Anul VII Nr. 83 - Ianuarie 2012 Fondat şi finanţat de Mihai Aurel Ianoşel După câte puteţi constata, am păşit în al şaptelea an de când intrăm lună de lună în casele dumneavoastră, cu informaţii care mai de care mai diverse, interesante şi în majori-tatea lor, apreciate. Întreg colectivul redacţio-nal format din neprofesionişti, dar iubitori ai

locurilor şi oamenilor de-aici, ne mândrim cu ceea ce facem. Am editat primul ziar local în limba română, din toate timpurile. Peste ani şi ani, vom face şi noi parte din istoria Ciacovei. Şi ce poate fi mai frumos?! De ziua mea, mi-am tras un cont pe Facebook. Am pe pagina mea, numeroşi „prieteni”: scriitori de marcă, ziarişti, poliţişti, dascăli, oameni politici pe care-i apreciez şi elevi de şcoală. Primesc în continuare numeroase invitaţii la prietenie. Le resping pe cele ce vin din partea unor umbre fără identitate. Ca şi în lumea reală, Net-ul are strigoii lui. În altă ordine de idei, vă mărturisesc că mai nou nu pot deschide uşa biroului cuiva cu o funcţie „eligibilă”, că pe holul clădirii deja încep bârfele: “Aha, iar a venit la şefu’. Coc ei ceva împreună, că doar n-a venit degeaba. Acum sunt iarăşi prieteni!” ... Şi aşa mai departe. Nu pot să fac trimitere în comentariile mele la vreo melodie sau dans

popular dintr-o anumită zonă folclorică, că imediat unele personaje se regăsesc ca făcându-se aluzie la ele. De fapt, ştiu ele ce ştiu. Au un licurici pe frunte, care le demască trecutul şi nu degeaba-şi fac probleme de imagine. Presimt ei (ele) că mai devreme sau mai târziu, Cetatea Ciacovei îi (le) va “strânge” cu multă dragoste ... la piept! Dar dragii mei cârcotaşi, greşiţi! Am fost dintotdeauna adeptul ideii că prietenii ţi-i faci până-n 30 de ani. Restul, sunt apăruţi pe traseu ca amici de conjunctură sau din interes reciproc. În ceea ce mă priveşte, nu am mai mult de cinci prieteni adevăraţi, printre care Cula de la Ciacova şi Munţii Carpaţi. Ca ciacovean şi ca român, acestea sunt reperele mele de vârf. Aşa cum am spus-o cândva, doar ei cunosc melodia sufletului meu şi mi-o pot cânta atunci când mi-e greu. Cât priveşte comentariile, mă calcă pe nervi argumentele pupincu-riste şi măgulitoare ad hominem (la persoană - pentru cei care nu au făcut latină), iar când e vorba de idei, îmi place ironia altora şi mă bu-cur dacă cineva în mod elegant, nu e de acord cu mine. Dar să aibă argumente şi tăria morală să mi-o spună în faţă, privindu-mă în ochi aşa cum o fac eu şi nu să mă înjure mişeleşte pe la spate. Ce ziceţi amicii mei dragi, care staţi (încă) pitulaţi pe sub plăpumioa-re călduţe şi cârcotiţi nemaiputând de grija ce mi-o purtaţi, încercaţi să ieşiţi la lumină, să ne privim în ochi? Vreţi să vă ajut?! ...

Proprietar şi coordonator al ziarului

Mihai Aurel Ianoşel

Se întâmplă de-o vreme încoace, ca în noaptea de Crăciun să mi se arate în vis unele din cele ce se vor petrece în următoarele luni. Aşa se face că de data asta, mi s-a arătat primarul Filip Petru (mult mai „rotunjel” ca în urmă cu 4 ani şi purtând o barbă sură de călugăr), călare pe o veveriţă albă. Avea glas. Veveriţa, desigur! În timp ce-i mângăia barba călăreţului cu coada-i stufoasă ca să-i excite hormonii de lux, ce-i pro-

voacă o stare prelungă de somnolenţă, mi-a şoptit la ureche:

„Peste ceva vreme, va veni un cioban cu bani mulţi, care va lua minţile ciacovenilor. La dreapta lui va sta primarul, care va „garanta” pentru el. Vor veni însoţiţi de numeroşi guşteri cu vuvuzele, făcând multă hărmălaie. Vor face de toate şi vor promite multe. Vor începe să sterilizeze câinii, să facă alei, să asfalteze şi să pietruiască drumuri, să foreze fântâni, să sape şanţuri şi multe altele. Vor mai veni şi pe la uşile voastre punându-vă câte ceva în palmă. Mulţi veţi aplauda spectacolul lor şi veţi fi fericiţi preţ de câteva zile, până vi se goleşte stomacul. Nu vă vor mai cunoaşte apoi, timp de 4 ani. Între timp, ei vor continua să-şi vadă de averile şi afacerile lor. Spune-le la ăsţia mai tineri şi diferiţi de amărăştenii ciacoveni, mai bine să plece dracu’ din ţară, decât să pună din nou botu’!” ...

Voia să-mi mai spună câte ceva, dar spre noi alerga ameninţător unul din puzderia de câini mai-danezi care au invadat Ciacova. Speriată, veveriţa s-a urcat în copac. Primarul, care până atunci

moţăia alintat de vise erotice în spinarea bietului mamifer rozător, s-a trezit şi buimac striga cât îl ţineau puterile, cu ambele mâini şi privirea îndreptate spre cer: Să trăiţi bineeeee !!! Dinspre pădurea Macedoniei se auzea ecoul: Aşa să v-ajute Dumnezeeeeeu !!! Şi m-am trezit ... .

In după-amiaza zilei de 30 noiembrie, s-au auzit zgomote ciudate în podul fostului „Centru de Sănătate” din localitatea noastră. Medicul care făcea de gardă în încăperea de la intrare, a dat alarma. Au inceput „cercetările la faţa locului” şi spre uimirea celor de faţă, au dat de o figură în carne şi oase. Figura era ... dr. Nicola Trăilă! Cum, nu ştiţi cine-i omu’? Păi în ultimele două numere ale ziarului, relatam despre pofta lui nebunatică de a pune mâna pe clădirea spitalului construit cu multă sudoare fizică şi financiară de inaintaşii noştri în urmă cu 76 de ani. E cel căruia i s-a promis de către echipa portocalie aflată la conducerea Primăriei şi consilierii acesteia, concesionarea clădirii pe 49 de ani, până la împlinirea vârstei de 115 ani când va fi (pe bune) ... strigoi. Deocamdată ne oprim aici, dar dacă omu’ ne mai dă târcoale în continuare iar dl. primar îi dă apă la moară fără să convoace o adunare populară pentru a asculta şi opiniile concetăţenilor, am promis-o şi ne vom ţine de cuvânt: Va fi mare iureş în Ciacova !!!

Mare bucurie a adus în casele ciacovenilor, vestea că cel târziu la înce- putul anului 2012, vor începe lucrările de canalizare. Informaţia a apărut într-un interviu pe prima pagină a numărului 4 al publicaţiei Primăriei din luna septembrie 2011 - „Jurnal de Ciacova”. Şi nu e o glumă, cum muţi ar putea crede. Domnul primar a făcut această mărturisire „cu toată convingerea”. Aşa e consemnat negru pe alb în interviul dat ziaristului Vasile Tomoioagă, care de-altfel editează publicaţia amintită cât şi a mai multor pri-mării portocalii din zona noastră. Dar nu pe gratis. Încasează pentru munca depusă, câteva mii de euro din bugetul local. Din banii tăi, cititor al acestor rânduri, că tot n-a dorit don’ primar o colaborare gratuită cu „Cetatea Ciacovei”. De ce oare?! Să sperăm că vestea bună nu are legătură directă cu barba edilului-şef, purtată cu mare fală la momentul acordării in-terviului (vezi foto). Oare întâmplător şi-a ras-o între timp?! Deocamdată un lucru s-a adeverit: suntem deja în ... 2012!

CETATEA CIACOVEI - 83 PAGINA 2

Vă prezentăm lucrarea câştigătoare a concursului organizat de ziarul Cetatea Ciacovei, premiat cu o pălărie de cowboy texan şi un drapel american.

Şcoala la care studiez eu, este o instituţie de stat ale cărei uşi sunt deschise pentru copiii tuturor oamenilor, din toate categoriile sociale, care doresc să asimileze cunoştinţele necesare pentru a realiza ceva util în viaţă. Ciacova, un mic orăşel cu iz habzburgic, colorează atmosfera învăţământului timişean prin existenţa Liceului “Alexandru Mocioni”, şcoală ale cărei cursuri sunt mândră că le urmez. Consider că şcoala reprezintă unul dintre cei mai importanţi factori ai unei persoane, însă factorul decisiv îl constituie familia, deoarece nucleul societăţii este cel care imprimă copilului de la o vârstă fragedă, dragostea pentru carte şi dorinţa de a realiza ceva în viaţă. Îmi susţin punctul de vedere prin următorul argument: în urma unor studii, s-a ajuns la concluzia că preferinţa pentru lectură a elevilor, este determinată de timpul pe care părinţii îl petrec alături de copii în faţa cărţilor, lecturând împreună.

Deasemenea, pentru unii tineri şcoala este un lăcaş presărat cu petale roşii de trandafiri, simbol al primilor fiori ai iubirii adolescentine. În ceea ce mă priveşte, şcoala este un loc magic, un ţinut mirific, înmiresmat cu aroma primilor fiori ai începutului de an şcolar, un loc ai cărui pereţi as-cund zâmbind vocile cristaline, pline de veselie şi inoceţă ale atâtor generaţii de “boboci” care sub acoperişul acestei minunate clădiri fac primii paşi, însoţiţi de verbul “a deveni” dorind conştienţi sau nu, să construiască ceva şi pentru societatea contemporană. Totodată, şcoala este foarte importantă pentru mine, deoarece îmi oferă acces gratuit la informaţii, de care voi profita mai târziu pentru a mă realiza pe plan profesional. Pentru mine, şcoala presupune contactul direct cu adevăraţii apostoli ai educaţiei, adevăraţi misionari ce se sacrifică pe altarul învăţământului românesc. Ca naţiune, am avut şansa de a beneficia de un sistem educaţional public de stat şi de profesori înzestraţi şi dedicaţi muncii lor, însă, în ultimul timp, sistemul economic defectuos a afectat negativ şi învăţământul nostru, iar şcoala noastră începe să-şi piardă din valoarea pe care a avut-o în perioada când părinţii mei erau elevi. Unii absolvenţi de liceu nu sunt capabili să promoveze bacalaureatul sau să îşi găsească un loc de muncă. Pentru mine această stare de fapt creează senzaţia de stagnare, ba chiar de regres. Este trist, mă doare, dar mai sper într-o schimbare pozitivă. În concluzie, cred că şcoala are un rol decisiv în formarea noastră ca oameni, noi fiind cei care vom putea schimba în bine viitorul, a cărui imagine sumbră se întrezăreşte acum la orizont ...

elevă în clasa a VIII - a

N.R. Se impune a fi menţionate şi numele elevilor care au prezentat lucrări apreciate de comisie ca putând fi cotate cu nota maximă: Spăriosu Francesca - cls. a XII - a; Streulea Dumitru - cls. a XII - a; Filipciuc Cătălina - cls. a XII - a; Kapor Ramona - cls. a XII - a; Lungu Şerban - cls. a XI - a; Dumitrean Veronica - cls. a XI - a; Cotuna Pop Alexandra - cls. a XI - a; Mogovan Diana - cls. a XI - a; Peia Dana Adeline - cls. a XI - a; Caniuca Ileana - cls. a XI - a; Păduraru Alina - cls. a XI - a; Dolha Dorina Claudia - cls. a IX - a; Dumiter Larisa - cls. a IX - a; Kalman Gabriela - cls. a VIII - a; Schipor Denisa - cls. a VIII - a; Matei Iasmina - cls. a VIII - a; Barna Andreea - cls. a VIII - a; Mabda Alexandra Iasmina - cls. a VII - a.

Tuturor, din partea redacţiei noastre: FELICITĂRI!

De Ziua Naţională a României - 1 Decembrie - un grup foarte restrâns de ciacoveni, s-au adunat la Monumentului Eroilor. Au asistat la un mic spectacol oferit de elevii Lice-ului “Al. Mocioni”. Slujba religioasă a fost oficiată doar de preotul paroh Nicoli Tiberiu. Să fi fost oare singurul păstor pătruns de ... sentimentul naţional? Dacă până acum se depunea doar o coroană de flori din partea Primăriei şi Consiliului Local, de data aceasta s-au înghesuit şi politicienii locali şi judeţeni să facă un gest simi-lar. Deh, vin alegerile! Din nou de toată jena, organizarea desfăşurării evenimentului. Nu ştia stânga ce face dreapta. Spre exemplu, coroanele s-au depus în timpul programului artistic oferit de copii, despărţindu-i în două grupuri. Asis-tenţa privea scena, cu un zâmbet amar. Cinste părinţilor elevilor care sădesc în sufletul celor mici, dragostea de ţară şi tricolor, reflectată în vestimentaţia lor.

Aflăm din ediţia de Crăciun a publicaţiei portocalii a Primăriei, că dl. primar a fost prezent la 1 octombrie 2011, la Ausgburg, la întâlnirea ciacovenilor emigraţi în Germania. Cu această ocazie a înmânat d-nei prof. Ana Nemetz Schauberger, titlul de “Cetăţean de Onoare” al oraşului Ciacova. Până aici toate bune şi frumoase, numai că a uitat să menţio-neze şi acolo şi în publicaţie, că acest titlu de recunoaştere a meritelor de excepţie ale unei mari campioane mondiale, a fost acordat ca urmare a unui “Proiect de hotărâre” iniţiat de un consilier local şi aprobat în Consiliul local cu unanimitate de voturi, în urmă cu mai bine de doi ani. Apoi, că gestul domniei sale mult întârziat, a fost făcut după nume-roase articole apărute în ziarul “Cetatea Ciacovei” (redactate de acelaşi consilier local), în care i se cerea insistent să facă un minim efort de a completa un formular tipizat, de “Cetăţean de Onoare”. Şi-apoi, mai era firesc ca despre acest demers să fie încunoştinţaţi şi consilierii locali, nu să aflăm din presă (ca dealtfel multe altele), despre faptele de glorie ale primarului nostru, aducător de voturi din străinătate. Îar dacă mai e cineva care nu cunoaşte numele consilierului local ini-ţiator al demersurilor la care am făcut referire mai sus, îl menţionăm tot noi: Mihai Aurel Ianoşel. Augsburg 26.09.2009. Alături de prof. Ana Nemetz Schauberger

CETATEA CIACOVEI - 83 PAGINA 3

În numărul 73/martie 2011 al ziarului, făceam un anunţ referitor la publicarea în numărul următor a unui articol-serial: CU CĂRŢILE PE FAŢĂ, privind situaţia incendiară din Liceul “Alexandru Mocioni” din Ciacova. Nimic nu s-a schimbat între timp, aşa cum veţi vedea în continuare. Dimpotrivă! În numărul următor, ne ceream însă scuze pentru amânarea prezentării articolului, în cauză fiind vorba despre aspecte ce făceau obiectul unui dosar de cercetare penală şi nu doream să influenţăm cercetările demarate între timp. Acum sunt finalizate. Aşadar, să o luăm mereuţ cu începutul, inves-tigaţiile efectuate de organele abilitate, limpezind lucrurile. Fără a intra în profunzime, vă relatăm acum, succint, o parte din din cele dorite a vă fi prezentate anterior. Pe scurt: La 26 oct. 2010, în timp ce dl. director prof. dr. Treta Petrişor Dorin era internat în spital, d-na prof. ing. Lăzău Ioana - director adjunct - depune la Poliţia oraşului Ciacova, o reclamaţie privind furtul unei cantităţi importante de combustibil tip “M” destinat centralei termice a şcolii. Răspândacii au emis o prima ipoteză: directorul e implicat în furt! Încep verificările. În paralel, dl. primar efectuează cercetări administrative pentru identificarea autorului. Cum nu e de merserie, rezultatul a fost: zero! Nu renunţă. Trece la atac. În publicaţia portocalie a Primăriei nr. 6/decembrie 2010, menţionează: “Pe lângă gospodărirea deficitară a fondurilor de la Liceul Mocioni, trebu-ie să amintesc şi slaba colaborare a directorului cu Consiliul de Adminis-traţie al şcolii, lucru care se oglindeşte în rezulta-

tele slabe în organizarea şi cheltuirea resurselor şcolii. Nu am nimic personal cu conducerea Liceului Mocioni, dar menegementul deficitar trebuie să mă facă să iau măsurile necesare”. Şi ... „l-a făcut”! A luat măsuri de s-a spart în figuri. Mai exact, iarna asta elevii claselor de liceu studiază tot în clasele elevilor ciclului primar. Unii dimineaţa iar alţii după amiaza, ca să nu se încălzească şi clădirea liceenilor. Hoţul de combustibil s-a dovedit a fi ... pământul. Cel puţin aşa rezultă din procesul-verbal întocmit la faţa locu-lui de specialiştii în domeniu, iar documentul constatator a fost semnat din partea beneficiarului de dl. director prof. dr. Treta Petrişor Dorin şi dl. viceprimar prof. Ghera Dacian Răzvan în dubla sa calitate, respectiv şi de membru al Consiliului de Administraţie al şcolii, cu care dl. primar zice că nu poate cădea (sanchi) nicicum la pace. Acum taberele adverse din Primărie şi Liceu, stau din nou pe un butoi de pulbere. E vorba de o suprafaţă de 181 de hectare de teren din cel aparţinând cândva Liceului Agricol şi închiriat (se zice) “pe naşpa”, unui cioban care la rândul lui l-a subânchiriat altor ciobani. Din cei 91 de mil. lei vechi încasaţi, s-au cumpărat radiatoare electrice. Că deh, curentul e mai ieftin! Cum adică, nu-i adevărat?! Şi toate astea, în doar patru zile cât directorul Liceului a lipsit din nou din unitate. Parcă adie ... miros de mârşăvie! Domnilor dascăli şi d-le primar, aveţi o misiune nobilă. Exercitaţi-o aşa cum v-o prevede statutul. Faceţi ce tre-buie! Aşezaţi-vă la aceeaşi masă şi nu ieşiţi din încăpere până pe hornul clădirii nu iese fumul alb. Din respect pentru menirea domniilor voastre şi pentru a nu da apă la moară cârcotaşilor, ne oprim docamdată aici. Vă daţi seama că dacă cele la care ne-am referit intră la “tocat mărunt” în moara numită CETATEA CIACOVEI, unora le va veni să-şi ia lumea-n cap (cum îi zâsa) şi să-şi schimbe adresa din documentele de identitate. Aşadar, nu ne forţaţi mâna, că avem deja arcurile comprimate! Şi uite-aşa, relaţiile tensionate acum dintre Primărie şi şcoală, se răsfrâng nefast asupra procesului de învăţă-mânt, de te fac să te întrebi uneori, cum de în Ciacova se mai luminează de ziuă?! ...

Foto 1: Rezoluţia de clasare a cauzei emisă de Parchetului de pe lângă Judecătoria Deta în do-sarul penal nr. 1074/P/2010

Foto 2: Finalul procesului - verbal întocmit de „SC BAT SA” Arad la 11.10.2011, cu men-ţiunea: „Rezervorul verificat nu men-ţine presiune. Nu se poate depozita combustibil lichid”.

În final ... poezie de Ilie.

(probabil ... va urma)

CETATEA CIACOVEI - 83 PAGINA 4

Recent, pe aleea cu busturi ale personalităţilor marcante ale Banatului din Parcul Central al Timişoarei, şi-a găsit locul binemeritat şi bustul celui mai celebru fiu al Ciacovei, marele iluminist sârb Dositej Obradovici. În acelaşi parc, la loc de cinste se află, încă de când s-a demarat această frumoasă iniţiativă, bustul marelui om politic şi cărturar bănăţean Alexandru Mocioni, care este după cum bine se ştie, unul dintre ctitorii Liceului din Ciacova. Trebuie să amintim aici cu mândrie pentru noi ciacovenii şi fală pentru cei care au avut minunata idee şi au pus-o în aplicare - familia domnului director al Liceului Alexandru Mocioni, prof. dr. Petrişor Dorin Treta - că primul bust al lui Alexandru Mocioni realizat după Revoluţie a fost dezvelit în toamna anului 2002 în faţa Liceului din Ciacova, acolo unde se află şi astăzi. A cinsti memoria trecutului, a-i comemora pe cei care au scris prin faptele lor istoria unor locuri, nu este doar un gest

măreţ, nobil, înălţător, ci înainte de toate reprezintă un lucru firesc într-o societate normală şi sănătoasă. La fel de adevărat este şi că „uitarea e scrisă-n legile omeneşti” şi că voalul ei cernit se aşterne aproape întotdeauna, mai devreme sau mai târziu, peste faptele şi numele celor ce trec în altă lume. Este de datoria noastră până la urmă să nu lăsăm uitarea să se aştearnă cu totul şi să ni-i amintim măcar câteodată, pe înaintaşii noştri. S-au ridicat, de-a lungul timpului şi din vatra Ciacovei, oameni de valoare, adevărate personalităţi care şi-au pus amprenta fiecare în felul său asupra vremii în care au trăit. În paginile ziarului Cetatea Ciacovei, memoria unora dintre aceştia a fost evocată şi cu siguranţă vor mai ur-ma şi alte articole de genul acesta. Poate că într-o bună zi şi în faţa casei memoriale din oraşul nostru, va trona un bust al lui Dositej Obradovic, dar niciodată probabil, în mica noastră urbe nu ne vom permite să avem o alee cu busturi ale ciacovenilor celebri. În aceste condiţii în opinia mea, ar fi un lucru frumos şi binemeritat ca pentru aducerea-aminte şi spre cinstirea unora dintre cei care au însemnat ceva pentru Ciacova, NUMELE UNOR STRĂZI DIN ORAŞUL NOSTRU SĂ PRIMEASCĂ DENUMIREA UNOR PERSONALITĂŢI ALE LOCALITĂŢII, aşa cum se întâmplă şi în alte locuri din ţară şi din lume. De altfel, începutul a fost făcut atunci când, cu ani în urmă, cei care au condus destinele comunei au avut înţelepciunea să „boteze” două străzi cu numele lui Dositej Obradovic sau Alexandru Mocioni. La fel de firesc, am putea avea în localitatea noastră strada Miklos Csaky (a construit cetatea de piatră şi poate Cula Ciacovei - voievod al Transilvaniei), Josef Brandeisz (marele arhitect), Karl Julius Wettel (celebru istoric bănăţean din sec. XIX, care a deschis în Ciacova prima tipografie şi librărie), Josef Gerstenengst (organist şi compozitor de talie mondială), Wilhelm Merschdorf (autorul celei mai ample monografii a Ciacovei şi cetăţean de onoare al localităţii), Augustin Ghilezan (protopop, profesor şi director al Gimnaziului Alexandru Mocioni, animator al vieţii culturale interbelice), Vasile Rebigea (învăţător, profesor, director al Şcolii româneşti, animator al vieţii culturale în perioada interbelică), Petru Fiat (primar al Ciacovei în perioada interbelică, în timpul căruia s-au construit spitalul, ştrandul şi băile publice), Nicolae Diminescu (avocat şi senator de Ciacova în Parlamentul României în perioada interbelică), Ion Olaru (celebru poet în grai bănăţean), Trifu Petcu (director şi ctitor al Liceului Teoretic, cetăţean de onoare al Ciacovei), Anna Nemetz (campioană mondială la handbal, cetăţean de onoare al Ciacovei) şi alţii. Chiar străzile pe care se găsesc casele în care s-au născut sau au trăit, ar fi cele mai indicate să le poarte numele. Un asemenea demers ar aduce cu siguranţă un plus de normalitate, ar conferi identitate şi prestanţă oraşului nostru. Ar fi totodată un omagiu binemeritat şi o barieră în calea uitării, pe care aceşti oameni, care au lăsat în urma lor lucruri cu care ne mândrim, nu o merită! Străzi cu numele Bălcescu, Cuza, Cloşca, Vladimirescu sau altele cu nume banale (Crizantemelor, Mioriţa) există sute sau poate mii, în întreaga ţară. Dar niciodată o scrisoare expediată pentru strada Merschdorf din Ciacova nu ar mai ajunge la...Craiova! Fără îndoială, actuala administraţie a localităţii sau cea care ar avea înţelepciunea să pună în aplicare un astfel de demers, şi-ar atrage respec-tul şi admiraţia întregii comunităţi. O bună colaborare dar şi renunţarea la orgoliile mărunte şi păguboase, ar putea rezolva multe, acum şi pe viitor. Multe dintre atât de numeroasele probleme cu care se confruntă localitatea noastră ... .

În cadrul Şcolii cu clasele I-VIII nr.15 din Tmişoara, începând din anul 2005 în cadrul unui program Phare, alături de învăţământul de masă se desfăşoară şi programul “A Doua Şansă”. Elevii ce urmează aceste cursuri, provin din grupuri dezavantajate şi au altă vârstă decât cea obişnu-ită (pentru a fi înscris trebuie să aibă împliniţi 11 ani). Iniţial s-a dorit a fi un program pentru rromi, dar s-a dovedit ca sunt şi români care nu şi-au şcolarizat copiii la vârsta obişnuită. Lucrând cu ei şi observând progresele pe care le fac (câţiva dintre ei au locuit pe stradă, în canale, pe sub poduri sau la gropile de gunoi) în fiecare zi îmi dau câte o lecţie de viaţă. Au şcoala vieţii şi au venit la şcoală pentru că au realizat că le dă o nouă şansă, aceea de a se integra. Trecutul îi afectează în mare măsură, dar ei ne au alături pe noi, prof. Ardelean Alina şi înv. Victoria Mardare, care le insuflăm credinţa că pentru a fi credibili şi pentru ca o faptă negativă din trecut să se şteargă, trebuie realizate cel puţin 10 fapte bune. Nu toţi dintre ei reuşesc, dar cel puţin jumătate dintre ei merg mai departe. Liceul "Alexandru Mocionii " din oraşul Ciacova, ne este partener în educaţie din septembrie 2010 prin clasa d-nei prof. Trauş Violeta Octavia. Conform tradiţiei, am continuat şi anul acesta şcolar cu două parteneriate educaţio-nale, respectiv la 18 noiembrie 2011 cu programul "Copil ca tine sunt şi eu" şi în 22 decembrie 2011 cu pro-gramul "Sărbătorile românilor prilej de bucurie". La activitatea din decem-brie, am ajuns în Ciacova unde ne-am revăzut cu elevii clasei a IV - a, cu ca-re am schimbat impresii despre obi-ceiurile şi datinile tradiţionale româ-neşti. S-a pus accent pe menţionarea importanţei religioase, Crăciunul fiind o sărbătoare a familiei. Copiii din clasa a IV - a de la Liceului ciacovean, au fost şi sunt un adevărat exemplu pen-tru elevii noştri. Aşadar, întâlnirea a fost dominată de o încărcătură emoţio-nală deosebită, prin faptul că aceşti copii proveniţi din medii defavorizate au avut parte de căldura spirituală necesară, din partea gazdelor. Ba mai mult, la despărţire au primit fiecare numeroase cadouri constând din obiecte de îmbrăcăminte, cărţi, dulciuri şi rechizite şcolare, pentru care le mulţumim pe această cale lor şi părinţilor lor. Reîntorşi la şcoala noastră din Timişoara, unul dintre elevi a exclamat: "Am ajuns acasă !". Am mai primit o lecţie: am realizat că programul “A Doua Şansă” nu este doar un program, ci este ... o familie!

CETATEA CIACOVEI - 83 PAGINA 5

La 6 decembrie, majoritatea creştinilor l-au sărbătorit pe Sf. Nicolae. Desigur, cei mai fericiţi erau copiii. Hramul Bisericii aflată în incinta C.I.A. (Centrul de Îngrijire şi Asistenţă) Ciacova, îi poartă numele. Cu prilejul aniversării celor 10 ani de la prima slujbă religioa- să oficiată în acest lăcaş de cult de pr. Florea Gelu, a fost organizată o agapă. Au ono- rat cu prezenţa 8 preoţi, dintre care unii cu înalte funcţii şi ranguri bisericeşti. La ora 9,00 dimineaţa, Biserica era plină “ochi” de enoriaşi. Au participat la slujba religioasă, credincioşi din localitate, personal angajat al unităţii şi desigur persoanele asistate din unitate. Dintre slujitorii bisericilor comunităţii noastre, au fost prezenţi: pr. Florea Gelu, pr. Nicoli Tiberiu, pr. protopop Matici Liubomir, şi pr. Groza Daniel Florin (Petroman). Deasemeni a onorat cu prezenţa, pr. Filip Gyula, reprezentând cultul romano-catolic. Acestora, li s-a alăturat şi un grup de studenţi la Teologie, care au interpretat cântări bisericeşti şi colinde de Crăciun. Totul într-o sonorizare de excepţie realizată prin intermediul unei staţii de amplificare, încât întreg personalul asistat al unităţii să poată participa emoţional la eveniment. La final s-au rostit cuvinte frumoase de către unii dintre preoţi. Pline de încărcătură emoţională au fost cuvintele preotului paroh Florea Gelu, care a făcut şi o trecere în revis-tă a istoricului Bisericii. Întreaga asistenţă a participat apoi timp de peste 30 de minute pe

platoul din faţa Bisericii, la un program muzical oferit de famfara “Pro amiciţia” din Timişoara. Era un soare puternic iar temperatura depăşea 10 grade Celsius. Şi Cerul parcă a concurat la reuşita evenimentului. O parte dintre cei prezenţi, au trecut apoi la masa festivă. Pe lângă d-na Rodica Negrea - directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Timiş - prezentă de dimineaţă în unitate, acum şi-au făcut apariţia dl. preşedinte al Consiliului Judeţean Timiş, cât şi primarul şi viceprimarul. Unii au susţinut câte o scurtă alocuţiune. Au vorbit

aşadar, d-na Rodica Negrea, dl. Constantin Ostaficiuc, d-ra Rafila Petrişor şi d-l primar Filip Petru. Acesta din urmă a mai dat-o (câta) şi pe politică, mulţumind “şefului” pentru sprijinul acordat în asfaltarea drumului ocolitor al zonei centrale şi pentru promisa canalizare pe care o aşteptăm cu toţii de la începutul mandatului domniei sale. Ar mai fi multe de adăugat, dar cel ce consemnează cele de mai sus, nu poate încheia fără a scoate în evidenţă efortul şi strădania întregului colectiv de deservire a C.I.A. condus de d-ra Petrişor Rafila, care a avut parte de aprecieri unanime la superlativ din partea participanţilor la eveniment.

În dimineaţa zilei de 8 dec. 2011 - ora 10, comunitatea loca-lă a fost onorată de prezenţa cvartetului „Incanto Quartetto” al Operei Naţionale Române din Timişoara, căreia i s-au alăturat doi solişti de marcă ai aceleiaşi instituţii culturale, respectiv Dan Patacă şi Mihaela Marcu. Spectacolul a fost organizat de Primăria oraşului Ciacova (spon-sorul acţiunii) având colaborarea

Bisericii Catolice din loca-litate (loc de desfăşurare a concertului). Se impune o remarcă (recidivă în astfel de si-tuaţii): Comunitatea locală

de care aminteam mai sus, a fost reprezentată doar de cca. 15 persoane (angajaţi ai Primăriei, pre-oţi şi cadre didactice), iar în rest de un număr foarte mare de evi ai Liceului eldin localitate. Noroc cu elevii, că altfel e greu de imaginat ruşinea pe care trebuia să o resimptă unii dintre cei prezenţi, îndeosebi responsabilii de organizare. Şi-n ultimii ani sunt tot mai dese situaţiile de acest fel. De menţionat aici şi frumoasele colinde interpretate la finalul spectacolului de corul de fete al Liceului, pregătit şi dirijat de d-na prof. Tanţa Lenuţa.

Un gest cu totul aparte, capabil poa-te să mişte şi o stân-că din loc, l-a făcut recent d-na prof. ing. Ioana Lăzău, direc-tor adjunct la Liceul „Alexandru Mocioni” din Ciacova. Domnia-sa, a pus în mişcare un compli-cat angrenaj prin care a schimbat poate, destinul unui copil, făcând cunoscut ţării în-tregi şi nu numai, situaţia precară a unui elev de excepţie care la doar 13 ani poartă pe umeri povara responsabilităţii de ... “cap de familie”. Un copil care de Crăciun a primit din partea unui sponsor, un nesperat cadou de 4.000 de euro prin intermediul unui post de televiziune, cât şi multe alte obiecte de uz casnic. E vorba de Claudiu Negrea din clasa a VII - a. Intreaga poveste poate fi vizualizata şi pe internet la adresa: www.facebook.com/mihai.ianosel

Celor care doresc să-i întindă o mână de ajutor lui Claudiu, le menţionăm contul în care pot face depuneri în lei:

RO22BRDE360SV64504303600

Titular cont: Raveca Mitrean

CETATEA CIACOVEI - 83 PAGINA 6

De mai bine am apelat er u la transparenţ lucră or de 7 ani încoace, m e a ril (şedinţelor) de Consiliu Local. Numeroase au fost şi articolele scrise pe această temă în ziarul de faţă. N ci până în prezent conduce e Primăriei i r a nu acceptă această propunere absolut firească, practicată la multe alte primării. Mai exact, e vorba de transmiterea şedinţelor în direct pe postul local de televiziune prin cablu şi reluarea transmisiilor (filmate) la diferite intervale de timp. Aceasta, în condiţiile în care periodic se transmit o mulţime de alte evenimente: slujbe religioase, manifestări cultural-sportive, ori aspecte care doresc să creeze o imagine favorabilă cârmuitorilor urbei. De menţionat că la începutul mandatului, dl. primar Filip Petru a acceptat propunerea ce i-am făcut-o, astfel că angajatul Primăriei - respectiv dl. Rebigea Marcian - ori reprezentantul local al firmei de cablu, au filmat desfăşurarea şedinţelor lunare cât şi cea de schimbare a viceprimarului, desfăşurată în luna martie 2011. Nu au fost însă transmise niciodată şi treptat s-a renunţat şi la această practică. Vin de această dată cu o ultimă solicitare a celor menţionate mai sus. Consider firesc ca alegătorii care ne-au dat mandatul lor de a-i reprezenta în Consiliul Local, să cunoască poziţia noastră şi în ce măsură le reprezentăm interesele. Şi vă asigur de pe-acum că veţi avea numeroase surprize ...

Se pare că alegerile pentru Parlament, consilii judeţene şi primării, vor fi comasate spre fialul acestui an. Pentru că pre-şeditele ţării nu poate avea mai mult de două mandate, se lu-crează de zor la promulgarea unei legi care să permită actua-lului preşedinte să ocupe la ex-pirarea mandatului, funcţia de patriarh. S-au confeţionat veş-mintele, se fac repetiţii pentru festivitatea de hirotonisire, cât şi toate cele de trebuinţă. Reporterii noştri au reuşit să realizeze în exclusivitate pentru ciacoveni, o fotografie a preşe-dintelui Băsescu în noua iposta-ză cu nelipsita “licoare” în mână.

Este cunoscut faptul că în perioada Sărbătorilor de iarnă, consumul de bere este mult mai ridicat decât media anua-lă. Atât omul de rând cât şi persoanele specializate, vorbesc deseori de benefi-ciile acestei băuturi, atât pentru sănăta-tea personală cât şi pentru frumuseţe. Mai mult, cele mai recente studii de-monstrează că berea este un aliment ce concură la buna reglare a meta-bolismului, având un rol important în reglarea funcţiilor glandei tiroide. Dar iată în imaginea alăturată ce con-secinţe nefaste poate avea consumul excesiv de lapte în detrimentul berii.

În curând se împlineşte un an de când, după 75 de ani de existenţă, s-a desfiinţat Centrul de Sănătate (Spitalul uman) din Ciacova. Fiind un “succes” al actualei admi-nistraţii locale, e firesc ca evenimentul să fie omagiat aşa cum se cuvine. Primăria lucrează acum la elaborarea unui proiect de hotărâre prin care să

fie atribuite sume importante de bani de la bugetul local, pentru orga-nizarea festivităţii. Se va lăsa cu mici, bere şi grătare, cât poate să ducă fiecare. Degustătorii de profesie în astfel de împrejurări: Gunţa, Mioriţă, Hârţa, Banciu şi Muty, s-au aşezat deja în block-starturi. Atmosfera va fi încinsă la limitele suportabilităţii, de o formaţie instru-mentală având în compoziţie talăngi, fierăstraie, furci, sape şi topoa-re, cât şi desigur, renumitele iedede cu tolcer sau hidede electronică. Din Japonia va veni cu mari sacrificii, micuţa Che-Kuray, care ne va delecta senzorii auditivi cu melodii orientale mult apreciate la noi. Surpriza o va constitui amplasarea de către Primărie a unor indica-toare ca cel din imagine, la toate intrările în Ciacova şi satele aparţi-nătoare. Astfel, bolile de orice natură nu vor mai avea acces în loca-lităţile noastre. Medicii locali vor face de gardă lângă acestea. Nu de alta, dar oricum nu mai avem spital în care să profeseze! ...

Anul 1992. Ora de educaţie sexuală. Profa jenată, povesteşte. Copiii ascultă cu respiraţia tăiată. Anul 2012. Ora de educaţie sexuală. Copiii se întrec să poves-tească. Profa ascultă cu respiraţia tăiată.

Pentru cititorii care au acces la internet, vizitaţi: www.youtube.com/embed/YBIwCdvhgX4?rel=0

(A Christmas Story) despre o lecţie dată de necuvântătoare, în timp ce noi

oamenii, ne sfâşiem între noi ca fiarele junglei.

Aşa cum aţi putut constata, în paginile ziarului nostru acordăm posibilitatea cititorilor de a-şi exprima necenzurat, opiniile. Vom proceda la fel şi în continuare. De asemeni, acordăm gratuit spaţii pentru publicitate şi „drept la replică”. Nu vor fi publicate însă ma-teriale cu caracter obscen, cele prezentate sub identităţi false, ori care depăşesc limita bunului simţ.

Ne vedem nevoiţi să suspendăm deocamdată rubrica “Sfatul medicului” datorită prelungitei stări precare de sănătate a d-lui dr. Terfaloagă Ioan. Îi dorim pe această cale însănătoşire grabnică şi revenirea pe cât mai repede posibil, în colectivul nostru redacţional.

Întraga colecţie a ziarului poate fi lecturată pe internet în format PDF în fişierul „Cetatea Ciacovei” subfişier „Arhivă”, la adresa: www.ianosel.com sau www.facebook.com/mihai.ianosel

Prezenta ediţie este sponsorizată parţial de dl. ing. Mîrzoca Marius.

Ziarul „CETATEA CIACOVEI” este înregistrat în Catalogul Internaţional al Publicaţiilor Periodice editat de Centrul Internaţional ISSN din Paris - Franţa şi la Biblioteca Naţională a României, având codul de identificare internaţională: ISSN 1843 - 7435.