Cetatea Ciacovei nr 52

4
Anul IV Nr. 52 - Iunie 2009 INTERNET: www.ianosel.com Coordonator: Mihai Aurel Ianoşel Ziua de 26 iunie a fost proclamată „Ziua Drapelului Naţional” prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural educative, cu caracter evocator. În 1834, când Ţările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, domnitorul Ţării Româneşti - Alexandru Ghica Vodă - a obţinut de la otomani „învoirea de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii". Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben şi roşu), cel atribuit armatei era compus din trei (roşu, galben şi albastru) şi un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept începutul adoptării drapelului nostru. Ziua Drapelului Naţional a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul - roşu, galben şi albastru - să reprezinte steagul naţional. Ca militar de carieră, pentru mine noţiunile de „patrie”, „imn naţional” şi „drapel naţional” au o semnificaţie, rezonanţă şi simbol, aparte. Fiindu-mi sădite în suflet de-a lungul timpului, nu mi le mai poate scoate de acolo nimeni, niciodată. Cu câţiva ani în urmă, una din fiicele mele împreună cu soţul, emigrau peste Ocean. La despărţire i-am înmânat o cutie, rugând-o să nu o deschidă până la sosire. În ea am pus un drapel românesc din mătase şi o poezie înrămată, scrisă de mine în pragul plecării. O redau mai jos, cu menţiunea că pentru prima dată mi-a fost publicată în numărul din luna iunie 2002 al revistei „PRELUDII” - editată de Liceul din Ciacova. - Mihai Aurel Ianoşel - STRÂNGEŢI LA PIEPT TRICOLORUL ATUNCI CÂND VI-E DOR DE ACASĂ, CÂND SUFLETUL GREU VĂ APASĂ ŞI-N TRUP VĂ PĂTRUNDE FIORUL, SĂ STRÂNGEŢI LA PIEPT TRICOLORUL. VEŢI MERGE DRUM LUNG, VEŢI FI OBOSIŢI ŞI SETEA VEŢI VREA SĂ O POTOLIŢI. DE VREŢI PE-APROAPE SĂ VĂ FIE IZVORUL, SĂ STRÂNGEŢI LA PIEPT TRICOLORUL. CÂND LACRIMI VĂ DAU, DUREREA FIIND MARE ŞI NIMIC SALVATOR NU SE VEDE ÎN ZARE, CÂND ORICE VEŢI FACE, NU AVEŢI SPOR, SĂ STRÂNGEŢI LA PIEPT AL NOST ` TRICOLOR. VĂ DORIM SĂ AVEŢI NUMAI ZILE SENINE, SĂNĂTATE, BUCURII ŞI SATISFACŢII DEPLINE. AL VOSTRU FI-VA DE-ACUM VIITORUL, DAR NICICÂND SĂ NU UITAŢI TRICOLORUL ! Se povesteşte, că un tânăr se lăuda cândva în mulţime, că el are cea mai perfectă inimă. Oamenii i-o admirau, afirmând că era cea mai perfectă din câte văzuseră vreodată. De cei adunaţi, s-a apropiat un bătrân. Cu glas domol, el a rostit ca pentru sine: - Şi totuşi, perfecţiunea inimii lui nu se compară cu frumuseţea inimii mele! Oamenii şi-au întors privirile spre bătrân. Au văzut o inimă puternică, dar sângerândă şi plină de cicatrice. Purta urmele unor bucăţi înlocuite cândva. - Cred că glumeşti, răspunse tânărul zâmbind ironic. - Da, a răspus cu blândeţe bătrânul. Inima ta arată perfect, dar vezi tu, fiecare cicatrice de pe inima mea reprezintă un om salvat, căruia i-am dăruit cu dra- goste o bucată din ea. Mai târziu, la rândul lor, mi-au înapoiat bucăţi din inima lor, atunci când inima mea sângera. Înţelegi aşadar dragul meu, care este adevărata frumuseţe a inimii? Tânărul s-a apropiat apoi timid de bătrân, a rupt o bucată din inima lui şi i-a întins-o cu mâinile tremurânde. Batrânul şi-a pus-o la inima lui, care nu mai sângera.Tânărul şi-a privit apoi inima, care i se părea acum, mai frumoasă ca niciodată ... . Am făcut această introducere pentru că, printre noi se află o tânără de 27 de ani, cu inima sângerândă. Numele ei: Meseşan Cosmina. Continuare în pag. 2 Ä

description

Cetatea Ciacovei

Transcript of Cetatea Ciacovei nr 52

Page 1: Cetatea Ciacovei nr 52

Anul IV Nr. 52 - Iunie 2009 INTERNET: www.ianosel.com Coordonator: Mihai Aurel Ianoşel

Ziua de 26 iunie a fost proclamată „Ziua Drapelului Naţional” prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, această zi va fi marcată de către autorităţile publice şi de celelalte instituţii ale statului, prin organizarea unor programe şi manifestări cultural educative, cu caracter evocator. În 1834, când Ţările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, domnitorul Ţării Româneşti - Alexandru Ghica Vodă - a obţinut de la otomani „învoirea de a pune steag românesc corăbiilor negustoreşti şi oştirii". Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben şi roşu), cel atribuit armatei era compus din trei (roşu, galben şi albastru) şi un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept începutul adoptării drapelului nostru. Ziua Drapelului Naţional a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluţionar a decretat ca Tricolorul - roşu, galben şi albastru - să reprezinte steagul naţional. Ca militar de carieră, pentru mine noţiunile de „patrie”, „imn naţional” şi „drapel naţional” au o semnificaţie, rezonanţă şi simbol, aparte. Fiindu-mi sădite în suflet de-a lungul timpului, nu mi le mai poate scoate de acolo nimeni, niciodată. Cu câţiva ani în urmă, una din fiicele mele împreună cu soţul, emigrau peste Ocean. La despărţire i-am înmânat o cutie, rugând-o să nu o deschidă până la sosire. În ea am pus un drapel românesc din mătase şi o poezie înrămată, scrisă de mine în pragul plecării. O redau mai jos, cu menţiunea că pentru prima dată mi-a fost publicată în numărul din luna iunie 2002 al revistei „PRELUDII” - editată de Liceul din Ciacova.

- Mihai Aurel Ianoşel - STRÂNGEŢI LA PIEPT TRICOLORUL

ATUNCI CÂND VI-E DOR DE ACASĂ, CÂND SUFLETUL GREU VĂ APASĂ ŞI-N TRUP VĂ PĂTRUNDE FIORUL, SĂ STRÂNGEŢI LA PIEPT TRICOLORUL.

VEŢI MERGE DRUM LUNG, VEŢI FI OBOSIŢI ŞI SETEA VEŢI VREA SĂ O POTOLIŢI. DE VREŢI PE-APROAPE SĂ VĂ FIE IZVORUL, SĂ STRÂNGEŢI LA PIEPT TRICOLORUL.

CÂND LACRIMI VĂ DAU, DUREREA FIIND MARE ŞI NIMIC SALVATOR NU SE VEDE ÎN ZARE, CÂND ORICE VEŢI FACE, NU AVEŢI SPOR, SĂ STRÂNGEŢI LA PIEPT AL NOST ` TRICOLOR.

VĂ DORIM SĂ AVEŢI NUMAI ZILE SENINE, SĂNĂTATE, BUCURII ŞI SATISFACŢII DEPLINE. AL VOSTRU FI-VA DE-ACUM VIITORUL, DAR NICICÂND SĂ NU UITAŢI TRICOLORUL !

Se povesteşte, că un tânăr se lăuda cândva în mulţime, că el are cea mai perfectă inimă. Oamenii i-o admirau, afirmând că era cea mai perfectă din câte văzuseră vreodată. De cei adunaţi, s-a apropiat un bătrân. Cu glas domol, el a rostit ca pentru sine: - Şi totuşi, perfecţiunea inimii lui nu se compară cu frumuseţea inimii mele! Oamenii şi-au întors privirile spre bătrân. Au văzut o inimă puternică, dar sângerândă şi plină de cicatrice. Purta urmele unor bucăţi înlocuite cândva. - Cred că glumeşti, răspunse tânărul zâmbind ironic. - Da, a răspus cu blândeţe bătrânul. Inima ta arată perfect, dar vezi tu, fiecare cicatrice de pe inima mea reprezintă un om salvat, căruia i-am dăruit cu dra-goste o bucată din ea. Mai târziu, la rândul lor, mi-au înapoiat bucăţi din inima lor, atunci când inima mea sângera. Înţelegi aşadar dragul meu, care este adevărata frumuseţe a inimii? Tânărul s-a apropiat apoi timid de bătrân, a rupt o bucată din inima lui şi i-a întins-o cu mâinile tremurânde. Batrânul şi-a pus-o la inima lui, care nu mai sângera.Tânărul şi-a privit apoi inima, care i se părea acum, mai frumoasă ca niciodată ... .

Am făcut această introducere pentru că, printre noi se află o tânără de 27 de ani, cu inima sângerândă. Numele ei: Meseşan Cosmina.

Continuare în pag. 2

Page 2: Cetatea Ciacovei nr 52

CETATEA CIACOVEI pagina 2

Vestea trecerii în nefiinţă a prietenului multora dintre

ciacoveni - Ghiţă Tanţa - a căzut ca un trăsnet. În numărul 48 din luna februarie, i-am dedicat o pagină a ziarului nostru. Pasiun sale de a aduna într-o colecţie personală, cărţi, hărţi, ii

obiecte şi orice dovezi recutului nostru pe ceste locuri, ale t a ce-i era atât de dragi. Am conven să punem „pe pic are” u it io Muzeul din Ciacova. Să-şi expună acolo cele adunate de-a lungul timpului, pentru a le lăsa moştenire, urmaşilor.

Ne-am obişnuit să-l vedem deseori însoţit de câinii străzii. Le cumpăra mâncare şi-i hrănea, iar aceştia îi arătau recunoş- tinţa a a cum numai necuvântătoarele ştiu să o că. În ul a ş fa tim vreme privea insistent orizontul îndepărtat, de parcă îşi lua rămas bun de la tot ce i-a fost drag în viaţă. De la fericirea cu care zburda cândva pe izlazul şi străzile din Cebza, de la fami- lie şi de la prieteni. Ochii lui exprimau totul, erau graiul pe care începuse treptat să-l piardă. Suferea de o boală cumplită, dar nu s-a dat bătut până în ultima clipă. A plecat dintre noi, complectând un „rebus” în miez de noapte. Îi era alături soţia Sofia de la care şi-a luat rămas bun din priviri, făcându-i cu mâna în semn de „la revedere”, aşa cum obişnuia să o facă de fiecare dată la despărţire. A fost ultima şi cea mai dureroasă ... . - Mihai Aurel Ianoşel -

Redacţia ziarului „Cetatea Ciacovei” în colaborare cu Primăria oraşului Buziaş, a or- ganizat un campionat zonal de in - fotbal. m i

Au participat 16 echipe din zona de sud - vest a judeţului nostru. Reprezentativa oraşului Ciacova a urcat pe podiumul frunta- şilor, graţie jocului prestat şi valorii lotului. Demn de remarcat este faptul că printre marile învinse, s-a numărat şi echipa muni- cipiului Lu o g j. Dacă la noi „acasă” sunt imposibil de organizat competiţii de acest fel, datorită lip- sei permanente de interes pentru mişcarea sp tivă şi pe tru menaja ea unor t renuri or n a r ede sport, am fost nevoiţi să batem la alte porţi, care ni s-au deschis. Vă prezentăm lotul „premiaţilor” la com- petiţia organizată în oraşul Buziaş, în ziua de 16 mai 2009. De la stânga la dreapta: Sus: Molnar Marius, Marganovici Angelco, Ivan Călin, Davidovici Zoran, Popa Cristian. Jos: Bria Andrei, Meseşan Ciprian şi Hitian Marius. Lotul de mai sus, la care s-au mai adăugat încă cinci tineri din Ciacova, a participat şi la faza superioară a competiţiei disputată în 22.05.2009 în nocturnă - în com. Periam - obţinând deasemeni o diplomă şi un loc fruntaş.

Continuare din pag. 1

Locuieşte în satul Macedonia nr. 101, împreună cu mama (pensionară) şi un frate de 21 de ani. La 14 ani îi moare tatăl într-un stupid accident de muncă. La aflarea veştii face un şoc psihic, care-i va afecta tot restul vieţii. Prima problemă majoră apare la 16 ani, când medicii îi constată grave tulburări ale inimii. Este necesară o intervenţie chirurgicală. I se implantează sub claviculă un stimulator cardiac şi doi electrozi în inimă, pentru reglarea pulsaţiilor şi a circulaţiei sângelui. Ca şi cum nu era de-ajuns, în anul 2004 este necesară şi efectuarea unei operaţii, fiindu-i extirpată o parte din glanda tiroidă, operaţia trebuind probabil repetată.

Cu toate necazurile relatate, a terminat studiile liceale la Liceul „Alexandru Mocioni” din Ciacova. Orice efort fizic, i-ar putea fi fatal. Are un ajutor social pentru handicap gradul 1, de 200 (două milioane) lei. Numai medicamentele lunare o costă aproximativ 150 de lei, la care se mai adaugă multe alte nevoi personale. Singurul ajutor vine din partea preotul satului şi a unei familii cu suflet, cea a consilierului local Hitian Marius. Colectivul redacţional al ziarului nostru, va declanşa o campanie de ajutorare a Cosminei. Am procedat la fel şi cu altă ocazie. Suntem convinşi că şi de această dată, ne vor fi alături oameni cu inimă bună. - Redacţia -

Page 3: Cetatea Ciacovei nr 52

CETATEA CIACOVEI________________________________________________________________________________________ pagina 3

Coordonatorul şi proprietarul ziarului local „Cetatea Ciacovei” a dorit să doneze publicaţia (gratuit), Primăriei Ciacova. Ofertei i s-a opus dl. primar Filip Petru (foto) şi consilierii locali: Ghera Dacian, Tabacu Petru, Dogar Gheorghe, Peia Ionel, Avrămuţ Liviu, Petrişor Ioan, Peia Gheorghe şi Treta Pet iş r - toţi din ec i a” do niei sa . r o „ h p m le Curios a fost faptul că a doua zi după discutarea ofertei în Consiliul Local şi respingerea acesteia a şi apărut „Monitorul Primăriei Ciacova” cu ,

un pronunţat caracter politic, în plină campanie electorală pentru alegerile parlamentare din toamna anului trecu . t În articolul de fond se făcea o propagandă intensă candid ţilor de a aceeaşi coloratură politică cu a ului nostru şef. La fel au stat lucrurile edil şi în num urm tor, ed at ot în timpu campaniei electo ale. Biroul pri- ărul ă it t l r marului a devenit centru de campanie, fiind pavoazat cu multiple afişe electorale şi drapele portoca ii, iar „imnu portocaliu” răsuna pe holul insti- l l tuţiei publice, ca la ... rugă. Şi aceasta, în condiţiile în care la festivitatea

de instalare în ţie, am primit as urări ferme din partea d-lu primar, că func ig i în Primărie nu se va face politică. Dar (oare), a fost singura promisiune nerespectată şi neonorată?! Vom reveni desigur, în numerele următoare! Tot curios este faptul că în aceeaşi zi, au apărut „Monitoare” şi în oraşele

Deta şi Gătaia, prezentând acelaşi candidat cu nume de ... profesie, care din punct de vedere financiar (fost electrician, devenit vameş şi apoi proprietar de terenuri şi hotel de lux), i-a „tăiat” pe toţi contracandidaţii. De atunci, în fiecare număr al „Monitorului Primăriei” (care apare la intervale neregulate), ne este prezentată pe prima pagină fotografia primarului, flancat de drapelul naţional şi cel european, însoţită de câte o promisiune sau o urare. Dacă tot a prins gustul cultului personalităţii pe banii noştri (publicaţia fiind finanţată de Primărie), îi sugerăm ca în numerele viitoare să mai prezinte şi câte o fotografie de la fostul şi încă actualul loc de muncă, la care încuie uşa de îndată ce în urbea noastră îşi face apariţia un organ de control. Aici avea cu ceva vreme în urmă expusă la loc de cinste şi fotografia unui fost prim - ministru ... „roşu” (60 x 90 cm). - D-le primar, în urmă cu un an ne-aţi promis că „tunurile” cu bani vor fi puse pe Ciacova. Ne-aţi amăgit, încasând în schimb fără jenă din banii noştri, salariul cumulat de cca. 40.000 (400 milioane) de lei. Aşa se face că după încheierea primului an de mandat dezastruos, ne-aţi cam intrat în bătaia ... „mitralierei”!

În numărul trecut al ziarului nostru, am publicat un articol referitor la succesul echipei de volei - fete, a Liceului „Alexandru Mocioni” din Ciacova. Numele unora dintre componentele lotului nu ne-a fost furnizat corect, motiv pentru care revenim, considerând firesc să facem cuvenitele rectificări. Vă prezentăm şi o nouă imagine a protagonistelor succesului, surprinse într-un moment de relaxare între două partide. Ne-au reprezentat cu cinste: Maistor Bianca, Săraru Cristina, Surugiu Larisa, Prodan Anca, Popa Anda, Negruţ Cătălina, Vartolomei Silvia, Prodan Mădălina, Raici Bianca şi Kapor Ramona.

Page 4: Cetatea Ciacovei nr 52

CETATEA CIACOVEI pagina 4

În Petroman se amenajează strada din imagine, fără consultarea cetăţenilor satului. Precizaţi numele persoanei (care se crede) foarte importantă şi care locuieşte pe aceasta. (Venim în sprijinul concurenţilor, cu o precizare: persoa - na în cauză reuşeşte cu greu din 3 încercări să-şi scrie corect numele, fiind în schimb sfetnicul de taină al ... primarului).

DE REŢINUT: Pentru răspunsul corect, în această lună se dublează recompensa acordată în lunile anterioare.

Câştigătorul premiului de 60 (600.000) lei, trebuie să prezinte şi întreaga colecţie a ziarului nostru. Amănunte se pot obţine la punctele de distribuire. Răspunsul (cu un comentariu mai detaliat) şi câşti- gătorul, vor fi publicate în numărul următor.

Sponsorii concursului: Popa Cristian şi Lungu Dorel.

Imaginea prezentată în numărul anterior al ziarului nostru, reprezenta începutul lucrărilor de construcţie a podului de la Cebza (peste Timiş). Concursul a fost câştigat de dl. Morărescu Cosmin, din Ciacova.

(22 iunie – 22 iulie)

Nativul Rac este precaut, înclinat spre meditaţie, dotat cu multă imaginaţie. Are nevoie de siguranţă, este interiorizat. Căminul este pentru el, foarte important. Este tandru, binevoitor, sensibil, plin de fantezie, dornic de linişte. Este dominat de sentimente, are presimţiri, intuiţia avertizându-l deseori. Îi place să fie lăudat şi este recunoscător pentru laudele primite. Creativitatea sa îl poate ajuta să se afirme în domeniul artistic. Este grijuliu şi totdeauna gata să dea o mâna de ajutor. Respectă convenţiile şi recunoaşte necesitatea disciplinei, chiar dacă îi vine greu să se lase îngrădit. Este însă, şi foarte susceptibil, uşor de jignit şi ranchiunos. Uneori poate fi prea sentimental. Are toane, riscă să se lase dus de val şi să cadă. Imaginaţia prea puternică îl poate face pe nativul din zodia Rac să vadă pericole şi acolo unde nu sunt, favorizând teama. Poate fi instabil, fapt care îl face să fie dornic de schimbări. În relaţiile cu ceilalţi, este uneori prea închis în sine. Cu toate că nu pretinde că le ştie pe toate, vrea să aibă ultimul cuvânt.

Sănătate: Cel mai sensibil organ, este stomacul. Starea sănătăţii sale este influenţată de starea de spirit.

Calităţi: sensibilitate, nevoia de a ocroti, tenacitate. Cea mai puternică dorinţă: o viaţă de familie armonioasă.

Defecte: sensibilitate excesivă, pesimism.

Compatibilitate generală foarte bună cu zodiile: Scorpion, Peşti.

Compatibilitate generală redusă cu zodiile: Berbec, Balanţă. Compatibilitate foarte bună pentru căsătorie şi/sau parteneriate cu zodia: Capricorn.

Publicaţia noastră apare GRATUIT, de fiecare dată în prima zi a lunii curente. Poate fi procurată de la cele 9 puncte de distribuire cunoscute, din Ciacova şi satele aparţinătoare. Este expediată (color) şi prin reţeaua de inter-net, la peste 250 de adrese.

Cititorilor interesaţi de obţinerea colecţiei ziarului nostru în format electronic (PDF), le oferim de-acum această posibilitate - GRATUIT ! Informaţii la telefon: 0744 530 821

În fiecare an, în prima duminică după Rusalii, în Ciacova se sărbătoreşte Hramul Bisericii catolice. Programul zilei începe cu o slujbă ce se va oficia la Biserică - la ora 11,30 - urmată de un program muzical în centrul oraşului (susţinut de fanfara din Recaş), iar seara la ora 20,00 va fi organizat un bal la „Casa de cultură”. În 7 iunie, ciacovenii sunt invitaţi să participe la una din frumoasele sărbători ale comunităţii.

În numărul viitor, vom prezenta „Promoţia 2009” a absolvenţilor Liceului din Ciacova.

Ziarul „Cetatea Ciacovei” este înregistrat în Catalogul Internaţional al Publicaţiilor Periodice editat de Centrul Internaţional ISSN din Paris Franţa şi la Biblioteca Naţională a României, având codul de identificare internaţională: ISSN 1843 – 7435