de modul de finantare si de subordonare, si tine evidenta angajamentelor bugetare, adica a

sumelor rezervate in vederea efectuarii unor cheltuieli bugetare, in limita creditelor bugetare

aprobate. Contabilitatea analitica a creditelor bugetare se tine pe titluri, articole si alineate in

cadrul fiecarui subcapitol sau capitol al clasificatiei bugetare.

In debitul contului 8066 „Angajamente bugetare” se inregistreaza angajamentele

bugetare, precum si suplimentarile efectuate in cursul exercitiului bugetar; in credit se reflecta

diminuarile de angajamente bugetare efectuate in cursul anului, care diminueaza angajamentele

initiale. Soldul contului reprezinta angajamentele bugetare la un moment dat.

Contul 8067 „Angajamente legale” se organizeaza la nivelul tuturor institutiilor publice

si tine evidenta angajamentelor legale aprobate de ordonatorul de credite in limita creditelor

bugetare aprobate. Contabilitatea analitica se tine ca si la contul anterior. In debitul contului se

inregistreaza angajamentele legale, precum si suplimentarile efectuate in cursul exercitiului

bugetar, iar in creditul contului se inregistreaza diminuarile de angajamente legale initiale, iar la

sfarsitul anului, totalul platilor efectuate in contul angajamentelor legale. Soldul contului reflecta,

la sfarsitul lunii, totalul angajamentelor legale, iar la sfarsitul anului angajamentele ramase

neachitate.

Exemplu

Un ordonator principal, la inceputul anului, are angajamente bugetare in valoare de

100.000.000.000 lei. Din acestea se diminueaza angajamente bugetare in suma de 20.000.000 lei.

La sfarsitul anului au fost inregistrate angajamente legale de 99.980.000.000 lei, din care achitate

90.000.000.000 lei.

D: 8066 100.000.000.000

C: 8066 20.000.000

D: 8067 99.980.000.000

C: 8067 90.000.000.000

9.980.000.000

Anul N

99.980.000.000

90.000.000.00

0

D 8064 „Angajamente bugetare” C

99.980.000.000

D 8065 „Angajamente legale” C

20.000.000 100.000.000.000

Page 83: Conta Publica Id

83

In concluzie, la ordonatorii de credite se deschid urmatoarele conturi in afara bilantului:

la ordonatorii principali se deschid conturile de angajamente, contul de credite bugetare aprobate,

contul de credite repartizate si contul de credite pentru cheltuieli proprii; aceleasi conturi se

deschid si la ordonatorul secundar, iar la ordonatorul tertiar apar doar conturile de angajamente si

contul de credite aprobate.

ORDONATORUL I ORDONATORUL II ORDONATORUL III

8060

„Credite bugetare

aprobate”

8060

„Credite bugetare

aprobate”

------

8061

„Credite deschise de

repartizat”

8061

„Credite deschise de

repartizat”

------

8062

„Credite deschise pentru

cheltuieli proprii”

8062

„Credite deschise pentru

cheltuieli proprii”

8062

„Credite deschise pentru

cheltuieli proprii”

8066

„Angajamente bugetare”

8066

„Angajamente bugetare”

8066

„Angajamente bugetare”

8067

„Angajamente legale”

8067

„Angajamente legale”

8067

„Angajamente legale”

10.3. Conturi

in afara bilantului

Alaturi de conturile utilizate pentru evidentierea creditelor si angajamentelor bugetare, in

clasa 8 „Conturi in afara bilantului” se mai regasesc si alte conturi care evidentiaza bunuri sau

creante aflate temporar in institutie. Conturile ce evidentiaza bunurile, creantele, garantiile etc.

aflate temporar la dispozitia institutiei functioneaza in partida simpla, adica aceste conturi se

debiteaza in momentul intrarii si se crediteaza in momentul iesirii din patrimoniu.

In categoria conturilor in afara bilantului, care evidentiaza active de natura bunurilor

materiale, se regasesc conturile:

8030 Active fixe si obiecte de inventar primite in folosinta

8031 Active fixe corporale luate cu chirie

8032 Valori materiale primite spre prelucrare sau reparare

8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie

Page 84: Conta Publica Id

84

8038 Ambalaje de restituit

8041 Publicatii primite gratuit in vederea schimbului international

8043 Imprimate de valoare cu decontare ulterioara

8042 ABONAMENTE LA PUBLICATIILECARE SE URMARESC

PANA LA PRIMIRE

8047 Valori materiale supuse sechestrului

\

Pentru creante si garantii materiale se utilizeaza conturile:

8034 Debitori scosi din activ, urmariti in continuare

8035 Debitori din amenzi si penalitati

8036 Chirii si alte datorii asimilate

8039 Alte valori in afara bilantului

8044 Documente respinse la viza de control financiar preventiv

8046 Ipoteci imobiliare

8048 Garantie bancara pentru oferta depusa

8049 Garantie bancara pentru buna executie

8050 Disponibil din garantia constituita pentru buna executie

8051 Garantii constituite de concesionar

8063 Fonduri de primit de la bugetul de stat

8064 Fonduri de primit de la Comunitatea Europeana

8042 Abonamente la publicatii care se urmaresc pana la primire

8052 Garantii depuse pentru sume contestate

8053 Garantii depuse pentru sume acordate

8054 Inlesniri la plata creantelor bugetare

8055 Cautiuni depuse pentru contestatie la executarea silita

8056 Garantii legale constituite in cadrul procedurii de suspendare a

executarii silite prin decontare bancara

8057 Garantie bancara pentru avansul acordat (ISPA)

8058 Creante fiscale pentru care s-a declarat starea de insolvabilitate

Toate aceste conturi functioneaza in partida simpla, respectiv se debiteaza

odata cu cresterea elementului de activ, a creantei sau a angajamentului si se

Page 85: Conta Publica Id

85

crediteaza cu scaderea acestor elemente.

Studii de caz

Studiul 1

Un activ fix necorporal in valoare de 6.500 lei este achizitionat de la terti si are o durata de viata utila de

doi ani. Dupa primul an, proiectul nu mai este utilizat si este vandut altei intreprinderi la 4.000 lei.

Studiul 2

O institutie publica realizeaza in regie proprie o constructie, pe parcursul a doua exercitii financiare. In cei doi ani

institutia a efectuat urmatoarele cheltuieli:

Cheltuieli Anul N Anul N+1

Materii prime 100.000 120.000

Materiale consumabile 80.000 70.000

Obiecte de inventar 20.000 30.000

Amortizarea activelor fixe corporale 30.000 30.000

Salarii 150.000 160.000

Lucrari executate de terti 100.000 110.000

Total 480.000 520.000

La finele anului N+1, investitia este receptionata ca activ fix, durata de viata utila fiind de 20 ani.

In anul 5, activul fix se reevalueaza, diferentele din reevaluare fiind de 150.000 lei.

In anul 10, se constata o depreciere suplimentara a activului fix de 20.000 lei, pentru care institutia constituie o

ajustare.

In anul 11, institutia efectueaza reparatii pentru aducerea activului la starea normala de functionare, printr-o

intreprindere specializata care-i factureaza suma de 22.000 lei, iar ajustarea constituita este reluata la venituri.

In anul 14 (la finele anului), institutia efectueaza lucrari de modernizare printr-o firma specializata, valoarea

lucrarilor fiind de 300.000 lei si astfel durata de viata se prelungeste cu 4 ani.

La inceputul anului 16, activul fix este vandut la un pret de vanzare de 700.000 lei.

Studiul 3.

O institutie publica achizitioneaza o instalatie in valoare de 100.000 lei (la inceputul anului), a carei durata

de utilizare este de 5 ani.

In anul 2, instalatia sufera o depreciere suplimentara de 7.000 lei, iar in anul urmator se constata ca

deprecierea este definitiva. (la finele anului)

In anul 3, se reevalueaza activul fix, diferenta din reevaluare fiind de 15.000 lei.

La mijlocul anului 5, activul este scos din functiune, iar din dezmembrarea sa se obtin piese de schimb in

valoare de 20.000.

Studiul 1

1. Achizitia activului:

203

„Proiecte de dezvoltare”

= 404

„Furnizori de active

fixe”

6.500

2. Inregistrarea amortizarii in primul an de folosinta:

Page 86: Conta Publica Id

86

V.A.a =

6.500

= 3.250

2

681

„Cheltuieli operationale

privind amortizarile si

ajustarile”

= 280

„Amortizarea activelor

fixe necorporale”

3.250

3. Vanzarea activului

- valoare de intrare – 5.500 lei

- valoare amortizata – 2.750 lei

- valoare neamortizata – 2.750 lei

- pret de vanzare – 3.000 lei

461

„Debitori diversi”

= 791

„Venituri extraordinare

din valorificarea unor

bunuri ale statului”

4.000

Veniturile din cedarea activelor fixe sau veniturile rezultate din dezmembrarea activelor fixe se

inregistreaza in contabilitate in contul 791 „Venituri extraordinare din cedarea unor bunuri ale statului”.

4. Descarcarea din gestiune a activelor fixe vandute:

%

280

„Amortizarea activelor fixe

necorporale”

691

„Cheltuieli extraordinare din

operatiuni cu active fixe”2

= 203

„Proiecte de dezvoltare”

6.500

3.250

3.250

Comparand cheltuielile cu veniturile determinate de efectuarea acestei operatii se constata un excedent de

750 lei, determinat de:

- diferenta intre pretul de vanzare de 4000 lei, contabilizat in contul 719 „Alte venituri

operationale si

- valoarea neamortizata a active fixei de 3250, contabilizata in 691 „Cheltuieli

extraordinare din operatiuni cu active fixe”

Studiul 2

Anul N

1. Inregistrarea cheltuielilor:

601

„Cheltuieli cu materiile prime”

= 301

„Materii prime”

100.000

Page 87: Conta Publica Id

87

602

„Cheltuieli cu materialele

consumabile”

= 302

„Materiale consumabile”

80.000

603

„Cheltuieli cu obiectele de

inventar”

= 303

„Obiecte de inventar”

20.000

681

„Cheltuieli operationale

privind amortizarile si

ajustarile”

= 281

„Amortizarea activelor fixe

corporale”

30.000

641

„Cheltuieli cu salariile

personalului”

= 421

„Personal – salarii datorate”

150.000

628

„Alte cheltuieli cu lucrarile si

serviciile executate de terti”

= 401

„Furnizori”

100.000

2. Inregistrarea investitiei in curs la finele anului:

231

„Active fixe corporale in curs”

= 722

„Venituri din productia de

active fixe corporale”

480.000

Anul N+1

1. Inregistrarea cheltuielilor:

601

„Cheltuieli cu materiile prime”

= 301

„Materii prime”

120.000

602

„Cheltuieli cu materialele

consumabile”

= 302

„Materiale consumabile”

70.000

603

„Cheltuieli cu obiectele de

inventar”

= 303

„Obiecte de inventar”

30.000

681

„Cheltuieli operationale privind

amortizarile si ajustarile”

= 281

„Amortizarea activelor fixe

corporale”

30.000

641

„Cheltuieli cu salariile

personalului”

= 421

„Personal – salarii datorate”

160.000

628

„Alte cheltuieli cu lucrarile si

serviciile executate de terti”

= 401

„Furnizori”

110.000

2. Receptia activului fix:

212

„Constructii”

= %

722

„Venituri din productia de

active fixe corporale”

1.000.000

520.000

Page 88: Conta Publica Id

88

231

„Active fixe corporale in

curs”

480.000

Anul 1 – anul 5

1. Intocmirea situatiei de calcul a amortizarii:

A.a =

1.000.000

= 50.000

20

Ani Amortizare

anuala

Valoare ramasa

1 50.000 950.000

2 50.000 900.000

3 50.000 850.000

4 50.000 800.000

5 50.000 750.000

S-a calculat pana in anul 5 inclusiv, deoarece la finele anului 5 se face reevaluarea activului.

In aceasta perioada institutia inregistreaza doar amortizarea, iar la finele anului 5, reevaluarea activului.

681

„Cheltuieli operationale

privind amortizarile,

provizioanele si ajustarile

pentru depreciere”

= 281

„Amortizarea activelor

fixe corporale”

250.000

Nota: Pentru a simplifica inregistrarile in contabilitate, s-a facut inregistrarea amortizarii pe toata durata,

pana au intervenit modificarile de valoare.

2. Inregistrarea reevaluarii activului:

212

„Constructii”

= 105

„Rezerve din reevaluare”

150.000

Valoarea ramasa la finele anului 5 este de 900.000 lei.

1.000.0000 – 250.000 + 150.000 = 900.000 lei

Anul 6 – anul 10

Dupa reevaluare, este necesara recalcularea amortizarii pentru anii ramasi:

A.a =

900.000

= 60.000

15

Ani Amortizare

anuala

Valoare ramasa

6 60.000 840.000

7 60.000 780.000

8 60.000 720.000

9 60.000 660.000

Page 89: Conta Publica Id

89

10 60.000 600.000

1. Inregistrarea amortizarii:

681

„Cheltuieli operationale privind

amortizarile, provizioanele si

ajustarile pentru depreciere”

= 281

„Amortizarea activelor fixe

corporale”

300.000

2. Inregistrarea ajustarii din depreciere:

681

„Cheltuieli operationale privind

amortizarile, provizioanele si

ajustarile pentru depreciere”

= 291

„Ajustari pentru deprecierea

activelor fixe corporale”

20.000

Valoarea ramasa la finele anului 10 este:

600.000 – 20.000 = 580.000 lei

Anul 11 – anul 14

1. Efectuarea reparatiei:

611

„Cheltuieli cu intretinerea si

reparatiile executate de terti”

= 401

„Furnizori”

22.000

2. Reluarea ajustarii la venituri:

290

„Ajustari pentru deprecierea

activelor fixe corporale”

= 781

„Venituri din ajustari

privind activitatea

operationala”

20.000

3. Inregistrarea amortizarii pe cei 4 ani:

Ani Amortizare

anuala

Valoare ramasa

11 60.000 540.000

12 60.000 480.000

13 60.000 420.000

14 60.000 360.000

681

„Cheltuieli operationale privind

amortizarile, provizioanele si

ajustarile pentru depreciere”

= 281

„Amortizarea activelor fixe

corporale”

240.000

4. Inregistrarea lucrarilor de modernizare

Nota: Consideram ca lucrarea de modernizare s-a efectuat la finele anului, astfel incat amortizarea acesteia sa

inceapa din anul 15.

212

„Constructii”

= 404

„Furnizori de active fixe””

300.000

Valoarea actuala la finele anului 14 este:

360.000 + 300.000 = 660.000 lei

Anul 15

Page 90: Conta Publica Id

90

1. Recalcularea amortizarii tinand seama de majorarea duratei de viata utila;

A.a =

660.000

= 66.000

10

Ani Amortizare

anuala

Valoare ramasa

15 66.000 594.000

16 66.000 528.000

17 66.000 462.000

18 66.000 396.000

19 66.000 330.000

20 66.000 264.000

21 66.000 198.000

22 66.000 132.000

23 66.000 66.000

24 66.000 0

Tinand seama de faptul ca la inceputul anului 16 activul se va vinde, se va inregistra amortizarea numai

pentru anul 15.

681

„Cheltuieli operationale privind

amortizarile, provizioanele si

ajustarile pentru depreciere”

= 281

„Amortizarea activelor fixe

corporale”

66.000

Anul 16

3. Vanzarea activului:

461

„Debitori diversi”

= 791

„Venituri din valorificarea

unor bunuri ale statului”

700.000

4. Descarcarea din gestiune a activului:

%

281

„Amortizarea activelor fixe

corporale”

691

„Cheltuieli extraordinare din

operatiuni cu active fixe”

= 212

„Constructii”

1.450.000

856.000

594.000

Daca se va face diferenta intre veniturile incasate din cedarea activului si cheltuielile aferente valorii

neamortizate se constata ca institutia are un excedent bugetar de 106.000 lei.

700.000 – 594.000 = 106.000 lei

Pe parcursul perioadei cat activul fix s-a aflat in institutie, conturile au inregistrat urmatoarea situatie:

Page 91: Conta Publica Id

91

Studiul 3

Anul 1.

1. Achizitionarea activului fix:

213

„Instalatii tehnice, mijloace de

transport, animale si plantatii”

= 404

„Furnizori de active fixe”

100.000

2. Determinarea valorii amortizarii anuale si inregistrarea acesteia pentru cei doi ani:

A.a =

100.000

= 20.000

5

Ani Amortizare

anuala

Valoare ramasa

1 20.000 80.000

2 20.000 60.000

3 20.000 40.000

4 20.000 20.000

5 20.000 0

681

„Cheltuieli operationale privind

= 281

„Amortizarea activelor fixe

40.000

D 212 „Construcţii” C D 281 „Amortizarea activelor C

fixe corporale”

V.I. 1.000.000

1.000.000 Reev. 150.000

Modern. 300.000

V.T. 1.450.000

250.000 (1-5)

300.000 (6 – 10)

240.000 (11 – 14)

66.000 15

V.T.795.455

856.000 1.450.000

D 290 „Ajustări C

pentru deprecierea activelor fixe”

20.000 20.000

D 691 „Cheltuieli extraordinare din C

operaţiuni cu active fixe”

654.545

D 791 „Venituri din valorificarea C

unor bunuri ale statului”

700.000

Page 92: Conta Publica Id

92

amortizarile, provizioanele si

ajustarile pentru depreciere”

corporale”

3. Inregistrarea deprecierii suplimentare:

681

„Cheltuieli operationale privind

amortizarile, provizioanele si

ajustarile pentru depreciere”

= 291

„Ajustari pentru deprecierea

activelor fixe corporale”

7.000

4. Inregistrarea deprecierii definitive si reluarea provizionului la venituri:

681

„Cheltuieli operationale privind

amortizarile, provizioanele si

ajustarile pentru depreciere”

= 281

„Amortizarea activelor fixe

corporale”

7.000

291

„Ajustari pentru deprecierea

activelor fixe corporale”

= 781

„Venituri din ajustari

privind activitatea

operationala”

7.000

5. Recalcularea amortizarii si inregistrarea acesteia:

100.000 – (40.000 +7.000) = 53.000

53.000 / 3 = 17.666,67

681

„Cheltuieli operationale privind

amortizarile, provizioanele si

ajustarile pentru depreciere”

= 281

„Amortizarea activelor fixe

corporale”

17.666,67

6. Inregistrarea reevaluarii:

213

„Instalatii tehnice, mijloace de

transport, animale si plantatii”

= 105

„Rezerve din reevaluare”

15.000

7. Determinarea valorii amortizabile si inregistrarea acesteia pentru anul 4 si jumatate din anul 5:

53.000 – 17.666,67 + 15.000 = 50.333,33 lei

50.333,33 / 2 = 25.166,66 lei

25.166,66 /2 = 12.583,33 lei

25.166,66 + 12.583,33 = 37.749,99 lei (37.750)

681

„Cheltuieli operationale privind

amortizarile, provizioanele si

ajustarile pentru depreciere”

= 281

„Amortizarea activelor fixe

corporale”

37.750

Dupa aceste operatii, situatia in conturile de active fixe este urmatoarea:

Page 93: Conta Publica Id

93

8. Scoaterea din functiune a activului:

%

281

„Amortizarea activelor fixe

corporale”

691

„Cheltuieli extraordinare din

operatiuni cu active fixe”

= 213

„Instalatii tehnice, mijloace

de transport, animale si

plantatii”

115.000,00

102.416,67

12.583,33

9. Recuperarea de piese:

3024

„Piese de schimb”

= 791

„Venituri din valorificarea

unor bunuri ale statului”

20.000

Studii de caz - stocuri

Studiul de caz 1 (studiul este rezolvat in varianta recomandata in material)

Institutia achizitioneaza in cursul perioadei materii prime in valoare de 10000 lei, materiale consumabile

in valoare de 8000 lei si obiecte de inventar in valoare de 5000 lei.

La inceputul lunii, erau in sold materii prime de 2000 lei, materiale consumabile de 1500 lei si obiecte

de inventar de 1000 lei.

S-au dat in consum pentru obtinerea de produse finite materii prime de 11000 lei, materiale consumabile

de 9000 lei si obiecte de inventar de 4000 lei.

De asemenea, pentru obtinerea produselor finite s-au mai inregistrat urmatoarele consumuri:

salarii – 20000 lei,

asigurari sociale – 6000 lei;

fond somaj – 600 lei;

amortizarea activelor fixe corporale – 5000 lei.

In cursul lunii, s-au obtinut produse finite la pret standard de 60000 lei. La inceputul lunii, situatia in

conturile de produse era urmatoarea:

345 „Produse finite” – 20000 lei;

348 „Diferente de pret la produse” – 4000 lei.

Se vand produse finite in cursul lunii la pret standard de 78000 lei, pret de vanzare de 100000 lei. La finele

lunii, se determina costul efectiv al produselor finite de 55600 lei.

Studiul de caz 2

La inceputul perioadei se afla urmatoarea situatie in conturi (evidenta marfurilor se tine la pret de vanzare):

D 213 „Instalaţii” C D 281 „Amortizarea activelor C

fixe corporale”

V.I. 100.000

Reev. 15.000

V.T. 115.000

40.000

7.000

17.666,67

37.750

V.T.102.416,67

102.416,6

6

115.000

Page 94: Conta Publica Id

94

In cursul lunii, s-au achizitionat marfuri la cost de achizitie de 80.000 lei. Adaosul comercial practicat de

institutie este de 25%. S-au vandut marfuri in cursul perioadei la pret de vanzare cu amanuntul de 120.000 lei.

Determinarea pretului de vanzare cu amanuntul:

- cost de achizitie - 80.000 lei

- adaos comercial (25%) - 20.000 lei

- pret de vanzare 100.000 lei

- TVA aferent (19%) 19.000 lei

- Pret de vanzare cu amanuntul 119.000 lei

- Studiul 1

- - inregistrarea achizitionarii de stocuri:

%

301

„Materii prime”

302

„Materiale consumabile”

303

„Materiale de natura obiectelor de

inventar”

4426

„TVA deductibil”

= 401

„Furnizori”

28.520

10.000

8.000

5.000

5.520

-

- - inregistrarea consumului de stocuri:

D 371 „Mărfuri” C

D 378 „Diferenţe de preţ C la mărfuri”

D 4428 „TVA neexigibil” C

Si 59.500

Rd 124000

Rc 120000 Si 10.000

Si 9.500

Rd 19356

Rc 20000

Rc 24000 Rd 23220

Sfd 63500 Sfc 10644

Sfc 10280

Page 95: Conta Publica Id

95

601

„Cheltuieli cu materiile prime”

= 301

„Materii prime”

11.000

602

„Materiale consumabile”

= 302

„Materiale

consumabile”

9.000

603

„Cheltuieli cu materialele de

natura obiectelor de inventar”

= 303

„Materiale de natura

obiectelor de

inventar”

4.000

-

- - inregistrarea celorlalte cheltuieli efectuate pentru obtinerea produselor finite:

641

„Cheltuieli cu salariile”

= 421

„Personal – salarii

datorate”

20.000

645

„Cheltuieli cu asigurarile si

protectia sociala”

= %

431

„Asigurari sociale”

437

„Fond de somaj”

6.600

6.000

600

681

„Cheltuieli operationale privind

amortizarile, provizioanele si

ajustarile pentru depreciere”

= 281

„Amortizarea

activelor fixe

corporale”

5.000

-

- - obtinerea produselor finite la cost standard:

345

„Produse finite”

= 709

„Variatia

stocurilor”

60.000

Page 96: Conta Publica Id

96

- -

-

D 301 „Materii prime” C

S.i 2000 Rc 11000

S.f.d. 1000

D 302 „Materiale consumabile”

C

D 303 „Obiecte de inventar”

C

S.i 1500

S.i 1000

Rd 10000

Rd 8000

Rc 9000

Sfd 500

Rd 5000 Rc 4000

Sfd 2000

D 345 „Produse finite” C

D 348 „Diferenţe de preţ

C la produse”

D 709 „Variaţia stocurilor” C

Si 20.000

Rd 60.000

Rc 78.000 Si 4.000

Rc 60. 0000 Rd 78.000

Rd 4.400

Rc 8.190

Rc 4.400 Rd 8.190

Sfd 2.000 Sfd 610

Rd 14.210

Page 97: Conta Publica Id

97

- - vanzarea produselor finite la pret de vanzare:

411

„Clienti”

= %

701

„Venituri din vanzarea

produselor finite”

4427

„TVA colectat”

124.000

100.000

24.000

-

- - descarcarea din gestiune a produselor vandute la cost standard:

709

„Variatia stocurilor”

= 345

„Produse finite”

78.000

-

- Prin insumarea cheltuielilor efectuate pentru obtinerea produselor finite se determina costul efectiv al

acestora, care este de 55600 lei. Se inregistreaza diferentele de pret intre costul prestabilit inregistrat

la obtinerea produselor si costul efectiv calculat la finele lunii:

-

- 60000 lei – 55600 lei = 4400 lei (diferenta favorabila – in rosu sau in chenar)

-

348

„Diferente de pret

la produse”

= 709

„Variatia

stocurilor”

4.400

-

- - calculul si inregistrarea diferentelor de pret aferente produselor vandute:

-

-

-

-

709

„Variatia stocurilor”

= 348

„Diferente de pret la

produse”

8.190

-

- - repartizarea cheltuielilor si veniturilor:

121

„Rezultatul

patrimonial”

= %

601

„Cheltuieli cu materiile

prime”

602

„Cheltuieli cu materialele

consumabile”

603

„Cheltuieli cu materialele

de natura obiectelor de

inventar”

641

55.600

11.000

9.000

4.000

Rc348 =

4000 + 4400

•78000 = 8190 20000 +60000

Page 98: Conta Publica Id

98

„Cheltuieli cu salariile”

645

„Cheltuieli cu asigurarile

si protectia sociala”

681

„Cheltuieli operationale

privind amortizarile si

Ajustarile”

20.000

6.600

5.000

%

709

„Variatia stocurilor”

701

„Venituri din vanzarea

produselor”

= 121

„Rezultatul patrimonial”

85.790

14.210

100.000

-

- Studiul de caz 2

371

„Marfuri”

= %

401

„Furnizori”

378

„Diferente de pret la

marfuri”

4428

„TVA neexigibil”

124.000

80.000

20.000

24.000

Page 99: Conta Publica Id

99

- Concomitent se inregistreaza si TVA-ul datorat furnizorului:

- 80.000 lei x 24% = 15.200 lei

-

4426

„TVA deductibil”

= 401

„Furnizori”

19.200

-

- Inregistrarea vanzarii marfurilor:

411

„Clienti”

= %

707

„Venituri din vanzarea

marfurilor”

4427

„TVA colectat”

120.000

96774

23226

-

- Pentru determinarea TVA-ului colectat se utilizeaza procedeul sutei adaugate:

-

P% x 100

=

24 x 100

= 19,355%

P % + 100 24 + 100

-

- 120.000 x 19,355% = 23226 lei

- Descarcarea din gestiune a marfurilor vandute:

-

P% x 100

=

25 x 100

= 20%

P % + 100 25+ 100

-

- Pretul de vanzare este de 96.774 lei

- 96.774 x 20% = 19.354,80 lei

- 96.774 – 19.354,80 = 77.419,20 lei

%

607

„Cheltuieli cu marfurile”

378

„Diferente de pret la marfuri”

4428

„TVA neexigibil”

= 371

„Marfuri”

120.000

77.419,20

19.354,80

23226

Studiu de caz privind contabilitatea creditelor bugetare

Studiu de caz

Ordonatorul principal primeste credite bugetare in valoare de 100.000.000.000 lei, din care opreste pentru

nevoile proprii 10.000.000.000 lei si repartizeaza ordonatorilor subordonati 90.000.000.000 lei. Din acestia retrage in

timpul anului 20.000.000 lei. Un ordonator secundar primeste credite bugetare in valoare de 12.000.000.000 lei, din

care ordonatorul principal retrage 20.000.000 lei; ordonatorul principal finanteaza ceilalti ordonatori secundari cu

78.000.000.000 lei, care la randul lor deconteaza cheltuielile in valoare de 70.000.000.000 lei si disponibil neconsumat

Page 100: Conta Publica Id

100

in valoare de 8.000.000.000 lei. 2.000.000.000 lei raman pentru nevoile proprii, iar restul se repartizeaza ordonatorilor

tertiari. Un ordonator tertiar primeste credite bugetare in valoare de 500.000.000 lei (din care se retrag 10.000 lei).

Ordonatorul principal a obtinut in cursul anului venituri in valoare de 10.150.000.000 lei si a efectuat

cheltuieli in valoare de 9.850.000.000 lei.

Ordonatorul secundar a efectuat in cursul anului cheltuieli in valoare de 1.900.000.000 lei si venituri in

valoare de 1.100.000.000 lei.

Ordonatorul tertiar efectueaza cheltuieli de 490.000.000 lei si venituri de 500.000.000 lei.

Rezolvare studiu de caz

Ordonatorul principal

Inregistrarea sumei primite pentru finantarea institutiilor:

D 8060

„Credite bugetare aprobate”

100.000.000.000

D 8061

„Credite deschise de repartizat”

90.000.000.000

.

Inregistrarea creditelor bugetare pentru nevoi proprii:

D 8062

„Credite deschise pentru cheltuieli proprii”

10.000.000.000

Inregistrarea veniturilor si cheltuielilor efectuate de ordonatorul principal:

%

Cls 2

„Active fixe”

Cls 3

„Stocuri”

Cls 4

„Terti”

Cls 5

„Trezorerie”

=

Cls 7

„Venituri”

10.150.000.000

Inregistrarea cheltuielilor:

Cls 6

„Cheltuieli”

= %

Cls 2

„Active fixe”

Cls 3

„Stocuri”

Cls 4

„Terti”

Cls 5

„Trezorerie”

9.850.000.000

Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli:

121 = Cls 6 9.850.000.000

Page 101: Conta Publica Id

101

„Rezultatul

patrimonial”

„Cheltuieli”

Cls 7

„Venituri”

= 121

„Rezultatul

patrimonial”

10.150.000.00

0

Retrageri de finantari de la institutiile subordonate:

C 8061

„Credite deschise de repartizat”

20.000.000

Ordonatorul secundar

Primirea surselor de finantare de la ordonatorul principal

D 8060

„Credite bugetare aprobate”

12.000.000.000

D 8062

„Credite deschise pentru cheltuieli

proprii”

2.000.000.000

Repartizarea surselor de finantare pentru ordonatorii tertiari:

D 8061

„Credite deschise de repartizat”

10.000.000.000

Retrageri de fonduri de catre ordonatorul principal in cursul anului:

C 8060

„Credite bugetare aprobate”

20.000.000

C 8062

„Credite deschise pentru cheltuieli

proprii”

20.000.000

Retrageri de fonduri de la institutia subordonata:

C 8061

„Credite deschise de repartizat”

10.000

Inregistrarea cheltuielilor si veniturilor proprii si inchiderea, la sfarsitul anului, a conturilor corespunzatoare:

Cls 6

„Cheltuieli”

= %

Cls 2

„Active fixe”

Cls 3

„Stocuri”

Cls 4

„Terti”

Cls 5

1.900.000.00

0

D 121 „Rezultatul patrimonial” C

9.850.000.000 10.150.000.000

300.000.000

Page 102: Conta Publica Id

102

„Trezorerie”

%

Cls 2

„Active fixe”

Cls 3

„Stocuri”

Cls 4

„Terti”

Cls 5

„Trezorerie”

= Cls 7

„Venituri”

1.100.000.00

0

121

„Rezultatul reportat”

= Cls 6

„Cheltuieli”

1.900.000.00

0

Cls 7

„Venituri”

= 121

„Rezultatul

patrimonial”

1.100.000.00

0

Ordonatorul tertiar

Primirea finantarilor:

D 8060

„Credite bugetare aprobate”

500.000.000

D 8062

„Credite deschise pentru cheltuieli

proprii”

500.000.000

Retragerile din cursul anului:

C 8060

„Credite bugetare aprobate”

10.000

C 8062

„Credite deschise pentru cheltuieli

proprii”

10.000

Inregistrarea cheltuielilor si veniturilor si repartizarea lor:

Cls 6

„Cheltuieli”

= %

Cls 2

„Active fixe”

Cls 3

„Stocuri”

Cls 4

„Terti”

Cls 5

„Trezorerie”

490.000.000

Page 103: Conta Publica Id

103

%

Cls 2

„Active fixe”

Cls 3

„Stocuri”

Cls 4

„Terti”

Cls 5

„Trezorerie”

=

Cls 7

„Venituri”

500.000.000

121

„Rezultatul reportat”

= Cls 6

„Cheltuieli”

490.000.000

Cls 7

„Venituri”

= 121

„Rezultatul

patrimonial”

500.000.000

Studiu de caz privind decontarile intre institutii

1. Institutia superioara primeste credite de la bugetul de stat in valoare de 10.000.000 lei din care

opreste pentru nevoile proprii 3.000.000 lei si repartizeaza institutiilor subordonate 7.000.000 lei.

Institutia subordonata primeste credite bugetare in valoare de 1.200.000 lei. De asemenea, institutia

superioara acorda institutiei subordonate din creditele sale bugetare suma de 1.200.000 pentru

efectuarea unei activitati de interes public.

2. Institutia superioara transfera catre institutia subordonata urmatoarele bunuri:

- aparatura birotica in valoare de 25.000 lei.

- materiale de intretinere in valoare de 6000 lei

- medicamente si materiale sanitare in valoare de 8000 lei

- materiale de natura obiectelor de inventar in valoare de 5500 lei.

3. In cursul perioadei, institutia subordonata consuma:

- Materiale de intretinere de 5.500

- Medicamente si materiale sanitare in valoare de 8000 lei

- Materiale de natura obiectelor de inventar 5500 lei

4. Din suma primita de la institutia superioara, de 1.200.000 lei, institutia subordonata a facut

urmatoarele cheltuieli:

- Cheltuieli cu salariile 200000 lei

- Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala

- Cheltuieli cu decontarea medicamentelor compensate 800000

- Cheltuieli cu serviciile postale – 5000 lei

- Cheltuieli cu amortizarea activelor fixe corporale 4000 lei si necorporale 2000 lei

Rezolvare

D 121 „Rezultatul patrimonial” C

490.000.000 500.000.000

10.000.000

Page 104: Conta Publica Id

104

Institutia principala - CNAS Institutia secundara – CJAS Ilfov

1. inregistrarea sumei primite pentru finantarea institutiilor:

8060 „Credite

bugetare

aprobate”

10.000.000

- inregistrarea creditelor bugetare pentru

nevoi proprii:

8062 „Credite

deschise pentru

cheltuieli

proprii”

3.000.000

- repartizarea sumelor catre CJAS Ilfov

8061 „Credite

deschise de

repartizat”

7.000.000

- trimiterea sumelor catre institutia

subordonata pentru activitati de interes

public

481

Decontari

intre

institutia

superioara si

institutiile

subordonate

= 561

"Disponibil al

institutiilor

publice

finantate din

venituri

proprii si

subventii"

1.200.000

1. inregistrarea sumei primite pentru finantarea institutiilor:

8060 „Credite

bugetare

aprobate”

1.200.000

- inregistrarea creditelor bugetare pentru

nevoi proprii:

8062 „Credite

deschise pentru

cheltuieli

proprii”

1.200.000

- primirea sumelor de la institutia superioara pentru

activitati de interes public

561

"Disponibil

al

institutiilor

publice

finantate din

venituri

proprii si

subventii"

= 481

Decontari

intre

institutia

superioara si

institutiile

subordonate

1.200.000

2. transferul bunurilor catre CJAS Ilfov

481

Decontari intre

institutia

superioara si

institutiile

subordonate

= %

214

"Mobilier,

aparatura

birotica,

echipamente de

protectie a

valorilor umane

si materiale si

alte active fixe

corporale"

302

"Materiale

consumabile"

3029

„Medicamente si

materiale

sanitare”

303

44.500

25.000

6.000

8.000

5.500

2. Primirea bunurilor

%

214

"Mobilier, aparatura

birotica, echipamente

de protectie a valorilor

umane si materiale si

alte active fixe

corporale"

302

"Materiale

consumabile"

3029

„Medicamente si

materiale sanitare”

3031

"Materiale de natura

obiectelor de

inventar

in depozit"

= 481

Decontari intre

institutia

superioara si

institutiile

subordonate

44.500

25.000

6.000

8.000

5.500

Page 105: Conta Publica Id

105

"Materiale de

natura obiectelor

de inventar"

3. Inregistrarea consumului bunurilor primite:

602

"Cheltuieli

cu

materialele

consumabile

"

= 302

"Materiale

consumabile"

5.500

6029

"Cheltuieli

cu materiale

si

medicamente

sanitare"

= 3029

"Medicamente

si materiale

saniatre"

8.000

3032

"Materiale

de natura

obiectelor de

inventar in

folosinta"

= 3031

"Materiale de

natura

obiectelor de

inventar in

depozit"

5.500

603

"Cheltuieli

cu

materialele

de natura

obiectelor de

inventar"

= 3032

"Materiale de

natura

obiectelor de

inventar in

folosinta"

5.500

4. Inregistrarea cheltuielilor in cursul anului:

641

„Cheltuieli cu

salariile”

= 421

„Personal –

salarii

datorate”

200.000

421

„Personal –

salarii

datorate”

= %

4312

„Contributia

angajatului la

65.000

21.000

Page 106: Conta Publica Id

106

asigurarile

sociale”

4314

„Contributia

angajatului la

asigurarile

sociale de

sanatate”

4372

„Contributia

angajatului la

fondul de

somaj”

444

„impozit pe

venituri de

natura

salariala”

11.000

1.000

32.000

645

„Cheltuieli cu

asigurarile si

protectia

sociala”

= %

4311

„Contributia

angajatorului

la asigurarile

sociale”

4313

„Contributia

angajatorului

la asigurarile

sociale de

sanatate”

4371

„Contributia

angajatorului

la fondul de

somaj”

52.600

41.200

10.400

1000

628

„Alte

cheltuieli cu

serviciile

executate de

terti”

= 401

„Furnizori”

800.000

626

"Cheltuieli

postale si taxe

de

telecomunicat

ii"

= 401

„Furnizori”

5.000

681

„Cheltuieli

= %

280

6.000

2.000

Page 107: Conta Publica Id

107

operationale

privind

amortizarile,

provizioanele

si ajustarile

penttru

depreciere”

„Amortizarea

activelor fixe

necorporale”

281

„Amortizarea

activelor fixe

corporale”

4.000

- Plata datoriilor

%

421

„Personal –

salarii

datorate”

4312

„Contributia

angajatului

la asigurarile

sociale”

4314

„Contributia

angajatului

la asigurarile

sociale de

sanatate”

4372

„Contributia

angajatului

la fondul de

somaj”

444

„impozit pe

venituri de

natura

salariala”

4311

„Contributia

angajatorulu

i la

asigurarile

sociale”

4313

„Contributia

angajatorulu

i la

asigurarile

sociale de

sanatate”

4371

„Contributia

angajatorulu

i la fondul de

somaj”

401

= 561

"Disponibil al

institutiilor

publice

finantate din

venituri

proprii si

subventii"

1.070.000

147.400

21.000

11.000

1.000

32.000

41.200

10.400

1.000

805.000

Page 108: Conta Publica Id

108

„Furnizori”

5. Preluarea cheltuielilor de la CJAS Ilfov

%

602

"Cheltuieli

cu

materialele

consumabile

"

6029

"Cheltuieli

cu materiale

si

medicamente

sanitare"

603

"Cheltuieli

cu

materialele

de natura

obiectelor de

inventar"

641

„Cheltuieli

cu salariile”

645

„Cheltuieli

cu

asigurarile si

protectia

sociala”

628

„Alte

cheltuieli cu

serviciile

executate de

terti”

626

"Cheltuieli

postale si

taxe de

telecomunica

tii"

681

„Cheltuieli

operationale

= 481

Decontari

intre institutia

superioara si

institutiile

subordonate

982.600

5.500

8.000

5.500

200.000

52.600

700.000

5.000

6.000

5. Inchiderea conturilor de cheltuieli

481

Decontari

intre

institutia

superioara si

institutiile

subordonate

= %

602

"Cheltuieli cu

materialele

consumabile"

6029

"Cheltuieli cu

materiale si

medicamente

sanitare"

603

"Cheltuieli cu

materialele de

natura

obiectelor de

inventar"

641

„Cheltuieli cu

salariile”

645

„Cheltuieli cu

asigurarile si

protectia

sociala”

628

„Alte

cheltuieli cu

serviciile

executate de

terti”

626

"Cheltuieli

postale si taxe

de

telecomunicat

ii"

681

„Cheltuieli

operationale

privind

amortizarile,

provizioanele

si ajustarile

penttru

depreciere”

982.600

5.500

8.000

5.500

200.000

52.600

700.000

5.000

6.000

Page 109: Conta Publica Id

109

privind

amortizarile,

provizioanele

si ajustarile

penttru

depreciere”