Constantin Banu (coordonator)

Editura

CUPRINS 1. DREPTUL LA HRAN!, SECURITATE "I SUVERANITATE ALIMENTAR!…………...…….….

1.1 Dreptul la hran!…………………………………………………………………………………….... 1.2 Securitatea alimentar!……………………………………………………………………………..... 1.3 Suveranitatea alimentar!……………………………………………………………………..……..

Bibliografie……………………………………………………………………………………….……..…….

2. ALIMENTE.................................................................................................................................... 2.1 Considera"ii generale............................................................................................................... 2.2 Alimentele-substan"ele nutritive #i rolul lor în alimenta"ie........................................................

2.2.1 Defini"ii ale produsului alimentar…………………………………………...…………………. 2.2.2 Criteriile de alegere a alimentelor………………………………………...…………………...

2.3. Clasificarea alimentelor………………………………………………………...…………………... Bibliografie………………………………………………………………………………….………………….

3. SIGURAN#A ALIMENTULUI SUB ASPECT NUTRITIV.............................................................. 3.1 Aspecte generale..................................................................................................................... 3.2 Substan"e nutritive #i rolul lor în alimenta"ie............................................................................

3.2.1 Con"inutul energetic al alimentelor................................................................................... 3.2.2 Glucidele în alimenta"ia uman!........................................................................................ 3.2.3 Proteinele în alimenta"ia uman!....................................................................................... 3.2.4 Lipidele în alimenta"ia uman!........................................................................................... 3.2.5 Substan"e biologic active..................................................................................................

3.3 Suplimentarea alimentelor procesate-mijloc de asigurare a siguran"ei alimentare.................. 3.3.1 Defini"ii.............................................................................................................................. 3.3.2 Motiva"ia necesit!"ii fortific!rii unor produse alimentare................................................... 3.3.3 Programul de fortificare/ restaurare.................................................................................. 3.3.4 Principii generale pentru fortificare/restaurare.................................................................. 3.3.5 Produsele alimentare ce se pot fortifica/restaura..............................................................

Bibliografie..........................................................................................................................................

4. CALITATEA APEI "I A RESURSELOR DE AP!…………………………………………….………. Bibliografie…………………………………………………………………………………………………….

5. PROBLEME GENERALE PRIVIND TOXICITATEA SUBSTAN#ELOR CHIMICE……………….. 5.1 Rela"ia doz!/r!spuns................................................................................................................ 5.2 Siguran"a unei substan"e chimice............................................................................................. 5.3 Soarta substan"elor chimice în organism.................................................................................. 5.4 Factorii care influen"eaz! susceptibilitatea la toxicitate............................................................ 5.5 Testele de toxicitate pentru substan"e chimice, inclusiv aditivi…………………………………..

Bibliografie..........................................................................................................................................

6. SUBSTAN#ELE TOXICE CARE SE G!SESC ÎN MOD NATURAL ÎN PRODUSELE DE ORIGINE VEGETAL!……………………………………………………………………………………….

6.1 Substan"e goitrogene................................................................................................................ 6.2 Glucozide cianogenice.............................................................................................................. 6.3 Hemaglutininele........................................................................................................................ 6.4 Substan"e care produc favism.................................................................................................. 6.5 Substan"e toxice care produc latirism....................................................................................... 6.6 Inhibitori de enzime................................................................................................................... 6.7 Amine biogene..........................................................................................................................

6.7.1 Amine biogene din produsele alimentare.......................................................................... 6.7.2 Nivelul normal de amine biogene din produsele alimentare.............................................

6.8 Substan"e care pot avea poten"ial toxic pentru organismul uman………………….…………… 6.9 Substan"e care intervin în sc!derea valorii nutritive a produselor alimentare…………………. 6.10 Toxine din ciuperci s!lbatice………………………………………………………………………. 6.11 Toxine din pe#te, molu#te #i crustacee……………………………………………………………

Bibliografie..........................................................................................................................................

7. AZOTA#II "I AZOTI#II DIN PRODUSELE ALIMENTARE…………………… 7.1. Prezen"a azota"ilor #i azoti"ilor în produsele vegetale……………………………. 7.2. Prezen"a azota"ilor #i azoti"ilor în produsele de origine animal!…………………

7.3. Soarta azota"ilor/azoti"ilor în organism……………………………………………... Bibliografie……………………………………………………………………………………… 8. PRODU"I TOXICI CARE SE FORMEAZ! ÎN PRODUSELE ALIMENTARE ÎN PROCESELE DE CONSERVARE "I PRELUCRARE……………………...

8.1 Nitrozaminele…………………………………………………………………………. 8.1.1. Nivelul de nitrozamine din produsele alimentare……………………… 8.1.2. Toxicitatea nitrozaminelor……………………………………………….. 8.1.3. Modul de ac"iune al nitrozaminelor……………………………………... 8.2 Hidrocarburile policiclice aromatice………………………………………………… 8.3 Produ#i ai reac"iilor Maillard…………………………………………………………. 8.4 Acrilamida……………………………………………………………………………... 8.4.1. C!i de formare a acrilamidei…………………………………………….. 8.4.2. Factorii care influen"eaz! formarea de acrilamid!……………………. 8.5 Produ#i de degradare termic! a gr!similor #i uleiurilor…………………………... 8.6 Produsul 3-monocloropropan-1,2 diol………………………………………………

Bibliografie………………………………………………………………………………………

9. CONTAMINAREA PRODUSELOR ALIMENTARE CU MUCEGAIURI PRODUC!TOARE DE TOXINE..............................................................................................................................................

9.1 Micotoxine cu capacitate cancerigen!.................................................................................. 9.1.1 Aflatoxinele....................................................................................................................

9.1.1.1 Prezen"a aflatoxinelor în produsele alimentare................................................ 9.1.1.2 Toxicitatea aflatoxinelor.....................................................................................

9.1.2 Ochratoxinele................................................................................................................ 9.1.3 Patulina......................................................................................................................... 9.1.4 Alte micotoxine cu eventual poten"ial cancerigen.........................................................

9.2 Micotoxine care produc ergotism.................................................................................... 9.3 Micotoxine care produc aleucie toxic! alimentar!..........................................................

Bibliografie..........................................................................................................................................

10. CONTAMINAREA ALIMENTELOR CU METALE GRELE…………………… 10.1 Contaminarea produselor alimentare cu plumb…………………………………… 10.1.1. Ac"iunea toxic! a plumbului……………………………………………... 10.2 Contaminarea cu mercur…………………………………………………………….. 10.2.1. Evolu"ia mercurului în organism………………………………………… 10.3 Contaminarea cu cadmiu……………………………………………………………. 10.4 Doze provizorii tolerabile ingerate s!pt!mânal……………………………………. 10.5 Reglement!ri cu privire la con"inutul de metale grele……………………………..

Bibliografie………………………………………………………………………………………

11. CONTAMINAN#I PROVENI#I DIN ACTIVITATEA INDUSTRIAL!…………. Bibliografie………………………………………………………………………………………

12. CONTAMINAREA PRODUSELOR ALIMENTARE CU PESTICIDE………… 12.1 Insecticidele…………………………………………………………………………… 12.2 Ierbicidele……………………………………………………………………………… 12.3 Evaluarea pesticidelor……………………………………………………………….. 12.4 Distribu"ia pesticidelor……………………………………………………………………………

Bibliografie………………………………………………………………………………………

13. REZIDUURI DE MEDICAMENTE VETERINARE ÎN ALIMENTE…………….. Bibliografie………………………………………………………………………………………

14. BACTERIILE CU RISC PATOGEN PENTRU OM....................................................................... 14.1 Considera"ii generale......................................................................................................... 14.2 Indicatori ai calit!"ii microbiologice #i siguran"ei alimentelor…………………………………

14.2.1 Indicatori ai calit!"ii microbiologice.......................................................................... 14.2.2 Indicatori ai siguran"ei alimentelor...........................................................................

14.3 Reglement!ri UE privind siguran"a alimentelor…………………….………………………… 14.3.1 Defini"ii din reglementarea 2073/2005………………………………………………… 14.3.2 Prelevarea probelor................................................................................................. 14.3.3 Criterii de siguran"! a alimentelor #i de igien! a procesului…………………………

14.4 Boli produse de bacterii patogene......................................................................................

14.4.1 Toxiinfec"ii alimentare produse de bacterii gram-pozitive formatoare de spori…… 14.4.2 Toxiinfec"ia produs! de Bacillus anthracis............................................................... 14.4.3 Yersinioza................................................................................................................ 14.4.4 Gastroenterite stafilococice..................................................................................... 14.4.5 Listerioza................................................................................................................. 14.4.6 Gastroenterite provocate de Escherichia coli......................................................... 14.4.7 Shigellosis (Shigeloza) ........................................................................................... 14.4.8 Salmoneloza........................................................................................................... 14.4.9 Boala produs! de vibrio vulnificus........................................................................... 14.4.10 Holera.................................................................................................................... 14.4.11 Campylobacterioza................................................................................................ 14.4.12 Bruceloza............................................................................................................... 14.4.13 Erisipeloidul...........................................................................................................

Bibliografie.......................................................................................................................................... 15. BOLI PRODUSE DE VIRUSURI..................................................................................................

15.1 Considera"ii generale......................................................................................................... 15.2 Transmiterea virusurilor..................................................................................................... 15.3 Boli virale mai importante transmisibile la om....................................................................

15.3.1 Hepatita A............................................................................................................... 15.3.2 Gastroenterite virale................................................................................................

Bibliografie..........................................................................................................................................

16. BOLI PRODUSE DE PARAZI#I.................................................................................................. 16.1 Clasificarea parazi"ilor........................................................................................................ 16.2 Boli parazitare....................................................................................................................

16.2.1 Giardiaza................................................................................................................ 16.2.2 Amebiaza............................................................................................................... 16.2.3 Toxoplasmoza........................................................................................................ 16.2.4 Sarcocistoza........................................................................................................... 16.2.5 Criptosporidioza...................................................................................................... 16.2.6 Ciclosporiaza.......................................................................................................... 16.2.7 Fasciolaza............................................................................................................... 16.2.8 Fasciolopsiaza........................................................................................................ 16.2.9 Paragonimiaza...................................................................................................... 16.2.10 Clonorchiaza......................................................................................................... 16.2.11 Diphyllobothriaza................................................................................................... 16.2.12 Anisakiaza............................................................................................................. 16.2.13 Cisticercoza.......................................................................................................... 16.2.14 Trichineloza (Trichinoza)………............................................................................ 16.2.15 Ascariaza..............................................................................................................

Bibliografie..........................................................................................................................................

17. ADITIVII – ÎNTRE RISCUL PENTRU S!N!TATE "I NECESITATE………… 17.1 Defini"ia aditivilor……………………………………………………………………… 17.2 Principii generale de folosire a aditivilor……………………………………………. 17.3 Categoriile de aditivi………………………………………………………………….. 17.4 Organisme implicate în aprobarea unui aditiv…………………………………….. 17.5 Specifica"ii (termeni) privind aditivii alimentari…………………………………….. 17.5.1. Evaluarea ADI…………………………………………………………….. 17.5.2. Evaluarea TMDI…………………………………………………………... 17.5.3. Doza de încorporare……………………………………………………… 17.6 Opinii privind folosirea aditivilor……………………………………………………... 17.7 Reglement!ri privind folosirea aditivilor în industria alimentar!…………………. 17.8 Eventuala toxicitate a unor aditivi…………………………………………………… 17.9 Aditivii aproba"i de legisla"ia comunitar! #i de România…………………………. 17.9.1. Coloran"i utiliza"i în industria alimentar!……………………………….. 17.9.2. Edulcoran"i utiliza"i în industria alimentar!…………………………….. 17.9.3. Al"i aditivi folosi"i în industria alimentar!……………………………….. 17.10 Modific!ri intervenite în folosirea aditivilor pân! în 2007………………………… Bibliografie…………………………………………………………………………………………

18. TRASABILITATEA PRODUSELOR ALIMENTARE................................................................... 18.1 Aspecte generale privind trasabilitatea...............................................................................

18.2 Cerin"ele trasabilit!"ii.......................................................................................................... 18.3 Utilitatea sistemelor de trasabilitate.................................................................................... 18.4 Tipurile de trasabilitate în interiorul unui lan" de produc"ie………………………………….. 18.5 Caracteristicile sistemelor de trasabilitate.......................................................................... 18.6 Modalit!"i de identificare a produselor................................................................................ 18.7 Componentele sistemului de trasabilitate intern! ..............................................................

18.7.1 Etapele implement!rii............................................................................................. 18.7.2 Evaluarea trasabilit!"ii în fabric!………………………………………………………. 18.7.3 Managementul datelor…………………………………………………………………..

18.8 Procedura de retragere a produselor………………………………………………………….. 18.9 Posibilit!"i de implementare în practic! a sistemelor de trasabilitate………………………. 18.10 Trasabilitate extern!……………………………………………………………………………

18.10.1 Sisteme de trasabilitate independente………………………………………………. 18.10.2 Sisteme de trasabilitate integrate…………………………………………………….

18.11 Verificarea #i acreditarea sistemelor de trasabilitate………………………………………. 18.12 Interac"iuni între sistemele de trasabilitate #i alte sisteme de management…………….. 18.13 Trasabilitatea în industria c!rnii (cu referire la carnea de bovine)…………………………

Bibliografie……………………………………………………………………………………………………. 19. HACCP "I CALITATEA IGIENICA A PRODUSELOR ALIMENTARE........................................

19.1 Considera"ii generale 19.2 Termeni utiliza"i în proiectarea #i implementarea sistemului HACCP 19.3 Func"iile #i principiile HACCP 19.4 Criterii generale de alc!tuire a unui plan HACCP într-un obiectiv de interes alimentar 19.5 Realizarea manualului HACCP 19.6 Certificarea sistemului HACCP

Bibliografie

20. ALIMENTE PROVENITE DIN ORGANISME MODIFICATE GENETIC VERSUS ALIMENTE BIOLOGICE…………………………………………………………………………………………………..

20.1 Alimente provenite din organisme modificate genetic 20.1.1 Defini"ii 20.1.2 Scurt istoric privind OMG-urile 20.1.3 Utilizarea tehnicii de inginerie genetic! 20.1.5 Testarea OMG-urilor 20.1.6 Reglement!ri europene cu privire la organismele modificate genetic

20.2 Alimente ecologice 20.2.1 Defini"ia alimentelor ecologice 20.2.2 Tipuri de alimente ecologice 20.2.3 Condi"ii pentru ob"inerea de produse ecologice 20.2.4 Etichetarea produselor ecologice 20.2.5 Perspectivele agriculturii ecologice în România

Bibliografie

21.UNIUNEA EUROPEAN!……………………………………………………………………………….. 21.1 De la Comunitatea Economic! European! la Uniunea European! 21.2 Cadrul institu"ional al Uniunii Europene

21.2.1 Parlamentul European 21.2.2 Structurile Parlamentului European 21.2.3 Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Mini#tri) 21.2.4 Comisia European! 21.2.5 Curtea European! De Justi"ie 21.2.6 Curtea European! De Conturi 21.2.7 Ombudsmanul European 21.2.8 Organismele Consultative Ale UE 21.2.9 Organisme Financiare Ale UE 21.2.10 Consiliul European

21.3 Componen"a legislativ! #i procesul de decizie în UE 21.4 Legisla"ia comunitar! 21.5 Rela"iile UE cu alte organisme interna"ionale 21.6 Protec"ia consumatorilor în viziunea Uniunii Europene 21.7 Politica Biroului European Al Uniunilor Consumatorilor (BEUC) în domeniul protec"iei

consumatorilor 21.8 Institu"iile din România implicate în politica de protec"ia consumatorilor

Bibliografie 22. DOCUMENTE ALE UNIUNII EUROPENE CU PRIVIRE LA ALIMENTE "I SIGURAN#A ALIMENTAR!………………………………………………………………………………………………..

22.1 Cartea alb! a siguran"ei alimentare 22.2 Reglementarea 178/2002

Bibliografie

23. ORGANISME INTERNA#IONALE IMPLICATE ÎN ALIMENTE/ALIMENTA#IE "I CODEX-UL ALIMENTARIUS……………………………………………………………………………………………...

23.1 Organisme interna"ionale 23.1.1 Comisia Codex Alimentarius 23.1.2 Alte organisme interna"ionale

23.2 Codex Alimentarius 23.2.1 Standarde codex, coduri codex #i ghiduri 23.2.2 Elaborarea unui standard al Comisiei Codex Alimentarius

Bibliografie

24. AUTORITATEA NA#IONAL! SANITAR! VETERINAR! "I PENTRU SIGURAN#A ALIMENTELOR VERSUS AGEN#IA NA#IONAL! PENTRU SIGURAN#A ALIMENTELOR.......... Bibliografie…………………………………………………………………………………………………….

INDEX DE TERMENI EXPLICATIV

1

DREPTUL LA HRAN!, SECURITATE "I SUVERANITATE ALIMENTAR!

În dezbaterile privind lupta împotriva foamei !i s"r"ciei, sunt folosite trei no#iuni !i anume „dreptul la hran"”, „securitate alimentar"” !i „suveranitate alimentar"”. Aceste no#iuni pot fi privite ca având sens diferit sau pot fi complementare uneia alteia.

1.1 DREPTUL LA HRAN!

„Dreptul la hran"” este o component" a drepturilor omului cuprins" în „Declara#ia Universal" a Drepturilor Omului” din 1948, !i care a fost inclus" !i în „Conven#ia Interna#ional" privind Drepturile Economice, Sociale !i Culturale” din 1978. Conform GC-12 (General Comment No. 12) a CESCR (UN Committee on Economic, Social and Cultural Right) dreptul la hran" este definit ca „dreptul fiec"rui b"rbat, femeie, copil, singuri sau în comunitate cu al#ii, de a avea acces fizic !i economic, în orice timp, la o hran" adecvat" sau la mijloace pentru procurarea acesteia, în condi#ii de demnitate uman"”.

„Dreptul la hran" al omului este o obliga#ie a statului care trebuie s"

respecte, s" protejeze !i s" îndeplineasc" acest standard prin legisla#ia !i programele pe care le întreprinde. Obliga#iile statului sunt explicitate în GC-12 în care se men#ioneaz": a) obliga#ia de a respecta accesul existent la necesit"#ile de hran" adecvat" !i de

a nu lua nici o m"sur" de a îngr"dii acest acces; b) obliga#ia de a proteja m"surile necesare astfel încât institu#ii sau indivizi s" nu

împiedice accesul celorlal#i indivizi la o hran" adecvat"; c) obliga#ia de a îndeplinii (de a facilita) înseamn" c" statul s" se angajeze în

activit"#i de înt"rire a accesului popula#iei la utilizarea resurselor, înseamn" s" asigure mijloacele de trai, inclusiv securitatea alimentar". În final, dac" un individ sau un grup nu este capabil s"-!i asigure dreptul la o hran" adecvat" prin mijloacele care sunt la dispozi#ia acestora, statul are obliga#ia de a îndeplinii (de a asigura) direct acest drept”.

De asemenea statul are obliga#ia în ceea ce prive!te dreptul la o hran"

adecvat" !i pentru cet"#enii sau grupurile de cet"#eni ai s"i care tr"iesc în alte #ari. Dac" statul este singurul semnatar al Conven#iei din 1976, în realizarea acestui drept trebuie s" participe to#i membrii societ"#ii-indivizii, familiile, comunit"#ile locale, organiza#iile neguvernamentale, organiza#iile societ"#ii civile !i sectorul privat.

Suveranitate, securitate !i siguran"# alimentar#

2

Din cele ar!tate nu trebuie s! se în"eleag! c! statul (mai ales în economia de pia"!) trebuie s!-#i asigure sarcini paternaliste. Statul trebuie îns! s! se implice în a asigura cât mai multe locuri de munc! prin întreprinz!torii mici #i mijlocii #i a companiilor private, #i în a crea un climat favorabil dezvolt!rii economice #i în special a agriculturii în care activeaz! foarte mul"i fermieri ("!rani) cu p!mânt pu"in #i cu mijloace de produc"ie reduse.

1.2 SECURITATEA ALIMENTAR!

Securitatea alimentar! a popula"iei trebuie privit! la nivel na"ional #i planetar. Conform „Declara"iei Mondiale asupra Nutri"iei” FAO/OMS ROMA 1992 #i a „Declara"iei asupra Securit!"ii Alimentare Mondiale” FAO/OMS 1996, „Securitatea alimentar! exist! atunci când to"i oamenii, în orice moment, au acces fizic #i economic la alimente sigure #i nutritive care îndeplinesc necesit!"ile de hran! ale organismului uman, pentru a duce o via"! s!n!toas! #i activ!”.

În Constitu"ia României din 1991, printre drepturile #i îndatoririle fundamentale ale cet!"enilor, se num!r! #i cele social-economice #i culturale care cuprind: dreptul la munc! (libertatea la munc!); dreptul la odihn!; dreptul la înv!"!tur!; dreptul la asigurarea material! în caz de b!trâne"e, boal! sau incapacitate de munc! (dreptul la pensie #i asisten"! social!); dreptul tinerilor; dreptul de proprietate; dreptul de mo#tenire; dreptul la un nivel de trai decent; dreptul cet!"eanului de a se bucura de cea mai bun! s!n!tate fizic! #i mental!.

Defini"ia dat! securit!"ii alimentare este mai restrictiv! decât cea dat!

„dreptului la hran!” pentru c! nu include cuvântul „dreptul la .......”. Acest lucru reiese #i din lucrarea lui Haddad #i Gillespie (2001) care descrie termenul de securitate alimentar! cu urm!torii determinan"i: „acces fizic la nivel na"ional #i local, acces economic #i social, calitatea #i siguran"a alimentelor, acces fiziologic #i riscul pierderii accesului”. La o analiz! atent! termenul de securitate alimentar! cuprinde în esen"! „accesul la hran! #i procurarea hranei”, dar nu se refer! la accesul #i la resursele productive.

Prin urmare între defini"ia „dreptului la hran!” #i cea a „securit!"ii alimentare”

exist! unele diferen"e majore în sensul c! securitatea alimentar! nu implic! ca statul s!-#i asume obliga"ii sau mecanismele legale pentru ca cei s!raci (malnutri"i) s! se poat! ap!ra fa"! de cei de cei care le pot interzice accesul la hran! (proprietarii mari de terenuri, corpora"ii, autorit!"i statale etc.). Sub acest aspect statul nu devine (co)responsabil pentru starea de foame sau subnutri"ie a propriei popula"ii. În al doilea rând din defini"ie, termenul de securitate este privit mai mult spre nivel global, na"ional sau regional #i mai pu"in spre indivizii singulari sau în grup. În aceast! direc"ie analiza întreprins! de FIVIMS (Food Insecurity and Vulnerability Information Mapping Systems), se men"ioneaz! grupurile tipice de popula"ie afectate la nivel na"ional sau regional cum ar fi femeile îns!rcinate sau în perioada de al!ptare #i copii acestora, copiii pre#colari #i bolnavii cronici, victimele unor evenimente extreme (conflicte militare), gospod!riile care produc alimente în condi"ii de mediu de mare risc, gospod!riile din mediul rural care nu posed!

Dreptul la hran!, securitate "i suveranitate alimentar!

3

p!mânt, popula"ia s!rac! de la ora#e, gospod!riile dependente de pescuit, de t!iere a p!durilor, de p!stori (ciobani, v!cari).

În al treilea rând, defini"ia securit!"ii alimentare nu arat! c! to"i oamenii pot avea acces la resursele care contribuie la produc"ia de alimente: p!mânt, semin"e, rase de animale #i p!s!ri, ap!, resursele de pe#te, capital #i credite, calificare etc. .

Asigurarea securit!"ii alimentare la nivel planetar sau na"ional înseamn! s!

nu mai existe: ! foame evident! acut! tranzitorie (înfometare sau inani"ie) ! foame cronica (subalimenta"ie, subnutri"ie) ! foame ascuns! (malnutri"ie de diferite tipuri, în principal caren"! în

vitamine, minerale). La nivel planetar exist! aproximativ 1 miliard de oameni subalimenta"i (deci

care sufer! de foame cronic!) din care aproximativ 200 milioane sunt copii. Aproximativ 60% dintre oamenii subalimenta"i tr!iesc în Asia, circa 25% în Africa.

Pe de alt! parte foamea ascuns! (de caren"!) este mult mai extins!, în sensul c! cel pu"in 2 miliarde de oameni sunt caren"a"i în fier, al"i 2 miliarde în iod #i al"i 2 miliarde în zinc, respectiv 21% din copiii planetei sunt caren"a"i în vitamina A, iar 60% din popula"ia globului prezint! afec"iuni cronice datorate dezechilibrelor nutri"ionale.

Eradicarea foametei #i s!r!ciei necesit! în primul rând în"elegerea prin care

cele dou! inechit!"i se interconecteaz!. Foametea #i malnutri"ia care o înso"e#te nu permite popula"iei afectate s! scape de s!r!cie deoarece acestea afecteaz! capacitatea acesteia de a munci, de a înv!"a. Familiile s!race nu pot avea copii s!n!to#i, via"a acestora devenind nefericit!. Exist! o direct! leg!tur! între productivitatea din agricultur!, foamete #i s!r!cie. Având în vedere c! $ din popula"ia s!rac! a lumii tr!ie#te în mediul rural #i î#i procur! mijloacele de trai din agricultur! este evident c! o agricultur! de subzisten"! nu poate fi benefic! pentru societate. Numai o agricultur! cu productivitate ridicat! permite fermierilor s! produc! mai multe #i diverse alimente, ceea ce înseamn! diete mai bune pentru propriile lor familii dar #i produse agroalimentare pentru pia"!, fapt ce contribuie la ridicarea economic! a fermelor agricole.

Securitatea alimentar! în unele "!ri este determinat! #i de tipul de

guvernare. Astfel, în cazul guvernelor cu tendin"! puternic! spre cleptocra"ie, acestea pot determina insecuritate alimentar! chiar în condi"iile în care recoltele sunt bune. Acest tip de insecuritate alimentar! se întâmpl! atunci când guvernul monopolizeaz! comer"ul #i de#i fermierii sunt liberi s! produc! cereale pentru export, ei sunt nevoi"i s! vând! aceste cereale numai autorit!"ilor de stat sub pre"ul pie"ei, cereale care apoi sunt revândute de autorit!"i la pre"ul pie"ei, diferen"a fiind încasat! de stat. În aceste condi"ii fermierii nu-#i pot dezvolta produc"ia, r!mânând la stadiul de a face agricultur! de subzisten"!, cu consecin"e ce decurg de aici pentru restul popula"iei.

Pentru a lua m!surile necesare combaterii s!r!ciei #i respectiv a

subalimenta"iei/subnutri"iei la nivel planetar/ regional trebuie s! avem în vedere

Suveranitate, securitate !i siguran"# alimentar#

4

factorii care influen!eaz" intr-o m"sur" mai mic" sau mai mare, pozitiv/negativ, produc!ia de alimente #i anume: a) ridicarea capacit"!ii productive a p"mântului prin lucr"ri de hidroameliora!ii, în

special iriga!ii, mecaniz"ri, automatiz"ri, schimbarea structurilor agrare, folosirea de noi metode de organizare, conducere #i gestiune în agricultur", implicarea eredobiologiei în produc!ia agricol" #i animalier". Toate aceste m"suri implic" îns" eforturi financiare deosebite care, în mod normal, se reflect" în pre!ul produselor agroalimentare.

b) sporirea suprafe!elor agricole #i împiedicarea erod"rii #i de#ertific"rii suprafe!elor existente, ceea ce necesit" fonduri uria#e #i solu!ii #tiin!ifice #i tehnice. Se are în vedere aici contribu!ia ecologiei agrare #i ecopedologiei în vederea folosirii ra!ionale a habitatului #i interac!iunilor biotice.

c) protec!ia permanent" a mediului prin: ! diminuarea, pân" la eliminare, a emisiilor de gaze care produc efectul de

ser" #i reduc stratul de ozon de mare în"l!ime #i care conduc la înc"lzirea Terrei cu consecin!ele catastrofale ce decurg de aici: topirea ghe!arilor #i cre#terea nivelului marii #i oceanelor care pot inunda arii mari de p"mânt cauzând o migra!iune uman" de propor!ie; de#ertificarea unor arii vaste de p"mânt înc" productiv; cre#terea frecven!ei calamit"!ilor naturale cum ar fi tornade, furtuni, inunda!ii etc.

! restric!ionarea t"ierilor de p"dure #i realizarea de perdele forestiere în zonele predispuse la modific"ri de terenuri (alunec"ri, de#ertificare etc.)

! diminuarea consecin!elor catastrofelor naturale datorit" schimb"rilor climatice concretizate prin secet", inunda!ii de propor!ii, viituri, tornade prin amenajarea unui sistem de iriga!ii eficient, amenajarea cursurilor de ap" #i între!inerea lor, realizarea de bazine ce pot prelua surplusul de ap". $i aceste m"suri necesit" fonduri financiare foarte mari care se reflect" în pre!ul produselor agroalimentare.

d) economisirea resurselor energetice conven!ionale #i g"sirea de noi surse energetice mai ieftine. În acest context trebuie s" ar"t"m c" pentru realizarea produc!iei agroalimentare, în prezent se folose#te mai mult energie fosil" (petrol, gaze naturale, c"rbune), pentru construc!ia de ma#ini agricole #i func!ionarea lor în produc!ia vegetal" #i animal", inclusiv pentru produc!ia de îngr"#"minte #i pesticide. În direc!ia men!ionat" trebuie valorificate resursele agricole (cereale, cartofi, sfecl"), inclusiv de#eurile agricole pentru produc!ia de bioalcool #i respectiv semin!ele oleaginoase pentru produc!ia de biodiesel (rapi!", floarea soarelui, soia).

e) dezvoltarea #tiin!elor agricole #i tehnologiilor în scopul cre#terii produc!iei agricole prin îmbun"t"!irea soiurilor de plante #i animale.

f) accesul la finan!are a fermierilor #i procesatorilor de produse agroalimentare, în condi!ii avantajoase.

g) îmbun"t"!irea capitalului uman, mai ales în mediul rural, prin accesul la o bun" educa!ie #i respectiv îmbun"t"!irea condi!iilor de via!", în vederea asigur"rii unei st"ri bune de s"n"tate.

h) prevenirea conflictelor prin mecanisme de rezolvare democratic", guvernare bazat" pe principii democratice #i în baza legii, în vederea reducerii num"rului membrilor vulnerabili ai societ"!ii.

Dreptul la hran!, securitate "i suveranitate alimentar!

5

i) realizarea unui bilan! alimentar la nivel na!ional pentru a avea o privire de ansamblu privind distribu!ia de alimente "i componentele nutritive ale acestora în sânul popula!iei.

j) realizarea de observa!ii clinice statistice, la nivel na!ional, care s# pun# în eviden!# diferitele maladii de caren!# alimentar#.

k) intensificarea educa!iei popula!iei privind cerin!ele calitative fa!# de produsele agroalimentare, a normelor igienico-sanitare ce se impun la distribu!ia lor, la p#strarea în gospod#ria proprie "i la modul de utilizare.

l) reducerea risipei alimentare care se manifest# în principal în !#rile dezvoltate economic sub dou# aspecte: ! degradare voit# a produc!iei cerealiere prin necultivarea terenurilor sau

distrugerea propriu zis# a recoltei pentru men!inerea unui anumit pre!; ! industrializare a alimentelor în sensul de a oferii consumatorilor alimente

cu aspect senzorial deosebit dar cu o valoare nutri!ional# neechilibrat# din punct de vedere al con!inutului "i calit#!ii nutrimentelor (proteine, lipide, hidra!i de carbon), dar mai ales în ceea ce prive"te con!inutul de substan!e biologic active (minerale, vitamine, pigmen!i etc.).

m) realizarea de programe na!ionale de alimenta!ie "i punerea lor în aplica!ie pentru a se asigura o stare de nutri!ie general# bun# "i condi!ii de via!# decente, concomitent cu asigurarea veniturilor necesare pentru ca popula!ia s#-"i satisfac# o stare de s#n#tate optim#. În acest fel, puterea politic# î"i asigur# "i pe aceast# cale legitimitate.

În prezent la nivel planetar exist# dou# mari probleme:

! inechitatea de avu!ie între !"rile puternic dezvoltate economic #i cele nedezvoltate pe de o parte, iar pe de alt# parte polarizarea social" în fiecare !ar", fapt ce conduce la cre"terea popula!iei vulnerabile, dac# nu exist# o cre"tere economic# substan!ial# "i o redistribuire corect# a veniturilor mai ales în cazul bugetarilor "i pensionarilor. De remarcat c# nu exist# o rela!ie direct# între nivelul de consum "i s#r#cie. Familiile cu resurse financiare chiar modeste, rareori sufer# de foame cronic#, dar exist# segmente de popula!ie cu mare risc în timpul lipsei de alimente "i mai ales în timpul foametei din cauza unor calamit#!i naturale (secet#, inunda!ii etc.). La aceste segmente are loc o sc#dere prematur# a func!iilor vitale în timpul fazei de adult. De exemplu, un individ de 50 ani poate deceda din cauza inimii care a suferit modific#ri structurale la începutul dezvolt#rii individului. Pe de alt# parte indivizii care se hr#nesc prost prezint# o rat# mai mare de îmboln#vire decât cei care se hr#nesc bine, iar copii care sunt malnutri!i prezint# deficien!e cognitive la dezvoltarea lor. ! cre#terea demografic" a popula!iei, mai ales în cazul !#rilor s#race, respectiv a popula!iei rurale. Efectele psihologice ale foamei cronice se reflect#, printre altele, "i printr-o „schimbare” dominant# în sectorul instinctualit#!ii. Caren!a proteic# "i vitaminic# duce la pierderea interesului pentru hran# dar nu "i pentru sexualitate.

Concluzia c# foamea este îns# responsabil# de supraproduc!ia de fiin!e

omene"ti nu trebuie luat# „ad literam” deoarece rela!ia dintre situa!ia demografic# "i situa!ia alimentar# este complex# "i depinde printre altele de modele, motiva!ii, presiuni, solicit#ri socio-culturale. În consecin!#, insuficien!a produselor alimentare,

Suveranitate, securitate !i siguran"# alimentar#

6

în raport cu înmul!irea popula!iei nu este o lege natural" a#a cum sus!inea Malthus. Totu#i chiar dac" nu !inem seama de aceast" teorie este necesar ca fiecare !ar" s" aib" o politic" demografic" echilibrat", în raport cu suprafa!a de teren productiv, în raport cu resursele terestre #i marine #i respectiv în raport cu resursele economice totale. Aceast" recomandare este cu atât mai valabil" pentru !"rile cu o popula!ie precoce #i prolific" din punct de vedere sexual.

În concluzie, nici o fiin!" uman" nu poate tr"i f"r" a avea suficient" hran", fie din cauza constrângerilor economice sau din cauza inegalit"!ilor sociale, acestea însemnând adev"rata justi!ie alimentar" (Food Justice).

1.3 SUVERANITATEA ALIMENTAR!

Prin suveranitate din punct de vedere al dreptului constitu!ional se în!elege dreptul puterii legitime a unui stat (aleas" democratic) de a-#i exercita prerogativele sale de putere suveran" pe teritoriul sau în vederea men!inerii ordini interne #i ap"rarea comunit"!ii (popula!iei) de agresiuni externe. Putem vorbi de suveranitate na!ional" (independen!a unui stat fa!" de alte state), respectiv de suveranitate de stat (suprema!ia organismelor de suveranitate na!ional"-Parlament, Executiv (Pre#edinte #i guvern), Autoritatea judec"toreasc") în interiorul !"rii #i independen!a fa!" de puterea altor state.

Termenul de suveranitate alimentar" are conota!ie total diferit" #i s-a

conturat dup" 1990, fiind de interes pentru organiza!iile de fermieri, ale pescarilor, ale pastorali#tilor (ciobani, v"cari etc.), ale organiza!iilor popula!iilor indigene (acolo unde exist") dar #i ale organiza!iilor neguvernamentale (NGOs) precum #i ale organiza!iilor societ"!ii civile (CSOs) care au luat în considera!ie problemele foametei, malnutri!iei, promovarea dezvolt"rii rurale, integritatea mediului înconjur"tor #i a unui trai s"n"tos, în condi!iile în care comer!ul cu produse alimentare este liberalizat, agricultura este industrializat", iar produc!ia de alimente devine concentrat" la marii produc"tori de!in"tori #i de resurse.

Documentele #i declara!iile privind suveranitatea alimentar" sunt numeroase

Tlaxcala-Mexic (1966), Via Campesina-Roma (1966), Bankok-Thailanda (2000), Havana-Cuba (2001), Kathmandu-Nepal (2001) #i Roma-Italia(2002), Cancun-Mexic (2002 #i 2003). Cele mai interesante sunt cele #apte principii pentru atingerea suveranit"!ii alimentare, lansate la Via Campesina-Italia (1966) #i anume: ! Hrana-dreptul uman de baz": fiecare individ trebuie s" aib" acces la o hran"

sigur", nutritiv", de calitate #i în cantitate suficient" pentru men!inerea vie!ii, în demnitate. Fiecare na!iune trebuie s"-#i asigure dezvoltarea sectorului primar, astfel încât, acest drept fundamental s" fie realizat.

! Reforma agrar": dreptul la p"mânt trebuie s" fie nediscriminatoriu, indiferent

de gen (sex), religie, ras", clas" social" sau ideologie; p"mântul apar!ine celor ce-l muncesc.