MOTTO: CINE VREA SĂ REZOLVE O PROBLEMĂ CAUTĂ SOLUŢII, IAR CINE NU VREA GĂSEŞTE JUSTIFICĂRI.

Publicaţie independentă de informare locală. Se distribuie gratuit în zilele de 15 şi 30 ale lunii. Tiraj: 700 exemplare AAnnuull IIII NNrr.. 2266 -- JJooii 3300..0088..22000077 www.ianosel.com CCoooorrddoonnaattoorr:: MMiihhaaii AAuurreell IIaannooşşeell

„„VVIIOORREELL DDĂĂUUNNEEAAZZĂĂ GGRRAAVV ...... CCOOMMUUNNIITTĂĂŢŢIIII””

30 iulie 2007, ora 18,00. In sala aşa-zisei „Case de cultură” din Ciacova, are loc şedinţa de Consiliu Local. Printre alte proiecte de hotărâre aflate pe ordinea de zi şi supuse dezbaterilor, unul - iniţiat de domnul primar Viorel Ştefan - a dat naştere la discuţii foarte aprinse. Vi-l prezint mai jos, însoţit de

comentariul de rigoare:

- Proiect de hotărâre privind trecerea imobilelor aparţinând fostului „Liceu Agricol” din domeniul public în domeniul privat al oraşului Ciacova.

Pentru că orice mârşăvie comisă de acelaşi personaj sinistru aflat vremelnic la cârma comunităţii este bine „rumegată” din timp, ne întoarcem cu ceva vreme în urmă ... . În nr. 19/15.05.2007, în articolul de fond al publicaţiei noastre, semnalam: „De ceva vreme, nori grei şi negri se rotesc deasupra Liceului Agricol, una dintre ultimele <<redute>> importante, rămasă doar parţial prăduită”. Eram de-atunci în posesia unor date certe, că se pregăteşte o „afacere necurată” care-l are ca protagonist pe don’ primar Viorel Ştefan. Iată că n-au trecut decât câteva luni şi din nou se dovedeşte că am avut dreptate. Se pune la cale vânzarea tuturor clădirilor aparţinând fostei unităţi de învăţământ. Metoda este cea deja consacrată: distrugerea treptată pentru a-i scădea valoarea la vânzare. După desfinţarea unităţii de învăţământ - în perioada primului mandat al domnului primar, acesta şi-a dus la îndeplinire „tot ce şi-a propus” (aşa cum afirma într-un interviu recent acordat presei), pentru al doilea mandat. Astfel, a dispus atribuirea gratuită a unor cantităţi imense de materiale de construcţie provenite din „demolări”. Au fost practic dezmembrate cărămidă cu cărămidă, clădiri impunătoare. Beneficiari: nume importante din anturajul domniei sale, cu o situaţie materială nu tocmai modestă, însă cu rol important în campania electorală. Motivaţia de pe bileţelele redactate şi semnate personal, pe care a aplicat şi

ştampila Primăriei şi pe baza cărora s-au eliberat materialele, este de-a dreptul ridicolă: „CAZ SOCIAL”! Nu doresc să mă refer la ilegalitatea comisă, la faptul că pentru valorificarea materialelor era obligatorie formarea unei comisii de evaluare şi organizarea de licitaţii. Doresc doar să arăt că sunt unele clădiri în Ciacova şi satele aparţinătoare aflate în proprietatea Primăriei, pe care se încasează chirii lunare substanţiale şi ale căror locatari revin cu zeci de adrese la domnul primar, prin care semnalează pericolul prăbuşirii lor. Cu toate acestea, nimeni nu mişcă un deget. Pentru reparaţii la acestea, nu se găsesc soluţii ... . Dar să revenim la şedinţa de Consiliu Local. Personal, m-am opus aprobării proiectului, motivat şi de faptul că acesta era conceput fără respectarea unor reguli obligatorii prevăzute de lege. Am convins cu argumente şi ceilalţi consilieri prezenţi să voteze „împotrivă”. Aceasta a generat scene de isterie greu de imaginat, din partea domnului Viorel Ştefan. I-au apărut pete cadaverice pe faţă, i s-au dilatat brusc pupilele ochilor, faţa i s-a alungit, a început să tremure şi a continuat cu adresarea de epitete (unora dintre consilieri), total nepotrivite pentru un cadru didactic care se respectă, ţinta principală fiind subsemnatul. De la „nemernic” la „câine vagabond” şi „om fără nimic în tărtăcuţă”, până la jignirea în stilu-i golănesc caracteristic făcută la adresa unuia dintre consilierii care contrar aşteptărilor, şi-a permis să împărtăşească opinia majorităţii: „ - De ce râzi mă, ca prostu’?” Şi toate acestea pe un ton ridicat care treptat s-a transfomat în urlet, enervat fiind că nimeni nu-l bagă-n seamă. Vă las pe d-voastră să judecaţi dacă cu un asemenea „cârmaci” poate exista o atmosferă propice de rezolvare a problemelor comunităţii. Pe fondul sonor relatat mai sus, s-au desfăşurat majoritatea şedinţelor anterioare de Consiliu Local. Ideea că: „cine ţipă mai tare, are întotdeauna dreptate”, este îmbrăţişată deseori de ”autoritarul” nostru primar ales - Viorel Ştefan.

Personal, l-am sfătuit şi cu alte ocazii să-şi ia la timp medicamentele! ...

Ciacova – str. N. Bălcescu nr. 42

Imobil aflat în proprietatea Primăriei. De peste 30 de ani, în acesta locuieşte cu chirie d-na Bacosz Elisabeta în vârstă de 69 de ani, împreună cu cei doi fii, de 42 şi respectiv 40 de ani, din care unul este infirm. Zidurile interioare s-au prăbuşit încă de la ultimul cutremur, locuind în prezent toţi trei într-o singură încăpere. Acoperişul imobilului ameninţă să se prăbuşească în orice moment. Edificatoare în acest sens, sunt imaginile prezentate mai sus. A solicitat de mai multe ori conducerii Primăriei oraşului Ciacova (verbal şi în scris), sprijin pentru efectuarea unor reparaţii. Orice speranţă a fost spulberată, nefiind după aprecierea domnului primar ... „caz social”! (AMR - 275) MIHAI AUREL IANOŞEL

DDDIIINNN TTTRRREEECCCUUUTTTUUULLL IIISSSTTTOOORRRIIICCC TIPOGRAFII ÎN CIACOVA (II)

După 1948, a funcţionat în Ciacova librăria de stat „Librăria noastră”, în clădirea fostei farmacii „Sfânta Treime” (prima farmacie din Ciacova, funcţionând din anul 1795) şi mutată ulterior în incinta „Magazinului Universal”. A fost bine dotată şi utilă în peisajul cultural ciacovean. S-a închis prin 1993-1994, iar astăzi Ciacova nu are (nici) librărie. În ceea ce priveşte publicaţiile, în anii ’70 ai secolului trecut, directorul Liceului Teoretic - prof. Petcu Trifu (acest nume nu mai are nevoie de nicio prezentare) - a editat câteva numere ale revistei şcolare „Flori de mai”. Bogata tradiţie a presei ciacovene a fost reluată după 1990, de inimosul profesor de limba română, iar din 1999 director al Liceului Teoretic - Petrişor Treta - care a editat şi uneori chiar a finanţat apariţia frumoasei reviste şcolare „Preludii”. În perioada 1995-2001, au apărut 10 numere consistente, revista fiind de fapt mai mult decât o simplă publicaţie şcolară. Pe lângă şansa oferită elevilor şi cadrelor didactice ale liceului de a se fi putut exprima în paginile acesteia, revista a oferit cititorilor consemnarea unor evenimente importante legate de localitatea noastră şi satele învecinate (aniversarea în 1995, a şase secole de atestare documentară a Ciacovei, inaugurarea clădirii Liceului după renovarea din 2001, comemorarea lui Alexandru Mocioni la Ciacova, aspecte legate de istoria şi de mediul geografic în oraşul nostru, calvarul deportărilor în Bărăgan şi multe alte aspecte interesante), remarcân- du-se totodată printr-un foarte bogat şi de bună calitate conţinut literar-ştiinţific. Demnă de menţionat, colaborarea la această publicaţie a unor nume importante ale culturii româneşti : acad. Ştefan Ştefănescu - istoric, prof. univ. dr. G. I. Tohăneanu - lingvist, prof. univ. dr. Simion Mioc - lingvist, Ion Olaru -„Taica Pătru” - reputat poet în grai bănăţean - de la „Gura Satului” Radio Timişoara - ciacovean de origine şi rudă a coordonatorului publicaţiei „Cetatea Ciacovei”, poeţii Nicolae Dabija - din Basarabia, Baruţu Arghezi - fiul lui Tudor Arghezi, Mircea Belu şi alţii. Pe aceeaşi frumoasă tradiţie se înscrie şi apariţia între august 2001 şi ianuarie 2003 (9 numere, cu intermitenţe), a publicaţiei lunare „Pro Ciacova”, editată de un grup de tineri ciacoveni, în cadrul Telecentrului Ciacova, avându-l în frunte pe tânărul şi ambiţiosul profesor de istorie, Alin Jitărel. Ziarul a oferit informaţiile necesare locuitorilor comunei pe-atunci, din diverse domenii de activitate, interviuri cu autorităţile locale, neputând aici să nu amintim sprijinul pe care ni l-au acordat distinşii profesori Kovacs Florica şi Nicolae Stoica. Din august 2006, Ciacova are din nou un ziar al ei, oferit gratuit locuitorilor oraşului nostru. Acest lucru se datorează în primul rând domnului Mihai Aurel Ianoşel, care prin imensa sa energie, voinţă şi dragoste pentru meleagurile natale, editează şi finanţează „Cetatea Ciacovei”. Iar faptul că publicaţia apare neîntrerupt, bilunar, de mai bine de un an de zile, dublându-şi în acest interval tirajul, vorbeşte de la sine de receptivitatea şi popularitatea pe care o are în rândul cititorilor. Închei acest episod cu speranţa că într-o bună zi, oricine va putea admira, într-o încăpere special amenajată a „Muzeului” din Ciacova, exemplare din publicaţiile amintite sau din cărţile ce s-au scris de-a lungul vremii despre localitatea noastră (mă voi referi cu altă ocazie şi la acest aspect), dovezi palpabile că şi aici, dacă îşi dau interesul oamenii locului, pot săvârşi lucruri minunate.

BOGDAN SECULICI

CCUULLTTUURRII DDEE LLEEGGUUMMEE PPEE SSTTRRĂĂZZIILLEE PPRRIINNCCIIPPAALLEE DDIINN CCIIAACCOOVVAA

Foto 1: Luna mai 2007. Producţie record de cartofi, morcovi şi pătrunjel, pe str. A. Iancu („strada nemţească”).

Foto 2: Aceeaşi zonă după culegerea recoltei - aug. 2007.

De ce vă prezentăm imaginile? Pentru că pe aici trece de câteva ori pe zi (şi nu vede), „gospodarul şef”, în drum spre casă. În fiecare an se scoate câte un rând de piatră din caldarâm, pentru ca terenul să fie redat treptat, agriculturii. Propunem instalarea în zonă a indicatoarelor rutiere „drum îngustat” sau „prioritate pentru circulaţia din sens opus”.

P.S. Nemţii aveau cândva, „prostul obicei” de a pune flori în faţa casei. Oare ca în imaginile alăturate trebuie să arate în viitor, oraşul grădină de care ni se tot vorbeşte? ...

În Anuarul Socec al României Mari pe anii 1924-1925 de la Biblioteca Congresului S.U.A. localitatea OBAD are următoarele menţiuni:

Comună rurală. Plasa Ciacova. Secretariat comunal. Locuitori 932 - 4 km g. Jebel.

Primar: Crişanu Iosif. Notar: Raşă Silviu. Invăţători: Angner Iosif şi Constantinovici Milan. Preot paroh: Ionescu George. Băcani: Kutschal Franţi, Luid Mihai, Schmidt Iosif. Bărbieri: Fischer Matei, Povaciek Lenhardt. Cârciumari: Beiz Gertrud, Kutschal Franţi. Cismari: Hendl George, Mather Matei. Croitori: Bradt Antoniu, Eszta Antoniu, Kutschal Antoniu. Măcelari: Halmosz Adam. Tâmplari: Gerthard Matei, Gneipl Mihai, Şoşdian Roman. Comercianţi de vite: Subu Trandafir. Proprietari de moşii: Domeniul Statului 293 jug.

EVOLUŢIA DEMOGRAFICĂ ÎN OBAD

RECENSĂMÂNT STRUCTURA ETNICĂ

Anul Populaţia Români Germani Maghiari Alte etnii

1880 731 544 171 12 4

1900 1.003 534 407 11 51

1941 951 530 327 16 78

1977 683 560 77 8 38

1992 522 496 11 11 4

2004 597 586 3 6 2

NAŞTEREA SFINTEI FECIOARE MARIA 8 septembrie – RUGA la OBAD

La 8 septembrie, creştinii prăznu-iesc Naşterea Sfintei Fecioare Maria, prima mare sărbătoare religioasă din Anul Nou Bisericesc, care începe la 1 septembrie. Tradiţiile bisericeşti arată că Ioachim şi Ana, ajunşi la bătrâneţe

fără copii, nu au încetat să se roage lui Dumnezeu, iar El i-a binecuvântat cu un prunc. În popor, sarbatoarea este numită Sântă-Măria Mică şi marchează sfârşitul verii, odată cu plecarea rândunelelor. Se spune că în această zi, oamenii trebuie să deschidă uşa când încă e întuneric, căci de găseşte Maica Domnului deschis, intră şi lasă noroc. Ziua este ţinută în mod special, de femeile care işi doresc copii.

„„DDOOBBIITTOOCCIIII”” DDIINN OOBBAADD

Marţi 21 august a.c., s-au prezentat la Primăria Ciacova două reprezentante ale comitetului de organizare al Rugii. Doreau obţinerea unor fonduri necesare organizării sărbătoririi evenimentului, în satul Obad.

Au fost apostrofate de don’ primar Viorel Ştefan pentru faptul că în urmă cu câteva zile, „nişte dobitoci” (membri ai aceluiaşi comitet de organizare), şi-au permis să ceară reprezentanţilor Primăriei, restituirea unor mese care aparţin comunităţii lor şi care au fost luate abuziv de la Căminul cultural din localitate şi duse la Casa de cultură din Ciacova. Nu suntem în măsură să vă precizăm cu certitudine care este situaţia reală în acest caz, motiv pentru care adresăm rugămintea domnului primar de a prezenta public documentul de achiziţie al meselor şi inventarul Casei de cultură, în care sunt evidenţiate acestea. Suntem siguri că nu o va face! Prietenii ştiu de ce!...

Sâmbătă 8 sept. 2007, la ora 18,00 va începe hora şi jocul de deschidere al Rugii. Intrarea liberă. Locul de desfăşurare nu este încă stabilit, datorită condiţiilor improprii din curtea Căminului cultural.

De la ora 24,00 va începe balul în sala Căminului. Intrarea se va face cu plată, pentru colectarea sumelor necesare retribuirii instrumentiştilor.

La solicitarea conducerii Primăriei comunei DENTA, vă prezentăm programul artistic ce se va desfăşura pe durata a două zile, oferit cu prilejul Rugii sârbeşti din această localitate:

Marţi 28 aug. – între orele 17,00 – 05,00

Formaţia „MALI KEBA”-DEIAN MILOVAN (Serbia) PUIU CODREANU, formaţia „KEBA Band” şi

formaţia condusă de DORU ŢĂRANU La armonică: GORAN POPOV (Serbia)

Miercuri 29 aug. – între orele 21,00 – 05,00

Bal în cadrul discotecii „FLAMY NIGHT” Invitata Rugii: NICOLETA LUCIU

Mixează: DJ GULLIVER

Organizatori: Primăria Denta, Biserica Ortodoxă Română şi Sârbă, Uniunea Sârbilor din România.

Şi o remarcă: Ruga românească (15 august), s-a desfăşurat în comuna Denta pe durata a 4 zile.

Cu puţin timp în urmă, au fost definitivate lucrările de înlocuire a instalaţiei electrice la Biserica Ortodoxă din satul Macedonia. Acestea au fost executate gratuit de specialiştii formaţiei ENEL Ciacova: Tuhuţ Daniel, Dogar Gheorghe, şi Dolha Vasile. Celor menţionaţi cât şi şefului de formaţie - ing. Mîrzoca Marius - le sunt adresate pe această cale, mulţumiri din partea enoriaşilor şi a preotului paroh Cornel Bercea.

PPAATTRROOAANNAA LLUU’’ DDOONN’’ PPRRIIMMAARR „Maiamuca” sau „mozomaina” din imaginea alăturată, cu mătura înfiptă-n ..., a fost patroana Rugii de la Ciacova în anul Domnului 2007. Sperăm ca astfel de sperietori de înţărcat copiii, să nu mai apară vreodată de Rugă, pe scenele din localităţile noastre. Nu vrem să comentăm în niciun fel spectacolul de care am avut parte. Fiecare dintre cei prezenţi în „piaţă” are dreptul la opinie personală. Şi le-o respectăm. Vrem doar să-i aducem la cunoştinţă domnului primar Viorel Ştefan, că „dansul inimii” se practică la petrecerile tinerilor până la vârsta majoratului, iar „dansul măturii”, spre dimineaţă, de cei trecuţi de această vârstă, care sunt deja în faza de ... „mangă”. Poate acesta a şi fost motivul pentru care nimeni nu s-a încumetat să le înceapă, în ciuda insistenţelor repetate venite din partea regizorului spectacolului - dl. Balaş Valeriu - din Târgul Mare. Şi poate n-ar fi rău să mai pună don’ primar, mâna pe cartea de ... gramatică a limbii române. Nu de alta, dar pe afişul cu anunţul evenimentului, au apărut greşeli grosolane de ortografie, spre hazul şi deliciul celor care l-au citit. Îi mai sugerăm ca măcar spre final de două mandate să respecte legea, dispunând eliberarea de chitanţe pentru sumele încasate de la sponsori (agenţi economici). N-a făcut-o nici în acest an, nici în cei anteriori. „Elegant” din partea domniei sale, era să facă

cunoscute numele acestora în emoţionantul discurs de deschidere cât şi sumele donate. Nu este însă prea târziu: publicaţia noastră îi stă la dispoziţie ca de fiecare dată. Nu putem să nu-i adresăm în final, o întrebare „incomodă” domnului primar: Cum v-aţi pretins NAŞUL RUGII în condiţiile în care organizarea s-a făcut pe banii Primăriei, cât şi pe bani proveniţi din sponsorizări necontabilizate? Surse apropiate din Primărie, ne-au relatat că edilul şef a încercat zile în şir să exerseze paşii „dansului măturii”. Îi recomandăm să insiste în continuare, pentru că oricum peste 275 de zile (dacă nu apar complicaţii), va avea parte de ... mătură!

NOI GESTURI DE SOLIDARITATE

La 30 mai 2007, lansam un apel umanitar pentru ajutorarea unui semen de-al nostru, victimă a unui tragic accident de circulaţie. Medicii chirurgi au trebuit să-i amputeze un picior, iar şansa recuperărării celuilalt picior depindea de efectuarea unei operaţii complicate şi costisitoare. I-au sărit atunci în ajutor mulţi dintre cei din jurul nostru, prezentaţi de fiecare dată în publicaţia de faţă. Piciorul i-a fost salvat. O parte din banii necesari operaţiei, au fost împrumutaţi. Ei sunt restituiţi acum şi datorită gestului de omenie al multora dintre d-voastră. În cele trei luni, s-au adunat 6.808 (68.080.000) lei din necesarul de 13.500 (135.000.000) lei. Acţiunea continuă. Iată numele celor care în ultimele două săptămâni, nu au rămas insensibili la suferinţa lui Codruţ, alăturându-i-se:

Nr. crt.

NUMELE ŞI PRENUMELE DATA

SUMA DONATĂ RON LEI VECHI

121 TANŢA DĂNUŢ 16.08 100 1.000.000 122 IOCHIM OCTAVIAN 16.08 100 1.000.000 123 SILAGI SIMION 18.08. 20 200.000

Pe numele IONEL RUSALIM RUS este deschis la BCR, cont în lei: RO46BRDE360SV46950703600. Colectarea sumelor de bani, este coordonată în continuare de domnul Nicu Ciulonescu (tel. 0740 778 922). - Coordonatorul publicaţiei -

Liceul „Alexandru Mocioni” din Ciacova, organizează marţi 4 sept. 2007, concurs pentru ocuparea postului de informatician. Informaţii la tel: 399 316 – secretariat.

Citiţi în numărul următor: „Miliardele de lei, duse pe-apa sâmbetei”

CIUPERCI FÃCÃTOARE DE MINUNI

Iată ce a „răsărit” în Piaţa Cetăţii din Ciacova, de ziua Rugii (după inundaţiile din 11 august 2007). Reprezintă ultima iniţiativă a domnului primar Viorel Ştefan în materie de ... urbanism modern.

Pe la colţuri se zvoneşte că sunt făcătoare de minuni. Cică, dacă facem matănii în faţa lor şi le atingem cu fruntea în noaptea echinocţiului de toam-nă (23.09), ne vom trezi cu gazul metan la poartă, conductele de apă schimbate, drumurile repa-rate, mijloace de transport în comun la sate, canalizarea funcţionând la întreaga capaci-tate, şanţuri pe străzi săpate, pe care va curge numai lapte şi miere până picăm pe spate şi ne trezim la ... realitate. Nu ştim dacă la fel vor sta lucrurile şi dacă-l atingem pe ... don’ primar!?

SALATÃ ŞVÃBEASCÃ

INGREDIENTE (pentru 4 persoane): 1,2 kg cartofi rezistenţi la fiert (roz), sare, piper, o ceapă, 200 ml apă fiartă cu „Vegeta”, 3 linguri oţet, o lingură muştar, o linguriţă zahăr, 5 linguri undelemn.

MOD DE PREPARARE: Se spală cartofii şi se pun la fiert în apă puţin sărată, timp de 20 de minute. Se scurg şi se lasă să se răcească. - Se cojesc cât sunt calzi, apoi se lasă să se răcească total, pentru că, dacă se taie felii, se sfărâmă. - Se taie cartofii în felii de circa 5 mm, se sărează şi se pipărează după gust. - Marinata: se curăţă ceapa şi se taie în două. Se pune cu tăietura pe tocător, se crestează de-a lungul de 2-3 ori, apoi se taie pe lat, în cubuleţe mici. - Se pune apa cu „Vegeta” la fiert şi se pune în ea ceapa tăiată, muştarul, oţetul, sarea, piperul (atenţie la dozaj!) şi zahărul. Se lasă să dea în doua-trei clocote, apoi se toarnă fierbinte peste cartofi. Se lasă să se pătrundă o oră. Se toarnă untdelemnul peste cartofi, amestecându-se uşor, să nu se sfărâme. În salată se pot pune după gust: felii de roşii, castraveţi sau ridichi.

Poftă bună!