Cetatea Ciacovei nr 56

4
Anul IV Nr. 56 - Octombrie 2009 INTERNET: www.ianosel.com Coordonator: Mihai Aurel Ianoşel Dând curs învitaţiei ce mi-a fost adresată, pentru o zi m-am aflat împre- ună cu soţia, alături de o parte dintre ciacovenii emigraţi de-a lungul timpului în Germania. A devenit o tradiţie ca din doi în doi ani în luna septembrie, ciacovenii stabi- liţi în această ţară să se reunească în oraşul Augsburg, sărbătorind împreună ”Tschakowarer Heimattreffen” Au fost împreună pentru câteva ore peste două sute de invitaţi din toate zonele Germaniei, unii dintre aceştia venind de la câteva sute de kilometri. Festivitatea a început printr-o slujbă religioasă oficiată de preoţii Filip Dorin Iulian şi Pálfi Iánoş, la Biserica „San Franziskus” din Augsburg (foto: 1). A urmat apoi petrecerea propriu-zisă, întreţinută de o formaţie vocal-instrumentală, de excepţie. Veselia şi buna dispoziţie au continuat până după miezul nopţii. Pentru a nu omite pe vreunul dintre numeroşii prieteni prezenţi la eveniment, nu voi menţiona aici nici un nume. O voi face cu alte ocazii, când voi reveni cu unele dintre aspectele discutate. Nu pot însă, să nu amintesc aici de emoţionanta întâlnire cu cea care a făcut cândva, ca pe cel mai înalt catarg să fie ridicat drapelul României şi să fie intonat imnul nostru naţional. Este vorba desigur despre campioana mondială la handbal feminin, Anna Nemetz Schauberger (foto: 2). I-am adus la cunoştinţă faptul că în unanimitate, Consiliul Local Ciacova i-a acordat titlul de „Cetăţean de Onoare”. Vădit emoţionată şi cu lacrimi în ochi, a dorit să transmit mulţumirile ei pentru onoarea ce i-a fost acordată. Multe au fost problemele discutate. Majoritatea m-au întrebat de cei de-acasă, dar cele mai multe întrebări mi-au fost puse legat de starea jalnică în care se află acum Ciacova noastră. Cel mai îndreptăţit să dea răspunsul la această dilemă, primarul Filip Petru, a refuzat să dea curs invitaţiei ce i-a fost adresată, neparticipând la eveniment. Le-am recomandat însă, să citească în continuare ziarul nostru, unde vor avea răspunsurile la multe din problemele care-i frământă. Nota dominantă a întâlnirii a fost atmosfera de satisfacţie şi bucurie a revederii (foto: 3). La 26 septembrie 2009, preţ de câteva ore în Germania la Augsburg alături de foşti colegi de şcoală, de cunoscuţi şi de prieteni, am avut senzaţia că m-am întors prin tunelul timpului la minunata perioadă a copilăriei mele ... . Mihai Aurel Ianoşel

description

Cetatea Ciacovei

Transcript of Cetatea Ciacovei nr 56

Page 1: Cetatea Ciacovei nr 56

Anul IV Nr. 56 - Octombrie 2009 INTERNET: www.ianosel.com Coordonator: Mihai Aurel Ianoşel

Dând curs învitaţiei ce mi-a fost adresată, pentru o zi m-am aflat împre-ună cu soţia, alături de o parte dintre ciacovenii emigraţi de-a lungul timpului în Germania. A devenit o tradiţie ca din doi în doi ani în luna septembrie, ciacovenii stabi-liţi în această ţară să se reunească în oraşul Augsburg, sărbătorind împreună ”Tschakowarer Heimattreffen” Au fost împreună pentru câteva ore peste două sute de invitaţi din toate zonele Germaniei, unii dintre aceştia venind de la câteva sute de kilometri. Festivitatea a început printr-o slujbă religioasă oficiată de preoţii Filip Dorin Iulian şi Pálfi Iánoş, la Biserica „San Franziskus” din Augsburg (foto: 1).

A urmat apoi petrecerea propriu-zisă, întreţinută de o formaţie vocal-instrumentală, de excepţie. Veselia şi buna dispoziţie au continuat până după miezul nopţii. Pentru a nu omite pe vreunul dintre numeroşii prieteni prezenţi la eveniment, nu voi menţiona aici nici un nume. O voi face cu alte ocazii, când voi reveni cu unele dintre aspectele discutate. Nu pot însă, să nu amintesc aici de emoţionanta întâlnire cu cea care a făcut cândva, ca pe cel mai înalt catarg să fie ridicat drapelul României şi să fie intonat imnul nostru naţional. Este vorba desigur despre campioana mondială la handbal feminin, Anna Nemetz Schauberger (foto: 2). I-am adus la cunoştinţă faptul că în unanimitate, Consiliul Local Ciacova i-a acordat titlul de „Cetăţean de Onoare”. Vădit emoţionată şi cu lacrimi în ochi, a dorit să transmit mulţumirile ei pentru onoarea ce i-a fost acordată. Multe au fost problemele discutate. Majoritatea m-au întrebat de cei de-acasă, dar cele mai multe întrebări mi-au fost puse legat de starea jalnică în care se află acum Ciacova noastră. Cel mai îndreptăţit să dea răspunsul la această dilemă, primarul

Filip Petru, a refuzat să dea curs invitaţiei ce i-a fost adresată, neparticipând la eveniment. Le-am recomandat însă, să citească în continuare ziarul nostru, unde vor avea răspunsurile la multe din problemele care-i frământă. Nota dominantă a întâlnirii a fost atmosfera de satisfacţie şi bucurie a revederii (foto: 3). La 26 septembrie 2009, preţ de câteva ore în Germania la Augsburg alături de foşti colegi de şcoală, de cunoscuţi şi de prieteni, am avut senzaţia că m-am întors prin tunelul timpului la minunata perioadă a copilăriei mele ... .

Mihai Aurel Ianoşel

Page 2: Cetatea Ciacovei nr 56

CETATEA CIACOVEI PAGINA 2

Dragă Aurică,

Citesc cu regularitate pe internet ”Cetatea Ciacovei” ce cu onoare şi competenţă o conduci. Informaţiile ei mă duc cu gândul mereu la Ciacova, care aşa cum este ea, cu puţine bune şi încă multe neajunsuri, este locul unde am muncit cât m-au ţinut puterile, mintea şi priceperea mea, în idealul că voi transmite elevilor ce i-am avut, multe din tainele obiectului atât de drag mie şi pe care l-am predat: geografia. Am încercat şi cred că în cea mai mare parte am reuşit să contribui la educaţia tinerilor ce mi-au trecut prin băncile şcolii, astăzi fiind fiecare om de nădejde oriunde s-ar afla. Acum sunt bătrân. În 20 septembrie am împlinit 81 de ani ... Voi rămâne colaboratorul ziarului nostru, al ciacovenilor, atâta timp cât puterile mă vor mai ţine. Acum îţi trimit câteva epigrame scrise de mine, având şi concursul nurorii mele Angela Stoica, profesoară de limba franceză, aici în Canada. Vă sărut pe toţi, cu drag şi dor.

Prof. pens. Nicolae Stoica. Grijă Şcolară

L-au îngrijit ca pe un prinţ Vrem desigur uniforme Şi le-a fost singurul copil, Dar puţin să fie şic, Având afaceri multe, fiul Iar sacoul să ajungă Şi-a dus părinţii la ... azil. Doar puţin peste ... buric.

Facultate Răsplată

Avea minte, multă carte, Trudesc prin şcoli copiii noştri Două facultăţi avea, Visând s-ajungă oameni mari, La serviciu şi în viaţă Răsplata e: dezamăgire, Cea ... mintală, îi lipsea. Peste hotare ... căpşunari.

Promisiuni Emigrant

Vom tăia pădurile, Dor de casa părintească, Vom schimba bordurile, Nu de părinţi şi de fraţi, Vom ara pământurile, Nu de locurile sfinte, Vom abate ... vânturile. Dor de ... ţuică şi cârnaţi. Îngrijorare

S-a interzis în şcoală celularul! Aşa ne trebuie de acceptăm, Chiar uniformă poate ne vor cere, Ba chiar o să ne ceară ... să-nvăţăm!

Dl. prof. Stoica într-un grup de excursionişti în Quebec - Canada

„Desţărarea” cum îi spun emigrării bătrânii grei ai slovei româneşti, e vecină cu dorul. Aşternut la drum, plecat în căutarea sorţii ca eroul basmelor copilăriei, devii victimă sigură, dorului. Iar cel ce ar spune altfel e suspect de a fi cu atât mai vulnerabil cu cât îşi afişează mai vehement, imunitatea la dor. În psihologia emigrantului se ţes strategiile viitoare ale succesului. Şi cum drum de întoarcere nu prea există, românul nu-şi poate permite să nu reuşească. Recunoscând că-i e dor, ar însemna să recunoască că aparţine trecutului pe care l-a negat prin însăşi decizia emigrării. Cunosc emigranţi sosiţi în Canada cu 25 - 30 de ani în urmă, dar şi alţii abia dezmeticiţi de impactul cu „ţara făgăduinţei”, care admit cu naturaleţe că le este dor. Am văzut cum alţii s-ar simţi despuiaţi de sine dacă s-ar arăta atinşi de dor, deci evită subiectul. În sfârşit, o parte afirmă categoric că s-au vindecat de maladia dorului, fiindcă s-au integrat şi s-au asimilat în societatea nord - americană. Acestor timizi sau înverşunaţi compatrioţi ai mei, fie-mi îngăduit să le amintesc că dorul, chiar dacă uneori diagnosticat ca o boală fără leac, are o certă latură constructivă, căci e strâns legat de dorinţa propulsării spre viitor. Dorul e frate bun atât cu durerea cât şi cu dorinţa şi speranţa şi cresc din aceeaşi rădăcină. A fi stăpânit de dor nu înseamnă a fi cuprins de slăbiciune, pierzând speranţa de integrare în altă ţară decât a ta. Dimpotrivă, înseamnă a lua parte activ, conştient, la înfăptuirea noii tale identităţi. Cu ceva vreme în urmă, participând la Val-David la aniversa-rea unui sfert de veac de existenţă a sătucului românesc din imensa ţară de adopţie, aveam convingerea că simţind româneşte doina sau dansul compatrioţilor mei, este un bun câştigat pe care nu mi-l va lua nimeni, niciodată. Şi n-a fost doar atât. M-am simţit mistuită de dor, când mă credeam măcar pentru puţin timp uşor ... detaşată. Mai mult chiar: pe scenă se juca o parte din viaţa mea. Mioriţa, doinele sau dansurile, făceau parte cândva din viaţa mea, fără intermediari. Erau bunurile mele incontestabile. În ţară eu făceam parte din „spectacol”, el era al meu. Satul meu ardelenesc munceşte de când mă ştiu, la perpetuarea tradiţiilor şi are o variantă proprie la toate interpretările folclorice: Mioriţa, căluşarii, colindele, etc. Periodic asist aici, departe de casă, la câte un spectacol românesc şi sentimentul că sunt doar spectator, nu mă părăseşte. De aici dorul care pune atunci stăpânire pe mine şi mă frământă. Durerea care mă cuprinde nu are leac, fie că a trecut o săptămână, câteva luni sau câţiva ani. Drama de a fi spectator la derularea pe scenă a trecutului tău, nu poate fi descrisă niciodată în cuvinte ... . Prof. Angela Stoica Montreal - Canada

Stema şi steagul provinciei canadiene QUEBEC

Quebec este o provincie situată în estul Canadei, cu o populaţie predominant vorbitoare de limbă franceză. Capitala provinciei este la Quebec City, al doilea oraş ca mărime, fiind fondat în anul 1608. Montreal este cel mai mare oraş al provinciei şi are 74 de insule aparţinătoare cu o populaţie de aproximativ 1.900.000 de locuitori. Aici locuiesc peste 40.000 de români. Poreclit „Cetatea sfinţilor”, Montreal este faimos pentru frumoasele sale biserici. Una dintre acestea are cupola a doua ca mărime din lume, după Bazilica Sf. Petru din Roma. Pe insula artificială Notre Dame creată în 1960 prin depozi-tarea pământului excavat de la lucrările metroului din oraş în albia fluviului St. Laurent, se desfăşoară cel mai important eveniment sportiv al provinciei - circuitul de Formula 1.

Page 3: Cetatea Ciacovei nr 56

CETATEA CIACOVEI PAGINA 3

Pensiune: Locuinţă pe care cineva o primeşte în schimbul unei sume de bani dinainte stabilită.

Aceasta este definiţia dată de dicţionar. Dar să nu o mai luăm pe ocolite şi să intrăm direct în miezul problemei. In numărul 49/2009 al ziarului nostru, făcând referire la viaţa spirituală a Ciacovei, aminteam şi de Hotelul „Neubauer” (inaugurat în noiembrie 1884), în sălile căruia se desfăşurau printre altele şi diferite activităţi culturale şi literare. Hotelul era destinat în principal, cazării târgoveţilor şi vizitatorilor care veneau cu diferite treburi prin Ciacova şi împrejurimi. Mai târziu a devenit pentru o bună perioadă de timp, Cămin cultural. Prin manifestarea unei lipse de interes din partea autorităţilor locale, clădirea a fost vândută în ultimii ani, între mai mulţi samsari de imobile. De ei s-a apropiat actualul nostru primar - Filip Petru - care şi-a deschis aici o mică afacere într-o încăpere de doar câţiva metri pătraţi. Devenind „om politic” şi-a afişat lângă uşa de acces în dughiană şi o pancardă cu sigla celui de-al treilea partid politic la care a aderat. Într-un an de zile de la preluarea mandatului de edil-şef a devenit un prosper om de afaceri, schimbându-şi locaţia. Dar de aceasta ne vom ocupa în alt număr al ziarului. Oricum, fiţi siguri că nu ne va scapa printre degete! Aşa că rămânem deocamdată, la tema abordată. Ciacova era una dintre localităţile din zonă care nu avea până de curând, nici un loc de cazare. Nici măcar o cameră de oaspeţi pentru oficialităţile venite în urbea noastră şi care eventual doreau să aibă parte de câteva ore de odihnă. Salvarea a venit tot din partea primarului. Domnia-sa deţine două imobile în oraşul nostru, dintre care unul (cel situat pe str. T. Vladimirescu nr.19), a fost transformat în ... pensiune.

Aici locuiesc în prezent mai mulţi muncitori care de câteva luni lucrează la amenajarea albiei Timişului pe raza localităţilor Parţa, Cebza, Macedonia, Gad. Au mers la Primărie, interesându-se de un loc de cazare. Primarul cu suflet generos le-a oferit propria-i casă. Dorm ca în cazarmă în paturi suprapuse, dar acest amănunt contează mai puţin. Plata chiriei se percepe lunar, în euro. De impozitul cuvenit din venit la bugetului Primăriei, nici nu poate fi vorba. Desigur nu ne interesa afacerea primarului, dar îi deranjea-ză pe mulţi concetăţeni un aspect. Muncitorii vin la pensiune cu autovehiculele de serviciu prin parcul din faţa clădirii. Şi cine trebuie să intervin pentru ăcurmarea ace te situaţii? s i Primarul ! Este şi cel care a sistat în ve em t in m hod enîn Consiliul pentru Local sancţionare drastică a a persoanelor care săvâr- şesc astfel de fapte. Numai că, aşa cum am mai spus-o şi cu altă oca- zie, leg e t buie respecta- il rete doar de către căţei, nu şi de către dulăi. Iar omul care era cu mai bin de un a în urmă un e n bie mieluşel ce n ame- t eţea cu promisiuni, s-a do- vedit a fi un real ... dulău!

Motto: Există bătălii pe care e bine să le ocoleşti, nu de teamă că le-ai putea pierde, ci pentru că ai putea deveni ridicol, câştigându-le.

Relatam în numărul trecut al ziarului nostru, un aspect legat de „forţarea” scurgerii unor zeci de milioane de lei vechi, în buzunarele membrilor comisiei de vânzare a spaţiilor medicale, al cărei preşedinte a fost desemnat nimeni altul decât venera-bilul clopotar din Petroman ... Tabacu Petru. În subordine are printre alţii: trei medici din unităţi medicale judeţene şi o juristă. Proiectul de hotărâre fiind iniţiat de dl. primar, a fost respins anterior de două ori de către consilieri. Dar aspectului relatat, trebuia să i se dea şi o tentă electorală, că doar bat alegerile la uşă. Aşa se face că, contrar tuturor uzanţelor, dl. primar a introdus şi a treia oară pe ordinea de zi acelaşi proiect de hotărâre, fără a aduce elemente noi care să schimbe datele problemei. Ba mai mult, la ultima şedinţă a promis ferm că dacă va fi nevoie de retribuirea membrilor comisiei, o va face din veniturile proprii. Dar oare, ne-a minţit pentru prima oară?! A folosit de această dată, altă strategie. Şi-a „instruit” consilierii portocalii, imprimându-le disciplina de partid prin ameninţări cu represalii în caz de nesupunere. Aşa se face că, având şi concursul „independentului portocaliu” Treta Petrişor, cât şi a noului promovat consilier local Şchiopu Roman, proiectul a fost validat. La vot, o parte din consilieri au părăsit sala de şedinţă în semn de protest faţă de incompetenţa primarului care putea rezolva problema cu mai bine de un an în urmă, cât şi pentru a nu-şi privi în ochi colegii raţionali care una gândeau şi alta votau. S-au auzit şi voci care recomandau ca pe viitor să fie reluate toate proiectele de hotărâre validate anterior, să fie rediscutate şi revotate până vor fi anulate. Ce părere aveţi don’ primar? Luaţi-o ca sugestie! ...

Page 4: Cetatea Ciacovei nr 56

CETATEA CIACOVEÎ PAGINA 4

Urmare articolului din numărul trecut al ziarului privind modul de distribuire (după miezul nopţii), a Monitorului Primăriei prin aruncarea peste garduri şi fuga de la ... locul faptei, editarea acestuia a fost suspendată. La redacţia nostră s-a prezentat un tânăr care dorea să facă şi unele precizări, sub protecţia anonimatului. Astfel, publicaţia fiind lipsită de interes şi nefiind solicitată de la locurile unde este expusă, s-a trecut la „pasul 2”. Adică, un foarte tânăr comerciant în spaţiul obţinut „pe naşpa” de tăticuţu’, oferă câte 30 (300.000) lei celor ce participă la acţiune. Tot cu această sumă sunt retribuiţi pe noapte şi distribuitorii de pliante în timpul campaniilor electorale portocalii. E drept că fiecare face ce vrea cu banul lui, dar n-ar fi mai bine să oferiţi în schimb câte o franzelă celor nepăstuiţi pe care-i tot amăgiţi cu promisiuni? Întrebăm şi noi, nu spargem parbrize ... ca voi!

(22 octombrie – 21 noiembrie)

Nativul din zodia Scorpion este hotarât, rafinat, tainic, curios. Poate fi gelos şi şmecher. Poate fascina datorită caracterului lui puternic, cu atât mai mult cu cât are şi ceva misterios în el. Dorinţa de a-şi impune instinctul lui de conservare, tenacitatea şi perseverenţa, sunt alte caracteristici foarte pronunţate, cărora li se adaugă, mândria şi respectul faţă de sine. Poate îmbrăţişa cu succes cariera de cercetător sau de psiholog. Deoarece este permanent sub tensiune, poate cădea uşor în extreme. Atitudinea lui faţă de ceilalţi este marcată de neîncredere. Poate fi viclean, răzbunator, agresiv, încăpăţânat şi exagerat de gelos. Fiind un om al plăcerilor, poate deveni victima acestora. Principalele calităţi ale zodiei Scorpion: loialitate, hotărâre, curaj. Defecte ale nativului din zodia Scorpion: gelozie, fanatism, spirit răzbunător. Sănătate : Este predispus la boli de stomac, gât şi nas, infecţii, hemoroizi şi intoxicaţii. Compatibilitate generală foarte bună cu zodiile: Rac, Peşti, Leu şi Vărsător. Compatibilitate foarte bună pentru căsătorie şi/sau parteneriate, cu zodia: Taur. Culorile zodiei Scorpion: roşu, violet.

În şedinţa de Consiliu Local din 14.09.2009, au fost validate cu unanimitate de voturi, cele două proiecte de hotărâre iniţiate de coordonatorul publicaţiei noastre:

1. Proiect de hotărâre privind criteriile de acordare a titlului de „Cetăţean de Onoare” al oraşului Ciacova.

2. Proiect de hotărâre privind acordarea titlului de „Cetăţean de Onoare”, doamnei profesoare Anna Nemetz Schauberger.

Citiţi în numărul viitor:

Ne-a făcut de râs Bihoru’!

Vor fi prezentate fapte, re lizări (ne) aşi preocupări ale primarului Filip Petru la un an şi jum tate de mandat. ă Maestre, să cânte muzica: începe dansul! Atenţie: E posibil ca în curând să vă crască ... glicemia!

Am fost sesizaţi de mai bine de un an încoace, de faptul că la intersecţia drumului Ciacova - Cebza cu drumul ce duce înspre Macedonia, sunt montate la o distanţă de doar 10 metri între ele, două indicatoare ... derutante. Mai exact, pe unul din acestea este menţionată distanţa până în Macedonia de 4 km, iar pe celălalt 5 km. Sesizări similare au fost făcute şi la Primărie, dar ... nimic. Poate de data aceasta se va intra în normalitate. Credeţi? Noi ... nu prea! Mai reţineţi cât am insistat să fie date jos afişele electorale de pe stâlpi ? Şi ...?! NIMIC !

Tehnoredactarea computerizată a ziarului este realizată de coordonatorul şi p prietaru acestuia. ro l Multiplicarea este realizată la „Tipografia Mirton”. „CETATEA CIACOVEI” apare GRATUIT, de fiecare dată în prima zi a lunii curente. Este expediat şi prin reţeaua internet, solicitanţilor din ţară şi din străinătate în format PDF - color.

Oferim gratuit cititorilor interesaţi întreaga colecţie a ziarului nostru, pe suport electronic în format color. Informaţii la telefon: 0744 530 821

Ne-a parvenit o informaţie de ultimă oră: Motivul pentru care a fost suspendată apariţia Monitorului Primăriei, se datoreşte negăsirii unui nou „motto”. Cel folosit anterior: „Acolo unde există pasiune, voinţă şi putere, se pot face minuni”, nu mai corespunde realităţii. Pasiune NU, voinţă NU, putere ... VAX!

Ziarul „CETATEA CIACOVEI” este înregistrat în Catalogul Internaţional al Publicaţiilor Periodice editat de Centrul Internaţional ISSN din Paris Franţa şi la Biblioteca Naţională a României, având codul de identificare internaţională: ISSN 1843 -7435