A fi patriot înseamnă a fi loial ţării, dar şi localităţii de baştinăInterviu cu avocatul Igor Ciuru, candidat

la funcţia de deputat pe lista PPCD

Gaz mai ieftin sau promisiuni electorale?

(citiţi pag. 4)(citiţi pag. 4)

(citiţi pag. 7)(citiţi pag. 7)

Poşta Moldovei ABONAREA 20151 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2015ABONAREA 2015

15.11.2014

Soare, -1 9 0C

14.11.2014

Soare, -1 11 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................18.63951 Do lar ame ri can ............. 14.95651 Leu românesc ................. 4.20801 Ru blă ru sească ............... 0.3225Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

Marile spirite întotdeauna au întâlnit opoziții violente de la

mințile mediocre.

Albert Einstein

Cursul valutar 14.11.2014

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 14 noiembrie 2014

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. Dr. fără de arginţi Cosma și Damian

Dragi capitalişti, de ce condamnaţi ipocrit şi nu lăudaţi evaziunea fiscală?

Catalonia. Vot simbolic pentru independenţă

Bloomberg: Preşedintele Comisiei Europene, Juncker, trebuie să demisioneze

Şi o altfel de Rusie

Exporturile, în cădere liberă

77

88

99

55

66

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

OPINII

EXTERNE

SCANDAL

POLITIC

ECONOMIC

GPF

Fondat în 1995 Nr. 42 (967)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Partidul Popular Creştin Democrat a prezentat Partidul Popular Creştin Democrat a prezentat aspectele economice de bază ale „Planului Roşca”aspectele economice de bază ale „Planului Roşca”

Creștin-democraţii Victor Cioba-nu, Iurie Roșca și Norbert Neuha-us au susţinut recent o conferinţă de presă comună, în cadrul căre-ia s-au referit la aspectele econo-mice de bază ale programului de guvernare a formaţiunii.

Președintele PPCD, Victor Cioba-nu, a menţionat că propunerile creștin-democraţilor constituie modelul economic optim pentru Republica Moldova. Acest model se conţine, în format restrâns, în „Planul Roșca”.

Creștin-democratul german Dr. Norbert Neuhaus, care este și expert în economie și în dome-niul dezvoltării regionale, a atras atenţia asupra faptului că în refl ecţia moldovenească asupra economiei trebuie făcută de o manieră clară diferenţa între economia naţională și gândirea în stil business.

Continuare în pag. 2-3

Liberalii şi Liberalii şi „agenturile” FSB„agenturile” FSB

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

(citiţi pag. 6)(citiţi pag. 6)

Stafi a unui partid bântuie prin Moldova

14 NOIEMBRIE 201422F L U XF L U X Politic

Urmare din pag. 1Gândirea business presupune că

fi ecare încearcă să profi te de puţi-nele oportunităţi existente, fără a contribui la soluţionarea probleme-lor și fără a-și aduce aportul la mul-tiplicarea acestor oportunităţi. Dar, în opinia lui Neuhaus, problemele trebuie rezolvate în profunzime. Aici, în Moldova, se gândește în stil bu-siness, nu economic, nu în termenii economiei naţionale. Profi tarea de unele oportunităţi, fără implicarea în crearea de noi oportunităţi de care să poată benefi cia toţi, a condus la cris-talizarea unei organizări oligarhice a economiei Moldovei, susţine Norbert Neuhaus.

Totodată, expertul a precizat că „nu suntem contra celor bogaţi, dar cei bogaţi trebuie să investească ba-nii lor în activităţile economice din Moldova, astfel ca toată economia să crească și toţi să profi te de bunăsta-re”. Gândirea egoistă este periculoa-să. Orânduirea trebuie schimbată în așa mod, încât fi ecare, urmându-și interesul egoist, să servească binele comun.

Justiţia trebuie să fi e dreaptă pentru toţi, nu doar pentru uniiDr. Norbert Neuhaus a mai subli-

niat că statul trebuie să-și recapete funcţia regulatoare în procesele eco-nomice. În opinia sa, este nevoie de solidaritate, trebuie să avem în minte în permanenţă ideea de bine comun și să construim o economie socială de piaţă. Fiecare cetăţean trebuie să poată profi ta de creșterea economică a ţării, așa cum s-a procedat în Ger-mania. Dacă guvernarea vrea cu ade-vărat să pună bazele unei dezvoltări durabile, aceasta trebuie să stimuleze o cultură economică sănătoasă, să asigure o atmosferă prielnică pentru dezvoltare și concurenţă loială. Toto-dată, este necesară funcţionarea sta-tului de drept, astfel încât toţi să fi e si-guri că drepturile lor sunt respectate, justiţia este independentă și dreaptă pentru toţi, nu doar pentru unii.

Referindu-se la retorica proeuro-peană a actualei guvernări de la Chi-șinău, Dr. Norbert Neuhaus a amintit că doar dacă ţara noastră va întruni criteriile de la Copenhaga, va fi per-tinentă o discuţie în acest sens. Ex-pertul a menţionat că doar dacă în Republica Moldova va funcţiona cu adevărat statul de drept, va fi o at-mosferă democratică autentică, iar economia noastră va fi capabilă să

reziste la concurenţa internaţională vom putea spune că am întrunit cele trei criterii de la Copenhaga.

Am văzut în Republica Moldova prea puţine schimbăriAcum, în opinia lui Neuhaus, Mol-

dova are nevoie de naţionalism eco-nomic, de protecţionism, care nu este izolaţionism. „Trebuie să vă pregătiţi pentru a putea concura cu alte state. În caz contrar, aici va fi o catastrofă. Acordul de asociere cu UE prevede un termen de graţie de 8 ani. Dacă acest termen nu va fi valorifi cat, veţi avea doar de pierdut. Trebuie să stabiliţi și să restabiliţi lanţurile de producţie. Doar agricultura nu poate servi drept bază pentru o economie performan-tă”, a mai spus expertul.

„Vin în Republica Moldova de 15 ani și văd că s-au făcut prea puţine schim-bări. Alegerile din 30 noiembrie sunt șansa schimbărilor în profunzime, pentru salvarea ţării. Salvarea nu poa-te veni nici din Uniunea Europeană și nici din Uniunea Vamală. Salvarea poate veni doar din interior. Dumnea-voastră trebuie să faceţi schimbările necesare. Trebuie să vă defi niţi inte-resul naţional și vectorii de dezvoltare strategici, nu geostrategici. Deoarece ordinea trebuie făcută de voi aici, nu de cei de la Moscova, Bruxelles sau Washington”, a punctat doctorul în economie Norbert Neuhaus.

Iurie Roșca, liderul de campanie al PPCD, a menţionat câteva aspecte „care defi nesc identitatea doctrinară și creionează deosebirile fundamen-tale între viziunea PPCD și a celorlalţi competitori electorali asupra inde-pendenţei politice, economice a Re-

publicii Moldova și asupra șanselor de generare a prosperităţii în ţara noastră”.

Încotro, Moldova?„Pornesc de la obsesia pe care o

vedem, manifestată în discursul pu-blic dominant al celor două tabere beligerante: „Încotro, Moldova? În Uniunea Vamală sau în Uniunea Eu-ropeană?”. Prima defecţiune a acestei viziuni puerile este că Republica Mol-dova este văzută ca un fel de apendi-ce, ca un fel de element-parazit, care profi tă de pe urma injecţiilor fi nanci-are și a sprijinului politic din exterior sau ca o anexă geopolitică și econo-mică a celor doi mari competitori: Rusia versus Occidentul, Rusia versus UE, plus SUA. Personal, în fi ecare zi particip la diverse întâlniri și dezba-teri televizate, în special în teritoriu, pentru că media corporatistă nu prea ne cheamă la dezbateri, și sunt între-bat: ce putem face pentru a depăși starea de lucruri în care s-a pomenit ţara noastră? Cum putem diminua să-răcia? Cum putem consolida fi nanţele publice? De unde luăm bani pentru a consolida fi nanţele publice, capacita-tea bugetară a statului, astfel încât să putem reorienta o parte din aces-te resurse spre creditări efi ciente în economia naţională, spre ocrotirea sănătăţii, învăţământ etc.”, a menţio-nat Iurie Roșca.

Politicianul a ţinut să accentueze: „ceea ce domnul Norbert a menţio-nat – Republica Moldova are nevoie de o pauză geopolitică. Ce înseamnă asta? Noi uităm de faptul că statutul de neutralitate al Republicii Moldova poate și trebuie să fi e valorifi cat în relaţiile noastre internaţionale, care trebuie să dea un efect economic

rapid și pozitiv pentru ţara noastră. Adică, Republica Moldova are nevoie de relaţii comerciale asimetrice. Atât cu Uniunea Vamală, cât și cu Uniunea Europeană”.

„Noi ţinem minte că Republica Mol-dova are o structură a veniturilor la bugetul de stat în proporţie de 70% provenind din ceea ce acumulează Serviciul Vamal. Ridicaţi vama dintr-o parte sau din alta, sau din ambele părţi, și fi nanţele publice din Republi-ca Moldova se prăbușesc în 24 de ore. Noi deja suntem în regim de comerţ liber cu Uniunea Europeană și cu Tur-cia. Perioada de graţie este adevăra-tă, dar funcţionează doar pentru Mol-dova, pentru că mărfurile europene și din alte zone, inclusiv Ucraina, Rusia, Turcia, intră fără niciun fel de proble-me în ţara noastră, lăsând la o parte mărfurile care intră prin scheme de contrabandă, care depășesc tot ce vedem noi scris în hârtiile vamale. Să reţinem treaba asta: nevoia de con-solidare a independenţei economice a Republicii Moldova nu are nimic în comun cu preferinţele noastre de or-din civilizaţional, lingvistic, istoric sau de alt gen. Noi suntem o economie subdezvoltată pentru că nu ne-am defi nit corect interesul naţional. Pe noi ne poartă de căpăstru mari ju-cători internaţionali. Politicienii din Republica Moldova au obsesia și sa-tisfacţia să se tragă în poze cu marii jucători internaţionali de la Moscova, Bruxelles sau Washington. Cei care ne cheamă în Uniunea Vamală ne spun că dacă ne înscriem în această echi-pă de elită, atunci vom avea resurse energetice ieftine. Eu însă vă asigur că putem avea resurse energetice ieftine fără a ceda interesul naţional Moscovei. Eu vă asigur că putem avea relaţii economice asimetrice cu Uniu-nea Europeană, fără a deveni anexă a marilor corporaţii transnaţionale din Uniunea Europeană sau Statele Unite. Statutul economic special este singurul statut capabil să dea Repu-blicii Moldova o perspectivă de dez-voltare. De aceea, avem nevoie de reindustrializare rapidă, bazându-ne pe importul de tehnologii și materii prime orientate spre industrie. Nu nu-mai industria de prelucrare, dar toate tipurile de industrie pot fi dezvolta-te și trebuie dezvoltate în Republica Moldova. Tot ce ţine de importul de tehnologii și materii prime – taxe va-male zero. Și, în același timp, taxe cât se poate de ridicate pentru mărfuri de import care pot fi produse pe te-ritoriul Republicii Moldova: atât cele agricole, cât și cele industriale”, a mai declarat Roșca.

Totodată, Iurie Roșca s-a referit și la faptul că piaţa Republicii Mol-dova este invadată cu mărfuri de origine agricolă din străinătate: din Polonia, din Turcia, din China, de ori-unde. „Cum vrem noi să dezvoltăm agricultura Republicii Moldova în timp ce producătorii agricoli din ţara noastră nu sunt în stare, din cauza insufi cienţei tehnologice și fi nanci-are, să concureze cu marii jucători internaţionali. Noi deja avem două probleme fundamentale în ceea ce privește protejarea producătorului autohton. Aceste limitări ne-au legat de mâini și de picioare și au venit prin aderarea cu ochii închiși, orbește, la Organizaţia Mondială a Comerţului, care a limitat capacitatea și dreptul Guvernului Republicii Moldova de a reglementa tarifele vamale fără a cere voie de la OMC. După aceea, am cedat tot ce înseamnă act decizional în domeniul economiei și comerţului birocraţiei de la Bruxelles”, a mai spus Iurie Roșca.

O economie nu poate să existe din remitenţe şi injecţii fi nanciare din exteriorLiderul de campanie al PPCD a

subliniat, de asemenea, că „neînţele-gându-ne interesul naţional, ne com-placem în postura de economie care trăiește din remitenţe și din injecţii fi nanciare din exterior. Noi ne bu-curăm ca sălbaticii atunci când intră încă 10 milioane de euro, de dolari în Republica Moldova, batem din pal-me, sărim în sus, facem concerte pe tema asta. Orice ţară serioasă, care are o guvernare serioasă, înţelege că creditele internaţionale trebuie con-tractate doar pentru a fi reorientate în economia reală, nu pentru injecţii artifi ciale pentru a menţine balanţa de plăţi, deservirea datoriei externe sau echilibru bugetar. Vă dau o sin-gură cifră: ofi cialii noștri se laudă că au primit numai pentru consolidarea puterii judecătorești 70 de milioane de euro în cinci ani de zile. Unde sunt banii aceștia? Îi vedem cumva regă-sindu-se în funcţionalitatea justiţiei, s-a construit măcar o clădire pentru vreo judecătorie de sector? Nimic. Chiar și granturile care le primim sunt date condiţionat politic”.

Roșca a mai ţinut să accentueze și faptul că ideea de patriotism econo-mic nu este o invenţie pe care o adu-ce Partidul Popular Creștin Democrat. Patriotismul sau protecţionismul eco-nomic este singurul model sau „calea

Partidul Popular Creştin Democrat a prezentat Partidul Popular Creştin Democrat a prezentat aspectele economice de bază ale „Planului Roşca”aspectele economice de bază ale „Planului Roşca”

14 NOIEMBRIE 2014 33 F L U XF L U XPolitic

a treia”, pe care a inventat-o tot un

german.

„Revin la numele acestei celebre

personalităţi în gândirea economică

mondială – Friedrich List”, a menţio-

nat Iurie Roșca, adăugând că „atunci

când Marea Britanie i-a propus Ger-

maniei să semneze un acord de liber

schimb, în anii 40 ai secolului XIX,

Friedrich List a spus: “staţi, băieţi, un

pic, închidem frontierele vamale, ne

ridicăm la nivelul tehnologic de pro-

ducţie și industrializare cu Marea Bri-

tanie și atunci suntem gata să concu-

răm cu vecinii noștri din nord”. Vedeţi

că situaţia se repetă la distanţa de o

sută și ceva de ani. Noua ni s-a pro-

pus un acord de liber schimb. Oare

suntem egali ca pondere economică,

tehnologică, fi nanciară, capacitatea

de producţie, competitivitate cu par-

tenerii noștri din Europa Occidentală?

Categoric, nu. Prin urmare, semnarea

în alb a reprezentat o greșeală teri-

bilă. Ceea ce nu înseamnă sub nicio

formă că aderarea necondiţionată la

Uniunea Vamală va însemna dintr-o

dată creștere economică și rezolvarea

problemelor noastre. Cetăţenii Repu-

blicii Moldova nu trebuie să mai lu-

creze, de acum încolo, în aceleași pro-

porţii pe pieţele forţei de muncă din

exterior, fi e la Moscova, fi e în Uniunea

Europeană, fi e în alte părţi. Care din-

tre partidele ce s-au avântat în aceas-

tă campanie au o viziune strategică

asupra dezvoltării Republicii Moldo-

va? Cine poate să dea un proiect de

ţară care să permită descentralizarea

economică, consolidarea fi nanţelor

publice, combaterea corupţiei, con-

solidarea capacităţii instituţionale a

statului pentru a veghea libera com-

petiţie pe piaţă, bazată pe proprieta-

te privată?”

Oligarhii au transformat Republica Moldova într-un stat captivCreștin-democratul susţine că „noi

cu toţii am fost cretinizaţi, pur și sim-

plu, prin media, prin instituţiile de în-

văţământ, despre așa-numita „mâna

invizibilă a pieţei”, un Adam Smith

prost înţeles. Nu există mâna invizibi-

lă a pieţei. Într-o economie de piaţă,

statul este poliţistul care veghează la

respectarea condiţiilor egale pentru

toţi competitorii de pe piaţă. Altfel,

ne pomenim în situaţia unui capita-

lism caricatural, un capitalism specu-

lativ, corporatist, numiţi-l oligarhic,

dacă vă place. Concentrarea excesivă

de capital în mâinile unor jucători, a

transformat Republica Moldova într-

un stat captiv. Instituţiile puterii de

stat sunt transformate în instrumente

de acumulare a supraprofi turi de cei

care controlează astăzi marile fl uxuri

fi nanciare și, mai ales, sectoarele adu-cătoare de profi t din economia naţio-nală. Cine oare nu știe că astăzi prin-cipalele partide politice care domină viaţa publică din Republica Moldova sunt produsul direct al capitalului negru acumulat în ultimii 20 de ani. Cine oare nu știe că presa corpora-tistă reprezintă derivatul direct din economia tenebroasă, din schemele fi nanciare criminale din Republica Moldova. Toată lumea știe. Cum să combatem această molimă? Una din măsuri: interzicerea fi rmelor off -sho-re pe teritoriul Republicii Moldova. E fundamentală această reformă. Noi avem o legislaţie care prevede com-baterea cârdășiilor de cartel, care însă nu se aplică. Cea mai mare crimă eco-nomică într-o economie funcţională de piaţă se numește cârdășie de car-tel. În Statele Unite, dacă stă de vor-bă un reprezentant al unei corporaţii mari cu un alt reprezentant al unei corporaţii mari și beau ceai, organele abilitate pot să-i cheme pe unul și pe altul la interogatoriu, întrebându-i:

nu cumva aţi convenit asupra preţu-rilor, tarifelor, coordonarea activităţii pentru a oferi servicii coordonate la același preţ, la același nivel? Cum putem noi astăzi să facem creditare efi cientă a economiei naţionale când toate băncile din Republica Moldova își ascund proprietarii după fi rmele off -shore? Cum vreţi să avem servicii bancare accesibile pentru producăto-rul autohton? Este o crimă împotriva sistemului de securitate al Republicii Moldova. Noi am uitat că securitatea presupune nu doar cei care se uită prin gaura cheii să vadă cine ce face în viaţa privată. E vorba de securitatea economică, e vorba de securitatea fi -nanciară a statului. De aceea, Partidul Popular Creștin Democrat își propune ca măsură prioritară, printre altele, in-terzicerea fi rmelor off -shore în toate domeniile de activitate economică în Republica Moldova, în sistemul ban-car, în primul rând.”

Referindu-se la sistemul bancar, Roșca a menţionat că un cetăţean al Republicii Moldova trebuie să fi e co-

proprietar maximum într-o bancă de dimensiuni medii și să i se interzică procurarea de acţiuni în alte bănci. „De ce? Pentru că altfel el dictează jocul pe piaţa fi nanciară a unei ţări. Exact și pentru dumneavoastră, care reprezentaţi televiziunile, în sistemul media. Într-o democraţie funcţiona-lă, același om nu poate deţine toate canalele dominante într-o ţară, pen-tru că infl uenţează politic, social și economic, inclusiv electoral această societate. Poftim, ţara vecină – Româ-nia, acolo nu poţi avea acţiuni într-o instituţie media fără să declari cine este proprietarul. E o chestiune fun-damentală”.

Roșca a mai relatat că întrebarea care îi este pusă la fi ecare întâlnire, în special în dezbaterile televizate ale posturilor regionale și locale, este „de unde luăm bani?” Dânsul a dat câteva exemple „la îndemâna oricui”. În opinia lui Roșca, „toate activităţile care ţin de bugetul de stat trebuie să fi e operate printr-o bancă de stat. Câ-teva exemple: noi suntem o ţară care,

din nefericire, consolidează majorita-tea resurselor fi nanciare la centru și după aceea le distribuie în teritoriu. Prin ce bănci se fac aceste transfe-ruri? Prin bănci private. Unde rămâne procentul bancar? În mâinile unor persoane particulare. Oare statul nu poate să facă economii și să genereze fonduri suplimentare pentru bugetul de stat, operând aceste simple opera-ţiuni bancare printr-o bancă de stat? E vorba de câteva miliarde, lei anual pe care le pierdem, care intră în pro-prietatea unor fi rme off -shore, ascun-se în bănci. Nu putem noi acești bani să-i strângem pentru bugetul de stat, după aceea să-i transformăm în fon-dul pentru asigurări sociale, în fon-dul asigurărilor în medicină? Cum se poate ca pensia să fi e mai mică decât minimul de consum, cum poate pen-sia să fi e de câteva ori mai mică decât ceea ce avem de plătit noi ca facturi? Nu sunt bani? Iată banii”, a subliniat politicianul, după care a adăugat:

„Vă dau alte exemple: noi când în-călcăm regulile de circulaţie rutieră, unde plătim amenzile? La o bancă privată. Cei care se laudă că au insta-lat camere la tot colţul în Chișinău și pe șoselele din ţară sunt conștienţi de faptul că ei încasează doar parţial din ceea ce ar putea încasa? Operaţiunile bancare de acest gen trebuie opera-te, de asemenea, printr-o bancă de stat. Serviciile comunale, la fel. Noi mergem în judecată cu diverse oca-zii, plătim taxe de stat. Unde merge procentul bancar? În mâinile unor instituţii fi nanciare private. Adică, ni s-a băgat în cap o dogmă neolibera-lă, provenită de la așa-numita școală de la Chicago, care spune „small go-vernement” și dacă se poate, cât mai corupt, care să nu participe la regle-mentarea proceselor economico-fi -nanciare ale unei ţări și atunci această ţară devine ostaticul câtorva jucători

abili, care concentrează capacitatea fi nanciară și economică, subordonea-ză administrativ și politic societatea. Iată modelul caricatural și monstruos la care a ajuns Republica Moldova”.

Totodată, creștin-democratul a subliniat faptul că „o economie ba-zată doar pe agricultură, oricât de performantă, nu poate să genereze prosperitatea întregii societăţi. Știm cu toţii cifrele pe care le invocă de fi ecare dată Guvernul. Aportul de contribuţie a agriculturii și industriei la PIB este egal: 12-13%. De unde să iei bani să subvenţionezi agricultura la nivelul subvenţiilor din Uniunea Europeană?

Nimeni nu poate să substituie lipsa noastră de pregătire, de idei, de competenţă În UE subvenţiile se ridică la 40-45%

din costurile activităţii în agricultură, în Moldova, maximum 2,5%. Chiar dacă am fi cea mai tehnologizată agri-cultură, subvenţiile oricum sunt nece-sare. Dar de unde să provină aceste subvenţii? Cu preponderenţă din ac-tivitatea sectorului industrial și par-ţial din activitatea sectorului servicii. Structura economiei naţionale trebu-ie schimbată radical. Optica noastră asupra gospodăriei naţionale trebu-ie schimbată radical. Iată de ce este nevoie de un stat puternic, iată de ce este nevoie de o viziune strategică asupra interesului naţional. Iată de ce este nevoie să abandonăm această dezbatere sterilă, inutilă și periculoa-să interesului nostru naţional: încotro o luăm, Uniunea Vamală sau Uniunea Europeană? Dacă nu ne vom face te-mele, nu vom formula priorităţile, nu vom avea o agendă de dezvoltare a ţării noastre, nimeni nu va putea să substituie lipsa noastră de pregătire, de voinţă, de idei, de competenţă, de viziune, de capacitate de administra-re a treburilor publice”.

Politicianul s-a referit și la expor-turi. „Eu aș prefera ca în câţiva ani să exportăm și în Federaţia Rusă, și în Uniunea Europeană, plusvaloarea, totul la pachet, la borcănaș, produ-sul fi nit și parţial, produs natural, pur ecologic, cu dimensiunile și pachete-le respective, care să fi e comparabile cu marii competitori de pe piaţa in-ternaţională”, a menţionat Roșca.

În acest sens, potrivit politicianului, „este extrem de important să înţele-gem că avem nevoie de un salt eco-nomic rapid, care trebuie să vină prin performanţa intelectuală și voinţa celor care administrează Republica Moldova. Cu Nicolae Timofti salturi economice nu se vor realiza. Cu Iurie Leancă salturi economice nu se vor realiza. Cu marii contrabandiști sal-turi și prosperitate economică nu se va realiza”.

Un alt aspect abordat de liderul de campanie al PPCD a fost acela că „statul, Guvernul Republicii Moldova trebuie să declare deschis o alianţă

pe faţă între stat și businessul mic și mijlociu. Această alianţă trebuie să fi e orientată la fel de deschis împotriva marelui capital din zona tenebroasă. Adică, statul luptă cu criminalitatea economică, care a concentrat supra-profi turile, bazându-se pe întreprin-derile mici și mijlocii care primesc cre-dite preferenţiale din Banca de Stat, se bucură de toate privilegiile datori-tă politicilor vamale protecţioniste și datorită unei fi scalităţi permisive”.

„Știm cu toţii despre fenomenul contabilităţii duble. De ce în ultimii ani economia tenebroasă a săltat atât de puternic? Pentru că „democraţii” de la guvernare au sporit fi scalitatea la asemenea nivel, încât un om de afaceri se gândește: frate, ce fac? Dau mai mult de jumătate din profi tul meu statului și n-am cu ce plăti anga-jaţii, n-am cu ce lua materie primă, nu am cu ce să mă dezvolt sau mai bine dau mită agentului fi scal, poliţistului, procurorului, judecătorului și ţin con-tabilitate dublă. Contabilitatea dublă reprezintă o crimă economică foarte gravă. Dar cei care generează conta-bilitatea dublă, economia tenebroa-să, sunt guvernanţii, care nu vor să înţeleagă că omul nu poate da tot ce câștigă cu titlul de impozit”, a spus Iu-rie Roșca, adăugând că sunt frecven-te cazurile când „oamenii de afaceri prosperi, capabili, își închid afacerile în Republica Moldova și pleacă peste hotare. De ce? Nu cred în statul nos-tru. Nu cred că statul nostru poate să vegheze la libera competiţie pe piaţă. Noi nu suntem o economie de piaţă funcţională. Justiţia nu arbitrează corect confl ictele economice. Cine câștigă? Cel care este la putere sau dă mită mai mare. În asemenea condiţii, noi nu avem cum să ieșim din acest cerc vicios”.

În încheiere, Iurie Roșca a specifi -cat faptul că Republica Moldova, în ultima perioadă este suprasaturată de propagandă electorală. „Poate nu toată lumea știe că actuala guvernare a sporit fondul electoral de două ori. Dacă pentru CEC statul a acordat 52 de milioane de lei, plafonul electoral pentru partidele politice – 55 de mi-lioane de lei, iar partidele cum sunt PPCD și alţii, nici măcar 20 de mii de lei nu pot să ia cu titlul de credit. Un minut de publicitate electorală la te-leviziunile oligarhice costă până la 5 mii de euro. Situaţia este extrem de difi cilă, pentru că statul este în stare de captivitate, puterea este uzurpată. Mergi în teritoriu și oamenii așteaptă pomeni electorale. Iată de ce trebu-ie să reţinem și un alt detaliu: toate sondajele de opinie sunt lansate în campania electorală pentru a induce în eroare alegătorii, pentru a-i înșela, pentru a-i manipula. Ele nu au nimic în comun cu preferinţele, intenţia electorală sau decizia de a vota într-un fel sau altul a alegătorilor. De ace-ea, nu credeţi sondajelor de opinie, mai ales în perioada campaniei elec-torale”, a punctat Iurie Roșca.

FLUX

14 NOIEMBRIE 201444F L U XF L U X Interviu

- Domnule Ciuru, cei mai mulţi

tineri preferă să meargă la studii

la Chișinău. Ce v-a făcut să ră-

mâneţi în orașul dumneavoastră

de baștină?

- M-am născut, am învăţat și acti-vez în orașul meu natal, municipiul Bălţi. După absolvirea facultăţii am fost provocat de mai multe ori să plec la Chișinău sau peste hota-rele ţării, așa cum o fac mulţi din-tre tinerii noștri. Eu am hotărât să rămân acasă.

- De ce?

- Consider că a fi patriot înseam-nă nu doar loialitate pentru ţara ta, ci și pentru localitatea în care te-ai născut. De aceea am hotărât să ră-mân la Bălţi. Mai mult, mi-am con-vins și soţia, care este din Chișinău, să vină la Bălţi.

- Ne puteţi spune și unde aţi în-

tâlnit-o pe soţia dumneavoas-

tră?

- Am întâlnit-o la una dintre uni-versităţile de vară organizate de PPCD și de atunci suntem împreu-nă. La moment avem 2 copii și sun-tem foarte fericiţi.

- Când a început să vă intereseze

politica?

- Încă de pe băncile școlii am manifestat interes pentru politi-că. Îmi păsa de orașul meu, de ţara mea, de soarta acestui popor. Așa am hotărât să ader la o formaţiu-ne politică. Alegerea mea, în anul 2000, a fost Partidul Popular Creș-tin Democrat. A fost cea mai re-ușită alegere, pe care nu o regret până în prezent. În PPCD am învă-ţat, m-am format ca persoană pu-blică, m-am căsătorit, mi-am făcut prieteni adevăraţi.

- De ce alegerea dumneavoastră

a fost și rămâne PPCD?

- Pentru că ţara are nevoie anu-me de PPCD. Aceasta este forma-ţiunea pentru care guvernarea nu este un simplu moft, ci o misiune asumată pentru soarta acestui po-por. Suntem singura formaţiune ce are o viziune clară de dezvoltare

a ţării. Noi știm exact cum trebuie

să arate Republica Moldova peste

5, 10, dar și peste 50 de ani. Avem

sarcina să construim un stat puter-

nic, dezvoltat, neutru din punct de

vedere politico-militar, cu o econo-

mie performantă, unit prin religia

ortodoxă pe care o împărtășește

majoritatea absolută a concetăţe-

nilor noștri. Trebuie să ajungem la

un asemenea nivel când fiecare va

putea să se mândrească de apar-

tenenţa sa la Moldova, indiferent

de etnia sa sau de limba pe care o

vorbește.

- De unde vine acest optimism?

- Noi vom reuși să realizăm pla-

nul nostru pentru că suntem o

echipă unită, energică, cu credin-

ţă în Dumnezeu. Totodată, avem

un lider puternic. Iurie Roșca este

liderul incontestabil al echipei

noastre, iar ţara are nevoie și ea de

un asemenea lider. Un bun patri-

ot, un om de caracter, cu o viziune

clară de dezvoltare a acestei ţări,

formată ca rezultat al unui mare

volum de lecturi, care, însumate, ar însemna cam tot ce au citit toţi guvernanţii ţării luaţi laolaltă de la ’90 încoace. În situaţia de criză pro-fundă, nu doar economică și poli-tică, dar și identitar-spirituală prin care trece Moldova, avem nevoie anume de un asemenea lider. Un lider care să-i unească pe toţi. Iurie Roșca, astăzi, este lider atât pentru români/moldoveni, cât și pentru rușii, găgăuzii, ucrainenii, bulgarii, alte etnii din ţara noastră. Un alt personaj politic care s-ar bucura de autoritate atât la Chișinău, cât și la Comrat, Taraclia sau Bălţi, nu mai avem. Acest lucru se datorea-ză întâi de toate faptului că el are o viziune inclusiv pentru a realiza unitatea acestui popor.

- Ca persoană care exercită una dintre profesiile principale în domeniul ocrotirii normelor de

drept, ce prioritate aţi dori să re-marcaţi în Planul Roșca?

- Una din priorităţile programu-lui nostru de guvernare este refor-ma justiţiei. Sunt avocat și cunosc bine acest domeniu. Îmi sunt cu-noscute carenţele sistemului și mă indignez atunci când îi aud pe ac-tualii guvernanţi vorbind despre reforma justiţiei. Întrebarea retori-că este, de ce nu au făcut-o timp de 8 ani de zile comuniștii și timp de 5 ani de zile actualii guvernanţi? Asta pentru că, bunăoară, cu un procuror general obedient poţi face orice crimă în acest stat, fiind sigur că nu vei fi tras la răspundere penală. Cu un Consiliu Superior al Magistraturii obedient păpușarilor poţi obţine orice hotărâre în orice instanţă de judecată. Iată de ce re-forma justiţiei nu s-a făcut până în prezent.

Vreau să subliniez următoarele: reforma justiţiei o pot face doar politicienii curajoși, neimplicaţi în crime și escrocherii la nivel de stat.

Astfel de politicieni se regăsesc

doar la PPCD.

- Cu ce ar trebui să înceapă refor-

ma justiţiei?

- Când vorbim despre reforma

justiţiei avem în vedere, în primul

rând, reforma Procuraturii. Procu-

rorilor, începând cu cel general și

terminând cu procurorii de rând,

urmează să le asigurăm prin lege

independenţă totală. Vorbesc cu

mulţi procurori, care se plâng că

nu pot lua independent nicio ho-

tărâre în dosarele pe care le ges-

tionează fără avizul procurorului

ierarhic superior. Despre ce fel de

independenţă poate fi vorba? De

asemenea, fiecare angajat din sis-

temul justiţiei urmează să-și justi-

fice averile. În caz contrar vor tre-

bui să plece din sistem.

De asemenea, trebuie să facem

reforma administraţiei publice lo-

cale. Aceasta este o altă prioritate

a PPCD. Cunosc bine și acest do-

meniu, deoarece am activat la Băl-

ţi în calitate de consilier municipal timp de 8 ani. Reforma APL este o restanţă majoră pe care nimeni nu are curajul să o facă. Tuturor gu-vernanţilor le convine actuala sta-re de lucruri. Ei au nevoie de pri-mari și consilieri obedienţi, pe care să-i manipuleze inclusiv în scopuri electorale. Îmi aduc aminte de anii 2003-2009, când la guvernare au fost comuniștii. Municipiul Bălţi, guvernat de comuniști, primea bani de la bugetul de stat, de la co-legii lor de partid. Așa era situaţia în toate primăriile administrate de primari comuniști. Toţi beneficiau de alocaţii de la bugetul de stat. Si-tuaţia însă era diametral opusă în localităţile guvernate de primarii altor partide. Unii primari, mai in-genioși, își schimbau apartenenţa politică în funcţie de cine era la guvernare. O parte dintre primari care au fost anterior comuniști, după 2009 au aderat la PLDM sau PD. Este o situaţie nesănătoasă, care provoacă, în mod artificial, „turismul politic” al primarilor.

Puterea locală trebuie să fie des-centralizată. Este necesară delega-rea unor competenţe suplimentare autorităţilor publice locale și lărgi-rea bazei fiscale a acestora.

- Cum va arăta, în opinia dum-neavoastră, viitoarea guverna-re?

- Sunt sigur că vom fi parte a vii-toarei guvernări. Simpatiile faţă de partidul nostru, faţă de Iurie Roșca și faţă de programul nostru de gu-vernare – Planul Roșca – cresc pe zi ce trece. Oamenii au obosit de lup-te interminabile pe criterii etnice, pe criterii de limbă și geopolitice. Oamenii au nevoie de unitate naţi-onală, bunăstare, de stat puternic în frunte cu un lider puternic care să inspire încredere și respect. Așa ceva poate oferi doar PPCD și oa-menii înţeleg acest lucru.

- Vă mulţumim pentru amabilita-tea de a ne acorda acest interviu și vă dorim succes.

- Și eu vă mulţumesc.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

A fi patriot înseamnă a fi loial ţării, A fi patriot înseamnă a fi loial ţării, dar şi localităţii de baştinădar şi localităţii de baştină

Interviu cu avocatul Igor Ciuru, candidat la funcţia de deputat pe lista PPCD

14 NOIEMBRIE 2014 55 F L U XF L U XOpinii

În cadrul unei conferinţe de presă organizată de Par-tidul Liberal cu tema: „Acţi-unile FSB-ului rusesc împo-triva cetăţenilor Republicii Moldova”, vicepreședintele PL, Valeriu Munteanu, a ca-lifi cat Congresul drept o or-ganizaţie dubioasă „care re-prezintă interesele Rusiei”.

„Congresul Diasporei Moldovenești este o creatu-ră a FSB, dar, cu toate aces-tea, Guvernul RM, Biroul pentru Relaţii cu Diaspora, Ministerul Afacerilor Exter-ne și Integrării Europene recunosc această agentură FSB drept „reprezentant legitim” al moldovenilor din Rusia. Și paradoxal este

faptul că, pe vremea lui Vladimir Voronin, Congre-sul Diasporei Moldovenești era ignorat, iar din 2010, cu acceptul MAEIE, CDM s-a in-stalat în sediul Ambasadei Republicii Moldova la Mos-cova, unde prestează servi-cii”, a declarat Munteanu.

În concluzie, șeful PL, Mi-hai Ghimpu, i-a solicitat Gu-vernului Republicii Moldo-va să renunţe la politica de fi nanţare și sprijinire a or-ganizaţiilor „care acţionea-ză împotriva statului și îm-potriva cursului european al republicii”, iar SIS-ului să dispună documentarea ac-tivităţii acestor oameni și să pună informaţiile obţinute

la dispoziţia organelor abi-litate pentru a se deschide dosare penale.

De asemenea, Ghimpu i-a cerut Ministerului de Ex-terne să ia măsuri „pentru evacuarea agenturii FSB din Ambasada Republi-cii Moldova la Moscova și pentru întreruperea relaţii-lor cu „agenturile FSB de la Moscova”, care s-ar afl a la conducerea CDM și a altor așa-numite „organizaţii ne-guvernamentale”.

În replică, președintele Congresului Diasporei Mol-dovenești de la Moscova, Aleksandr Kalinin, a decla-rat că Mihai Ghimpu împar-te diaspora Moldovei în „ai noștri și ai voștri” și încear-că să o „dezmembreze” în două părţi: cea din ţările UE și cea din Rusia.

„Pe de o parte, Ghimpu salută activitatea diasporei moldovenești în ţările UE, iar pe de altă parte, atacă migranţii care lucrează în Rusia. Faptul că migranţii moldoveni care muncesc în

Rusia nu fac parte din elec-toratul Partidului Liberal nu le dă dreptul de a împărţi diaspora moldovenească, care este un singur orga-nism”, afi rmă președintele CDM.

Declaraţiile lui Ghimpu, cum că agenţi ai organelor de securitate a Rusiei sunt încorporaţi pretutindeni unde muncesc migranţii moldoveni, făcute în toiul campaniei electorale, „nu sunt nimic altceva decât o farsă”, consideră Kalinin, prin care acesta încearcă să acumuleze dividende po-litice, în condiţiile în care ratingul partidului a scăzut considerabil.

De asemenea, Aleksandr Kalinin a infi rmat declara-ţiile liberalilor cu privire la fi nanţarea CDM de către Guvernul Republicii Mol-dova și i-a cerut lui Ghimpu să prezinte dovezi în acest sens.

Referindu-se la afi rmaţi-ile privind naţionalitatea celor din conducerea CDM,

Kalinin a punctat că toţi aceștia sunt cetăţeni ai Re-publicii Moldova, iar spe-culaţiile în acest sens nu le fac faţă liberalilor, care se pretind adepţi ai valorilor europene.

Președintele CDM a mai menţionat că organizaţia acordă ajutor tuturor cetă-ţenilor din Republica Mol-dova care se pomenesc, dintr-un motiv sau altul, într-o situaţie difi cilă în Fe-deraţia Rusă ori chiar ajung victime ale unor evenimen-te tragice, inclusiv celor care doresc să se întoarcă acasă, iar în astfel de situ-aţii conlucrarea Guvernului cu diaspora este indispen-sabilă.

„Și ce a făcut Ghimpu, fi ind la putere în calitate de deputat și în calitate de președinte interimar, pen-tru ca numărul cetăţenilor moldoveni plecaţi peste hotare la muncă, să scadă?” se întreabă Aleksandr Kali-nin.

Trebuie să amintim că

anterior și fosta tovarășă de idei a lui Mihai Ghimpu, reformata Ana Guţu, și-a exprimat desconsiderarea faţă de cei plecaţi la muncă în Federaţia Rusă. În opinia distinsei doamne, aceștia ar avea un nivel intelectu-al mai redus decât cei care muncesc în ţările UE.

În Rusia se duc să mun-cească moldovenii cu un nivel de studii redus, de opt-nouă clase, „care nu au verticalitate și demnitate”, a opinat Ana Guţu, președin-tele Comisiei parlamentare politică externă și integrare europeană. Și ar fi o modă ca moldovenii să plece în Rusia, pentru că într-acolo a plecat cumătrul, fi nul și nă-nașul, mai afi rma ea. Adică, nu pentru că sunt prost plă-tiţi acasă ori pentru că nu-și pot găsi un loc de muncă își iau oamenii lumea în cap și pleacă din ţară, ci pentru că sunt needucaţi, ignoranţi, lipsiţi de demnitate și se ţin de „modă”.

Deputata cu pretenţii de mare intelectuală pare să nu știe că actuala guverna-re, înglodată în corupţie și scandaluri politice, a fost salvată, în bună măsură, anume de remitenţele mi-granţilor „fără carte”, care contribuie la creșterea ve-niturilor ţării și ajută famili-ile rămase acasă să facă faţă sărăciei.

Potrivit experţilor, în jur de 70 la sută din numărul cetăţenilor afl aţi la muncă peste hotarele ţării activea-ză în Federaţia Rusă, iar re-mitenţele din această ţară constituie circa 65 la sută din total.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Divagaţia asta, în siajul unei discu-

ţii de acum nu chiar demult cu cine-

va care contrazice în mod surprinză-

tor tiparul de mai sus. Este vorba de

Slava Perunov, directorul-fondator

al celui mai infl uent săptămânal re-

gional de la noi, SP (abreviaţie de la

„Spros i predlojenie”, adică „Cerere

și oferă”). Nu am aici loc sufi cient

pentru o descriere câtuși de puţin

pertinentă de context: ar trebui

deschise o grămadă de paranteze.

Mă mulţumesc cu câteva incizii. SP

împlinește anul acesta 20 de ani.

S-a născut deci în plină disoluţie și o

duce pe cam același teren denivelat

și nesigur. Cum se poate supravieţui

într-o tranziţie fără sfârșit e o temă

lungă, aproape interminabilă. O

carte cu pașii pe care am reușit să-i

facem estimp ar avea ponderea unei

apoteoze: nu oricine a putut străba-

te prin infernul infl aţiei, al fi scalită-

ţii, al jocurilor de grup, al micilor și

marilor presiuni, al disperărilor și

prostraţiei. SP-ul e și în sensul acesta

o apariţie neobișnuită: nu vine din

presa sovietică, nu e un produs reci-

clat al vechiului sistem (pentru că e și problema asta: a ziariștilor formaţi în URSS, cu tabieturile și inerţiile de atunci, cu tipul de reacţie inerţial, total incongruent în raport cu noile realităţi; or, ăștia încă mai fac jocu-rile în presa noastră). E fondat și fă-cut cu oameni, să zic și eu: recenţi și din afara presei. Perunov însuși e un inginer de formaţie. Actualul redac-tor-șef, Ruslan Mihailevski, e fi lolog, în grad de doctor. Ceilalţi, mă asigu-ră directorul, vin, la fel, din cele mai diferite direcţii.

Până aici, nimic, desigur, ieșit din comun: presa se face cu lume proas-pătă și diversă, capabilă să vadă și, evident, să exprime. Ce deosebește acest săptămânal de altele (o spun ca unul care mai frecventează presa noastră locală) e caracterul – înca-drat de un bun-simţ funciar, aș zice. Nu mi-am făcut niciodată iluzia că gazetele noastre raionale – aziluri de rataţi și pepiniere de mediocri-tăţi, în cele mai dese cazuri, helas! – și-ar putea revela și, mai ales, impu-ne o personalitate. Prea multe sunt

împrejurările care o înfeudează. Ai patru, cinci, zece oameni în custo-die, închiriezi un spaţiu, ai de plătit telefon, internet, manoperă, hârtie, câte un proces uneori. De unde fon-duri dacă producătorii – de numă-rat pe degetele de la o mână prin zonă – leagă ei înșiși teiul de curmei; sau, după obiceiul localnicului, sunt foarte sceptici, apropo spaţiile pu-blicitare, pe care în zadar le lauzi. Ce faci într-o asemenea situaţie, cum te descurci? Păi, tot la mahări apelezi. E singura soluţie în majoritatea covâr-șitoare a cazurilor. Numai că, odată încheiat contractul de publicitate cu primăria sau consiliul raional, publicaţia se transformă automat în foaia tipului cu paralele. Ar trebui privit cu mai multă luare aminte și îngrijorare, de ce nu, acest fenomen de abdicare a presei noastre locale: presa aceasta nu mai informează (de anchete și atitudini nici vorbă), e o curea de transmisie, efectiv, și un buletin de acatiste.

Ce se întâmplă în cazul despre care fac vorbire? Caracter, bun-simţ

sunt, de fapt, faţete ale profesionis-mului, ceea ce, în condiţiile de aici, este enorm. Și totuși, nu faţetele re-spective fac excepţia. Adevărul – pe care o să-l formulez abrupt, din lipsă de spaţiu, dar și pentru că între niște reporteri nu prea încap menajamen-tele – e că rușii din SP sunt ca niște ciori albe printre consagvinii lor. Da, cam așa. Nu fac jocul municipali-tăţii, căpușită până în locul cel mai stingher de comuniști. Nu-i cântă în strună primarului, un șovin rânced, care le refuză orice fel de acces în chestiuni de interes, totuși, public, ba chiar îi ostracizează cum poate mai bine. Și, pare-se, sunt singurii de altă părere în Bălţiul aliniat docil la comandamentele Congresului aso-ciaţiilor ruse (care salută, apropo – e o știre cu destul cântec – manevrele de agresiune ale Rusiei în Ucraina). Perunov e primul dintre rușii pe care l-am auzit, vorba ceea, cu urechile mele, vorbind despre Euromaidan în termeni de respect și solidarizare. Există și o astfel de Rusie.

Ghenadie NICU, pentru FLUX

NOTE DE PRIVITOR

Şi o altfel de RusieŞi o altfel de RusieTastez și mă surprind: titlul meu e pasibil de o anume prejudecată faţă de muscal. Prejudecată totuși numai pe o latură, în rest fiind, știm bine, un vechi și indelebil complex istoric. Deși poate nici termenul ăsta nu e cel mai potri-vit: comportă ceva umilitor-clinic. Cred că avem de a face cu ceva mai mult sau mai profund. Fapt e că orice deviază de la imaginea-standard, ca să zic așa, a șovinului arogant, orice semn, cât de mic, de receptivitate sau de bun-simţ din parte-i se percepe dacă nu cu ui-

mire, atunci sigur cu mefienţă. Normalitatea, în astfel de cazuri, pare de neimaginat, este evidentă și totuși, neverosimilă...

Liberalii şi „agenturile” FSBLiberalii lui Mihai Ghimpu par să nu aibă mare încredere în moldovenii care lu-crează în Federaţia Rusă. Sau într-o bună parte dintre aceștia. Înfi erând „mâna Moscovei” și pe cei care vor să „deturneze cursul nostru european”, șeful PL și colegii săi de partid i-a identifi cat pe cei din urmă în rândurile Congresului Diasporei Mol-dovenești de la Moscova (CDM).

14 NOIEMBRIE 201466F L U XF L U X Economic

Activitatea de comerţ extern

a Republicii Moldova s-a dimi-

nuat în ianuarie-septembrie

curent, comparativ cu perioa-

da de referinţă din 2013. Pen-

tru prima dată de la începutul

anului, indicii acestei activi-

tăţi s-au redus comparativ cu

anul precedent.

Potrivit Biroului Naţional de Sta-

tistică, în 2014 exporturile de măr-

furi au totalizat 1,737 de miliarde de

dolari americani, volum inferior ce-

lui realizat în perioada similară din

anul 2013 cu 0,2%.

De asemenea, s-au redus și expor-

turile de mărfuri autohtone, înregis-

trând o diminuare de 4,5% faţă de

ianuarie-septembrie trecut. Respec-tiv, reexporturile de mărfuri s-au majorat cu 8,3%.

Exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene au însumat 904,8 milioane de dolari, cu 14,9% mai mult faţă de ianuarie-septem-brie 2013. În schimb, exporturile în ţările CSI au fost de doar 569,8 mili-oane de dolari, cu 17,3% mai puţin comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent.

Principalul destinatar pentru pro-ducţia moldovenească rămâne în continuare Federaţia Rusă, cu toate restricţiile impuse de Moscova. Ex-portul în această ţară a constituit 344,9 milioane de dolari, cu aproa-pe 30 la sută mai puţin decât în peri-oada de referinţă din anul trecut. Pe

locul doi se situează România, unde am exportat mărfuri în valoare de 316,3 milioane de dolari, cu 4,3% mai mult decât acum un an.

Principalele articole de export sunt produsele alimentare – 441 de milioane de dolari (+32,3%), con-fecţiile industriale – 397,4 milioane (+5,1%), mașinile și echipamentele pentru transport – 249,1 milioane (-8,6%).

Volumul importurilor până la 1 octombrie curent s-a redus cu 2,6% faţă de anul precedent și a totalizat 3,865 de miliarde de dolari ameri-cani.

Importurile din ţările Uniunii Eu-ropene s-au cifrat la 1,912 miliarde de dolari (cu 7,7% mai mult decât în ianuarie-septembrie 2013).

Importurile de mărfuri proveni-te din ţările CSI au avut o valoare de 1,038 de miliarde de dolari (cu 14,0% mai puţin decât în ianuarie-septembrie 2013).

În structura importurilor preva-lează, tradiţional, resursele minerale și carburanţii – 801,9 milioane de dolari. Mașinile și echipamentele pentru transport au însumat 791,4 milioane, iar mărfurile manufactura-te, clasifi cate mai ales după materia primă – 754 de milioane de dolari.

Potrivit statisticii, s-au micșorat li-vrările din Ucraina, Turcia, Federaţia Rusă, Belarus și alte ţări.

Totodată, au crescut importurile din România (+19,3%), Germania (+10,3%), Italia (+7,1%), Polonia (+12,9%) ș.a.

România a ajuns lider la capitolul furnizări, cu un volum total de 605 milioane de dolari, în creștere cu

19,3% comparativ cu indicii înregis-

traţi anul trecut. Federaţia Rusă se

situează pe poziţia a doua, cu 484,7

milioane de dolari, chiar dacă am

importat cu 11,5% mai puţin decât

în 2013. Urmează Ucraina, tot în scă-

dere, cu 13,7%, până la 418,3 milioa-

ne de dolari.

Se păstrează în continuare un

decalaj considerabil în evoluţia ex-

porturilor și importurilor, care a

determinat acumularea în ianuarie-

septembrie 2014 a unui defi cit al ba-

lanţei comerciale în valoare de 2,128

de miliarde de dolari, în scădere însă

cu 4,5% faţă de anul trecut.

Gradul de acoperire a importuri-

lor cu exporturi în ianuarie-septem-

brie 2014 a fost de 44,9%, faţă de

43,9% în perioada corespunzătoare

din anul 2013.

FLUX

„După semnarea docu-

mentului, Moldova va fi si-

gură că nu va rămâne fără

gaze, iar noi vom fi siguri

că tranzitarea se va face

fără probleme și că gazul

va ajunge la ţările balcani-

ce”, a declarat vicepreședin-

tele Companiei Gazprom,

Aleksandr Medvedev.

„Este o realizare. Secu-

ritatea energetică a Repu-

blicii Moldova este în sigu-

ranţă”, a apreciat ministrul

Economiei, Andrian Candu.

După cum precizează re-

prezentanţii „Moldovagaz”,

potrivit clauzelor contrac-

tuale, preţul de bază al

gazelor naturale furnizate

ţării noastre va fi precizat

pe parcursul lunii ianuarie

2015, iar preţul de calcul

va fi determinat trimestrial,

ţinându-se cont de valorile

bursiere ale produselor din

petrol – gazoil și păcură.

„Evoluţia preţurilor pro-

duselor petroliere pe pieţe-

le internaţionale pentru ul-

timele câteva luni, precum

și tendinţele modifi cării

preţurilor gazelor naturale

realizate de SAD „Gazprom”

în ţările Europei occiden-

tale, permit a prognoza

pentru anul 2015 o scădere

a preţului de calcul trimes-

trial al gazelor naturale im-

portate din Rusia. În primul

trimestru al anului 2015

este așteptată scăderea

preţului gazelor naturale cu

9% faţă de perioada simila-

ră a anului trecut”, susţine

„Moldovagaz”.

Astfel, potrivit estimări-

lor, cheltuielile anuale la

achiziţionarea gazelor na-

turale rusești pentru consu-

matorii din Moldova se vor

reduce anul viitor cu circa 4

miliarde de dolari.

Pe de altă parte experţii

economici susţin că preţul

mai mic pentru gazul ru-

sesc se datorează exclusiv

reducerii preţurilor petro-

lului pe piaţa internaţiona-

lă și mai puţin echipei de

negociatori a ministrului

Candu. Potrivit acestora, re-

ducerea tarifului cu circa 40

de dolari a fost infl uenţată

de scăderea cu 30 la sută a

cotaţiilor ţiţeiului.

Rusia nu vrea să semneze un nou contractContractul de livrare a

gazelor dintre „Gazprom”

și „Moldovagaz” a fost sem-

nat în 2006 pentru cinci

ani și a expirat în 2011. De

atunci, el este prelungit

anual, pentru că, deocam-

dată, nu s-a reușit semna-

rea unui nou contract.

„Gazprom” nu dorește să

semneze un nou contract

cu partenerul moldovean

din cauza aderării Moldovei

la al treilea pachet ener-

getic al Uniunii Europene.

Planul de implementare a

acestuia în Moldova presu-

pune separarea „Moldova-

gaz” în două întreprinderi – de transportare și distri-buţie.

După întrevederea pe care a avut-o marţi, la Chi-șinău, cu vicepreședinte-le Companiei Gazprom, Aleksandr Medvedev, mi-nistrul Economiei, Andrian Candu, a declarat că a dis-cutat cu ofi cialul rus inclu-siv despre posibilitatea ini-ţierii negocierilor pentru un nou contract pe o durată de 3-5 ani.

Gaze mai ieftine şi pentru consumatori?De asemenea, Candu a

promis că și consumato-rii casnici vor benefi cia de

reducerea tarifului la gaz, indiferent de fl uctuaţiile cursului valutar. Potrivit mi-nistrului, va fi iniţiat un pro-ces de discuţii în acest sens cu Agenţia Naţională pen-tru Reglementare în Ener-getică, pentru ca această reducere „să se regăsească și în factura oamenilor”.

Experţii sunt însă sceptici și nu cred că în actuala situ-aţie ar fi posibilă o reducere a tarifelor interne.

Rămâne de văzut însă dacă acest deziderat se va regăsi printre priorităţile ministrului Economiei și după campania electorală, or, promisiunile făcute în ajun de alegeri rar ajung să fi e realizate.

FLUX

Gaz mai ieftin sau promisiuni electorale?Gaz mai ieftin sau promisiuni electorale?„Moldovagaz” și concernul rus „Gazprom” au sem-nat marţi, 11 noiembrie, amendamentele privind prelungirea contractului de furnizare a gazelor naturale în Republica Moldova pentru anul 2015 și a contractului privind tranzitul gazelor naturale pe teritoriul ţării noastre. Amendamentele prevăd fur-nizarea gazelor naturale în Republica Moldova în volumul total de 2 960 milioane m3, inclusiv 1 060 milioane m3 pentru consumatorii din partea dreap-tă a râului Nistru și tranzitarea gazelor naturale prin teritoriul republicii în volum de 18 610 milioa-ne m3. Totodată, s-a menţionat că în cadrul nego-cierilor a fost obţinută și o reducere substanţială de preţ. Astfel, pentru anul viitor, preţul de bază prevăzut este de aproximativ 332 de dolari pentru o mie de metri cubi, faţă de circa 378 de dolari, cât a fost, în medie, anul trecut.

Exporturile, în cădere liberă

14 NOIEMBRIE 2014 77 F L U XF L U XOpinii

Incriminările mediului de afaceri

privat din România la adresa sta-

tului au ajuns la paroxism, oferind

prin sarabanda de bocete publice,

acuze televizate și intervenţii în

seminarii și conferinţe spectaco-

lul unui delir cel puţin egal cu cel

pus la dispoziţie de clasa politică,

despre care se credea că este su-

mumum în materie. Dând expresie

acestei puneri la zid a statului de

către mediul privat de afaceri,

„Ziarul Financiar” titra, citând, că

statul ar duce o politică „perfect

paralelă businessului” sau chiar

una „antibusiness”.

Bizareria acestui delir este că are loc într-o ţară în care: 1) statul aproape a dispărut ca agent economic (5-6% din PIB, sub 10% din cifra de afaceri); 2) procesul de transfer al acti-velor din mâna statului, fost atotstăpânitor, în mâini private a fost ameţitor de rapid la scară istorică (nici 20 de ani); 3) capitalul a ajuns să preia din PIB 55-60%, în timp ce munca doar 40-45%; 4) statul ca agent fi scal impozitează capitalul cu numai 16%, iar munca cu peste 40%; 5) să nu uităm cumva că, în ciuda aces-tei disparităţi distorsionante, capitalul este cel care evazionează fi scal masiv (50% la TVA și 80% la impozitul pe profi t), în timp ce munca se conformează într-o mult mai mare măsură (60% la contribuţiile sociale și peste 90% la impozitele pe venit). Și statul tolerează aceste evaziuni. În asemenea condiţii, incriminările de care aminteam sunt, pur și simplu, lipsite

de obiect, chiar absurde. Ce vreţi mai mult, fraţi privaţi?! Ce să mai așteptaţi de la unul pe care chiar voi l-aţi omorât?! Când vă plângeţi că statul este furat sau are pierderi în loc să vă dea vouă stimulente, de ce vă faceţi a uita că tot voi, privaţii, îl furaţi sau îi produceţi pier-deri prin încăpușări și achiziţii publice supra-facturate! Mă rog, reprezentanţi de-ai voștri și nu cumva bunul Dumnezeu!

În acest joc murdar și jenant sunt implicaţi mulţi analiști economici și fi nanciari care, pen-tru a nu se abate de la linia la modă, bocesc pe umărul bietului sector privat din România (de-sigur, din cauza imbecilului stat), dar, spre a încerca să-și păstreze cât de cât credibilitatea, condamnă evaziunea fi scală! Păi, în acest caz, lacrimile lor se transformă automat într-un sos greţos! Căci de evaziunea fi scală sunt respon-sabili agenţii economici – și nimeni altcineva

– și, pe orice parte ai întoarce lucrurile (număr,

pondere în cifra de afaceri sau în PIB), aceștia

în supercovârșitoare majoritate sunt privaţi

în România actuală. Păi, atunci de ce plângeţi

evaziunea fi scală?! Întrucât, potrivit înseși

preceptelor după care vă ghidaţi și pe care le

promovaţi și ridicaţi în slăvi, banii rămân prin

evaziunea fi scală la îndemâna aceluia consi-

derat de voi înșivă cel mai minunat adminis-

trator (sectorul privat), în loc să se ducă la cel

mai prost administrator (statul), care și-ar bate

joc de ei irosindu-i în cine știe ce activităţi ne-

rentabile sau măsuri populiste.

De ce fraţilor, în chiar spiritul propriilor con-

cepţii și idei, nu lăudaţi evaziunea fi scală?! Mă-

car aţi fi consecvenţi cu voi înșivă!

Ilie ŞERBĂNESCU

Sursa: jurnalul.ro

Dragi capitalişti, de ce condamnaţi Dragi capitalişti, de ce condamnaţi ipocrit şi nu lăudaţi evaziunea fi scală?ipocrit şi nu lăudaţi evaziunea fi scală?

Șansele partiduţului La urma ur-mei, alegăto-rii decid totul. Iar alegătorii se pot sătura într-o bună zi să voteze pentru cei mari, care îi nemulţumesc mereu.

De pe piscurile unui partid-gigant

s-a rostogolit către mase un mesaj mobilizator: NU MAI VOTAŢI PARTIDELE MICI, FĂRĂ ȘANSE! VOTAŢI-NE PE NOI, CEI MARI ȘI INFLUENŢI!

Ce să spun? Aș remarca mai întâi faptul că ase-menea mesaje au mai fost pronunţate cu convin-gere deplină în campaniile electorale precedente. Nu e o noutate asta. Aici partidele-mamut au luat demult obiceiul să le explice alegătorilor cât de grav e să-ţi irosești votul, adică să alegi un parti-duţ cu șanse liliputane. În opinia partidelor uriașe, modifi cările benefi ce pot fi obţinute numai prin rămânerea uriașilor la putere.

Aș spune mai departe iată ce. Istoria Republicii Moldova e de fapt o guvernare nesfârșită a parti-delor și coaliţiilor mari, nu a partiduţelor minus-cule. Și au fost oare realizările ţării la fel de mari precum erau partidele conducătoare? Să fi m seri-oși! Moldova a tot bâjbâit, a stagnat, a suferit din cauza corupţiei și decăderii morale.

Îmi amintesc și acum de un partid-mamut, cel al agrarienilor, care a cucerit puterea în 1994, iar peste patru ani s-a dizolvat cu rapiditate și nu știu câtă lume a sesizat transformările agrariene. Și au fost ele cu adevărat?

Apoi nu ar trebui să ne îmbătăm cu apă rece. Nu mai sunt chiar partidele uriașe autohtone chiar atât de mari și infl uente precum visează. Într-un spaţiu în care traseismul e modus vivendi, iar ba-nul e valoarea supremă, situaţia se poate schimba oricând în favoarea altora. Iar dacă facem o com-paraţie între partidele uriașe autohtone și partide-le uriașe din Occident, putem chiar să constatăm că ale noastre partide nici nu prea par a fi partide adevărate.

Să revenim însă la șansele partiduţului, ale for-maţiunii minuscule pe care cei uriași o privesc de sus în jos cu o compasiune insultătoare. Există șan-sele astea în realitate? Eu cred că există, orice ar spune partidele gigantice. La urma urmei, alegă-torii decid totul. Iar alegătorii se pot sătura într-o bună zi să voteze pentru cei mari, care îi nemulţu-mesc mereu.

Iulian CIOCAN

Sursa: europalibera.org

Continuă marșul triumfal al Partidului Democrat prin ţară. O televiziune cu simpatii pro-fund democrate informează zilnic despre aderări în masă sau individuale la respecti-va formaţiune. Cu asemenea ritmuri, am putea fi înglobaţi cu toţii, în scurt timp, în marele partid.

După fostul liberal, apoi fost liberal re-formator, fost ministru al Apărării, Vitalie Marinuţă, care și-a găsit acum câteva zile liniștea și speranţa în ziua de mâine la de-mocraţi, un alt transfug din același greu încercat PLR a găsit în PD partenerul de încredere.

Însă ministrul Tineretului și Sportului, Octavian Bodișteanu, instalat în funcţie de liberalii reformaţi, nu a venit de unul singur în PD, ci „împreună cu un grup mare de sportivi”. Pentru că, a precizat mi-nistrul, sportul din Moldova este susţinut cel mai mult de către acest partid.

Mai încape vorbă. Și nu doar sportul este susţinut. Acest partid susţine cel mai mult și armata, și agricultura, și justiţia, și cultura, și fabricile de conserve, astfel că fi ecare își poate găsi un motiv pentru a veni în familia democrată a lui Plahotniuc, din raţiuni strict doctrinare și sincere sim-patii proeuropene.

Ce-i drept, liberalii-reformatori par să se îndoiască de faptul că ministrul lor s-a lăsat atras de bună voie în echipa-nepe-reche a democraţilor, afi rmând într-un comunicat că „asupra lui s-au exercitat

presiuni și promisiuni din partea respecti-vului partid politic”. Ei, se poate, ce fel de promisiuni, doar sentimente patriotice și grijă exagerată pentru ţară.

PLR i-a retras sprijinul politic lui Bodișteanu și i-a solicitat premierului Leancă demiterea acestuia din funcția de ministru al Tineretului și Sportului „în care a fost delegat din partea PLR”. Dar dacă ţinem cont de faptul că guvernarea se afl ă la sfârșit de mandat, paguba nu ar fi prea mare. Contează, în schimb, cu ce se va alege după.

Pe lângă aderările individuale, în gru-puri mici, ori migrările în masă către de-mocraţi, crește ca pe drojdii și numărul de susţinători ai formaţiunii.

Astfel, aceeași televiziune prietenă in-forma cu entuziasm, acum câteva zile, despre cei peste 10 mii de veterani ai răz-boiului de la Nistru care vor susţine PD la alegerile parlamentare din 30 noiembrie, pentru că aceasta este „singura formaţiu-ne care poate garanta stabilitatea în ţară”. O întrebare ar fi , dacă cei care au făcut anunţul, conducerea Uniunii Naţionale a Veteranilor Războiului de Independenţă, i-au întrebat și pe toţi cei peste 10 mii de combatanţi.

Susţinere necondiţionată le-au promis democraţilor și comunitățile etnice din Moldova, cărora șeful PD, Marian Lupu, le-a promis că le va apăra drepturile și in-teresele, că va „consolida societatea” și va dezvolta relaţii bune atât cu Estul, cât și cu Vestul.

Și ca să înţelegem că aceste mișcări nu se întâmplă degeaba, iată că și sondajele de opinie ţin pasul cu democraţii. Astfel,

un sondaj făcut public ieri îi poziţionează ceva mai bine decât până acum pe demo-craţi, cu aproape 13 la sută din intenţiile de vot. Potrivit aceluiași sondaj, în creș-tere ar fi și PLDM, cu 17,8%, în schimb numărul celor care i-ar vota pe comuniști s-a redus până la puţin peste 21 la sută. Socialiștii, potrivit acestui ultim sondaj IMAS, rămân în afara pragului electoral, partidul lui Renato Usatâi este creditat cu aproape 10%. Liberalii rămân la aceleași aproximativ 7 procente ca și în alte son-daje.

În schimb, mult mai darnici cu demo-craţii sunt clarvăzătorii si astrele.

Solicitat de televiziunea lui Plahotniuc, clarvăzătorul Moisei Lepădatu a văzut cât se poate de clar că Partidul Democrat va lua 20-24 la sută din voturi. Adică, ceva mai mult decât colegii lor liberal-demo-craţi, care au șanse să obţină între 18 și 20%. Iar comuniștii – doar 14-16 la sută.

Televiziunea cu pricina a solicitat și opi-nia astrologului Irina Varticean, în opi-nia căreia în Parlament vor accede șapte formațiuni politice, tot cu democraţii în frunte: „Partidul Democrat, Partidul Li-beral Democrat, Partidul Comuniștilor, Partidul Liberal, Partidul Socialiștilor, Partidul Politic „Patria” și Partidul Popular Creștin Democrat”.

Și ca tabloul să fi e complet, a fost solici-tată chiar și opinia unui cal, care, animal deștept, a făcut și el alegerea corectă, op-tând pentru găleata cu tărâţe a formaţiu-nilor proeuropene. Și dacă un cal a știut să aleagă cum trebuie, cum am putea noi, oare, să dăm cu oiștea în gard?

Ioana FLOREA, FLUX

Stafi a unui partid bântuie prin Moldova Stafi a unui partid bântuie prin Moldova

14 NOIEMBRIE 201488F L U XF L U X Externe

UNHCR: Confl ictele din Irak şi Siria au dus la strămutarea

a 13,6 milioane de persoaneAproximativ 13,6 milioane de persoane, echivalentul populaţiei Londrei, au fost strămutate din cauza con-fl ictelor din Siria și Irak, a anunţat marţi, 11 noiembrie, Înaltul Comisariat al ONU pentru Refugiaţi (UNHCR), citat de agenţia Reuters, potrivit AGERPRES.

Potrivit sursei, 7,2 milioane de persoane sunt sirieni strămutaţi în interi-orul graniţelor lor, la care se adaugă alte 3,3 milioane de sirieni care s-au refugiat în străinătate.

Referitor la Irak, 1,9 milioane de persoane au fost strămutate după apa-riţia Statului Islamic (SI) și alte 190.000 s-au refugiat peste graniţă. Lor li se adaugă încă un milion de persoane strămutate din cauza luptelor anterioa-re.

Directorul UNHCR pentru Orientul Mijlociu și Africa de Nord, Amin Awad, a afi rmat că aceste cifre sunt cu atât mai impresionante cu cât lumea tinde să se dezintereseze de soarta refugiaţilor.

„În prezent, când vorbim despre un milion de persoane strămutate în de-curs de două luni sau de 500.000 de pe o zi pe alta, lumea nu ne mai răspun-de”, a declarat Amin Awad presei la Geneva.

UNHCR estimează la aproape 60 de milioane de dolari suma pentru a veni în ajutorul a 990.000 de persoane și de a le furniza îndeosebi pături, îmbră-căminte și prelate din plastic înainte de sosirea iernii.

Imensa majoritate a refugiaţilor sirieni sunt găzduiţi în ţările vecine Liban, Iordania, Irak și Turcia. „Celelalte ţări, îndeosebi europene, ar trebui să-și deschidă frontierele și să-și asume o parte din povară”, a afi rmat responsa-bilul ONU.

FLUX

Abordarea Occidentului

faţă de Rusia, în contex-

tul crizei ucrainene, este

o „greșeală fatală”, care

poate împinge lumea că-

tre un nou Război Rece,

a avertizat de curând

fostul secretar de stat

american Henry Kissin-

ger, în cadrul unui inter-

viu acordat publicaţiei

germane „Der Spiegel”.

În vârstă de 91 de ani, diplo-

matul distins cu premiul Nobel

pentru Pace a caracterizat rela-

ţiile actuale dintre SUA și Rusia

ca fiind extrem de tensionate.

„Acest pericol există și nu-l

putem ignora. Criza din Ucrai-

na poate duce la o reeditare a

Războiului Rece. Dacă ignorăm

acest pericol, atunci este o tra-

gedie”, a declarat Kissinger jur-

naliștilor nemţi.

„Occidentul ar trebui să fie

cinstit și să recunoască faptul că

a abordat greșit conflictul din Ucraina. Sancţiunile împotriva Rusiei sunt contraproductive. În Europa, Germania ar trebui să se implice mai mult în soluţionarea acestei crize și să aibă o atitudi-ne proactivă”, a mai spus fostul secretar de stat american.

„Ucraina a avut întotdeauna o semnificaţie specială pentru Rusia. Eșecul de a înţelege acest lucru de occidentali a fost o gre-șeală fatală”, a mai declarat di-plomatul.

Henry Kissinger a fost consi-lier pe probleme de securitate naţionale în timpul mandatelor a doi președinţi americani, Ri-chard Nixon și Henry Ford.

O opinie asemănătoare a ve-nit de curând și din partea ulti-mului lider al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, care a decla-rat pentru un post elveţian de televiziune că lumea se află „în pragul unui nou Război Rece”.

„Se încearcă să fim atrași într-un nou Război Rece. Vedem noi ziduri. În Ucraina vor să sape o prăpastie enormă. Ei cred că au câștigat Războiul Rece. Nu exis-tă un învingător, toata lumea a câștigat. Dar, în prezent, ei vor să înceapă o nouă cursă a înar-mării”, a spus Gorbaciov.

Sursa: adevarul.ro

Două milioane de locu-itori din Catalonia, care s-au prezentat duminică, 9 noiembrie, la urne, au votat în favoarea independen-ţei. Peste 80 la sută dintre votanţi s-au pronunţat în favoarea independenţei provinciei faţă de Spania, conform stirileprotv.ro.

Totuși, prezenţa la referendum nu a depășit o treime, din totalul de 6 milioa-ne de locuitori adulţi ai Cataloniei. Refe-rendumul nu este recunoscut de Curtea Constituţională și a fost organizat de voluntari. Ministrul Justiţiei a califi cat votul simbolic drept „un act de propa-gandă inutil”. În schimb, presa spaniolă consideră că votul ar trebui sa încuraje-ze dialogul dintre guvernul de la Madrid și partizanii independenţei Cataloniei.

Rezultatele din buletine arată că aproape 2 milioane de persoane au vo-tat de două ori „da” la întrebările „Doriţi Catalonia să fi e stat?” și „Dacă da, doriţi să fi e independent?” a anunţat Joana Ortega, vicepreședinta Executivului.

Potrivit lui Ortega, cel puţin două mi-lioane de persoane au participat la con-sultare.

Aceste rezultate este necesar să fi e in-terpretate cu prudenţă, în contextul în care opozanţii faţă de independenţă au anunţat că boicotează scrutinul.

Astfel, este vorba, în principal, despre simpatizanţi ai cauzei separatiste, care s-au prezentat la secţiile de votare din puternica regiune din nord-estul Spani-ei cu 5,7 milioane de locuitori.

Potrivit acestor rezultate, 10,1% din-tre participanţi au votat „nu” la a doua

întrebare, 0,98% au introdus în urne bu-letine în alb, iar 4,55% au votat „nu” la ambele întrebări.

Aproximativ 5,4 milioane de catalani puteau, în mod teoretic, să participe la această consultare, deschisă inclusiv ti-nerilor cu vârsta de peste 16 ani și stră-inilor rezidenţi în Catalonia. Catalanii din străinătate – New York, Sydney, Paris – puteau, de asemenea, să participe la consultare.

Pe de altă parte, președintele catalan Artur Mas a apreciat că votul consultativ privind independenţa organizat dumi-nică în Catalonia a fost „un succes total”, potrivit mediafax.

„Peste două milioane de persoane în-seamnă un succes total în condiţiile ac-tuale”, a declarat el duminică seara.

Potrivit lui Artur Mas, Catalonia a de-

monstrat, în cadrul votului consultativ,

că „vrea să se guverneze singură” și a

denunţat „miopia” și „indiferenţa” gu-

vernului spaniol.

Totuși, rezultatele trag un semnal de

alarmă guvernului de la Madrid, care ar

putea să facă mici concesii conducerii

regiunii autonome, notează digi24.ro.

Potrivit liderului comunităţii catalane,

de acum înainte guvernul spaniol nu

mai poate rămâne indiferent faţă de do-

leanţele locuitorilor regiunii.

„Dacă guvernul spaniol nu vrea să se

așeze la masă pentru a începe discuţii,

negocieri, pentru a ajunge la acorduri,

în viitorul apropiat vom folosi această

modalitate, a votului, pentru a ţine un

referendum”, a declarat Artur Mas.

FLUX

Scandal de corupţie în Spania

Scandal de corupţie în sfera guvernamentală din Spania! Poliţia spaniolă a percheziţionat birouri guvernamentale din 13 provincii. Se presupune că suspecţii, de la funcţionari publici până la politicieni, au luat mită de la oameni de afaceri care au vrut să câștige contracte pentru dezvoltarea companiilor private, transmite themoneychannel.realitatea.net.

Ancheta referitoare la scandalul de corupţie din Spania este condusă de judecătoarea Mercedes Alaya. Investigaţia a început în iunie, iar de atunci 30 de oameni au fost arestaţi în acest dosar. Guvernatorul regiunii Andaluzia, unde marţi, 11 noiembrie, au avut loc cele mai multe percheziţii, a declarat că cei vinovaţi trebuie trași la răspundere.

Miguel Angel Vazquez, guvernatorul Andaluziei:“În acest caz, se pare că suspecţii sunt din sfera funcţiona-

rilor publici, dar la orice nivel cei care se fac vinovaţi trebuie pedepsiţi”.

Raiduri similare au avut loc și luna trecută, în capitala Ma-drid. Cea mai importantă operaţiune s-a desfășurat în An-daluzia, dar raiduri au mai fost și în Barcelona, și Insulele Canare. Se presupune că persoanele suspectate, de la funcţi-onari publici până la politicieni, au luat mită de la oameni de afaceri care au vrut să câștige contracte pentru dezvoltarea companiilor private.

Procurorul spaniol anticorupţie susţine că întreaga afacere murdară se ridică la suma de 250 de milioane de euro, doar în ultimii doi ani. Scandalul de corupţie afectează partide po-litice din Spania, instituţii bancare, cluburi de fotbal, dar și membri ai familiei regale.

FLUX

Catalonia. Vot simbolic pentru independenţăCatalonia. Vot simbolic pentru independenţă

HENRY KISSINGER:

Occidentul a abordat greşit confl ictul din Ucraina

14 NOIEMBRIE 2014 99 F L U XF L U XScandal

Jean-Claude Juncker a fost dintotdeauna o alegere greșită pentru funcţia de președinte al Comisiei Europene, iar scandalul evaziunii fi sca-le din timpul mandatelor sale de premier al Luxem-burgului confi rmă asta, scrie Bloomberg într-un articol de opinie semnat de boardul editorial.

Juncker a fost premierul Luxem-

burgului între 1995 și 2013, perioa-

dă în care locuitorii micului Ducat

au devenit cei mai bogaţi din lume,

după cei din Qatar. Asta în bună par-

te datorită secretului bancar pe mo-

del elveţian și a schemelor de eva-

ziune fi scală oblăduite de guvern,

scrie Bloomberg.

O investigaţie jurnalistică a Inter-

national Consortium of Investigati-

ve Journalists publicată săptămâna

trecută a arătat că 343 de companii

au înfi inţat structuri fi nanciare com-plexe pentru a „optimiza“ costurile cu taxele, adică pentru a plăti cât mai puţine taxe posibil. Jurnaliș-tii au publicat documente privind aproximativ 550 de acorduri fi scale cu Luxemburg din perioada 2002-2010.

„Juncker, aţi putea spune, și-a îmbogăţit ţara din buzunarele altor ţări, inclusiv cele ale Uniunii Europe-ne pe care acum este mandatat să le conducă”, scrie Bloomberg.

Comisia Europeană derulează o investigaţie cu privire la aranjamen-tele fi scale din Luxemburg. Juncker a spus că nu va interveni, dar nici nu s-a recuzat. Purtătorul său de cuvânt a precizat că Juncker este „calm” în faţa acuzaţiilor. „N-ar trebui să fi e. În acest moment, cel mai mare serviciu pe care îl poate face proiectului eu-ropean este să demisioneze”, scrie Bloomberg.

Publicaţia argumentează că po-ziţia lui Juncker în fruntea organis-mului care investighează practici pe care el le-a supervizat ca premier re-

prezintă, fără doar și poate, un con-fl ict de interese. E posibil ca CE să concluzioneze că nu au existat ne-reguli în Luxemburg, dar o astfel de exonerare nu ar trece testul încrede-rii publice, notează Bloomberg.

Săptămâna trecută, social-demo-craţii și liberalii din Parlamentul Eu-ropean i-au cerut noului președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, să dea explicaţii în faţa le-gislatorilor cu privire la evaziunea fi scală la scară largă practicată în Lu-xemburg în timpul mandatelor sale de premier.

„Găsim ca inacceptabil că cetăţe-nilor li se cere să plătească taxe foar-te mari în această perioadă de criză, în timp ce mulţi din sectorul corpo-rativ pare că au făcut tot ce au putut pentru a minimiza taxele. Dacă rela-tările sunt adevărate, în multe cazuri nici nu plăteau vreun ban”, a afi rmat liderul ALDE, Guy Verhofstadt, con-form Euractiv.

PPE, familia europeană din care Juncker face parte, și-a declarat sus-ţinerea pentru noua Comisie Euro-

peană și a precizat că nu consideră scandalul „o problemă personală” a lui Juncker.

Liderii verzilor, ai extremei stângi și ai extremei drepte au spus că dez-văluirile sunt o lovitură pentru credi-bilitatea lui Juncker și intenţionează să formuleze o moţiune de cenzură și să ceară o reuniune extraordinară a Parlamentului European.

Liderul Frontului Naţional din

Franţa, Marine Le Pen, i-a cerut de-

misia lui Juncker. UKIP a profi tat de

ocazie pentru a reitera că „elitele

europene își oblăduesc prietenii din

corporaţiile internaţionale în timp

ce ei forţează programe de austeri-

tate pentru cetăţeni”.

FLUX, după dcnews.ro

În Europa zilelor noastre, unde condu-cătorii nu dorm nici noaptea de grija mi-siunii lor măreţe, min-ciuna nu mai stă cu regele la masă, după cum scria Alexandru Vlahuţă la începutul secolului trecut.

Nu, acum minciuna a ajuns direct pe „tron” și taie pâinea la masa Comisiei Europene, iar numele ei este Jean-Clau-de Juncker.

Politicianul din Luxemburg, care se consideră și părinte al monedei unice, a ajuns în fruntea CE ca urmare a sus-ţinerii puternice din partea cancelarului Angela Merkel, în condiţiile în care socialiștii și popularii și-au unit forţele pentru excluderea de la masa puterii a așa-ziselor parti-de naţionaliste, populiste și extremiste, care au obţinut rezultate foarte bune la ale-gerile parlamentare din pri-măvara acestui an.

Compromisuri peste com-promisuri și negocierile dure din ultima lună au avut ca rezultat aprobarea „guver-nului” UE, a cărui structură și componenţă continuă să fi e criticate.

Apoi a venit surpriza. Or-ganizaţia International Con-sortium of Investigative Jo-urnalists (ICIJ) a publicat un raport în care se arată că sute de companii internaţionale au benefi ciat de cadrul fi scal din Luxemburg pentru a-și reduce impozitele aplicate profi tului obţinut în alte ţări.

Jean-Claude Juncker a fost prim-ministru al Luxembur-gului din 20 ianuarie 1995 până în 4 decembrie 2013 și ministru de Finanţe între 1989 și 2009. Dar asta nu este tot. Același Juncker a mai fost și ministru al Trezoreriei între 2009 și 2013, calitate care i-a permis să ocupe și postul de șef al Eurogrupului, precum și ministru al Muncii între 1984 și 1999.

Un adevărat Superman acest Juncker, care a „tras din toate poziţiile” pentru apă-rarea visului european! Cum și-au permis jurnaliștii de investigaţie din presa inter-naţională să analizeze cadrul fi scal „generos” din Luxem-burg, chiar dacă tuturor eu-ropenilor li se cere să strângă cureaua?

Să fi e o coincidenţă? Greu de crezut. „În politică nimic nu se întâmplă accidental”, spunea odată președintele american Franklin D. Roose-velt.

După câteva zile de acal-mie în presa occidentală, s-a dezlănţuit artileria grea. „Jean-Claude Juncker trebuie să plece”, se arată într-un edi-torial Bloomberg, deoarece „poziţia lui Juncker, de șef al instituţiei care trebuie să in-vestigheze practicile fi scale pe care le-a supervizat în ca-litate de premier, prezintă un confl ict clar de interese”.

Jurnaliștii de la Bloomberg au mers și mai departe. „Se poate spune că Juncker și-a îmbogăţit ţara prin golirea buzunarelor altor ţări, inclu-siv a celor din Uniunea Eu-ropeană, ale căror interese trebuie acum să le servească”,

scrie agenţia de știri ameri-cană, care mai amintește că „doar luna trecută, guvernul din Luxemburg a renunţat să se opună noilor reglementări UE privind transparenţa ban-cară”.

Reacţia lui Juncker? „Calm și liniștit în faţa dezvăluirilor”, conform declaraţiilor purtă-torului său de cuvânt prelua-te de Bloomberg.

Oare președintele Comisiei Europene și-a pregătit apăra-rea pornind de la declaraţia sa din 2011, „când situaţia devine serioasă, trebuie să minţi”, o declaraţie care s-a dovedit, ulterior, a fi singura strategie anticriză a autorită-ţilor europene?

Atacurilor dure de peste Ocean la adresa lui Jean-Cla-ude Juncker li s-au adăugat și cele din presa britanică și germană.

Financial Times a scris că „UE nu mai trebuie să tolereze

rolul gigantic al Marelui Du-cat în evaziunea fi scală”. Dar chiar este vorba de evaziune fi scală? Nici pe departe. Doar de un regim fi scal extrem de permisiv, conform „normelor europene”. Adevărata proble-mă a Europei nu este regimul fi scal din Luxemburg, ci agre-sivitatea cu care se urmărește „pedepsirea” companiilor la nivel naţional.

„Luxemburgul neagă faptul că oferă ajutor de stat ilegal”, dar „cu toate acestea, guver-nul trebuie să accepte că ceea ce este legal în interiorul gra-niţelor, nu este privit cu ochi buni de partenerii din UE”, mai arată FT.

Adică toată Europa trebuie să funcţioneze ca un „mono-pol” fi scal, în care șansele mi-nime de supravieţuire să fi e egale pentru toţi? Măreţ „pro-iect”, într-adevăr, și măreţ vii-tor pentru „sclavii” fi scali din Europa Unită!

„Poate fi condusă Comisia Europeană de un om care și-a transformat ţara într-o oază fi scală?”, întreabă și revista germană Der Spiegel, care susţine că „Juncker trebuie luat la întrebări”.

Printr-o comparaţie cu Statele Unite, unde „cunoaș-terea candidaţilor este sub-înţeleasă” (n.a. să trecem peste ipoteza neverosimilă a jurnaliștilor germani), „UE nu a intenţionat niciodată să prezinte adevăratele con-vingeri ale politicienilor în faţa cetăţenilor”, mai scrie revista germană, „iar aceasta a permis unor persoane ca Juncker să trăiască două vieţi paralele, una ca susţinător al UE și alta ca fost lider al unei ţări care și-a urmărit propriile interese”.

Ar fi posibilă, într-o adevă-rată democraţie, o astfel de situaţie? Nu ar fi dezvăluit „personalităţile” din cealaltă

parte a spectrului politic con-fl ictul de interese?

Poate, dar numai dacă ar fi fost vorba de o democraţie de tipul celei din Grecia an-tică. „Juncker nu a trebuit să explice cum se împacă cele două personalităţi distincte”, scrie Der Spiegel, deoarece „contracandidatul social de-mocrat Martin Schulz a evitat să pună întrebări incomode, pentru a nu-și pune în pericol propria putere”.

O vorbă mai veche spune că „toţi sunt ticăloși până la proba contrarie”. Este, oare, o doză prea mare de cinism și pesi-mism în această afi rmaţie sau ea refl ectă perfect spiritul eu-ropean al vremurilor noastre?

Pe fondul campaniei electo-rale din ţara noastră, reacţiile cititorilor la diferitele articole din presă sunt de forma „indi-ferent cine va ieși președin-te, autorităţile europene vor avea grijă să nu existe dera-paje către o conducere auto-ritară a statului sau dictatură”.

Ceea ce se întâmplă acum în Europa ne arată că speranţele sunt deșarte. Oare nu aceleași autorităţi europene au închis ochii la primirea noastră în UE, după numeroase „privati-zări” cu dedicaţie?

Vrem să fi m europeni? Atunci trebuie să trădăm actu-alele „idealuri” europene, min-ciuna și ipocrizia, atât de bine ilustrate de comisarul Juncker și colegul său Schulz, și să ur-mărim interesul naţional.

Oare vom găsi conducători care să facă faţă acestei pro-vocări istorice?

Călin RECHEA

Sursa: bursa.ro

Bloomberg: Preşedintele Comisiei Bloomberg: Preşedintele Comisiei Europene, Juncker, trebuie să demisionezeEuropene, Juncker, trebuie să demisioneze

Mai poate minciuna să-l salveze pe Jean-Claude Juncker? Toţi sunt ticăloşi până la proba contrarie

14 NOIEMBRIE 20141010F L U XF L U X Politic

Poporul suveran a dorit o dez-batere. A obţinut-o. Este mai bine acum? Există vreun prilej de bucurie?

Trebuie să recunosc că percepţia mea asupra ”marelui meci” Ponta – Iohannis a fost profund afectată de faptul că am urmărit-o oarecum ”în paralel” cu fi nalul summitului APEC (Cooperarea Asia-Pacifi c) care s-a desfășurat la Beijing. Contrastul a fost izbitor, atât din perspectiva temelor dezbătute, cât și din perspectiva partici-panţilor la discuţii. Chiar și în așa-zisa epo-că postindustrială, teorema care spune că politicul nu este altceva decât o expresie concentrată a economicului rămâne cât se poate de valabilă. La Beijing, o mulţime de politicieni serioși au discutat despre subiectul cel mai important al zilei de azi, al zilei de ieri și al zilei de mâine. Au dis-cutat (surpriză!) despre bani. La București s-a jonglat cu cuvinte, s-au dat autogoluri verbale, s-au spus zeci de banalităţi, dar despre bani nu s-a spus aproape nimic. Răspunsurile la timida și solitara întrebare despre modul în care viitorii președinţi au intenţia să contribuie la creșterea econo-mică au fost demne de studenţi corigenţi care au probleme grave în sfera verbală și cognitivă. În mod normal, întrebarea de fond pentru ambii candidaţi ar trebui să fi e: de unde facem noi, ca ţară, rost de bani? Pe vremea sovietică s-a descoperit o formulă elegantă care descrie foarte bine problemele multor ţări afectate de criza economică globală: televizorul nu poate înlocui frigiderul. Din păcate, la dezbatere s-a vorbit prea mult despre ”televizor” și nu

s-a spus nimic despre problema ”frigideru-

lui”.

Să privim în jur. Uniunea Europeană se

pregătește de următoarea etapă a crizei

fi nanciare, iar băncile europene pică pe li-

nie testele de stres administrate de Banca

Centrală Europeană. Rusia își reorientează

economia către Est, și în 4-6 ani va putea

”închide robinetul” pentru exporturile de

gaz în Europa, în condiţiile în care suma

livrărilor pe care China este dispusă să le

plătească depășește suma exporturilor de

gaz în toată Uniunea Europeană. Canada și

Qatarul, doi aliaţi puternici ai Statelor Uni-

te, semnează la Beijing acorduri prin care

rolul dolarului american în tranzacţiile cu

China se reduce drastic, ceea ce subminea-

ză însăși baza puterii fi nanciare americane,

adică ”circuitul petrodolarului”. Mai mult,

Canada, de fapt, înfi ge cuţitul în spatele

Americii și se angajează ofi cial să devină

primul centru de decontare în yuani în

America Centrală și de Nord. Presa ameri-

cană scrie despre ”complotul” ţărilor din

Centrul Europei, o mișcare împotriva infl u-enţei americane în regiune, coordonată de premierii și președinţii Cehiei, Ungariei și Slovaciei. La Beijing, SUA și China semnea-ză un protocol care stabilește un mecanism de evitare a transformării eventualelor ”in-cidente violente” între armatele celor două state într-un război global. Așa documente se semnau ”la secret” pe linia SUA-URSS în perioada cea mai fi erbinte a Războiului Rece.

Are cineva impresia că vreunul dintre cei doi candidaţi înţelege situaţia geopolitică a momentului? Are cineva impresia că se preocupă să o înţeleagă? Ok, există o dife-renţă dintre cei doi. Ponta știe că există și emisfera estică a planetei, iar Iohannis se pare că nu știe cum arată globul, dar cam atât.

Lăsând la o parte jocurile geopolitice majore, sunt câteva subiecte cruciale des-pre care nu s-a spus nimic. Renault (expor-tatorul major al economiei) își mută gradu-al producţia în Maroc. Cum îl oprim? Cum îl înlocuim? România nu are gaze de șist (a recunoscut Ponta), iar resursele convenţi-onale se cam termină. Ce facem în viitor? Cum facem ca gazele din Marea Neagră să rămână în România și să nu plece în Aus-tria? Ce facem cu economia care nu poate să se dezvolte fără capital autohton?

Chiar dacă vor mai fi dezbateri, este improbabil ca cei doi să discute serios pe marginea acestor subiecte cruciale. În aceste condiţii, dezbaterile nu prea au sens ca exerciţiu politic, iar ca show sunt oricum destul de mediocre.

Valentin MÂNDRĂŞESCU

Sursa: romanian.ruvr.ru

„Orbit trebuie să fi e acel guvern care nu-și dă seamă de simptome-le politice ale acestei stări bolnăvi-cioase de lucruri. În toate unghiu-rile României se formează grupuri de nemulţumiţi cu mersul actual al lucrurilor. Sînt deosebite numirile ce aceste grupuri adoptă; un lucru însă le este comun tuturor: senti-mentul de indignare și de exaspe-rare de cele ce se petrec zilnic. Și această indignare nu e decât prea justifi cată. Rușine chiar trebuie să-i fi e unui român când se pronunţă numele obscure a acelor naturi catilinare cari formulează voinţa statului său în paragrafe de legi, indignate cată să simţă când vede creaturi fără principii, fără umbră de cultură, având numai instincte rele, jucând pe reprezentanţii vo-inţei suverane a ţării. Nimeni nu întreabă dacă-și ţin făgăduinţele ce le-au făcut înainte de-a fi aleși; nimeni nu întreabă pe ce cale a fost cu putinţă ca asemenea oa-meni să iasă la suprafaţă, nimeni nu-și dă seama cum această po-pulaţie fl otantă a României, fără legături cu pământul și cu neamul ţării, fără identitate de interese cu clasele productive și pozitive ale ei, a putut să devină elementul domnitor în România.

Am văzut cu înlesnire ce unita-te e în caracterul civilizaţiei noas-

tre de azi, cum că consistă curat

în păzirea formelor esterioare ale

culturii apusene, lipsită de orice

cuprins real. S-ar putea zice că

aluatul din care se frământă gu-

vernanţii noștri e acea categorie

de fi inţe fără avere, știinţă de car-

te și consistenţă de caracter, acei

proletari ai condeiului din cari

mulţi abia știu scrie și citi, acei

paraziţi cărora nestabilitatea dez-

voltării noastre interne, defectele

instrucţiei publice și golurile cre-

ate în ramurile administraţiei pu-

blice prin introducerea nesocotită

a tuturor formelor civilizaţiei stră-

ine, le-au dat existenţă și teren de

înmulţire; aluatul e o populaţie

fl otantă a cărei patrie întâmplă-

toare e România și care, repetând

fraze cosmopolite din gazete străine, susţine, cu o caracteristi-că lipsă de respect pentru tot ce e într-adevăr românesc, că aceste clișeuri stereotipe egalitare, liber-schimbiste, liberale și umanitare, acest bagaj al literaţilor lucrativi de mâna a treia, aceste sforăitoa-re nimicuri sînt cultură naţională sau civilizaţie adevărată. N-are cineva într-adevăr decât să des-chiză o teză de licenţă, s-asculte prelecţiuni la universităţi – es-ceptăm pe cele de matematică – să citească ziare și broșuri, să ci-tească proiecte și paraproiecte de legi din Cameră, s-asculte discuţii în Adunări și se va convinge că o numeroasă, foarte numeroasă clasă de oameni, nu-și întrebuin-ţează mintea la nimic alta decât la reproducerea de vorbe din cărţi străine, că propria muncă intelec-tuală se reduce la nimic.(…)

Cu bugetul în mână, mai ales când este augmentabil în infi nit, ţii majoritatea în mână si sistemul constituţional, sistemul contro-lului se reduce la o iluzie copilă-rească. E prea adevărat că această conștiinţă individuală, maltratată în toate chipurile și supusă unei sistematice corupţiuni face reac-ţie, tresare mai cu putere când îi pui cestiunea de moarte și de via-ţă. Astfel cu articolul 44 al Trac-

tatului de la Berlin, care nu era numai o cestiune de încetăţenire, ci era de-a dreptul declararea Ro-mâniei în teritoriu neutru, coloni-zabil cu toate semninţiile. Nu pu-tem tăgădui că ţara se cutremură de spaimă la perspectiva deschisă de acel articol, care americaniza pe deplin teritoriul nostru.” (Frag-ment din articolul «Studii asupra situaţiei», apărut în TIMPUL, în fe-bruarie 1880.)

„Înecarea cu străini a tuturor ramurilor vieţii noastre economi-ce, reducerea românului în ţara sa proprie la rolul de simplu salahor agricol, căderea repede a tuturor meseriilor, stingerea industriei casnice și înlocuirea ei prin pro-ducte industriale străine, lipsa absolută a unei legi de incolat, ceea ce permite ca gunoaiele so-cietăţilor vecine din câteși patru unghiurile lumii să s-așeze la noi, prefacerea, în fi ne, a acestor ele-mente în elemente politice care au umplut funcţiile statului și se strecoară în reprezentaţiunea na-ţională, toate acestea dovedesc că ţara noastră nu mai e vechea Românie, ci e o Americă orientală deschisă tuturor imigraţiunilor, al căror principiu e Ubi bene ibi pa-tria și teoria de om și om?” (TIM-PUL, 22 iulie 1880)

Sursa: gandeste.org

Mihai EMINESCU: “Nimeni nu-şi dă seama cum această populaţie fl otantă a României, fără legături cu pământul şi cu neamul ţării, fără identitate de interese cu clasele productive şi pozitive ale ei,

a putut să devină elementul domnitor în România!”

Dezbateri fără sensDezbateri fără sens

14 NOIEMBRIE 2014 1111 F L U XF L U XCultur=

Clădirea fostei cârmuiri a moşiilor

mănăstirilor închinate «Sfântului

Munte Athos»Monument de arhitectură de însemnătate locală, introdus în Registrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la iniţiativa Academiei de Știinţe, amplasat pe strada Mihai Eminescu, 54.

Clădirea a fost construită în 1898 pentru Cârmuirea moșiilor mănăstirilor închinate «Sfântului Munte Athos», pe locul care apar-ţinea Cârmuirii mănăstirilor. A fost zidită din piatră spartă cu căptușirea din piatră tăiată de calcar. Preţul construcţiei a fost evaluat la suma de 120  000 de ruble. Arhitectura este eclectică, cu reminiscenţe clasiciste. În 1940 era sediul Școlii normale de fete.

Este o clădire construită la colţul cartie-rului, ridicată pe un plan unghiular, în două etaje pe un demisol înalt, cu faţadele aliniate la liniile roșii ale străzilor Vlaicu Pârcălab și Veronica Micle. Planul este soluţionat laco-nic, cu repartizarea încăperilor de o parte a unui culoar central. Holul intrării este ilumi-nat de o fereastră ovală, urcarea la cota par-terului se efectuează prin trepte interioare.

Faţadele sunt simetrice, cu rezalite latera-le, respectiv cu 12 axe faţada laterală (extinsă în perioada postbelică cu o porţiune nouă) și 15 axe – faţada principală, ultima dotată și cu un rezalit central. Axa centrală a faţadei principale este susţinută de intrarea în clădi-re, care se afl ă în rezalitul central, cu partea superioară rectilinie. Rezalitele laterale sunt în segment de cerc, și ca și rezalitul central, proiectate pe fundalul unor atice în trepte. Ferestrele sunt rectangulare, cu ancadra-mente, unite prin plita de pervaz comună, care separă între ele etajele printr-un regis-tru neted. Ferestrele de la etajul superior din rezalitele faţadei principale sunt în segment de cerc, forme care armonizează cu acoperi-rea rezalitelor respective.

Paramentul este neted, colţurile rezalite-lor sunt în bosaje diamant. Pereţii se termină în partea superioară printr-o cornișă și o friză cu console.

În perioada postbelică, arhitectura clădirii nu a fost modifi cată, doar alungită aripa de-a lungul străzii Fântânilor.

Sursa: monument.sit.md

11.XII.199411.XII.1994

Iar ca cei care avem o anumită atribuţie la purtarea întru adevăr și frumos a logosu-lui, putem găsi semnifi caţii prelungitoare de emoţii și în cele ce spune spre sfârșitul Epistolei către Efeseni Apostolul Pavel (6-19): „Rugaţi-vă și pentru mine, ca să mi se dea mie cuvânt, când voi deschide gura mea, să fac cunoscută cu îndrăzneală taina”…

Evident, în acel periplu am fost mereu însoţiţi de pescărușii a trei mări – Neagră, Marmara și Egee. De data aceasta, ei, pes-cărușii, mi s-au părut mai… cuviincioși, mai puţin obraznici, de cât i-am cunoscut altădată. Uneori însă, săgetau totuși spre platourile cu resturi de mâncare, pe care ci-neva dintr-ai noștri le lăsau pe punte, până vin ospătarii să le adune. Deci, nici de data acesta pescărușii nu m-au putut abate de la un gând mai vechi, deloc de duioșie, deloc de bucurie… Precum de-atâtea alte ori, și de data aceasta am fost derutat de necur-mata agitaţie a lor, de fl ămânzenia lor în amestec cu frica, de crizele lor nervoase, de blestemul lor tânguit și nostalgia lor nea-linată… Ce e cu destinele astea sperioase, mereu în alertă?

Drept răspuns, zadarnic am încercat să-mi reamintesc vreo legendă, vreo parabolă despre pescăruși, despre albatroși. Dar de „Albatrosul” lui Baudelaire îmi aminteam, precum și de cel al lui Nicolae Labiș.

13.XII.199413.XII.1994

Odată ce recitesc, după mai bine de 20 de ani, „Caietele” lui Camus, să mai și ex-trag ceva din ele, de altfel și unele detalii pe care le subliniasem încă atunci, când, având vreo 20 și ceva de ani, nu părea să pricep prea mare lucru în subtilităţile unui angaja-ment literar de perspectivă nestrămutată. La p. 66: „Simt nevoia să simt propria mea persoană în măsura în care ea este senti-ment a ceea ce mă depășește. Simt nevoia să scriu din când în când unele lucruri care parţial îmi scapă, dar care tocmai dovedesc tot ce este mai puternic decât mine în mine însumi”.

În clipa aceasta, în Cecenia mor oameni tineri, frumoși, inimoși, viguroși. Dezmăţata asta de Rusie, târfa asta ekaterino-imperia-listă, a tăbărât peste muntenii Caucazului, la Groznâi e groaznic. Ce blestem pe capul popoarelor deșelata asta de curvă boreală, care își avortează viitorul în războaie!

Cam ceea ce mă întrebau ei: Cu cine? Cu cine, odată ce opoziţia a ajuns atât de jos și de lamentabilă, la fel de afaceristă și minci-noasă ca și tâlharii de comuniști, reveniţi în cuibarele lor de pidosnică politică? De lovit și în unii, și în ceilalţi. Dar cu cine rămâi în centru? Cu alţi inși care, la rândul lor, se vor diviza în stânga și în dreapta perfi de? Însă problema rămâne. Iar ceea ce m-a făcut să scriu aceste rânduri este un singur rând citit la Camus, un rând important: „Intelectualul în faţa adeziunii”.

Dacă ar fi să mai invoc un detaliu frec-vent observat în timpul călătoriei pe la rui-nele străvechi – prezenţa pisicilor, ca și cum ale nimănui, însă îngrijite și întreţinute re-lativ îndestulător de ce se mai găsește prin genţile și buzunarele turiștilor. Pe Acropole, cele 4-5 rubedenii de-al tigrului, pisici adi-că, păreau să fi e și ele exponate, aranjate dincolo de funia îngrăditoare de spaţii, spre care vizitatorilor le este interzis accesul. Nae Prelipceanu o invită pe una dintre feli-ne la joc, însă pisica îi dădu cu lăbuţa peste degetele sale de scriitor, după care, sufi ci-entă sieși, se retrage sub o lespede ionică,

unde mai stăteau la umbră câteva surate de-ale ei.

De pe Acropole, când românașii de noi ne-am divizat în grupuleţe, răspândindu-ne în jos, spre Aeropag, Agora romană și Muze-ul Naţional, am cutreierat un timp împreună cu Nae Prelipceanu și Denisa Comănescu, o altă perioadă – cu Petre Stoica și Laurenţiu Ulici, care, mai apoi, s-au repliat spre hotel. În schimb, la Muzeul Naţional ne-am întâl-nit cu Octavian Paler, venise și Victor Ivano-vici, alţii, cu care am și stat la o bere.

Prezenţa noastră printre și emoţiile noastre în faţa efi giilor antichităţii ar putea fi comentat și cu ceea ce scrie Camus în „Ca-iete”: „Cultură: strigătul oamenilor în faţa propriului lor destin”. Noi eram o tensionată și adâncă muţenie… strigătoare!

Alte posibile, foarte fragmentate și foar-te întâmplător găsite, comentarii camusie-ne la periplul meu elen: „… vântul printre ruine sau moartea în soare”; „câtă stăruitoa-re și tristă frumuseţe” (în special, la Delfi ).

Chiar dacă nu mai sunt destul de tânăr, oare acolo, în văluririle meridionale ale Greciei, nu avusesem și eu senzaţia că „ad-eri mai ușor la un peisaj decât la un om”? Probabil, nu întocmai. Fiindcă mă simţeam oarecum mai aproape de, mai solidar cu cei cu care am cutreierat ceea ce am cutreierat.

Dacă nu am găsit nicicând important să fac muncă de sinoptician, ca să notez starea vremii, nu știu de ce găsesc niţel util (pen-tru… viitorimea care, sigur, va progresa!) să spun cam cât timp face o scrisoare între Suedia și Chișinău: expediată pe 27.XI, cu ștampila Chișinău – 3.XII, deci 12 zile. Nu e chiar atât de mult, dacă iei în considerare faptul că încă nu avem o legătură avia di-rectă cu fi ordurile, cu fi orii și runele scandi-nave.

(Apropo: descrierile stărilor vremii mi se păreau fi rești și oarecât interesante în Jur-nalul de la Arbore al lui Moș Toader Hrib.)

O-ho-ho! Iubite domnule Albert Camus, ce adevăruri pentru totdeauna spuneai în august 1937: „Ori de câte ori aud un discurs politic sau îi citesc pe cei care ne conduc mă cutremur la gândul că de ani de zile nu aud nimic în care să vibreze un sunet omenesc. Veșnic aceleași cuvinte spunând aceleași minciuni. Și faptul că oamenii le acceptă, că mânia poporului n-a sfărâmat încă fantoșe-le, îmi dovedește că oamenii nu acordă ni-cio importanţă conducerii lor, și că se joacă, da, se joacă într-adevăr cu o întreagă parte din viaţa lor și din interesele așa-zis vitale”.

Printre ruinele Pergamului cineva întrea-bă și tot el răspunde – cam câţi ani ţine, ca să fi e lizibilă, cerneala și câţi – pasta pixului. Pasta avea, pare-se, prioritate, durând cam la 80 de ani, pe când cerneala – doar vreo 50. Cine știe… Ruinele scrisului, în caligrafi i bizare, în manuscrise fragile…

A! la Atena – foarte multe pisici și motoci-clete. Motociclete – legiuni, nu alta, parcate oriunde.

Momente în care comportamentul unei pisici te-ar face să crezi că patrupeda aceas-ta nu este deloc lipsită de vocaţia fericirii.

14.XII.199414.XII.1994

Cinismul rușilor se hotărnicește cu de-menţa, cu sălbăticia. Blindate, aviaţie etc. împotriva unui pumn de ceceni peste măsu-ră de viteji. Precum de foarte multe ori, opi-nia publică mondială, în persoanele șefi lor de state, este lașă, perfi dă și amorală. Tace. Lasă jandarmul în destrăbălarea sa milită-roasă, imperialistă. Însă viitorul în Cecenia va fi cel răzbunător al mâniei de astăzi. Ru-șii iar și iar își omoară fl ăcăii… Muierile lor, comme d’abitude, vor fi utilizate de toţi cei-lalţi… Ce stupizenie și cu rușii ăștia…

Recitesc Epistolele Apostolului Pavel,

pentru a mă dumeri că nu e pusă multă ori-ginalitate sau inventivitate în formula lui Noica „dimpreună-a-fi ”, deoarece, în tradu-cere românească, în Sfânta Scriptură deloc de puţine ori se întâlnesc noţiuni compuse ca: împreunălucrător, împreunăslujitor etc. Vede-se, apreciindu-ne pe noi, umilii pă-cătuind prin scris, exegeţii nu prea studia-ză cărţile vechi, găsindu-ne calităţi acolo, unde alţii au fost primii, lăsători de pilduiri.

Pe corabia „Renașterea lumii”, aveam ca-bina numărul 16 pe nivelul „Venus”. Apoi am trecut cu Andrei pe puntea „Grande sa-lone”. Mai erau nivelele: Dyonisos și Nereus, despre această zeitate cunoscând, atunci, pe mare… aproape nimic. Acum, după con-sultarea unor texte, știu că e vorba de un zeu marin pre-olimpian, tatăl Nereidelor, adică – a 50 de fete!!! Înţelept, proteic, bo-nom, bătrân venerabil, purtător de sceptru și trident, pe care Hesiod l-a numit „sincer și făţiș”. Protector al corăbierilor, de la „panoul său de comandă”. Afl at în locuinţa sa, care nu era decât o grotă din adâncul-adânc al Mării Egee.

(Aici se încheie prezentul Caiet, început, adică, pe 26 martie 1993 și închis după ceva mai bine de 20 de luni, pe 14 decembrie 1994.)

14.XII.199414.XII.1994

Luat din stoc și pus pe masă acest Caiet (nou) care cine poate ști câte zile și în câte luni și ani va suporta înţepăturile peniţei chinezești (stiloul) și alunecarea rotitoare a bilei ce dozează și lasă conturul de pastă din pix. Să fi e într-un ceas bun care, în acest moment, e matinalul 8.14.

Nu pare lipsită completamente de temei presupunerea că Nichita Stănescu ar fi pu-tut să se arate extrem de atent la unele in-fl exiuni stilistice și la unele sugestii pe cât ale formei/ formelor, pe atât ale ideilor ce umplu aceste cavităţi, de genul următoa-relor extrase evanghelice din Întâia Epistolă a Sf. Apostol Pavel către Corinteni (12-15, 16, 17): „Dacă piciorul ar zice: Fiindcă nu sunt mână nu sunt din trup, – pentru aceasta nu este ea din trup?

Și urechea dacă ar zice: Fiindcă nu sunt ochi, nu fac parte din trup, – pentru aceasta nu este ea din trup?

Dacă tot trupul ar fi ochi, unde ar fi au-zul? Și dacă ar fi tot auz, unde ar fi mirosul?”

În modalităţile stilistice ce ţin de inversii și rocade imprevizibile de noţiuni, Stănescu pare a fi și ucenicul Sfântului Apostol.

16.XII.199416.XII.1994

Mâine, la 8.00, pornim spre Focșani, unde se vor ţine Saloanele Dragosloveni. Încă acum o lună, pe când mă pregăteam să plec la Atena, Traian Olteanu mă întrebase dacă venim. Nu, am zis atunci, coincide… Și iată că îmi telefonează Mitică Pricop, in-vitându-mă la respectivele manifestări. „Dar n-au avut deja loc?” mă interesez cam mirat. „Nu”, aud, după care afl u că ce presu-puneam: s-au cam ambiţionat băieţii, tan-demul Olteanu–Muscalu, pe de o parte, Pri-cop–Panait–Fotea, pe de altă parte. Primii că – o să vedeţi voi, fără noi nu veţi izbuti; ceilalţi – ba o să vă arătăm noi că ne descur-căm și fără voi! Mă rog, ambiţii d’ale noastre și d’ale carnavalului. Însă am înţeles că vor participa cu toţii, ceea ce ar fi foarte bine, că doar nu avem noi ce împărţi…

Posibil ca inspectoratul pentru cultură (Pricop zice că ar putea deveni șef acolo) să-mi achiziţioneze mai multe exemplare din „Spunerea de sine” pentru bibliotecile din judeţ. Am fost pe la departamentul con-trolului vamal, de unde am luat o ţidulă de liberă trecere la Leușeni. M-a ajutat Cornel Staicov, iar șef la relaţii e un domn Fusu, rudă cu părintele Ţepordei. Hioară lipsea.

Leo BUTNARU

DIMPREUNUL-A-FI (Pagini de jurnal)

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

14 NOIEMBRIE 20141212F L U XF L U X Cultur=

Evenimentul s-a bucurat de par-ticiparea unor reprezentanţi din re-giune ai administraţiei și Consiliului de Stat, ai Consulatului României, precum și ai Asociaţiei „Vatra Româ-nească” și „Pro Basarabia și Bucovi-na” din Botoșani. Au fost prezenţi, de asemenea, președinţii fi lialelor locale ale „Golgotei” și ai societăţi-lor culturale românești din Cernăuţi, redactori ai ziarelor de limba româ-nă „Zorii Bucovinei”, „Concordia”, „Libertatea Cuvântului” și „Gazeta

de Herţa”, iar Institutul de Cercetări Istorice și Literare a fost reprezentat de directorul acestuia, profesorul Petru Grior.

După intonarea Imnului Societă-ţii „Golgota” – „Aprindeţi candela”, profesorul universitar Ilie Popescu, președintele Societăţii regionale „Golgota”, care la vârsta de 7 ani a fost deţinut în Gulagul stalinist, a prezentat un amplu material, cu-prinzând acţiunile desfășurate de membrii societăţii întru înveșnicirea amintirii despre românii ajunși victi-me nevinovate ale barbariei bolșe-vice.

Fără alte surse de fi nanţare decât contribuţiile personale ale tuturor membrilor societăţii, alături de cele ale locuitorilor din satele martiriza-te în deceniul al patrulea din secolul trecut, Societatea ”Golgota” a ridicat mai multe cruci comemorative, mo-numente ce se constituie ca semne ale neuitării celor care au fost uciși în masacrele îndreptate împotriva românilor la Lunca, Fântâna Albă și alte locuri din martirizata Bucovină.

Membrii Societăţii Regionale „Golgota” au scris de-a lungul tim-pului cărţi ce reprezintă mărturii valoroase asupra acelor vremuri de

cumpănă pentru întregul neam ro-mânesc.

Profesorul Ilie Popescu a menţi-onat că există cereri din multe sate ca să se continue ridicarea de monu-mente și totul depinde de repeziciu-nea cu care vor fi colectate fondurile necesare pentru fi nalizarea acestor proiecte.

Viceconsulul României, Ioan Ivan, a arătat că activitatea societăţii con-duse de profesorul Popescu este meritorie, deoarece reușește, prin acţiunile sale deosebit de efi ciente și necesare, să atragă atenţia asu-pra suferinţelor românești din acea perioadă. Și este un lucru absolut remarcabil că totul se face prin au-tofi nanţare.

Profesorul Octavian Voronca a afi rmat, în cuvântul său, că sunt mul-te locuri în care ar mai trebui ridicate monumente, unul dintre ele fi ind la Buda-Mahala, unde a fost masacrat un grup de tineri, în 1964.

De asemenea, și profesorul Petru Grior a opinat că trebuie continuată cercetarea arhivelor, deoarece încă

nu se știe numărul exact de victime care au murit sau au avut de suferit în acea perioadă.

Scriitorul Dumitru Covalciuc a precizat că Golgota românilor a con-tinuat și după Stalin, din a cărui or-din Armata Roșie a ras de pe supra-faţa pământului cinci sate românești din Bucovina de nord. Astfel, în vre-mea lui Hrușciov și Brejnev, absol-venţii români din zonă ai facultăţilor erau trimiși în cele mai îndepărtate

locuri ale URSS, iar părtașii oricăror forme de dizidenţă erau pedepsiţi cu asprime.

Profesoara Elena Schipor, vice-președinte al Societăţii „Golgota”, și ziaristul Vasile Bâcu, președinte al Societăţii „M. Eminescu”, au vorbit despre activităţile în care cele două asociaţii culturale au colaborat, dar și despre proiectele lor de viitor.

Profesorul de istorie și pasionatul arheolog Nicolae Bodnariuc, preșe-dintele Filialei Oprișeni a Societăţii „Golgota”, a vorbit în faţa celor pre-zenţi despre entuziasmul cu care tinerii intelectuali din localitate or-ganizează și participă la activităţile societăţii.

Într-o Ucraină care-și croiește cu jertfe drumul către Uniunea Eu-ropeană, conferinţa unei societăţi culturale românești, desfășurată în deplină libertate, este un indicator sigur al europenismului ce începe să-și facă apariţia în această ţară greu încercată.

Iuliu Laurian POPOVICI,pentru FLUX

A plecat la Domnul inegalabilul meşter de instrumente

populare, Liubomir IorgaVineri, 7 noiembrie, a plecat la cele veșnice renumitul meșter de instrumente populare și coregraf, Liubomir Iorga. Artistul, în vârstă de 82 de ani, a murit în urma unui atac de cord, chiar în faţa blocului în care locuia.

Liubomir Iorga s-a născut pe 12 aprilie 1932 în satul Vadul lui Isac, raionul Cahul. Timp de peste două decenii, începând din anul 1949, a fost dansator în Ansamblul naţio-nal academic de dansuri populare „Joc”.

Din 1964 a fost angajat al ateli-erului de muzică al Combinatului de producţie pe lângă Ministerul Culturii din RSS Moldovenească. În 1971 s-a fi lmat în rolul unuia dintre lăutari în celebra peliculă „Lăutarii”, regizată de Emil Loteanu.

Faima i-au adus-o totuși ne-numărate instrumente muzicale populare cărora le-a dat o a doua viaţă, unele dintre acestea fi ind păstrate astăzi prin diferite muzee. Liubomir Iorga a confecţionat fl u-

iere, cimpoaie sau ocarine, drâmbe, tilinci și cavaluri. El a creat însă și un instrument absolut nou, pe care l-a numit iorgofon.

Maestrul a fost printre puţinii moldoveni care a ajuns la Casa Albă, la invitaţia fostului președinte american, Bill Clinton. Fiind un împătimit al saxofonului, Clinton a fost impresionat de iorgofon și a ţinut neapărat să-l cunoască pe creatorul acestuia.

Deși este Maestru Emerit în Artă și Cavaler al Ordinului Republicii, Iiu-bomir Iorga a murit în sărăcie, cum se întâmplă, de altfel, cu majoritatea marilor artiști ai acestei ţări. Potrivit vecinilor, după moartea soţiei, el își petrecea timpul mai mult pe afară, așezat la o măsuţă din faţa casei.

FLUX

Nuvela «With Your Wings» de John Ste-inbeck, niciodată editată și considerată pierdută după ce a fost lecturată de Orson Welles într-o emisiune radiofoni-că în 1944, a fost regăsită și publicată în aceste zile de revista The Strand Maga-zine, informează lefi garo.fr, citată de Mediafax.

«With Your Wings» este o povestire care a fost scrisă

special pentru actorul, scenaristul și regizorul Orson

Welles, care a citit-o, în iulie 1944, într-una dintre emi-

siunile sale radiofonice. Nici chiar experţii în opera lui

Steinbeck nu cunoșteau prea multe lucruri despre acest

text.

Andrew F. Gulli, redactorul-șef al revistei The Strand

Magazine, o publicaţie trimestrială americană, este ace-

la care a găsit transcrierea povestirii în arhivele Univer-

sităţii Texas.

Nuvela „With Your Wings” spune povestea locotenen-

tului William Thatcher, un bărbat afro-american – fapt

rar în epocă –, care tocmai primise în cadrul unei cere-

monii o decoraţie importantă. Cariera lui militară fi ind

încheiată, William se întoarce în viaţa civilă. Se urcă în

mașină, un model vechi de Ford A, și se îndreaptă spre

orașul natal. Acolo este întâmpinat ca un erou sau cel

puţin ca o vedetă.

„Steinbeck era un idealist, considera că America era

o ţară minunată care avea multe de oferit, dar era, de

asemenea, conștient de reversul medaliei: inegalităţile.

Putea să vadă cupiditatea și excesul distrugător al cla-

sei muncitoare. Această povestire este o modalitate de a arăta clasei de mijloc americane că afro-americanii poartă pe umerii lor o responsabilitate uriașă: să ape-re Statele Unite și să apere Aliaţii în timpul războiului”, scrie Andre F. Gulli.

John Ernst Steinbeck, născut pe 27 februarie 1902, în Salinas, California, este unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori americani din secolul al XX-lea. Recompensat cu premiul Pulitzer pentru romanul „Fructele mâniei” (1939), John Steinbeck este autorul altor volume de succes, precum „La răsărit de Eden” (1952) și „Șoareci și oameni” (1937). Autor a 27 de cărţi, care includ 16 roma-ne, șase volume de non-fi cţiune și cinci colecţii de proză scurtă, John Steinbeck a primit Premiul Nobel pentru Literatură în anul 1962.

FLUX

Conferinţa Societăţii „GOLGOTA” din Cernăuţi Conferinţa Societăţii „GOLGOTA” din Cernăuţi La sediul Societăţii pentru Cul-tură Românească „M. Eminescu” din Cernăuţi a avut loc, pe 2 noiembrie, o conferinţă cu tema „Societatea regională „Golgota” la un an de activitate”, organi-zată de foști deportaţi și urmași ai victimelor regimului totalitar din Bucovina de nord.

Petru GriorPetru Grior

Octavian VoroncaOctavian Voronca

O nuvelă de John Steinbeck considerată pierdută, regăsită

şi publicată după 70 de ani

14 NOIEMBRIE 2014 1313 F L U XF L U XPrograme

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30,

20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10 Baștina. Magazin agricol. 6.55, 7.05, 7.35,

8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI.

9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15 Desene animate. „Legenda

lui Zorro”. 10.00, 23.30 Настоящее время. 10.30 Magazinul copiilor.

11.00 Reporter de gardă. 11.25, 2.30 World Stories - lumea în reportaje.

11.55 Proiect TVR Cluj - TV Moldova-1. 12.45, 17.50, 3.50 Pur și simplu.

13.25 Documentar. „Paul Smith, creator de modă pentru bărbați”. 14.20

Film. „MOARA”. („Telefi lm-Chișinău”). 15.35 Desene animate. „Alba ca

zăpada și cei șapte pitici”. 16.30 Art-club (рус). 18.00, 3.00 Cine vine la

noi? Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Accente

economice. 20.20 Vectorul European. 21.35 Electorala 2014. Tribuna

concurentului electoral. 22.25 Fotbal non-stop. 23.10 Noi și lumea.

0.00 Film. „DANSURI LA LUGHASA” (Irlanda, 1998). 1.35 Documentar.

„Muzeul Luvru-Lens. Galeria timpului”. 4.30 La noi în sat. 5.15 Tezaur.

5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md

14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping

18.00 Știrile Euro TV 18.25Market 9000.md 18.30

Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile Euro

TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Concert 22.55 Market 9000.md

23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV.

Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30

Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45

Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45

Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea

(r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial:

Tânăr și neliniștit, ep.4858 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc

20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa

de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica

de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial:

Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial:

Trandafi rul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.20, an 4

13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial:

Trandafi rul negru, ep.46 15:00 Film: Simfonia iubirii 17:00 Știrile ProTV

cu Anișoara Loghin 18:00 Te votezi la PRO TV cu Lorena Bogza 19:00

Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Master-

Chef, ed.16 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Fringe,

ep.10, sezon 5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune

muzicală 03:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Te votezi la PRO TV cu Lorena Bogza

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45

„Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 15:00 „Primele știri” (rom)

15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00

„Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele

știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Жди меня”

19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri”

(rom) 21:45 „Время” 22:20 „Улыбка пересмешника”. Многосерийный

фильм 00:20 „Primele știri” (rus) 00:35 „Вечерний Ургант” 01:10

„Познер” 02:00 Ночные новости 02:15 „Умник”. Многосерийный

фильм 03:05 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00

Друзья. Комедия. США 1995 10:00

Фильм 11:00 Știri. 11:10 Фильм 12:10 След. Детектив. Россия 2012

13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35

Последний самурай. Боевик, история. США 2003 17:00 Știri. 17:10

Последний самурай. Боевик, история. США 2003 (продолжение)

17:40 Друзья. Комедия. США 1995 18:05 Перед рассветом.

Мелодрама. США 1995 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40

Гарри Поттер и Принц-полукровка. Фэнтези. США, Великобритания

2009 23:00 Știri. 23:30 Гарри Поттер и Принц-полукровка. Фэнтези.

США, Великобритания 2009 (продолжение) 00:00 Unitatea de Gardă.

00:10 След. Детектив. Россия 2012 00:50 Дела семейные с Еленой

Дмитриевой. 01:30 Știri. 02:00 Откровенный разговор. 02:50 Час

суда с Павлом Астаховым. 03:35 Știri. 04:05 Matinal. 05:50 Сериал

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:20 MÉTÉO 5:30 TÉLÉTOURIS-

ME 6:00 INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:46 LE DESSOUS

DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JT DES

NOUVELLES TECHNOS 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN

8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO

10:07 CURIEUX BÉGIN 10:33 ÉCHO-LOGIS 11:00 FLASH INFO 11:02 EN

VOYAGE ! EXPRESS 11:16 EN VOYAGE ! EXPRESS 11:30 LES P’TITS PLATS

DE BABETTE 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:41 PLUS BELLE LA VIE 13:07

FLASH INFO 13:10 ALORS ON CHANGE ! 13:39 CLUB ALPIN SUISSE,

150 ANS AU SOMMET 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 LE GRAND

TOUR 16:50 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:33 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT 19:00 64’ LE MONDE EN

FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO

19:29 L’INVITÉ 19:38 CEUX DE 14 20:25 CEUX DE 14 21:30 LE JOURNAL

DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 21:59 ÉCHAPPÉES BELLES 23:29 PORTRAITS

/ AUTOPORTRAITS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE

JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:00 COUP POUR COUP

2:28 30 MINUTES PAR JOUR 2:38 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE

JOURNAL 3:50 MÉTÉO 4:00 TEMPS PRÉSENT

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30,

20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014. 6.10

Cuvintele Credinței. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35

Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00,

22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15 Desene animate. „Legenda lui Zorro”. 10.00,

23.30 Настоящее время. 10.30 Baștina. Magazin agricol. 11.20 Accente

economice. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine la noi? Program de divertisment.

12.45, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.25 Natura în obiectiv. 13.55 În ritm

de dans. 14.25 Videoteca copiilor. 14.50, 1.35 Fotbal non-stop. 15.35

Documentar. „360 grade GEO: Condorul Anzilor”. 16.30 Unda Bugeacului.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Documentar. „Muzeul Luvru-Lens. Galeria

timpului”. 20.40 Documentar. „Shift - viața în era digitală”. 21.35 Electorala

2014. Tribuna concurentului electoral. 22.25 Chișinăul de ieri și de azi.

22.40 Electorala 2014. Votul tău. 22.50 La noi în sat. 0.00 Film. „UN NOU

ÎNCEPUT” (SUA, 2009). 2.20 Legendele muzicii. 2.30 Identitate Basarabia.

4.30 „1989”. Toamna Națiunilor. 5.30 Știință și inovare.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 12.55 Market 9000.md

13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian 16.20 Film

artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25

Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile

Euro TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Concert 22.55 Market 9000.

md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV.

Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping

09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45

Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45

Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r)

15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr

și neliniștit, ep.4859 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00

Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial:

Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r)

05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial: Tran-

dafi rul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.21, an 4

13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial:

Trandafi rul negru, ep.47 15:00 Film: Ultima călătorie 17:00 Știrile ProTV cu

Anișoara Loghin 18:00 Te votezi la PRO TV cu Lorena Bogza 19:00 Știrile

PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Fotbal: România -

Danemarca 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Fringe, ep.11,

sezon 5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală

03:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:15 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Te votezi

la PRO TV cu Lorena Bogza

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45

„Улыбка пересмешника”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri”

(rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 17:00

„Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri”

(rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!”

19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 „Primele știri”

(rom) 21:45 „Время” 22:20 „Улыбка пересмешника”. Многосерийный

фильм 00:20 „Primele știri” (rus) 00:35 „Вечерний Ургант” 01:05 Ночные

новости 01:20 „Структура момента” 02:10 „Умник”. Многосерийный

фильм 03:00 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00

Друзья. Комедия. США 1995 10:00

Перед рассветом. Мелодрама. США 1995 11:00 Știri. 11:10 Перед

рассветом. Мелодрама. США 1995 (продолжение) 12:10 След.

Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой.

14:00 Новости. 14:35 Гарри Поттер и Принц-полукровка. Фэнтези.

США, Великобритания 2009 17:00 Știri. 17:10 Гарри Поттер и Принц-

полукровка. Фэнтези. США, Великобритания 2009 (продолжение)

17:40 Друзья. Комедия. США 1995 18:05 Перед закатом. Мелодрама.

США 2004 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Гарри Поттер и

Дары Смерти: Часть I. Фэнтези. Великобритания, США 2010 23:00 Știri.

23:30 Гарри Поттер и Дары Смерти: Часть I. Фэнтези. Великобритания,

США 2010 (продолжение) 00:00 Unitatea de Gardă. 00:10 След.

Детектив. Россия 2012 00:50 Дела семейные с Еленой Дмитриевой.

01:30 Știri. 02:00 Откровенный разговор. 02:50 Час суда с Павлом

Астаховым. 03:35 Știri. 04:05 Matinal. 05:50 Сериал

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:20 MÉTÉO 5:28 LITTORAL 5:54

C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOUR-

NAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30

TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26

TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 10:05 FLASH

INFO 10:07 MIXEUR, LES GOÛTS ET LES IDÉES 10:33 LES NOUVEAUX

PARADIS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 LES ESCAPADES

DE PETITRENAUD 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:41 PLUS BELLE LA VIE

13:07 FLASH INFO 13:12 CHRONIQUES D’EN HAUT 13:37 SECRETS DE LA

GRANDE MURAILLE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 CEUX DE 14 15:49

CEUX DE 14 16:48 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64’ LE MONDE

EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26

MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:38 HISTOIRE DES SERVICES SECRETS FRANÇAIS

20:31 HISTOIRE DES SERVICES SECRETS FRANÇAIS 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 UNITÉ 9 22:45 UNITÉ 9 23:34 ACOUSTIC

0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45

L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:00 MAGAZINE 2:46 LE POINT 3:39 TV5MONDE LE

JOURNAL 4:02 MÉTÉO 4:05 ARTISANS DU CHANGEMENT

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30,

20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10, 13.20 Unda Bugeacului. 6.40 Tezaur.

6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 13.00,

21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15 Desene animate.

„Legenda lui Zorro”. 10.00, 23.30 Настоящее время. 10.30 Un pas spre

sănătate. 11.00 La noi în sat. 11.40 Legendele muzicii. 11.55, 18.00,

3.00 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.45, 17.50, 3.50

Pur și simplu. 13.50 „Dârzul soldățel de plumb”. Spectacol al Teatrului

„Vesel”, Bulgaria. 14.35 Fii tânăr! 15.25 „1989”. Toamna Națiunilor. 16.30

Свiтанок. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Dezbateri. 21.35

Electorala 2014. Tribuna concurentului electoral. 22.25 Moment poetic.

Versuri de D. Matcovschi. 22.50 Youth Orchestra. Program muzical.

0.00 Serial. „SIMULATORII” (Argentina). 1.00 Egalitatea de gen. 1.10 O

seară în familie. 2.15 Cuvintele credinței. 4.30 Prin muzică în Europa.

5.35 Accente economice.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md

14.00 Film indian 17.00 Produs autohton. Reluare

17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market

9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro

TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Concert 22.55 Market 9000.md

23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV.

Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30

Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45

Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45

Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea

(r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial:

Tânăr și neliniștit, ep.4860 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc

20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa

de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica

de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial:

Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial:

Trandafi rul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.22,

an 4 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00

Serial: Trandafi rul negru ep.48 15:00 Film: Crima din Beverly Hills,

partea I 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 18:00 Te votezi la PRO

TV cu Lorena Bogza 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 20:45 Visuri la cheie, ed.4 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina

Obreja 23:05 Serial: Fringe, ep.12, sezon 5 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara

Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat

în Moldova - emisiune muzicală 03:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja

(r) 04:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 05:15 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Te votezi la PRO TV cu Lorena Bogza

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45

„Улыбка пересмешника”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele

știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское”

17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Pri-

mele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай

поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00

„Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 „Улыбка пересмешника”.

Многосерийный фильм 00:20 „Primele știri” (rus) 00:35 „Вечерний

Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25 „Политика” 02:15 „Умник”.

Многосерийный фильм 03:05 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00

Друзья. Комедия. США 1995 10:00

Перед закатом. Мелодрама. США 2004 11:00 Știri. 11:10 Перед

закатом. Мелодрама. США 2004 (продолжение) 12:10 След.

Детектив. Россия 2012 13:00 Дела семейные с Еленой Дмитриевой.

14:00 Новости. 14:35 Гарри Поттер и Дары Смерти: Часть I. Фэнтези.

Великобритания, США 2010 17:00 Știri. 17:10 Гарри Поттер и

Дары Смерти: Часть I. Фэнтези. Великобритания, США 2010

(продолжение) 17:40 Друзья. Комедия. США 1995 18:00 Дурман

любви. Комедийная мелодрама. США 1997 19:50 Unitatea de Gardă.

20:00 Новости. 20:40 Гарри Поттер и Дары Смерти: Часть II. Фэнтези.

Великобритания, США 2011 23:00 Știri. 23:30 Unitatea de Gardă. 23:40

В поле зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 2 серия 00:25 След.

Детектив. Россия 2012 01:05 Дела семейные с Еленой Дмитриевой.

01:45 Știri. 02:15 Откровенный разговор. 03:00 Час суда с Павлом

Астаховым. 03:45 Știri. 04:15 Matinal. 05:45 В поле зрения. Детектив.

США 2012 Сезон II 2 серия

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:20 MÉTÉO 5:27 CHRONIQU-

ES D’EN HAUT 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10

L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN

8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE

RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:05 FLASH

INFO 10:07 AL DENTE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH

INFO 11:02 LITTORAL 11:31 CURIEUX BÉGIN 11:59 UN GARS, UN CHEF !

12:41 PLUS BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:10 LES NOUVEAUX PARADIS

13:37 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX 14:30 LE JOURNAL DE

LA RTBF 15:02 ÉCHAPPÉES BELLES 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 MON ENVOYÉ

SPÉCIAL 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:40 UN PETIT BOUT DE

FRANCE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 21:59 UN OEIL SUR

LA PLANÈTE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:01 ODYSSEUS 1:44 ODYSSEUS 2:36

TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO 3:59 ARTISANS

DU CHANGEMENT 5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30,

20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10, 13.25 Свiтанок. 6.40 Cinemateca uni-

versală. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00,

8.25, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.25, 17.15 Desene

animate. „Legenda lui Zorro”. 10.00, 23.30 Настоящее время. 10.30

O seară în familie. 11.35 Tezaur. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine la noi?

Program de divertisment. 12.45, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.55

Documentar. „Imaginea anilor ‚60”. 14.55 În premieră. 15.55 Părinți

și copii. 16.30 Sub același cer. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 Electorala

2014. Dezbateri. 21.30 Super-loto „5” din „35”. 21.35 Electorala 2014.

Tribuna concurentului electoral. 22.25 Reporter de gardă. 22.45

Cultura azi. 0.00 Serial. „SIMULATORII”. 0.55 Art-club (рус). 1.25 Do-

cumentar. „Global 3000”. 1.55 Avangaraj. 4.30 Prin muzică în Europa.

5.30 Vectorul European.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine

12.55 Market 9000.md 13.00 Film indian 16.10 Film

artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV

18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00

Concert 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Concert

22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian

02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30

Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping

09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r)

12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Com-

plicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00

Serial: Tânăr și neliniștit, ep. 4861 18:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 19:00 Serial: Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te

iubesc 20:45 Serial: Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial:

Casa de alături 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00

Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15

Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45

Serial: Trandafi rul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca

ep.23, an 4 13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping

14:00 Serial: Trandafi rul negru ep.49 15:00 Film: Crima din Beverly

Hills, partea a II a 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 18:00 Te

votezi la PRO TV cu Lorena Bogza 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile

Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Red Dawn: Ultima invazie

22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Fringe, ep.13, sezon

5 (ultimul episod) 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova -

emisiune muzicală 03:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:15 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 05:15 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu (r) 06:00 Te votezi la PRO TV cu Lorena Bogza

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima

Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости

09:25 Teleshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45

„Улыбка пересмешника”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele

știri” (rom) 15:20 Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское”

17:00 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Pri-

mele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 „Давай

поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00

„Primele știri” (rom) 21:45 „Время” 22:20 „Улыбка пересмешника”.

Многосерийный фильм 00:20 „Primele știri” (rus) 00:35 „Вечерний

Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25 „На ночь глядя” 02:10 „Умник”.

Многосерийный фильм 03:00 „Prima Oră” (R)

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00

Друзья. Комедия. США 1995 10:00

Дурман любви. Комедийная мелодрама. США 1997 11:00 Știri.

11:10 Дурман любви. Комедийная мелодрама. США 1997

(продолжение) 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела

семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Гарри

Поттер и Дары Смерти: Часть II. Фэнтези. Великобритания, США

2011 17:00 Știri. 17:10 Друзья. Комедия. США 1995 17:35 Жизнь,

как она есть. Комедийная мелодрама. США 2010 19:50 Unitatea

de Gardă. 20:00 Новости. 20:40 Сладкий ноябрь. Мелодрама. США

2001 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 В поле зрения.

Детектив. США 2012 Сезон II 3 серия 00:30 Дела семейные с Еленой

Дмитриевой. 01:30 Știri. 02:00 Откровенный разговор. 02:50 Час

суда с Павлом Астаховым. 03:35 Știri. 04:05 Matinal. 05:45 В поле

зрения. Детектив. США 2012 Сезон II 3 серия

5:20 MÉTÉO 5:30 UNE BRIQUE

DANS LE VENTRE 5:54 C DANS

L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30

TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH

INFO 10:07 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:35 JARDINS & LOISIRS

11:00 FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:29 MIXEUR, LES

GOÛTS ET LES IDÉES 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:41 PLUS BELLE LA

VIE 13:07 FLASH INFO 13:09 HEP TAXI ! 13:39 LA TRÈS JUTEUSE AVEN-

TURE DES FRUITS 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 FORTIER 15:46

FORTIER 16:45 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 INFRAROUGE LE DÉBAT RTS

19:03 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:39 UN JOUR, UN DESTIN

21:16 NOUVO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 21:59

L’ENFANCE VOLÉE 23:44 LIFEVER 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27

TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 0:57

LA GRANDE LIBRAIRIE 1:49 200 MILLIONS DE CRITIQUES 2:41 MON

ENVOYÉ SPÉCIAL 3:33 TV5MONDE LE JOURNAL 3:54 MÉTÉO 4:00

ARTISANS DU CHANGEMENT

17 NOIEMBRIE 18 NOIEMBRIE 19 NOIEMBRIE 20 NOIEMBRIE Luni Marţi Miercuri Joi

14 NOIEMBRIE 20141414F L U XF L U X Programe

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecOricât de mult ţi-ai dori să mai scapi de responsabilităţi, trebuie să te comporţi ca un om matur și să faci ceea ce se cuvine. Nu te simţi prea plină de energie la în-ceputul săptămânii.TaurO relaţie apropiată de sufl etul tău te-a pus la încercare în ul-tima vreme, însă săptămâna aceasta vei putea lua o decizie bună în ceea ce privește acea relaţie. Îţi este teamă de această schimbare, însă trebuie să ai în-credere în intuiţia ta.GemeniTe vei confrunta cu una sau două probleme ce necesită acţiuni ho-tărâte din partea ta, însă vei reuși să le rezolvi. Totuși, trebuie să ai grijă cum te folosești de resurse-le de care dispui.RacSimţi că îţi sacrifi ci dorinţele și nevoile tale de dragul altei per-soane? Săptămâna aceasta ai ocazia să discuţi această proble-mă cu persoana dragă și să ajun-geţi la un acord.LeuNu prea ai mai avut grijă de să-nătatea ta și este cazul să iei de-cizii în interesul tău. Ai ocazia să te gândești serios la probleme-le pe care le-ai simţit în ultimul timp, însă nu le-ai acordat aten-ţie.FecioarăExperienţele la care ai tot luat parte zilele acestea te consumă cu totul și nu ar strica să mai iei o pauză din când în când. O idee folositoare pentru tine este să discuţi și cu apropiaţii tăi.BalanţăEști atentă la sectorul fi nanciar și te gândești serios la cum îţi poţi îmbunătăţi locuinţa. Micile pro-iecte de acasă te vor ţine ocupa-tă și îţi vor încărca bateriile. ScorpionEști foarte ocupată și abia îţi mai vezi capul de toate lucrurile pe care le ai de făcut. Ocupă-te de problemele care par cele mai grave și vei vedea cum ţi se va însenina săptămâna. SăgetătorEste o săptămână foarte bună de primit sfaturi de la cei din jur. As-cultă-i pe cei dragi și ia aminte, ei văd lucrurile un pic diferit faţă de tine, iar asta te poate ajuta pe termen lung. CapricornTe simţi motivată ca săptămâna aceasta să nu lași nerezolvat ni-ciun lucru care iese la iveală. Și viaţa ta socială strălucește zile-le acestea, ceea ce înseamnă și distracţie alături de prieteni și familie.VărsătorÎnainte să iei o decizie impor-tantă, ce îţi poate schimba via-ţa, trebuie să te gândești la toate aspectele. Există și posibilitatea să te grăbești să iei acea decizie și să fi e una mai puţin potrivită pentru tine.PeştiO situaţie se poate schimba în mod neașteptat și te vei trezi ne-voită să faci o schimbare de ur-genţă. În același timp, va trebui să mergi și mai departe cu via-ţa ta – ceea ce înseamnă că nu ai prea mult timp la dispoziţie să ”savurezi” rezultatul.

14-21 noiembrie14-21 noiembrie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 1329TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

6.05, 8.30, 10.00, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30,

20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014. 6.10

Sub același cer. 6.40 Egalitatea de gen. 6.55,

7.05, 7.35, 8.15 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.25, 21.00 ȘTIRI. 8.35

Domnului să ne rugăm! Liturghia la cinstirea Sfi nților Arhangheli Mihail

și Gavriil. Transmisiune de la Catedrala „Nașterea Domnului” din Chișinău.

10.15, 23.30 Настоящее время. 10.45, 17.15 Desene animate. „Legenda

lui Zorro”. 11.10 Cultura azi. 11.55, 18.00, 3.00 Cine vine la noi? Program

de divertisment. 12.45, 17.50, 3.50 Pur și simplu. 13.25 Sub același cer.

13.55 Destine de colecție. 14.25 Știri pozitive. 14.40 Erudit-cafe. 15.25

Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 19.00,

4.00 MESAGER. 19.45 Electorala 2014. Dezbateri. 21.35 Electorala 2014.

Tribuna concurentului electoral. 22.25 Fii tânăr! 23.10 Ansamblul „Frunza

nucului”. Program muzical. 0.00 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”. 1.35 În

premieră. 2.35 Documentar. „Drumeții”. 4.30 Documentar. „Grecia - insula

Folegandros”. 5.35 Reporter de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula

sănătății 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00

Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film indian 16.30

Concert 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25

Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile

Euro TV 21.00 Dezbateri electorale 21.45 Produs autohton 22.10 Fără măști

22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic

01.30Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare

04.00 Film indian 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30

Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial:

Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping

13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial:

Cununa de lacrimi, 16:30 Muzica de Acasă 17:00 Serial: Tânăr și neliniștit,

ep.4862 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 19:00 Serial:

Pasiune interzisă 19:50 Serial: Pentru că te iubesc 20:45 Serial: Culorile

iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15

Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 La Maruță (r) 11:45 Serial:

Trandafi rul negru (r) 12:30 Serial: Dădaca ep.24, an 3

13:00 Știrile PROTV 13:45 Teleshopping 14:00 Serial:

Trandafi rul negru ep.50 15:00 Film: Eu de ce m-am căsătorit? 17:00 Știrile

ProTV cu Anișoara Loghin 18:00 Te votezi la PRO TV cu Lorena Bogza

19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Vocea

României, ed.11 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune

muzicală 04:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 05:15 Știrile Pro

Tv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:00 Te votezi la PRO TV cu Lorena Bogza

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră”

09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Te-

leshopping 09:45 „Жить здорово!” 10:55 „Модный

приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:45 „Улыбка

пересмешника”. Многосерийный фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:20

Новости (с субтитрами) 15:50 „Мужское / Женское” 16:55 „Человек и

закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:50 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес”

21:00 „Primele știri” (rom) 21:15 „Время” 21:45 „Moldova are Talent 2”

23:35 „ДОстояние Республики” 01:50 „Primele știri” (rus) 02:00 „Вечерний

Ургант” 02:45 „Городские пижоны”. Премьера. „Марлон Брандо: Актер

по имени „Желание” 04:15 Фильм „Однажды в Ирландии”

06:30 Новости. 07:00 Matinal. 09:00

Друзья. Комедия. США 1995 10:00

Жизнь, как она есть. Комедийная мелодрама. США 2010 11:00

Știri. 11:10 Жизнь, как она есть. Комедийная мелодрама. США

2010 (продолжение) 12:10 След. Детектив. Россия 2012 13:00 Дела

семейные с Еленой Дмитриевой. 14:00 Новости. 14:35 Сладкий ноябрь.

Мелодрама. США 2001 17:00 Știri. 17:10 Сладкий ноябрь. Мелодрама.

США 2001 (продолжение) 17:40 Тупой и еще тупее. Комедия. США

1994 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:35 „Autostrada”.

21:35 Первый удар Джеки Чана. Боевик. США 1995 22:50 Unitatea de

Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Первый удар Джеки Чана. Боевик. США 1995

(продолжение) 00:20 След. Детектив. Россия 2012 01:05 Дела семейные

с Еленой Дмитриевой. 02:00 Новости. 02:30 Откровенный разговор.

03:20 Știri. 03:50 Matinal. 05:40 Сериал

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20

MÉTÉO 5:26 EN VOYAGE ! EXPRESS

5:40 EN VOYAGE ! EXPRESS 5:54 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10

L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO 10:07 LES

ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 JARDIN VU PAR... 11:00 FLASH INFO 11:03

PASSE-MOI LES JUMELLES 11:30 AL DENTE 11:59 UN GARS, UN CHEF ! 12:40 PLUS

BELLE LA VIE 13:07 FLASH INFO 13:11 MAGAZINE 13:39 VOYAGES AU BOUT DE

LA NUIT 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 ODYSSEUS 15:44 ODYSSEUS 16:45

DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH

INFO 18:02 ARTE REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:26 MÉTÉO 19:29 L’INVITÉ 19:41 LE MONUMENT

PRÉFÉRÉ DES FRANÇAIS 20:30 LES CARNETS DE JULIE 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 22:00 CEUX DE 14 22:47 CEUX DE 14 23:44 GEOPOLITIS

0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ

0:53 MÉTÉO 0:55 LA RÉSIDENCE 2:29 INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE

LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO 4:00 ARTISANS DU CHANGEMENT

6.05, 8.30, 9.10, 10.00, 12.55, 13.10, 18.55,

19.30, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala

2014. 6.10 Documentar. „La drum”. 6.40 Iden-

titate Basarabia. 7.10 Desene animate. „Alba ca zăpada și cei șapte pitici”.

8.00, 8.35, 9.20 Bună dimineața de weekend! Program matinal. 10.00 Știință

și inovare. 10.30 Un pas spre sănătate. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00

Documentar. „Imaginea anilor ‚60”. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.20 Rugby. Cam-

pinatul European pe națiuni. Preliminarii. Moldova - Suedia. Transmisiune

în direct. În pauză: Știri pozitive. 15.00 „1989”. Toamna Națiunilor. 16.00

Documentar. „Eurobox”. 16.30 Portrete în timp. Eudochia Zavtur, artist

plastic. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 În ritm de dans. 17.45 Documentar.

„Arts 21”. 18.10 Erudit-cafe. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.45 O seară în familie.

21.25, 5.35 Dor. Tamara Ciobanu - 100 de ani de la naștere. 22.25 Film. „RED”

(SUA). 0.15 Orchestra Simfonică „Teleradio - Moldova”. Program muzical.

1.30 ARTelier. 2.00 Serial. „SIMULATORII”. 4.30 Avangaraj.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial

11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătății

11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Market

9000.md 13.35 Film indian 15.45 Teleshopping 16.00

Fără măști. Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Concert

18.00 Știrile Euro TV. Reluare 18.30 Serial 19.30 Serial 20.25 Market 9000.

md 20.30 Știrile Euro TV. Reluare 20.55 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30

Market 9000.md 22.35 Muzică 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.35 Film

artistic 01.00 Film artistic 02.30 Film indian 05.30 Concert 06.30 Știrile

Euro TV. Reluare

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping 09:30

Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping 10:45 Serial:

Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc (r) 12:45 Teleshopping

13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial: Complicea (r) 15:30 Serial: Cu-

nuna de lacrimi, 16:30 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4863 17:30 Serial: Clona

18:30 Serial: Pasiune interzisă 19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial:

Culorile iubirii 22:00 Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15

Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 I like IT 10:45 Ce se întâmplă,

doctore? 11:15 Visuri la cheie (r) 13:00 Știrile PROTV

13:05 Teleshopping 13:20 MasterChef (r) 15:15 Vocea

României (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State

20:45 Film: Max Payne 22:45 Film: Malavita - o familie criminală 00:45

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:15 Știrile ProTv cu Speranța

State (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv

cu Speranța State (r)

06:00 Новости 06:15 Евгений Матвеев, Зинаида

Кириенко, Ольга Остроумова, Юрий Яковлев

в фильме „Судьба”. Фильм 1-й 09:00 „Умницы и

умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30

„Смак” 11:05 Премьера. „Жены экстрасенсов. От рассвета до заката”

12:00 „Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:35 „Идеальный ремонт”

13:30 „В наше время” 14:40 „И все-таки я люблю…” Многосерийный

фильм 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30

„И все-таки я люблю..”. Многосерийный фильм. Продолжение 18:00

„Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Кто

хочет стать миллионером?” с Дмитрием Дибровым 20:00 „DA sau NU”

21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 22:00 „Ледниковый период”

00:40 „Primele știri” (rus) 00:55 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым

02:20 Комедия Эльдара Рязанова „Старики-разбойники” 03:45 Фильм

„День благодарения” 05:10 „В наше время”

6:30 Новости. 7:00 Дитя с Марса.

Семейный. США 2007 9:00 „Autostra-

da”. 10:00 Освободите Вилли.Семейный. США 1993 11:50 Любовь по

правилам и без. Мелодрама. США 2003 14:00 Новости. 14:10 Маска.

Комедия. США 1994 15:50 Первый удар Джеки Чана. Боевик. США

1995 17:00 Știri. 17:10 Первый удар Джеки Чана. Боевик. США 1995

(продолжение) 17:35 Невидимая сторона. Биография. США 2009 20:00

Вести недели. 21:00 Властелин колец: Две крепости. Фэнтези. США

2002 23:00 Știri. 23:30 Властелин колец: Две крепости. Фэнтези. США

2002 (продолжение) 1:00 Вести недели. 2:00 „Autostrada”. 3:00 Дела

семейные с Еленой Дмитриевой. 3:55 Откровенный разговор. 4:50

След. Детектив. Россия 2012

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20

MÉTÉO 5:28 MEDITERRANEO 5:54

C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 7:21 MÉTÉO 7:27 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00

LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 OUTRE-

Zapping 10:05 FLASH INFO 10:07 T’CHOUPI À L’ÉCOLE 10:13 T’CHOUPI À

L’ÉCOLE 10:20 BRIGADE ANIMO 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41

LA PETITE GÉANTE 10:54 LA PETITE GÉANTE 11:07 LANFEUST QUEST 11:32

L’OREILLE DES KIDS - LES SCIENCES 11:45 L’OREILLE DES KIDS - LES SCIENCES

12:03 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:32 AMÉRIKOLOGIE SPÉCIAL BRÉSIL 13:00

FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:31 PARDONNEZ-MOI 14:00 36,9° 14:30 LE

JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE 16:00 LE MONUMENT PRÉFÉRÉ

DES FRANÇAIS 17:00 MAGAZINE 17:30 QUESTIONS POUR UN CHAMPION

18:00 FLASH INFO 18:03 200 MILLIONS DE CRITIQUES 19:00 64’ LE MONDE

EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 MÉTÉO 19:23 TERRIENNES 19:28 L’INVITÉ

19:39 MAGAZINE 21:25 FRÈRES D’ARMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2

21:56 MÉTÉO 22:00 LE PLUS GRAND CABARET DU MONDE 0:00 LE JOURNAL

DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO

1:00 LONGUE PEINE 2:28 ACOUSTIC 2:59 STARS PARADE 3:30 TV5MONDE LE

JOURNAL 3:50 MÉTÉO 4:00 LE POINT

6.05, 8.30, 9.10, 12.55, 13.10, 18.55, 19.30,

20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2014.

6.10 Documentar. „Discriminarea și drep-

turile omului la locul de muncă”. 6.20 Documentar. „360 grade GEO:

Toscana, cariera de marmură”. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00, 8.35,

9.20 Bună dimineața de weekend! Program matinal. 10.00 Ring Star.

Concurs muzical. 11.00 Părinți și copii. 11.35 La datorie. 11.55 Moldo-

venii de pretutindeni. 12.20 Portrete în timp. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.20

Portrete în timp. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00

Minifotbal. Campionatul RM. Transmisiune în direct. 16.05 Tinere

talente. Selecțiuni de la festivalul „Maria Drăgan”. 16.30 World Stories

- lumea în reportaje. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00

Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.00

MESAGER. 19.40, 22.25 „Noi suntem din Drochia”. Spectacol muzical.

21.25, 5.35 Identitate Basarabia. 23.40 Film. „UNDEVA” (SUA, 2010).

1.15 Erudit-cafe. 1.55 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”. 3.30 Casa mea.

4.30 O seară în familie.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La

altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Con-

cert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film indian 15.45

Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market 9000.

md 18.00 Știrile Euro TV. Reluare 18.30 Serial 19.30

Serial 20.30 Știrile Euro TV. Reluare 20.55 Market 9000.md 21.00 Film

artistic 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Concert

03.30 Film artistic 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06:15 Serial: Casa de alături (r) 07:15 Serial:

Cununa de lacrimi (r) 08:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Teleshopping

09:30 Serial: Clona (r) 10:30 Teleshopping

10:45 Serial: Pasiune interzisă (r) 11:45 Serial: Pentru că te iubesc

(r) 12:45 Teleshopping 13:00 Serial: Culorile iubirii (r) 14:30 Serial:

Complicea (r) 15:30 Serial: Cununa de lacrimi, 16:30 Serial: Tânăr și

neliniștit, ep.4864 17:30 Serial: Clona 18:30 Serial: Pasiune interzisă

19:30 Serial: Pentru că te iubesc 20:30 Serial: Culorile iubirii 22:00

Serial: Complicea 23:00 Serial: Casa de alături 00:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Muzica de Acasă 03:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 04:15 Serial: Numai iubirea (r) 05:15 Doamne

de poveste (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?

10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00

Film: Castele de gheață 13:00 Știrile PROTV 13:05

Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:15 Film: Hudson Hawk 16:00 Film:

La mijloc 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile

ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Profa rea, dar buuună 22:45 Film:

Jaful de pe Baker Street 00:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 01:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 02:00 Fabricat în Moldova

- emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

06:00 Новости 06:15 Евгений Матвеев, Зинаида

Кириенко, Ольга Остроумова, Юрий Яковлев

в фильме „Судьба”. Фильм 2-й 07:30 „Служу

Отчизне!” 08:55 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:35

„Пока все дома” 11:25 „Фазенда” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:15

Новости 12:35 „Istorii Americane” 13:10 „ДОстояние РЕспублики:

Роберт Рождественский” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости

(с субтитрами) 15:30 „Черно-белое” 16:35 „Большие гонки” 18:00

„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25

„Своими глазами” 19:00 „Replica” 20:00 „DA sau NU” 21:00 „Sinteza

săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”. Информационно-

аналитическая программа 23:20 „КВН-2014”. Кубок мэра Москвы

01:30 „Primele știri” (rus) 01:40 „Толстой. Воскресенье” 02:35

Премьера. „Нерассказанная история США”. Фильм Оливера

Стоуна 03:35 Фильм „Хроника”

6:30 Știri. 7:00 Освободите Вилли.

Семейный. США 1993 9:00 Știri. 9:30

Magazin UEFA Champions League. 10:00 Дитя с Марса.Семейный.

США 2007 11:55 Невидимая сторона. Биография. США 2009 14:00

Новости. 14:10 Властелин колец: Две крепости. Фэнтези. США 2002

17:00 Știri. 17:10 Властелин колец: Две крепости. Фэнтези. США

2002 (продолжение) 17:45 Любовь по правилам и без. Мелодрама.

США 2003 20:00 Новости. 20:35 300 спартанцев. Фэнтези, боевик.

США 2007 23:00 Știri. 23:30 Маска.Комедия. США 1994 0:40

Новости. 1:10 Маска.Комедия. США 1994 1:50 След. Детектив.

Россия 2012 3:30 Știri. 4:00 Час суда с Павлом Астаховым. 05:35

Откровенный разговор.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:20

MÉTÉO 5:30 ARTISANS DU CHAN-

GEMENT 6:30 À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ

7:18 TERRIENNES 7:21 MÉTÉO 7:25 WARI 7:55 REFLETS SUD 8:47 ET SI... VOUS ME

DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE

LE JOURNAL 9:38 LE CODE CHASTENAY 10:05 FLASH INFO 10:07 MADEMOISELLE

ZAZIE 10:14 MADEMOISELLE ZAZIE 10:21 BRIGADE ANIMO 10:34 LA BANDE DES

MINIJUSTICIERS 10:42 LA PETITE GÉANTE 10:54 LA PETITE GÉANTE 11:07 LANFEUST

QUEST 11:32 TACTIK 12:02 RIDING ZONE 12:30 PROGRAMME COURT 12:48 QUOI

DE NEUF DOC ? 13:00 FLASH INFO 13:02 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10

INTERNATIONALES 14:00 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:30 LE JOURNAL

DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:34 DU CÔTÉ DE CHEZ DAVE 17:30

MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:02 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE

EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 MÉTÉO 19:23 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS

19:28 L’INVITÉ 19:40 VOYAGES AU BOUT DE LA NUIT 20:33 360° - GÉO 21:30 LE

JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 MÉTÉO 21:59 LA FEMME D’À CÔTÉ 23:41 ENTRE LUI

ET MOI 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45

L’INVITÉ 0:53 MÉTÉO 1:00 L’ENFANCE VOLÉE 2:43 IL CREATORE 2:50 FOOT! 3:20

FOOT! 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:50 MÉTÉO 4:00 KIOSQUE

21 NOIEMBRIE 22 NOIEMBRIE 23 NOIEMBRIE Vineri Sâmbătă Duminică

14 NOIEMBRIE 2014 1515 F L U XF L U X

Melodiile triste ne relaxea-

ză mai mult decât melodiile

vesele, arată un studiu al unor

cercetători germani, citat de

Le Figaro, relatează Agerpres.

Oamenii de știinţă Liila Taruffi și

Stefan Koelsch de la Universitatea

din Berlin și-au propus să clarifi ce de

ce oamenii ascultă și apreciază mu-

zica tristă, cu toate că toată lumea

încearcă să fugă de tristeţe.

Ei au analizat reacţiile a 772 de

persoane, care au fost rugate să as-

culte circa 50 de piese melancolice.

Au fost reprezentate toate genurile

muzicale, de la clasic (”Sonata lunii”

de Beethoven) la metal (”Fade to

Blak” a grupului Metallica).

Majoritatea persoanelor inter-

vievate au afi rmat că se simt mai bine după aceste sesiuni muzicale, aproape 76% dintre participanţi de-clarând că au un sentiment pozitiv de nostalgie și numai 44,9% menţio-nând tristeţea ca emoţie pregnantă resimţită la ascultarea melodiilor. Cei mai mulţi voluntari au spus că au fost mulţumiţi și liniștiţi ca urmare a experienţei, iar unii au mărturisit că muzica tristă le stimulează imagina-ţia și le alimentează creativitatea.

Cercetătorii pun aceste emoţii pozitive pe seama acţiunii catharti-ce a melodiilor triste asupra ascul-tătorilor. Rezultatele mai arată că fi ecare reacţionează diferit la acest tip de muzică, efectele variind în funcţie de personalitatea oameni-lor. Astfel, persoanele mai puţin sta-

bile emoţional sunt mai sensibile la aceste melodii decât ceilalţi.

Experimentul a fost realizat și

cu muzică veselă și s-a constatat că aceasta nu are același efect recon-fortant.

Diverse

STUDIU

Muzica tristă ne face să ne simţim mai bine Muzica tristă ne face să ne simţim mai bine decât muzica veselădecât muzica veselă

FARMACIA NATURIISfecla roşie

Sfecla roșie este un supe-raliment pe care îl cunoaș-tem cu toţii, dar, cu toate acestea, puţini dintre noi consumă această rădăci-noasă în mod regulat.

Un lucru fascinant pe care pro-babil că nu îl știai despre sfecla ro-șie este că această legumă își păs-trează calităţile nutriţionale chiar și atunci când este gătită. Datorită conţinutului său bogat în fi er, anti-oxidanţi, vitamine și minerale, sfe-cla roșie este recomandată într-o mulţime de afecţiuni, iar în cultura populară se spune despre ea că ar avea capacitatea de „a curăţa sân-gele». Iar asta nu e tot...

Sfecla roșie conţine polifenoli, niște antioxidanţi foarte puternici care reduc stresul oxidativ și apără organismul de boli, de stres și de toţi factorii nocivi din mediu (fum de ţigară, poluare, substanţe chimi-ce etc.).

Datorită complexului de vitami-na B pe care îl conţine, sfecla roșie protejează vasele de sânge și le în-tărește.

Este miraculoasă în bolile fi ca-tului, pe care îl curăţă de toxine, îi stimulează funcţiile și îl protejează, ajutându-l să se regenereze.

Deoarece conţine multe minera-le, sfecla roșie este recomandată și în afecţiunile sistemului osos.

Protejează inima și previne afec-ţiunile cardiovasculare.

Datorită unei substanţe pe care sfecla roșie o conţine în cantităţi mari, organismul este stimulat să producă celule roșii noi.

Sfecla roșie stimulează metabo-lismul și îi poate ajuta pe cei care vor să slăbească, deoarece este foarte săţioasă, dar conţine foarte puţine calorii.

Betacianina, o substanţă din sfecla roșie, care îi dă și culoarea de roșu intens, este cunoscută și pen-tru faptul că poate inhiba dezvolta-rea celulelor canceroase.

Pentru că este bogată în fi bre, sfecla roșie îmbunătăţește diges-tia, stimulează producţia de bilă și protejează colonul de diverse afec-ţiuni.

Te poate scăpa de fl atulenţă, de balonări și mai ales de constipaţie.

Unica.ro

Poartă o eșarfă pe sub jachetă Poartă o eșarfă pe sub jachetă

Supradimensionate și în nuan-ţe pure, în concordanţă cu întreaga ţinută, eșarfele sunt exploatate la maximum sezonul acesta. Brandul newyorkez Tibi propune ca toamna aceasta să purtăm eșarfe XXL, pe care să le înfășurăm relaxat în jurul gâtului și să le lăsăm să atârne nonșa-lant de sub jachetele groase în zilele friguroase.

Poartă o eșarfă în formă de V Poartă o eșarfă în formă de V

Eșarfa din mătase revine în moda toamnei 2014 într-o abordare proas-pătă, care aduce un plus de rafi na-ment feminităţii contemporane. Tre-buie doar să privești conservatoarele ţinute Paul Smith din acest sezon, ac-

cesorizate cum nu se poate mai inspi-rat cu eșarfe legate cochet în formă de V. Inspiră-te din propunerile de-signerului britanic și poartă o eșarfă intens colorată, cu un imprimeu ine-dit, pe care să o legi în jurul gâtului în formă triunghiulară, astfel încât V-ul format să acopere decolteul.

Eșarfa purtată ca o semicagulă Eșarfa purtată ca o semicagulă

Într-un exerciţiu de ingeniozitate, dar mai ales de îndrăzneală, poţi să porţi eșarfa ca o semicagulă. Pentru sezonul în curs, sunt în vogă ţinute cu o puternică tentă sport, cu precă-dere inspirate din zona de lupte, în care eșarfa acoperă jumătatea inferi-oară a feţei.

Divahair.ro

Dietele bogate în grăsimi, zahăr și sare provoacă modifi cări ale meca-nismului de funcţionare al genelor, iar aceste schimbări sunt practic ireversibile, potrivit unui studiu efectuat pe șoareci de laborator.

Distrugerile provocate de alimentaţia nesănă-toasă pot dura toată viaţa, chiar și după adoptarea la un moment dat a unei diete sănătoase, susţin cercetătorii, informează dailymail.co.uk.

Oamenii de știinţă sugerează că alimentele bogate în grăsimi, zahăr și sare schimbă modul de funcţionare al genelor și nici măcar înlocuirea produselor nesănătoase cu fructe, legume și pește nu poate repara răul făcut.

Testele efectuate asupra șoarecilor au arătat că animalele hrănite cu alimente nesănătoase au continuat să fi e predispuse la o rigidizare a arte-relor chiar și după administrarea unui tratament, pentru că funcţiile genelor, inclusiv cele vitale pentru sistemul imunitar, au fost afectate printr-un proces cunoscut drept «epigenetică».

«Sper că acest studiu demonstrează impor-tanţa schimbărilor induse în comportamentul genelor și încurajează efectuarea de mai multe cercetări privind interacţiunea dintre practicile alimentare, metilarea ADN-ului (adăugarea unui compus chimic numit grup metil în structura ADN, n.r.) și diverse maladii», a declarat coordonatorul acestui studiu, Erik van Kampen, cercetător la Uni-versitatea din Leiden, Olanda.

În cadrul studiului, șoareci modifi caţi genetic care erau predispuși la a suferi de ateroscleroză – îngroșare și rigidizare a arterelor care duc la re-ducerea fl uxului sangvin bogat în oxigen – au fost

hrăniţi fi e cu alimente bogate în grăsimi și coleste-rol, fi e cu alimente sănătoase.

Dar, după tratament, inclusiv o scădere a ni-velului de colesterol din sânge și o schimbare a dietei, testele efectuate asupra măduvei osoase a șoarecilor hrăniţi iniţial nesănătos au arătat că animalele prezentau încă diferenţe majore în ce privește sistemul imunitar și sufereau de forme mai grave de ateroscleroză.

«Știm de multă vreme că stilul de viaţă și nutri-ţia infl uenţează funcţia sistemului imunitar. Capa-citatea istoricului nutriţional de a avea efecte du-rabile asupra celulelor imunitare demonstrată în acest studiu ar putea avea implicaţii profunde în domeniul tratamentelor pentru boli ce au legătu-ră cu sistemul imunitar. Durata acestor modifi cări este foarte importantă și trebuie afl ată și va fi inte-resantă studierea efectelor medicamentelor care pot induce modifi cări epigenetice», a spus John Wherry, redactor-șef adjunct al Journal of Leuko-cyte Biology, care a publicat studiul.

Mediafax.ro

SFATUL SPECIALIŞTILOR OFTALMOLOGI ROMÂNI:

Părinţii să îşi ţină copiii departe de telefoane, tablete şi televizoare

Tot mai mulţi copii, mai ales mici, cu vârsta de până în doi ani, sunt dia-gnosticaţi cu miopie, motiv pentru care părinţii trebuie să îi ţină cât mai departe de telefoane, tablete și ecra-nele televizoarelor, a precizat pentru AGERPRES, dr. Adriana Stănilă, preșe-dintele Societăţii Române de Lentile de Contact și al Societăţii Române de Cornee și Suprafaţă Oculară.

«Miopia este o problemă care preocupă pe toată lumea, care poartă ochelari și care are ve-derea asta scurtă, și încercăm să găsim cele mai bune soluţii pentru ei. (...) Copiii de mici, de la un an jumătate, doi ani, butonează și apasă pe telefoane și parcă este ceva mai multă miopie și este și o miopie mică. Părinţii să își ţină copiii departe de telefoane, tablete, televizoare. Copiii au tendinţa să se apropie din ce în ce mai mult», a precizat dr. Adriana Stănilă.

Aceasta susţine că, mai ales în cazul copiilor miopi, medicii oftalmologi prescriu lentilele dure, care se poartă doar noaptea, dar care sunt costisitoare.

”Miopia este un viciu de refracţie în care pa-cienţii nu văd bine la distanţă, deoarece la ochii miopi imaginea se formează în faţa retinei. Pen-tru a o aduce pe retină se folosesc diferite meto-de. Cea mai folosită este corecţia cu lentile aeri-ene montate într-o ramă de ochelari, apoi lentile de contact, care pot să fi e lentile de contact moi sau dure. O tehnică nouă folosită în corecţia mi-opiei este ortokeratologia, prin care pacientul poartă lentilele de contact noaptea, iar ziua be-nefi ciază de o vedere clară după scoaterea aces-tora. Efectul este reversibil, motiv pentru care lentile trebuie purtate regulat”, a explicat prof. univ. dr. Adriana Stănilă.

Peste 300 specialiști oftalmologi din Româ-nia, Italia, Elveția, Israel, Ungaria și Ucraina vor discuta, începând de azi, la Sibiu, despre miopie, în cadrul Congresului anual al Societății Române de Lentile de Contact și al Societății Române de Cornee și Suprafață Oculară.

După Agerpres.ro

Dietele bogate în grăsimi, zahăr şi sare cauzează modifi cări genetice ireversibile

Cum porţi eşarfa în sezonul rece 2014 (II)

14 NOIEMBRIE 20141616F L U XF L U X Magazin

De unde s-a inspirat Leonardo da Vinci De unde s-a inspirat Leonardo da Vinci pentru „Omul vitruvian”pentru „Omul vitruvian”Huffi ngton Post publică un material despre „Omul vitruvian” al lui Leonardo da Vinci, „un desen pe care toată lumea îl știe, dar căruia nimeni nu îi cunoaște istoria”. Este vorba despre bărbatul gol, desenat în două ipostaze, în centrul unui cerc.

„Când am început să mă docu-mentez despre „Omul vitruvian”, acum câţiva ani, am constatat cu stupoare că nu s-a scris nicio carte pe acest subiect. Așa că m-am apu-cat să scriu eu una”, a explicat scrii-torul Toby Lester. Volumul său, „Fan-toma lui Da Vinci: geniul, obsesia și crearea lumii”, va fi lansat în SUA în această săptămână.

Toby Lester a afl at că da Vinci a

creat „Omul vitruvian” pentru a ilus-

tra un pasaj despre proporţiile cor-

pului uman, scris, cu aproximativ 15

secole înainte, de arhitectul roman

Vitruvius (de aici și numele lucrării).

„Niciun templu nu poate fi ridicat

fără simetria și proporţia corpului

unui bărbat bine făcut”, scria Vitru-

vius. Astfel, Lester explică faptul că,

pe vremea romanilor, arhitecţii con-

struiau temple folosind proporţiile

unui corp bărbătesc „ideal”.

În pasajul respectiv, ilustrat de da

Vinci, Vitruvius mai spune că un corp

bărbătesc ideal ar trebui să încapă

într-un cerc și într-un pătrat. Aceas-

tă afi rmaţie reprezenta o aluzie la

teoria microcosmosului a grecilor

și romanilor, care spuneau că omul

reprezintă o versiune miniaturală a

întregului univers. În această teorie,

cercul era asociat elementelor cos-

mice, iar pătratul - celor pământești.

Ulterior, această idee a fost preluată

de evrei, musulmani și creștini, scrie

Huffi ngton Post.

În centrul diagramei de mai sus,

realizată de episcopul Isidor din

Sevilla, apar „lumea, anul și omul”.

„Toate lucrurile din univers sunt

cuprinse în om”, scria episcopul, iar

această idee a dăinuit până în era

renascentistă, scrie Huffi ngton Post.

De altfel, în Renascentism, a apă-

rut și ideea că diverse părţi ale cor-

pului uman corespundeau sau erau

infl uenţate de diverse părţi sau astre

de pe cer. Astfel, în acea perioadă,

medicina și astrologia erau strâns le-

gate. „Când un om se uită la semnele

zodiacale, îl vede pe Dumnezeu. Iar

când Dumnezeu se arată, omul este

vindecat”, spune o maximă creștină.

Ilustraţia de mai sus arată legătura

între semnele zodiacale și diverse

părţi ale corpului, susţine Huffi n-

gton Post.

Toby Lester scrie că Vitruvius nu

și-a ilustrat opera și că, abia după

1.500 de ani, cineva a încercat să-

și imagineze cum ar arăta un corp

uman înscris într-un cerc și într-un

pătrat. Primul care a desenat acest

lucru nu a fost, însă, da Vinci, ci ar-

hitectul italian Francesco di Giorgio

Martini, puţin după 1480. Scriito-

rul notează că, foarte probabil, da

Vinci a văzut această imagine și s-a

inspirat din ea. De altfel, Lester sus-

ţine că, în anul 1490, în care a creat

„Omul vitruvian”, da Vinci a petrecut

foarte mult timp în compania lui di

Giorgio Martini.

Sursa: gandul.info

În localitatea Al-Badrashin, Giza, din Egipt au fost descoperite întâmplător ruinele unui templu vechi de peste 3.400 de ani.

Vestigiile se afl ă chiar sub o stradă dintr-o zonă

rezidenţială a orașului. Situl cuprinde câteva baze

de coloană și blocuri de calcar, acoperite cu hierogli-

fe frumos gravate, iar alături a fost găsită și o bucată

dintr-o statuie.

Poliţiștii au arestat 7 persoane acuzate că făceau

aici săpături arheologice ilegale. Oamenii săpau în

curtea din spatele unei case, dar au abandonat mun-

ca după ce groapa s-a umplut de apă.

Vecinii au chemat imediat poliţia, dar suspecţii au

fost eliberaţi curând, pentru că locul unde săpau nu

era cunoscut dinainte ca fi ind sit arheologic. Nimeni

nu știa că aici ar putea fi îngropate ruine importante.

Strada și locuinţele moderne se afl ă chiar dea-

supra unui templu antic, la 40 km sud de Cairo, au

confi rmat arheologii. Ei vor să continue cercetarea în această zonă, fi ind convinși că mai sunt multe ves-tigii de găsit.

Până acum au recuperat de aici 7 blocuri de calcar inscripţionate cu hieroglife, afl ate într-o excelentă stare de conservare.

Fragmentul de statuie are o înălţime de 1,8 metri și este realizat din granit roz.

Având în vedere obiectele găsite, egiptologii cred că templul a fost construit în timpul domniei celui mai mare faraon, Tutmes al III-lea, între anii 1479 și 1425 î.e.n. Aceasta a fost epoca de aur a Egiptului, cred istoricii.

Fiu vitreg și nepot al reginei Hatshepsut, Tutmes a domnit legal de la vârsta de 2 ani, dar a deţinut cu adevărat puterea abia după moartea mamei sale, când el avea 24 de ani.

Domnia lui a durat 32 de ani, iar imperiul egip-tean și-a atins atunci cea mai mare întindere, din Si-ria până în Nubia.

Obiectele găsite au fost luate pentru a fi resta-urate, iar locul a fost declarat ofi cial sit arheologic protejat.

Sursa: descopera.ro

Noi artefacte mayașe descoperite în Guatemala

Numeroase altare mayașe, arzătoare de tămâie și fi -guri de animale sculptate vechi de 700 de ani au fost descoperite de către o echipă de arheologi, în interio-rul unei case de consiliu din Guatemala.

Thimothy Pugh, profesor la Colegiul Queens din New York, a declarat pentru Society for American Archaeology că imobilul era construit din două săli cu coloane, iar pereții clădirii erau decorați cu sculpturi ce întru-chipau reptile, papagali și broaște țestoase.

Conform cercetărilor, casa de consiliu era folosită de către grupul mayaș Chakan Itza pentru a organiza diverse ceremonii religioase și întruniri ofi -ciale.

„Practic, fi ecare ritual politic sau religios avea loc acolo”, a declarat Pugh.Între artefacte a mai fost găsit și un aprinzător de tămâie care întruchipa

capul lui Itzamna, șamanul zeilor.Casa de consiliu face parte din situl Nixtun-Ch’ich’ și a fost folosită până

în anul 1500 A.D. După această perioadă, mayașii Chakan Itza au distrus-o și au ales o nouă destinație a puterii.

„Mayașii acordau o atenție deosebită timpului și calendarului. După o anumită perioadă de timp, mutau scaunul puterii într-o altă locație”, a pre-cizat Pugh.

Arheologii sitului din Guatemala au relatat că poporul Chakan Itza a re-alizat un ritual prin care anula puterea acelei case înainte de a fi părăsită. Altarele au fost distruse și întreaga clădire a fost acoperită cu noroi.

Populația Itza a migrat în Peninsula Yucatán și a construit cel mai frumos oraș precolumbian, Chichén Itzá.

Sursa: presalibera.net

Căutătorii de comori din Egipt au descoperit întâmplător ruinele unui templu antic