Licenta conta

7/23/2019 Licenta conta

http://slidepdf.com/reader/full/licenta-conta 1/24

Introducere

Lucrarea privind “Contabilitatea şi analiza creanţelor şi datoriilor comerciale” se efectuează

la societatea comercială “Agrovet” S.A., are drept obiect principal de activitate comercializarea

engros şi endetail medicamente veterinare, produse c!imice, produse agricole şi ale industriei

alimentare provenite din import sau realizate in ţara.

Lucrarea este structurată "n patru capitole, fiecare capitol av#nd o contribuţie importantă la

cunoaşterea situaţiei e$istente "n societate.

%biectivele urmărite prin efectuarea lucrării derivă din scopul acesteia şi sunt următoarele&

constatarea şi analiza creanţelor şi datoriilor comerciale din cadrul societăţii comerciale

“Agrovet” S.A.'

modul cum sunt respectate principiile, regulile şi procedurile contabile ca şi dispoziţiile legalece privesc contabilizarea creanţelor şi datoriilor'

punerea "n evidenţă a situaţiei financiare a societăţii pe baza analizei efectuate asupra conturilor

anuale ale societăţii'

(n capitolul ) * Consideraţii teoretice privind creanţele şi datoriile comerciale la societatea

comercială Agrovet S.A.” se analizează conceptele teoretice şi principiile metodologice

corespunzătoare acestora.

Capitolul al ))lea denumit *+rezentarea societății comerciale Agrovet S.A.” constituie

caracteristicile te!nologice, organizatorice, economice și financiare ale "ntreprinderii luate "n

studiu și modul cum acestea influențează asupra obiectivelor și organizării contabilității, cu

referire e$presă la contabilitatea datoriilor și creanțelor comerciale

Capitotul al )))lea intitulat Studiu de caz privind societatea comercială Agrovet S.A.”

reprezintă substanţa principală a lucrării, aici sunt supuse analizei problemele esenţiale ale

organizării şi conducerii contabilităţii, respectiv, purtătorii primari de informaţii, sistemul de

conturi utilizat şi reflectarea, "n contabilitate a operaţiilor privind datoriile şi creanţele

comerciale. -ot "n cadrul acestui capitol este prezentată metodologia de valorificare a informaţiei

contabile pe calea analizei economicofinanciare.

(n ultimul capitol *Concluzii și recomandări privind societatea comercială Agrovet S.A” sunt

prezentate concluziile reținute "n urma studiului "ntreprinderii.



CAPITOLUL I CONSIDERAŢII TEORETICE PRIVIND CREANŢELE ȘI DATORIILE

COMERCIALE

1.1. Reglementăr ! de"n# $le cre$n#elor ! d$torlor comerc$le

Contabilitatea este un miloc social ce are drept finalizare reprezentarea unei realități care

este "ntreprinderea sau orice altă organizație. /n domeniu "n care contabilitatea, prin funcțiile ei

de reflectare, calcul, analiza și control poate și trebuie să ducă la optimizarea deciziilor

economice, la "ntărirea disciplinei și simțului de responsabilitate. (n gestionarea resurselor "l

constituie contabilitatea creanțelor și datoriilor comerciale.

(n contabilitatea financiară relaţiile cu partenerii sunt evidenţiate prin folosirea unei clase de

*conturi de terţi”. Contabilitatea ţertilor asigură evidenţa datoriilor creanţelor unităţii "n relaţiile

acesteia cu furnizorii, clienţii, personalul, asigurările sociale, bugetul statului, entităţile din cadrul

grupului, asociaţii0acţionarii, debitorii şi creditorii diverşi.1

Cea mai mare parte a creanţelor agenţilor economici sunt legate direct de e$ploatare, adică

din acel domeniu care face obiectul principal al funcţionării lor. Creanţele faţă de clienţi rezultă

ca urmare a v#nzării producţiei, respectiv realizării lucrărilor şi a serviciilor şi au "n contrapartidăvenituri din e$ploatare.

Creanţa reprezintă un drept contractual de a primi bani la vedere sau la date fi$ate si

determinabile. Creanţa este o resurs2 controlat2 de "ntreprindere care provine din evenimente

trecute si este purtătoare de avantae economice viitoare ce trebuie sa fie benefice "ntreprinderii.3

Conform )45S 1 *+rezentarea situaţiilor financiare”& o creanţă este un activ curent dacă se

asteaptă ca aceasta&

6 să fie decontată "n cursul normal al ciclului de e$ploatare al unei entităţi patrimoniale'6 să fie realizată "n termen de 13 luni de la data bilanţului.

1 7umitrean 8milian, Contabilitate financiară, 8ditura Sedcom Libris 399:'3 )amandi Luca, +etcu ;ircea, Bazele contabilitatii, 8ditura <ational 399='



7atoria reprezintă o obligaţie actual2 a unei "ntreprinderi care provine din evenimente trecute

si care trebuie sa antreneze cu ocazia plaţii sale o ieşire de resurse generatoare de avantae

economice.>

Conform )ASC 1 * +rezentarea situaţiilor financiare”, datoriile curente sunt cele care se

"ncadrează "n următoarea definiţie& *se aşteaptă să fie decontate "n cursul normal al ciclului de

e$ploatare al "ntreprinderii” ' sau *sunt e$igibile "n termen de 13 luni de la data bilanţului” .

1.%. Structur$ cre$n#elor ! $ d$torlor comerc$le

(n cadrul activităţii economice se realizează sc!imburi de valori. /na din părţi oferă bunul

sau serviciul spre v#nzare iar cealaltă parte remite contravaloarea sa. +utem deosebi două flu$uri

de valori de sens contrar, adică flu$ul de mărfuri ?bunuri si servicii@ si contraflu$ul valorilor de

sc!imb, "n general al banilor .

Conform Standardului )nternaţional de Contabilitate >3 *Banii ?numerarul@ sunt un activ

financiar deoarece reprezintă un miloc de sc!imb şi de aceea este baza de evaluare şi raportare "n

situaţiile financiare a tuturor tranzacţiilor”.

-oate persoanele fizice sau uridice care au beneficiat de valoarea avansată , urm#nd să dea

ec!ivalentul corespunzător, sunt denumite generic prin noțiunea de debitori. 7eci debitorul

reprezintă persoana care "n cadrul unui raport patrimonial a primit o valoare și urmează să dea unec!ivalent valoric sau o contraprestație.

-oți debitorii unității sub forma creanțelor comerciale legate de v#nzarea de bunuri, lucrări

sau servicii proprii ciclului de e$ploatare al "ntreprinderii sunt delimitați prin structură de *Clienţi

și valori asimilate”.

(n cadrul acestora, clienții reprezintă creanțele față de ter ți, determinate de v#nzarea pe credit

a bunurilor materiale, lucrărilor și serviciilor care fac obiectul activității "ntreprinderii. (n cadrul

acestei forme de v#nzare decontarea dintre "ntreprindere și client intervine ulterior .

D

> 7umitrana ;i!aela, Caraiani C!irata, Bazele contabilitatii, 8ditura /niversitara 3911' 5istea ;i!ai, %prea Calin, Contabilitate generala, 8ditura )ndependenta 8conomica 399' Cernusca Lucian, Contabilitate aprofundata, 8ditura ;itron 399>'D 4eleaga <iculae, ;alciu Liliana, Contabilitate financiara, o abordare europeana si internationala, 8ditura

)nfomega 399'



Sunt asimilate clienților creanțele privind efectele comerciale de primit. Acestea reprezintă

titlurile de valoare negociabile care atestă e$istența unei creanțe "n cadrul relațiilor comerciale ce

poate fi decontată imediat sau pe termen scurt. 8le circulă sub diferite denumiri, cum ar fi&

"nscrisuri, polițe, cambii, instrumente de plată și de credit. 4iind negociabile, pot fi cedate,

v#ndute ori transmise.E

Cambia este un titlu de credit autonom cuprinz#nd ordinul dat de o persoană numită trăgător ,

către o persoană numită tras de a plăti necondiționat, o sumă de bani determinată, la scadență și

locul menționat "n cuprinsul titlului. (n limba comercial cambia mai este denumită și trată.

Biletul la ordin este un "nscris sau un titlu de credit, prin care o persoană, numită subscriitor,

semnatar sau emitent, se obligă e$pres și necondiționat să plătească "ntrun anumit loc și la o

dată precis stabilită, o sumă de bani datorată unei persoane, numită beneficiar

Cecul este un "nscris solemn prin care o persoană numită trăgător ?plătitor@ "n baza unuidepozit de bani constituit "n prealabil la bancă devenită astfel tras, dă ordin să se plătească la o

anumită dată sau la prezentare o sumă determinată unei terţe persoane, "n calitate de beneficiar,

intervenind astfel trei părţi. (n acest caz& trăgătorul este persoana care dispune plata, trasul este

acela care efectuează plata iar beneficiarul este persoana "n favoarea căreia se efectuează plata.

Ca şi "n cazul celorlalte două instrumente de plată, alături de biletul la ordin şi trată, cecul

cuprinde următoarele elemente& denumirea de C8C, "nscrisă "n te$tul titlului' ordinul

necondiţionat de a plăti o sumă determinată inclusă "n te$tul tipărit al formularului de C8C'numele aceluia care trebuie să plătească prin denumirea băncii pe fiecare C8C, indicarea locului

unde se efectuează plata F locul desemnat alături de numele trasului' indicarea datei şi a locului

unde a fost emis cecul' semnătura aceluia care emite cecul, trăgătorul fiind acela care garantează

plata.

Andosarea sau girarea reprezintă scrierea pe versoul titlului de valoare, a documentului a

obligaţiei de plată a noului debitor, faţă de creditor dacă un client emite un bilet la ordin "n care se

stabileşte * +lătiţi suma de la data de persoanei”. 7acă acesta are nevoie de bani mai repede dec#t

data stabilită prin ordinul de plată "l va putea folosi ca instrument de plată dacă face andosarea

ordinului de plată. 7ar pentru aceasta este necesar să e$iste o garanţie a plăţii datoriei noului

debitor către creditor şi se face avalizarea.:

E 5istea ;i!ai, Bazele contabilitatii, 8ditura /niversitara 399D: 7obre 8lena, Probleme privind emiterea, circulatia si contabilitatea efectelor de comert, 8ditura 8$ +onto 399>



Avalizarea reprezintă garanţia "nscrisă pe cambie sau "n afara acesteia de către o persoană

fizică sau uridică care se angaază să ac!ite contravaloarea tranzacţiei "n cazul "n care nici unul

din ceilalţi debitori nu o face. 7eci persoana care a avalizat cambia garantează p#nă la scadenţă.

Avalizarea se poate face o singură dată iar andosarea de c#te ori este posibil.

7e e$emplu, "ntreprinderea a v#ndut produse unui client și dorește confirmarea "n scris a

capacității de plată a acestuia. (n acest caz va solicita semnarea de către client a unei trate sau va

primi sub semnătura acestuia un bilet la ordin. (n continuare, aceste efecte pot fi decontate la

termenul de scadență "nscris "n cadrul lor, pot fi scontate imediat la bancă, caz "n care banca

devine la r#ndul său proprietatea efectului și va "ncasa la scadență creanțe de la client, pot fi

valorificate ca titluri de valori la bursa de valori sau transferate altei persoane cu dreptul de

creanță.=

(n contabilitate sunt delimitate și evidențiate, ca o structură distinctă, toate creanțele subforma clienților incer ți și "n litigii.

Clienții devin incer ți "n cazul "n care creanțele nu sau "ncasat la termenul fi$at și e$istă

condiții care determină lipsa de "ncredere "n solvabilitatea acestor parteneri comerciali ?se află "n

situația de lic!idare, succesiune@. Clienții sunt litigioși "n situația "n care sa desc!is o acțiune

uridică pentru decontarea creanțelor. 7e asemenea, se mai utilizează și noțiunea de creanțe

dubioase "n cazul clienților incer ți care pot deveni irecuperabili.19

7in categoria creanțelor asupra clienților fac parte și cele determinate de produsele, lucrărileși serviciile v#ndute, dar nefacturate.

Creanţele "nteprinderii faţă de clienţii ei "şi au izvorul "n sc!imbul de consimţăm#nt

concretizat "ntro comandă fermă din partea clientului şi acceptată de către producător sau av#nd

ca bază contractele "nc!eiate. Creanţele devin certe, sigure, "n momentul transferului de

proprietate pentru v#nzări şi "n momentul realizării lor pentru lucrări şi servicii. -ransferul de

proprietate se produce, deci, "n momentul livrării bunurilor, respectiv "n momentul realizării

lucrărilor sau prestaţiilor de servicii, moment care corespunde cu facturarea.11

+e baza facturii, creanţele se "nregistrează "n contabilitate la valoarea de intrare "n patrimoniu

care corespunde cu valoarea lor nominală, adică valoarea sau preţul negociat plus -GA care se va

= 7umitrana ;i!aela, Bazele contabilitatii- Aplicatii si studii de caz, editia a V-a, 8ditura /niversitara 3911'19 5istea ;i!ai, 7umitru Corina Hraziela, )oanas Cristina, )rimiescu Alina, Contabilitatea societatilor comerciale

Vol.1, 8ditura /niversitara 399='11 )amandi Luca, +etcu ;ircea, Bazele contabilitatii, 8ditura <ational 399='



aplica doar operaţiilor supuse impozitării. (n cazul "n care se acordă reduceri comerciale, valoarea

nominală este dată de netul comercial, la care se va adăuga şi -GA.

+ersoanele fizice şi uridice faţă de care unitatea are obligaţii băneşti sunt denumite generic

creditori, adică acele persoane care "n cadrul unui raport patrimonial au avansat o valoare

economică şi urmează a primi un ec!ivalent valoric sau o contraprestaţie. 7efinit prin această

prismă, creditorul reprezintă persoana care "n cadrul unui raport patrimonial a avansat o valoare

economică și urmează să primească un ec!ivalent valoric sau o contraprestație. 7atoriile, ca

sursă de finanțare, sunt prezente și funcționează din momentul nașterilor obligațiilor față de

ter ți și p#nă "n momentul rambursării ?"n cazul creditelor@ și plății lor ?"n cazul datoriilor

generate de relațiile de [email protected]

7atoriile comerciale se referă la obligaţiile "ntreprinderii faţă de terţe persoane fizice sau

uridice, rezultate din ac!iziţia de bunuri sau utilizarea serviciilor. 7atoriile comerciale se "mpart"n mai multe categorii, astfel&

datorii faţă de furnizorii de stocuri, lucrări şi servicii'

datorii faţă de furnizorii de imobilizări corporale şi necorporale'

datorii pentru efectele comerciale'

Aceste datorii se referă la bunurile, serviciile și lucrările ac!izitioante de "ntreprindere, că de

e$emplu, materii prime, materiale, mărfuri, reparații la bunurile de folosință "ndelungată etc.1>

7atoriile comerciale se creează "n cadrul relațiilor de decontare cu furnizorii pentruaprovizionări de bunuri materiale, lucrări și servicii primite. 8le se delimitează patrimonial sub

forma furnizorilor și efectelor de plătit. 4urnizorii reprezintă datoriile ec!ivalente valorii

bunurilor materiale, lucrărilor și serviciilor primite de la ter ți. 8fectele de plătit reprezintă titlurile

de valoare care atestă obligația de plată a "ntreprinderii "n cadrul relațiilor de decontare cu

furnizorii.1

+remiza şi condiţia desfăşurării unei activităţi economice o constituie operaţiile comerciale,

respectiv operaţiile de v#nzare F cumpărare de bunuri materiale, lucrări e$ecutate, servicii

13 Iorga Gasile, Contabilitate aprofundata, 8ditura Bibliot!eca 3919'1> )amandi Luca, +etcu ;ircea, Bazele contabilitatii, 8ditura <ational 399='1 7utescu Adriana, Gid pentru !ntelegerea si aplicarea "tandardelor #nternationale de Contabilitate, 8ditura

C8CCA5 3993



prestate, etc., ceea ce presupune e$istenţa unei legături "ntre diferiţi agenţi economici, dintre care

unul vinde şi este numit furnizor, iar celălalt cumpără şi este numit client.

Astfel, datoriile comerciale legate de v#nzarea de bunuri, e$ecutarea de lucrări şi prestări de

servicii proprii ciclului de e$ploatare sunt delimitate patrimonial sub forma& furnizorilor, efectelor

de plătit şi avansurilor acordate furnizorilor .1

4urnizorii reprezintă datoriile faţă de terţi pentru cumpărările pe credit, aşa cum clienţii

reprezintă creanţele asupra terţilor pentru v#nzările pe credit, decontarea creanţelor şi datoriilor

intervenind ulterior acestor operaţiuni.

(n contractele cu furnizorii se pot conveni termene de plată, care pot varia "ntre >9=9 zile şi,

"n unele cazuri, c!iar perioade mai mari.1D

8fectele de plată& reprezintă titluri de valoare, care atestă obligaţia de plată a societăţii

comerciale "n cadrul relaţiei de decontare. Sunt datoriile pentru care se primeşte un titlu devaloare ca efect de comerţ, aceasta "ndeplinind funcţia de bani "n cadrul raportului de decontare şi

put#nd fi decontate pe termen scurt sau imediat.1E

1.&. Org$n'$re$ dn (unct de )edere teoretc $ cont$*ltă# cre$n#elor ! d$torlor

comerc$le

Legea care reglementează at#t creanţele c#t şi datoriile este Legea contabilităţii nr. :301==1 cea fost publicată in ;onitorul %ficial nr.9D din 3E iulie 399E precum si Legea 3=0399E pentru

modificarea şi completarea la Legea contabilităţii nr.:301==1. Creanţele fac parte din structura de

activ a patrimoniului cu valoare pozitivă pentru "ntreprindere F active circulante ?numite şi active

curente@ ce cuprind bunuri şi valori care se utilizează pe o perioadă scurtă "n activitatea

"ntreprinderii şi, "n general, participă la un singur circuit economic.

7in punct de vedere economic şi financiar, activele circulante "şi sc!imbă continuu forma

materială "n cadrul circuitului economic. Astfel, "n faza de aprovizionare, activele circulante sub

formă de bani se transformă "n stocuri de materii prime şi materiale' "n faza de producţie,

stocurile de materii prime şi materiale se consumă integral, rezult#nd stocuri de producţie "n curs

1 7iaconu H!eorg!e, Contabilitatea financiara armonizata a unitatilor economice, 8ditura Bibliot!eca 399D'1D Iorga Gasile, Contabilitate aprofundata, 8ditura Bibliot!eca 3919'1E 7obre 8lena, Probleme privind emiterea, circulatia si contabilitatea efectelor de comert, 8ditura 8$ +onto 399>'



de e$ecuţie, care, după operaţia de prelucrare, devin produse finite' "n faza de desfacere,

produsele finite sunt rev#ndute clienţilor, transform#nduse astfel "n bani.1:

Creanţele comerciale reprezintă dreptul unor persoane ?creditori@ de a pretinde altor persoane

?debitori@, plata bunurilor sau serviciilor cumpărate pe credit comercial. Creanţele sunt reflectate

"n contabilitate din momentul creării dreptului faţă de terţi p#nă "n momentul stingerii ?"ncasării@

lor.1=

7ebitorul este persoana care a primit o valoare economică şi urmează să dea un ec!ivalent

valoric sau o contraprestaţie.

C#nd unitatea patrimonială apare "n calitate de cumpărător de bunuri sau servicii necesare

procesului de producţie, iau naştere datorii ?obligaţii@ pe termen scurt, care urmează să fie

ac!itate ulterior.

Creditorul este persoana care a avansat o valoare economică şi urmează să primească unec!ivalent valoric sau o contraprestaţie.39

+entru "nregistrarea creanţelor se folosesc conturi din clasa * Conturi de terţi” din care face

parte şi grupa de conturi& 1 *Clienţi şi conturi asimilate”.

Conturile de creanțe evidențiază relațiile de decontare cu clienții și alte ter țe persoane

privind creanțele unității patrimoniale. Acestea au funcție contabilă de activ. (n debitul lor se

"nregistrează crearea creanțelor asupra ter ților privind bunurile v#ndute, efectele comerciale

primite, avansurile și aconturile acordate, precum cele asupra acționarilor din operațiunile privind capitalul subscris și nevărsat. Se creditează la decontarea creanțelor prin "ncasare sau

anulare. Soldul conturilor este debitor și reprezintă creanțele unității patrimoniale asupra ter țelor

persoane.31

+rin structura sa, sistemul de conturi se diferențiază pe categorii de creanțe, iar "n cadrul

fiecărei categorii conturile analitice se creează pe fiecare persoană fizică sau uridică. 7e

asemena, conturile analitice se grupează și pe termene de "ncasare iar creanțele incerete sau "n

litigii sunt evidențiate distinct.

1: Bleotu Gasile, Bazele contabilitatii, 8ditura -e!nica 3919'1= 5evista Contabilitatea, e$pertiza %i auditul afacerilor , 8ditura C8CCA5'39 5istea ;i!ai, &ormalizarea contabilită'ii, 8ditura -ribuna 8conomică 3993'31 5istea ;i!ai, 7umitru Corina Hraziela, )oanas Cristina, )rimiescu Alina, Contabilitatea societatilor comerciale

Vol.1, 8ditura /niversitara 399='



4urnizorii şi conturi asimilate & denumite şi datorii comerciale F ele reprezintă ec!ivalentul

valoric al prestaţiilor şi livrărilor de bunuri efectuate de terţi şi regrupează furnizorii din

e$ploatare, efecte de plată aferente activităţii de e$ploatare, furnizorii şi efectele de plată pentru

imobilizări şi furnizori ale căror facturi sunt nesosite, dar a căror valoare este suficient de bine

cunoscută.

4urnizorii& delimitează datoria "ntreprinderii faţă de terţi pentru cumpărarea pe credit, de

bunuri şi servicii, documentul pe baza căruia se naşte datoria fiind factura. 7atoriile comerciale

sunt evidenţiate "n contabilitate prin intermediul conturilor din clasa 9.33

Avansuri primite de la clienţi& apar "n situaţia "n care, prin contract, clientul acordă

furnizorului avansuri băneşti "n vederea livrării unor bunuri sau servicii, drept garanţie, astfel

societatea furnizor are o obligaţie faţă de client.3>

7atoriile comerciale trebuie clasificate ca fiind curente, indiferent de scadenţa lor. 8videnţaacestor datorii se ţine cu autorul contului 91,, 4urnizori”.

4urnizorul este persoană fizică sau uridică care, "n calitate de v#nzător, pune la dispoziţia

terţilor bunuri şi0sau servicii contra cost, "n baza unei "nţelegeri prealabile.3

(n contabilitatea furnizorilor se "nregistrează operaţiuni privind cumpărăturile de imobilizări,

stocuri, lucrări şi servicii, precum şi alte operaţiuni similare efectuate. Avansurile acordate se

"nregistrează "n contabilitate in conturi distincte.

%peraţiunile privind cumpărăturile de bunuri, lucrări şi servicii efectuate pe baza efectelor

comerciale se "nregistrează "n contabilitate "n conturi corespunzătoare de efecte de primit.

Contabilitatea furnizorilor se ţine pe categorii, precum şi pe fiecare persoană fizică sau uridică.

(n acest sens, "n contabilitatea analitică, furnizorii se grupează astfel& interni şi e$terni, iar "n

cadrul acestora pe termene de plată. (n cadrul conturilor de furnizori, se grupează distinct

datoriile rezultate din tranzacţiile cu clauze de rezervă de proprietate.3

33 7umitrean 8milian, Contabilitate financiară, 8ditura Sedcom Libris 399:'3> 7obre 8lena, Probleme privind emiterea, circulatia si contabilitatea efectelor de comert, 8ditura 8$ +onto 399>'3 5istea ;i!ai, 7umitru Corina Hraziela, )oanas Cristina, )rimiescu Alina, Contabilitatea societatilor comerciale

Vol.1, 8ditura /niversitara 399='3 4eleaga <iculae, ;alciu Liliana, Contabilitate financiara, o abordare europeana si internationala, 8ditura

)nfomega 399'



1.+. Documente de e)den#, $ cre$n#elor ! d$torlor comerc$le

+rocesul cunoașterii contabile "ncepe "n mod obligatoriu cu activitatea de observare și

consemnare a datelor privind patrimoniul unității. Această acțiune asigură datele de intrare "n

sistemul contabil privind e$istența, starea și mișcarea elementelor patrimoniale.

7ocumentarea, ca procedeu al contabilitJţii, este acţiunea de observare şi consemnare "n

documente a datelor privind operaţiile economice din cadrul unit2ţii, "n momentul şi la locul

efectu2rii operaţiilor. 7ocumentele trebuie "ntocmite clar, precis, s2 reflecte realitatea, trebuie

s2 se prezinte "ntro form2 unitar2 "n privinţa conţinutului, structurii, num2rului de e$emplare,

denumirea si circulaţia lor.3D

7at2 fiind importanţa deosebit2 a informaţiilor contabile "n conducerea unit2ţii patrimoniale,

operaţiunea de consemnare şi culegere a datelor contabile este organizat2 dupa criterii precise şiin funcţie de necesit2ţile practice, ele costituind baza "ntregului sistem de evidenţ2 din unitatea

patrimonial2.

5elaţiile unităţilor patrimoniale cu alte persoane uridice şi fizice, conduc la creanţe şi datorii.

Cea mai mare parte a creanţelor agenţilor economici sunt legate direct de e$ploatare, adică din

acel domeniu care face obiectul principal al funcţionării lor. Creanţele faţă de clienţi rezultă ca

urmare a v#nzării producţiei, respectiv realizării lucrărilor şi a serviciilor şi au "n contrapartidă

venituri din e$ploatare.3E

4urnizorii reprezintă persoanele fizice sau uridice care pune la dispoziţia terţilor bunuri

şi0sau servicii contra plată "n baza unei "nţelegeri "n prealabil.

Clienţii reprezintă& persoanele fizice sau uridice , aflate "n calitate de cumpărători efectivi sau

potenţiali al bunurilor şi0sau serviciilor furnizate de furnizori. (n consecinţă "n contabilitatea

cumpărătorului, v#nzătorul este tratat drept furnizor şi invers, "n contabilitatea v#nzătorului,

cumpărătorul este tratat drept client.3:

%peraţiunile economice generate de decontările comerciale furnizor client sunt "nregistrate "n

contabilitate pe baza datelor din documentele primare, ustificative "n care au fost consemnate cu

ocazia desfăşurării lor. 7ocumentele financiar contabile sunt diversificate "n funcţie de natura

operaţiilor economice consemnate in conţinutul lor.

3D (ocumentele financiar- contabile actualizate, 8ditura )ntelcredo 399='3E +op Atanasiu, ;atis 7umitru, Contabilitate finanaciara, 8ditura Casa Cartii'3: 7iaconu H!eorg!e, Contabilitatea financiara armonizata a unitatilor economice, 8ditura Bibliot!eca 399D'



7intre cele specifice furnizorilor şi clienţilor amintesc& 4actură 4iscală' 7ispoziţie de livrare'

Aviz de "nsoţire a mărfurilor, etc. Creanţele inteprinderii faţă de clienţi ei "şi au izvorul "n

sc!imbul de consimţăm#nt concretizat "ntro comandă fermă din partea clientului şi acceptată de

către producător sau av#nd ca bază contractele "nc!eiate. Creanţele devin certe, sigure, "n

momentul transferului de proprietate pentru v#nzări şi "n momentul realizării lor pentru lucrări şi

servicii. -ransferul de proprietate se produce, deci, "n momentul livrării bunurilor, respectiv "n

momentul realizării lucrărilor sau prestaţiilor de servicii, moment care corespunde cu facturarea.3=

(n contabilitatea clienţilor se "nregistrează operaţiunile privind livrările de bunuri, lucrări şi

servicii. +e baza facturii, creanţele se "nregistrează "n contabilitate la valoarea de intrare

"n patrimoniu care corespunde cu valoarea lor nominală, adică cu totalul de plată adică valoarea

sau preţul negociat plus -GA care se va aplica doar operaţiilor supuse impozitării. )n cazul "n care

se acordă reduceri comerciale, valoarea nominală este dată de netul comercial, la care sevaadăuga şi -GA. (n situaţia "n care se acordă clienţilor şi reduceri financiare, valoarea nominală a

creanţei este dată tot de netul comercial, scontul acordat "nregistr#nduse separat ca şi o c!eltuială

financiară. Scontul va reduce valoarea creanţei iniţiale printro "nregistrare ulterioară, cel mai

adesea sconturile de decontare se acordă a ulterior printro factură de reducere.>9

7ocumentele specifice care constituie suportul de consemnare şi "nregistrare "n contabilitatea

firmei, a datoriilor şi creanţelor comerciale sunt urmatoarele&

"n ceea ce privește datoriile ?relația cu furnizorii@, documentele ce atestă această relație este

factura fiscală.

Stingerea datoriilor față de furnizor ?decontarea@ obligațiilor se face prin plata sumei folosind

ordinul de plată, filă de cec și uneori efecte comerciale ?biletul la ordin ,cambia,etc.@.

"n ceea ce privește creanțele, respectiv relația cu clienții săi, acestea au la bază tot factura

fiscală.>1

Stingerea creanţei faţă de clienţi se face prin "ncasarea sumei utiliz#nd aceleasi documente&

?ordin de plată, fila de cec, c!itanţa sau efecte comerciale@.

3= 5istea ;i!ai, %prea Calin, Contabilitate generala, 8ditura )ndependenta 8conomica 399'>9 7utescu Adriana, Gid pentru !ntelegerea si aplicarea "tandardelor #nternationale de Contabilitate, 8ditura

C8CCA5 3993>1 5istea ;i!ai, 7umitru Corina Hraziela, )oanas Cristina, )rimiescu Alina, Contabilitatea societatilor comerciale

Vol.1, 8ditura /niversitara 399='



7ocumentele primare care reflectă creanţele şi datoriile faţă de terţi diferă "n funcţie de

categoria "n care se "ncadrează terţii ?furnizori, salariaţi, etc@ şi de natura uridică a relaţiilor

economice?datorii sau creanţe@.

1@ Aviz de "nsoţire a mărfii& se "ntocmeşte manual sau cu autorul te!nicii de calcul, "n trei

e$emplare, la livrarea produselor, lucrărilor şi serviciilor, de către compartimentul de desfacere,

atunci c#nd, din motive obiective, cu totul e$cepţionale, nu se poate "ntocmi factura, făc#nduse

menţiunea */rmează factura”.

3@ 4actura fiscală& se "ntocmeşte manual sau cu autorul te!nicii de calcul, "n trei e$emplare, la

livrarea produselor, lucrărilor şi serviciilor, de către compartimentul de desfacere, pe baza

dispoziţiei de livrare, a avizului de "nsoţire a mărfii, sau a altor documente. 4actura fiscală se

"ntocmeşte de către plătitorii de -GA, iar factura de către unitaţile neplătitoare de -GA.

>@ C!itanţa& se intocmeşte "n două e$emplare de către casier, care semnează de primirea sumei.Serveşte ca document ustificativ privind "ncasarea unei sume "n numerar de către casieria

unităţii.

@ Cecul& este un instrument prin care se poate plăti fără numerar o sumă de bani din contul

debitorului către o altă persoană fizică sau uridică.>3

CAPITOLUL $l II-le$ PREENTAREA SOCIET/ŢII S.C. A0ROVET S.A.

>3 (ocumentele financiar- contabile actualizate, 8ditura )ntelcredo 399='



1.1. Denumre 2n"n#$re c$(t$l

)storia firmei "ncepe propriuzis acum 3 de ani, c#nd marele concern german I%8CIS-

desc!ide o reprezentantă te!nică "n 5om#nia, prin intermediul căreia sunt derulate v#nzările de

produse c!imice pe care acest concern le desfăcea pe piaţă rom#nească.

%dată cu apariţia legii >10 l==9 privind societăţile comerciale, c#ţiva angaaţi ai

reprezentanţei te!nice se g#ndesc să "nfiinţeze o societate comercială care să se ocupe de

promovarea pe piaţă rom#nească a produselor concernului german, astfel, "n cadrul firmei

S)BC% S.5.L. se "nfiinţează divizia Agrovet, care desfăşoară această activitate p#nă "n data de

3.9.1==3.

Capitalul social al firmei S)BC% S.A. este de 9999 lei.

+rincipala dimensiune care este avută "n vedere "n aprecierea activităţii unei astfel de firme nueste talentul de a vinde ierbicide pe piaţa internă, ci talentul de a le plăti la e$tern.

At#t c#t regulamentele B.<.5. au permis necesarul de valută pentru plata la e$tern a mărfurilor

importate a fost acoperit din sc!imburi valutare obţinute sau la piaţă gri şi "ntro mai mică

măsură din valută provenită din e$port.

7in momentul "n care societatea Agrovet S.A. a luat fiinţă la 1>.9=.1== au fost efectuate

două maorări de capital. +rima maorare de capital a fost efectuată la "nceputul anului 1===. (n

urma acestei maorări capitalul a crescut de la D milioane lei la 113 milioane lei. A doua

maorare de capital a fost operată "n august3919. (n urma acestei operaţiuni capitalul social al firmei

Agrovet S.A. a auns la 199 milioane de lei.

<umărul de filiale şi sucursale desc!ise de Agrovet S.A. sa mărit "n intervalul 3993399: de

la > la 1 sucursale şi filiale care operau la sf#rşitul anului 399= "n principalele bazine agricole ale

ţării ? 5om#niei @.

(n topul firmelor din Bucureşti organizat anual de către 5egistrul Comerţului din 5om#nia la

categoria "ntreprinderi mici din domeniul de activitate comerţ, se află firma S.C 5ecom S.A'

Agrovet S.A. se situa la sf#rşitul anului 399: "n primele 19.



1.% Domenul de $ct)t$te

4irma Agrovet este o societate cu capital integral privat auto!ton care comercializează engros

şi endetail, pesticide, ierbicide, medicamente veterinare, produse c!imice, produse agricole şi ale

industriei alimentare provenite din import sau realizate "n ţara.

Conform statutului, obiectul de activitate al S.C. Agrovet S.A. cuprinde următoarele

activităţi&

1. Activităţi de producţie "n domeniul agriculturii const#nd "n cultură plantelor ?cereale,

leguminoase, pomicultură, viticultură, etc.@ şi creşterea animalelor ?bovine, ovine, porcine, păsări,

apicultură@'

3. Servicii pentru mecanizarea şi c!imizarea agriculturii, const#nd "n&

a@ lucrări asupra solului ? lucrări de arătură, lucrări de pregătire a solului, lucrări de "ntreţinere a plantelor "n timpul vegetaţiei @'

b@ lucrări de semănat şi plantat, lucrări de recoltare a cerealelor, leguminoaselor pentru boabe,

plantelor te!nice, legumelor, cartofilor, fructelor şi strugurilor, furaelor, lucrări de pregătire a

furaelor, etc.

c@ lucrări de c!imizare a solului ? administrarea "ngrăşămintelor şi amendamentelor, administrarea

ierbicidelor, insectofungicidelor şi alte produse c!imice @ '

d@ servicii pentru protecţia plantelor ? depistări, avertizări şi prognoze de dăunători şi boli de plante,

tratamente fitosanitare& stropiri, prăfuiri uscate şi umede, tratarea seminţelor@ .

>. Servicii de reproducţie şi selecţie "n creşterea animalelor cum ar fi&

a@ servicii de reproducţie şi selecţie a animalelor ? "nsăm#nţări artificiale cu material seminal

refrigerat sau congelat, monte naturale, "nc!irieri de reproducători, servicii de incubare a ouălelor,

prelucrarea materialului seminal refrigerat sau congelat.

b@ servicii de difuzare a producătorilor şi materialului seminal ?difuzare a puilor şi bobocilor,

purceilor "nţărcaţi, difuzarea materialului seminal pentru "nsăm#nţări artificiale@ '

. Alte servicii pentru agricultură ca de e$emplu&

a@ lucrări de condiţionare şi păstrare a seminţelor ? curăţarea, sortarea, tratarea, ambalarea şi

păstrarea seminţelor@'

b@ analize de seminţe şi plante'

c@ activităţi de transport a produselor agricole pentru depozitarea acestora'



. Activităţi de producţie "n domeniul industriei alimentare.

D. %peraţiuni de comercializare en gros şi en detail de materii prime agricole şi subansamble ale

acestora, produse c!imice pentru agricultură ? pesticide, "ngrăşăminte, etc. @ medicamente veterinare

şi umane, concentrate furaere şi furae.

E. Activităţi de importe$port şi prelucrare& produse de protecţia plantelor ? fungicide,

insecticide, ierbicide@, medicamente de uz veterinar şi produşi biologici utilizaţi "n zoote!nie,

premi$uri, concentrate furaere şi furae' importe$port şi prelucrare medicamente de uz uman şi

produşi biologici destinaţi păstrării sănătăţii umane.

:. 5eprezentare si servicii pe baza de comision a intereselor comerciale ale unor persoane fizice

si uridice straine sau romane.

=. Activităţi "n domeniul transportului de mărfuri şi persoane.

19. Servicii de cercetare ştiinţifică "n domeniul combaterii bolilor, dăunătorilor şi buruienilor,elaborarea de noi te!nologii noi "n acest sens şi difuzarea lor "n producţie.

11. Servicii de "naltă specialitate "n domeniul depistării prin analize de laborator a rezidurilor de

pesticide "n plante, recolte, produse alimentare, cu diferite provenienţe ? apă, sol, aer, etc. @, precum

şi elaborarea unor metode de ani!ilare a acestora. %rganizarea unor servicii de e$pertiză "n

domeniul depistării şi combaterii poluării c!imice "n agricultură.

13. Consultanţă te!nică asistată pe calculator pentru optimizarea factorilor de combatere a

buruienilor, bolilor şi dăunătorilor "n agricultură şi elaborarea unor soluţii economice şi nepoluante

pentru producătorii agricoli.

1>. Servicii specializate ca& organizare şi efectuare de teste de protecţie a plantelor ? ierbicide,

fungicide, insecticide, raticide, medicamente veterinare şi nutritive, alte produse biologice @, "n

vederea omologării lor "n Spaţiul Agricol 5om#nesc.

1. +roducţie "n domeniul furaării animalelor, fabricării de premi$uri şi furae combinate.

1. Activităţi de comerţ cu amănuntul& produse alimentare, băuturi, aparate electrocasnice,

fierărie, cosmetice, te$tile, "ncălţăminte, mobilă, radiotv., maşini agricole, tractoare, alte tipuri de

cometr cu amănuntul care nu se efectuează prin magazine, consignaţii, comerţ prin poştă.

1D. +restări servicii "n activităţi culturale, organizarea de activităţi sportive, t#rguri, alte activităţi

recreative.

(n ceea ce priveşte declaraţia conform articolului > din Legea :E01:.19.1==E, S.C.Agrovet

S.A. desfăşoară efectiv din obiectul de activitate prevăzut "n statut următoarele activităţi&



l. %peraţiuni de comercializare en gros şi en detail de materii prime agricole, animale vii, materii

prime te$tile, semiproduse, produse alimentare, maşini şi utilae agricole şi subansamble ale

acestora, produse c!imice pentru agricultură ? pesticide, "ngrăşăminte, etc.@, medicamente veterinare

şi umane, concentrate furaere şi furae.

3. Activităţi de import e$port şi prelucrare& produse de protecţia plantelor ?fungicide,

insecticide, ierbicide@, medicamente de uz veterinar şi produşi biologici utilizaţi "n zoote!nie,

premi$uri, concentrate furaere şi furae' import e$port şi prelucrare medicamente de uz uman şi

produşi biologici destinaţi prestării sănătăţii umane.

>. 5eprezentare şi servicii pe bază de comision a intereselor comerciale ale unor persoane fizice

şi uridice străine sau rom#ne.

. Activităţi "n domeniul transportului de mărfuri şi persoane.

. Servicii de cercetare ştiinţifică "n domeniul combaterii bolilor, dăunătorilor şi buruienilor'elaborarea de te!nologii noi "n acest sens şi difuzarea lor "n producţie.

D. Activităţi de producţie "n domeniul c!imiei agricole& sinteze, formulări, fabricarea de

ambalae specifice, etic!ete, activităţi de dozare şi umplere.

E. +roducţie "n domeniul furaării animalelor, fabricării de premi$uri şi furae combinate.

:. Activităţi de comerţ, intermedieri şi import e$port cu& materii prime agricole, animale vii,

combustibili, produse c!imice, maşini, ec!ipamente industriale, produse alimentare, cereale,

seminţe, furae, fructe, legume, lactate, ouă, produse za!aroase, cafea, ceai, cacao, alte produse

alimentare, utilae, unelte, tractoare agricole.

=. Servicii pentru mecanizarea şi c!imizarea agriculturii, const#nd "n&

a@ lucrări asupra solului ? lucrări de arătură, lucrări de pregătire a solului, lucrări de "ntreţinere a

plantelor "n timpul vegetaţiei @.

b@ lucrări de semănat şi plantat, lucrări de recoltare a cerealelor, leguminoaselor pentru boabe,

plantelor te!nice.

c@ lucrări de c!imizare a solului ? administrarea "ngrăşămintelor şi amendamentelor, administrarea

ierbicidelor, insectofungicidelor şi alte produse c!imice @.

d@ servicii pentru protecţia plantelor ? depistări, avertizări şi prognoze de dăunători şi boli de plante,

tratamente fitosanitare& stropiri, prăfuiri uscate şi umede, tratarea seminţelor@.

1.& Structur$ org$n'$torcă



Societatea comercială AH5%G8- S.A. este o societate pe acţiuni cu capital privat auto!ton.

+rincipalii acţionari sunt domnii Berca ;i!ai, Berca Sorin, +anaitescu %vidiu, +etre Heorge,

)onel Constantin şi S.C. S)BC%AH5%G8- S.5.L.

+reşedintele Consiliului de Administraţie şi "n acelaşi timp 7irectorul Heneral al societăţii

comerciale AH5%G8- S.A. este 7l. +rof. 7r. )ng. Berca ;i!ai.

Consiliul de Administraţie mai cuprinde > membrii reprezentanţi prin 7irectorul 8$ecutiv 8c.

%vidiu +anaitescu, 7irectorul Kuridic a )nvestiţii Av. 7oru Boştină, 7irectorul Administrativ Habriel

+ăscuţ.

Societatea deţine o comisie de cenzori formată din > membrii reprezentaţi prin domnii )onel

Constantin, Hrubinsc!i +onpiliu şi Boştină 7oru.

7epartamentul de conducere este format din cei membrii ai Consiliului de Administraţie lacare se mai adaugă şi 7irectorul 8conomic a 8c. Constantin )onel. 7epartamentului Conducere i se

subordonează > departamente& 7epartamentul Concepţie, 7epartamentul 8$ecuţie şi 7epartamentul

+roducţie Servicii. Se află "n formare 7epartamentul 5evizie, Control Supervizare.

1.+. Org$n'$re$ cont$*ltă# l$ 3ocet$te$

Contabilitatea, "n cadrul societăţii comerciale AH5%G8- S.A, se ţine "n compartiment

distinct de către personal calificat ce răspunde de organizarea şi conducerea contabilităţii asigur#nd

condiţii necesare pentru "ntocmirea documentelor ustificative privind operaţiunile

economice,organizarea şi conducerea corectă şi la zi a contabilităţii ,organizarea şi efectuarea

inventarierii elementelor de activ şi pasiv , respectarea regulilor de "ntocmire a situaţiei financiare

anuale şi depunerea la termen a acestora la organele "n drept, păstrarea documentelor ustificative,

a registrelor şi situaţiei financiare anuale, organizarea contabilităţii de gestiune adaptate la

specificul activităţii persoanelor uridice. Sunt avute "n vedere principiile continuităţii activităţii,

permanenţei metodelor, prudenţei, independenţei e$erciţiului financiar,evaluării separate a

elementelor de activ şi de pasiv, intangibilităţii, necompensarii. -oate aceste convenţii şi principii

intră "n organizarea contabilităţii, "mpreună cu factorii principali şi specifici care influenţează

manieră de organizare a contabilităţii şi anume& formă de proprietate, formă uridică de constituire,

mărimea unităţii patrimoniale



Contabilitatea "nregistrează, urmăreşte şi controlează numai acele laturi ale activităţii ce pot

fi e$primate valoric, iar acestea sunt&

să fie organizată pe bază unor principii şi norme fundamentale ştiinţific'

să fie atotcuprinzătoare incluz#nd toate sectoarele de activitate'

să fie unitară fiind organizată şi condusă după o metodologie şi pe bază aceloraşi principii'

să asigure operativ şi eficient informaţiile necesare utilizatorilor'

să fie simplă, clară, precisă, documentată şi ne"ntreruptă'

5ăspunderea pentru aplicarea reglementărilor contabile,"n vederea efectuării lucrărilor

contabile, revine directorului economic, contabiluluişef sau altei persoane "mputernicite să

"ndeplinească acesta funcţie, "mpreună cu personalul din subordine.

7atele consemnate "n documentele ustificative sunt "nregistrate "n ordine cronologică şi

grupate "n registrele contabile. Acestea se prezintă sub formă unor registre legate, fişe şi situaţiiale căror conţinut şi formă corespund scopului pentru care se ţin.

+rincipalele registre ce se folosesc, obligatoriu, "n contabilitate sunt& 5egistrulurnal, Cartea

mare şi 5egistrulinventar.

a@ Reg3trul-4urn$l este documentul contabil obligatoriu "n care se "nregistrează, prin articole

contabile, "n mod cronologic, operaţiile patrimoniale, prin respectarea succesiunii documentelor,

după data de "ntocmire sau intrare a acestora "n unitate. (n cadrul firmei S.C. AH5%G8- S.A.

acest urnal este emis de programul de contabilitate, pe baza "nregistrărilor efectuate zilnic. Se

listează la sf#rşitul lunii, iar totalurile ?rulaul@ se "nscrie manual "n registrul urnal ?formularul

tipizat@ "nregistrat la Administraţia finanţelor publice.

b@ Reg3trul 5C$rte$-m$re6 este un document contabil obligatoriu "n care se "nscriu lunar,

direct sau prin regrupare pe conturi corespondenţe, "nregistrările efectuate "n registrulurnal,

stabilinduse situaţia fiecărui cont, respectiv soldul iniţial, rulaele debitoare, rulaele creditoare

şi soldurile finale. 4ormularele folosite drept registru *Carteamare” pot "mbrăca diverse forme,

cum ar fi& fişe de cont pentru operaţiuni diverse, fişe de cont şa! sau pe conturi corespondenţe,

formă *Carteamare” centralizatoare. 4orma folosită drept registru “Carteamare” de firmă S.C.

AH5%G8- S.A., este cea de fişe de cont pentru operaţiuni diverse. Această fişă ?cartea mare@

este emisă din programul de contabilitate şi se listează şi ar!ivează o data pe an la sf#rşitul

anului.



c@ Reg3trul-n)ent$r este documentul contabil "n care se "nregistrează toate elementele de activ

şi de pasiv, grupate "n funcţie de natura lor, conform posturilor din bilanţul contabil, inventariate

potrivit normelor legale. 8lementele patrimoniale "nscrise "n 5egistrulinventar au la bază listele

de inventariere sau alte documente care ustifică conţinutul fiecărui post din bilanţul contabil.

5egistrulinventar cuprinde două părţi& listele de inventariere şi recapitulaţia inventarului. (n

cadrul recapitulaţiei, datele preluate din listele de inventariere sunt grupate pe structurile

patrimoniale de activ şi pasiv. Acest registru "n cadrul firmei S.C. AH5%G8- S.A. se

completează o dată pe an av#nd la bază inventarele "ntocmite "n fiecare gestiune?materii prime,

materiale au$iliare, mărfuri şi produse@ şi "n fiecare departament.

d@ Reg3trul gener$l de e)den#ă $ 3$l$r$#lor& se ţine cu autorul programului SAHA.

Angaatorul are obligaţia completării registrului "n ordinea "nc!eierii contractelor individuale de

muncă. 5egistrul cuprinde elementele de identificare a tuturor salariaţilor, data "nc!eieriicontractului individual de muncă, data "nceperii activităţii, modificarea şi suspendarea

contractului, durata acestuia, durata muncii e dată "n ore0zi, respectiv codul acesteia potrivit

Clasificării %cupaţiilor din 5om#nia ?C.%.5.@, salariul de bază la data "nc!eierii contractului,

data "ncetării contractului şi temeiul legal al "ncetării acestuia, numele, prenumele şi semnătura

persoanei care face "nscrierea. (n cazul S.C. AH5%G8- S.A., 5egistrul se completează şi se

păstrează la sediul central al angaatorului, "n cadrul departamentului de 5esurse /mane.

f@ Reg3trul de e)den#ă "3c$lă are ca scop "nscrierea tuturor informaţiilor care au stat la

determinarea profitului impozabil şi a calculului impozitului pe profit cuprins "n declaraţia

privind obligaţiile de plată la bugetul general consolidat. )nformaţiile din 5egistrul de evidenţă

fiscală sunt "nregistrate "n ordine cronologică şi corespund cu operaţiunile fiscale şi cu datele

privind impozitul pe profit din declaraţia privind obligaţiile de plată la bugetul general

consolidat. 5egistrul de evidenţă fiscală se păstrează la sediul fiscal al S.C. AH5%G8- S.A., "n

cadrul serviciului 4inanciarContabilitate, unde se fac şi "nregistrările.

(n cadrul S.C. AH5%G8- S.A., evidenţa formularelor cu regim special se ţine la gestiunea

de materiale folosind pentru fiecare tip de formular “4işa de magazie a formularelor cu regim

special”. 7e gestionarea şi folosirea acestor formulare răspunde contabilul şef. <u se eliberează

din gestiune asemenea formulare p#nă nu se prezintă contabilului şef un raport "n care se

consemnează cum sau folosit formularele ridicate anterior.



Situaţiile financiare "n cadrul S.C. AH5%G8- S.A. se "ntocmesc de directorul economic şi

are la bază balanţa de verificare şi listele de inventariere. S.C. AH5%G8- S.A. aplică

5eglementările contabile armonizate cu directivele Comunităţii 8conomice 8uropene şi cu

Standardele )nternaţionale de Contabilitate.

Situaţiile financiare anuale se compun din&

bilanţ'

cont de profit şi pierdere'

situaţia modificărilor capitalului propriu'

situaţia flu$urilor de trezorerie'

politici contabile'

note e$plicative'

Situaţiile financiare sunt supuse auditului financiar efectuat de către auditori financiari, persoane uridice autorizate. Se depun la 7irecţia Henerală a 4inanţelor "n termen de 19 de zile

de la "nc!eierea e$erciţiului financiar.

Se publică după aprobare şi se păstrează timp de 9 de ani.

%.7 An$l'$ (rnc($llor ndc$tor economco-"n$nc$r

5atele financiare sunt indicatori utilizati pentru aprecierea performantei si pozitiei

financiare a unei societati. Cea mai mare parte a acestor indicatori economicofinanciari se

calculeaza pe baza informatiilor furnizate de societatile comerciale in situatiile financiare.

)mportanta calcularii indicatorilor economicofinanciari consta in cunoasterea evolutiei acestora

si in compararea cu e$ercitiile financiare precedente, ceea ce ofera conducerii entitatii,

posibilitatea de a efectua analize economicofinanciare cu impact in procesul decizional. 7e

asemenea, cunoasterea nivelului indicatorilor economicofinanciari permite efectuarea de

comparatii cu alte entitati din sectoare de activitate similare, auto!tone sau internationale.

-otodata, e$ista indicatori financiari care auta la predictia unui eventual faliment in

viitor. )ndicatorii economico financiari faciliteaza lucrul cu un volum de date ridicat intro

maniera organizata.

5eglementarile contabile din 5omania, armonizate cu 7irectivele contabile europene,

recomanda prezentarea urmatorilor indicatori&



- ndc$tor de lc8dt$te9 lic!iditate generala ?curenta@, lic!iditatea imediata ?restransa@ si

viteza de rotatie a creantelor si a stocurilor. Sunt indicatori care se inscriu in conceptul de

lic!iditate asa cum este definit prin Cadrul general al )ASB& *Lic!iditatea se refera la

disponibilitatea numerarului in viitorul apropiat, dupa luarea in calcul a obligatiilor

financiareaferente acestei perioade”.

- ndc$tor (r)nd 3ol)$*lt$te$ 3$u r3cul9 gradul de indatorare, gradul de acoperire al

dobanzilor. Conform Cadrului general al )ASB& *Solvabilitatea se refera la disponibilitatile de

numerar pe o perioada mai lunga de timp in care urmeaza sa se onoreze angaamentele financiare

scadente”.

ndc$tor de $ct)t$te 3$u de ge3tune9 viteza de rotatie a stocurilor, viteza de rotatie a

debitelor F clienti, viteza de rotatie a creditelor F furnizori, viteza de rotatie a activelor

imobilizate si viteza de rotatie a activelor totale. ndc$tor de (ro"t$*lt$te9 rentabilitatea capitalului angaat si mara bruta din vanzari.

ndc$tor (r)nd re'ult$tul (e $ctune9 rezultatul pe actiune si raportul dintre pretul de piata

al actiunii si rezultatul pe actiune.

Indc$tor (r)nd lc8dt$te$

Acesti indicatori dezvaluie capacitatea intreprinderii de a ac!ita datoriile la scadenta sau mai

degraba garantia acoperirii datoriilor din capitalul circulant.

Lic!iditatea generala ?curenta sau a capitalului circulant@ e$prima relatia dintre activele

circulante ?curente@ si datoriile curente ?pe termen scurt cu o decontare de pana la un an@.

Lic!iditatea generala Active curente0 7atorii curente

)<7)CA-%5) A</L 399= A</L 3919 A</L 3911Active curente 1DDD=> lei 1=1=9 lei 1=3D>E lei7atorii curente 3EE3 lei >1== lei >3 leiLic!iditate curenta D, E3 D, 9D , D

-abelul 3.1. +rezentarea indicatorului lic!iditatii curente

Lic!iditatea curenta0 399= Active curente 0 7atorii curente 1DDD=> lei0 3EE3 lei D, E3

Lic!iditatea curenta0 3919 1=1=9 lei0 >1== lei D, 9DLic!iditatea curenta0 3911 1=3D>E lei0 >3 lei , D

)ndicatorul arata suma cu care activele circulante depasesc datoriile pe termen scurt si ofera

garantia acoperirii datoriilor curente din activele curente. Galoarea recomandata si acceptabila

este in ur 3. 7eci cu cat valoarea acestuia este mai mare, cu atat situatia entitatii este mai buna.



Conform tabelului >.1. +rezentarea indicatorului lic!iditatii curente se observa ca valoarea

indicatorului depaseste limita favorabila ceea ce ofera posibilitatea elementelor patrimoniale

curente de a se transforma intrun timp scurt in lic!iditati pentru a ac!ita datoriile curente.

7aca valoarea totala a pasivelor ar fi fost mai mare decat valoarea totala a activelor curente

atunci acest indicator era subunitar si acesta ar fi aratat ca finantarea pe termen scurt a fost

folosita pentru ac!izitionarea de *active pe termen lung” ceea ce in mod normal e considerat

periculos.

+otrivit figurii >.1. 8volutia indicatorului lic!iditatii curente, in anul 399=, indicatorul

lic!iditatii curente a atins valoarea cea mai mare, respectiv D, E3, iar in urmatorul an a scazut cu

9,DD. Lic!iditatea curenta a avut valoarea cea mai mica in anul 3911, aceasta reprezentand , D.

Lic!iditatea imediata ?restransa sau testul acid@ se apreciaza pe baza raportului&

Lic!iditatea imediata ?Active curente F Stocuri@0 7atorii curente 8ste un raport care nuanteaza analiza lic!iditatii, in sensul ca arata gradul de acoperire a

datoriilor curente din activele curente cu valoarea stocurilor. % structura a activelor curente

bazata in proportie maoritara pe stocuri trebuie reconsiderata in favoarea creantelor de incasat, a

disponibilitatilor banesti si a titlurilor de valoare negociabila sau plasamentelor pe termen scurt.

Galoarea informationala a indicatorului se dezvaluie prin analiza comparativa in timp si prin

raportare la lic!iditatea generala.

)<7)CA-%5) A</L 399= A</L 3919 A</L 3911Active curente 1DDD=> lei 1=1=9 lei 1=3D>E leiStocuri 1DD lei 31D9 lei 31E lei7atorii curente 3EE3 lei >1== lei >3 leiLic!iditatea imediata D,1 ,3 ,:

-abelul 3.3. +rezentarea indicatorului lic!iditatii imediate

Lic!iditatea imediata0 399= ?Active curente F Stocuri@0 7atorii curente

?1DDD=>1DD@03EE3 D,1

Lic!iditatea imediata0 3919 ?1==1931D9@0>1== ,3Lic!iditatea imediata0 3911 ?1=3D>E31E@0>3 ,:

Acest indicator elimina stocurile deoarece nu se pot transorma imediat in disponibilitati

e$primand capacitatea entitatii de a plati datoriile. Galoarea recomandata este in ur de 1. Cu cat

*testul acid” este mai mare decat 1, cu atat situatia entitatii este mai buna.



<ivelul ridicat al indicatorului, ?M1@ conform valorilor din -abelului >.3. +rezentarea

indicatorului lic!iditatii imediate, sugereaza, aparent, o lic!iditate pozitiva, dar poate, de

asemenea, sugera o blocare nerentabila a fondurilor de stocuri greu vandabile, creante incerte sau

numerar. Galoarea indicatorului depaseste limita superioara si nu este considerata avantaoasa

fiind asociata unui management pasiv al disponibilitatilor sau, dimpotriva semnul unei gestiuni

eficiente a e$cedentelor de numerar fructificate prin plasamente financiare.

)n calcularea acestui raport sa tinut cont de componenta activelor. % dimensiune suficienta,

dar o structura necorespunzatoare ?dominata de stocuri care pot fi supradimensionate@ trebuie

reconsiderata in favoarea creantelor de incasat si disponibilitatilor banesti, titluri de valoare

negociabile sau plasamente pe termen scurt, stare pusa in evidenta de testul acid. Galoarea

informationala a indicatorului se dezvaluie prin analiza comparativa in timp si prin raportare la

lic!idarea generala. Indc$tor (r)nd r3cul de 3ol)$*lt$te $l "rme

Sunt indicatori care releva capacitatea intreprinderii de asi desfasura activitatea pe o

perioada mai lunga de timp.

Hradul de indatorare arata partea din activele intreprinderii finantate de creditori, in

corespondenta cu partea finantata de proprietari. 5elatia de calcul a indicatorului este de forma&

Hradul de indatorare 7atorii totale0 Active totale

Cu cat nivelul acestui indicator este mai mare, cu atat datoriile intreprinderii sunt mai

ferme, iar pozitia financiara este mai riscanta. 4inantarile in afara bilantului, ca de e$emplu

finantarile prin leasing, sunt foarte frecevente, ceea ce face relativa utilitatea ratei de indatorare in

astfel de cazuri.

La fel ca si in cazul indicatorilor care dimensioneaza nivelul relativ al lic!iditatii, indicatorii

de solvabilitateindatorare se calculeaza pe baza informatiilor sintetizate in bilantul contabil sau

in situatia patrimoniului. )n principiu, prin solvabilitate se intelege capacitatea unui agent

economic de asi onora la scadenta obligatiile asumate fata de creditorii sai. )n mod concret insa

aceasta capacitate este interpretata prin posibilitatea agentului economic de a face fata cu totalul

activelor de care dispune oricaror obligatii de plata si rambursariide datorii.

)<7)CA-%5) A</L 399= A</L 3919 A</L 39117atorii totale 3EE3 lei >1== lei >3 leiActive totale 3E: lei >9913 lei 1=9> lei



Hrad de indatorare 9,9= 9,1D 9,1:

Licenta conta

Documents

Transcript of Licenta conta

Material AA Conta Financiara Licenta 2015 (1)

conta de gestiune

Conta 2012 Alfabetic

conta gest

Conta Bili Tate

Conta Cursuri

Conta Ceccar

Conta 2007

Conta 3 -Bilant

Conta 12 - 2012

Proiect Master Conta

Conta Aprofundata

Fuziuni Conta

Manual Conta

conta creativa

licentea conta

Conta Bancara

Proiect Conta Final

Rezolvari Conta

Rezolvare Intrebari Conta