analiza economico financiara

CUPRINSpagina

Cap.I Prezentarea firmei şi a mediului său de afaceri…….........................................................2I.1. Identificarea societăţii: denumire, localizare, obiect de activitate, data închiderii exerciţiului.....2I.2. Scurt istoric şi evoluţia recentă a întreprinderii................................................................2

I.3. Structura asociativă. Capitalul social.........................................................................3 I.4. Poziţionarea întreprinderii în ramura de activitate – actualitatea din domeniu;

concurenţa................................................................................................................................3I.5. Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii..................................................6I.6. Principalele politici şi metode contabile...........................................................................7

Bilanţ…………………………………………………………………………………………………8Cap. II Analiza performanțelor economico-financiare...............................................................10

II.1.1. Analiza orizontală a contului de profit şi pierdere......................................................10II.1.2. Analiza verticală a contului de profit şi pierdere. Structura fluxurilor de rezultate....12

II.1.3.1. Analiza eficienţei cheltuielilor totale........................................................................14II.1.3.2. Analiza efectului creşterii eficienţei cheltuielilor.....................................................17

II.1.4. Analiza rezultatului din exploatare…………………………………………………..19II.1.5. Analiza rezultatului net prin soldurile intermediare de gestiune…………………….19

II.I.5.1. Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri…………………………………….21

II.1.5.3. Analiza valorii adăugate……………………………………………………………23

II.1.5.6. Relaţiile dintre indicatorii de performanţă ai activităţii de exploatare…………….27

II.1.6. Analiza capacităţii de autofinanţare………………………………………………….28II.2.1. Ratele rentabilităţii comerciale………………………………………………………29

II.2.2.1. Rentabilitatea activului total………………………………………………………31II.2.2.2. Rentabilitatea activului de exploatare……………………………………………..31

II.2.3.1. Rentabilitatea contabilă a capitalurilor proprii……………………………………..31

Cap. III Analiza poziţiei financiare a întreprinderii.............................................................35III.1. Analiza structurii bilanţului..........................................................................................36III.2. Analiza echilibrului financiar prin sistemul de rate…………………………………..38III.3. Analiza situaţiei fluxurilor de trezorerie……………………………………………...44III.4. Analiza echilibrului pe baza bilanţului funcţional……………………………………47

Cap. IV Riscul de faliment. Starea de insolvabilitate a întrepriunderii……………………….52Modelul Altman…………………………………………………………………………….52Modelul Coman&Holder……………………………………………………………………52Modelul Centralei Bilanţurilor Băncii Franţei……………………………………………...53Fond de rulment……………………………………………………………………………..53

Cap. V Raportul diagnosticului întreprinderii………………………………………………….55V.1. Parte introductivă…………………………………………………………………...55V.2. Prezentarea faptelor constatate în întreprindere…………………………………….57

Evaluarea nivelului tehnic al societatii CENTROFARM SA………………………68V.3. Analiza SWOT ………………………………………………………....................71

Cauze şi recomandări cu privire la constatările efectuate…................…………………………….75Concluzii si propuneri………………………………………………………………………………76

CAPITOLUL I. PREZENTAREA FIRMEI ŞI A MEDIULUI SĂU DE AFACERI

I.1 Identificarea societăţii: Denumire, localizare, obiect de activitate, data închiderii exerciţiului.

Societatea comercială asupra căreia am decis să realizăm prezentul raport de diagnostic este S.C. CENTROFARM S.A

Sediul social: Calea Plevnei nr. 53, Sector 1, Bucureşti Număr de telefon/fax: 021/315.36.20, 021/311.12.84 Codul fiscal: ROI559532Numărul si data inregistrării la Oficiul Registrului Comerţului: J40/3350/1991Pagină internet: www.centrofarm.ro Forma de proprietate: 23 – Societăţi comerciale cu capital de stat şi privat autohton

(stat<50%)Piaţa organizata pe care se tranzactioneaza valori mobiliare: Bursa de valori Bucureşti- Piaţa RASDAQ. Capitalul social subscris si varsat: 13.711.706,35 leiClasa, tipul, numărul si principalele caracteristici ale valorilor mobiliare emise de

societatea comerciala: numărul total de acţiuni este de 6.560.625 la valoarea nominala de 2.09 lei/actiune, cu drept de vot, drept de plata a dividendelor si drepturi de preemptiune.

Obiect de activitate:Conform actului constitutiv al societăţii, obiectul de principal activitate al societăţii

S.C. CENTROFARM S.A este comerţul cu amănuntul al produselor farmaceutice şi cosmetice prin farmaciile proprii - cod şi denumire clasa CAEN 4773; având totodată mai multe obiecte secundare de activitate.

I.2 Scurt istoric şi evoluţia recentă a întreprinderii

In anul 1991 în baza Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale şi Hotărârii Guvernului nr. 15/1991 prvind înfiinţarea societăţilor comerciale farmaceutice (pe acţiuni) se înfiinteaza Societatea Comerciala CENTROFARM - Societate pe acţiuni în domeniul farmaceutic, pe structura fostului Oficiu Farmaceutic Nr. 1.

Conform structurii sintetice a registrului consolidat eliberată de către Depozitarul Central S.A (Registrul Roman al Acţionarilor) la data de 31.12.2008, acţionarul majoritar al societatii este S.C. GENERALCOM S.A - cu 4.858.939 acţiuni.

În 2004 Centrofarm a cunoscut un proces complex de organizare. Procesul a continuat în 2005 când Centrofarm a dobândit o nouă imagine, inspirând prospeţime şi eleganţă. Cele mai multe farmacii Centrofarm sunt deschise în Bucureşti, însă Moldova şi Transilvania sunt şi ele zone cu prezenţă Centrofarm.

Strategia noastră de dezvoltare are la bază dorinţa de a-ţi fi mai aproape. Suntem lângă tine în galerii comeciale din: Alba Iulia (Mall), Bacău (Arena Mall), Braşov (Unirea Shopping Center), Bucureşti (Orhideea, Esplanada, Auchan, City Mall, Mall Vitan), Buftea (Complex Comercial),

2

http://www.centrofarm.ro/

Constanţa (Galeria Tom), Piteşti (Auchan), Targu Mures (Auchan, Mall Matrix), Vaslui (Mall Proxima).

Întreprinderea urmăreşte să îşi extindă în permanenţă activitatea. Intenţionează ca până la finele anului 2009 să crească numărul farmaciilor până la 80, cele mai multe urmând a se deschide în ţară.

In anul 2008 CENTROFARM SA a înregistrat o pierdere de 10.134.141 lei. În pierderea Înregistrata in anul 2008, cheltuielile cu ajustarea valorii titlurilor de participare deţinute de societate, impuse de scăderea cotaţiei de piaţă deţine 26.73%, în valoare absolută 2.708.741 lei.

Cifra de afaceri aferenta anului 2008 este de 106.170.263 lei. Se observă creşterea accentuata (cu 70%) a cifrei de afaceri acest fapt datorându-se în primul rând optimizării activităţii din farmaciile existente şi deschiderii de noi unităţi în ţară in centre comerciale.

Cheltuielile totale în anul 2008 au fost de 161.368.006 lei.Disponibilităţi băneşti si alte lichidităţi la sfarşitul anului 2008 au fost de 4.721.398 lei.

I.3 Structura asociativă. Capitalul social

Acţiunile emise de S.C. CENTROFARM S.A se negociază la Bursa de Valori Bucureşti pe piaţa RASDAQ;

Capitalizarea bursieră la data de 31.12.2009 este de 17.254.443,75 lei.Conform structurii sintetice eliberate de către Depozitarul Central S.A. (Registrul Româan al

Acţionarilor), la data de 30.06.2009, Capitalul social al societăţii estede 13.711,706 mii lei divizat în 6.560.625 acţiuni cu o valoare nominală de 2,09 lei pe acţiune.

Structura acţionarilor care deţin o participaţie semnificativă la capitalul social se prezintă astfel:

LEI• GENERAL COM S.A. 5.475.908 91,40%• ALŢI ACTIONARI 1.075.060 8,46%• AVAS 9.657 0,14%• TOTAL 6.560.625 100%

I.4 Poziţionarea întreprinderii în ramura de activitate – actualitatea din domeniu; concurenţa.

Întreprinderea analizată, S.C. CENTROFARM S.A, este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de retail a produselor farmaceutice din România, poziţionându-se în ultimii ani pe unul din primele 5 poziţii ale topurilor întreprinderilor dacă avem în vedere nivelul cifrei de afaceri.

Marile lanţuri de retail precum Sensiblu, Catena, HelpNet, Dona sau Centrofarm domină piaţa de profil, unde lupta pe metru pătrat pe zona urbana este acerb, în timp ce in mediul rural nici o reţea nu se aventurează.

Miza e mare, deoarece piaţa farmaceutică, adică retailul si distribuţia la un loc, a avut încasări de 1,9 miliarde de euro în 2008, aproximativ 2,1 miliarde de euro în 2009 şi 2,5 miliarde de euro în 20010 urmând să se dubleze în numai cinci ani, potrivit estimărilor jucătorilor.Primii trei mari jucatori internaţionali în retailul de medicamente lipsesc încă de pe piaţă. Aşa că

3

poate fi interesant să creşti un business, chiar sub limita de profitabilitate, pe care să-l vinzi ulterior pe bani mult mai mulţi unui investitor strategic.

Principala strategie de până acum a fost extinderea teritorială, în dauna profitului. Concurenţa e acerbă în mediul urban, unde piaţa e practic închisă, şi inexistenţa in mediul rural, unde farmaciştii n-ar merge nici rugaţi. şi nici n-au motive, atâta timp cât pe piaţă este un deficit major de farmacişti.

Dar evoluţia extensivă s-a încheiat pentru că, pur si simplu, nu mai e loc. Legea limitează deschiderea unei farmacii în functie de numarul de locuitori. Astfel, în oraşe reşedinţă de judeţ se poate înfiinţa o farmacie la 3.500 de locuitori, în Bucureşti, o farmacie la 3.000 de locuitori, iar în alte oraşe decât reşedinta de judet, o farmacie la 4.000 de locuitori.

O altă oportunitate de dezvoltare este deschiderea farmaciilor în gări sau ăn noi centre comerciale, pentru că legea permite crearea unei farmacii la 1.000 mp de nou spatiu comercial cu condiţia sa nu existe una în vecinătate. Totuşi, de aici nu pot veni creşteri semnificative. O noua lege a farmaciei ar putea schimba lucrurile, coborând pragul de locuitori pentru deschiderea unei farmacii. La acest moment, o asemenea decizie nu ar face decât să adânceasca dezechilibrul rural - urban. 14.000 de locuitori sunt arondaţi la o farmacie in mediul rural. Daca in Bucuresti sunt 818 farmacii la 2.070.000 locuitori (o farmacie la 2.500 loc.), la tara si chiar in micile orase, o farmacie este de trei sau chiar patru ori mai rara.

Insă, atât timp cât deschiderea unei farmacii presupune angajarea cel puţin a unui absolvent de farmacie, iar deficitul de personal este major, cu greu poate fi cineva convins să aleagă satul. Marile lanţuri de farmacii au început însă să se asigure de cote de piaţă şi la ţară. Catena are 32 de farmacii in mediul rural, HelpNet a deschis trei farmacii în mediul rural, iar Sensiblu, o farmacie.

Una din caracteristicile pieţei româneşti e fragmentarea. La ora actuală, marile lanţuri de farmacii deţin circa 1500 de farmacii din cele 6.000 care exista in Romania. Există însă şi multe aşa-zise pseudolanţuri, formate din 3-5 farmacii, care ilustrează tendinţa de concentrare a pieţei, şi care includ alte circa 1.000 de farmacii.

Concentrarea pieţei este stimulată de profitabilitatea minimă a farmaciilor, mai ales a celor independente. Pe de altă parte, apariţia farmaciilor de lanţ a crescut stacheta serviciilor.O problemă importantă a sectorului de retail a produselor farmaceutice în Romania sunt deciziile guvernamentale care împing farmaciile în faliment. Romania are adaosurile comerciale cele mai mici din Europa. In Polonia, adaosul comercial este între 12-40%, cu o medie de 20%. In Romania, in 2008 şi 2009 media a fost de 12%.

O altă oportunitate pentru piaţa românească este faptul că primii trei mari actori în retailul european de medicamente - Phoenix, Alliance Unichem şi Celesio - înca nu au intrat pe piaţă.

Deşi perioada nu este deloc fastă pentru farmacii şi nici pentru distribuitori, care se confruntă cu probleme financiare ca urmare a efectelor nefavorabile ale crizei financiare mondiale, marile reţele au vândut mai bine şi mai mult în 2009 decât anul trecut. În condiţiile în care multe farmacii independente au intrat de mult timp in faliment, se pare că piaţa se curăţă singură, iar cei puternici vor ieşi chiar sănătoşi din criză.

Măsurile de reducere a costurilor, prudenţa în extinderea reţelelor de farmacii, eliminarea plafoanelor de preţ în toamna anului 2008 şi protecţia oferită de acţionariatul comun cu distribuitorii au facut ca bilanţul pentru reţelele de farmacii pe anul 2009 sa nu fie deloc nefericit.

În perioada 2008-2009 lanțurile de farmacii au fost lovite mai mult de CNAS decât de criză, întrucât consumul s-a menţinut la aceleaşi valori, iar Ministerul Sănătăţii a impus noi reguli.

În ceea ce priveşte societatea analizată, S.C.CENTROFARM S.A. prezintă o situaţie “mai

specială” în care se afla compania, în sensul că lanțul de farmacii Centrofarm, unul dintre primii

4

cinci jucători de pe piața farmaceutică românească, după cifra de afaceri, s-a dezvoltat foarte mult

în perioada 2007-2008, ajungând la 63 de unități în prezent. Astfel, 2009 ar fi trebuit să fie anul în

care se culegeau roadele din grădina Centrofarm. Să fie oare așa? Rezultatele financiare ale Centrofarm, prezintă o tendinţă crescătoare a cifrei de afaceri în

ultimii 5 ani, iar primele nouă luni ale anului 2009, arată o creștere a cifrei de afaceri cu 40%, până

la circa 24 mil. euro, „sub așteptări“, după cum spune șeful Centrofarm – care spera la o creștere

de 50% –, însă și o dublare a pierderilor înregistrate de companie, de cca. 2,5 mil. euro. Aceste

rezultate sunt motivate tot de dublarea numărului de farmacii anul trecut, o investiție de peste patru

milioane de euro, situație asumată de acționarii companiei, după cum admite Catană.

Astfel, intrarea unei farmacii pe „break even“ (momentul în care costurile ajung la același nivel cu veniturile – n.r.) s-a decalat cu mai multe luni sau chiar cu un an din cauza crizei – în

condiții normale era nevoie de 18–24 de luni.

Cu toate acestea, nu farmaciile neperformante le dau bătăi de cap managerului și acționarilor

Centrofarm, „ci regulile schimbate de Ministerul Sănătății în timpul jocului“.

Acest lucru sa produs ca urmare a aprobării primite de Casa Națională de Asigurări de

Sănătate (CNAS) de a crește termenele de plată a medicamentelor, de la 90 la 180 de zile, pentru

medicamentele din programele naționale de sănătate, astfel încât plata acestora să se realizeze la

începutul anului 2010. Această hotărâre a afectat întreaga piață farmaceutică, în condițiile în care

medicamentele cu prescripție reprezintă 66% din volumul pieței totale, respectiv 79% valoric,

potrivit statisticilor companiei de cercetare de piață Cegedim România. Mai mult decât atât,

farmaciile au fost afectate și de „controlul drastic al prețurilor“, calculate încă la un curs de 4

lei/euro. „Din acest motiv, unele medicamente au devenit neinteresante pentru producători și distribuitori, drept pentru care au fost perioade destul de lungi în care unele dintre medicamente le-au lipsit din portofoliu farmaciilor, afectând astfel vânzările.

Anul 2009 a fost pentru S.C.CENTROFARM S.A un an foarte greu, însă 2010 va fi și mai greu, dacă CNAS nu va plăti în ianuarie. „Noi am avut probleme de cash flow în acest an“, spune șeful Centrofarm. Pentru a-și diminua pierderile, Centrofarm – deținută în proporție de 91,4% de

Generalcom București, după ce a achiziționat un pachet de încă 17,12% pe 4 noiembrie, prin omul de afaceri Alain Bonte – urmează să facă o majorare de capital cu 13,7 mil. lei (cca. 3,2 mil. euro).

În acest caz, planurile ca Centrofarm să ajungă pe „break even“ până la sfârșitul anului, după

ani de pierderi, ar putea fi duse la bun sfârșit. De altfel, Centrofarm nu e singura companie care a

recurs la o majorare de capital social pentru susținerea businessului. Sensiblu, cea mai mare rețea locală de farmacii, parte a grupului A&D Pharma, a făcut o majorare de capital de cca. 6,5 mil. euro, în luna septembrie a acestui an.

Efectele crizei economice, coroborate cu constrângerile impuse de autorități, vor împinge un

sfert din totalul de farmacii în pragul falimentului până la sfârșitul anului, deși consumul de medicamente în România este unul dintre cele mai reduse din Europa, de patru ori mai mic decât în

statele Europei de Vest, potrivit Cegedim. Dacă aceste previziuni sunt adevărate, este de înțeles astfel că vor rămâne în picioare companiile cu putere financiară sau cele care au în spate un

distribuitor de medicamente, cum e cazul primilor trei jucători – Sensiblu, HelpNet, deținută de

distribuitorul Farmexim, sau Catena deținută de Fildas.

COSMETICELE URCĂ VÂNZĂRILE. În aceste condiții, Centrofarm încearcă să își

creeze un model de business mai putin dependent de fondurile CNAS. Vânzarea cosmeticelor prin

lantul de farmacii Centrofarm a crescut anul acesta cu peste 50 de procente, ajungând, în prezent, să

reprezinte 23% din totalul vânzărilor, în vreme ce HelpNet si-a bugetat, pentru acest an, ca 25% din 5

venituri să fie realizate din vânzarea de dermato-cosmetice. În plus, vânzările de medicamente fără

prescriptie medicală au crescut si ele cu peste 40% – o situație încurajatoare pentru companie.

În ceea ce priveste falimentele asteptate pe această piată, Ioan Uivaroti, secretar general al Colegiului Farmacistilor din România, a explicat, pentru „Business Standard“, de ce nu a falimentat

nici o farmacie până acum. „Nu veti vedea nici o farmacie închisă pentru că falimentul e pe lant“, a

spus acesta, desi a recunoscut că sunt multe farmacii în incapacitate de plată, dintre care cele mai expuse sunt cele 4.500 de farmacii independente din România, dintr-un total de 6.000.

Concurenţa în acest sector este foarte acerbă, principalii jucători cu care firma işi împarte cota de piaţă sunt:

Sensiblu - 342 farmacii în 56 de localităţi la sfarşitul anului 2009. Anul trecut, cifra de afaceri a farmaciilor Sensiblu a crescut cu 42%, de la 63,1 milioane de euro la 89,8 milioane de euro. Cifra de afaceri consolidata la nivel de grup - împreună cu distribuitorul Mediplus - a crescut cu 34%, la 331,6 milioane de euro. Profitul net a înregistrat o creştere de 7,4%.

Catena - 275 farmacii în Bucureşti şi în ţară, din care 32 de unităţi in mediul rural. In Bucuresti există 32 de unităţi. Farmaciile Catena sunt parte a grupului Fildas. Potrivit directorului general Fildas Trading, Radu George, grupul va aloca zece milioane de euro pentru achiziţia de noi farmacii.

HelpNet - 194 de farmacii în Bucureşti şi în ţară. Prima farmacie a fost înfiinţată în 1998. Pentru 2010 este estimată o cifra de afaceri de 55 milioane de euro. Potrivit Isabellei Iacob, director general HelpNet, firma intentioneaza sa detina un lant de 300 de farmacii în următorii doi-trei ani. Cifra de afaceri consolidata la nivel de grup Farmexim - HelpNet preconizată pentru 2010 este de 195 milioane de euro.

City Pharma – 90 de puncte de vânzare în ţară, deţinute de Hermes Pharma, care activează de 6 ani pe piaţa farma. Din 2004 lantul a fost unificat sub numele City Pharma. Farmaciile oferă, pe lângă produsele clasice si produse conexe, destinate terapiilor naturiste şi medicaţiei alternative, frumuseţii, igienei, îngrijirii copiilor.

I.5 Informaţii privind salariaţii, administratorii şi directorii

a) Salarizarea conduceriiPrincipala structura decizionala este Adunarea Generala a Acţionarilor. Societatea este administrata de un Consiliu de Administraţie format din 5 membri numiţi de

Adunarea Generala a Acţionarilor, aleşi o data la 4 ani.In anul 2008 cheltuielile salariale privind conducerea se prezintă astfel :

Tabel nr. 1.1

Cheltuielile cu salariile conducerii reprezintă 7,79% din totalul cheltuielilor cu salariile personalului.

Nu au fost acordate avansuri si credite administratorilor societatii în timpul exerciţiului financiar 2008.

Nu s-au asumat garanţii în numele administratorilor societăţii.

6

Conducere Salarii brute Datorii societate Total cheltuieli

Directori 1.237.371 337.523 1.574.894Cons.Admin. 154.050 42.071 196.121

TOTAL 1.391.421 379.594 1.771.015

b) SalariaţiNumărul mediu de salariaţi aferent exerciţiului 2008 este de 458 persoane. In anul 2008

structura personalului angajat, respectiv 533 de angajaţi, se prezintă astfel: Conducere, directori departamente: 17 persoane, respectiv 3,20% din totalul

salariaţilor; Personal operativ (inspectori economici, specialisti IT si specialisti comerciali): 44

persoane, respectiv 8,25% din totalul salariaţilor; Personal de specialitate (Farmacişti diriginţi, farmacişti, asistenti farmacişti,

lucratori comerciali): 403 persoane, respectiv 75,60% din totalul salariaţilor; Personal administrativ: 69 persoane, respectiv 12,95% din totalul salariaţilor.

I.6 Principalele politici şi metode contabile

a) Baza de contabilitate şi raportare Bilanţul a fost întocmit în baza costului istoric.Moneda de raportare a societăţii este leul romanesc nou („RON").

b) Utilizarea estimărilor Întocmirea situaţiilor financiare în conformitate cu OMFP 1752/2005 cere ca managementul

să facă anumite estimări şi prezumţii care afectează valoarea activelor şi a datoriilor şi descrierea activelor şi datoriilor potenţiale la data întocmirii situaţiilor financiare precum şi a veniturilor şi cheltuielilor din timpul perioadei de raportare. Rezultatele reale pot fi diferite de aceste estimări. Aceste estimări sunt revizuite periodic şi dacă se impune modificarea lor, ele sunt înregistrate în perioadele în care acestea devin cunoscute.

c) Imobilizări corporaleDuratele de viaţă estimate ale mijloacelor fixe, utilizate de societate, sunt în conformitate cu

HG 2139/2004 şi ar putea fi diferite de duratele de viaţă estimate potrivit Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară. Costurile ulterioare sunt amortizate pe durata utilă de viaţă rămasă a activului. Pentru terenuri nu se calculează amortizare.

d) CreanţeCreanţele sunt prezentate la valoarea justă a prestaţiei şi sunt înregistrate la costul amortizat,

după înregistrarea provizionului pentru depreciere, estimat pe baza factorilor relevanţi pentru colectabilitate. Pierderile reale pot fi diferite faţă de estimările curente.

e) Disponibilităţi şi elemente asimilate Disponibilităţile includ numerarul din casă şi conturile curente din bănci. Elementele

asimilate reprezintă investiţii pe termen scurt cu grad mare de lichiditate ce pot fi convertite în orice moment în disponibilităţi, cu scadenţa iniţială de trei luni sau mai puţin şi care comportă un risc minim de a-şi schimba valoarea.

7

Judeţul: 40 – MUN. BUCUREŞTIEntitate: CENTROFARM S.A.Adresa: localitatea BUCUREŞTI, sectorul 1, str. CALEA PLEVNEI, nr. 53, tel. 0213153620

Număr din Registrul Comerţului: J40/3350/1991Forma de proprietate: 23 – Societăţi comerciale cu capital de stat şi privat autohton (stat<50%)Activitatea preponderentă (cod şi denumire clasa CAEN): 4773 – Comerţ cu amăn.prod.farmaceutice, în magazine specializ.

Cod unic de înregistrare: 1559532

BILANŢla data de 31.12.2008

- Lei -

Denumirea indicatoruluiNr. rd.

SOLD LA01.01.2008 31.12.2008

A B 1 2A. ACTIVE IMOBLIZATE I. IMOBILIZĂRI NECORPORALE 1. Cheltuieli de constituire (ct. 201-2801) 01 0 0

2. Cheltuieli de dezvoltare (ct. 203-2803-2903) 02 0 0 3. Concesiuni, brevete, licenţe, mărci comerciale, drepturi şi active similare şi alte imobilizări necorporale (ct. 205+208-2805-2808-2905-2908)

03 723.805 493.580

4. Fond comercial (ct. 2071-2807-2907) 04 4.411.539 4.411.539

5. Avansuri şi imobilizări necorporale în curs de execuţie (ct. 233+234-2933 05 0 0 TOTAL: (rd. 01 la 05) 06 5.135.344 4.905.119 II. IMOBILIZĂRI CORPORALE 1. Terenuri şi construcţii (ct. 211+212-2811-2812-2911-2912) 07 37.578.446 18.464.902 2. Instalaţii tehnice şi maşini (ct. 213-2813-2913) 08 962.720 1.563.330 3. Alte instalaţii, utilaje şi mobilier (ct. 214-2814-2914) 09 1.315.516 2.662.482 4. Avansuri şi imobilizări corporale în curs de execuţie (ct. 231+232-2931) 10 4.971.088 3.703.017 TOTAL: (rd. 07 la 10) 11 44.827.770 26.393.731 III. IMOBILIZĂRI FINANCIARE

1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate (ct. 261-2961) 12 1.718.544 191.362

2. Împrumuturi acordate entităţilor afiliate (ct. 2671+2672-2964) 13 0 0 3. Interese de participare (ct. 263-2962) 14 8.750 8.750 4. Împrumuturi acordate entităţilor cu interese de participare (ct. 2673+2674-2965) 15 0 0 5. Investiţii deţinute ca imobilizări (ct. 265-2963) 16 0 0 6. Alte împrumuturi (ct. 2675+2676+2678+2679-2966-2968) 17 869.819 338.084 TOTAL: (rd. 12 la 17) 18 2.597.113 538.196

ACTIVE IMOBILIZATE – TOTAL (rd. 06+11+18) 19 52.560.227 31.837.046B. ACTIVE CIRCULANTE I. STOCURI 1. Materii prime şi materiale consumabile (ct. 301+302+303+/-308+351+358+381+/-388-391-392-3951-3958-398)

20 249.610 154.542

2. Producţia în curs de execuţie (ct. 331+332+341+/-348-393-3941-3952) 21 0 0

3. Produse finite şi mărfuri (ct. 345+346+/-348+354+356+357+361+/-368+371+/-378-3945-3946-3953-3954-3956-3957-396-397-4428)

22 9.160.896 21.473.873

4. Avansuri pentru cumpărări de stocuri (ct. 4091) 23 19.945 7.215 TOTAL: (rd. 20 la 23) 24 9.430.451 21.635.630 II. CREANŢE (Sumele care urmează să fie încasate după o perioadă mai mare de un an trebuie prezentate separat pentru fiecare element) 1. Creanţe comerciale (ct. 2675+2676+2678+2679-2966-2968+4092+411+413+418-491) 25 4.887.348 10.754.273

2. Sume de încasat de la entităţile afiliate (ct. 451-495) 26 0 0 3. Sume de încasat de la entităţi cu interese de participare (ct. 453-495) 27 0 0 4. Alte creanţe (ct.425+4282+431+437+4382+441+4424+4428+444+445+446+447+4482+ +4582+461+473-496+5187)

28 548.042 2.487.799

5. Capital subscris şi nevărsat (ct. 456-495) 29 0 0

8

TOTAL: (rd. 25 la 29) 30 5.435.390 13.242.072 III. INVESTIŢII PE TERMEN SCURT 1. Acţiuni deţinute la entităţile afiliate (ct. 501-591) 31 0 0 2. Alte investiţii pe termen scurt (ct. 505+506+508-595-596-598+5113+5114) 32 0 947.360 TOTAL: (rd. 31+32) 33 0 947.360 IV. CASA ŞI CONTURI ŞI BĂNCI (ct. 5112+512+531+532+541+542) 34 19.697.958 4.721.398

ACTIVE CIRCULANTE – TOTAL (rd. 24+30+33+34) 35 34.563.799 40.546.460C. CHELTUIELI ÎN AVANS (ct. 471) 36 1.099.064 2.027.233D. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ DE PÂNĂ LA UN AN

1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni (ct. 161+1681-169) 37 0 0 2. Sume datorate instituţiilor de credit (ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198)

38 7.299.672 0

3. Avansuri încasate în contul comenzilor (rd. 419) 39 324 7.966 4. Datorii comerciale – furnizori (ct. 401+404+408) 40 24.125.256 40.575.406

5. Efecte de comerţ de plătit (ct. 403+405) 41 0 199.196 6. Sume datorate entităţilor afiliate (ct. 1661+1685+2691+451) 42 0 0 7. Sume datorate entităţilor cu interese de participare (ct. 1663+1686+2692+453) 43 0 0

8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale (ct. 1623+1626++167+1687+2693+421+423+424+426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446++447+4481+455+456+457+4581+462+473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197)

441.442.093 1.794.244

TOTAL: (rd. 37 la 44) 45 32.867.345 42.576.812E. ACTIVE CIRCULANTE NETE/ DATORII CURENTE NETE (rd. 35+36-45-62) 46 -11.605.524 -1.016.031

F. TOTAL ACTIVE MINUS DATORII CURENTE (rd. 19+46) 47 40.954.703 30.821.015G. DATORII: SUMELE CARE TREBUIE PLĂTITE ÎNTR-O PERIOADĂ MAI MARE DE UN AN

1. Împrumuturi din emisiunea de obligaţiuni (ct. 161+1681-169) 48 0 0 2. Sume datorate instituţiilor de credit (ct. 1621+1622+1624+1625+1627+1682+5191+5192+5198)

49 0 0

3. Avansuri încasate în contul comenzilor (rd. 419) 50 0 0 4. Datorii comerciale – furnizori (ct. 401+404+408) 51 0 0 5. Efecte de comerţ de plătit (ct. 403+405) 52 0 0 6. Sume datorate entităţilor afiliate (ct. 1661+1685+2691+451) 53 0 0 7. Sume datorate entităţilor cu interese de participare (ct. 1663+1686+2692+453) 54 0 0 8. Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale şi datoriile privind asigurările sociale (ct. 1623+1626++167+1687+2693+421+423+424+426+427+4281+431+437+4381+441+4423+4428+444+446++447+4481+455+456+457+4581+462+473+509+5186+5193+5194+5195+5196+5197)

55147.918 0

TOTAL: ( rd. 48 la 55) 56 147.918 0H. PROVIZIOANE

1. Provizioane pentru pensii şi obligaţii similare (ct. 1515) 57 0 0 2. Provizioane pentru impozite (ct. 1516) 58 0 0 3. Alte provizioane (ct. 1511+1512+1513+1514+1518) 59 0 0 TOTAL: (rd. 57 la 59) 60 0 0I. VENITURI ÎN AVANS

- Subvenţii pentru investiţii (ct. 131+132+133+134+138) 61 0 0

- Venituri înregistrate în avans (ct. 472) 62 14.401.042 1.012.912

TOTAL: (rd. 61+62) 63 14.401.042 1.012.912J. CAPITAL ŞI REZERVE

I. CAPITAL 1. Capital subscris vărsat (ct. 1012) 64 13.711.706 13.711.706 2. Capital subscris nevărsat (ct. 1011) 65 0 0 3. Patrimoniul regiei (ct. 1015) 66 0 0TOTAL: (rd. 64 la 66) 67 13.711.706 13.711.706 II. PRIME DE CAPITAL (ct. 104) 68 0 0 III. REZERVE DIN REEVALUARE (ct. 105) 69 28.493.412 8.681.172 IV. REZERVE 1. Rezerve legale (ct. 1061) 70 121.531 121.531

2. Rezerve statutare sau contractuale (ct. 1063) 71 0 0 3. Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare (ct. 1065) 72 0 19.932.051 4. Alte rezerve (ct. 1068) 73 1.092.940 1.092.940 TOTAL: (rd. 70 la 73) 74 1.214.471 21.146.522

9

Acţiuni proprii (109) 75 0 0

Câştiguri legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 141) 76 0 0 Pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii (ct. 149) 77 0 0 V. PROFITUL SAU PIERDEREA REPORTAT(Ă) Sold C (ct. 117) 78 0 0

Sold D (ct. 117) 79 1.701.041 2.584.244 VI. PROFITUL SAU PIERDEREA EXERCIŢIULUI FINANCIAR Sold C (ct. 121) 80 0 0 Sold D (ct. 121) 81 911.763 10.134.141 Repartizarea profitului (ct. 129) 82 0 0

CAPITALURI PROPRII – TOTAL (rd. 67+68+69+74-75+76-77+78-79+80-81-82) 83 40.806.785 30.821.015 Patrimoniul public (ct. 1016) 84 0 0 CAPITALURI – TOTAL (rd. 83+84) 85 40.806.785 30.821.015

Administrator, Întocmit,Numele şi prenumele: Numele şi prenumele: COCORU VICTORIŢA MARILENADIACONESCU ADRIANA Calitatea: CONTABIL ŞEF

Nr. de înregistrare în organismul profesional:

10

SemnăturaŞtampila unităţii

Semnătura

CAP. II ANALIZA PERFORMANȚELOR ECONOMICO-FINANCIARE

2.1.1. Analiza orizontală a contului de profit şi pierdereDinamica fluxurilor de rezultate

Tabelul 2.1. Contul de profit si pierdere – la data de 31 decembrie – mii lei

Denumirea indicatoruluiNr.

rândExerciţiul financiar: Indici

(%)precedent încheiat1. Cifra de afaceri netă (rd. 02 la 05) 01 62.461,407 106.170,263 169,98Producţia vândută (ct. 701+702+703+704+705+706+708) 02 2.653,681 3.182,404 119,92Venituri din vânzarea mărfurilor (ct. 707) 03 59.807,726 102.987,859 172,20Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile al căror obiect principal de activitate îl constituie leasingul (ct. 766)

04 0,000 0,000 0,00

Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete (ct. 7411)

05 0,000 0,0000,00

2. Variaţia stocurilor de produse finite şi a producţiei în curs de execuţie (ct. 711)Sold C (+)Sold D (-)

0607

0,0000,000

0,0000,000

0,000,00

3. Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată (ct. 721+722)

08 0,000 0,000 0,00

4. Alte venituri din exploatare (ct. 7417+758) 09 4.327,103 32.144,787 742,87VENITURI DIN EXPLOATARE – total (rd. 01+06+08+09) 10 66.788,510 138.315,050 207,095. a) Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile (ct. 601+602-7412)Alte cheltuieli materiale (ct. 603+604+606+608)

1112

173,312990,962

988,9491.199,162

570,62121,01

b) Alte cheltuieli externe (cu energia şi apa) (ct. 605-7413) 13 607,124 803,713 132,38Cheltuieli privind mărfurile (ct. 607) 14 49.156,491 83.866,969 170,616. Cheltuieli cu personalul (rd. 16+17), din care: 15 11.330,441 18.924,977 167,03a)Salarii şi indemnizaţii (ct. 641+642) 16 8.929,614 15.013,949 168,14b)Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială (ct. 645-7415) 17 2.400,827 3.911,028 162,907. a) Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale (rd. 19-20)

18 1.767,954 5.287,810 299,09

a. 1) Cheltuieli (ct. 6811+6813) 19 1.767,954 5.287,810 299,09b. 2) Venituri (ct. 7813) 20 0 0 0,00

7. b) Ajustări de valoare privind activele circulante (rd. 22-23) 2135,000 479,237 1.369,2

5

b. 1) Cheltuieli (ct. 654+6814) 2235,000 479,237 1.369,2

5b. 2) Venituri (ct. 754+7814) 23 0,000 0,000 0,008. Alte cheltuieli de exploatare (rd. 25 la 28) 24 11.376,801 46.431,269 408,128.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe (ct. 611+612+613+614+621+622+623+624+625+626+627+628-7416) 25 8.478,575 17.127,102 202,008.2. Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi active cedate (ct. 635) 26 827,559 719,658 86,96

8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi active cedate (ct. 658) 272.070,667 28.584,509 1.380,4

5Cheltuieli privind dobânzile de refinanţare înregistrate de entităţile al căror obiect principal de activitate îl constituie leasingul (ct. 666) 28Ajustări privind provizioanele (rd. 30-31) 29- Cheltuieli (ct. 6812) 30- Venituri (ct. 7812) 31CHELTUIELI DE EXPLOATARE – total (rd. 11+12+13+14+15+18+21+24+29) 32 75.438,085 157.982,086 209,42PROFITUL SAU PIERDEREA DIN EXPLOATARE:- Profit (rd. 10-32)- Pierdere (rd. 32-10)

3334 8.649,575 19.667,036 227,38

9. Venituri din interese de participare (ct. 7611+7613), din care:- venituri obţinute de la entităţile afiliate

3536

10. Venituri din alte investiţii şi împrumuturi ce fac parte din activele imobilizate (ct. 763), din care:- venituri obţinute de la entităţile afiliate

3738

11. Venituri din dobânzi (ct. 766), din care:- venituri obţinute de la entităţile afiliate

3940

40,663 517,762 1.273,30

Alte venituri financiare (ct. 762+764+765+767+768) 41 8.070,494 12.401,053 153,66VENITURI FINANCIARE – total (rd. 35+37+39+41) 42 8.111,157 12.918,815 159,2712. Ajustări de valoare privind imobilizările financiare şi investiţiile deţinute ca active circulante (rd. 44-41) 43 0,000 2.708,741 0,00- Cheltuieli (ct. 686) 44 0,000 2.708,741 0,00- Venituri (ct. 786) 4513. Cheltuieli privind dobânzile (ct. 666-7418), din care: - venituri obţinute de la entităţile afiliate

4647

353,456 266,511 75,40

Alte cheltuieli financiare (ct. 663+664+665+667+668) 48 54,854 410,668 748,66CHELTUIELI FINANCIARE – total (rd. 43+46+48) 49 408,310 3.385,920 829,25PROFITUL SAU PIERDEREA FINANCIARĂ:- Profit (rd. 42-49)- Pierdere (rd. 49-42)

5051

7.702,847 9.532,895 123,76

14. PROFITUL SAU PIERDEREA CURENT(Ă):- Profit (rd. 10+42-32-49)- Pierdere (rd. 32+49-10-42)

5253

946,728 10.134,141 1.070,44

15. Venituri extraordinare (ct. 771) 5416. Cheltuieli extraordinare (ct. 671) 5517. PROFITUL SAU PIERDEREA EXTRAORDINARĂ:- Profit (rd. 54-55)- Pierdere (rd. 55-54)

5657

VENITURI TOTALE (rd. 10+42+54) 58 74.899,667 151.233,865 201,92CHELTUIELI TOTALE (rd. 32+49+55) 59 75.846,395 161.368,006 212,76

PROFITUL SAU PIERDEREA BRUTĂ:- Profit (rd. 58-59)- Pierdere (rd. 59-58)

6061

946,728 10.134,141 1.070,44

18. IMPOZITUL PE PROFIT (ct. 691) 6219. Alte cheltuieli cu impozite neprezentate la elementele de mai sus (ct. 698) 63

20. PROFITUL SAU PIERDEREA NETĂ A EXERCIŢIULUI FINANCIAR:- Profit (rd. 60-61-62-63)- Pierdere (rd. 61+62+63-60)

6465

946,728 10.134,141 1.070,44

14

2.1.2. Analiza verticală a contului de profit şi pierdere. Structura fluxurilor de rezultate

Tabelul 2.2. Analiza structurii fluxurilor de rezultat

Specificare(mii lei)

Perioada precedentă Perioada curentăAbateri

(%)Ponderea în: Ponderea în:

Rezultatul brut

Cifra de afaceriRezultatul

brutCifra de afaceri

Rezultatul brut

Cifra de afaceri

1. Cifra de afaceri 83,39 100,00 70,20 100,00 -13,19 0,00Producţia vândută 3,54 4,25 2,10 3,00 -1,44 -1,25Venituri din vânzarea mărfurilor 79,85 95,75 68,10 97,00 -11,75 1,252. Variaţia stocurilor Sold D (-) 0 0 0 0 0 03. Producţia imobilizată 0 0 0 0 0 04. Alte venituri din exploatare 5,78 6,93 21,26 30,28 15,48 23,35Venituri din exploatare – total 89,17 106,93 91,46 130,28 2,29 23,355. a) Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabileAlte cheltuieli materiale

0,230,92

59,711,09

48,710,89

56,191,03

48,48-0,03

-3,52-0,06

b) Alte cheltuieli din afară (energie şi apă)

16,11 18,92 16,89 19,49 0,78 0,57

Cheltuieli privind mărfurile 2,10 2,47 2,07 2,39 -0,03 -0,086. Cheltuieli cu personalul 6,28 7,38 6,28 7,24 -0,01 -0,14a) Salarii 4,70 5,52 4,77 5,50 0,06 -0,02b) Cheltuieli cu asigurările şi protecţia socială

1,58 1,86 1,51 1,74 -0,07 -0,11

7. a) Ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale (Cheltuieli)

3,54 4,16 4,76 5,49 1,21 1,33

7. b) Ajustarea valorii activelor circulante (Cheltuieli)

0,58 0,64 0,64 0,73 0,06 0,09

8. Alte cheltuieli de exploatare 10,53 12,37 10,17 11,74 -0,36 -0,638.1. Cheltuieli privind prestaţiile externe

8,20 9,63 7,14 8,24 -1,06 -1,40

8.2. Cheltuieli impozite, taxe şi vărsăminte asimilate

0,23 0,27 0,16 0,19 -0,06 -0,08

8.3. Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi active cedate

2,10 2,47 2,87 3,31 0,77 0,84

9. Cheltuieli de exploatare – total 90,89 106,73 90,40 104,29 -0,49 -2,4510. Venituri financiare – total 4,28 4,79 2,92 3,02 -1,36 -1,7811. Cheltuieli financiare – total 9,11 10,70 9,60 11,07 0,49 0,3712. Venituri totale 100,00 111,95 100,00 103,34 0,00 -8,6113. Cheltuieli totale 100,00 117,43 100,00 115,36 0,00 -2,0814. Rezultatul din exploatare -7,70 -0,42 -32,98 -3,96 -25,28 -3,5415. Rezultat financiar -107,70 -5,90 -67,02 -8,05 40,68 -2,1516. Rezultat brut 100,00 -5,48 100,00 -12,02 0,00 -6,54

15

Interpretarea rezultatelor analizei:

Analiza comparativă a structurii rezultatului brut în cele două exerciţii reliefează participarea predominantă a rezultatului din exploatare la formarea rezultatului brut; ponderea acestuia s-a diminuat cu 25,28% (de la -7,70% la -32,98%), ca efect al creşterii nesemnificative a ponderii veniturilor din exploatare în venituri totale cu 2,29% de la 89,17% la 91,46%, şi totodată ponderii mari a cheltuielilor din exploatare cu 90,40%.

Ponderea pierderilor financiare în rezultatul brut a crescut la – 174,72%, ceea ce a influenţat nefavorabil rezultatul net al întreprinderii, aceasta e efectul scăderii ponderii veniturilor financiare la -1,36% şi creşterii cheltuielilor financiare la 0,49%.

Ponderea rezultatului brut în contabilitate (profitabilitatea) s-a diminuat semnificativ cu 6,54%, fapt explicat prin reducerea cu 3,54% a ponderii rezultatului din exploatare în CA, comparative cu scăderea mai lentă (2,15%) a ponderii financiare în CA.

Ponderea mai redusă cu 8,61% a veniturilor totale în CA, în 2008 e rezultatul diminuării la 23,35% a ponderii veniturilor din exploatare în CA, pe seama scăderii producţiei vândute cu 1,25%.

Reducerea ponderii cheltuielilor tottale în CA cu 2,08% s-a datorat prin diminuarea ponderii cheltuielilor de exploatare cu 2,45% şi a cheltuielilor financiare în CA cu 0,37%.

2.1.3.1. Analiza eficienţei cheltuielilor totale

Eficienţa cheltuielilor totale:

Indicatorul reflectă cheltuielile totale necesare pentru a obţine 1.000 lei venituri totale.

Valoarea cheltuielilor este mai mare de 1.000 lei ineficienţă.

diminuarea eficienţei cheltuielilor prin tendinţa crescătoare a

indicatorului, datorată creşterii în ritm mai rapid a cheltuielilor totale comparativ cu veniturile

totale ale întreprinderii

16

Ceoficientul de elasticitate a cheltuielilor totale în raport cu veniturile totale:

Când la o creştere cu 1% a veniturilor totale corespunde o creştere mai mare de 1% a cheltuielilor totale, înseamnă că activitatea întreprinderii se caracterizează prin scăderea eficienţei.

Calcule financiare:

17

Tabelul 2.3. Analiza eficienţei cheltuielilor totale prin indicatorul cheltuieli totale

Specificare (mii lei) Perioada Structura (%)Eficienţa

cheltuielilor (‰)2.007 2.008

Cheltuieli de exploatare 75.438,09 157.982,09 99,46 97,90 1.129,51 1.142,19Cheltuieli financiare 408,31 3.385,92 0,54 2,10 50,34 262,09Cheltuieli extraordinare 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00Cheltuieli totale 75.846,40 161.368,01 100,00 100,00 1012,64 1067,01Venituri din exploatare 66.788,51 138.315,05 89,17 91,46 - -Venituri financiare 8.111,16 12.918,82 10,83 8,54 - -Venituri extraordinare 0,00 0,00 0,00 0,00 - -Venituri totale 74.899,67 151.233,87 100,00 100,00 - -

Analiza în mărimi absolute:

I.

18

II.

Veniturile din exploatare care au o pondere majoritară uşor crescătoare de la 89,17% la 91,46%, în structura veniturilor totale determină creşterea eficienţei cheltuielilor totale la 1.000 lei venituri totale cu 83,93‰, astfel activitatea din exploatare se caracterizează prin cea mai scăzută eficienţă, din cauza valorilor superioare ale indicatorului de eficienţă a cheltuielilor totale (1.129,51% > 1.012,64% şi 1.142,19% > 1.067,01%).

Diminuarea eficienţei activităţii financiare, pentru care indicatorul cheltuielilor financiare la 1.000 lei venituri financiare are valori mult inferioare valorilor indicatorilor de eficienţă a cheltuielilor totale (50,34% > 1.012.64% şi 1.142,19% > 1.067,01%) a determinat pe ansablu creşterea eficienţei cheltuielilor cu 83,93‰.

Pentru creşterea eficienţei cheltuielilor totale, managerul întreprinderii trebuie să promoveze măsuri care să aibă drept rezultat creşterea mai rapidă a veniturilor totale comparativ cu cheltuielile totale, ca de exemplu alegerea unor clienţi cu cerere stabilă, creşterea productivităţii muncii, reducerea consumului specific pe unitate de produs.

2.1.3.2. Analiza efectului creşterii eficienţei cheltuielilor

Efectul creşterii eficienţei cheltuielilor totale la 1000 lei venituri totale (B)

(mii lei) (mii lei)

Tabelul 2.4. Analiza efectului creşterii eficienţei cheltuielilor totaleSpecificare Perioada Abateri

Efectul creşterii eficienţei cheltuielilor (mii lei) 0,950 -0,010 0,060 6,320Venituri totale (mii lei) 74.899,667 151.233,865 76.334,198 101,920Venituri din exploatare (mii lei) 66.788,510 138.315,050 71.526,540 107,090

Venituri financiare (mii lei) 8.111,157 12.918,815 4.807,658 59,27Venituri extraordinare (mii lei) 0,000 0,000 0,000 0,000Cheltuieli totale (mii lei) 75.846,395 161.368,006 85.521,610 112,760Eficienţa cheltuielilor totale 1.012,64 1.067,01 54,37 5,36Ponderea veniturilor din exploatare în venituri totale 89,17 91,46 2,29 2,57Ponderea veniturilor financiare în venituri totale 10,83 8,57 -2,26 -20,86Cheltuieli de exploatare la 1000 lei venituri din exploatare 1.129,51 1.142,19 12,68 1,22Cheltuieli financiare la 1000 lei venituri financiare 5,03 262,09 257,06 5.110,54

19

Analiza în mărimi absolute:

mii lei

I. mii lei

mii lei

mii lei

mii lei

II. mii lei

1. mii lei

2. mii lei

mii lei

mii lei


În ambele perioade analizate, indicatorul de eficienţă a cheltuielilor totale are valori ce depăşesc limita de 1.000 lei, fapt pentru care întreprinderea înregistrează pierdere la 1.000 lei venituri, respectiv -12,64 lei (1.000 – 1.012,64) şi respectiv -67,01 lei (1.000 – 1.067,01); efectul eficienţei cheltuielilor totale îl constituie beneficiile aferente veniturilor totale ale întreprinderii, respectiv -0,95 mii lei în 2.007 şi -1,01 mii lei în 2.008; se constată aşadar scăderea beneficiilor aferente veniturilor totale cu 6,32%, fapt explicat prin influenţa factorilor de mai jos:

20

scăderea eficienţei cheltuielilor totale cu 54,37‰ (5,3%) a exercitat un efect nefavorabil, simplificând beneficiul aferent veniturilor totale cu 4.072,31 mii lei.

pentru că veniturile financiare au pondere majoritară în totalul veniturilor; întreprinderii, descrescătoare cu 20,86% şi datorită valorii activităţii din exploatare se observă că beneficiul s-a diminuat cu 47.524,05 mii lei;

creşterea exagerată a cheltuielilor financiare la 1.000 lei venituri totale cu 257,06‰ a sporit beneficiul cu 43.451,74 mii lei;

sporirea veniturilor din exploatare cu 71.526,54 mii lei (107,09%) şi valorii negative a eficienţei cheltuielilor totale a dus la scăderea beneficiului aferent veniturilor totale cu 4.792,56 mii lei;

majorarea veniturilor financiare cu 4.807,658 mii lei (59,27%) şi din cauza valorii negative de -67,01‰ a scăzut beneficiul îm perioada analizată cu 322,58 mii lei.

2.1.4. Analiza rezultatului din exploatare

Tabelul 2.5. Analiza rezultatului din exploatareNr. Crt.

Indicatorul (mii lei)Exerciţiul financiar: Indici

(%)2.007 2.0081. Cifra de afaceri netă 62.461,407 106.170,263 169,98

2.Costul bunurilor vândute şi al serviciilor prestate (3+4+5)

68.217,204 126.951,048 53,74

3.4.5.

Cheltuielile activităţii de bazăCheltuielile activităţii auxiliareCheltuielile indirecte de producţie

66.146,0632.071,410

-

12.201,0135.750,035

-

183,23277,59

-6. Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (1-2) -5.755,797 -20.780,785 361,047.8.9.

Cheltuielile de desfacereCheltuielile generale de administraţieAlte venituri din exploatare

-7.185,9164.327,103

-31.031,03832.144,787

-431,83742,87

10. Rezultatul din exploatare (6-7-8+9) -8.614,610 -19.667,036 43,80


Diminuarea rezultatului din exploatare cu 43,80% e consecinţa creşterii cifrei de afaceri într-un ritm mai lent comparativ cu cel al costului bunurilor vândute şi al serviciilor

prestate ; se observă creşteri semnificative atât ale cheltuielilor directe,

aferente activităţilor de bază şi auxiliare, ceea ce a influenţat nefavorabil rezultatul brut

21

aferent cifrei de afaceri şi, implicit rezultatul din exploatare, creşterea cheltuielilor generale de administraţie au contribuit la reducerea rezultatului din exploatare în perioada analizată.

2.1.5. Analiza rezultatului net prin soldurile intermediare de gestiune

Tabelul 2.6. Tabloul soldurilor intermediare de gestiune (SIG) PG51

Denumire Modalitate de calculExerciţiul financiar:

Indici (%)2.007 2.008

Cifra de afaceri

Producţia vândută +Venituri din vânzarea mărfurilor +Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile al căror obiect de activitate este leasingul + Venituri din subvenţii de exploatare aferente CA nete

2.653,68159.807,726

-

-

3.182,404102.987,859

-

-

119,92172,19-

-Marja

comercialăVenituri din vânzarea mărfurilor –Cheltuieli privind mărfurile

59.807,72649.156,491

102.987,85983.866,969

172,20170,61

Producţia exerciţiului

Producţia vândută +Variaţia stocului de produse finite şi a producţiei în curs + Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată

2.653,68 3.182,40 119,92

Valoarea adăugată

Producţia exerciţiului +Marja comercială –Costurile intermediare (rd. 11+12+13+25)

2.653,6810.651,2410.249,98

3.182,4019.120,8920.118,93

119,92179,52196,28

Excedentul (deficitul)

brut de exploatare

Valoarea adăugată + Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri + Venituri din dobânzi la entităţile al căror obiect de activitate leasingul – Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate –Cheltuieli cu personalul

3.054,940--

827,55911.330,441

2.184,360--

719,65818.924,977

71,50--

86,96167,03

Rezultatul din

exploatare

EBE +Alte venituri din exploatare – Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi active cedate –Cheltuieli privind dobânzile de refinanţare înregistrate de entităţile care au ca obiect de activitate leasingul Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi necorporale Ajustări de valoare privind activele circulante Ajustări privind provizioanele

-9.103,0604.327,1032.070,667

-

1.767,954

35,000-

-17.460,27532.144,78728.584,509

-

5.287,81

479,237-

191,81742,87

1.380,45-

299,09

1.369,25-

Rezultatul financiar

Venituri financiare total –Cheltuieli financiare total

8.111,157408,310

12.918,8153.385,920

159,27829,25

Rezultatul curent

Rezultatul de exploatare +Rezultatul financiar

-8.649,5787.702,847

-19.667,0449.532,895

227,38123,76

Rezultatul extraordinar

Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare

--

--

--

Rezultatul brut

Rezultatul current + Rezultatul extraordinary

-946,731-

-10.134,149-

1.070,44-

Rezultatul net al

exerciţiului

Rezultatul brut –Impozitul pe profit –Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus

-946,731--

10.134,149--

1.070,44--

22

Interpretarea rezultatelor analizei

Cifra de afaceri arată că valoarea afacerilor realizate de întreprindere cu terţii, ca urmare a exercitării activităţii curente de producţie şi comercializare, a crescut cu 69,98%, ca rezultat a sporirii producţiei vândute cu 19,92% şi a veniturilor din vânzarea cu 72,19%; tendinţa crescătoare a cifrei de afaceri arată că întreprinderea se află în expansiune, consolidându-şi în primul rând activitatea productivă de bază.

Marja comercială a înregistrat o evoluţie ascendentă pe durata perioadei analizate, creşterea sa fiind de 79,52%, ca urmare a sporirii veniturilor din vânzarea mărfurilor cu 72,20% şi a cheltuielilor privind mărfurile doar cu 70,61% ;

Valoarea adăugată, ca indicator de performanţă, a scăzut cu 28,5%, ceea ce exprimă minusul creat de întreprindere prin exploatare; acest fapt se datorează creşterii exagerate cu 96,28% a consumurilor intermediare;

Exerciţiul brut de exploatare dovedeşte că întreprinderea nu îşi poate menţine potenţialul productiv. Valoarea negativă e datorată creşterii indicatorului cheltuieli de personal şi a scăderii veniturilor din subvenţii cu 29,50%.

Exegentul brut de exploatare afectează totodată şi rezultatul din exploatare, oferindu-i o influenţă nefavorabilă.

Rezultatul financiar e o creştere în ambele exerciţii cu 23,76% datorită , fapt care a exercitat o influenţă favorabilă asupra rezultatului net, dar nu suficient pentru a acoperi pierderile rezultate din celelalte activităţi.

Rezultatul curent a scăzut cu 1070,50%, datorită creşterii pierderii a rezultatului din exploatare la 227,38%.

Absenţa evenimentelor cu caracter extraordinar a lăsat neschimbat rezultatul net al exerciţiului şi a determinat egalitatea dintre rezultatul curent, brut şi net.

2.1.5.1. Analiza dinamicii şi structurii cifrei de afaceri

Analiza evoluţiei cifrei de afaceri:

ritmurilor de creştere cu bază fixă sau cu bază în lanţ :

23

rata reală de creştere a cifrei de afaceri :

Tabelul 2.7. Analiza creşterii reale a cifrei de afaceri aferente unui produs (dinamica cifrei de afaceri în preţuri comparabile)

IndicatoriAnii

2005 2006 2007 2008Cifra de afaceri (mil. lei) 29,31 36,75 62,461 106,170Ritmul de creştere (%):- cu bază fixă- cu baza în lanţ

--

125,38125,38

213,10169,96

362,23169,97

Rata nominală de creştere a CA - 25,38 69,96 69,97Rata de creştere a preţului - 6,56 4,84 7,85Rata reală de creştere a CA - 117,66 162,11 157,60CA corectată 29,31 7.999,01 10.125,39 16.732,39

Cifra de afaceri corectată: PG40

mii lei

mii lei

mii lei


Analiza datelor din tabel evidenţiază tendinţa crescătoare a cifrei de afaceri nominale. Fără a avea în vedere evoluţia ratei inflaţiei şi implicaţiile acesteia asupra cifrei de afaceri, întreprinderea poate fi caracterizată ca fiind dinamică, cu o poziţie bună pe piaţă

24

şi cu perspective de creştere şi dezvoltare. Ritmul de creştere cu bază fixă reflectă creşteri semnificative ale indicatorului analizat, valoarea maximă fiind atinsă în anul 2008, când cifra de afaceri a sporit cu 262,23% în raport cu anul de referinţă. Ritmul de creştere cu bază în lanţ sugerează creşteri moderate ale cifrei de afaceri, de la un an la altul al perioadei analizate, creşterea cea mai mare fiind cea din anul 2008, de 69,97%.

Luând în considerare influenţa creşterii preţului cauzată de inflaţie, se constată avansarea ratei de creştere a cifrei de afaceri comparativ cu rata de creştere a preţurilor. Prin corectare, se observă creşterea cifrei de afaceri cu valori semnificativ mari. Aşa cum reflectă cifra de afaceri corectată şi creşterea reală a cifrei de afaceri, în realitate indicatorul are tendinţă de creştere.

Compania va continua să înregistreze o creştere importantă, datorită:

deschiderii de noi farmacii în ţară;

dinamicii pieţei farmaceutice româneşti;

dezvoltării interne (îmbunătăţirea performanţelor fiecărei farmacii);

diversificarea gamei de produse;

acţiunile de fidelizare ale clienţilor;

serviciilor noi oferite.

Analiza structurii cifrei de afaceri pe tipuri de venituri:

mărimi relative de structură :

- creşterea economică a întreprinderii

- poziţia strategică a întreprinderii e consolidată în raport cu concurenţii

25

Tabel nr. 2.8. Analiza structurii cifrei de afaceri pe tipuri de venituri

Indicatori (mii lei)Perioada

Structura CA (%)

2.007 2.008 2.007 2.008Cifra de afaceri 62.461,407 106.170,263 100,00 100,00Producţia vândută 2.653,681 3.182,404 4.25 3,00Venituri din vânzarea mărfurilor 59.807,726 102.987,859 95,75 97,00Venituri din dobânzi înregistrate de entităţile cu activităţi de leasing

0 0 0 0

Venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri nete

0 0 0 0

Interpretarea rezultatelor analizei: datele din tabel reflectă creşterea cifrei de afaceri , datorită producţiei vândute şi a

majorării veniturilor din vânzarea mărfurilor . În structura cifrei de afaceri, ponderea majoritară o deţine, în ambele perioade, veniturile din vânzarea mărfurilor, respectiv 95,75% în 2.007, şi 97% în 2.008. Creşterea ponderii veniturilor din vânzarea mărfurilor, cu consecinţe pozitive asupra cifrei de afaceri, s-a realizat concomitent cu restrângerea producţiei vândute, concretizată în scăderea de la 4,25% la 3%.

2.1.5.3. Analiza valorii adăugate

Analiza dinamicii şi a structurii valorii adăugate: Analiza valorii adăugate după metoda sintetică (extractivă)

Tabel nr. 2.9. Analiza valorii adăugate prin metoda sintetică sau substractivă - mii lei –Nr. crt.

SpecificarePerioada Abateri ±

Precedentă Curentă Absolute Relative

Valoarea adăugată 3.054,94 2.184,36 -870,58 -28,491. Producţia exerciţiului 2.653,68 3.182,40 528,72 19,922. Marja comercială 10.651,24 19.120,89 8.469,65 79,523.a.

b.c.d.

Consumuri intermediare, din care:- Cheltuieli cu materiile prime şi

materialele consumabile;- Alte cheltuieli materiale;- Alte cheltuieli din afară;- Cheltuieli privind prestaţiile externe.

10.249,973173,312

990,962607,124

8.478,575

20.118,926988,949

1.199,162803,713

17.127,102

9.868,96815,64

208,20196,59

8.648,53

626,01470,62

21,0132,38

102,00

a) Analiza în mărimi absolute:

26

mii lei

1. mii lei

2. mii lei

3. mii lei

a. mii lei

b. mii lei

c. mii lei

d. mii lei

b) Analiza în mărimi relative:

1.

2.

3.

a.

b.

c.

d.


27

Studiind rezultatele analizei anterioare, constatăm scăderea scăderea valorii adăugate în perioada analizată cu -870,58 mii lei (-28,49%), ca urmare a influenţei executate de următorii factori:

Creşterea producţiei exerciţiului cu 528,72 mii lei (19,92%) a generat scăderea valorii adăugate la 17,31%; majorarea producţiei exerciţiului s-a realizat ca urmare a creşterii producţiei vândute, ceea ce indică faptul că oferta de produse a întreprinderii e bine absorbită de piaţă, a comercializării unei părţi semnificative a stocurilor de produse finite şi produse în curs de execuţie existente la începutul exerciţiului, a creşterii producţiei realizate pentru scopurile proprii ale întreprinderii şi capitalizată;

Creşterea marjei comerciale cu 8.469,65 mii lei (79,52%, ca urmare a majorării veniturilor din vânzarea mărfurilor a determinat creşterea valorii adăugate (277,24%);

Creşterea consumurilor intermediare cu 9.868,95 mii lei (96,28) a diminuat valoarea adăugată la 323,05%;

Creşterea cheltuielilor cu materiile prime şi materialele consumabile cu 815,64 mii lei (470,62%) a avut ca efect scăderea indicatorului analizat cu aceeaşi valoare (26,70%);

Majorarea altor cheltuieli materiale cu 208,20 mii lei (21,01%) a redus valoarea adăugată cu aceeaşi sumă (6,82%);

Majorarea altor cheltuieli din afară cu 196,56 mii lei (32,38%) a micşorat valoarea adăugată cu 196,59 mii lei (6,44%);

Majorarea cheltuielilor privind prestaţiile externe cu 8.648,58 mii lei (102,00%) a micşorat valoarea adăugată cu aceeaşi sumă (283,10%);

În concluzie, creşterea valorii adăugate cu 19,92% e consecinţa creşterii cheltuielilor cu materiile prime şi materialele consumabile şi cheltuielile privind prestaţiile externe

Analiza valorii adăugate după metoda analitică (de repartiţie):

Tabel nr. 2.10. Determinarea valorii adăugate prin metoda aditivă (de repartiţie)Nr. Crt.

SpecificarePerioada Indici

(%)Precedentă Curentă

1.Remunerarea personalului 11.330,441 18.924,977 167,03- Cheltuieli cu personalul (mii lei) 11.330,441 18.924,977 167,03- Participarea salariaţilor la profit (mii lei) - - -

2.Remunerarea statului (infrastructura publică 827,559 719,658 86,96- Cheltuieli cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate (mii lei) 827,559 719,658 86,96- Impozitul pe profit (mii lei) - - -

3.Remumerarea creditorilor 408,310 3.385,920 829,25- Cheltuieli financiare (dobânzi, comisioane) (mii lei) 408,310 3.385,920 829,25- Cheltuieli privind dobânzile de refinanţare (mii lei) - - -

4.Remunerarea acţionarilor - Dividende (mii lei)

0-

0-

0-

5. Remunerarea întreprinderii (autofinanţare) 1.802,954 5.767,047 319,87- Profitul reinvestit (în rezervă) (mii lei) - - -

28

- Amortizarea şi provizioanele: (mii lei) (a.+b.+c.) 1.802,954 5.767,047 319,87a. Ajustări de valoare privind imobilizările corporale şi

necorporale (mii lei)1.767,954 5.287,810 299,09

b. Ajustări de valoare privind activele circulante (mii lei) 35,000 479,237 1.369,25c. Ajustări privind provizioanele (mii lei) - - -

6.Remunerarea altor parteneri 2.070,667 28.584,509 1.380,45

- Cheltuieli cu despăgubiri, donaţii şi active cedate (mii lei) 2.070,667 28.584,509 1.380,45- Cheltuieli extraordinare (mii lei) - - -

7. Alte venituri din exploatare (mii lei) 4.327,10 32.144,79 742,878. Venituri financiare (mii lei) 8.111,16 12.918,82 159,279. Venituri extraordinare (mii lei) - - -10. Valoarea adăugată brută (mii lei) (1+2+3+4+5+6-7-8-9) 3.054,94 2.184,36 71,50

11. Valoarea adăugată netă (mii lei) (10-) 1.251,99 -3.582,69 -286,16

Analiza structurii valorii adăugate, conform ratelor de remunerare a participanţilor direcţi şi indirecţi la activitatea întreprinderii:

Tabel nr. 2.11. Analiza structurii valorii adăugate - % - Nr. crt.

Indicatori SimbolPerioada

2.007 2.008

1. Rata de remunerare a personalului 370,89 866,39

2. Rata de remunerare a statului 27,09 32,95

3. Rata de remunerare a creditorilor 13,37 155,01

4. Rata de remunerare a acţionarilor

5. Rata de remunerare a întreprinderii 59,02 264,02

6. Rata de remunerare a capitalului productiv 59,02 264,02

În urma analizei celor 2 tabele s-a observat: Rata de remunerare a personalului s-a majorat de la 370,89% la 866,39%. Acest fapt a

avut loc ca urmare a creşterii remuneraţiilor personalului într-un ritm mai rapid (167,03%) decât ritmul de majorare a valorii adăugate a întreprinderii (71,50%).

A crescut presiunea fiscală exercitată asupra întreprinderii, de la 27,09% la 32,95%. S-a majorat ponderea cheltuielilor financiare de la 13,37% la 155,01%, fapt ce reflectă

orientarea întreprinderii, unde datoriile sunt mai crescute decât capitalurile proprii. Rata de remunerare a acţionarilor scade nesemnificativ, reflectând o proastă remunerare a

acţionarilor din valoarea adăugată. Se majorează ponderea autofinanţării în valoarea adăugată de la 59,02% la 264,02%, ceea

ce dă întreprinderii posibilitatea de a promova proiecte de investiţii. Rata de remunerare a capitalului productiv din valoarea adăugată a crescut de la 59,02%

la 264,02%, în condiţiile în care cheltuielile cu amortizarea au crescut cu 219,87%, reflectând, fie o îmbătrânire a capitalului productiv aflat în dotarea întreprinderii analizate, fie creşterea amortizării calculate ca urmare a achiziţionării de noi imobilizări corporale şi necorporale prin investiţii.

2.1.5.6. Relaţiile dintre indicatorii de performanţă ai activităţii de exploatare

29

Tabel nr. 2.12. Analiza rapoartelor statice şi dinamice dintre indicatorii valorici ai producţieiNr. crt.

IndicatoriPerioada Indici

(%)2.007 2.008

1. Valoarea adăugată (mil. lei) 3.054,94 2.184,36 71,502. Valoarea adăugată netă (mil. lei) 1.251,99 -3.582,69 -286,163. Producţia exerciţiului (mil. lei) 2.653,68 3.182,40 119,924. Producţia vândută (mil. lei) 2.653,68 3.182,40 119,925. Cifra de afaceri (mil. lei) 62.461,407 106.170,263 169,98

6. (%) 115,12 68,64 -

7. - 0,60 -

8. (%) 4,89 2,06 -

9. - 0,42 -

10. (%) 2.044,60 4.860,47 -

11. - 2,38 -

12. (%) 100 100 -

13. - 1,00 -

14. (%) 40,98 -164,02 -

15. - -4,00 -

Analiza ne permite să observăm că: raportul static dintre valoarea adăugată şi producţia exerciţiului a scăzut, adică la 100 lei

producţie a exerciţiului se obţineau 115,12 lei valoare adăugată, comparativ cu 68,64 lei în perioada curentă;

primul raport dinamic e subunitar (0,60), ca urmare a valorii adăugate

faţă de creşterea producţiei exerciţiului ;

raportul ce corelează valoarea adăugată cu cifra de afaceri a înregistrat valori descrescătoare, reflectând diminuarea independenţei întreprinderii faţă de consumurile intermediare, respectiv, reducerea gradului de integrare pe verticală a producţiei cu 2,83%. Se observă că activitatea de producţie are pondere crescătoare la formarea cifrei de afaceri în perioada analizată;

raportul dinamic aferent (0,42) explică scăderea valorii adăugate într-un ritm mai rapid

decât ritmul de creştere a cifrei de afaceri ;

observaţiile efectuate în urma analizei raportului static anterior sunt confirmate şi de valorile în creștere ale raportului static dintre cifra de afaceri și valoarea adăugată, care

30

indică o creștere a dependenței întreprinderii față de terți și implicat a riscului de exploatare care decurge din această dependență;

raportul dinamic supraunitar (2,38) dintre indicele cifrei de afaceri și cel al valorii

adăugate exprimă creșterea cifrei de afaceri într-un ritm mai rapid ,

decât ritmul de creștere a valorii adăugate ;

producția vândută fiind egală cu cea a exercițiului sugerează că întreprinderea are dificultăți în valorificarea produselor sale;

raportul dinamic e supraunitar (1,00), deoarece s-a înregistrat o creștere a producției

vândute și exercițiului cu 19,92%; raportul static dintre valoarea adăugată netă și cea brută descrește cu perioada analizată

cu 123,04%, reflectă o creștere a cheltuielilor cu amortizarea în structura valorii adăugate brute;

raportul dinamic supraunitar (-4,00) dintre indicii acestor 2 mărimi sugerează un ritm de

scădere a valorii adăugate nete mai repede , decât ritmul de scădere

a valorii adăugate brute .

2.1.6. Analiza capacităţii de autofinanţare

Analiza capacităţii de autofinanţare prin metoda deductivă:

Tabel nr. 2.13. Determinarea capacităţii de autofinanţare prin metoda deductivă

Specificare (mii lei)Exerciţiul financiar:

Indici (%)Precedent Curent

Excedentul brut de exploatare -9.103,06 -17.460,275 191,81+ Alte venituri din exploatare (a) 4.327,103 32.144,787 742,87- Alte cheltuieli de exploatare (b) 11.376,801 46.431,269 408,12+ Venituri financiare (c) 8.111,157 12.918,815 159,27- Cheltuieli financiare (d) 408,310 3.385,920 829,25+ Venituri extraordinare - - -- Cheltuieli extraordinare - - -- Impozit pe profit - - -Capacitatea de autofinanţare -8.449,91 -22.213,86 262,89Dividende 44,522 44,470 99,88Participarea salariaţilor la profit - - -Autofinanţarea -8.405,39 -22.169,39 263,75


31

Capacitatea de autofinanțare a întreprinderii s-a diminuat cu 162,89% și arată faptul că întreprinderea nu dispune de potențial financiar crescut pentru a remunera capitalurile proprii antrenate in activitatea sa şi pentru a finanţa investiţiile. Influenţa esenţială asupra capacităţii de autofinanţare au exercitat:

Excedentul brut de exploatare care, prin scăderea cu 91,81%, explică un efect nefavorabil asupra capacităţii de finanţare;

Indicatorul veniturilor financiare prezintă o creştere radicală cu 59,27%, ceea ce nu influenţează favorabil capacitatea de autofinanţare, datorită creşterii

indicatorilor din cheltuieli de exploatare şi a indicatorului de

cheltuieli financiare ;

În anul curent, autofinanţarea nu e posibilă, din cauza valorilor negative a excedentului brut din exploatare şi a creşterii foarte mari a cheltuielilor în raport cu veniturile.

EVA nu se poate calcula pentru că nu avem profit.

2.2.1. Ratele rentabilităţii comerciale

Tabel nr. 2.14. Determinarea ratelor comerciale

SpecificareExerciţiul financiar:

Indici (%)2.007 2.008

Marja comercială (mii lei) 10.651,24 19.120,89 179,52Venituri din vânzarea mărfurilor (mii lei) 59.807,726 102.987,859 172,20Excedent brut de exploatare (mii lei) -9.106,06 -17,460,275 191,81Rezultatul net (mii lei) -911,763 -10.134,141 1.111,49Rezultatul brut (mii lei) -911,763 -10.134,141 1.111,49Rezultatul curent (mii lei) -911,763 -10.134,141 1.111,49Rezultatul din exploatare (mii lei) -8.614,610 -19.667.036 228,30Cifra de afaceri (mii lei) 62.461,407 106.170.263 169,98Cheltuieli totale (mii lei) 75.811,430 161.368,006 212,85Cheltuieli curente (mii lei) 75811,430 161.368,006 212,85Cheltuieli de exploatare (mii lei) 75.403,120 157.982,086 209,52

17,81 18,57 104,27

-14,57 -16,45 112,90

-14,40 -18,52 128,61

-1,46 -9,55 654,11

-1,20 -6,28 523,33

-1,20 -6,28 523,33

32

-11,42 -12,45 109,02

Analiza datelor din tabel conduce la următoarele constatări în legătură cu rentabilitatea vânzărilor întreprinderii:

Activitatea de comerţ cu mărfuri s-a dovedit rentabilă, fapt explicat prin creşterea cu 4,27% a ratei marjei comerciale; se observă că sporirea ratei marjei comerciale s-a realizat concomitent cu majorarea cu 72,20% a veniturilor din vânzarea mărfurilor, ceea ce arată că întreprinderea are o poziţie consolidată pe piaţă.

Rata marjei brute de exploatare s-a diminuat în raport cu 12,90%, ca urmare a scăderii (cu 191,81%) a excedentului brut de exploatare în raport cu creşterea înregistrată în cifra de afaceri (cu 69,88%); asta înseamnă ca cifra de afaceri a trebuit să asigure acoperirea unor cheltuieli variabile superioare celor din exerciţiul precedent, ceea ce a determinat diminuarea excedentului brut de exploatare destinat: reinnoirii mijloacelor fixe depreciate, acoperirii costului capitalului, asigurării creşterii întreprinderii;

Rata marjei nete de exploatare a înregistrat o descreştere cu 28,61%, adică după deducerea din cifra de afaceri a cheltuielilor variabile si cheltuielile cu amortizarea imobilizărilor, rezultatul din exploatare s-a diminuat cu 4,12 lei la 1.000 lei cifra de afaceri;

Rata marjei nete evidenţiază diminuarea, în perioada analizată a rezultatului net, cu -8,09 lei la 100 lei cifra de afaceri;

Rata rentabilităţii resurselor consumate, in cele 3 variante, pune în evidenţă faptul că la 100 lei resurse consumate în activitatea de exploatare şi finanţare a întreprinderii s-a obţinut în exerciţiul curent un rezultat brut de 523,33% şi în al 3-lea cu 9,02 faţă de anii

precedenţi, acesta e efectul creşterii pierderii

comparativ cu rimul de creştere a cheltuielilor totale

(curente); Rata rentabilităţii resurselor consumate în activitatea de exploatare s-a diminuat cu

1,03%, ca urmare a reducerii rezultatului din exploatare cu 228,30% şi a majorării cheltuielilor din exploatare cu 209,52% în perioada analizată;

O mai mare rentabilitate a vânzărilor întreprinderii ar putea fi realizată prin: Mai buna adaptare a portofoliului de produse la cerinţele consumatorilor, astfel

încât să asigure utilizarea integrală a capacităţilor de producţie existente, creşterea în structura vânzărilor a ponderii produselor care aduc marje semnificative de profit;

Optimizarea consumului de resurse.

2.2.2.1. Rentabilitatea activului total

33

Rata rentabilităţii activului total

2.2.2.2. Rentabilitatea activului de exploatare

Analiza ratelor rentabilităţii economice

Analiza ratei rentabilităţii activului total:

Tabel nr. 2.15. Determinarea ratei rentabilităţii activului total

SpecificareExerciţiul financiar: Indici

(%)Precedent CurentRezultatul curent (mii lei) -911,763 -10.134,141 1.111,49Cheltuieli financiare (mii lei) 408,310 3.385,920 829,25Rezultatul economic (mii lei) -503,45 -6.748,221 1.340,40Activul total (mii lei) 88.223,089 74.410,739 83,34

-0,06 -9,32 15.533,33

Rata contabilităţii activului total are tendinţă descrescătoare în perioada analizată, de la -0,06% la -9,32%, ca urmare a diminuării rezultatului economic cu 1340,40% şi a diminuării activului total angajat în activitatea întreprinderii cu 15,66%.

Cauzele diminuării ratei rentabilităţii economice ar putea fi: Performanţa scăzută a activităţilor de exploatare şi financiare Utilizarea ineficientă a unor elemente de activ imobilizat, prin neantrenarea lor în

activitatea de exploatare.

II.2.3.1. Rentabilitatea contabilă a capitalurilor proprii

Analiza ratelor rentabilităţii financiare

Analiza ratelor de rentabilitate financiară, pe baza valorilor contabile

Tabel nr. 2.16. Determinarea ratelor rentabilităţii financiareSpecificare Exerciţiul financiar: Indici

34

(%)Precedent Curent

Rezultatul net (mii lei) -911,763 -10.134,141 1.111,49Rezultatul brut (mii lei) -911,763 -10.134,141 1.111,49Capacitatea de autofinanţare (mii lei) -8.449,91 -22.213,86 262,89Autofinanţarea (mii lei) -8.405,39 -22.169,36 263,75Dividendele (mii lei) 44,522 44,47 99,88Capitaluri proprii (mii lei) 40.806,785 30.821,015 75,53

-2,23 -32,88 1.474,44

-2,23 -32,88 1.474,44

-20,71 -72,07 348,00

-20,60 -71,93 349,17

0,11 0,14 127,27

Ratele rentabilităţii financiare, în toate variantele analizate, au înregistrat o tendinţă descrescătoare, astfel:

rata de remunerare a capitalurilor proprii prin efectul gestiunii globale a întreprinderii s-a

redus cu 1474,44% pentru şi ; s-a diminuat astfel capacitatea managerului întreprinderii

de a gestiona capitalul de risc care i-a fost încredinţat de către acţionari; capitalurile proprii încredinţate managerului s-au diminuat cu 44,47%, în timp ce rezultatul net şi brut au scăzut cu 1.111,49%;

rata care exprimă capacitatea de autofinanţare a întreprinderii în raport cu capitalurile proprii s-a diminuat cu 348,00%, în consecinţă se reduc posibilităţile de creştere a capitalului propriu al întreprinderii;

scăderea ratei anterioare a avut consecinţe nefavorabile asupra indicelui autofinanţării; la 100 lei capitaluri proprii partea din profitul net destinată autofinanţării s-a diminuat în perioada analizată cu 249,17% şi un efect pozitiv asupra creşterii indicelui dividendelor cu 27,27%.

Analiza ratelor de rentabilitate financiară prin lanţuri de rapoarte

Tabel nr. 2.17. Determinarea ratelor rentabilităţii financiare

SpecificareExerciţiul financiar: Indici

(%)Precedent Curent

Cifra de afaceri (mii lei) 62.461,407 106.170,263 169,98Rezultatul din exploatare (mii lei) -8.614,610 -19.667,036 228,30Capitaluri proprii (mii lei) 40.806,785 30.821,015 75,53Datorii plătite într-o perioadă mai mare de un an (mii lei) 147,918 - -Capitaluri permanente (mii lei) 40.954,703 30.821,015 75,26Activ (Pasiv) total (mii lei) 88.223,089 74.410,739 84,34

35

Rata marjei nete

Rata de rotaţie a capitalului propriu în cifra de

afaceri (rotaţii)

-2,23-1,463,69

-32,88-9,5542,43

1.474,44654,11

1.149,86

Rata marjei nete

Rata de rotaţie a capitalului propriu în cifra de

afaceri (rotaţii)

Rata de dependenţă faţă de structura financiară

-2,23-1,463,33

0,36

-32,88-9,5542,43

0,003

1.474,44654,11

1.274,17

0,90

Rata rentabilităţii economice

Impactul îndatorării

-2,23-9,7611,99

-32,88-26,4359,31

1.474,44270,80494,66

Interpretarea rezultatelor analizei În urma analizei ratei rentabilităţii financiare prin lanţuri de rapoarte,

concluzionăm că: în prima variantă de descompunere, reducerea ratei rentabilităţii financiare cu

1.474,44% e consecinţa diminuării marjei nete de la -1,46 la 100 lei cifra de afaceri la -9,55 la 100 lei cifra de afaceri, precum şi a creşterii gradului de reînnoire a capitalului propriu prin intermediul cifrei de afaceri cu 1.149,86%Ş

în cea de-a doua variantă de descompunere, scăderea îndicatorului analizat e rezultatul înregistrării unei marje nete mai scăzute cu 554, 11% al creşterii numărului de de rotaţii efectuate de capitalul permanent în cifra de afaceri cu 1.274,17% şi a scăderii radicale a ratei de dependenţă faţă de structura financiară cu 0,90%; în legătură cu structura financiară a întreprinderii se remarcă valorile descrescătoare ale coeficientului îndatorării la termen de la 0,36% la 0,003% ; coeficienţii îndatorării la termen sunt inferioare valorii 1, care indică limita maximă a îndatorării pe termen mediu şi scurt; aşadar, întreprinderea nu e departe de a fi supraîndatorată, neexistând riscul grevării rezultatului net cu cheltuieli financiare şi implicit riscul diminuării ratei rentabilităţii financiare;

Criterii de tip cash-flow

36

Fluxul de trezorerie e net negativ, care perturbă efectuarea plăților curente.

37

CAPITOLUL III. ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE A ÎNTREPRINDERII

38

III.1 Analiza structurii bilanţului

1. Analiza structurii Activului bilanţier

Tabelul Nr. 2 Analiza Activului bilanţierExplicaţii 31.12.2007 31.12.2008 Modificări faţă de

anul precedent (%)% %

Rata Activelor Imobilizate (Rai) = (Ai/At)*100 59,58 42,79 -28,18Rata imobilizărilor necorporale (Rin) = (In/At)*100 5,82 6,59 13,25Rata imobilizărilor corporale (Ric) = (Ic/At)*100 50,81 35,47 -30,19Rata imobilizărilor financiare (Rif) = (If/At)*100 2,94 0,72 -75,43

39

Bilanţ la 31.12.2008Tabelul Nr. 1 Analiza elementelor din

bilanţ

Explicaţii 31.12.2007 % 31.12.2008 %Modificări faţă de anul

precedentmii RON mii RON în % mii RON

I.Active imobilizate Imbilizări necorporale 5.135,344 5,82 4.905,119 6,59 -4,48 -230,225Imobilizări corporale 44.827,770 50,81 26.393,731 35,47 -41,12 -18.434,039

Imobilizări financiare 2.597,113 2,94 538,196 0,72 -79,28 -2.058,917

Total active imobilizate 52.560,227 59,58 31.837,046 42,79 -39,43 -20.723,181

II. Active circulante

Stocuri 9.430,451 10,69 21.635,630 29,08 129,42 12.205,179Creanțe 5.435,390 6,16 13.242,072 17,80 143,63 7.806,682Investiții pe termen scurt 0,000 0,00 947,360 1,27 947,360

Casa și conturi la bănci 19.697,958 22,33 4.721,398 6,35 -76,03 -14.976,560

Total active circulante 34.563,799 39,18 40.546,460 54,49 17,31 5.982,661

III. Cheltuieli în avans 1.099,064 1,25 2.027,233 2,72 84,45 928,169

TOTAL ACTIV 88.223,090 100,00 74.410,739 100,00 -15,66 -13.812,351

Datorii plătite într-o perioadă de până la un an 32.867,345 37,25 42.576,812 57,22 29,54 9.709,467Datorii plătite într-o perioadă mai mare de un an 147,918 0,17 0,000 0,00 -100,00 -147,918

Datorii Totale 33.015,263 37,42 42.576,812 57,22 28,96 9.561,549

Capital propriu 40.806,785 46,25 30.821,015 41,42 -24,47 -9.985,770

Capital permanent = Capital propriu + datorii pe termen mediu și lung

40.954,703 46,42 30.821,015 41,42 -24,74 -10.133,688

Provizioane 0,000 0,00 0,000 0,00 0,000

Venituri în avans 14.401,042 16,32 1.012,912 1,36 -92,97 -13.388,130

TOTAL PASIV = Capital propriu + total datorii + provizioane + venituri în avans

88.223,090 100,00 74.410,739 100,00 -15,66 -13.812,351

Rata activelor circulante (Rac) = (Ac/At)*100 39,18 54,49 39,08Rata stocurilor (Rs) = (S/At)**100 10,69 29,08 172,01

Rata creanțelor (Rc) = (C/At)*100 6,16 17,80 188,85

Rata disponibilităților (Rd) = (Disp/At)*100 22,33 7,62 -65,88

Din datele tabelului nr. 2 se desprind următoarele concluzii: În exerciţiul financiar 01.01-31.12.2008, rata activelor imobilizate s-a diminuat de la

59,58% la 42,79%, ceea ce reflectă neangajarea întreprinderii într-un nou program de investiţii. Această tendinţă de diminuare a ratei activelor imobilizateeste determinată în special de trendul imprimat ratei imobilizărilor corporale care în perioada analizată s-a diminuat de la 50,81% la 35,47%, ceea ce reflectă reducerea capitalului investit de întrprindere în active imobilizate. În paralel se observă creşterea ponderii activelor circulante în activul total de la 39,18 la 54,49%, situaţie care ne prezintă informaţii referitoare la sporirea flexibilităţii firmei la cerinţele mediului extern. Principalele cauze care au condus la creşterea valorilor acestui indicator sunt sporirea stocurilor de produse finite şi creşterea vânzărilor, implicit acordarea unor termene de plată mai îndelungate clienţilor.

Rata imobilizărilor necorporale. Creşterea ponderii imobilizărilor necorporale în activul total este efectul investiţiilor realizate în domeniul promovării de noi produse, achiziţionarea unor programe informatice şi a unor licenţe.

Valorile reduse ale ratei imobilizărilor financiare explică slaba angajare a întreprinderii în operaţiunile de capital, în special în operaţiuni de pe piaţa de capital, şi o slabă intensitate a relaţiilor financiare stabilite de aceasta cu alte entităţi.

Creşterea nivelului ratei stocurilor în perioada analizată de la 10,69% la 29,08%, ceea ce înseamnă aproape triplarea volumului stocurilor în totalul activelor, nu este un aspect favorabil pentru întreprindere care imobilizează mai multe resurse financiare în stocuri. Creşterea acestei rate a avut loc în principal din cauza creşterii de produse finite şi mărfuri, dar dacă avem în vedere că sa majorat semnificativ şi cifra de afaceri putem aduce în discuţie lipsa unei politici de optimizare a stocurilor de produse finite şi mărfuri care conduc la cheltuieli suplimentare realizate de întreprindere.

Nivelul de 17,8% al ratei creanţelor, în creştere faţă de exerciţiul anterior când se situa la

40

nivelul de 6,16% semnifică intensificarea relaţiilor comeciale cu clienţii care se traduce printr-un volum crescut al vânzărilor şi implicit o cifra de afaceri mai mare, dar şi acordarea unor termene de decontare mai mari clienţilor.

Imobilizarea lichidităţilor întreprinderii în creanţele comerciale are ca efect diminuarea ponderii disponibilităţilor activul total al firmei, totuşi valorile acestui raport se situează în limitele indicate de practica din domeniu, prin urmare putem concluziona că întreprinderea nu are dificultăţi de lichiditate.

2. Analiza structurii Pasivului bilanţier

Tabelul Nr.3 Analiza Pasivului bilanţierExplicaţii 31.12.2007 31.12.2008 Modificări faţă de

anul precedent (%)% %

Rata resurselor curente (Rrc) = (D<1an/Pt)*100 37,25 57,22 19,96Rata îndatorării globale (Rîg) = (Dt/Pt)*100 37,42 57,22 19,80Rata autonomiei financiare globale (Raf) = (Cpr/Pt)*100

46,25 41,42 -4,83

Rata stabilității financiare (Rsf) = (CP/Pt)*100 46,42 41,42 -5,00

Rezultatele analizei structurii Pasivului bilanţier, din tabelul nr. 3, conduc la următoarele concluzii: Rata resurselor curente a fluctuat în perioada analizată de la 37,25% la 31.12.2007, la

nivelul de 57,22% la sfârşitul exerciţiului finnaicar 2008, valori care se încadrează în general în limitele optime indicate de practica contabilă; valori care nu compromit gradul de stabilitate financiară şi gradul de îndatorare al firmei. Majorarea indicatorului, rata resurselor curente, evidenţiază sporirea contribuţiei lor la finanţarea activităţii întreprinderii, concomitent cu majorarea în acelaşi ritm a indicatorului, rata îndatorării globale a firmei, de la 37,42% la 57,22%. La sporirea datoriilor totale au contribuit în mare parte datoriile pe termen scurt, întreprinderea optând pentru o politică care constrânge mai mult firma ca termen de exigibilitate, dar un cost al finanţării mai redus.

Majorarea ratei îndatorării globale este rezultatul majorării datoriilor totale şi reducerii capitalului propriu ca efect a diminuării rezervelor din reevaluare şi a majorării rezultatului negativ al exerciţiului curent.

Rata autonomiei financiare globale are valori semnificative respectiv 46,25% la 31,12,2007 şi 41,42% la 31,12,2008, ceea ce conferă o poziţie de independenţă financiară firmei. În situaţia în care ar decide să-şi sporească gradul de îndatorare, aceasta are forţă de negociere, fiind considerată puţin riscantă pentru instituţiile bancare.

Rata stabilităţii financiare înregistrează valori uşor sub nivelurile recomandate de literatura de specialitate, evidenţiind caracterul permanent al finanţării, ceea ce conferă un grad satisfăcător de siguranţă firmei. În ambele exerciţii finanicare în structura capitalului permanent predomină capitalurile proprii, aspect favorabil pentru întreprindere. Diminuarea valorii raportului este efectul renunţării de către întreprindere a contractării unor imprumuturi pe termen lung dar şi diminuării capitalurilor proprii ca urmare a micşorării rezervelor din reeevaluare.

41

III.2 Analiza echilibrului financiar prin sistemul de rate

1. Analiza ratelor de acoperire financiară

Tabelul Nr.4 Determinarea ratelor de acoperire financiarăExplicaţii 31.12.2007 31.12.2008 Indici

% % %

Rata finanţării stabile a imobilizărilor (Rf) = CP/Ain 0,78 0,97 124,24Rata autofinanţării imobilizărilor (Raf) = Cpr/Ain 0,78 0,97 124,69Rata finanţării străine a imobilizărilor (Rfd) = D>1an/Ain 0,003 0,00 0,00Rata finanţării globale (Rfg) = FRn/NFR 0,48 0,15 31,44

Explicaţii 31.12.2007 31.12.2008 Variaţiemii RON mii RON mii RON %

NFR = (Nt - At) - (Rt - Pt) -24.003,810 -6.684,789 17.319,021 259,08FRn = CP - Ain -11.605,524 -1.016,031 10.589,493 1042,24TN = FRn - NFR 12.398,286 5.668,758 -6.729,528 -0,54

Pe seama datelor din tabelul anterior formulăm următoarele concluzii în legătură cu ratele de acoperire financiară ale întreprinderii:

Valoarea subunitară a ratei finanţării stabile a imobilizărilor este expresia insuficienţeiresurselor permanente pentru finanţarea necesarului permanent, ceea ce echivalează cu un fond de rulment net negativ şi a unui dezechilibru financiar pe termen lung. Trendul crescător al indicatorului care la 31.12.2008 înregistrează o valoare apropiată de unu, prezintă o îmbunătăţire a situaţiei firmei deoarece nu mai este nevoită să apeleleze foarte mult la resurse împrumutate.

Rata autofinanţării imobilizărilor sa majorat în perioada analizată cu 24,69%, ceea ce exprimă creşterea autonomiei financiare a firmei, acest aspect este important în relaţiile întreprinderii cu creditorii al căror risc de nerecuperare a creditului se diminuează proporţional cu creşterea independenţei financiare a împrumutului. Activele imobiliyate nete sunt în mare măsură autofinanţate ceea ce arată că firma degajă a rentabilitate suficientă şi utilizează resurse financiare al căror cost nu este în măsură să îi afecteze autonomia decizională

Gradul de participare a datoriilor care trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an la finanţarea utilizărilor permanente este nesemnificativ în exerciţiul financiar 01,01 – 31,12,2007 şi 0 în exerciţiul financiar 01,01 – 31,12,2008, întreprinderea utilizează capitalul propriu pentru finanţarea resurselor permanente. Valoarea subunitară a ratei finanţării globale este expresia fondului de rulment net negativ

care este finanţat din resurse temporare în exces, care generează o trezorerie netă pozitivă, specifică marilor firme de distribuţie, cum este cazul şi firmei pe care o analizăm. Trezoreria netă favorabilă de-a lungul mai multor exerciţii succesive reflectă poziţia strategică bună în raport cu concurenţii.

42

2. Analiza lichidităţii întreprinderii

Tabelul Nr.5 Determinarea ratelor de lichiditateNr. Explicaţii 31.12.2007 31.12.2008 Abateri crt. % % %

1. Creanţe comerciale 4.887,348 10754,273 120,04 lei2. Cifra de afaceri 62461,407 106170,263 69,98 lei3. Activele de trezorerie (At) 19697,958 5668,778 -71,22 leiA. Rate derivate din fondul de rulment net 1. Rata lichidităţii generale (Rlg) = Ac/Dc 1,05 0,95 -9,442. Rata lichidităţii reduse (Rlr) = (Ac - S)/Dc 0,76 0,44 -41,92B. Rate derivate din necesarul de fond de rulment 1. Rata globală de rotaţie a stocurilor (Vrs) = CA/S 4,02 6,84 69,98

2.Durata de rotaţie a stocului mediu (Drs) = S/CA*360 (rotaţii) 116,70 68,66 -41,17

3. Rata de rotaţie a creanţelor clienţi (Vrc) = CA/Cc 12,78 9,87 -22,754. Termenul mediu de recuperare a creanţelor clienţi

(Trc) = Cc/CA*360 (rotaţii)28,17 36,47 29,45

5. Rata de rotaţie a activelor circulante (Vrac) = CA/Ac 1,81 2,62 44,906. Durata de rotaţie a activelor circulante

(Drac) = Ac/CA*360 (rotaţii)199,21 137,48 -30,99

7.Rata de rotaţie a datoriilor către furnizori (Vrfz) = Afz/Dfz 9,26 11,23 21,27

8. Termenul mediu de plată a datoriilor către furnizori (Tpf) = Dfz/Afz*360 (rotaţii)

88,88 82,06 -17,54

9.Durata netă în zile a ciclului monetar (Dcom) = Drs+Trc-Tpf 105,99 73,07 -31,07

C. Rate derivate din trezoreria netă 1. Rata lichidităţii imediate (Rli) = At/Dc 0,60 0,13 -77,78

Pe seama datelor din tabelul anterior formulăm următoarele concluzii în legătură cu lichiditatea întreprinderii:

Valorile indicatorului rata lichidităţii generale înregistrează valori apropiate de 1 şi un trend descrescător, ceea ce reflectă un dezechilibru financiar pe termen scurt, care echivalează cu un fond de rulment net negativ. Trendul său descrescător se explică prin ritmul mai ridicat de creştere a datoriilor ce trebuie plătite într-o perioadă de până la un an, 29,54%, faţă de ritmul de creştere de 17,31% a activelor circulante ca urmare a creşterii semnificative a stocurilor şi creanţelor cu 129,42% respectiv 143,63%.

Rata lichidităţii reduse înregistrează tendinţă descrescătoare de la 0,76% la 0,44% din

43

cauză că activele realizabile şi disponibile s-au diminuat cu 76,03% neputând finanţa în totalitate datoriile curente în creştere cu 29,54%, firma confruntându-se cu un dezechilibru de lichiditate pe termen scurt.

Rata lichidităţii imediate, care semnifică lichiditatea efectivă a întreprinderii înregistrează valori foarte ridicate în primul exerciţiu financiar, ea reprezintă din datoriile curente de rambursat, situaţie produsă ca urmare a disponibilităţilor băneşti aflate în casă şi în conturile bancare, această situaţie fiind una temporară pentru că în exerciţtiul financiar 2008 firma cade în extrema cealaltă a lipsei de lichiditate imediată care se explică prin diminuarea cu aproape 70% a activelor de trezorerie şi creşterea cu 29,54% a datoriilor curente.

Creşterea vitezei de rotaţie a stocurilor cu 2,82 de rotaţiiare consecinţe favorabile asupra lichidităţii întreprinderii, acest fapt fiind posibil datorită creşterii într-un ritm mai ridicat a cifrei de afaceri în raport cu variaţia stocurilor; în paralel se constată diminuarea duratei în care stocurile sunt transformate din formă materială în formă bănească, prin intermediul cifrei de afaceri cu 41,17% (48,74 zile).

Capacitatea de plată a întreprinderii este afectată prin diminuarea vitezei de rotaţie a creanţelor comerciale cu 22,75%, în acelaşi timp cu creşterea vitezei de rotaţie a datoriilor către furnizori cu 21,27%; în primul caz explicaţia este depăşirea cresterii cifrei de afaceri (egală cu 69,98%) de către majorarea creanţelor comerciale (cu 143,63%); în al doilea caz, achiziţiile de la furnizori au sporit mai rapid (cu 29,45%) decât majorarea datoriilor comerciale (cu 9,10%).

Termenul mediu în care întreprinderea recuperează creanţele comerciale este în limitele mediei indicate de literatura de specialitate (35 – 40 de zile); de asemenea, acesta se situează cam la celaşi nivel cu termenul mediu în care datoriile coemrciale devin exigibile, ceea ce nu solicită un necesar de finanţat al ciclului de exploatare în creştere pentru întreprindere, care ar trebui sa fie acoperit din alte surse de finanţare.

Aspectele menţionate anterior influenţează în mod pozitiv viteza şi durata de rotaţie a activelor circulante; creşterea vitezei şi diminuarea duratei de rotaţie în care activele se transformă în lichidităţi reflectă o bună gestionare a activelor circulante, concretizată în scăderea decalajului temporar dintre intrările şi ieşirile monetare si în stabilirea unui echilibru de trezorerie.

În exerciţiul financiar 2007 Termenul mediu de recuperare a creanţelor clienţi (Trc) este mai mic decât Termenul mediu de plată a datoriilor către furnizori (Tpf) iar Rata de rotaţie a creanţelor clienţi (Vrc) > Rata de rotaţie a datoriilor către furnizori (Vrfz) ceea ce înseamnă că recuperarea creanţelor clienţi se realizează mai rapid decât se plătesc datoriile comerciale faţă de furnizori, ceea ce are impact favorabil asupra lichidităţii întreprinderii, reducând necesarul de finanţare a ciclului de exploatare. În exerciţiul financiar 2008 se observă că (Trc)> (Tpf) şi (Vrc) < (Vrfz), ceea ce are impact asupra majorării necesarului de finanţare a ciclului de exploatare.

Modul în care au fost gestionate stocurile şi relaţiile comerciale cu clienţii şi furnizorii, în perioada analizată, a contribuit la reducerea duratei ciclului monetar în exerciţiul încheiat cu 31,07% (în medie cu 33,06 zile), cu consecinţe favorabile asupra lichidităţii întreprinderii.

44

3. Analiza necesarului de finanţat la 100 de lei cifră de afaceri

Tabelul Nr.6 Analiza necesarului de finanţat

Nr. Indicatorul Exerciţiu financiar Abateri

crt.precedent

%încheiat

%%

1. Necesarul de finanţat pentru stocul mediu (S/CA)*100 15,10 20,38 34,97

2.Necesarul de finanţat pentru creanţe comerciale (Cc/CA)*100

7,82 10,13 29,45

3. Necesarul de finanţat pentru datorii furnizori (Dfz/Afz)*100 10,80 9,15 -8,564. Necesarul de finanţat la 100 de lei (1+2-3)*100 12,12 17,62 45,32

Pe seama datelor din tabelul anterior formulăm următoarele concluzii:Pentru a realiza 100 de lei cifră de afaceri, sunt necesari 12,12 lei investiţi în active circulante în

exerciţiul precedent şi 17,62 lei în exerciţiul încheiat. Creşsterea necesarului de finanţat la 100 lei cifră de afaceri cu 45,12% reflectă diminuarea capacităţii de plată a întreprinderii, deoarece sa redus posibilitatea ei de a rentabiliza investiţiile în elemente de activ circulant, astfel încât acestea să genereze disponibilităţi. Cauzele care explică situaţia anterioară sunt:

Creşterea necesarului pentru finanţarea creanţelor comerciale la 100 de lei cifră de afaceri cu 29,45% înseamnă că pentru a obţine 100 de lei cifră de afacer is-a investit mai mult în creanţe comerciale, în exerciţiul financiar încheiat, ceea ce echivalează cu o mai mare imobilizare a resurselor financiare în creanţe.

Este necesară contractarea unor datorii furnizori mai mici cu 8,56% pentru a realiza 100 leicifră de afaceri în exerciţiul încheiat comparativ cu cel încheiat, acest fapt diminuează şansele firmei de a-şi ameliora lichiditatea prin atragerea resurselor de la furnizori

Stocurile prin modul în care au fost gestionate nu au generat suficiente disponibilităţi de la o perioadă la alta, necesarul de finanţat pentru stocuri la 100 lei cifră de afaceri s-a majorat cu 34,97%

4. Analiza solvabilităţii întreprinderii

Tabelul Nr.7 Determinarea ratelor de solvabilitate

Nr.crt. Indicatorul

Exerciţiu financiar Abateri

precedent încheiat %

1. Situaţia netă = At - Dt (mii RON) 55207,827 31833,927 -42,3382. Rata solvabilităţii generale (Rsg) = At/Dt 2,672 1,748 -34,5973. Rata îndatorării globale (Rîg)1 = Dt/Pt 0,371 0,572 52,8994. Rata îndatorării globale (Rîg)2 = Dt/Cpr 0,809 1,381 70,7435. Rata îndatorării la termen (Rît)1 = D>1an/CP 0,361 0,000 -100,000

45

6. Rata îndatorării la termen (Rît)2 = D>1an/Cpr 0,362 0,000 -100,000

7.Rata capacităţii globale de rambursare (Rrg) = Dt/CAF (nr.ani)

3,907 1,917 -50,945

8.Rata capacităţii de rambursare la termen (Rrt) = D>1an/CAF (nr.ani)

0,018 0,000 -100,000

9. Rata prelevării datoriilor financiare (Rpd)1 = Chf/EBE (%) 0,045 0,194 332,33810. Rata prelevării datoriilor financiare (Rpd)2 = Chf/CA (%) 0,007 0,032 387,86011. Raportul autonomiei financiare globale (RAF)1 = Cpr/Pt 0,462 0,414 -10,45112. Raportul autonomiei financiare globale (RAF)2 = Cpr/Dt 1,236 0,723 -41,433

13.Raportul autonomiei financiare la termen (RAT)1 = Cpr/CP

0,996 1,000 0,362

14.Raportul autonomiei financiare la termen (RAT)2= Cpr/D>1an

275,284 - -

Din analiza solvabilităţii pe baza rezultatelor din tabelul precedent se deduc concluziile care urmează: Rata solvabilităţii generale are în ambele exerciţii financiare, valori mai mari decât limita

(1,66) care indică riscul de insolvabilitate; trendul descendent evidenţiază că o parte de activ neangajat în datorii sa diminuat semnificativ, cu 34,59%, dar corespunde în continuare unei situaţii nete pozitive a întreprinderii dar în scădere cu 42,33% faţă de exerciţiul precedent. Cu toate acestea nu există simptome de insolvabilitate şi întreprinderea nu are o poziţie riscantă pentru creditori.

Rata îndatorării globale s-a majorat în perioada analizată cu 52,89%, iar valorile pe care le înregistrează arată că întreprinderea este departe de a atinge limita maximă de îndatorare, egală cu de două ori capitalul propriu, ceea ce semnifică gradul de independenţă ridicat a întreprinderii faţă de resursele financiare provenite de terţi; majorarea indicatorului s-a realizat ca urmare a creşterii cu 28,96% datoriilor totale comparativ cu diminuarea activelor totale sau a capitalului propriu cu 15,66% respectiv 24,47%. Concluzionând întreprinderea nu este ameninţată de riscul de insolvabilitate şi dispune încă de capacitate de îndatorare.

Valorile ratei îndatorării la termen sunt nesemnificative, întreprinderea dispune de capacitate de îndatorare la termen crescătoareca urmare a renunţării întreprinderii a a contracta împrumuturi pe termen mediu şi lung dar şi a rambursării în totalitate a acestora. Concluzionând întreprinderea dispune de capacitate de îndatorare pe o perioadă mai mare de un an iar riscul de insolvabilitate este absent.

Raportul autonomiei financiare globale indică o poziţie bună a întreprinderii în ceea ce priveşte independenţa financiară. Deterioarea situaţiei acestui indicator în exerciţiul încheiat s-a produs ca urmare a diminuării capitalurilor proprii cu 24,47% şi a majorării datoriilor totale cu 28,89%.; băancile finanţatoare nu sunt expuse riscului de insolvabilitate în relaţia cu un astfel de client.

Conform raportului autonomiei financiare la termen, întreprinderea nu se confruntă cu risc de insolvabilitate pentru că participarea capitalului propriu la formarea capitalului permanent este mult superioră limitei minime de 0,5; respectiv capitalul propriu contribuie la formarea capitalului permanent în exerciţiul precedent în proporţie de peste 99%, iar în exerciţiul curent în proporţie de 100%.

46

Prin realizarea comparaţiei între indicatorii echilibrului financiar în mărime absolută si indicatorii echilibrului financiar în mărime relativă am dorit să pun mai bine în evidenţă echilibrul sau dezechilibrul financiar al firmei atât pe termen lung cât şi pe termen scurt dar şi corespondenţa între unii indicatori folosiţi în analiza echilibrului financiar, astfel reuşind să realizez o sinteză a anallizei echilibrului financiar.

Situaţiile financiare ale întreprinderii prezintă un echilibrul financiar stabil pe termen scurt si un echilibru fragil pe termen lung în exerciţiul precedent, şi o uşoară îmbunătăţire a echilibrului financiar pe termen lung în exerciţiul încheiat dar o uşoară deteriorare a acestuia pe termen scurt în exerciţiul încheiat. Concluzionând, pe ansamblu întreprinderea prezintă un echilibru financiar, firma plasându-se pe un trend favorabil care îi permite să-şi desfăşoare activitate în condiţii de continuitate.

47

1. Analiza echilibrului financiar. Legătura dintre indicatorii echilibrului financiar exprimaţi în mărime absolută şi relativă

Tabelul nr. 8 Analiza echilibrului financiarNr.crt.

INDICATORI Exerciţiu financiar Abateri%Prin indicatori în mărime absolută precedent încheiat

1. Fondul de rulment net (FRN) = Rp - Np = CP - Ain -11605,52 -1016,03 1042,24

2. Fondul de rulment propriu (FRN) = Cpr - Np = Cpr - Ain -11753,44 -1016,03 1056,80

3.Fondul de rulment net (working capital statement) (FRN)=Ac-Dc

1696,45 -2030,35 -219,68

4. Trezoreria netă (TN) = FRN - NFR 12398,29 5668,76 -54,285. Situaţia netă (SN) = At - Dt 55.207,827 31.833,927 -42,34

Nr.crt.

INDICATORI Exerciţiu financiar Abateri%Prin indicatori în mărime ralativă (rate)

precedent%

încheiat %

1. Rata finanţării stabile a imobilizărilor (Rf) = CP/Ain 0,78 0,97 24,242. Rata autofinanţării imobilizărilor (Raf) = Cpr/Ain 0,78 0,97 24,693. Rata lichidităţii generale (Rlg) = Ac/Dc 1,05 0,95 -9,444. Rata finanţării globale (Rfg) = FRn/NFR 0,48 0,15 -68,565. Rata solvabilităţii generale (Rsg) = At/Dt 2,67 1,75 -34,60

III.3 Analiza situaţiei fluxurilor de trezorerie

1. Analiza situaţiei fluxurilor de trezorerie la data de 31.12.2008

Tabelul nr. 9 Situaţia fluxurilor de trezorerie - Metoda indirectă - mii RON -

Nr. crt.

Explicaţii Suma

1 Fluxuri de numerar din activităţi de exploatare2 Rezultatul net -10134,1413 Modificări pe parcursul perioadei ale capitalului circulant -12057,130

4Ajustări pentru elementele nemonetare şi alte elemente incluse în activităţile de investiţii

5767,047

5 Numerar net din activităţile de exploatare (A) -16424,2246 Fluxuri de numerar din activităţi de investiţii 7 Plăţi pentru achiziţii mijloace fixe -18939,5958 Vânzări active 27686,9319 Încasările în numerar din dividende, dobânzi şi asimilate 10 Numerar net din activităţile de investiţii (B) 8747,33611 Fluxurile de numerar din activităţile de investiţii 12 Credite bancare 958,94713 Rambursări credite -8258,61914 Împrumuturi 0,00015 Rambursări împrumuturi 0,00016 Numerar net din activităţile de finanţare (C) -7299,67217 Creşterea netă a numerarului şi a echivalentelor de numerar (A+B+C) -14976,56018 Numerar la începutul perioadei 19697,95819 Numerar la sfărşitul perioadei 4721,398

20Creşterea/descreşterea netă a numerarului şi a echivalentelor de numerar (A+B+C)

-14976,560

Interpretarea rezultatelor analizei:Din cauza lipsei de informaţii referitoare la situaţia fluzurilor de trezorerie m-am rezumat în

analiza mea asupra unei situaţii statice care nu permite exprimarea unei opinii cu privire la evoluţia în timp (cel puţin două exerciţii financiare) a situaţiei fluxurilor de trezorerie.

Analiza situaţiei fluxurilor de trezorerie evidenţiază încheierea exerciţiului financiar curent cu un deficit (insuficienţă) de trezorerie, egală cu 14976,560 mii RON. Aceasta se explică astfel:

Fluxurile de trezorerie din activităţi de exploatare sunt negative ceea ce indică o insuficienţă de trezorerie. Deficitul de trezorerie din exploatare s-a realizat din cauza imobilizării cu 129,42% a mai

48

multor resurse financiare în stocuri de materii prime şi în stocuri de produse greu vandabile, dar si ca urmare a creşterii termenului mediu de recuperare a creanţelor clienţi cu aproape 8 zile. Pe de altă parte un factor important care a condus la insuficienţa de trezorerie din activităţile de exploatare este creşterea volumului de activitate concretizată în creşterea cu aproape 70 de puncte procentuale a cifrei de afaceri.

Fluxurile de trezorerie din activităţi de investiţii sunt pozitive ceea ce este expresia superiorităţii încasărilor în raport cu plăţile generate de operaţiunile de investiţiii. Aceasta indică intenţia de restructurare a activităţii întreprinderii concretizată în disponibilizarea unor active imobilizate care se ridică la valoare a de 27.686,931 mii lei, dar şi prin contractarea unor credite coemrciale mari acordate de furnizorii de imobilizări care se ridică la 18.939,595 mii lei. Situaţia actuală nu poate fi considerată favorabilă pentru întreprindere care dacă în viitor nu va promova o o politică de investiţii se poate confrunta cu grave problebe de trezorerie.

Fluxurile de trezorerie din activităţi de finanţare sunt negative ceea ce este expresia inferiorităţii încasărilor în raport cu plăţile generate de operaţiunile de investiţiii. Această situaţie arată capacitatea întreprinderii de a rambursa datoriile, concretizată prin volumul foarte ridicat al creditelor rambursate de 8.258,619 mii lei, în comparaţie cu creditele contractate, acestea fiind doar credite pe termen scurt, de 958,947 mii lei. Deasemenea, fluxurile de trezorerie din activităţi de exploatare negative reprezintă un indiciu cu privire la lipsa uni program de investiţii în perioada imediat următoare.

Având în vedere că pe ansamblu, dezechilibrul de trezorerie în exerciţiul încheiat are drept cauză insuficienţa trezoreriei din fluxurile de trezorerie din activităţi de finanţare dar şi excedentul de trezorerie rezultat din fluxurile de trezorerie din activităţi de investiţii consider că dacă întreprinderea va continua să înregistreze fluxurile de trezorerie din activităţi de investiţii pozitive, şi fără o creştere a productivităţii muncii se va confrunta cu probleme de trezorerie. Pe de altă parte rezultate din fluxurile de trezorerie din activităţi de exploatare sunt negative, ca urmare în primul rând a creşterii volumului de activitate.

Posibilele soluţii ar fi ca deficitul să poată fi acoperit fie din excedentul de trezorerie şi echivalente de trezorerie existente la începutul perioadei, fie prin apelarea la sursele externe.

49

1. Analiza fluxurilor de trezorerie prin rate

Tabelul nr. 10 Analiza fluxurilor de trezorerie prin rate

Din analiza fluxurilor de trezorerie prin rate pe baza rezultatelor din tabelul precedent se deduc concluziile care urmează:

Valoarea subunitară (0,87) a ratei de acoperire a obligaţiilor de plată explică insuficienţa fluxurilor de trezorerie din activităţi de exploatare pentru onorarea obligaţiilor de plată este expresia diminuării plăţilor pentru achiziţionarea de imobilizări.

Având în vedere faptul ca nu există anuităţi de rambursat şi dividende de distribuitdatorită rezultatelor slabe concretizate în pierderi ale exerciţiului nu se pot calcula şi analiza următorii indicatori: rata de rambursare a datoriilor la termen şi rata de plată a dividendelor.

Fluxurile de trezorerie din activităţi de exploatare ar fi pentru rambursarea datoriilor totale ale întreprinderii circa doi ani şi jumătate.

La 100 de RON încasări din vânzări de bunuri şi prestarea de servicii întreprinderea

50

Nr. crt. Indicatori

Exerciţiu financiarîncheiat

1 Obligaţii de plată (A+Divp+Inv) 18.939,5952 Anuităţi de rambursat a datoriilor mai mari de un an (A) (mii RON) 0,003 Rata de acoperire a obligaţiilor de plată (Ro) = FTE/(A+Divp+Inv) (%) 0,874 Rata de rambursare a datoriilor la termen (Rr) = A/FTE (%) 0,005 Rata de plată a dividendelor (Rdiv) = div/FTE (%) 0,006 Rata de reinvestire (Rinv) = Inv/FTE (%) 115,,127 Rata capacităţii globale de rambursare (Rgr) = Dt/FTE (ani) 2,598 Rata rentabilităţii comerciale în termeni de fluxuri (Rc) = FTE/ Vbs (%) 5,9

realizează 5,9 RON fluxuri de trezorerie în exerciţiul încheiat, acest rezultat fiind consecinţa ritmului mai lent de creştere a încasărilor din vânzări comparativ cu ritmul de reducere mai accelerat a fluxurilor de trezorerie din exploatare.

Având în vedere rezultatele analizei , pentru asigurarea echilibrului monetar de ansamblu printr-o mai mare contribuţtie a fluxurilor de trezorerie din activităţile de exploatare se recomandă: mai buna gestiune a ciclului de exploatare, în special gestiunea optimă a stocurilor şi promovarea unei politici de credite comerciale avantajoasă pentru întreprindere; alegerea celor mai bune oportunităţi de investiţii şi dezinvestiţii; mai buna gestionare a cuplului rentabilitate – risc în cazul proiectelor de investiţii, prin angajarea de proiecte a căror eficienţă viitoare a fost dovedită prin analize şi studii de proiect prealabile, în condiţii de risc minim.

51

III. 4 Analiza echilibrului pe baza bilanţului funcţional

52

53

Bilanţ funcţional Tabelul

Nr. 11 Elaborarea Bilanţului funcţional

(mii RON)

Nr.crt.

Activ = UtilizăriExerciţiu financiar

Pasiv = ResurseExerciţiu financiar

precedent

încheiatprecede

ntîncheiat

I. Utilizări stabile55121,6

1937369,95

3 Resurse durabile (stabile)43516,0

9536353,92

2

A. Active imobilizate de exploatare brute41495,0

0125211,48

6 Capitaluri proprii total43368,1

7736353,92

2

1. Imobilizări necorporale5359,54

9 5467,801 Capitaluri proprii40806,7

8530821,01

5

2. Imobilizări corporale de exploatare36135,4

5219743,68

5 Capital13711,7

0613711,70

6

B.Active imobilizate în afara exploatării brute

13626,618

13677,099 Prime de capital 0 0

1.Imobilizări corporale în afara exploatării

11029,505

11620,271 Rezerve din reevaluare

28493,412 8681,172

2. Imobilizări financiare2597,11

3 2056,828 Rezerve - total1214,47

121146,52

2

Rezultatul reportat

-1701,04

1-

2584,244

Profitul/pierderea exerciţiului

-911,763

-10134,14

1

Repartizarea profitului 0 0

Amortizarea2561,39

2 5532,907

Patrimoniu public 0 0

Provizioane 0 0

Datorii > 1 an 147,918 0

II Utilizări ciclice15964,9

0536904,91

5 Resurse ciclice39968,7

1543589,72

4

A. Active circulante de exploatare15095,0

8636566,85

2 Datorii de exploatare39807,1

5144903,88

6

1. Stocuri9430,45

1 21635,63 Avansuri încasate 0,324 7,966

2. Creanţe comerciale4017,52

9 10416,19 Datorii comerciale23963,6

9242088,74

4

3. Alte creanţe 548,042 2487,799 Alte datorii1442,09

3 1794,244

4. Ch. în avans pentru exploatare1099,06

4 2027,233Venituri în avans pt. exploatare

14401,042 1012,912

B. Active circ. în afara exploatării 869,819 338,083 Datorii în afara exploatării 161,564 -1314,14

1. Creanţe pt. cedarea de imobilizări 869,819 338,083Datorii furnizori de imobilizări 161,564 -1314,14

2. Dat. Fis. Impozit pe profit 0 0

1. Analiza echilibrului financiar prin indicatori în mărime absolută

Tabelul nr.12 Determinarea indicatorilor echilibrului funcţional în mărime absolută

Analiza echilibrului financiar prin indicatori în mărime absolută.evidenţiază: o Fondul de rulment net global înregistrează valori negative în ambele exerciţii financiare

analizate, dar s-a majorat în perioada analizată cu 1042,24%, astfel întreprinderea nu reuşeşte acoperirea integrală a utilizărilor stabile brute cu resursele durabile, finanţarea parţială a utilizărilor stabile brute fiind asigurată prin resursele de fond de rulment degajate de activitatea de exploatare.

o Varianta a doua de calcul a fondului de rulment net global arată că utilizările ciclice

realizabile şi disponibile au fost inferioare resurselor ciclice şi celor de trezorerie, ceea ce înseamnă că întreprinderea nu dispune de lichidităţi potenţiale şi va trebui să angajeze credite bancare pe termen scurt suplimentare.

o Necesarul de fond de rulment total este negativ în ambele exerciţii financiare, şi reflectă

decalajul descrescător care există între necesarul de finanţat reflectat în utilizările curente şi resursele posibil de angajat pentru aceasta; creşterea necesarului de fond de rulment total cu 259,08% este explicată prin creşterea utilizărilor ciclice cu 131,16% şi prin majorarea cu 9,05% a resurselor curente.

o Necesarul de fond de rulment de exploatare este negativ în ambele exerciţii financiare, şi

reflectă decalajul descrescător care există între necesarul de finanţat reflectat în utilizările curente şi resursele posibil de angajat pentru aceasta. Excedentul de resurse de exploatare pentru finanţarea activelor circulante de exploatare a generat necesarul de fond de rulment de exploatare negativ, această situaţie fiind explicată pe de o parte de majorarea datoriilor coemrciale cu 75,63% dar şi de majorarea stocurilor şi a creanţelor comerciale cu aproape 129% respectiv 159%.

o Necesarul de fond de rulment în afara exploatării este pozitiv şi în creştere cu 133,28%,

situaţie determinată de majorarea semnificativă a creanţelor faţă de furnizotii de imobilizări.o Din Fondul de rulment net global < 0 şi inferior Necesarului de fond de rulment total

< 0 rezultă o Trezorerie netă pozitivă în ambele exerciţii financiare analizate, egală cu 12398,286 mii RON respectiv 5668,778 mii RON, ceea ce înseamnă că resursele de fond de rulment degajate de activitatea

54

Nr.crt. Indicatorul (mii RON)Exerciţiu financiar Abateri

precedent încheiat (%)

1 Fondul de rulment net global FRNG=Rd-Us -11605,524 -1016,031 1042,242 Fondul de rulment net global FRNG=(Uc+At)-(Rc-Pt) -11605,524 -1016,031 1042,243 Necesarul de fond de rulment total NFRT=Uc-Rc -24003,810 -6684,809 259,084 Necesarul de fond de rulment de expl. NFRE=ACE-DE -24712,065 -8337,034 196,41

5Necesarul de fond de rulment din afara expl. NFRAE=ACAE-DAE

708,255 1652,223 133,28

6 Trezoreria netă TN=At-Pt 12398,286 5668,778 -54,287 Trezoreria netă TN=FRNG-NFRT 12398,286 5668,778 -54,28

de exploatare finanţează parţial utilizările stabile şi degajă o trezorerie netă pozitivă pentru care trebuie găsite plasamente eficiente.

Ameliorarea echilibrului funcţional se realizează prin acţiuni menite să determinecreşterea fondului de rulment net (în principal prin alegerea strategiilor optime de investiţii şi finanţare) şi diminuarea necesarului de fond de rulment total (în esenţă prin optimizarea gestiunii ciclului de exploatare şi a politicii de finanţare pe termen scurt).

2. Analiza echilibrului financiar prin indicatori în mărime relativă

Tabelul nr.13 Determinarea indicatorilor echilibrului funcţional în mărime relativă

Analiza ratelor de structură evidenţiază: Diminuarea cu 23,01% a ponderii deţinute de rata utilizărilor stabile în activul total al

întreprinderii evidenţiază că gradul de participare a utilizărilor stabile la finanţare se diminuează în favoarea celorlalte categorii de utilizări ce alcătuiesc structura activului total, în special în favoarea utilizărilor ciclice; cauza o constituie restrângerea investiţiilor realizate de întreprindere în exerciţiul încheiat.

Ponderea deţinută de utilizările ciclice în activul total se majorează cu 162,51%, ceea ce reprezintă un semnal de flexibilizare a activităţii întreprinderii; în consecinţă, utilizările ciclice solicită un necesar de finanţat în creştere.

Creşterea cu 175,09% a ponderii utilizărilor ciclice de expoloatare în activul total este consecinţa dinamizării activităţii întreprinderii, reflectată în creşterea creanţelor comerciale şi a stocurilor; în paralel cu dinamica cifrei de afaceri; aşadar cea mai mare parte a finanţării destinate acoperirii utilizărilor ciclice este absorbită de activitatea de exploatare.

S-a diminuat cu 67,32% ponderea activelor de trezorerie în activul total în perioada

55

Nr. crt.

Indicatorul (%)Exerciţiu financiar Abateriprecedent încheiat (%)

1 Rata utilizărilor stabile Rus=(Us/At)*100 60,72 46,75 -23,012 Rata utilizărilor ciclice Ruc=(Uc/At)*100 17,59 46,16 162,513 Rata utilizărilor ciclice de expl. RACE=(ACE/At)*100 16,63 45,74 175,09

4Rata utilizărilor ciclice în afara expl. RACAE=(ACAE/At)*100

0,96 0,42 -55,86

5 Rata utilizărilor de trezorerie RAT =(AT/At)*100 21,70 7,09 -67,326 Rata resurselor durabile RRD=(Rd/Pt)*100 47,93 45,47 -5,137 Rata resurselor durabile proprii RRDp=(Rp/Pt)*100 47,77 45,47 -4,818 Rata resurselor durabile împrumutate RRDi=(Ri/Pt)*100 0,16 0,00 -100,009 Rata resurselor ciclice RRC=(Rc/Pt)*100 44,03 54,53 23,85

10 Rata resurselor ciclice de exploatare RDE=(DE/Pt)*100 43,85 56,17 28,10

11Rata resurselor ciclice de exploatare RDAE=(DAE/Pt)*100

0,18 -1,64 -1023,69

12 Rata resurselor de trezorerie RPT=(PT/Pt)*100 8,04 0,00 -100,00

analizată. Trendul crescător al raportului indică nevoi descrescătoare de credite bancare pe termen scurt pentru finanţarea activităţii curente ca urmare a faptului că fondul de rulment net global creşte mai rapid decât necesarul de fond de rulment; 1042,24%, respectiv 259,08%.

Rata resurselor durabile are trend descendent, scade cu 5,13% în perioada analizată; aceasta prezintă o situaţie puţin favorabilă pentru întreprindere în ceea ce priveşte stabilitatea finanţării, situaţie determinată în principal de o politică de investiţii slabă promovată de întreprindere.

Cu toate că rata resurselor durabile proprii se diminuează cu 4,81%, indică un mare grad de participare la finanţare a resurselor prorpii şi o poziţie financiară bună a întreprinderii în raport cu finanţatorii. Acest lucru fiind indicat si de lipsa resurselor durabile împrumutate în exercitiul încheiat.

Rata resurselor ciclice se majorează cu 23,85%, ceea ce reflectă flexibilitatea finanţării, datorită unei politici comerciale eficiente concretizată în capacitatea firmei de a atrage resurse financiare eficiente de la clienţti sau de la bănci, conducând la reducerea decalajelor dintre încasarea clienţilor şi plata furnizorilor şi diminuarea intervaleleor de stocare.

Rata resurselor de trezorerie are un trend descendent, ajungând la zero în perioada analizată; cauza o reprezintă absenţa creditelor bancare pe termen scurt în exerciţiul încheiat.

1. Analiza ratelor de finanţare

Tabelul nr.14 Determinarea ratelor de finanţareNr. crt.

IndicatorulExerciţiu financiar Abateriprecedent încheiat (%)

1 Rata finanţării durabile Rfd = Rd/Us 0,7895 0,9728 23,22562 Rata finanţării durabile proprii Rfdp = Rp/Us 0,7868 0,9728 23,64583 Rata finanţării durabile străine Rfds = Ri/Us 0,0027 0,0000 -100,00004 Rata finanţării ciclice Rfc = Rc/Uc 2,5035 1,1811 -52,82135 Rata finanţării ciclice a exploatării Rfce = DE/Uc 2,4934 1,2167 -51,20176 Rata finanţării ciclice din afara expl. Rfca = DAE/Uc 0,0101 -0,0356 -451,86757 Rata finanţării globale Rfg = FRNG/NFRT 0,4835 0,1520 -68,5636

Pe baza rezultatelor analizei din tabelul următor concluzionăm următoarele: Rata finanţării durabile subunitare dar crescătoare este expresia fondului de rulment net

global negativ în ambele exerciţii financiare; în consecinţă resursele durabile care s-au diminuat într-un ritm inferior diminuării utilizărilor stabile au contribuit la imbunătaţirea acestui raport, care prezintă în continuare o inbsuficinţă a resurselor durabile la finanţarea utilizărilor stabile; aceste aspecte au consecinţe nefavorabile asupra finanţării ciclice.

Rata finanţării durabile proprii înregistrează valori apropiate de unu ceea ce exprimă creşterea autonomiei financiare durabile a întreprinderii. Ca urmare a lipsei datoriilor financiare stabile întreprinderea îşi finanţează utilizările stabile aproape exclusiv din resursele durabile proprii, aspect favorabil asupra finanţării ciclice.

Rata finanţării ciclice prezintă un trend descrescător dar supraunitar în ambele exerciţii

56

financiare analizate, arată că întreprinderea dispune de resurse ciclice în exces în raport cu utilizările ciclice de finanţat, aceasta echivalează cu un necesar de fond de rulment negativ, care contribuie parţial la finanţarea utilizărilor stabile iar pentru resursele degajate de o trezorerie netă pozitivă ar trebui găsite plasamente eficiente.

Rata finanţării globale subunitare în ambele exerciţii financiare şi în descreştere evidenţiază insuficienţa fondului de rulment net global, dar în cazul acesta resursele de fond de rulment degajate de activitatea de exploatare finanţează parţial utilizările stabile şi degajă o trezorerie netă pozitivă pentru care trebuie găsite plasamente eficiente. Această situaţie este caracteristică marilor firme de distribuţie cum este şi cazul întreprinderii analizate.

57

CAPITOLUL IV RISCUL DE FALIMENT. STAREA DE INSOLVABILITATE A ÎNTREPRIUNDERII

1. Modelul Altman

Z = 1,2 + 1,4R +3,3R +0,6R +0,999R

Z = 0,43

Z = 0,61

- 0,13 -0,01

R = R (2007)= -0,009 R (2008)= -0,30

R = R (2007)=-0,006 R (2008)= -0,09

R = R (2007)= - 0,15 R (2008)= - 0,16

R = R (2007)= 0,71 R (2008)= 1,43

Analizând valorile lui Z În cei 2 ani, 2007 şi 2008, putem preciza că riscul de faliment va fi inevitabil Z<1,8.

2. Modelul Coman&Holder

Z = 0,24 + 0,22R +0,16R -0,87R -0,10R

Z = - 0,26

Z = - 0,46

- 0,19 -0,40

0,46 0,41

R = R (2007)=0,28 R (2008)= 0,25

R = R (2007)= 0,007 R (2008)= 0,03

R = R (2007)= 3,71 R (2008)= 8,66

58

Z<-0,5 starea întreprinderii e în eşec, riscul de faliment find >90%.

3. Modelul Centralei Bilanţurilor Băncii Franţei

100Z = -1,25 + 2,003R -0,824R +5,221R -0,689R -1,164 +0,706 +1,408 - 85,544

Z = - 6,42

Z = - 5,6

- 0,04 -0,19

4,00 1,51

R = R (2007)= - 0,18 R (2008)= - 0,52

R = R (2007)= - 0,15 R (2008)= - 0,16

R = R (2007)= 847,33 R (2008)= 726,04

R = R = - 0,28

R = R (2007)= 0 R (2008)= 0

Z>-1,875 firma se află în faliment de 100%, situaţie nevaforabilă.

Fond de rulment net

40.954,703-52.560,23=-11.605,53

Pentru ca indicatorul să devină cu valoare pozitivă, trebuie făcute mai multe investiții.Scăderea activelor nete s-au depreciat datorită unor cesiuni de active, scăderii valorii acțiunilor.Diminuarea capitalului permanent e datorat rambursării împrumutului, în urma diminuării capitalului propriu cu efect negativ pentru contractarea altor credite.

Fond de rulment propriu

59

Întreprinderea nu se poate finanța din resurse proprii.

Raportul subunitar ne arată că întreprinderea nu are suficient capital propriu pentru a finanța

activele nete.

Fond de rulment străin

Capitalul propriu insuficient e datorat finanțării investițiilor în active imobilizate, ceea ce a determinat ca întreprinderea să recurgă la o îndatorare mai mare de un an.

60

CAPITOLUL V. RAPORTUL DIAGNOSTICULUI ÎNTREPRINDERII

5.1. Parte introductivă

a) Scopul diagnosticului

În urma analizei făcute pe baza situaţiilor financiare consolidate ale societăţii comerciale S.C.CENTROFARM S.A dar şi a analizei mediului intern şi extern am întocmit prezentul raport de diagnostic. Prin analiza diagnostic s-a urmărit stabilirea performanţelor societăţii comerciale cu scopul stabilirii performanţele organizaţiei, nivelului acestora, deficienţelor, precum şi enunţarea unor soluţii pentru sporirea performanţelor. Finalitatea diagnosticului constă în prezentarea utilizatorilor interni cât si a celor externi a unei imagini fidele asupra pozitiei economico-financiare a societatii S.C. Centrofarm S.A.

b)Componenţa echipei care realizează diagnosticul

Echipa formată din: Huţanu Bogdan, Piuleac Laura, Tanasă Florentin-Emil este responsabilă pentru interpretarea rezultatelor analizei si pentru prezentarea informaţiilor referitoare la societate.

c)Sarcinile specifice fiecărui membru al echipei în corelaţie cu competenţele specifice

Membrii echipei au competenţe dobândite atât în timpul facultăţii ca urmare a efectuării a numeroase proiecte economice dar şi a experienţei economice dobândite la locul de muncă, ceea ce lea permis realizarea unei analize pertinenete a rezultatelor fără a denatura semnificativ interpretarea acestora. Huţanu Bogdan a terminat specializarea contabilitate, Piuleac Laura a absolvit Inginerie Economică şi Tanasă Florentin-Emil a absolvit specializarea Finanţe-Bănci şi care a dobândit competenţele necesare şi in urma experienţei practice la locul de muncă, fiind economist al unei firme de audit şi expertiză. Proiectul a fost lucrat de toţi cei trei membri ai săi, în egală măsură, împărţirea făcându-se aleator, de la primul capitaol până la capitolul V.

d) Perioada pentru care se realizează diagnosticul

În vederea realizării raportului membrii echipei au analizat situaţiile financiare ale societăţii care cuprind bilanţul la data de 31 decembrie 2008, contul de profit si pierdere, situaţia modificarilor capitalului propriu, situatia fluxurilor de trezorerie şi notele la Situaţiile financiare Anuale pentru exercitiul financiar încheiat la aceasta data.

e)Sursele de provenienţă a datelor analizate

Datele analizate au fost preluate atât din documentele oficiale oferite de societatea S.C. Centrofarm S.A.pe pagina de internet www.centrofarm.ro, de pe pagina bursei de valori Bucureşti www.bvb.ro cât si din articole din presa.

61

http://www.bvb.ro/

http://www.centrofarm.ro/

Surse bibliografice: „ Analiza economico-financiara: performanta-pozitie financiara-risc”, Marinela

Mironiuc – IASI Editura Universitatii „Al. I. Cuza”,2009. „ Analiza economico-financiara: Elemente teoretico-metodologice şi aplicaţii”, Marinela

Mironiuc – IASI, Editura Universitatii „Al. I. Cuza”,2009.

f) Scurt istoric al întreprinderii

In anul 1991 în baza Legii nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale şi Hotărârii Guvernului nr. 15/1991 prvind înfiinţarea societăţilor comerciale farmaceutice (pe acţiuni) se înfiinteaza Societatea Comerciala CENTROFARM - Societate pe acţiuni în domeniul farmaceutic, pe structura fostului Oficiu Farmaceutic Nr. 1.

În 2004 Centrofarm a cunoscut un proces complex de organizare. Procesul a continuat în 2005 când Centrofarm a dobândit o nouă imagine, inspirând prospeţime şi eleganţă. Cele mai multe farmacii Centrofarm sunt deschise în Bucureşti, însă Moldova şi Transilvania sunt şi ele zone cu prezenţă Centrofarm.

Întreprinderea urmăreşte să îşi extindă în permanenţă activitatea. Intenţionează ca până la finele anului 2009 să crească numărul farmaciilor până la 80, cele mai multe urmând a fi deschise în ţară.

Acţiunile emise de S.C. CENTROFARM S.A se negociază la Bursa de Valori Bucureşti pe piaţa RASDAQ;

Capitalizarea bursieră la data de 31.12.2009 este de 17.254.443,75 lei.

Evoluţia acţiunilor S.C. CENTROFARM S.A pe piaţa RASDAQ în ultimele 12 luni se prezintă astfel:

Grafic nr.1 Evoluţia acţiunilor S.C. CENTROFARM S.A

Conform structurii sintetice eliberate de către Depozitarul Central S.A. (Registrul Româan al Acţionarilor), la data de 30.06.2009, Capitalul social al societăţii este de 13.711,706 mii lei divizat în 6.560.625 acţiuni cu o valoare nominală de 2,09 lei pe acţiune.

62

Structura acţionarilor care deţin o participaţie semnificativă la capitalul social se prezintă astfel:

LEI• GENERAL COM S.A. 5.475.908 91,40%• ALŢI ACTIONARI 1.075.060 8,46%• AVAS 9.657 0,14%• TOTAL 6.560.625 100%

4.2. Prezentarea faptelor constatate în întreprindere

a )Prezentarea rezultatelorActivitatea principala desfasurata de S.C. CENTROFARM SA este comerţul cu

amanuntul al produselor farmaceutice si cosmetice prin farmaciile proprii.Situatiile financiare au fost întocmite conform cu: Reglementarile contabile armonizate cu

Directiva a IV-a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate aprobate prin Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.1752/2005 modificat si completat cu Ordinul Ministrului Finantelor Publice 2374/2007, Legea Contabilitatii nr. 82/1991, republicata.

Acestea s-au întocmit pe baza balanţei de verificare a conturilor sintetice asigurându-se concordanta dintre datele înregistrate în contabilitate si posturile înscrise în bilanţ. Menţionam ca operaţiunile economico-financiare privind exerciţiul incheiat, au fost consemnate în documente legale si contabilizate corect, puse de acord cu situatia reala a elementelor patrimoniale pe baza inventarului. In urma verificării si analizei economico-financiare a societatii la data de 31.12.2008 rezulta urmatoarele:

Tabelul nr.1 Rezultate financiare –RON-

63

Comparativ cu anul 2007, desi veniturile totale s-au dublat, inregistrand o creştere cu 102%, ele au fost devansate in creştere de cheltuielile totale, care au crescut cu 113%. Acelaşi trend se constata si in cazul veniturilor si cheltuielilor din exploatare, veniturile din exploatare inregistrand o creştere de 107%, iar cheltuielile aferente exploatarii cu 109 %); se observa creşterea accentuata (cu 70%) a cifrei de afaceri acest fapt datorandu-se in primul rand optimizării activitatii din farmaciile existente si deschiderii de noi unităti in tara in centre comerciale.

Din analiza situatiei activelor, datoriilor si capitalurilor proprii la 31.12.2008 rezulta în principal urmatoarele aspecte:

Valoarea stocurilor a crescut cu 12.2 milioane RON fata de începutul anului din cauza creşterii stocurilor in unitatile nou deschise pentru a asigura desfasurarea activitatii intre momentul deschiderii pana la formarea vadului comercial ( gama completa de medicamente , cosmetice si parafarmaceutice ).

In 2008 recuperarea creanţelor s-a încadrat in termenele de plata scadente ca urmare a politicii previzibile de plaţi a Caselor de Asigurări de Sanatate. Astfel, creanţele comerciale au inregistrat o creştere vertiginoasa, cu 120%, cu cca 6 milioane RON aceasta creştere datorandu-se extinderii activitatii si creşterii cifrei de afaceri; viteze de rotatie a debitelor clienţi fiind de 36.5 zile.

64

Nr crt

Denumire indicatorRealizari aferente perioadei de raportare

2007-2008

1 Venituri din exploatare - totale 66.788.510 138.315.050

2 Cheltuieli pentru exploatare - totale 75.403.120 157.982.086

3 Rezultate din exploatare - -8.614.610 -19.667.036

profit/pierdere

4 Venituri financiare - totale 8.111.157 12.918.815

5 Cheltuieli financiare - totale 408.310 3.385.920

6 Rezultate financiare - profit/pierdere 7.702.847 9.532.895

7 Venituri totale 74.899.667 151.233.865

8 Cheltuieli totale 75.811.430 161.368.006

9 Rezultatul brut al exerciţiului - -911.763 -10.134.141

profit/pierdere

10 Impozit pe profit 0 0

11 Profit net - pierdere -911.763 -10.134.141

Pierderea din exploatare de 19.667.036 RON se datoreaza in principal deschiderii de noi farmacii care au nevoie de o perioada intre 12 si 18 luni pentru atingerea pragului de break-even si creşterii cheltuielilor legate de salarizare si instruire a personalului.

De asemenea creşterea cheltuielilor cu personalul se datoreaza in principal completării echipelor de specialisti din farmacii si a echipei manageriale precum si majorarii salariilor individuale si a aplicarii sistemului de bonusare pe obiective indeplinite de natura sa motiveze activitatea angajatului. Pe de alta parte creşterea nivelului de salarizare a personalului trebuie mentinut la nivelul de salarizare din piaţa farmaceutica din cauza păstrării decalajului intre cerere si oferta privind numărul de specialisti.

Datoriile curente ale CENTROFARM S.A. în anul 2008 au crescut cu 9.7 milioane RON cu aproximativ 70% mai puţin decât creşterea datoriilor in anul 2007, desi activitatea generala a avut o cu totul alta amploare.

Indicatori economico-financiari la 31 decembrie 2008

Tabelul nr.1

Braţul levierului Datorii totale Finanţare proprie

31/12/2007 1.16 47,268,386 40,806,78531/12/2008 1.38 42,576,812 30,821,015

Diferente 0.22

Tabelul nr.2 Rata curenta

Rata curenta Active curente Pasive curente

31/12/2007 0.75 35,662,862 47,268,34631/12/2008 0.98 42,573,693 43,589,724

Diferente 0.22

Tabelul nr. 3 Rata rapida

Tabelul nr.4 Rata profitului din exploatare

65

Rata rapida Active curente Stocuri Pasive curente31/12/2007 0.55 35,662,862 9,430,451 47,268,38631/12/2008 0.48 42,573,693 21,635,630 43,589,724

Diferente -0.07

Tabelul nr.5 Rata de îndatorare

Tabelul nr. 5 Rata de îndatorare

Tabelul nr.6 Rotaţia stocurilor şi solvabilitatea patrimonială

66

Rata profitului din exploatare

Profit net sau pierdere din exploatare

Cifra de afaceri 100

31/12/2007 -14% (8,614,610) 62,461,407

31/12/2008 -19% (19,667,036) 106,170,263

Diferente -5%

Rata de îndatorare Datorii totale Total pasiv x 100

31/12/2007 54% 47,416,304 88,223,089

31/12/2008 59% 43,589,724 74,410,739

Diff. 5%

Obiective realizate în 2008

In anul 2008 s-au realizat urmatoarele obiective:

- S-a mentinut viteza de rotatie a creditelor-fiirnizor la cca 138 zile.

- Societatea Centrofarm a introdus in anul 2008 produse noi in portofoliu cu regim, de exclusivitate pe piaţa din Romania ( IBICI. ).

- Au crescut cu 56% veniturile din discounturi financiare.

- S-a continuat creşterea ponderii produselor parafarmaceutice, a cosmeticelor si OTC-urilor in structura portofoliului de produse.

- S-a continuat procesul de extindere farmaciilor CENTROFARM S.A in tara. In anul 2008 s-au deschis farmacii in centre comerciale din Braşov, Suceava, Arad, Iasi, Piteşti, Buzău, Tulcea, Galaţi, Sibiu, Cluj, Braila.

- S-a accelerat recrutarea specialiştilor, atat farmacişti si asîstenti de farmacie cat si specialisti in management si marketing, completandu-se echipa manageriala cu profesionişti pe retail.

În ceea ce priveşte potenţialul întreprinderii trebuie să facem o evaluare a activităţii desfăşurate de aceasta luând in considerare resursele materiale, financiare, umane si informationale de care aceasta dispune la un moment dat.

Prezentam in continuare cateva informaţii referitoare la situatia financiar-contabila a societatii:

Situaţia activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii.

Tabelul nr.7 Situatia activelor, datoriilor si capitalurilor proprii

Denumire post bilanţSold la

început de anSold la

31.12.2007

A. Active imobilizate 52.560.227 31.837.046

67

Rotatia stocurilor Stocuri

Cifra de afaceri X Nr.zile

31/12/2007 54.4 9,430,451 62,461,407 360

31/12/2008 73.4 21,635,630 106,170,263 360

Diff. 19.0

Solvabilitatea patrimoniala

Capitaluri proprii

Total pasiv

31/12/2007 46% 40,806,785 88,223,089

31/12/2008 41% 30,821,015 74,410,739

Diff. -5%

I. Imobilizări necorporale 5.135.344 4.905.119II. Imobilizări corporale 44.827.770 26.393.731

III. Imobilizări financiare 2.597.113 538.196

B. Active circulante 34.563.799 40.546.480I. Stocuri 9.430.451 21.635.630

II. Creanţe 5.435.390 13.242.072III. Investiţii pe termen scurt 0 947.360III. Casa si conturi curente 19.697.958 4.721.398

C. Active circulante nete, respectiv datorii curente nete

-11.605.524 -1.016.031

D. Total active minus datorii 40.954.703 30.824.015curente

E. Capital si rezerve 14.926.177 43.539.400I. Capital 13.711.706 13.711.706

- subscris

- prime de capitalII. Rezerve 1.214.471 29.827.694

III. Rezultat reportat- sold debitor 1.701.041 2.584.244

IV. Rezultatul exerciţiului financiar

- sold debitor 911.763 10.134.141V. Repartizarea profitului

F. Capitaluri proprii - total 40.806.785 30.821.015

Activele societatii sunt compuse din spatii comerciale (unitati in care functioneaza farmacii) majoritatea fiind amplasate in zone cu vad comercial puternic, la parterul blocurilor sau in complexele comerciale independente, dispunând de suprafeţe utile largi si anexe corespunzătoare.

Graficul nr.2 Evoluţia activelor totale în perioada 2004-2008

Grafic nr. 3 Evoluţia activelor în raport cu media sectorului 68

În graficele nr 2 şi 3 am încercat să surprind evoluţia activelor societăţii în raport cu media industriei, astfel în perioada 2007-2008 societate prezintă o situaţie a activelor totale peste media industriei.

Graficul nr.4 Evoluţia activelor imobilizate

Datorita faptului ca, Centrofarm a fost nevoita sa renunte la o parte din capacitatile sale de productie la sfarsitul anului 2008 valoarea neta a terenurilor si a constructiilor a inregistrat o mica scadere ( de la 44827,770 lei la inceputul anului 2008/ sfarsitul anului 2007 la 26393,731 lei la sfarsitul anului 2008 ).

De asemenea modificarea valorilor activelor a mai fost provocata si de alte operatiuni cum ar fi casari de active, deprecierea activelor prin calculul amortizarii, alte deprecieri.

Graficul nr 5 Evoluţia Activelor circulante în perioada 2007-2008

69

In ceea ce priveste activele circulante valoarea inregistrata la sfarsitul anului 2008 (34563,799 mii lei ) este mai mare cu 6017,319 mii lei decat cea inregistrata la sfarsitul lui 2007.

Din tabelul nr.7 se observa o majorare a stocurilor (stocuri produse finite, marfuri; stocuri materii prime, materiale) şi creanţelor comerciale dar şi o reducere semnificativă a sumelor din conturile bancare şi din casa.

Situaţia datoriilorDatoriile societăţii la 31.12.2008 sunt de 42.576,812 lei, în creştere cu 9561,549, faţă de

nivelul înregistrat în 2007 de 33015,263.

Tabelul nr.8 Datorii

Cauzele care au determinat creşterea datoriilor au fost multiple, printre acestea numărându-se creşterea datoriilor faţă de furnizori ca urmare a deschideri de noi farmacii, care a necesitat formarea unui stoc, dar şi a cheltuielilor de personal mai ridicate.

Din acestea datoriile comerciale înregistrate de societate la 31.12.2008 sunt în sumă de 40.774,602 lei, durata medie de plată a furnizorilor rămânând la acelaşi nivel.

Situaţia capitalurilor proprii. În perioada analizată capitalurile proprii sau diminuat 9.015,770 mii lei, ajungând la 31.12.2008 , la valoarea de 30.812,015 mii lei.

Structura creditelorIn perioada analizata (2007 – 2008 ) valoarea creditelor pe care le-a contractat

Centrofarm a fost urmatoarea:

Tabel Nr 9 Valoarea creditelor in ultimii ani

70

Indicator2007

( mii lei)2008

( mii lei)

Datorii42.576,812 33.015,263

Indicator 2007( mii lei)

2008( mii lei)

Datorii 7.347,590 0

In anul 2008 valoarea creditelor primite de Centrofarm a fost zero. In ceea ce priveste structura creditelor aceasta se prezinta in felul urmator:

Tabel Nr.10 Structura creditelor in ultimii aniIndicator Mii lei

Credite 7.347,590Credite pe termen scurt 7.299,672Credite pe termen lung 147,918Alte imprumuturi 0Dobanzi credite 0

Graficul Nr 6 Structura creditelor la sf. lui 2007

Din tabelul si din graficul de mai sus se observa ca, valoarea cea mai mare o au credite pe termen scurt (7.299,672 mii lei ) fiind urmata de credite pe termen lung ce au inregistrat o valoare de 147,918 mii lei in 2007.

În continuare voi prezentza dinamica veniturilor, cheltuielilor şi a rezultatului exerciţiului.

Structura veniturilor

In perioada analizata s-a realizat o modificare a valorii veniturilor Centrofarm in felul urmator:

Tabel. Nr.11 Evolutia veniturile Centrofarm in 2007 si 2008

Indicator2007

( mii lei)2008

( mii lei)

Venituri totale 74.899,667 151.233,865

Venituri din exploatare 66.788,510 138.315,050

71

Venituri financiare 8.111,157 12.918,815

Din tabel Nr 11 se poate observa o crestere cu 101,92% a veniturilor in anul 2008 fata de 2007 astfel:

veniturile din exploatare au crescut cu 107,09% in 2008 fata de 2007; o creştere a veniturile financiare cu 59,27% in 2008 faţă de 2007.

a)Veniturile din exploatare cuprind, pe lânga volumul total al vânzarilor (cifra de afaceri) de 106.170,263 mii lei, urmatoarele:

Tabel. Nr. 12 Structura veniturilor din exploatareVenit Mii lei

Alte venituri din exploatare 4.327,103

b)Veniturile financiare de 12.918,815 mii lei se compun din:

Tabel. Nr. 13 Structura veniturilor financiareVenit Mii lei

Venituri din diferente de curs:- diferenta favorabila încasari clienti externi- diferente favorabile plati furnizori externi- diferente favorabile rambursari rate credit- diferente favorabile reactualizare conturi in valuta

00000

Venituri din dobânzi bancare 517,762Alte venituri financiare 12.401,053

Structura cheltuielilor

In anul 2008 se inregistreaza o crestere a cheltuielilor totale cu 113,85% valoarea acestora ajungand la finalul exercitiului la 161.368,006 mii lei. Aceasta crestere a fost determinata de cresterea cheltuieli de exploatare cu 109,52% dupa cum este prezentat in tabelul nr. 14

Nr. 14 Cheltuielile inregistrate de Centrofarm in 2007 si 2008

72

Denumirea indicatorilor2007

( mii lei)2008

( mii lei)

Cheltuieli totale din care: 75.811,430 161.368,006Cheltuieli de exploatare din care: 75.403,120 157.982,086- Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile 173.312 988,949- % in venituri totale 0,23% 0,98%Cheltuieli de financiare 406,310 3.385,920

a) Cheltuielile din exploatare la sfarsitul anului 2008 sunt de 157.982,086 mii lei Cele mai mari cheltuieli pe care le realizeaza Centrofarm sunt cheltuieli privind mărfurile

şi cheltuielile cu personalul. Cele mai mici cheltuieli pe care le face firma fiind: cheltuieli cu materiile prime şi materialele, de aici reiesind că activitatea de bază a firmei este comerţul cu amţnuntul a produselor farmaceutice.

b) Cheltuielile financiare inregistrate la sfarsitul anului 2008 au crescut fata de 2007Semnificativ, inregistrand o valoare finala de 3.385,920 mii lei. Evolutia acestor cheltuieli s-a datorat cresterii cheltuielilor din structura lor.

Cea mai mare pondere in totalul cheltuielilor financiare o au alte cheltuieli financiare urmate de cheltuielile cu dobânzile bancare (75.806 mii lei ).

Evoluţia cifrei de afaceri

Cifra de afaceri aferenta anului 2008 este de 106.170.263 lei, iar în perioada 2004-2008 trendul fiind crescător. Se observa creşterea accentuata (cu 70%) cifrei de afaceri în 2008 faţă de 2007, acest fapt datorandu-se in primul rand optimizării activitatii din farmaciile existente si deschiderii de noi unitati in tara in centre comerciale.

Cheltuielile totale in anul 2008 au fost de 161.368.006 lei.Disponibilităţi băneşti si alte lichiditati, la sfarsitul anului 2008 au fost de 4.721.398 lei.În graficul nr 7 şi 8 am prezentat comparativ evoluţia cifrei de afaceri a firmei cu media

industriei în perioada 2004-2008. Din aceste 2 grafice reiese că cifra de afaceri a firmei se situează puţin peste media industriei în perioada 2008, iar în perioada anterioada sub media industriei.

Graficul nr.7 Cifra de afaceri a firmei Graficul nr.8 CA în raport cu media industriei1

graficul nr.9 Evolutia cifrei de afaceri si a profitului net în perioada 2007-2008 (mii lei)

Graficul nr. 9 Evoluţia cifrei de afaceri comparatic cu evoluţia rezultatului net

1Legenda:

Linia mov: imparte rezultatele companiilor in doua jumatati: superioara si inferioara;Linia verde: imparte companiile din jumatatea superioara in doua quartile: "quartilul superior" si "quartilul inferior"Linia rosie: imparte companiile din jumatatea inferioara in doua quartile: "quartilul superior" si "quartilul inferior"Fundalul alb: reprezinta jumatatea superioara a fiecarui "quartil";

73

Din graficul de mai sus se observa ca, în perioada 2007-2008, cifra de afaceri netă a întreprinderii a înregistrat o crestere de aproximativ 70% de la 62.461,407, la 106.170,263 în anul 2008 , fata de anul 2007. Pe de alta parte, în cadrul aceleasi perioade, profitul net prezinta scaderi considerabile de aproximativ 97%, de la -911,763 în anul 2006, la pierderi de peste 10.134,141 în anul 2008.

In anul 2008 CENTROFARM SA a inregistrat o pierdere de 10.134.141 lei, iar ultimele 4 exerciţii financiare încheiindu-se cu pierderi. In pierderea inregistrata in anul 2008, cheltuielile cu ajustarea valorii titlurilor de participare detinute de societate, impuse de scaderea cotatiei de piaţa deţine 26.73%, in valoare absoluta 2.708.741 lei.

Tabelul nr.15 Indicatori din contul de profit şi pierdere

Evaluarea nivelului tehnic al societatii CENTROFARM S.A.

a) Comercializarea produselor se realizeaza prin farmaciile proprii aflate in Bucureşti, judeţul Ilfov si judeţele: Alba, Arad, Argeş, Bacau, Braila, Braşov, Buzău, Cluj, Constanta, Galaţi, Iasi, Mureş, Piteşti, Prahova, Sibiu, Suceava,Tulcea si Vaslui.

b) Precizam mai jos ponderea veniturilor din vanzarea de mărfuri in totalul veniturilor, respectiv in cifra de afaceri in perioada 2005-2008:

Tabelul nr. 16 Venituri

Tabelul nr. 17 Venituri

74

Categoria de venit conform bilanţPonderea in veniturile totale

2005 2006 2007 2008

Venituri din vanzare de mărfuri 84,80% 83,24% 79,85% 68.10%

Evaluarea activitatii de aprovizionare tehnico-materiala a CENTROFARM SAAvând in vedere existenta unei largi categorii de furnizori si producători de produse

farmaceutice si cosmetice din tara si din import, putem afirma ca nu exista o dependenta semnificativa a societatii comerciale fata de un singur furnizor sau grup de furnizori a cărui pierdere ar avea un impact negativ asupra veniturilor societatii

Principalii furnizori de produse farmaceutice si cosmetice: FARMEXIM SA;A.D.M FARM SRL; MEDIPLUS EXIM SRL - Divizii: FARMACTIV, COSMETICS, OZONE, VIVAFARM, ELANTIS, MEDIPLUS, OZONE OTC, PLURIFARM FARMEXPERT SUD SRL; L'OREAL ROMANIA SRL; INTERBRANDS M&D SRL.

Furnizorii aprovizioneaza farmaciile direct cu produse la sediul acestora (in funcţie de comenzile primite) nefiind necesar existenta unui depozit. Evaluarea activitatii de vanzare

Nu exista dependenta semnificativa a societatii comerciale fata de un singur client sau grup de clienţi a cărui pierdere ar avea un impact negativ asupra veniturilor societatii, dar este de mentionat, totuşi, ponderea relativ ridicata a vanzarii pentru care decontarea se face prin Casele de Sanatate, reprezentând apropape 14% din cifra de afaceri si care are un termen de incasare relativ mare.

S-a continuat recrutarea de specialisti noi atat farmacişti cat si specialisti in management si marketing, completandu-se echipa manageriala cu profesionişti pe retail.

Evaluarea activităţii societăţii comerciale privind managementul risculuiSocietatea nu s-a aflat in situatia de blocaj financiar, nu a inregistrat intarzieri la plăţile

către buget si nici către prestatorii de servicii. De aceea consideram ca nu exista tendinte, elemente, evenimente sau factori de incertitudine ce ar putea afecta grav lichidităţile societatii comerciale. In sprijinul acestei concluzii vine si faptul ca punctele de lucru ale societatii sunt preponderent in spatii comerciale amplasate in zone comerciale cu vad, preconizandu-se vanzari in continua ascensiune.

c) Abateri realizate între realizările întreprinderii şi resursele existente

1. Valoarea stocurilor a crescut cu 12.2 milioane RON fata de începutul anului din cauza creşterii stocurilor in unitatile nou deschise pentru a asigura desfasurarea activitatii intre momentul deschiderii pana la formarea vadului comercial ( gama completa de medicamente , cosmetice si parafarmaceutice ).

2. In 2008 recuperarea creanţelor s-a încadrat in termenele de plata scadente ca urmare a politicii previzibile de plaţi a Caselor de Asigurări de Sanatate. Astfel, creanţele comerciale au

75

Categoria de venit conform bilanţPonderea in cifra de afaceri

2005 2006 2007 2008

Venituri din vanzare de mărfuri 96,19% 94,71% 95,75% 97,00%

inregistrat o creştere vertiginoasa, cu 120%, cu cca 6 milioane RON aceasta creştere datorandu-se extinderii activitatii si creşterii cifrei de afaceri; viteze de rotatie a debitelor clienţi fiind de 36.5 zile.

3. Pierderea din exploatare de 19.667.036 RON se datoreaza in principal deschiderii de noi farmacii care au nevoie de o perioada intre 12 si 18 luni pentru atingerea pragului de break-even si creşterii cheltuielilor legate de salarizare si instruire a personalului.

4. Deasemenea creşterea cheltuielilor cu personalul se datoreaza in principal completării echipelor de specialisti din farmacii si a echipei manageriale precum si majorarii salariilor individuale si a aplicarii sistemului de bonusare pe obiective indeplinite de natura sa motiveze activitatea angajatului. Pe de alta parte creşterea nivelului de salarizare a personalului trebuie mentinut la nivelul de salarizare din piaţa farmaceutica din cauza păstrării decalajului intre cerere si oferta privind numărul de specialisti.

5. Datoriile curente ale CENTROFARM S.A. în anul 2008 au crescut cu 9.7 milioane RON cu aproximativ 70% mai puţin decât creşterea datoriilor in anul 2007, desi activitatea generala a avut o cu totul alta amploare.

d) Comportamentele umane1. Salarizarea conducerii

Principala structura decizionala este Adunarea Generala a Acţionarilor.Societatea este administrata de un Consiliu de Administraţie format din 5 membrinumiţi de Adunarea Generala a Acţionarilor, aleşi o data la 4 ani.

In anul 2008 cheltuielile salariale privind conducerea se prezintă astfel :

Tabelul nr.18 structura cheltuielilor salariale privind conmmducerea

Cheltuielile cu salariile conducerii reprezintă 7,79% din totalul cheltuielilor cu salariile personalului. Nu au fost acordate avansuri si credite administratorilor societatii îfi timpul exerciţiului financiar 2008.

Nu s-au asumat garanţii în numele administratorilor societăţii.

2. SalariaţiNumărul mediu de salariaţi aferent exerciţiului 2008 este de 458 persoane. In anul 2008

structura personalului angajat, respectiv 533 de angajaţi, se prezintă astfel: - Conducere, directori departamente: 17 persoane, respectiv 3,20% din totalul salariaţilor;

- Personal operativ (inspectori economici, specialisti IT si specialisti comerciali): 44 persoane, respectiv 8,25% din totalul salariaţilor;

- Personal de specialitate (Farmacişti diriginti, farmacişti, asistenti farmacişti, lucratori comerciali): 403 persoane, respectiv 75,60% din totalul salariaţilor;

76

Conducere Salarii brute Datorii societate Total cheltuieli

Directori 1.237.371 337.523 1.574.894

Cons.Admin. 154.050 42.071 196.121

TOTAL 1.391.421 379.594 1.771.015

- Personal administrativ: 69 persoane, respectiv 12,95% din totalul salariaţilor. Salariile brute plătite de societate in anul 2008 au însumat 14.204.054 lei. Cheltuielile cu asigurarile si protectia sociala suportate de societate in anul 2008 au fost in suma de 3.911.028 lei.

e) Influenţele favorabile şi ostile ale mediului de afaceri asupra activităţii

întreprinderii.

Întreprinderea analizată, S.C. CENTROFARM S.A, este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de retail a produselor farmaceutice din România, poziţionându-se în ultimii ani pe unul din primele 5 poziţii ale topurilor întreprinderilor dacă avem în vedere nivelul cifrei de afaceri.

Influentele favorabile care sau manifestat in perioada analizata:Miza e mare, deoarece piaţa farmaceutică, adică retailul si distribuţia la un loc, a avut

încasări de 1,9 miliarde de euro în 2008, aproximativ 2,1 miliarde de euro în 2009 şi 2,5 miliarde de euro în 20010 urmând să se dubleze în numai cinci ani, potrivit estimărilor jucătorilor. Primii trei mari jucatori internaţionali în retailul de medicamente lipsesc încă de pe piaţă. Aşa că poate fi interesant să creşti un business, chiar sub limita de profitabilitate, pe care să-l vinzi ulterior pe bani mult mai mulţi unui investitor strategic.

O altă oportunitate de dezvoltare este deschiderea farmaciilor în gări sau în noi centre comerciale, pentru că legea permite crearea unei farmacii la 1.000 mp de nou spatiu comercial cu condiţia sa nu existe una în vecinătate. Totuşi, de aici nu pot veni creşteri semnificative. O noua lege a farmaciei ar putea schimba lucrurile, coborând pragul de locuitori pentru deschiderea unei farmacii.

Eliminarea plafoanelor de preţ în toamna anului 2008 şi protecţia oferită de acţionariatul comun cu distribuitorii, sunt alte influente favorabile asupra firmei.

Influentele ostile care sau manifestat in perioada analizata:Dezvoltarea business-ului printr-o evoluţie extensivă este aproape imposibilă pentru că

legea limitează deschiderea unei farmacii în functie de numarul de locuitori. Astfel, în oraşe reşedinţă de judeţ se poate înfiinţa o farmacie la 3.500 de locuitori, în Bucureşti, o farmacie la 3.000 de locuitori, iar în alte oraşe decât reşedinta de judet, o farmacie la 4.000 de locuitori, ceea ce obligă firma să găsească alte modalităţi de dezvoltare a business-ului.

O problemă importantă a sectorului de retail a produselor farmaceutice în Romania sunt deciziile guvernamentale care împing farmaciile în faliment. Romania are adaosurile comerciale cele mai mici din Europa. In Polonia, adaosul comercial este între 12-40%, cu o medie de 20%. In Romania, in 2008 şi 2009 media a fost de 12%.

Cu toate acestea, nu farmaciile neperformante le dau bătăi de cap managerului și acționarilor Centrofarm, „ci regulile schimbate de Ministerul Sănătății în timpul jocului“.

Acest lucru sa produs ca urmare a aprobării primite de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) de a crește termenele de plată a medicamentelor, de la 90 la 180 de zile, pentru medicamentele din programele naționale de sănătate, astfel încât plata acestora să se realizeze la începutul anului 2010. Această hotărâre a afectat întreaga piață farmaceutică, în condițiile în care medicamentele cu prescripție reprezintă 66% din volumul pieței totale, respectiv 79% valoric, potrivit statisticilor companiei de cercetare de piață Cegedim România. Mai mult decât atât,

77

farmaciile au fost afectate și de „controlul drastic al prețurilor“, calculate încă la un curs de 4 lei/euro. „Din acest motiv, unele medicamente au devenit neinteresante pentru producători și distribuitori, drept pentru care au fost perioade destul de lungi în care unele dintre medicamente le-au lipsit din portofoliu farmaciilor, afectând astfel vânzările.

Pe de altă parte o influenţă negativă semnificativă a mediului de afaceri asupra firmei a reprezentat o efectele crizei fiannaicare, care au determinat scumpirea medicamentelor ca urmare a creşterii pretului valutelor.

f) Tendinţa pieţei, acţiunile concurenţei

Una din caracteristicile pieţei româneşti e fragmentarea. La ora actuală, marile lanţuri de farmacii deţin circa 1500 de farmacii din cele 6.000 care exista in Romania. Există însă şi multe aşa-zise pseudolanţuri, formate din 3-5 farmacii, care ilustrează tendinţa de concentrare a pieţei, şi care includ alte circa 1.000 de farmacii.

Concentrarea pieţei este stimulată de profitabilitatea minimă a farmaciilor, mai ales a celor independente. Pe de altă parte, apariţia farmaciilor de lanţ a crescut stacheta serviciilor.

Efectele crizei economice, coroborate cu constrângerile impuse de autorități, vor împinge un sfert din totalul de farmacii în pragul falimentului până la sfârșitul anului, deși consumul de medicamente în România este unul dintre cele mai reduse din Europa, de patru ori mai mic decât în statele Europei de Vest, potrivit Cegedim. Dacă aceste previziuni sunt adevărate, este de înțeles astfel că vor rămâne în picioare companiile cu putere financiară sau cele care au în spate un distribuitor de medicamente, cum e cazul primilor trei jucători – Sensiblu, HelpNet, deținută de distribuitorul Farmexim, sau Catena deținută de Fildas.

Marile lanţuri de farmacii inclusiv Centrofarm încearcă să își creeze un model de business mai puțin dependent de fondurile CNAS. Vânzarea cosmeticelor prin lanțul de farmacii Centrofarm a crescut anul acesta cu peste 50 de procente, ajungând, în prezent, să reprezinte 23% din totalul vânzărilor, în vreme ce HelpNet și-a bugetat, pentru acest an, ca 25% din venituri să fie realizate din vânzarea de dermato-cosmetice. În plus, vânzările de medicamente fără prescripție medicală au crescut și ele cu peste 40% – o situație încurajatoare pentru companie.

În ceea ce privește falimentele așteptate pe această piață, Ioan Uivaroși, secretar general al Colegiului Farmaciștilor din România, a explicat, pentru „Business Standard“, de ce nu a falimentat nici o farmacie până acum. „Nu veți vedea nici o farmacie închisă pentru că falimentul e pe lanț“, a spus acesta, deși a recunoscut că sunt multe farmacii în incapacitate de plată, dintre care cele mai expuse sunt cele 4.500 de farmacii independente din România, dintr-un total de 6.000.

În ceea ce priveşte retailul si distribuţia la un loc, acestea au avut încasări de 1,9 miliarde de euro în 2008, aproximativ 2,1 miliarde de euro în 2009 şi 2,5 miliarde de euro în 20010, tendinţa fiind ca volumul încasărilor să se dubleze în numai cinci ani, potrivit estimărilor jucătorilor.

5.3 Analiza SWOT

1. Puncte tari

78

Societatea beneficiază de un management modern, conducerea fiind asigurată de consiliu de administraţie şi de Directori.

Evoluţia cifrei de afaceri este crescătoare, aceasta în 2008 a înregistrat o creştere accentuată de 70%, valoarea înregistrată fiind peste media industriei în care îşi desfăşoară activitatea.

Întreprinderea şi-a menţinut în 2008 viteza de rotaţie a creditelor-furnizor la circa 138 de zile ceea ce îi permite o independenta financiară mai ridicată, nefiind nevoită să apeleze la credite de trezorerie foarte mari pentru plata acestora, reuşind astfel să creeze o continuitate a fluxurilor de trezorerie.

Societatea Centrofarm a introdus în anul 2008 produse noi în portofoliu cu regim de exclusivitate pe piaţa din România (IBICI), ceea ce ii permite să se diferenţieze faţă de concurenţă.

Veniturile din discounturi financiare au crescut cu 56%, aspect favorabil pentru întreprindere care a reuşit să îşi promoveze mai bine produsele şi să atragă noi clienţi.

Veniturile totale au crescut cu în 2008 cu 102%, pana la 151,23 mil. lei (41 mil. euro). Firma a reuşit să îşi optimizeze activitatea din farmaciile existente. Ponderea veniturilor din vânzare de mărfuri în totalul veniturilor, s-a diminuat în ultimii

4 ani, de la valori de 84,80% , la 68,10% aspect favorabil pentru întreprindere care şi-a diversificat paleta de activităţi din care obţine venituri.

S-a continuat creşterea ponderii produselor parafarmaceutice, a cosmeticelor şi OTC-urilor în structura portofoliului de produse

În 2008 Centrofarm a continuat procesul de extindere a farmaciilor în toată ţara, reuşind astfel să deschida farmacii în centre comerciale din Braşov, Suceava , Galaţi, Iaşi.

Activitatea de innoire a sortimentelor de produse este permanentă, corelată cu cerinţele clienţilor şi ale pieţei.

S-a accelerat recrutarea specialiştilor, atât farmacişti cât şi specialişti în management, şi marketing, completându-se echipa managerială cu profesionişti pe retail.

personalul farmaciei este tânăr, activ, receptiv la problemele bolnavilor. Există clienţi pentru care personalul este motivul alegerii.

Politica de marketing a fost eficientă, astfel neînregistrându-se fenomene în vânzari care să ducă la oprirea vreunui segment de activitate.

2. Puncte slabe

În ultimele exerciţii financiare Centrofarm S.A a înregistrat pierderi, ceea ce erodează performanţele întreprinderii, iar potenţialii investitori fiind puţin receptivi în a achiziţiona actiunile Centrofarm.

Creşterea cheltuielilor cu ajustarea valorii titlurilor de participare deţinute de societate, impuse de scăderea cotaţiei de piaţă deţine 26,73%, din totalul cheltuielilor, în valoarea absolută 2.708,741mii lei.

Cheltuielile totale s-au majorat în perioada analizată cu 113,85%, nivel superior creşterii veniturilor totale, care au înregistrat o creştere de 101,92%. exercitând un efect nefavorabil, simplificând astfel beneficiul aferent veniturilor totale cu 4.072,31 mii lei.

79

Capacitatea de autofinanţare a întreprinderii s-a diminuat cu 162,89% şi arată faptul că întreprinderea nu dispune de potenţial financiar crescut pentru a remunera capitalurile proprii antrenate in activitatea sa şi pentru a finanţa investiţiile.

Valoarea negativă a capacităţii de autofinanţare creează o imagine negativă asupra intreprinderii, situaţia ar fi fost critică daca capitalurile proprii ar fi avut valori negative.

Pierderea din exploatare este în 2008 de 19.667,036 lei, se datorează în principal deschiderii de noi farmacii şi creşterii cheltuielilor legate de salarizare şi instruire a personalului.

Se constată creşterea perioadei în care o farmacie nouă reuşeşte să atingă pragul de break-even, astfel dacă în mod normal o farmacie nouă reuşea să atingă pragul de brek-even între 12 şi 18 luni, această perioadă se prelungeşte acum cu 6-9 luni.

Întreprinderea este nevoită să apeleze la o majorare de capital social pentru a menşine business-ul.

3. Oportunităţi

Piaţa farmaceutică, adică retailul si distribuţia la un loc, au avut încasări de 1,9 miliarde de euro în 2008, aproximativ 2,1 miliarde de euro în 2009 şi 2,5 miliarde de euro în 20010, urmând ca aceasta să se dubleze în numai cinci ani. Acest lucru poate avea efecte favorabile asupra firmei, care îşi poate consolida poziţia pe piaţă şi să înregistreze creşteri ale cifrei de afaceri.

Primii trei mari jucatori internaţionali în retailul de medicamente lipsesc încă de pe piaţă. Aşa că poate fi interesant să creşti un business, chiar sub limita de profitabilitate, pe care să-l vinzi ulterior pe bani mult mai mulţi unui investitor strategic.

O altă oportunitate de dezvoltare este deschiderea farmaciilor în gări sau ăn noi centre comerciale, pentru că legea permite crearea unei farmacii la 1.000 mp de nou spatiu comercial cu condiţia să nu existe una în vecinătate. O noua lege a farmaciei ar putea schimba lucrurile, coborând pragul de locuitori pentru deschiderea unei farmacii.

Una din caracteristicile pieţei româneşti e fragmentarea. La ora actuală, marile lanţuri de farmacii deţin circa 1500 de farmacii din cele 6.000 care exista in Romania. Există însă şi multe aşa-zise pseudolanţuri, formate din 3-5 farmacii, care ilustrează tendinţa de concentrare a pieţei, şi care includ alte circa 1.000 de farmacii. Concentrarea pieţei este stimulată de profitabilitatea minimă a farmaciilor, mai ales a celor independente. Astfel dezvoltarea business-ului se poate realiza prin achiziţa sau prin vinderea de francize unor farmacii independente.

Eliminarea plafoanelor de preţ în toamna anului 2008 şi protecţia oferită de acţionariatul comun cu distribuitorii.

Achiziţia materiilor prime din producţia internă, astfel firma nu se mai confruntă cu riscul valutar, iar pretul produselor la raft ar fi mai scăzut, reuşind astfel să-şi majoreze clientela.

4. Ameninţări

Evoluţia extensivă (extinderea teritorială) s-a încheiat pentru că, pur si simplu, nu mai e loc. Legea limitează deschiderea unei farmacii în functie de numarul de locuitori. Astfel,

80

în oraşe reşedinţă de judeţ se poate înfiinţa o farmacie la 3.500 de locuitori, în Bucureşti, o farmacie la 3.000 de locuitori, iar în alte oraşe decât reşedinta de judet, o farmacie la 4.000 de locuitori.

Deschiderea unei farmacii presupune angajarea cel puţin a unui absolvent de farmacie, iar deficitul de personal este major, ceea ce duce la imposibilitatea deschiderii de noi farmacii, mai ales în mediul rural, unde există un deficit de farmacii.

Perioada actuală nu este deloc fastă pentru farmacii şi nici pentru distribuitori, care se confruntă cu probleme financiare ca urmare a efectelor nefavorabile ale crizei financiare mondiale. Criza financiară are efecte asupra consumului, care determină vanzări în scădere pentru farmacii.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a aprobat creșterea termenelor de plată a medicamentelor, de la 90 la 180 de zile, pentru medicamentele din programele naționale de sănătate, Această hotărâre a afectat si poate afecta in continuare întreaga piață farmaceutică, în condițiile în care medicamentele cu prescripție reprezintă 66% din volumul pieței totale, respectiv 79% valoric.

Farmaciile pot fi afectate și de „controlul drastic al prețurilor“, calculate încă la un curs de 4 lei/euro. „Din acest motiv, unele medicamente pot deveni neinteresante pentru producători și distribuitori, drept pentru care pot exista perioade destul de lungi în care unele dintre medicamente să lipsească din portofoliu farmaciilor, afectând astfel vânzările.

Un eventual faliment al unui lanţ de farmacii poate conduce la picarea întregii pieţe farmaceutice din România.

Cauze şi recomandări cu privire la constatările efectuate

Pornind de la constatările efectuate ca urmare a realizării analizei SWOT , în cele ce urmează voi menţiona cauzele care au condus la constatările respective, precum şi căteva recomandări care sunt necesare a fi întreprinse în diversele domenii din activitatea întreprinderii.

Veniturile din exploatare care au o pondere majoritară uşor crescătoare de la 89,17% la 91,46%, în structura veniturilor totale determină creşterea eficienţei cheltuielilor totale la 1.000 lei venituri totale cu 83,93‰, astfel activitatea din exploatare se caracterizează prin cea mai scăzută eficienţă, din cauza valorilor superioare ale indicatorului de eficienţă a cheltuielilor totale (1.129,51% > 1.012,64% şi 1.142,19% > 1.067,01%).

Pentru creşterea eficienţei cheltuielilor totale, managerul întreprinderii trebuie să promoveze măsuri care să aibă drept rezultat creşterea mai rapidă a veniturilor totale comparativ cu cheltuielile totale, ca de exemplu alegerea unor clienţi cu cerere stabilă, creşterea productivităţii muncii, reducerea consumului specific pe unitate de produs.

Diminuarea rezultatului din exploatare cu 43,80% e consecinţa creşterii cifrei de afaceri

într-un ritm mai lent comparativ cu cel al costului bunurilor vândute şi al

serviciilor prestate ; se observă creşteri semnificative atât ale cheltuielilor directe,

aferente activităţilor de bază şi auxiliare, ceea ce a influenţat nefavorabil rezultatul brut aferent cifrei de afaceri şi, implicit rezultatul din exploatare, creşterea cheltuielilor generale de administraţie au contribuit la reducerea rezultatului din exploatare în perioada analizată

81

Cifra de afaceri arată că valoarea afacerilor realizate de întreprindere cu terţii, ca urmare a exercitării activităţii curente de producţie şi comercializare, a crescut cu 69,98%, ca rezultat a sporirii producţiei vândute cu 19,92% şi a veniturilor din vânzarea cu 72,19%; tendinţa crescătoare a cifrei de afaceri arată că întreprinderea se află în expansiune, consolidându-şi în primul rând activitatea productivă de bază.

Capacitatea de autofinanțare a întreprinderii s-a diminuat cu 162,89% și arată faptul că întreprinderea nu dispune de potențial financiar crescut pentru a remunera capitalurile proprii antrenate in activitatea sa şi pentru a finanţa investiţiile.

Analiza situaţiei fluxurilor de trezorerie evidenţiază încheierea exerciţiului financiar curent cu undeficit (insuficienţă) de trezorerie, egală cu 14976,560 mii RON

Având în vedere că pe ansamblu, dezechilibrul de trezorerie în exerciţiul încheiat are drept cauză insuficienţa trezoreriei din fluxurile de trezorerie din activităţi de finanţare dar şi excedentul de trezorerie rezultat din fluxurile de trezorerie din activităţi de investiţii consider că dacă întreprinderea va continua să înregistreze fluxurile de trezorerie din activităţi de investiţii pozitive, şi fără o creştere a productivităţii muncii se va confrunta cu probleme de trezorerie. Pe de altă parte rezultate din fluxurile de trezorerie din activităţi de exploatare sunt negative, ca urmare în primul rând a creşterii volumului de activitate.

Posibilele soluţii ar fi ca deficitul să poată fi acoperit fie din excedentul de trezorerie şi echivalente de trezorerie existente la începutul perioadei, fie prin apelarea la sursele externe.

Concluzii si propuneri

Din desfasurarea activitatii economico-financiare în anul 2008 a rezultat o creste cu 70% a cifrei de afaceri.

In pierderea înregistrata in anul 2008, cheltuielile cu ajustarea valorii titlurilor de participare detinute de societate, impuse de scaderea cotatiei de piaţa deţine 26.73%.

In anul 2009 va continua procesul de deschidere a unor noi farmacii in tara si in Bucureşti. Numărul estimat este de 9 noi farmacii deschise cu prioritate in centrele comerciale. Dezvoltarea va continua si in anul 2010, conform strategiei adoptate prin decizia Consiliului de Administraţie din data de 06.12.2007. Aceasta direcţie de dezvoltare este impusa si de creşterea agresiva a lanţurilor concurente, in dorinţa de a obţine cote importante de piaţa - criteriu de baza pentru evaluarea oricărei afaceri de retail. Centrofarm a decis astfel sa tina pasul cu aceste realitati concurentiale si a identificat totodata sursele importantelor fonduri de dezvoltare ce vor fi necesare in aceasta direcţie.

Concomitent va fi consolidata activitatea farmaciilor modernizate, se vor structura vanzarile pe un trend crescător al ponderii OTC-urilor , cosmeticelor si parafarmaceuticelor, comportamentul personalului fata de clientela Centrofarm va fi unul ce ne dorim sa ne departajeze de concurenta, pentru a creste cifra de afaceri si pentru a imbunatati cash-flow-ul. Dezvoltarea intensiva este favorizata si de notorietatea castigata si in creştere a Centrofarm datorata frecventelor apariţii favorabile din mass- media si a acţiunilor de marketing.

82

Vor fi angajaţi noi farmacişti pentru a spori forţa de vanzare si pentru a introduce, daca este cazul , program non-stop. Se va continua perfecţionarea si evaluarea personalului de specialitate.

Vor fi abordate noi politici de marketing in scopul fidelizarii clientelei existente si atragerea unei noi categorii de clienţi de nivel mediu-inalt , data fiind repozitionarea lanţului pe piaţa specifica.

Compania CENTROFARM S.A. va continua sa înregistreze o creştere importanta, datorita:

Deschiderii de noi farmacii in tara Dinamicii pieţei farmaceutice romaneşti Dezvoltării interne (imbunatatirea performantelor fiecărei farmacii) Diversificării gamei de produse Acţiunilor de fidelizare a clienţilor

Huţanu Bogdan Piuleac Laura Tanasă Florentin-Emil

83

analiza economico financiara

Documents

Transcript of analiza economico financiara