Anul IV Nr. 50 - Aprilie 2009 INTERNET: www.ianosel.com Coordonator: Mihai Aurel Ianoşel

Aflăm cu satisfacţie din nr. 4/decembrie 2008 al „Monitorului Primăriei Ciacova”:

În urma desfăşură ii proce atribuire a con- r durii de tractului de achiziţie publică << Modernizare străzi oraş Ciacova pe o lungime de 1.700 m >>, respectând prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare, Autoritatea contractantă Primăria oraşului Ciacova, a atribuit în luna decembrie 2008, lucrarea << Modernizare străzi oraş Ciacova – str. Voitegului, Traian Vuia şi Crizantemelor, pe o lungime de 1.700 m >> operatorului economic câştigător, care va demara execuţia lucrării de îndată ce condiţiile climaterice o vor permite.

Iată aşadar, că vremea este de partea noastră. Suntem în plină primăvară, iar „condiţiile climaterice” permit desfăşurarea în cele mai bune condiţii a lucrărilor de asfaltare a tronsonului de drum, aşteptate cu nerăbdare de locuitorii din zonă. Casele multora dintre aceştia, au fost afectate de traficul greu ce se desfăşoară pe străzile respective, iar praful pe perioada a trei anotimpuri, face aerul irespirabil. Nu putem însă să nu menţionăm aici, opinia colectivului nostru redacţional şi a altor câtorva sute de locuitori ai oraşului nostru. Apreciem în continuare ca una dintre principalele probleme ale comunităţii, căreia trebuie să i se găsească rezolvarea, scoaterea în afara localităţii a actualului „drum de centură” al oraşului (destinat traficului greu). Soluţia de avarie la care s-a recurs în prezent - de deviere a traficului greu (şi) prin centrul istoric - reprezintă o crimă la adresa vestigiilor aflate în acest perimetru. O sfidare a trecutului istoric al Ciacovei şi o lipsă de respect pentru munca de secole a înaintaşilor noştri. Şi o ultimă remarcă: Promisiunile privind rezolvarea problemei într-un termen deja mult depăşit, au adus numeroase voturi în campania electorală! ATENŢIE! Se apropie o nouă campanie ... .

- Redacţia -

Aş cum esigur a e zat, în ulti- a d ţi s simele dou numere ale u licaţi i ă p b enoastre, a fost rezentată şi cât o p ecarica ură care sat izea unele as- t ir zăpecte inspirate din viaţa comunităţii noastre. Vă întrebaţi desigur, cine este au- torul acestora? Vă vom satisface cu- riozitatea, fă -i s rtă prezen- cându o cutare, noului membru al colectivului nostru redacţional. Nichitenco Edu r Adrian, are a d18 ani şi este elev în ultimul an, la Liceul de Arte Plastice din Timişoara. În 1996 a început să deseneze în cadru organizat - la vârsta de 6 ani - la Cercul de Pictură al Palatului Copiilor din Timişoara. În acelaşi an, remarcându-se prin talentul său, este cooptat ca membru al Academiei de Caricatură POPA’S. Partic pă în perioada urm toare la numeroase concursuri de caricatură cu Academia i ă POPA’S în ţară şi străinătate, organizând în anul 2003 o expoziţie personală de caricatură, care s-a bucurat de un succes deosebit, în holul Hotelului „Continental” in Timişoara. d În perioad 2004 - 2009, participă mai multe concursu i aţion e (un e se clasează a la r n al d pe locul 1) şi internaţionale, respectiv Portugalia, Finlanda şi Italia, unde obţine cele mai valoroase medalii. Vă vom ţine în continuare la curent cu evoluţia artistică a colegului nos- tru de echipă redacţională.

CETATEA CIACOVEI pagina 2

Dragă Aurică,

Cuvintele mele sunt prea puţine şi oricât aş vrea să le meşteşugesc, ele nu pot exprima trăirile, sentimentele şi fiorul care m-a cuprins, când am citit prin internet că micul dar inimosul colectiv de coordonare al revistei „Cetatea Ciacovei” şi-a reluat activitatea vremelnic întreruptă. Şi nu vreau să fiu lipsit de modestie, când am văzut că-n numărul inaugural din ianuarie 2009 se relata câte ceva despre persoana mea, de către unul dintre cei mai dragi foşti elevi ai mei, prof. Bogdan Seculici, fiul profesorului Ivan Seculici - care de asemenea mi-a fost elev - cum să nu-mi crească inima de bucurie? Cum să nu mă laud la românii de aici cu Ciacova mea, cu elevii mei, cu realizările lor, când am cu ce. Astăzi, prin prezenta îţi trimit un material care poate fi publicat în jurnalul nostru din Ciacova şi care reprezintă gândurile şi simţămintele unui emigrant (al unui exilat). Fiecare propoziţie, fiecare frază, trebuie citită atent, apoi gândită şi analizată. În ele veţi găsi o adevărată filozofie a exilatului. Aurică dragă, nu te lăsa (nu vă lăsaţi ciacovenii noştri patrioţi locali), scrieţi şi iar scrieţi. Faceţi prin scrisul vostru cunoscută Ciacova noastră cu tot binele şi necazurile care se produc în ea. Numai aşa va fi cunoscută de urmaşii noştri. Prof. pens. Stoica.

Transmis de dl. prof. Stoica

1 Exilul este irepetabil într-o viaţă de om. Odată săvârşit, devine o taină, ca şi cum ai fi fost botezat pentru a doua oară.

2 Trecutul comparat cu suferinţele exilului, este mai puţin dureros decât viitorul cu speranţele lui.

3 Exilul poate să fie uneori, numai reuşita unei plecări.

4 Să cinsteşti mereu în exil, ţara în care te-ai născut. Exilul este provocat de oameni şi niciodată de locuri.

5 Să nu mărturiseşti strâmb, dacă singur ţi-ai hotărât exilul. Exilul nu poate fi altceva decât un drum fără voie. Fugind, pentru că nu aveai puterea să începi, nu te plân-ge că ai fost alungat înainte de a apuca să sfârşeşti ceva.

6 Să nu râvneşti în exil, la ţara şi la norocul altuia. Exilul nu are ţel, nu este o călătorie, ci un drum spre nicăieri.

7 Să nu furi nimănui dreptul de a te urma în exil. Exilul este întotdeauna generos şi nu trebuie ascuns celui drag.

8 Să nu ucizi nimănui speranţa reîntoarcerii din exil. Nici exilul hotărât de D-zeu pentru om, nu se închipuie a fi definitiv.

9 Dacă ai fost alungat de oameni în exil, ţine-te măcar aproape de Dumnezeu.

Să păstrezi întotdeauna o zi în care să te gândeşti la Dumnezeu. Consideră-te mereu, ca unul plecat dintr-o lum

e pe care a făcut-o abia după plecarea ta ... .

Ca unul care am cunoscut într-o oarecare măsură ce înseamnă emigraţia, dau celor aşternute alăturat pe hârtie, o greutate şi o interpretare aparte.

După o îndelungată perioadă de acomodare pe continentul american, „chemarea pământului” s-a dovedit a fi mai puternică şi m-am întors acasă, în Ciacova mea, a părinţilor, moşilor şi strămoşilor mei.

Cândva, aflat în cumpănă, am scris o poezie care vede acum pentru prima dată lumina tiparului. Le cer scuze celor veniţi mai recent pe aceste meleaguri, pentru care exprimarea în grai bănăţean (drag mie şi tot mai puţin vorbit), le este oarecum ... străin.

Mihai Aurel Ianoşel

Continuare în pag. 3

CETATEA CIACOVEI pagina 3

urmare din pag. 2

Cuscrei mele, plecată din ţara visurilor frumoase, în ţara făgăduinţei.

Vremuri d’or fost

Dă un şias mă tot ghingiesc, Şie să-ţi scriu dă dzâua tea? Pân’ la urmă o brogiesc Şâ-ţi compun măi jios şieva.

În cuvincie bănăţănie Dă o vremie cam zuitacie, Ca să îţi aduşi amincie, D’aşcie locuri minunacie.

P’ungia-i fost în cinereaţă Fată mândră ca o floarie, Dă’şi suşiau fişiorii capu’ Când treşeai tu pră cărarie.

Ş’ai crescut Florică dragă Iar la vreme dă pieţât, N-ai ales pră fişcecarie P’al măi fercheş l-ai găsât.

Un om bun, cu suflet marie, Pră Stelian a lu’ Mărgan, Taman dân Şemlacu-Mare Şî n-aţi stat mult la givan.

Iucie v-aţi şî cununat, Nu aţi zăbovit dăloc, Prăstă ani voi aţi plecat Să-mpliniţi al vost’ soroc.

C-aşa vrut-a Dumnedzău Să plecaţi d’aişi d-acasă, Ungie tare o fost greu Dar aveam pită pră masă.

Cu untură şi piparcă, Şiapă, clisă şi cârnaţ, Dup’un ştamplu dă răchie, Dân butoiu’ dân tărnaţ.

Dar când torogoata cântă La rugă în mijloc dă sat, Şî lumea s-adună-n horă, Voi nu vi’s, că ... aţi plecat.

Domne bace-o rău dă soartă Că nu şcii cât măi trăieşci, Cum ce plimbă, cum ce poartă Şi n-apuşi nişi s-oginieşci.

Vinie vremea bătrânieţî Când nu ieşci bun dă nimic, Şi ce-ntrăbi tot restu' vieţî Şie amar ai dobângit?

C-ai lucrat ş’ai aşcieptat Vremuri măi bunie să vină, Numa’ c-aşa ţ’o fost dat Să n-ai parcie dă uogină.

V-aţi schimbat graiu’ şî portu’ Nu măi vi’s Mamă şî Tată, „Mam” şi „Ded” vă ceam’acuma Nu vă dzâşie c’altă dată.

Doi nepoţi, pui dă români, Zăuita-vor limba nostră, „Grema”, „Grempa”, ei vă spun, Buna, Bunu …nişiodată.

Să duc pră rând ai dă acasă Suind la stele, prântră sfinţi, Nu măi apuşi să-i vedzi pră masă Ori să-i petreşi pân’ la morminţi.

Să urli-ţi vinie cât’odată Dar şini’ ce-auge-n dăpărtare? Nu măi ai mamă şî n-ai tată, Ori ei parce d’o lumănare.

Dar ard-o focu’ dă avere Şî dă râvnit la altă soartă, Când inima mireu îţi şierie Doar pită, clisă şi piparcă.

N-am linişcie şî greu fiindu-mi, Dzâlie şî nopţi mă tot ghingiesc, D’o fi măi binie părăsându-mi Pământu’ nostru, româniesc ... . Aurică noiembrie 2002

Pa tel este sărbătoare religioasă ş e o ti mcreş nă, ce come orează învierea ui l s tIi us Hris os, la trei zile după crucificarea sa în Vinerea Mare. Este sărbătoarea cea mai sfântă din calendarul creştin, urmată de Crăciun. Ie ura ul adu ă or de ou şii provine de e me eaguri ermane ş simboli ează fertili- p ş c t ă ro p l g i z tatea. Ca simbol al creaţiei, al zămislirii vieţii, oul a inspirat din vechi timpuri, numeroase legende, basme, o întreagă literatură. Originea colorării ouălor se pierde în negura epocii precreştine, din timpurile când Anul Nou se sărbătorea la echinocţiul de primăvară. Ele erau date în dar, ca simbol al echilibrului, creaţiei şi fecundităţii. Şi la romani, colorate în roşu, ouăle făceau parte dintre darurile oferite la diverse sărbători şi ceremonii religioase. Obiceiul colorării ouălor s-a transmis creştinilor şi este încă practicat mai ales la popoarele Europei şi Asiei. Spre deosebire de alte ţări ale Europei, unde obiceiul s-a restrâns sau a dispărut, la români a înflorit, atingând culmile artei prin tehnică şi perfecţiunea realizării. Ouăle "încondeiate" s-au constituit la români, într-o mărturie a datinilor, credinţelor şi obiceiurilor pascale, integrându-se între elementele de o deosebită valoare ale culturii spirituale populare, care definesc particularităţile etnice ale poporului nostru. Folclorul conservă mai multe legende creştine care explică de ce se înroşesc ouăle de Paşti şi de ce ele au devenit simbolul sărbătorii Învierii Domnului. Cea mai răspândită, relatează că Maica Domnului, care venise să-şi plângă fiul răstignit, a pus coşul cu ouă lângă cruce şi acestea s-au înroşit de la sângele care picura din rănile lui Iisus. Oul simbolizează Învierea. El insuşi purtător de viaţă, devine un simbol al purificării şi veş iciei. În t adiţia popula ă românească, se crede că uăle de Paşti n r r osunt purtătoare de puteri miraculoase: ele vindecă boli şi protejează animalele din gospodărie. d i eaţa primei zile e aşti, copiii ă se spele pe faţă cu În im n d P trebuie sapă dintr-un vas în care s-a pus un ou roşu şi un ban de argint, pentru ca astfel copiii să fie tot anul sănătoşi i bogaţ în iaţă. ş i v După tradiţie, în familiile creştine se mănâncă în zilele de Paşti, carne de miel. Mielul simbolizează pe Mântuitorul nostru Iisus Hristos, care s-a jertfit pentru păca- tele lumii şi a murit pe cruce ca un miel nevinovat. Ulterior, mielul fript a devenit unul dintre principalele preparate pe masa de Paşte, a tuturor creştinilor.

Colectivul redacţional al ziarului „Cetatea Ciacovei” urează tuturor cititorilor, un Paşte fericit şi „La Mulţi Ani!”

Hristos a înviat!

CETATEA CIACOVEI pagina 4

În centrul oraşului, în complexul comercial din fotografia alăturată (vezi săgeţile indicatoare), va

funcţiona în curând un nou magazin.

Precizaţi cine este patronul acestuia?

DE REŢINUT: Câştigătorul premiului de 30 (300.000) lei, trebuie să prezinte şi întreaga colecţie a ziarului „Cetatea Ciacovei”. Amănunte se pot obţine la punctele de distribuire. Răspunsul şi câştigătorul, în numărul viitor al ziarului.

Sponsorul concursului: Popa Cristian Dorian

Câştigătorul concursului din luna martie, a fost dl. Mănoiu Gabriel din Ciacova str. T. Vladimirescu nr. 9. Eleva din imaginea prezentată, este doamna învăţătoare Dirina Zoia (n. Ardelean) - primul rând, a doua din stânga. Fotografie din anul 1966.

Dddddddddddddddddddddddd dddddddddddd dddddddddddddddd

Cu imagini ca cea alăturată, ne-am obişnuit de câţiva ani buni, încoace. Sunt nelipsite la începutul fiecărei primăveri. Cei mai harnici locuitori ai urbei noastre, au pus mâna pe sape şi au luat „la mână” fiecare piatră din caldarâmul pieţei din zona centrală a oraşului. Dacă se va trece şi la văruirea bordurilor, vom avea (din nou), senzaţia că ne aflăm în incinta unei cazărmi militare ... .

(21 martie – 20 aprilie)

Cel născut în zodia Taur g n este şi â d acţionează conform realităţii şi îşi cu - noaşte limitele.

Iubeşte ordinea şi are ră dare când b este vorba de rezolvarea intereselor personale, fiind în general, materialist. Iubeşte muzica şi arta şi mai ales plăcerea, fiind adeptul lipsei de complicaţii. Este inimos, sociabil si are simţul umorului. Schimbările îi stau în fire, având mereu

nevoie de siguranţă şi sprijin. Gândurile şi sentimentele lui, sunt ghidate de ideea de proprietate, chiar dacă este vorba despre cea a partenerului. Uneori poate fi dominat de comoditate, dar şi de încăpăţânare şi gelozie. Cele mai puternice dorinţe ale nativului Taur, sunt legate de bunăstare şi confort. Comportamentul Taurului depinde foarte mult de starea sa de spirit, fapt care nu face decât să-l tragă în jos. Stăpânirea instinctelor poate deveni o problemă. Perseverent şi ferm, iubeşte luxul şi siguranţa. Este un prieten şovăielnic şi un duşman neînduplecat.

Sănătate: Nativului Taur, este sensibil la bolile cardiace, dar şi la cele legate de aparatul respirator.

Compatibilitate generală foarte bună cu zodia Fecioară.

Incompatibilitate cu zodiile Capricorn şi Leu.

Vând autoturism „Dacia 1300” înma-triculat, stare foarte bună de funcţionare. Preţ: 700 euro (cu TVA). Informaţii la telefon: 0745 373 931 – Savone ( Ciacova)

Vând telefon celular SAGEM, ecran color (puţin folosit), la preţul de 50 (500.000) lei. Informaţii la tel. 0761 450 255

Vând porumb sămânţă (Serbia) Informaţii la tel. 0721 794 154

Ziarul „Cetatea Ciacovei” este înregistrat în Catalogul Internaţional al Publicaţiilor Periodice editat de Cen-trul Internaţional ISSN din Paris Franţa şi la Biblioteca Naţională a României, având codul de identificare internaţională: ISSN 1843 – 7435