Anul IV Nr. 4Anul IV Nr. 4Anul IV Nr. 4Anul IV Nr. 49999 ---- MartieMartieMartieMartie 2009 2009 2009 2009 INTERNET: www.ianosel.com Coordonator: : : : Mihai Aurel IanoşelMihai Aurel IanoşelMihai Aurel IanoşelMihai Aurel Ianoşel

Vom reda mai jos un articol apărut recent în ziarul „RENAŞTEREA BĂNĂŢEANĂ” sub titlul: „Buluc la banii europeni”. Ne abţinem de la orice comentariu. Faceţi-l dumneavoastră ...

Primarii din 14 localităţi timişene, cărora li s-a adăugat edilul - şef al Timişoarei şi con- ducerea Consiliului Judeţean Timiş, au sem- nat actul de constituire al „Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară - Polul de Creştere Timişoara”. Din această structură fac parte localităţile: Timişoara, Becicherecu Mic, Bucovăţ, Dudeştii Noi, Dumbrăviţa, Gătaia, Ghiroda, Giroc, Giarmata, Moşniţa Nouă, Orţişoara, Pişchia, Remetea Mare, Săcălaz, Sânmihaiu Român şi Şag.

Scopul asocierii este atragerea de fonduri europene, pentru că, după cum spunea Constantin Ostaficiuc, ”cine nu intră în asociere, are şanse foarte mici de a accesa fonduri europene”. Se doreşte atragerea unei sume de 70 de milioane de euro, bani destinaţi mediului de afaceri şi infrastructurii sociale. ”În această perioadă de criză, banii de la Comunitatea Europeană sunt cel mai uşor de adus, pentru că sunt deja alocaţi. Noi trebuie doar să ur- măm procedurile impuse, pentru că, ne res- pectând instrucţiunile, nu primim banii”, le-a explicat Ostaficiuc primarilor prezenţi la în- tâlnirea de la Timişoara.

Una dintre elevele din imaginea foto, este în prezent cadru didactic al Liceului

„Alexandru Mocioni”. Precizaţi care este aceasta?

DE REŢINUT: Câştigătorul premiului de 30 (300.000) lei, trebuie să prezinte şi întreaga colecţie a ziarului „Cetatea Ciacovei”. Amănunte se pot obţine la punctele de distribuire. Răspunsul şi câştigătorul, în numărul viitor al ziarului.

Sponsorul concursului: Popa Cristian Dorian

Câştigătorul din luna februarie, a fost dl. Miatov Ivan din Ciacova Piaţa Cetăţii nr. 58. Imaginea prezentată, reprezenta începutul construcţiei podului peste râul Timiş, între localităţile Gad şi Rudna (anul 1934).

CETATEA CIACOVEI pagina 2

ăsfoind printre filele îngălbenite de vreme ale unei cărţi apărută în anul 1913 la Arad, conţinând discursuri şi articole ale lui Emanuil Ungureanu (1846 - 1929), nu mică mi-a fost surprinderea să găsesc o cuvântare, rostită cu ocazia deschiderii adunării generale a despărţământului Timişorii a „Asociaţiunii pentru literatura română şi cultura poporului român din Transilvania”, ţinută la 11 iunie 1900, nici mai mult, nici mai puţin decât la ...Ciacova! Voi reda mai jos fragmentele cele mai relevante ale interesantului discurs ţinut foarte probabil în incinta hotelului „Neubauer” (inaugurat în noiembrie 1884, şi devenit ulterior „Cămin cultural”). Reprezintă în fapt, o radiografie a situaţiei economice şi sociale a populaţiei româneşti din Ciacova şi satele din jur - care alcătuiau plasa omonimă de acum 109 ani - fiind binevenite câteva scurte precizări în legătură cu autorul şi contextul în care a fost rostit discursul. Cunoscut avocat şi filantrop, director al unei importante bănci a timpului, „Timişana”, membru fondator a numeroase societăţi culturale româneşti, Emanuil Ungureanu a fost unul dintre vârfurile intelectualităţii româneşti din Banat, un luptător pentru drepturile naţionale ale românilor bănăţeni - nu de puţine ori încălcate - în condiţiile în care între 1860 - 1918, Banatul a fost încorporat Ungariei. În acest sens, Ungureanu înfiinţează la Timişoara, în anul 1897, o filială (despărţământ) a ASTRA -ei: „Asociaţia Transilvană pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român”, creată în 1861 la Sibiu şi concentrând în jurul său întreaga elită cultural-politică din Ardeal şi Banat. Aceasta a avut prin activităţile sale multiple şi temeinice (conferinţe, editarea de cărţi, înfiinţarea de şcoli), un rol semnificativ în emanciparea românilor din Transilvania, în afirmarea naţiunii române şi în final, în Marea Unire din 1918. Dar iată cele mai sugestive pasaje ale discursului, pe care îl redăm, pentru a păstra „parfumul” timpului, cu ortografia de atunci:

„Cei cari cunoştem poporaţiunea noastră din cercul Ciacovei, ştim că dânsa se ocupă esclusiv numai cu agronomia sau lucrarea pământului, apoi în mai mică măsură cu prăsirea vitelor, adică creşte cai, vite cornute, porci, oi şi hoare. Cel ce petrece cu atenţiune ocupaţiunea poporaţiunei noastre din acest cerc, trebuie să vadă, că ţăranul român ocupându-se numai cu cultivarea pământului şi cu prăsirea vitelor, perde în decursul anului multe zile de lucru, perde mult timp fără a munci, fără a agonisi şi căştiga;..... şi de aci apoi vine, că poporul român în continu merge napoi în avere; despre acest pentru noi trist adevăr se poate convinge oricine, carele a cunoscut nainte cu 40-50 de ani satele Petroman, Obad, Ghilad, Jebel, Voiteg, Lighed, Cerna, Berini, Stamora, Şipet şi Folea; acela va şti, că nainte de 40-50 de ani în aceste sate pământele şi moşiile erau numai ale poporaţiunei româneşti, acum însă mai mult de jumătate au trecut în mâini străine. Ce vedem bun şi folositor la alte neamuri, trebue să învăţăm şi să facem şi noi, căci altcum rămânem napoi, sărăcim şi pe nevăzute perim; vedem la alte neamuri din acest cerc, mai cu samă la nemţi, că dintre ei numai o parte se ocupă cu lucrarea pământului, o parte merge la meserii; din familie unul rămâne plugar, celălalt învaţă un zănat, o măestrie; adecă nemţii, fiind ei mai deştepţi şi mai luminaţi, îşi susţin şcoli bune, pe lângă lucrarea pământului caută şi alte izvoare de venit, la care, în afară de zilele de Duminecă şi de sărbători mari, în decursul anului întreg ne muncesc, agonisesc şi prin aceasta se întăresc.

Ne cuprinde ruşinea naintea străinilor când vedem în ce dis-proporţiune e reprezentat poporul nostru din acest cerc la meserii; noi suntem aici 39%, iar la meserii abia suntem 6% . Dacă poporul nostru din acest cerc afară de lucrarea de pământ, nu va căuta şi după alte izvoare, adecă industrie, dacă nu va învăţa şi meseria, dacă nu va munci mult şi dacă nu va şti a cruţa mai bine, atunci nu va putea ţine paşii cu celelalte popoare conlocuitoare, ci va fi învins, va fi dezmoştenit şi stârpit, şi numai istoria va vorbi mai târziu, că şi în cercul Ciacovei a fost cândva popor românesc.” (continuare în pag. 3) ����

CETATEA CIACOVEI pagina 3

(urmare din pag. 2) � Articolul este elocvent şi nu lasă loc de prea multe comentarii. Nici la 1900, nici mai devreme dar nici mai târziu, românii, nu numai în Ciacova ci peste tot în Banat, nu prea au fost meşteşugari, nici negustori, ocupaţia lor de bază fiind agricultura. Că au avut foarte multe de învăţat de la şvabii proveniţi dintr-un spaţiu cu o altă cultură, civilizaţie, mentalitate, net superioare, este dincolo de orice dubiu. Aducerea şvabilor în Banat, a avut tocmai scopul dezvoltării zonei. Să încercăm să vedem însă care este situaţia azi, după 109 ani, în comparaţie cu realitatea de atunci. În primul rând, agricultura şi creşterea animalelor continuă să reprezinte ocupaţii prin-cipale ale locuitorilor, în special în satele apar-ţinătoare. Chiar dacă este vorba tot de o agricultură de subzis-tenţă, ca şi atunci şi încă departe de norme-le impuse astăzi în lumea civilizată. În Ciacova, cea mai răs-pândită „ocupaţie” a ajuns să fie ... naveta, pentru că în oraşul nostru nu există locuri de muncă decât pentru o parte infimă a popu-laţiei active. La orice oră, la orice firmă de transport, autobuzele sunt pline de călători, care vin şi pleacă ... .

Şi dacă în anul 1900, Emanuil Ungureanu constata cu îngrijorare că românii nu sunt preocupaţi de meserii, în 2009 meseriaşii au dispărut cu desăvârşire din viaţa economică ciacoveană, indiferent de naţionalitatea lor. Cu extrem de puţine excepţii, dar şi în aceste cazuri avem persoane ajunse la vârsta a treia. E foarte trist că s-a ajuns în această situaţie, că s-a pierdut o frumoasă tradiţie care la vremea respectivă a contribuit din plin la înflorirea comunitaţii ciacovene. Emigrarea în masă a etnicilor germani, dar şi desfiinţarea tuturor micilor ateliere care încă funcţionau în perioada comunistă, sunt printre cauzele acestei stări de fapt.

Deşi la 1900 exista îngrijorarea, îndreptăţită de altfel în contextul de atunci, cu privire la deznaţionalizarea românilor, evenimentele politice ulterioare, în special Unirea din 1918 şi nu vreo schimbare de atitudine aşa cum dorea autorul, au modificat radical situaţia. Astfel, dacă în anul 1900, cu un număr de 8.529 de locuitori, românii reprezentau 54,8 % din totalul de locuitori ai Ciacovei, ponderea populaţiei româneşti a crescut semnificativ vreme de un secol şi mai bine, ajungând în anul 2003 la 72,8% (2005 români din totalul de 2.752 ciacoveni). Acest lucru s-a realizat din păcate pe fondul unei scăderi dramatice a populaţiei, aşa cum uşor se poate observa, dar şi a dispariţiei, practic, a elementelor etnice german şi sârbesc, aproape în totalitate. Nu e loc să analizăm aici cauzele, însă este elocvent să precizăm - ca exemplu sugestiv - că dacă între 1900 – 1907, comunitatea românească din Ciacova a reuşit să-şi dureze o biserică mare şi frumoasă sub administraţie străină, la un secol distanţă, tot pe o perioadă de aproape 7 ani, s-au întins doar lucrările de renovare exterioară a aceleaşi biserici, de această dată sub administraţie curat românească! Rămâne valabil îndemnul, acum ca şi atunci şi ca întotdea-una, de a munci mai mult, de a fii mai serioşi şi mai cumpătaţi în ceea ce facem. Pentru şanţurile neîngrijite, pentru bălăriile din faţa casei ori pentru mormanele de gunoaie aruncate la întâmplare peste tot, nu e de vină primarul, nici primul ministru, nici Papa de la Roma, ci propria noastră lipsă de educaţie. În final, rămânând la capitolul comparaţii, dacă în anul 1900 Ciacova găzduia un eveniment atât de important precum o întrunire a

ASTRA -ei, fie ea şi regională, ce evenimente culturale sau de alt gen se mai petrec astăzi în comunitatea noastră? Oare cine va repune din nou Ciacova pe harta României?! ...

Bogdan Seculici

CETATEA CIACOVEI pagina 4

(21 martie – 20 aprilie)

Personalitate: Încăpăţânat şi în- treprinzător, nativul Berbec îşi urmează propriul drum; poate fi chiar îndărătnic. Un Berbec autentic este vioi şi plin de entuziasm pentru tot ce e nou. Deseori naiv, e plin de idei. Are ini- ţiativă şi trece imediat la acţiune, pentru că vrea totul cât mai repede. Nativul Berbec se simte în largul său în situaţii clare. Nu-i plac ocolişurile şi ambiguităţile. Decide fără drept de apel. Este foarte raţional, vrea şi poate conduce. Are aptitudini tehnice şi practice. Aspectul negativ al zodiei Berbec, este excesul de zel, care poate deveni dăunător. Nativul Berbec poate fi brutal, furios, certăreţ. Este un subaltern nerăbdător, recalcitrant şi incomod, care începe multe lucrări dar nu le termină. Dacă nu-şi poate stăpâni impulsurile, nativul Berbec se poate lăsa târât în aventuri riscante.

Sănătate : Nativul Berbec este plin de vitalitate. Poate avea probleme cu dantura. Face uşor febră Este sensibil la stres, deoarece nu ştie să se oprească atunci când trebuie. Este nervos şi are un somn neodihnitor. Rinichii şi stomacul sunt sensibili. Berbecul este, însă, semnul cu cea mai mare putere de regenerare.

Relaţii cu alte zodii:

- Compatibilitate generală foarte bună cu zodiile: Leu şi Săgetător. - Compatibilitate generală redusă cu zodiile: Rac, Balanţă şi Capricorn. - Compatibilitate foarte bună pe plan profesional cu zodia Capricorn. - Compatibilitate foarte bună pe plan financiar cu zodia Taur. - Compatibilitate foarte bună pentru căsătorie şi/sau parteneriat cu zodia Balanţă. - Ziua cea mai favorabilă pentru zodia Berbec: marţi.

Calităţi şi defecte:

- Principalele calităţi ale zodiei Berbec: independenţa rezistenţa fizică, curaj, cinste. - Defecte ale nativului din zodia Berbec: impetuozitate, grabă, pripeală, agresivitate. - Ziua cea mai favorabilă pentru zodia Berbec: marţi.

Vând BMW 320 diesel 2000 cm3 136 CP, full option, pachet M 3 gri metalizat, genţi Alu 17, an de fabricaţie 2001, înmatriculat. Inf. telefon: 0742 576 954. (Ciacova)

Vând aparat foto digital NIKON (Japonia) 4 megapixeli, card memorie 256 MB, accesorii pentru conectare la computer şi TV, CD de instalare, 4 baterii acumulator 2500 mAh cu încărcător şi geantă. Preţ informativ : 200 lei. Informaţii la telefon: 0761 450 255 (Ciacova)

Achiziţionez aparatură radio veche (cu lămpi) la preţuri foarte avantajoase, negociabile. Informaţii: Tel. 0720 556 715 – Petcu (Timişoara).

După apariţia în numărul anterior al ziarului nostru a anunţului privind publicarea numelor persoanelor care refuză după mai bine de zece luni să achite contravaloarea bunurilor achiziţionate de la magazinul SC „Cristian Dorian” SRL, majoritatea dintre aceştia şi-au achitat datoriile, în zilele următoare. Au rămas în această situaţie, următorii:

Situaţia de mai sus, a fost prezentată la solicitarea administratorilor firmei.

La şedinţa de Consiliu Local din 26 februarie a.c., au fost dezbătute trei proiecte de hotărâre, dintre care primele două au fost respinse, respectiv: 1). Proiect de hotărâre privind „statul de funcţii” al aparatului de specialitate al primarului oraşului Ciacova. Astfel, în Primărie urmau să fie angajate încă patru persoane, ce se adăugau la cele 46 deja existente. 2). Proiect de hotărâre privind sancţionarea unor contravenţii în domeniul edilitar gospodăresc, ordinii, curăţeniei şi igienei publice în oraşul Ciacova.

� A fost validat Proiectul de hotărâre privind păşunatul.

- Corespondenţă din Canada - Poezie în grai bănăţean - Caricatura lunii aprilie - Suflu tânăr în colectivul redacţional - Zodiac - Diverse

3

Ziarul „Cetatea Ciacovei” este înregistrat în Catalogul Internaţional al Publicaţiilor Periodice editat de Centrul Internaţional ISSN din Paris - Franţa şi la Biblioteca Naţională a României, având codul de identificare internaţională: ISSN 1843 - 7435

MAGIARU LUCIAN 654,5 (6.545.000) lei Ciacova

BERE FLAVIUS 500 (5.000.000) lei Ciacova

NOVACOVICI OVIDIU 192 (1.920.000) lei Ciacova

NOVACOVICI ANGELICA 133 (1.330.000) lei Macedonia

BERKI JENO 100 (1.000.000) lei Ciacova