Curs I : Organizarea contabilitatii entitatilor economice

Contabilitatea financiara a entitatilor economice este o contabilitate de angajamente. Efectele tranzactiilor si a altor evenimente sunt recunoscute atunci cand acestea se produc si nu pe masura ce trezoreria (sau echivalentul sau) este incasata sau platita.In aceste fel aparitita angajamentului (suma de plata,suma de incasat) este inregistrata in contabilitate intr-o prima etapa urmand ca decontarea lui (plata,incasarea) sa aiba loc intr-o alta etapa. Obiectul contabilitatii entitatilor economice il formeaza:-patrimoniul acestora,- rezultatele financiare - elementele extrapatrimoniale.

Patrimoniul obiectelor economice: Sub astept juridic patrimoniul poate fi definit ca fiind totalitatea drepturilor si obligatiunilor in expresie baneasca apartinand unei persoane fizice sau juridice. Un alt aspect este cel economic, patrimoniul poate fi definit ca reperezentand toatalitatea respectiv universalitatea valorilor corporale(tangibile) si necorporale( netangibile), contabilizate sub forma de bunuri materiale sau financiare, de avere circulanta ,de trezorerie( cash, depozite bancare si alte valori) si creanta. Ele trebuie sa apartina subiectului de drept care este intrepinderea si care intra sub incidenta cadrului juridic creat pentru stimularea activitatilor intr-o economie de piata.

Existenta unui patrimoniu presupune imbinarea a doua elemente:-persoana fizica sau juridica,ca subiect de drepturi si obligatii.-bunurile economice, ca obiecte de drepturi si obligatii

Intre obiectele de drepturi si obligati pe de o parte si drepturile si obligatiile pe de alta parte sta persoana fizica sau juridica in calitatea sa de subiect de drepturi si obligatii.

Patrimoniul poate deveni obiect de studiu al contabilitatii numai in cazul in care el este investit,adica utilizat in activitate economica in vederea obtinerii de bunuri si servicii destinate vanzarii,cumparatii sau in activitati administrative ori social culturale prin care se satisfac necesitati reale ale societatii.

Conceptia economico juridica a patrimoniului Presupune ca patrimoniul in contabilitate se dedubleaza ca patrimoniu economic si respectiv patrimoniu juridic. Forma de prezentare a patrimoniului in contabilitate este acea a lunei balante cu doua parti egale.

In mod conventional partea din stanga a egalitatii poate fii denumita patrimoniu economic iar cea din dreapta egalitatii patrimoniu juridic.

Continului juridic are ca fundament continului economic iar continutul economic este suportul material complet al continului juridic ca provenienta sau

sursa de formare a diverselor elemente patrimoniale concrete aflate in stanga egalitatii.

Patrimoniul economic este format din bunuri economice ca obiecte de drepturi si obligatii,evaluabile in bani.Ele formeaza substanta materiala a patrimoniului concretizata in bunuri materiale sau corporale(cladiri,masini,utilaje,marfuri etc) si bunuri necorporale sau nematariale( brevete de inventii,valori in curs de decontare, creante etc).

Patrimoniul juridic este format din drepturile si obligatiile cu valoare economica reprezentand cauza provenienta juridica a elementelor patrimoniale concrete si formeaza substanta juridica a patrimoniului.

Bunurile economice=drepturi + obligatii.

In contabilitate bunurile economice sunt cunoscute ca active patrimoniale iar drepturile si obligatiile ca pasive patrimoniale. Rezulta ecuatia :

B.ec=dr+oblApat=Ppat

Rezultatele financiare,obiect al reflectarii contabile Patrimoniul entitatilor economice sufera miscari si transformari complexe in timpul derularii obiectului lor de activitate.

Rezultatul poate fi o marire valorica pozitiva denumita profit sau beneficiu atunci cand veniturile sunt mai mari decat cheltuielile, sau o marime valorica negativa denumita pierdere in situatia inversa.

Transformarile care au loc in patrimoniu genereaza fie cheltuieli, fie venituri.

Cheltuielile entitatilor economice reprezinta sumele sau valorile platite sau de platit pentru: consumurile, lucrarile executate si serviciile prestate de care beneficiaza entitatea, cheltuieli cu personalul, executarea unor obligatii legale sau contra actuale. * Bunuri: -mij.fixe- amortizare -stocuri-consum *Lucrari *Servicii

De asemenea in cadrul cheltuielilor se mai cuprind amortizarile si provizionale construie,valoare contabila a activelor cedate, distruse sau disparute ori alte consumuri legate de evenimente extraordinare.

Veniturile entitatilor economice : Sunt sumele sau valoriile incasate sau de incasat din :livrarile de bunuri,executarea de lucrari,prestarile de servicii si din avantajele pe care entitatea a consimtit sa le primeasca :-executarea unei obligatii legale sau contra actuale din partea tertilor din productia stocata,productia imobilizata,

- diminuarea sau anularea provizoarelor ,- vanzarea activelor cedate si din alte operatii extraordinare.

Atat cheltuielile cat si veniturile inregistrate in contabilitate se inchid prin rezultatul exercitiului financiar.Ca atare rezultatul exercitiului financiar, respectiv profitul sau pierderea se determina ca diferenta intre veniturile si cheltuielile exercitiului indiferent de data incasarii sau platii lor.

Ecuatii de echilibru pentru rezultatul exercitiului financiar Sunt grupate in functie de modul in care se determina:-pentru determinarea lui pe baza contului de rezultate

Rezultat=venituri - cheltuieliVenituri=Cheltuieri + rezultat

-pt determinarea lui pe baza bilantului contabil patrimonialRezultat=capitaluri proprii (la finele exercitiulșui financiar N)- capitaluri

proprii (la finele exercitiului financiar N-1)

Curs II : Elementele extrapatrimoniale-obiect de studiu al contabilitatii

Entitatile ec. se pot afla in situatia in care unele drepturi si obligatii precum si unele bunuri sa nu poata fi integrate in A si P entitatilor fiind considerate extrapatrimoniale.

In aceasta categorie se cuprind :• Angajamente(giruri, cautiuni, garantii acordate/primate in relatiile cu terti• Mijloace fixe luate cu chirii• Valoari material primate spre prelucrare, in pastrare/custodie• Debitori scosi din activ• Redevente• Locatii de gestiune• Alte datorii asimilate• Stocuri de natura obiectelor de inventor• Efecte sscontate neajunse la scadenta• Alte valori extrapatrimoniale

Contabilitatea acestor elemente extrapatrimoniale se realizeaza cu ajutorul conturilor in afara bilantului denumite conturi de ordine si evidenta.

Informatiile manageriale-produsul contabilitatii de gestiuneDaca informatiile cu privire la miscarea si transformarea patrimoniului, la

conturile de rezultate si la elementele extrapatrimoniale sunt produsul contabilitatii financiare, informatiile manageriale utilizate de factorii de conducere ai entitatii ec. sunt produsul contabilitatii de gestiune numita si contabilitate manageriale/interna.

Metodologia de organizare a contabilitatii in Romania se bazeaza pe conceptia dualista (in dublu circuit), masura confoma cu reglementarile comunitatii economice europene.

Contabilitatea de gestiune trebuie sa fie independenta fata de cea financiara.Atat cheltuielile cat si veniturile fac obiectul ambelor contabilitati dar

colectarea si inregistrarea lor in cele 2 contabilitati au in vedere obiective specific folosindu-se grupari si metodologii de lucru diferite.

Contabilitatea de gestiune are urmatoarele obiective:• Cunoasterea costurilor diferitelor functii ale entitatilor(de productie, comerciala,administrative,cercetare,dezvoltare)• Asigurarea bazei de evaluare a bunurilor obtinute din productia proprie inregistrata in contabiltatea financiara la cost de productie• Explicarea rezultatelor obtinute calculand costurile productiei pt.a le compara cu pretul de vanzare afferent acestuia• Stabilirea previziunilor, cheltuielilor si veniturilor(costuri prestabilite,bugete)• Obtinerea indicatorilor de gestiune ce permit sa se constate sis a se explice eventualele abateri fata de previziuni Contabilitatea de gestiune are ca obiect furnizarea tuturor info. In masura sa permita luarea deciziilor de catre manageri.Desi contabilitatea de gestiune este obligatorie, in Romania aceasta beneficiaza de favorabilitati sporite in ceea ce priveste posibilitatea de adoptare de catre fiecare entitate ec. in functie de specificul activitatii si de nevoile de informare in vederea actului decizional.

Contabilitatea financiara este strict elaborate,cea manageriala,nu.Metoda contabilitatii

Ca orice disciplina stiintifica,contabilitatea are un obiect propriu de cercetare si o metoda specifica de lucru pt. realizarea obiectului sau.Metoda contabilitatii contureaza modul de studiu si de cercetare a obiectului acestei discipline stiintifice precum si mijlocul utilizat pt. realizarea sarcinilor sale.Atfel se realizeaza interdependenta si conditionarea dintre obiectul si metoda contabilitatii intrucat obiectul arata ce trebuie studiat si cercetat iar metoda ne spune cum trebuie realizat obiectul sau.

Metoda contabilitatii e constituita dintr-un sistem logic de principii si procedee de lucru.

Principiul dublei reprezentariPrincipiul dublei reprezentari pesupune ca orice modificare a

patrimoniului in sensul cresterii sau descresterii afecteaza atat bunurile ec. cat si drepturile si obligatiile cu valoare ec.In toate cazurile de modificari ale patrimoniului se mentine o egalitate valorica a patrimoniului ec. cu cel juridic care este numita egalitatea bilantiera.

Intre cele 2 parti ale bilantului exista o permanenta egalitate deoarece:1. Orice bun ec. este expresia unor drepturi sau obligatii cu valoare ec.2. Orice drept/obligatie cu valoare juridical sunt generatoare de bunuri ec.

Principiul dublei inregistrariEchilibrul bilantier este evidentiat in contabilitate printr-o alta trasatura

specifica metodei sale de lucru si anume dubla inregistrare.Orice modificare a patrimoniului presupune inregistrarea contabilitatii pt.

modificarea a cel putin 2 elemente patrimoniale.Asemenea modificari pot fi de 2 feluri:• Modificari numai in componenta activului respective numai in componenta pasivului• Modificari atat in structura activului cat si al pasivului in sensul cresterii/descresterii ambelor parti ale egalitatii bilantiere.Se formeaza un nou nivel valoric la egalitatii bilantiere. OBS:Dubla inregistrare asigura raportul de echilibru nu doar intre cele 2 forme de reflectare a patrimoniului(ec. si juridic) cat si intre venituri,cheltuieli si rezultate.

Principiul inregistrarii cronologice si sistematiceReflectarea in contabilitate a operatiilor ec. si financiare se poate face

astfel:• Pe grupe/categorii de bunuri ec. drepturi si obligatii in cadrul contabilitatii sintetice• Pe felul de bunuri, drepturi si obligatii in cadrul contabilitatii analitice,contabilitatea sintetica exprima valoric intregul volum de bunuri drepturi si obligatii. Contabilitatea analitica are o sfera de cuprindere mai restransa deoarece reflecta numai un anumit fel dintre bunurile ec. drepturile si obligatiile patrimoniale.De aceea ea reprezinta principalul instrument de asigurare a integritatii patrimoniului ec. si juridic.

Intre contabilitatea sitetica si cea analitica exista o stransa interdependenta, ele formand un tot unitary in procesul de furnizare a datelor si informatiilor necesare.

Principiul generalizarii si sintetizarii informatiilorInformatiile obtinute din inregistrari si prelucrarea datelor privind operatiile

ec. si financiare ce au loc la nivelul entitatilor ec. sunt sintetizate cu ajutorul situatiilor financiare anuale.Acestea prin componentele lor sunt documente de sinteza contabila care prezinta situatia patrimoniului la un moment-dat precum si rezultatele financiare obtinute.

Organizarea contabilitatiiContabilitatea entitatilor ec. e organizata in Romania in dublu circuit.

• Societatile comerciale,societatile/companiile nationale,regii autonome,institutele nationale de cercetare si dezvoltare,societatile cooperatiste si celelalte persoane juridice au obligatia sa organizeze sis a conduca contabilitatea proprie respective contabilitatea financiara potrivit prezentei legi si contabilitatea de gestiune adoptata la specificul activitatii.

• Institutiile publice,asociatiile si celelalte persoane juridice cu si fara scop patrimonial precum si persoanele fizice care desfasoara activitati producatoare de venituri au de asemenea obligatia sa organizeze si sa conduca contabilitatea proprie respective contabilitatea financiara si dupa caz contabilitatea de gestiune.• Subventiile fara persoana juridica cu sediul in strainatate care apartin persoanelor juridice cu sediul in Romania precum si subventiile fara persoana juridical din Romania care apartin unor persoane juridice cu sediul/domiciliul in strainatate au obligatia sa organizeze sis a conduca contabilitatea proprie potrivit prezentei legi(legea 82 24 dec. 1991) republicata in Monitorul Oficial numita si legea contabilitatii. Contabilitatea financiara/generala are ca obiect inregistrarea tuturor operatiilor care afecteaza patrimonial entitatii spre a determina rezultatul financiar al acestuia. Caracteristicile contabilitatii financiare:• Se realizeaza dupa o schema normalizata,unificata,impusa de catrea autoritatile fiscal si de cerintele de control ale statului.Este organizata in vederea prezentarii patrimoniului organismelor si persoanelor externe• Prezinta patrimonial entitatilor intr-o viziune globala nepropunandu-si furnizarea unor informatii de detalii.• Din natiuni juridice si fiscal rezultatele financiare au in vedere de regula un ciclu de 1 an numit si exercitiu financiar(coincide cu anul calendaristic) Limitele contabilitatii financiare:• Nu permite comparari in timp si spatiu(intre entitati)ale rezultatului global si ale situatiilor financiare• Rezultatul global calculate provizoriu lunar si definitivat anual nu este sufficient pt. a conduce bine gestiunea entitatii• Nu permite cunoasterea contributiei fiecarui produs sau sector de activitate la rezultatele financiare ale entitatii. Contabilitatea de gestiune:• Conducerea ei este obligatorie pt. entitatile care desfasoara activitati de productie sau prestari de servicii• Are ca obiect gestiunea interna a patrimoniului si ofera un ecantai de solutii pt. gestionarea concreta a entitatilor• Este o contabilitate simpla adica adaptabila la toate entitatile oricare ar fi marimea,activitatea si structural or• Este condusa cu o periodicitate variabila adesea legata de ciclul de exploatare• Acopera insuficient contabilitatea financiara in materie de gestiune interna a entitatilor.

Curs III : Contabilitatea capitalurilor proprii

Structura capitalurilor proprii: Capitalurile proprii reprezinta dreptul titularilor de patrimoniul (actionari/ asociati) asupra activelor unei entitati dupa deducerea datoriilor.Capitalurile proprii se constituie din sportul proprietarilor,din profit si din alte surse proprii potrivit relatiei:

Capitaluri proprii = Active - DatoriiIn contabilitatea financiara, cap. proprii se structureaza in 2 categorii:

1. Capital propriu nominalizat reprezentat de capitalul social care se inregistreaza distinct in contabilitate pe baza actelor de constituire si a documentelor justificative privind varsamintele de capital2. Capital propriu nenominalizat reprezinta capitalul acumulat de catre entitate ca urmare a unei activitati economice profitabile in care se includ primele de capital,rezervele, rezultatul exerercitiului financiar si rezultatul raportat.

Capitalurile proprii se formeaza la inceputul activitatii entitatii si se modifica prin crestere sau diminuare pe parcursul existentei entitatii.

Notiuni generale privind capitalul socialCapitalul social reprezinta o corespondenta a capitalului propriu care

exprima valoarea totala a aporturilor subscrise si/sau depuse de actionari/asociati.Capitalul social se poate majora prin noi aporturi in natura sau numerar prin

incorporarea rezervelor si a profiturilor etc.Uneori se impune micsorarea capitalului social care poate avea drept cauze

retragerea unor asociati,acoperirea pierderilor din anii precedenti,redimensionarea capitalului in functie de domeniul activitatii etc.

Contabilitatea analitica a capitalului social se tine pe actionari sau asociati.

Evaluarea capitalului social:Capitalul social este divizat: - in actiuni la societatile de capital - in parti sociale la societatile de persoane.

Actiunile sau partile sociale se pot evalua la urm. valori:a. Valoare nominala = Capital social _____________ Nr. de titluri

b. Valoare de piata/cotatia este valoare de vanzare - cumparare a titlurilor care se stabileste prin negociere la bursa de valori pe baza raportului dintre cerere si oferta.Pretul pe piata a unei actiuni depinde de:1. Marimea dividendelor2. Stabilitatea financiara a entitatii3. Situatia generala a pietei de capital

Pretul de emisiune sau cursul actiunilor trebuie platit de catre persoanele care subscriu actiunile sau partile sociale.

VE >,= VN (voloarea de emisiune >,= valoarea nominala)

Valoarea financiara = dividendul distributiei pe actiune ______________________________ rata medie a dobanzii pe piata

Valoarea financiara exprima echivalentul corespunzator capitalizarii dividendului anual pe o actiune la o nota medie a dobanzii pe piata.

Valoarea de randament este valoarea corespunzatoare profitului net pe o actiune care se poate capitaliza in cursul exercitiului financiar la o rata medie a dobanzii pe piata.

Venitul titlurilor = dividende + profitul incorporat in rezerve

Valoarea de randament = dividentul distribuit pe actiune + cota parte din profit pe actiune incorporat in rezerve

rata medie a dobanzii pe piataValoarea contabila sau bilantiera se calculeaza ca raport intre activul net

contabil si nr. de titluri.Activ net contabil = activ total - datorii - active fictive

Capitaluri proprii = active ficive

Activele fictive sunt formate din cheltuieli fictive si active de regularizare.Constituirea capitalului social se face prin subscriere de raport social de catre.......

Prin actiunile de subscriere acestia se angajeaza in actul de constituire la o contributie in bani sau in natura in vederea infiintarii sau dezvoltarii unei societati comerciale.

Pt. ca intre subscrieri si depunerea efectiva a cap. efectiv poate exista un anumit decalaj in timp,capitalul social imbraca 2 forme: - capital subscris varsat - capital subscris nevarsat

Majorearea capitalului socialNecesitatea maririi capitalului social poate sa apara atunci cand entitatea

intampina dificultati financiare,dar si atunci cand ea este intr-o situatie prospera si vrea sa-si extinda activitatea.

In ambele situatii ai nevoie de resurse banesti suplimentare sau de anumite bunuri pe care prefera sa si le procure prin majorare de capital dacat sa recurga la imprumuturi care implica un efort financiar considerabil.1. Majorarea capitalului prin noi aporturi in natura sau numerar

Este determinat de necesitatea procurarii de noi resurse pt. finantarea investitiilor sau pt. intarirea situatiei financiare a entitatii.

Operatia produce o crestere a activelor(mijl. banesti,imobilizari,stocuri etc) si o majorare corespunzatoare a capitalului social.2. Majorarea capitalului prin operatiuni interne

Motivul cresterii capitalului social este intarirea credibilitatii financiare a entitatii.Majorarea capitalului se realizeaza prin incorporarea unor elemente de capital proprii:rezervele(exceptand cele legale),prime de capital proprii.

Operatiunile conduc la diminuarea rezervelor(altele decat cele legale),primelor de capital si profituri,concomitent cu cresterea capitalului social.3. Majorarea capitalului prin conversia unor datorii ale societatii pe actiuni fara a apela la trezorerie

Motivul acestei operatiuni este anularea anumitor datorii fara a apela la trezorerie.In aceasta situatie, cresterea capitalului social se face prin conversia unor datorii in actiuni sau parti sociale care se face numai cu acordul creditorului care devine actionar.

Valoarea nominala a obligatiunilor convertibile in actiuni trebuie sa fie egala cu cea a actiunilor.

Reducerea capitalului socialPrincipalele situatii in care se impune reducerea capitalului social sunt:

- acoperirea pierderilor din exercitii financiare antrrioare se face numai in cazul in care pierderile sunt prea mari pt. a putea fi absorbite de rezervele constituite sau de profiturile exercitiilor financiare viitoare

- existenta unui capital supradimensionat in raport cu activitatea economica a entitatii

- retragerea unor actionari/asociati carora li se restituie cintravaloarea aportului social depus de catre acestia. Reducerea se poate realiza prin:

- reducerea valorii nominale sau a nr. de titluri- rascumpararea actiunilor proprii si anularea acestora.

CURS 4 . Contabilitatea primelor de capitalPrimele de capital reprezinta suplimentul de aport neincorporat in capitalul

social. In functie de modul de constituire, acestea se grupeaza astfel: Primele de emisiune – se determina ca diferenta intre valoarea de emisiune

(de vanzare) a noilor actiuni sau parti sociale si valoarea nominala a acestora.

Au o dubla functie:1.Sa acopere cheltuielile de emisiune a actiunilor; 2.Sa egalizeze drepturile actionarilor noi cu cele ale vechilor actionari prin compensarea diferentei dintre valoarea nominala si valoarea contabila a vechilor actiuni.

Primele de fuziune sau divizare – se calculeaza ca diferenta intre valoarea bunurilor primite prin fuziune sau divizare si suma cu care a crescut capitalul social;

Primele de raport corespund diferentei dintre valoarea bunurilor aportate si valoarea nominala a titlurilor atribuite in schimbul contributiilor. Prima de raport are aceeasi functie ca si prima de emisiune;

Prime de conversie a obligatiunilor in actiuni. Se stabilesc cu ocazia conversiei datoriilor in actiuni.Rezervele din reevaluare reprezinta plusurile sau minusurile de valoare

rezultate din reevaluarea activelor, de regula a imobilizarilor corporale. Se calculeaza ca diferenta intre valoarea justa si valoarea contabila neta.

Valoarea contabila neta a unui activ reprezinta valoarea contabila diminuata cu amortizarea si ajustarile pentru depreciere aferenta activului respectiv. Valoarea justa este valoarea actuala, determinata de regula de catre evaluatori profesionisti, membrii ai unui organism profesional in domeniu, recunoscut national si international.

Rezervele din reevaluare se calculeaza numai in cazul in care cresterea sau diminuarea de valoare este considerata ca fiind sigura si durabila.

Notiuni generale pentru contabilitatea rezervelor Rezervele reprezinta in principal profituri capitalizate in mod durabil de

catre entitate. Se mai pot constitui si din alte surse, cum ar fi primele de capital si rezervele din reevaluare.

Dupa modul de constituire si utilizare, rezervele se grupeaza astfel:Rezervele legale – se constituie anual in procent de cel putin 5% din profitul societatii comerciale pana ce vor ajunge la minimum 1/5 din capitalul social;Rezervele statutare – se constituie din profitul net si se utilizeaza pentru acoperirea pierderilor, finantarea investitiilor sau pentru majorarea capitalului social potrivit clauzelor prevazute in actul constitutiv al societatii (in statutul societatii);

Rezervele reprezentand surplusul realizat din rezerve din reevaluare – se constituie pe masura amortizarii activelor reevaluate sau in momentul vanzarii sau casarii acestora;Alte rezerve (rezerve libere sau facultative – se pot constitui din profitul net pe baza hotararii AGA, precum si din alte surse avand ca destinatii finantarea investitiilor, acoperirea pierderilor, distrivuirea de dividende in exercitiile financiare incheiate cu pierderi, cresterea capitalului social etc.).

Contabilitatea actiunilor proprii – Notiuni generaleActiunile sunt titluri de valoare emise de catre S.A. prin care se dovedeste

dreptul de proprietate al detinatorului asupra unei parti din capitalul social al societatii care le-a emis.

Adunarea Generala extraordinara a actionarilor poate hotarari rascumpararea actiunilor proprii, dar valoarea acestora nu poate depasi 10% din capitalul social subscris.

Rascumpararea actiunilor proprii se poate face in urmatoarele scopuri: - reducerea capitalului social prin anularea actiunilor proprii rascumparate (capitalul social recunoaste doar valoarea nominal a actiunilor);- cesionarea catre personalul societatii a unui numar de actiuni proprii;- regularizarea cursului actiunilor proprii pe piata bursiera sau pe piata organizata extrabursiera;

Contabilitatea rezultatului reportatRezultatul reportat reprezinta profitul nerepartizat, respectiv pierderea

neacoperita din exercitiul financiare precedente. Profitul reportat urmeaza a se repartiza pe destinatii in exercitiile financiare urmatoare, iar pierderea reportata urmeaza a se acoperi din profitul exercitiilor urmatoare din rezerve sau din capitalul social potrivit Hotararii AGA.

Conturi utilizate. Contabilitatea sintetica a rezultatului reportat se realizeaza cu ajutorul

contului sintetic de gradul I 117 rezultatului reportat care se detaliaza pe urmatoarele conturi de gradul II: 1171 - rezultatul reportat reprezentand profitul nerepartizat sau pierderea neacoperita, 1174 – rezultatul reportat provenit din corectarea erorilor contabile.

1171 continut economic: cont de surse proprii; functie contabila: bifunctional; tine evidenta rezultatului obtinut in exercitiile financiare precedente nerepartizat, precum si a profitului net obtinut in exercitiul financiar curent repartizat provizoriu pentru participarea salariatilor la profit, dividend, varsaminte la bugetul statului din profitul net al regiilor autonome.In credit : - profitul net realizat in exercitiul financiar rezultat evidentiat la inceputul exercitiului financiar urmator in rezultatul reportat (121);- pierderile contabile ale exercitiilor financiare precedente acoperite din prime de capital conform Hotararii AGA (1041 la 1044);- capitalul social utilizat pentru acoperirea pierderilor din exercitiile financiare precedente (1012 – capital subscris varsat);- rezervele utilizate pentru acoperirea pierderilor (1061, 1063, 1065, 1068).In debit se inregistreaza: - pierderile contabile realizate in exercitiul financiar incheiat transferate la inceputul exercitiului financiar urmator asupra rezultatului reportat (121);- profitul net realizat in exercitiile financiare precedente repartizat la capitalul social (1012) la rezerve (1063, 1068), pentru dividende (457), pentru varsaminte la bugetul statului din profitul net al regiilor autonome (446).Soldul creditor al contului reprezinta profitul nerepartizat. Soldul debitor al contului reprezinta pierderea neacoperita.

Aplicatii pentru contul 1171 1. Acoperirea din rezerve legale a unei pierderi contabile precedente in valoare de 80 lei.2. Reportarea profitului net realizat in exercitiul financiar precedent care nu a fost inca repartizat.

121 = 1171 1900 lei3. Reportarea pierderii contabile realizate in exercitiul financiar precedent.

1171 = 121 1500 lei4. Se repartizeaza profitul reportat la rezerve statutare cu valoarea de 300 lei.

1171 = 1063 300 lei5. Se incorporeaza in capitalul social o parte din profitul reportat in suma de 500 lei.

1171 = 1012 500 lei.

Contabilitatea activelor imobilizateStructura activelor imobilizate

Activele imobilizate sunt active detinute pe o perioada mai mare de 1 an generatoare de beneficii economice viitoare.

Beneficiile economice viitoare reprezinta potentialul de a contribui direct sau indirect la fluxurile de numerar sau de echivalente de numerar catre entitate.

Beneficiul economic nu poate fi confundat cu beneficiul ca sursa proprie. El reprezinta active de trezorerie sau echivalente de numerar ale entitatii.

Echivalentele de numerar reprezinta investitii financiare pe termen scurt extreme de lichide, usor convertibile in numerar si care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii.

In functie de natural lor, activele imobilizate pot fi:- imobilizarile necoporale sunt activele identificabile, nemonetare si fara suport material, concretizate in cheltuielor de constituire, cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, programe informatice etc.;- imobilizarile corporale sunt bunuri netangibile de folosinta indelungata reprezentate de terenuri, contructii, instalatii, mobiliere etc.;- imobilizarile financiare sunt investitii financiare care cuprind actiuni si alte titluri cumparate si detinute pe termen lung, precum si creante imobilizate cum ar fi imprumuturile si garantiile adaugate pe termen lung;- imobilizarile corporale in curs de aprovizionare, precum si imobilizarile corporale si cele necorporale in curs de executie sunt evidentiate in grupe de conturi distincte.

Un activ imobilizat poate fi reflectat in contabilitate daca se estimeaza ca va genera beneficii economice pentru entitate si costul sau poate fi evaluat in mod credibil.

Datorita faptului ca activele imobilizate deservesc in mod durabil activitatea entitatii economice, acestea sufera in timp anumite deprecieri cauzate de uzura fizica sau morala, de factori economici, sociali, politici etc.

La intocmirea bilantului trebuie sa se tina seama de aceste reduceri de valoare, efectuandu-se anumite corectii.

In functie de natura lor, deprecierile (ajustarile) se pot grupa astfel:- ajustari permanente denumite amortizari – reflecta deprecierile ireversibile ale imobilizarile necorporale si corporale;- ajustari provizorii denumite ajustari pentru depreciere - reflecta deprecierile reversibile ale activelor imobilizate ca urmare a unor factori conjunctuali (diminuarea preturilor, scaderea cursului valutar, diminuarea cotatiilor la bursa a titlurilor imobilizate etc.).

CURS 5 : Contabilitatea imobilizarilor necorporale

Imob necorporale sunt active sunt active nemonetare reprez de valori nemateriale si de documente juridice si coemrciale.

Pt ca un element sa fie recunoscut ca activ necorporal trebuie sa indeplineasca conditiile :

Obtinerea unor beneficii viitoare care pot fi atribuite activului respectiv Costul activului se poate masura in mod “credibil.” ??Principalele imob necorporale :

- Cheltuieli corporale = cheltuieli ocazionate de infiintarea unei entitati sau de modif actului de constituire,fiind reprez de : taxe si cheltuieli de inscriere si inmatriculare , cheltuieli pt emiterea de actiuni , cheltuieli de prospectare a pietei , de publicitate si alte cheltuieli legate de infiintare si extindere.

- Cheltuieli de dezvoltare = ocazioante de aplicarea rezultatelor unor lucrari de cercetare in scopul realizarii de produse sau servicii noi sau imbunatatite substantial .

In categoria creditorilor de dezvoltare se includ activitatie precum proiectarea uneltelor si matritelor care ………………. , proiectarea , constructia si operarea unor uzine – pilot , proiectarea , construirea si testarea produselor intermediare.- Cheltuieli de constituire si dezvoltare = se recupereaza prin includerea

esalonata a acestora in chlet de productie (prin amortizare liniara ) intr-o perioada de cel mult 5 ani.

- Concesiunea = dreptul de exploatareal unor bunuri si servicii obtinute de o persoana (concesionar) ,de la o alta persoana (concedent).

Pt ca o concesiune sa fie recunoscuta ca o imob necorporala treb ca in contracte sa fie stabilite clar durata si valoarea concesiunii.

- Brevetul de inventie ( patentul ) = dreptul exclusiv de a ……….. un anumit produs sau de a utiliza un anumit proces tehnologic .

- Licenta = dreptul obtinut de o pers de a utiliza o inventie.- Know-how-urile = cunostinte tehnice si procedee tehnologice care

nu fac obiectul unui brevet de inventie dar care apartin celor care l-au creat si care…

- Marca de fabricatie sau de servicii sau comert = simbol sau nume inregistrat care da dreptul posesorului de a-l folosi pt identificarea unui bun sau serviciu.

- Uzufruct = dreptul acordat unei persoane de a se folosi pe deplin de un bun care apartine altei pers si pe care trebuie sa il restituie la incheierea contractului.

- Dreptul de superficit = dreptul de proprietate asupra unei cladiri sau unei plantatii construite pe terenul altei pers (precum si dreptul de folosire asupra acestui teren).

- Franciza = dreptul asupra unui domeniu exclusiv sau a utilitatii exclusie a unei formule,tehnici,design,etc.

- Fontul comercial pozitiv = suma suplimentara achitata in urma achizitiei unei firme sau a unor bunuri imobile pt marca de fabricatie a unei firme,reputatie,vad comercial , clientela , legaturi comerciale , etc.

- Fondul comercial negativ = diferenta dintre valoarea justa ( mai mare) si costul de achizitie ( mai mic) aferente activelor tranzactionale.

- Programele informatice = elemente ale muncii intelectuale stocate pe anumite suporturi tehnice ( desk –uri , board-uri , etc).Acestea se amortizeaza pe o perioada de 3 ani.

CONTURI UTILIZATE : Conturile care reflecta existenta , miscarea si amortizarea imob necorporale

sunt cuprinse in grupele : 20 – imob necorporale ; 28 – amortiz privind imob ; 23 – imob in executie siavansuri pt imob.

Continut econ : conturi de imob necorporale Functie: activTine evidenta chelt ocazioante de infiintarea sau dezvoltarea soc comerciale.Debit:

- Cheltuieli de constituire datorate ( 404 ,462)- Chelt de constituire achitate ( 5121 , 5311 )

Credit :- Chelt de contituire amortizate scoase din evidenta ( 2801)

Sold debitor : chelt de constituire existente.

CONTUL 203 – cheltuieli de dezvoltareContinut : cont de imob necorporaleFunctie:activTine evidenta chelt de dezv inregistrate in contul imob necorporale.Debit:

- Lucrari si proiecte de cercetare realizate in regim propriu (233 ; 721) executate de catre terti (404)

- Lucrari si proiecte de dezv achiz de la entitati afiliate sau de la entit legate prin interese de participare ( 451 ; 453 )

Credit : - Valoarea neamortizata a cheltuielilor de dezv cedate ( 6583)- Val amortizata a chelt de dezv scoase din evidenta (2803)- Chelt de dezv aferente brevetelor sau licentelor (205)

Sold debitor : chelt de dezv existente.

CONTUL 2071 – cont comercial pozitivContinut: imob necorporaleFunctie: activTine evidenta fondului comercial pozitiv care reprez diferenta dintre costul de achiz si val justa la data tranzactiei a activelor tranzactioante.Debit :

- Fond comercial achizitionat ( 404 , 512 , 531 )Credit :

- Fondul comercial neamortizat cedat (6583)Sold debitor : fond comercial pozitiv existent.

CONTUL 2075 – cont comercial negativContinut: imob necorporaleFunctie: pasivTine evid contului comercial negativ.Credit:

- Fondul comercial negativ aparut achiz unor imobiliz necorporale ( 212 ; 213 ; 214 )

Debit :- Fond comercial negativ trecut la venituri ( 7588)

Sold debitor : fond comercial negativ existent ( avand functie de pasiv).

CONTUL 280Continut : conturi substractive sau rectificative de val imob necorporale.Functie:pasivTine evidenta amortiz imob necorporale.Credit:

- amortiz imob necorporale (6811)Debit:

- amortiz aferenta imob necorporale scoase din activitate (201 ; 205 ; 207 ; 208 )

Sold debitor : amortiz imob necorporale existente in patrimoniu.

CONTABILITATEA IMOBILIZARILOR CORPORALE

Denumite si imob materiale sau active fixe tangibile care cuprind bunurile materiale de folosinta indelungata care indeplineste urmat caracteristici :

- sunt utilizate in productia de bunuri , prestarea de servicii , in activ administrative sau sunt inchiriate terilor.

- Au durata normala de functionare mai mare de 1 an.

In categoria imob corporale se includ : - Terenuri , amenajari de terenuri , constructii - Mijloace fixe

Activele incadrate in mijl fixe trebuie sa aiba valoare de intrare (Vi) mai mare decat limita minima prevazuta de lege .

Imob in curs de aprovizionare reprez o categorie distincta de active imob si se refera la imob corporale cumparate si facturate de catre furnizor pt care s-au transferat riscurile si beneficiile aferente dar care sunt in curs de aporvizionare , fie nu sunt sosite , fie sunt in curs .

Conturile utilizate: reflecta existenta , miscarea si amortizarea imob corporale : gr 21 – imob corporale , 28 – amortizari privind mobilizarile , 23 – imob in curs si avansuri pt imob.2111 – terenuri2112 – amenajari terenuri 212 – constructie2131 – 2134 – instalatii , plantatii ,etc

Curs 6 : Imobilizari financiareImobilizari financiare - sunt investitii financiare care cuprind actiuni si

alte titluri imobilizate, precum si creante imobilizate cum ar fi imprumuturile acordate pe termen lung.

Caracteristici:-nu au structura materiala-reprezinta sume banesti imobilizate pe termen lung in fara entitatii.-genereaza venituri financiare sub forma dividentelor,dobanzilor etc..-nu se amortizeaza, pentru ca nu sufera deprecieri ireversibile.-pot fi supuse unor deprecieri temporare rever pentru care se constituie ajustari pentru pierderea de valoare

Gruparea imob financiare : 1-actiuni detinute la enititatile afiliate sunt drepturi sub forma de actiuni sau alte titluri detinute pe lung in capitalul altei entitati, in scopul obtinerii de avantaje economice prin veniturile financiare incasate si prin controlul si influenta seminificatica exercitata asupra societatii respective.

Entitatea care detine controlul asupra unei alte entitati este societatea mama,iar cealalta se numeste filiala.

Societatea mama impreuna cu fifialele acesteia reprezinta un grup de entitati.

Controlul este capacitatea de a conduce politica financiara si operationale ale unei entiati prin a obtine beneficii din activul ei.

Se constata ca exista control atunci cand se detine un procent de peste 50% din dr de vot in conducerea filialei.2- interesele de participare- dr detinute in capitalul altei entitati, in scopul obtinerii de venituri financiare fara interventia in gestiune entitatilor la care sunt detinute titlurile.

Detinerea unei parti din capitaluri unei alte entitati se presupune ca reprez intrarea de participare atunci cand depaseste un procent de 20%.3- titlurile puse in echivalenta-apar in cazul consolidarii conturilor.Potrivit metodei punerii in echivalenta, real de achizitie a actiunilor detinute de o entitate in capitalul alei entitati este inlocuita cu valoareqa cap proprii ale emiitentului, ce revine entitatii detinatoare.4-creante imobilizate, sunt reprezentate de:* sumele si imprumuturile acordate entitatilor de la care s-au achititionat titluri sau interese de participare, sub forma de ajutoare financiare.*imprumuturi acordate pe termen lung : sume de bani acordate tertilor pe baza unor contracte de imprumut pt obtinerea de dobanzi.*creantele aferente contractelor de leasing financiar*alte creante imobilizate: -depozite bancare -garantii -cautiuni*dobanzi aferente creantelor imobilizate

Imobilizari financiare se prezenta in bilant la valoare de intrare, mai putin ajustatile cumulate pentru pierdere de valoare.

CONTURI UTILIZATE-26 = imob, financiare

CONTUL 261-actiuni detinute la entitatile afiliate.Continut ec: cont de imob financiare Functie : activ ; Tine evidenta titlurilor de participareDebit : - valoarea titlurilor dobandite prin acihitie (269,512,531), sau prin aport (205,208,211,212,213,214) -diferenta dintre valoarea participantiilor dobandite si valoarea neamortizata a imob care au constituit ob participarii in nat. la capatul intreptinderii asociate. (1068)Credit:-valoarea contabila a titlurilor imob. Vandute (6641)-costul de achizitie al participatilor evale la consolidare prin met punerii in echivale (264)-sold debitor : reprezinta valoarea titlurilor sub forma de interes de participare detinute

CONTUL 265- alte titluri imobilizateFunctie : activ. Tine evidenta altor titluri de valoare detinute pe o perioada indelungata in vederea realizarii de venituri financiare.Debit :-valoarea titluri imed. Dobandite per achizitie (269,512,513) sau prin aport (205,208,2011,2012,2013,2014)-diferente dintre valoarea altor titluri imobilizate, dobandite si val neamportizata a imob. Care au conven. Ob participarii in nat. la cap altor entitati (1068).Credit:-valoarea contabila a titlurilor imobilizate vandute (6641)-diferenta dintre val titlurilor cedate (retrase) si valoarea neamortizata a activelor aportate.Sold debitor : reprezinta val altor titluri imob existente.

Conturi 2671-2679 (creante imobilizate)Continut economic : cont de imob financiareFunctie : Activ Debit : -valoarea ajutoraelor financiare si a imprumuturilor acordate pe termen lung (269,512,531)-dobanzi aferente creantelor imobilizate (763,766)

-valoarea imprumuturilor acordate si a datoriilor aferente pentru bunele cedate in regim de leasing financiar (211,212,213, 214,472)-diferente favorite de curs valutar, aferente impr. Acoardate in valuta, rezultatele din evaluarea acestora la incheierea exercitiului financiar (768)-valoarea garantiilor depuse de terti (411)Credit:-valoarea creantelor imob si a dobanziilor afacerii ncasate (512,531)-valoarea pierderilor din creante imob (663)-valoarea ratelor facturate de loctor in cazul castigului financiar-diferentelor nefavorabile de curs valutar aferente imprumuturilor acordate in valuta, rezultate in urma incasarii creantelor sau din evaluarea acestora la cusul de la inchiderea examenului financiar (665)Soldul : reflecta valoarea creantelor imob existente

CONTUL 269 - varsaminte de efectuat pentru imob financiareFunctie : pasiv Continut : cont rectificativ de imob financiar.Tine evidenta varsamintelor de efectuat cu ocazia achititiilor imob financiareCredit : -sumele dotate ptr achitit, imobili financiar (261,263,265)- Diferente nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea imprumuturilor si datoriilor in valuta la cursul de la inchiderea excercitiului (665Debit :-sumele platite ptr imobilele financiare (512,531)-diferentele favor ale curs valutar aferente imprumuturilor si datoriilor in valuta considerate la inchiderea exercitiului financiar si la rambursarea imprumuturilor si datoriilor (765)Soldul debitor reflecta sumele datorate pentru imobilizari financiare achizitionate.Se mai fol si conturile 663,6641,761,7613,763,7641 n concordanta

Contabilitatea activelor circulante

Un activ se clasifica ca activ circulant atunci cand:a)este achizitionat sau produs pentru consum propriu sau in scopul comercializarii sip se asteapta sa fie realizat in termen de 12 luni de la inchiderea exercitiului.b)este reprez de creanta aferente ciclului de exploatare c)este repros de numerar sau echivalentul de numerar a caror utilizare nu e realiz.

Un activ circulant se asteapta sa fie realizata atunci cand posibila utilizare/vanzare la o valoare realizabila adica la un pret de vanzare estimate, care or putea fi obtinute pe parcursul desffasurarii normale a activitzatiilor entiatii (ciclul de exploatate)

Ciclul de exploatare- reprezinta perioada de timp dintre achizitie materii prime care intra intr-un proces de transf si ffinalizarea acestora in numerar, sau sub forma unui echivalent de numerar.

Echivalentele de numerar - reprezinta investitii financiare pe termen scurt extreme de lichide care sunt usor convertibile in numerar si sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii

Clasificare:- Stocuri, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost intocmita factura- Investitii pe termen scurt - Disponibil in banci si casierie - Creante

Contabilitatea stocurilor

Stocurile : active circulante achitionate/ produse pentru consum propriu sau pentru comercializarea

Clasificare: a)dupa forma fizica si destinatie:1.marfurile : stocuri cumparate in vederea revanzarii acestora si in aceeasi stare, sau produse predate spre vanzare magazine propriu2.materie prima : stocuri care participa direct la fabricarea produselor si de regasesc in produs finit,integral sau partial, fie in starea lor initiala, fie transf (reprezinta subst.princiape si prod finite)3.mat. consumabile : bunurile care participa sau ajut la procesul de fabricatie, de exploatare,fara a se regasi in productia financiare4.materii de nat obiectivelor de inventare: bunurile care nu indeplinesc conditii de laoare si/sau de durata pentru a se include in cale imobil corporale.5.produsele : reprez de semifabricate : prod al caror process tehnologic a fost terminat intr-o sectie si care trec intontinuarea in procesul tehnologiei al unei alte sectii (respective lize de fabricatie) sau se liv…

Finite : au parcurs in intregime fazei procesului de fabricatie si numai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul intitatii:

Reziduale-reprez de rebuturiMateriale recuperabileDeseuri

6.animalele si pasarile, reprezintate de animalele nascute, tinere, de orice fel, crecute si folosita pentru reproductive; animanele ssi pasarile la ingrsat pentru a fi valorificate; animalele pentru productie (lana,lapte,oua);colonii de albine7.ambalaje : stocuri utilizate pentru pastrarea si transportatea bunurilor, care include ambalaje refolosibile, achizitionate, destinate, produse vanzute si cdarein mod temporar pot fi pastrate de teri cu oblitatia restitutirii in conditii prevazute in contracte.

8.productia in curs de exercitii: reprezentata deprodcutia care nu a trecut prin totate fazele de prelucrare ale procesului tehnologic;productiile nesupune probelor si perceptiei tehnologice sa necomparate in intregime; lucrari si servicii dar si stutiile in curs de exercitiu sau neterminate.

b) Dupa sursa de provenienta:- stocuri cumparate : -m. prime -m. consumabile-stocuri fabricate - productie in curs de executare; semifabricate ;finite;reziduale,

c)dupa apartenenta la patrimoniu - stocuri care fac parte din patrimoniu care se pot afla fie in spatiile proprii, fie se afla la terti in custodie pentru prelucrare sau reparare.- stocuri care nu fac parte din patrimoniu dar care se afla in gestiunea entitatii fiind primite de la terti pt vanzare ori consignatie , reparare, prelucrare , etc

d)dupa gradul de individualizare si modul de gestionare-stocuri identificabile - sunt individualizate pentru fiecare categorie de bunuri in care seinclud bunuri de folosinta indelungata (tv,calculator,auto).-stocuri interschimbabile (fungibile) - care in cadrul fiecarei categorii nu pot fi in mod unitar identificabile (pungile de zahar care apartin aceluiasi stoc, chiar daca sunt cumparate la preturi diferite ).

CURS 7 : Marfurile

Sunt bunuri achizitonate din afara entitatii pt. a fi vandute in aceeasi stare,fara vreo prelucreare suplimentara.

Sunt asimilate marfurile:- stocuri achizitionate pt. utilizare proprie (materii prime,materiale etc.) si care ulterior si-au schimbat destinatia si se afla spre vanzare tertilor;- stocuri provenite din productia proprie care se vand in magazine proprii (semifabricate,produse finite etc.)

Pe traseul producator-consumator, marfurile parcurg 2 stadii:1. Circulatia cu ridicata a marfurilor - consta in achizitionarea de marfuri in cantitati mari de la producator la alti furnizori in scopul revanzarii acestora catre alte entitati comerciale,indeosebi celor de vanzare cu amanuntul.2. Circulatia cu amanuntul a marfurilor - vanzarea marfurilor consumatorilor individuali precum si unor entitati pe. consumul propriu.

Adaosul comercial/ rabat comercial - diferenta dintre pretul de vanzare si costul de achizitie al marfurilor

Cu toate ca exprima aceeasi realitate,intre cele 2 exista deosebiri in ceea ce priveste modul de calcul si momentul in care se face calculul.

Asadar:- adaosul comercial se determina in momentul achizitionarii marfurilor prin aplicarea cotei de adaos asupra costului de achizitie

- rabatul comercial se stabileste in momentul scoaterii din grstiune a marfurilor vandute prin aplicarea cotei de rabat asupra pretului de vanzare a marfurilor.

Transformarea cotei de adaos in cota de rabat se face aplicand procesul sutei majorate:

Cota de rabat % = cota de adaos X 100 ___________________ cota de adaos + 100

Evaluarea marfurilor la entitatea comerciala cu amanuntul

Contabilitatea sintetica a marfurilor la entitatea cu amanuntul se organizeaza prin folosirea inventarului permanent sau intermitent.

La entitatea comerciala se desfacere a marfurilor cu amanuntul (en detail) se tine evidenta marfurilor la pretul cu amanuntul care se poate utiliza in 2 variante:a. Pretul cu amanuntul format din :

COST DE ACHIZITIE + ADAOS COMERCIAL + TVAAdaosul comercial este suma destinata sa acopere cheltuielile

comerciantului (cheltuieli de circulatie) si sa asigure un profit.

b. Detailistii neplatitori de tva utilizeaza pretul cu amanuntul compus din:COSTUL DE ACHIZITIE (in care se include tva din factura de cumparare)

+ ADAOS COMERCIALDe regula,la entitatea comerciala cu amanuntul se considera cost de

achizitie,pretul de cumparare reflectat in facturile furnizorilor,iar cheltuielile de transport aferente intrarilor de marfa se reflecta intr-un cont analitic distinct.

Acestea se vor include in cheltuieli pe masura vanzarii marfurilor.

Evaluarea marfurilor la entitati cu ridicata

Acestea pot evalua marfuri la unul din urmatoarele preturi de inregistrare:a. Cost de achizitie efectiv - cuprinde pe langa pretul de cumparare si ale cheltuieli: de transport,taxe vamale,comisioane,prime de asigurare;

In acest caz, iesirile de marfa se pot evalua folosind una din urmatoarele metode de evaluare:- CMP (cost mediu ponderal)- FIFO (intrare,prima iesire)- LIFP (ultima intrare,prima iesire)

b. Pretul standard (stabilit) - se determina pt. fiecare sortiment de marfuri pe baza preturilor medii din perioads anterioara.

In acest caz trebuie evidentiate distinct diferentele de pret dintre pretul standard si costul efectiv de achizitionare.

La sfarsitul fiecarei perioade de gestiune,este necesar sa se repartizeze diferenta de pret,atat asupra iesirilor cat si a stocului final de marfuri pe baza unui coeficient de repartizare care se calculeaza cu date cumulate de la inceputul anului.

c. Pret de vanzare cu ridicata(en gross) format din :COST DE ACHIZITIE + ADAOS COMERCIAL

care se stabileste in functie de nivelul preturilor de pe piata la sortimentul respectiv de marfuri.

Contabilitatea disponibilitatilor aflate in banci si casierie

Caracteristicile trezoreriei: Notiunea de trezorerie cuprinde ansamblul lichiditatilor monetare si a echivalentelor de numerar de care dispune o entitate pentru a gace fata platilor scadente.

Lichiditatile monetare - mijloace banesti efective pe care le detine o entitate avand urmatoarea structura:- numeralul din casieria entitatii- disponibilitatile banesti aflate in conturile din banci- avansul de trezorerie.

Echivalentele de numerar- investitii financiare pe termen scur care sunt usor convertibile in mijloace banesti efective avand structura:- valoarea de incasat(ex efecte comercila,cecuri)- titluri de plasament (ex actiuni,obligatiuni)- alte valori: timbre fiscale si postale,tichete de masa,bonuri vslorice de combustibil,etc

Fluxurile de mumerar - ansamblul operatiunilor monentare si financiare pe care le efectueaza o entitate economica pt. asigurarea mijloacelor banesti si efecturarea decontarilor curente.

In cadrul operatiunilor monetare se includ incasarile si platile curente care se efectueaza in legatura directa cu decontarea dreptului de creanta si obligatilor scadente ale entitatii economice.

Operatiunile financiare asimilate trezoreriei genereaza angajamente sub forma creditelor bancare pe termen scurt.

Contabilitatea avansurilor de trezorerie

Avansurile de trezorerie - sume puse la dispozitia administratorilor sau a altor salariati din entitate in vederea efectuarii unor plati in numele acestuia.

De regula, justificarea avansului si transformarea sa in cheltuiala efectiva are loc la incheierea mandatului pe baza unui decont de cheltuieli.

Avansurile de trezorerie se pot acorda in lei sau in valuta.

Contul 542 " Avansuri de trezorerie"Continut ecomomic: cont de active circulante banesti,are functie de Activ,tine evidenta avansurilor de trezorerieDebit: se inregistreaza :-sumele acordate in numerar avansului de trezorerie (531)Credit: se inregistreaza :- platile efectuate din avansul de trezorerie (401,404,451,462)- restituirile de avansuri nefolosite (531)- achizitionarea de bunuri si servicii cu plata din avansul de trezorerie (208,301->381,532,604,605,611-> 626,628)- plata TVA deductibila inscrisa in doc de cumparare (4426)- sumele reprezentand avansul de trezorerie nedecontate pana la data bilantuluiSoldul debitor: reprezinta avansurile de trezorerie acordate si nedecontate.

Contul 371 "Marfuri"Continut economic: cont de active circulante materiale,are functie de Activ,tine evidenta existentei si miscarii marfurilorDebit:-valoarea marfurilor achizitionate (401,408,327,446,542,451,453)- adaosul comercial aferent marfurilor achizitionate si a celor constatate in plus la inventariere (378)- TVA neexigibila aferenta marfurilor achizitionate si a celor constatate in plus la inventariere (4428)- valoarea marfurilor constatate in plus la inventariere (607)- valoarea materialelor si produselor transferate la marfuri (301,302,303,341,345,346)- valoarea marfurilor primite cu titlu gratuit (7582)- valoarea aportului social de marfuri (456)- valoarea marfurilor aduse de la terti (357)- valoarea marfurilor primite de la unitate sau subunitati (481,482)

Credit: - valoarea marfurilor vandute sau constatate lipsa la inventariere (607)- valoarea marfurilor donate (6582) sau distruse de calamitati (671)- adaosul comercial aferent marfurilor vandute,donate,distruse si a celor constatate lipsa la inventariere(378)- TVA neexigibila aferenta marfurilor vandute,donate,distruse si a celor constatate lipsa la invrentariere (4428)

- valoarea marfurilor trimise la terti (357)- valoarea marfurilor livrate societatilor din cadrul grupului (4511) sau din cadrul entitatii (481,482)Soldul debitor: reprezinta valoarea stocului de marfuri existent in patrimoniu evaluat la pret de inregistare.

Contul 378 "Diferente de pret la marfuri"Continut economic: cont rectificativ al valorii de inregistrare a marfurilor,are functie de Pasiv,tine evidenta adaosului comercial(marja comerciantului) aferent marfurilor existente in gestiunea entitatiiDebit: - se inregistreaza adaosul comercial aferent marfurilor vandute,donate,constatate lipsa la inventariere,distruse de calamitati,depreciate (371)Credit: - se inregistreaza adaosul comercial aferent marfurilor intrate in gestiune sau constatate in plus la inventariere (371)Soldul creditor: reprezinta adaosul comercial aferent marfurilor din stoc.

CURS 8 : Probleme

1.Se inregistr in contab urmatoarele op privind dobanzile aferente sondului debitor si creditor al contului 5121 : - dobanzi achitate in suma de 80 lei conform extrasului de cont :

666 = 5121 - dob datorate dar neachitate in luna curenta in suma de 30 lei :

666 = 5126- achitarea dobanzilor restante :

5186 = 5121 30 lei- dob incasate in suma de 40 lei conform extrasului de cont :

5121 = 766- dib de incasat aferente lunii curente in suma de 10 lei , neaparute in extrasul de cont pana la sf lunii :

5187 = 766 10 lei- dob aferente lunii precedente aparute in extrasul de cont in luna curenta :

5121 = 5187 10 lei

Alte valori exprimate in numerar :

1.Se achizitioneaza timbre postale in valoare de 30 lei care ulterior se utilizeaza pt trimiterea corespondentei :

- achizitie timbre postale : 5321 = 5311

- utilizrea timbrelor :626 = 5321 (pt intreaga valoare)

2.Se achizitioaneaza bonuri de combustibil in valoare de 100 lei +TVA achitate in numerar :

- achizitie bonuri de combustibil :

% 1245328 1004426 = 531 24

- utilizarea bonurilor pt cumpararea de combustibil :3022 = 5321 100 lei

- consum combustibil :6022 = 3022

Curs 11 : Contabilitatea taxei cu valoare adaugata

TVA este : -impozit indirect, calculate pe valoare adaugata (VA) realizata de catre persoanele impozabile inregistrate in scopuri de TVA si suportat de catre consumatorii finali.

Persoana impozabila inregistrata in scopuri de TVA trebuie sa plateasca bugetului de stat diferenta dintre suma taxei calculatate de la clientii sai pentru vanzarile de bunuri si servicii si taxa deductibila achitata sau datorata de catre persoana respectiva pt achizitia de bunuri si servicii.

Acest lucru insemna ca rolul persoanei impozabile se reduce la cel de perceptive al taxei in contul

Ministerului Finantelor Publice,aceasta taxa reprezinta un cost pt pers. Prespectiva.

Cel care suporta TVA este consumatorul final care achizitioneaza bunuri si servicii pt consum sau pentru a le revinde fara a colecta de la client TVA, neavand dreptul de a recupera taxa achitata pt bunurile si serviciile achizitionate.

In Cadrul Fiscal actualizat gasim operatiuni impozitabile, clasificarea operatiunilor impozitabile,etc.

JURNALELE DE TVA:1.Jurnalul pentru vanzari:

- serveste ca document de stabilire lunara sau dimensional a TVA-ului colectat.

- -se compleateaza pe baza documentelor privind vanzarilor de valoare moderate si prestarii servicii

2.Jurnalul pentru cumparari:- serveste ca document de stabilire lunara sau dimensional a TVA-ului

deductibila.- se completeaza pe baza documentelor privind cumpararile de val maxima

si prestarii servicii.La sfarsitul lunii sau trimestului se totalizeaza TVA DEDUCTIBILA in

jurnalul pt cumparatori si TVA COLECTATA pt jurnalul de vanzari. Din compararea celor doua titlul pot rezulta doua situatii:

a)Daca TVA COLECTATA>TVA DEDUCTIBILA, agent ec. a incasat sau va incasa mai mult TVA,de la clienti decat a platit sau va plati furnizorilor diferenta respectiva urmarind sa fie virata bugetului.

TVA col - TVA deduct = TVA DE PLATA (4426) (4427) (4423)

b) Daca TVA DEDUCBILITA>TVA COLECATA, ag econ a platit sau va plati furnizorilor mai mult TVA decat a incasat sau va incasa de la client dif respective urmand sa fie recuperate de la buget.

TVA deduct - TVA colect = TVA de recuperat4426 4427 4424

TVA de recuperat poate fi rambursata de la buget (daca suma respectiva > 5000 lei), compensata cu TVA de plata din perioada urmatoare sau poate fi compensate cu alte impozite si taxe datorate.TVA DE PLATA se vireaza de la buget pana la data de 25 ale lunii urmatoare:Conturi utilizate:

- 442- 4423 ; 4424 ; 4426 ; 4427 - 4428- TVA rambursabila

CONTUL 4423-cont de datorii fiscale Continut econ : cont de datorii fiscale

Functie contab : Pasiv CREDIT:

- diferenta colectata din TVA colectatA mai mare si TVA deductibila (4427) mai mica stabilita la sf perioadei

TVA COL-TVA DED=TVA DE PLATA la sf perioadei - sume anulate reprezentand TVA DE PLATA aferenta exercitiului curent (7588) Debit:- inregistr TVA de plata virata bugetului de stat (5121, 5311) - Tva de recuperat din perioada precedenta compensata (4424) Sold creditor- TVA de plata catre bugetul de stat.

CONTUL 4424 : TVA deductibilaContinut : -creante fiscale Functie : -activ Debit :

- diferenta dintre tva deduct mai mare si tva colectata mai mica stabilita la sf perioadei (4426)

Credit: - tva de recuperat inacasata de la bugetul statului pe baza cererii de

rambursare (5121)- tva de recuperat compensata in perioada urmat cu tva de plata (4423)

Sold debitor-TVA de recuperat de la bugetul statului.

CONTUL 4426: “tva deductibila”Continut : -creante fiscale Functie: -activ DEBIT:

- inregistr TVA deduct inscrisa in docum legale inscrise in doc legale emise de furnizori pt cump de bunuri si servicii (401 ; 404 ; 5121 ; 5311 ; 542 )

- TVA aferenta avansurilor facturate ( 401)- TVA deductibila evidentiata anterior ca TVA neexigibila ( 4428)

TVA DED – TVA COL= TVA DE RECUPERAT STABILITATA DE SF PERIOADEI (4426)Credit:

- sumele deductibile din TVA deductibila care se compenseaza ( SE SCAD) din TVA colectata ( 4427)

- diferenta dintre TVA colectata mai mare si TVA colect mai mica ce urmeaza a se recupera de la bugetul statului ( 4424)

- prorata din tva deductibila devenita nedeductibila (635)- decontarea tva aferenta avansurilor platite (401)- tva deductibila aferenta sconturilor primite de la furnizori

Nu are sold la sf lunii pt ca se inchide prin compensare.

CONTUL 4427 “tva colectata”

Continut : datorii fiscale Functie : pasivCREDIT:

- TVA colectata aferenta vazarilor de bunuri si servicii catre clienti (4111 ; 5311 )

- Tva colectata aferenta lipsurilor imputate (4282 ; 461 )- Tva aferenta bunurilor si serv utilizate pt consum propriu sau predate cu

titlu gratuit,cea aferenta lipsurilor neimputabile,precum cea aferenta a bunurilor si serviciilor acordate ….. sub forma avantajelor in natura ( 635)

- Tva neexigibila devenita tva colectata (4428)- Tva aferenta avansurilor facturate ( 411)

Debit: - Tva deductibila comnpensata potrivit legii (4426)- Diferenta dintre tva colectata mai mare si tva deductibila mai mica ce

urmeaza a se plati bugetului de stat- Tva aferenta aconsturilor acordate clientilor (4111)- Decontarea tva aferenta avansurilor incasate (4111)

CONTUL 4428 : “TVA NEEXIGIBILA”Continut :

- Cont de creante pt cumparari care nu sunt insotite de facturile furnizorilor - Cont de datorii pt vanzari fara facturi si pt stocuri de marfuri inregistrate la

pretul de vanzare cu amanuntul

Functie: bifunctionalDEBIT :

- TVA aferenta marfurilor vandute ,donate,constatate lipsa la inventariere , distrusa de calamitate , depreciate,cand evidenta se tine la pretul cu amanuntul (371)

- Tva neexigibila devenita colectata la emiterea facturilor (4427)- Tva aferenta cumpararii de bunuri si servicii pt carenu s-a primit facturi

(408)- Tva amanata de palta (446)

CREDIT : - Tva aferenta marfurilor intrate in gestiune sau constatate in plus la

inventariere (371) - Tva neexigibila devenita deductibila la sosirea facturilor (4426)

- Tva aferenta livrarilor de bunuri si servicii pt care nu s-au intocmit facturi (418)

Sold debitor : tva neexigibila aferenta cumpararilor pt care nu s-au primit facturiSold creditor : tva neexigibila aferenta marfurilor din stoc evaluate la pretul de vanzare cu amanuntul ; livrarilorpt care nu s-au intocmit facturi.

1.O entitate platitoare de tva achizitioneaza materiale auxiliare in valoare de 500 lei + tva achitate dintr-un avans de trezorerie.In cursul lunii se factureaza servicii de 300 lei + tva .In luna urmat se calc tva de plata in suma de 60 lei.La sf fiecarei luni se face regularizare tva.

- Achizitionare materiale auxiliare achitate din avans de trezorerie :

% = 542 6203021 500 4426 120

2 )Facturare servicii :

4111 = % 372 704 3004427 72

Inainte de a trece la luna urmatoare se inchide calculul.

3.Regularizere tva la sf lunii :

% = 4426 1204427 724424 48

120 – 72 = 48

4.Inchiderea - Achitarea si compensarea tva de plata :

4423 = % 604424 485121 12

60 – 48 = 12

APLICATII ACREDITIVE:

1. O entitate deschide un acreditiv in suma de 100 lei din care fac plati catre furnizori in valoare de 950 lei .Acreditivele se vireaza in conttul de disponibilitati.

- Deschiderea acreditivului: 581 = 5121 1000 lei5411 = 581 - viramente interne

- Achitarea datoriilor fata de furnizori din acreditele deschis: 401 = 5411 950

- Retragerea acreditului neutilizat : 581 = 5411 50 lei5121 = 581

Ridicarea in numerar de la banca si depunerea in casierie se face folosind contul 581 – viramente interne ( miscari de trez).

AVANSUL DE TREZORERIE

1.Se acorda un avans detrez unui salaraiat de 350 lei.Se achita urmat : - materiale consumabila 100 lei + tva- bilete cfr 62 lei tva inclus- chelt cu cazarea 60 lei + tva - chelt cu diurna 10 leiAvansul reutilizat se restituie casieriei.

- Acordarea avansului

542 = 5311 350 lei- Achitarea mat consumabile

% = 542 1243028 1004426 24

- Achitare bilete cfr% = 542 62625 504426 12

Valoarea din factura stiind totalul din factura: 62 * 100 / 124 = 50Valoare tva : 62 * 24 / 100 = 12

- Achitare chelt cu cazarea

% = 542 74,4625 60

4426 14,4

- Achitare chelt cu diurna625 = 542 100

- Restituirea vansului neutilizat5311 = 542

Pentru a realiza obiectul de activitate entit intra in relatie cu tertii ca : furnizori , clienti , salariati , asociati , bugetul statului , diversi creditori si debitori.

Aceste relatii se reflecta in contab sub forma datoriilor si creantelor a caror durata nu depaseste de regula 1 an.

Creantele : drepturi cuvenite creditorilor de a pretinde de la debitori anumite sume de bani , bunuri , servicii.

Creditorul : pers care a avansat o valoare econ si urmeaza sa primeasca un echivalent valoric sau contraprestatie.

Datoriile : surse externe ( straine ) de finantare puse la dispozitia entitatii de catre creditori.

Debitorul : pers care a primit o val econ si urmeaza sa dea un echivalent valoric sau sa dea o contraprestatie.

Creantele se evid in contab din mom creari dreptului fata de terti pana in mom stingerii ( incasarii ).

Gruparea datoriilor si creantelor : - Dat si creante fata de furnizori si clienti- Fata de salariati- Fata de bugetul de asig sociale- Fata de bug statului- Fata de asociati- Fata de diversi creditori respectiv debitori

CONTABILITATEA DECONTARILOR CU FURNIZORII SI CLIENTII

Op comerciale pp legatura dintre 2 entit econ : furnizorul care in calitate de vanzator pune la dispozitia tertilor bunuri sau servicii contra-cost pe baza unei intelegeri probabile si Clientul care in calitate de cumparator achizitioaneaza contracost bunuri si servicii.Acestea se inregistin contab datoriile fata de furniz pt bunurile sau serv achizitionate dar si avansuri acordate de furnizor.

Furniz inregustr in contab creantele fata de client pt bunurile sau serv acordate precum si datoriei pt avansurile primite de la clienti.

In functie de mom decontarii , vanzarea-cumpararea de bunuri se clasifica :

- Vanz-cump cu decontare imd in numerar- Vanz-cump pe credit comercial ( clasic sau cambial ) cand decont se face

ulteriorCreditul comercial clasic este amanarea de la plata acordata de catre

furnizor clientului cand decontarea se face ulterior fol instrum clasice ( ordin de plata , cec , chitanta).

Creditul comercial cambial este un credit prevazut intr-un efect comercial (bilet de ordin si …) in care se consemneaza printre altele suma de plata ,scadenta si banca la care se face decontarea.

In functie de destinatia bunurilor si serv comercializate , prestate se disting creante , respectiv datorii care provin din vanz- cumparari prod - stocuri si serv – imobilizari.

REDUCERI DE PRETURI ACORDATE DE CATRE FURNIZOR CLIENTILOR

CLASIFICARE:- Reduceri comerciale : rabatul , remiza , risturnul- Reduceri financiare : scont

Rabatul reprez reducerea pe care o poate acorda un furnizor pt calitatea inferioara a bunurilor livrate.

Remiza ( discount) reprez reudcerea pe care o acorda furniz pt consideratie fata de client , fidelitatea lui , volumul mare al vanzarilor , comenzilor.

Risturnul este reducerea anuala si globala acordata pt depasirea unui plafon valori annual al cump.

Diferenta dintre valoarea la pretul de vanzare si reducerile comerciale se numeste net comercial.

Scontul reprez reducerea de care poate beneficia clientul daca isi plateste datoria inainte de scadenta.

Suma rezultata in urma deducerii scontului reprez pretul financiar.

OBSERVATIE ! Reducerile trebuie convenite intre parti si stipulate ca si clauze contractuale.

Metodologia de calcul : - Reducerile comerciale premerg reducerile comerciale;- Reducerile se aplica asuprea pretului anterior;- Se opereaza intai rabaturile , apoi remizele;

Facturile care contin reduceri comerciale se inregistr in contab la valoare neta comerciala.

In schimb sconturile primite de la furniz se inregistr la venituri financiare iar sconturile acordate la chelt financiare.

Potrivit legislatiei in vigoare,reducerile de pret acordate de furniz direct clientilor nu se cuprind in baza de impozitare tva.

Daca clientul nu achita datoria catre furnizor pana la scadenta furniz va pretinde majorari calculate in raport cu datoria restanta si cu nr de zile intarziere.Cota de majorari trebuie prevazuta in contract.

Exemplu:Entitatea A livreaza entit B pe baza de factura prod finite ( pt furnizori )

respectiv mat auxiliare ( pt clienti ) la pret de 5000 lei +TVA .Furnizorul accepta decontarea pe baza unui bilet de ordin intocmit de client. Dupa primirea efectului comercial furniz il depune la banza si se incaseaza la scadenta.Pretul de inregist al prod finite este de 3000 lei.

Inregist in entitatea A : - Livrare prod finite

4111 = % 6200701 50004427 1200

- Descarcarea gestiunii

711 = 345 3000- Acceptare bilet de ordin

413 = 4111 6200- Trimiterea la banca

5113 = 413 6200- Incasare bilet ordin

5121 = 5113 6200

Inregistr in entitatea B : - Achitare mat auxiliare

% = 401 62003012 50004426 1200

- Emitere bilet de achizitie

401 = 403 6200403 = 5121 6200