Anul V Nr. 70 - Decembrie 2010 INTERNET: www.ianosel.com Coordonator: Mihai Aurel Ianoşel

După un zbor de mai bine de două ore şi jumătate pe o distanţă terestră de cca. 2.800 km, am aterizat pentru a doua oară în ultimul an, pe aero or ul din Valencia - Spania. Nu p t intenţionam să aştern pe hârtie “impresii de călătorie” din perioada celor şapte zile petre- cute pe pământ spaniol. Aceasta, cu atât mai mult, cu cât mulţi dintre ciacovenii noştri s-au îndreptat în ultimii ani spre aceste meleaguri, mânaţi îndeosebi de nevoi şi dorinţa de a câştiga o bucată de pâine mai bună pentru ei şi pentru ai lor de-acasă. Întorşi peri-odic, au povestit despre cum se poate trăi mai bine. Doresc însă, pentru cei care nu au avut încă privilegiul de a vizita această minunată ţară, să le relatez câte ceva din modul de viaţă al oamenilor acelor locuri. Spaniolii în general, sunt cunoscuţi ca oameni harnici, veseli şi primitori. Atunci când faci cunoştinţă cu ei, îţi strâng mâna, te privesc în ochi, îţi zâmbesc şi te sărută. Şi asta spune totul. Sunt bucuroşi când le treci pragul casei şi te tratează ca pe unul de-al lor. În cochetul orăşel Castelló de Rugat (cam de două ori cât suprafaţa Ciacovei), din imediata vecinătate a pla-jei Mării Mediterane, unde mi-am petrecut majoritatea timpului, în ultimul an s-au ridicat o mulţime de case noi cu două sau trei nivele, un spital, şosele noi spre zonele mărginaşe spre care se extinde oraşul şi s-au amenajat mai multe spaţii de distracţie şi agrement pentru toate vârstele. Iar localnicilor li se par toate acestea, ca fiind ceva firesc. Nu mă opresc însă prea mult asupra acestor detalii, pentru că de fapt altul este obiec-tivul scurtului meu reportaj: serbările! Au spaniolii ceva aparte în modul cum serbează îndeosebi evenimentele religioase. Comemorarea tuturor sfinţilor devine prilej de ieşire în stradă şi de organizare a fiestelor. Localnicii îmbracă straiele lor tradiţionale de sute de ani, viu colorate. Defilează pe străzi însoţiţi de formaţii de instrumentişti şi de soldaţi cu armuri şi arme din perioada maurilor, care au admi-nistrat zona timp de peste 700 de ani. Se întind mese cu bunătăţi de-a lungul străzilor, se dansează şi toţi se comportă

de parcă ar fi membrii ai aceleeaşi familii. Mi-am făcut prieteni printre ei, făcând schimb de adrese electronice. Le-am poves-tit despre ţara mea prezentând-o în culori frumoase, aşa cum o văd eu. Poate că şi această convingere m-a ţintuit locului, cât şi o căruţă de oase ale înaintaşilor mei ce-şi dorm somnul de veci în cimitirul din Ciacova. Îmi place însă, să călătoresc. Să văd cum e pe la alţii şi cum ar putea fi cândva şi pe la noi. Măcar ... cândva!

Se apropie şi la noi Sărbătorile de iarnă. În ultimii ani parcă, sunt tot mai triste. Nevoile cotidiene şi perspectiva sumbră a zilei de mâine, îşi lasă amprenta asupra noastră la tot pasul. E drept că speranţa moare ultima, dar au trecut parcă prea mulţi ani şi biata Speranţa a cam început să îmbătrânescă. A mai trecut un an. Fiecare dintre noi îşi face acum bilanţul şi planuri de viitor. Şi din nou sperăm să fie mai bine. Ai grijă Doamne şi de noi şi aşează-ne în rând cu alţii!

La mulţi ani şi Sărbători fericite, ciacovenii mei, oriunde v-aţi afla!

- Mihai Aurel Ianoşel -

Începând din luna decembrie 2010, întreaga colecţie a ziarului va fi prezentată într-un format nou (color), în fişierul “Cetatea Ciacovei” - subfişier “Arhivă”, pe site-ul personal al proprietarului acestuia: www.ianosel.com Dăm curs astfel, solicitărilor primite din partea numeroşilor cititori interesaţi de întreaga colecţie. Până în prezent, site-ul a fost vizitat de peste 11.300 utilizatori ai net-ului, dovedind interes îndeosebi din partea ciacovenilor de-acasă şi de pretutindeni, pentru aspectele prezentate. Treptat se vor aduce îmbunătăţiri site-ului, prin includerea unor noi fişiere atractive. Pentru a combate unele zvonuri, facem precizarea că ziarul “Cetatea Ciacovei” NU va fi vândut niciodată. A fost oferit gratuit (în mod repetat) Primăriei oraşului Ciacova, însă conducerea actuală a instituţiei cât şi consilierii locali apropiaţi acesteia, au refuzat oferta. Se distribuie acum şi întotdeauna, GRATUIT!

Şi ce-i dacă-i Crăciunul?! Până în cam- pania electorală viitoare, asta ţi-e raţia!

CETATEA CIACOVEI PAGINA 2

După război, profesorii erau toţi suplinitori, pentru că ori fuseseră în Rusia, ori tocmai terminaseră liceul şi erau studenţi la fără frecvenţă. Cei care veniseră din Rusia cunoşteau limba rusă. Directorul şcolii era un fost ofiţer în armata română, Kernweis. Era german şi a avut grijă ca noi să avem la română o profesoară (care era învăţătoare suplinitoare), care nu ştia un cuvânt nemţeşte, ca neapărat să vorbim la orele ei numai româneşte. A spus că altfel noi nu vom învăţa româneşte, niciodată. Apreciez foarte mult treaba aceasta. Cea care fusese învăţătoarea noastră în clasa a doua, Fiat Elena, era acum profesoară de română şi ne-a băgat, vorba aceea, „cu tolcerul” gramatica română în cap, spre folosul nostru. Eu la liceu n-am avut probleme, cu câtă gramatică învăţasem. Noi eram patru fraţi şi cărţile costau mult, iar din an în an se schimbau toate. Era perioada aceea în care mereu se schimba câte ceva, mereu era ceva ce nu era valabil (cum se întâmplă şi azi). Ţin minte că din `69 până în `80 s-a învăţat germana după abecedarul lui Johann Wolf, şi a fost valabil şi bun. Dar când eram eu, în fiecare an erau alte cărţi. Din toate manualele mele mai am o carte de literatură germană din clasa a şaptea: Istoria lui Roller. Mereu lipseau manuale şi profesorii trebuiau să-şi procure, pentru că nici nu puteau veni cu cărţile vechi. Ne dictau textul sau îl scriau pe tablă, iar noi îl copiam. A fost destul de greu pentru ei. Eu acum apreciez, că atunci nu sesizam. Am terminat şapte clase şi noi am fost o excepţie, un an în care nu s-a dat admitere la liceu, s-a intrat pe baza mediilor. Dar noi am dat examen la sfârşitul clasei a şaptea, cum se dă capacitatea acum. Şi la liceu am dat examen de promovare la sfârşitul fiecărui an. Nu erau atâtea licee ca acum. Eu am fost elevă în perioada în care dăduseră afară toţi intelectualii din serviciu şi aveau nevoie foarte repede de absolvenţi de liceu. S-a redus astfel perioada de liceu de la 4 la 3 ani. Eu am terminat Liceul German, care s-a numit apoi „Lenau”. Toţi aveam haine căpătate de la părinţi, refăcute, recusute, restaurate. Am fost una dintre puţinele care aveam atunci o situaţie mai bună, cu ambii părinţi acasă, pentru că unii fugiseră în Germania şi n-au mai venit. La Ciacova a fost Liceu Agricol, de dinainte de 1900. A fost un liceu bun, a scos tehnicieni, având şi o secţie de medicină veterinară. În tot Banatul erau veterinari care au terminat la Ciacova şi aceasta era o profesie foarte respectată şi bănoasă. Toţi ţăranii aveau nevoie de veterinari, să-i ajute la animale. Deci şcoala din Ciacova dădea oameni foarte bine pregătiţi profesional. Şi era încă ceva: Şcoala de ucenici. Aşa ceva mai era şi la Deta şi probabil şi la Sânnicolau. Dădeau la absolvire, examenul de meşteri. Spun şi acum că au fost bune, că văd că în Germania încă există. La noi s-a abandonat, i-au adunat grămadă şi i-au băgat în acele şcoli de meserii în care cred că nu mai învăţau aproape nimic. Când terminau şcolile şi erau repartizaţi nu ştiau să lucreze. Pe vremea aceea când termina ucenicul, meşterul îi făcea cadou toate ustensilele pentru atelier. La absolvirea clasei a şaptea am primit o diplomă cu poză, în care scria în limba germană că Bach Magdalena a absolvit clasa a şaptea. În alte ţări de exemplu, e un circ imens, pentru că au pretenţia să scrie pe diplomă în ambele limbi (este vorba de Slovacia, unde maghiarii doresc o diplomă redactată atât în limba statului cât şi în limba maternă). Îmi pare rău că n-o mai am, a trebuit s-o dau la liceu când m-am scris şi n-am mai primit-o înapoi. Este un model, să vezi că în `53 s-a putut să ai o diplomă în care scrie în limba germană şi română că ai terminat şapte clase. Adică s-a putut şi asta, cândva în România. După ce am terminat liceul am făcut un curs de bibliotecară la Bucureşti, de trei luni. În Ciacova a fost întotdeauna bibliotecă, cu cărţi de împrumutat. La un moment dat, ne înregimentaseră la propaganda comunistă, fiind tot felul de lozinci: „Nici o casă de ţăran muncitor, fără cititor”. Trebuia să ştiu toate recoltele. Trebuia să scriu nişte rapoarte în care să arăt cum a crescut producţia la hectar în urma citirii broşurilor. Cât am fost elevă, am crezut că, comunismul e calea cea bună. Am crezut că cei dinainte greşiseră şi acum vine binele. Dar după aceea ne-am dat seama că era o prostie. Adică, cum a crescut producţia după ce a citit ţăranul broşura?! Au fost vreo opt sau nouă cataloage cu cărţi interzise, care au apărut succesiv. În ultimul catalog au fost transcendentalii. Mereu erau nişte cărţi interzise, şi noi trebuia să mergem pe la biblioteci să vedem dacă s-au scos. Ne chemau la raionul de partid şi ne ameninţau cu ce o să păţim dacă vor găsi o carte nescoasă. Au fost exagerări care m-au durut. Au spus de exemplu la un moment dat, că dacă o carte de Eminescu are o prefaţă scrisă de un burghez, este interzisă. Ştiţi că „Doina” era interzisă? Erau scoase din uz cărţi de-ale lui Eminescu din această cauză. Bunica mea a ars odată un sac întreg de cărţi de-ale noastre că nu ştia dacă sunt sau nu, interzise. Tot omul avea atunci o bibliotecă, acasă. Tatăl meu avea sute de cărţi. Şi noi tot asta primeam cadou. Cumpăram cărţi ori de la piaţa de vechituri, ori din librării. Aveam cărţi despre clasicii germani, enciclopedii, istorie. Toate cărţile lui Karl May le aveam. Majoritatea ţăranilor din Ciacova şi-au dat copiii la şcoli, insuflându-le dragostea de carte. I-au scos profesori, preoţi ori ingineri. (va urma) - Benkő Magdalena -

(Din colecţia Josef Khun - Hennef, Germania)

CETATEA CIACOVEI PAGINA 3

Duminică, 31 oc mbrie 2010, la un an de la resfinţirea Bisericii ortodoxe sârbe din Ciacova, to comunitatea sârbă din oraşul nostru a avut un nou motiv de sărbătoare şi mândrie: s-a sfinţit capela, amenajată în vara şi toamna acestui an, în curtea bisericii. Evenimentul, unul deosebit fără îndoială şi unic în viaţa câtorva generaţii, a fost marcat aşa cum se cuvine, prin prezenţa Prea Sfinţitului Lukian, episcop sârb de Budapesta şi administra- tor de Timişoara, care a oficiat sfânta liturghie şi apoi ceremonia de sfinţire a capelei, alături de un sobor format din 8 preoţi. La sfinţirea edificiului de cult, au participat, lucru îmbucurător, şi credincioşii ortodocşi români, alături de părintele Tiberiu Nicoli, veniţi special de la slujba de la Biserica românească. Micuţa încăpere a capelei s-a dovedit astfel, neîncăpătoare!

Hramul capelei este Sf. Apostol Luca, unul dintre cei patru evan- ghelişti, medic şi iconograf, fiind singurul lăcaş de cult de pe terito- riul României care îl are patron pe acest sfânt. Ideea realizării acesteia a aparţinut P.S. Lukian, ca urmare a nu- mărului extrem de scăzut de credincioşi sârbi care mai vieţuiesc azi în iacova cât şi a imposibilit ţii încălzirii bisericii pe timp de iarnă, C , ă iar meritul înfăptuirii lăcaşului de cult este, indubitabil, al părintelui protopop Liubişa Matici, care iată, recidivează în mod fericit, ducând la bun-sfârşit încă o înălţătoare şi nobilă misiune, în cel de - al 25-lea an de când păstoreşte credincioşii pravoslavn n or şul nostru. ici di a Capela nu este mare, dar este frumoasă, îngrijită, cochetă, aşa cum poate au fost şi primele biserici creş ne din Ciacova în perioa- ti de demult şi definitiv apuse. Amenajarea ei s-a făcut prin transfor- marea fostei magazii din curtea bisericii, fără costuri materiale deo- sebit de mari dar a implicat timp, energie, pasiune, dorinţa de a duce la capăt lucrul bine făcut, calităţi pe care părintele Matici le posedă Preotul protopop Liubişa Matici cu desăvârşire! alături de P.S. Lukian

Este îmbucur tor că loca tate în ca- ă li are în urmă cu 271 e an s-a nă cut d i sDositej Obradovici, este singura din România, care are o capelă ortodoxă sârbă, dar ş că oraşul Ciacova a ajuns isă numere 4 capele, după cele de la căminele de bătrâni şi cea amenajată în incinta Liceului „Alexandru Mocioni”. Nu putem spera decât că şi rugăciu- nile c ed ncioşilo din iacova ne vor r i r Cajuta să trecem peste vremurile atât de tulburi şi de nenorocite pe care le trăieşte atât de încercata noastră ţară!

- Prof. BOGDAN SECULICI -

Autorul reportajului (x) alături de soborul de preoţi în frunte cu P.S. Lukian, participanţi la slujba de sfinţire a capelei.

►►► CIACOVA: Căpucean Teodor - 01.12.; Trauş Ioan - 01.12.; Csomai Valerica - 01.12.; Dunca Adrian Dănuţ - 01.12.; Ostachi Nicolae Gabriel - 01.12.; Conia Teodor - 02.12.; Topcio Andrei - 02.12.; Cercega Petru - 02.12.; Juravle Nicoleta - 02.12.; Iordac Nicoleta - 02.12.; Musteţiu Nicolae - 03.12.; Panaite Margareta - 03.12.; Boian Ana Lidia - 03.12.; Ciolacu Georgeta - 03.12.; Pesamoscă Ana - 03.12.; Trauş Doina - 03.12.; Covaci Gheorghe - 03.12.; Gardia Leliţa - 03.12.; Albescu Romeo - 04.12.; Cercel Simion - 04.12.; Chimiuc Mircea - 04.12.; Remzing Adam - 04.12.; Farago Cristian Laurenţiu - 04.12.; Traier Mioara - 06.12.; Novacovici Marius Nicolae - 06.12.; Erdei Hildegard - 06.12.; Peiovici Mirjana Slagiana - 07.12.; Topai Măriuţa - 07.12.; Colgea Mina Mihaela - 07.12.; Szabo Irina - 07.12.; Dumiter Elisabeta - 07.12.; Leuciuc Viorica - 08.12.; Kapor Iuliana - 08.12.; Dobai Maria - 08.12.; Nergheş Maria - 08.12.; Afloarei Titina Mirela - 09.12.; Ghera Eugenia -09.12.; Schein Remus - 09.12.; Remzing Florin - 09.12.; Szücs Csabi - 10.12.; Truşculescu Raul Mihai - 10.12.; Vîrtan Dorina - 10. 12.; Lupici Deian - 10.12.; Stoianovici Nicolae - 10.12.; Şein Nicolae - 10.12.; Moca Maria - 10.12.; Berki Jenő - 11.12.; Jurma Eugen - 11.12.; Maloş Dumitru - 11.12.; Gliguţă Maria - 11.12.; Frigli Melita - 12.12.; Balint Nicolae - 12.12.; Bera Iosif - 13.12.; Balint Andrea Iuliana - 13.12.; Butnarciuc Dorin Petrişor - 13.12.; Constantin Ilarie - 14.12.; Dumitrean Raveca - 14.12.; Chelza Costel - 15.12.; Gardia Ioan Nicolae - 15.12.; Gheorghe Viorel - 15.12.; Balint Petrică - 15.12.; Fritz Aniţa Loise - 15.12.; Meszaros Ildico - 15.12.; Roşcăneanu Narcis Daniel - 16.12.; Boldiş Florian - 16.12.; Paparega Adrian Nicu - 16.12.; Maihel Helga - 17.12.; Tătar Gabriel Gheorghe - 17.12.; Callo Nicolae - 17.12.; Rusanda Ioan - 17.12.; Lăzău Ioana - 18.12.; Radu Liubinca - 18.12.; Moga Maria - 18.12.; Raber Bettina Silvia - 18.12.; Şchiopu Vasile - 18.12.; Caniuca Nicolae - 19.12.; Magiaru Ana - 20.12.; Wersching Helga - 20.12.; Creţ Florian - 20.12.; Brănescu Nicoleta Teofana - 21.12.; Mureşan Vasile Ioan - 21.12.; Colesar Iosif - 21.12.; Filip Robert Anton - 21.12.; Radovan Florica - 21.12.; Tecsi Ioan Tiberiu - 22.12.; Gheorghe Viorel - 23.12.; Pop Iuliana - 23.12.; Kun Atilla - 24.12.; Albu Crăciuniţa Doina - 24.12.; Popa Doria Speranţa - 24.12.; Raici Sorina - 24.12.; Wukinger Erenata - 24.12.; Bere Flavius Emanuiel - 25.12.; Lippet Magdalena - 25.12.; Giuri Bogdan Florian - 25.12.; Luncan Aurel - 25.12.; Coslov Cristian - 25.12.; Ţurcanu Lidia - 25.12.; Novacovici Manoil - 25.12.; Moldovan Ionele Maria - 25.12.; Goman Viorica Pomoroanca - 26.12.; Vraja Veronica - 26.12.; Păun Dorina Iuliana - 26.12.; Jurma Viorel - 26.12.; Sfîrnaciuc Elena - 26.12.; Jiva Viorel - 27.12.; Şein Nicuşor - 27.12.; Cîşu Petrică - 27.12.; Davidovici Vladimir Ivan - 27.12.; Şimon Angela - 28.12.; Crîsta Liliana - 28.12.; Pethő Iudith - 29.12.; Audi Liviu - 29.12.; Callo Iudita - 29.12.; Avramescu Gabi - 29.12.; Moszbrucker Mihai - 29.12.; Galea Ana - 30.12.; Scholl Hilde Eva - 30.12.; Coslov Werner - 30.12.; Cauc Mirela Erika - 30.12.; Moldovan Alexandra - 31.12.; Ionaşcu Modesta - 31.12.; Covaci Ştefan - 31.12.

Tuturor, din partea redacţiei noastre:

CETATEA CIACOVEI PAGINA 4

De Sărbătorile de iarnă, am dorit ca ziarul “Cetatea Ciacovei”

să ducă de aici de-acasă, o veste şi o rază de bucurie în casa d-nei prof. Anna Nemetz Schauberger, cât şi a altora care i-au fost mereu aproape recunoscându-i valoarea ca om, ca dascăl şi nu în ultimul rând pentru faima adusă ţării şi locului unde a văzut pentru prima dată lumina zilei. Prin aprobarea în unanimi- tate a Proiectului de hotărâre pe care l-am iniţiat, începând din această lună, sala de sport din Ciacova va purta numele campi- oanei oastre mondiale. E singura dintre noi care a reuşit perfor- nmanţa ca la numai 18 ani să facă, ca pe cel mai înalt catarg la festivitatea de premiere, să fie ridicat drapelul României şi să fie intonat imnul nostru naţional. Cei ce am trăit acele momente la Campionatul Mondial de handbal, le mai păstrăm vii în memorie. Avem cateva icoane la care ne închinăm de o viaţă. Sunt oa- meni care ne-au adus atâta bucurie în suflet, încât merită să îi iubim pentru totdeauna. Nadia, Hagi, Ilie Năstase, ne-au injectat în vene mândria de a fi cunos uţi în întraga lume. c Noi ciacovenii, o avem pe Anny. Gestul Consiliului Local în plenul său, a venit iată, după atâta amar de vreme să-i răsplătească meritele aşa cum şi cât se mai poate.

La mulţi ani, Anny! Sărbători fericite şi multă sănătate, de care ai acum atât de multă nevoie, în lupta cu propriul destin!

Cu prietenie, Aurică.

Colectivul redacţional al ziarului nostru, se delimitează de orice stări conflictuale prezente sau viitoare existente la nivelul unor instituţii locale, ori între persoane din cadrul acestora. Rubricile publicaţiei nu vor face referire niciodată, la astfel de situaţii.

Coordonatorul şi proprietarul ziarului Mihai Aurel Ianoşel

Pe o stradă în Paris stătea un orb, având lângă el o pălărie cu câţiva bănuţi şi un carton pe care scria: “Sunt orb, ajutaţi-mă!”. Pe lângă el a trecut un ziarist. S-a oprit, a luat cartonul şi a scris pe spate câteva cuvinte, după care l-a pus la loc plecând mai departe. Seara, la întoarcere, pălăria era plină cu bani. Orbul i-a recunoscut paşii, întrebându-l ce a scris. Ziaristul i-a răspuns: - Nimic în neconcordanţă cu textul anterior, doar exprimat cu alte cuvinte! Noul text era: “E primăvară, dar eu nu o pot vedea”. Uneori când lucrurile nu merg în direcţia dorită, e bine şi poate chiar necesar, să schimbăm strategia! ...

Ca în fiecare an, ca semn al recunoştinţei ce li se cuvine, redacţia ziarului nostru solicită conducerii Primăriei să aloce o parte din sumele uriaşe destinate jocurilor de artificii din noaptea de Revelion, pentru organizarea unei mese festive pentru vârstnici, în preajma Crăciunului. Multora dintre ei, de Sărbători nu mai are cine să le bată la poartă. Să nu-i părăsim! Într-un fel, ei sunt părinţii noştri.

Aflăm din presa judeţeană, că la Ciacova precum şi în celelalte oraşe ale judeţului cât şi în 12 comune, s-a lansat la 22.11.2010, programul pentru public: ”Biblionet”. Acesta urmăreşte creşterea gradului de utilizare a internetului. Astfel, Biblioteca orăşenească a fost dotată cu o reţea de calculatoare la care accesul este gratuit, precum şi cu un videoproiector (cu ecran de proiectare), scanner şi imprimantă. Pentru comunicarea cu prietenii sau rudele din străinătate şi nu numai, solicitanţilor le vor fi create adrese electronice (e-mail).

Am r mas d tor de la ediţia ă a i trecută iată vă rezentă şi p m mai jos, „bobocii” claselor a IX - a care la 29.10. a.c., au ur- cat pe podiumul premiaţilor:

Regina balulului: Tr - Omuţ Daiana

Miss boboc: - Peruţi Marioara

Mister boboc: - Olaru Sergiu

Clasamentul frumuseţii: I - Cralovicean Simona II - Dugalici Doriana III - Lazăr Iasmina

Clasament la dans perechi:

Locul I: Bogdan Alecsandru - Anca Mădălina. Locul II: Olaru Sergiu - Omuţ Daiana. Locul III: Meszaros Marius - Petriţi Marioara.

Şi acum, clasamentul „puişorilor” claselor a V - a, care la 12.11.a.c., au fost desemnaţi de juriu, câştigători ai competiţiilor balului: Regina balului: Chirilă Roxana. Miss puişor: Sărariu Andreea. Mister puişor: Raşa Raul. Clasament perechi dansatori Locul I: Raşa Raul - Sărariu Andreea. Locul II: Rusanda Răzvan - Kocer Medine. Locul III: Şipeţan Denis - Bacşa Alexandra. Sponsorii „Balului puişorilor”: Părintele vicar general Msgr. Kobor Gheorghe, Primăria Ciacova, Ianoşel Mihai Aurel, Mîrzoca Marius, Dumiter Teodor, Lungu Doru, Filip Emanuel, Kocer Haco (Cebza) şi Mircea Roxana (Macedonia).

După un an de prezenţă în paginile ziarului nostru, începând din luna ianuarie 2011, rubrica privind aniversările va fi scoasă. Vom readuce în actualitate aspecte privind activitatea Poliţiei locale, prezentându-vă problemele cu care se confruntă cât şi aspecte mai semnificative aflate în cercetare.

Ziarul „CETATEA CIACOVEI” este înregistrat în Catalogul Internaţional al Publicaţiilor Periodice editat de Centrul Internaţional ISSN din Paris - Franţa şi la Biblioteca Naţională a României, având codul de identi-ficare internaţională: ISSN 1843 – 7435.

PUBLICITATE 1

În perioadă de criză, SC “Niadal” SRL din Ciacova str. N. Bălcescu nr. 1 (intrarea din Piaţa Cetăţii), vine în sprijinul cumpărătorilor cu o gamă variată de produse, achiziţionate de la firme cu renume din ţară şi străinătate, majoritatea fiind la preţuri reduse în perioada Sărbătorilor de iarnă. Pe genuri de produse, aici puteţi găsi în permanenţă:

Brânzeturi şi lactate, produse de patiserie, produse congelate, legume, fructe, mezeluri, conserve, dulciuri, cafea, ţigări, băuturi spirtoase şi răcoritoare, rechizite şcolare, obiecte de uz casnic şi elec-trocasnice, jucării, obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte, cosmetice, articole de mercerie, detergenţi, articole de grădinărit, publicaţii centrale şi locale, etc. Aprovizionarea magazinului se face zilnic cu produse proaspete direct de la producător, astfel că multe dintre acestea sunt valorificate la preţuri de desfacere sub cele practicate de marile magazine şi supermarket-uri timişorene. Vă prezentăm mai jos, doar câteva dintre acestea: - Ulei de floarea soarelui - 5,30 lei/litru

- Zahăr - 3,30 lei/kg

- Făină albă - 2,00 lei/kg

- Orez - 2,60 lei/kg

- Pesmet - 1,00 lei/kg

- Mălai - 2,90 lei/kg

- Pulpe de pui - 6,20 lei/kg

- Ciocănele - 7,80 lei/kg

- Aripi pui - 6,00 lei/kg

- Ficat de pui - 6,00 lei/kg

- Macrou - 9,00 lei/kg

- Oase afumate - 4,80 lei/kg

- Tacâmuri de pui - 2,90 lei/kg

- Pulpe curcan -10,00 lei/kg

- Şuncă presată -13,00 lei/kg

- Tobă -14,80 lei/kg

- Coca Cola, Fanta, Sprite- 5,50 lei/2,5 l

- Pepsi Cola, Mirinda - 5,20 lei/2,5 l

- Bere Bucegi - 5,50 lei/2,5 l

- Bere Albacher - 5,90 lei/2,5 l

- Bere Skol - 6,40 lei/2,5 l

- Bere Azuga - 4,60 lei/2,0 l

Toate produsele expuse sunt însoţite de certificate de calitate şi atestare din punct de vedere igienico-sanitar. Magazinul este prevăzut cu sursă de energie electrică proprie, pentru a nu fi afectată calitatea produselor alimentare ce trebuie menţinute în permanenţă la temperaturi constante.

PUBLICITATE 2

Aprecierile cumpărătorilor sunt unanim po- zitive la adresa personalului unităţii. Rareori se întâmplă să fie solicitat un produs pe care să nu-l găsească în magazin. Ciment, var, multibat, gleturi, adezivi, vopsele lavabile, emailuri, obiecte de instalaţii sanitare, electrocasnice, te- levizoare, cuptoare de aragaz şi com- bustibil solid, boilere congelatoare , frigidere, hidrofoare, pompe de apă (inclusiv submersibile), unelte agricole, aspi- ratoare de diferite puteri şi mărci, maşini de spălat cu program şi semiautomate, instala- ţii electrice, lampadare dive in sâr- rse, gard dmă de diferite dimensiuni, silicoane pentru hidroizolaţii, chiuvete de inox de diferite ca- lităţi şi dimensiuni, cuie şi şuruburi în gamă variată, etc. Magazinul oferă cumpărătorilor şi diverse garnituri de mobilă de bucătărie, dormitor şi hol, la preţuri accesibile.