Ziarul Flux, Ed. 15 (891)

20.04.2013

Noros, 7 18 0C

19.04.2013

Noros, 7 17 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................16.05931 Do lar ame ri can ............. 12.29791 Leu românesc ................. 3.67031 Ru blă ru sească ............... 0.3890Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

“Lașitate înseamnă nu numai să eviţi sau să fugi, tot lașita-

te e și dacă nu-ţi pasă.”

Octavian Paler

Cursul valutar 19.04.2013

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 19 aprilie 2013

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. Eutihie, Arhiep. Constanti-nopolului Cuv. Platonida; Sf. Irineu, Episcop de Sirmium

(citiţi pag. 4)(citiţi pag. 4)



Cadrele didactice acuză birocratizarea excesivă a procesului de atestare

Reflecţii sub semnul RăsărituluiDichis şi sare

Emil Gaitur:„Libertatea responsabilă şi buna-credinţă a generaţiei noastre pot ajuta Moldova”

44

55

66

PAGINA

PAGINA

PAGINA

EDUCAŢIE

SCANDALOS

INTERVIU

Din funcţia Din funcţia de şef de de şef de

comisie, în cea comisie, în cea de procuror de procuror

generalgeneral

CMYK

CMYK

GPF

Fondat în 1995 Nr. 15 (892)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

CONSULTAŢII

JURIDICE

Radu Bușilă078 488 488

str. N. Iorga, 8

or. Chișinău

Consiliul Naţional al PPCD, în ajunul celor 25 de ani de la fondare

Duminică, 14 aprilie, la sediul central al PPCD a avut loc ședinţa Consiliului Naţional al acestei formaţiuni politice. Adunaţi din toate regiunile ţării, liderii creștin-democraţi au luat în discuţie situaţia politică curentă și consecinţele politice, economice, so-ciale și morale ale guvernării de după 2009, precum și au stabilit un plan de acţiuni pentru perioada imediat următoare.

Continuare în pag. 9

Sistemul electoral mixt Sistemul electoral mixt este cel puţin prematur, este cel puţin prematur,

dacă nu chiar nociv dacă nu chiar nociv pentru ţara noastrăpentru ţara noastră

Deputatul Valeriu Gumă, condamnat defi nitiv la doi ani de închisoare cu executare

Vânt năprasnic de schimbare Vânt năprasnic de schimbare până la capăt în Partidul Liberalpână la capăt în Partidul Liberal

Acum câtva timp, (încă) șeful liberalilor Mihai

Ghimpu spunea, cu toată convingerea, la un

post de televiziune, că dacă nu se băga în po-

litică ar fi trăit infi nit mai bine și ar fi avut mai

multe vile decât are F. și toţi cei „care s-au lipit

de putere”. Numai că lupta pentru „cauză” a

fost mai presus decât bunăstarea și confor-

tul personal, de aceea, nici gând de renun-

ţare la politică. „Mie îmi lucrează capul

și, după câte vedeţi… pot vorbi bine”,

mai afi rma Ghimpu. Totuși, lucrul

în exces pare să-i fi înfi erbântat

prea tare capul, iar capacită-

ţile oratorice l-au dus pe

căi nebănuite.

Continuare în pag. 3

19 APRILIE 201322F L U XF L U X Important

Implementarea sistemului electo-ral mixt ar însemna că la următoare-le alegeri parlamentare vor fi consti-tuite 50 de circumscripţii electorale uninominale, în afara circumscripţi-ei electorale naţionale, care cuprin-de întreg teritoriul ţării și secţiile de votare de peste hotare. Repartizarea mandatelor pe liste de partid va ră-mâne neschimbată. În circumscripţi-ile uninominale însă, funcţiile de de-putat le vor reveni candidaţilor care vor obţine majoritatea de 50% plus un vot. În cazul în care nimeni nu va obţine majoritatea necesară de vo-turi, lupta dintre primii doi plasaţi se va da în turul doi de scrutin.

Cetăţenii afl aţi peste hotare și cei din stânga Nistrului vor vota doar în circumscripţia naţională.

Proiectul a fost susţinut de repre-zentanţii PD, PLDM și de deputatul neafi liat Sergiu Sârbu. Reprezentan-ţii PCRM au părăsit ședinţa în semn de protest, iar liberalii nu au parti-cipat. În contextul negocierilor pur-tate de premierul desemnat privind constituirea noului guvern, am pu-tea intui că, în linii mari, înţelegerile au fost făcute, iar noua majoritate s-a conturat deja. Cel mai probabil, Filat va fi reconfi rmat în funcţia de premier. Înainte de aceasta însă, alţi câţiva demnitari ar putea fi numiţi în funcţii, potrivit aranjamentelor făcute.

Liberalii consideră că nu avem ne-voie, deocamdată, de un alt sistem electoral și că Republica Moldova nu este pregătită actualmente pen-tru un astfel de pas.

Deputaţii comuniști sunt și ei de părerea că nu există un proiect bine chibzuit și că graba este inutilă, mai ales acum, când Guvernul a fost de-mis și se discută formarea unui nou Cabinet de Miniștri.

În nota de argumentare a proiectu-lui elaborat de democraţi se acredi-tează ideea că modifi cările propuse i-ar oferi fi ecărui cetăţean un acces

mai mare la procesul decizional la nivel legislativ, prin intermediul deputatului ales, fi indcă acesta va fi dependent de votul fi ecărui cetă-ţean din localitatea de circumscrip-ţie. „În același timp, crește și respon-sabilitatea partidelor, care rămân a fi principalele formaţiuni politice abi-litate să identifi ce, să pregătească și să promoveze cadre pentru sistemul politic și administrativ al Republicii Moldova, însă vor fi obligate să ţină cont de competenţa acestora și de credibilitatea candidaţilor propuși în circumscripţia uninominală”, se mai precizează în notă.

Anterior, Vladimir Plahotniuc de-clara că va insista pentru adoptarea acestei iniţiative, chiar cu riscul de a nu fi ales în viitorul Parlament, pen-tru că actualul sistem electoral are nevoie de schimbări fundamentale. Vom menţiona, în treacăt, că riscu-rile pentru Plahotniuc, dimpotrivă, sunt minimale, în cazul în care re-spectivul proiect va găsi susţinere în Legislativ.

Sunt aduse mai multe argumente în favoarea schimbării actualului sis-tem electoral, inclusiv că aceasta ar duce la responsabilizarea deputaţi-lor, pentru că alegătorul va ști exact pe cine va delega în organul legisla-tiv și va avea un dialog mai deschis cu acesta (ceea ce ar putea fi doar o frumoasă iluzie). Mai este invocată și posibilitatea stopării „cumpărării” deputaţilor și migrării acestora de la o formaţiune la alta. O altă iluzie, credem, pentru că traseismul nu va fi combătut prin votul uninominal, atâta timp cât apartenenţa la un partid sau altul nu este determinată de aderarea sinceră și asumată la o ideologie, ci la „ciolan” și la „treuca puterii”. Prin urmare, banul îi va face să circule și în continuare de la un partid la altul.

Sistemul electoral mixt este cel puţin prematur, prin urmare, ino-portun pentru ţara noastră. Desigur,

orice sistem electoral – proporţional, uninominal sau mixt – este funcţio-nal și relevant doar în măsura în care sunt asigurate alte componente fun-damentale ale unei democraţii libe-rale într-un stat de drept. E vorba și de nivelul de dezvoltare economică sau de măsura în care oamenii sunt asiguraţi cu niște venituri decente, care să le permită să opteze în ca-drul alegerilor liber, iar nu în funcţie de pomenile sau promisiunile elec-torale. Și apoi, în condiţiile noastre, un candidat ales într-o circumscrip-ţie va trebui să se ocupe nu atât de probleme de ordin naţional, afl ate în competenţa Parlamentului, cât de cele locale, dublând, substituind și poate chiar luând sub controlul său autorităţile publice locale.

Dacă 50 de deputaţi din cei 101 urmează să fi e aleși în circumscripţii uninominale, este evident că parti-dele-saci cu bani sau, mai bine zis, proiectele fi nanciare care fac uz de partide și de instituţii de stat pentru înmulţirea capitalurilor se vor în-trece între ele în scopul coruperii și atragerii acestor persoane de partea lor. Coruperea “independenţilor” va decurge, cel puţin, în două etape. Prima. Oamenii cutărui sau cutărui partid oligarhic din teritoriul re-spectiv selectează candidaţi dintre fruntașii locali, cu șanse reale de a fi aleși, și le dau bani pentru două scopuri: 1) necesităţi personale; 2) fi -nanţarea campaniei electorale. Însă la fel de valabilă poate rămâne și coruperea ulterioară, post-factum, a deputaţilor “independenţi”, care, odată ajunși în Legislativ, își vor descoperi rapid “valoarea de piaţă”, mult mai ridicată decât “preţul de cost” și vor începe să supraliciteze în negocierile dintre facţiunile riva-le ale “granzilor”, înclinând spre cei care îi vor oferi mai multe “principii și valori” fi nanciare. În toate aceste cazuri, partidele-saci cu bani își vor mări după alegeri numărul de man-date pe socoteală racolării unor ast-fel de “slugi ale poporului”.

Ar fi de reţinut că în cazul adoptării unui astfel de model electoral mixt, repartizarea fondurilor bugetare riscă să degradeze și mai mult din-spre principiul priorităţilor spre cel al circumscripţiilor de unde se trag respectivii. Adică, fi nanţarea direcţi-onată de la centru spre teritoriu va depinde nu neapărat de necesităţile

vitale și urgenţe de prim ordin, ci de gradul de infl uenţă al unui sau altui lobbyst sau grup de lobbyști.

Respectiva reformă va determina concomitent întărirea considerabilă a infl uenţei partidelor mari și, în pa-ralel, slăbirea formaţiunilor politice mai mici și lipsirea acestora de șan-sa de a se extinde. După monopoli-zarea sectorului economic de către “granzii” care au transformat într-o fi cţiune principiul liberei concuren-ţe în condiţiile pieţei, prin reforma respectivă același fenomen s-ar pu-tea răsfrânge și asupra politicului, libera concurenţă ajungând și aici literă moartă.

Sistemul în vigoare, adoptat prin Codul Electoral în 1993, a ţinut cont de existenţa diferendului transnis-trean, unde autorităţile legale nu pot asigura organizarea unui astfel de exerciţiu democratic. Prin urma-re, însăși reluarea discuţiei asupra subiectului respectiv poate resus-cita poftele regionaliste la Tiraspol, Comrat, poate și la Bălţi, și în alte regiuni de a cere anumite cote de reprezentare numerică în Parla-ment. Iar de aici și până la apariţia unor riscuri reale de blocaje institu-ţionale și tendinţe secesioniste nu e decât un pas.

Autorii și susţinătorii proiectului mai vehiculează și argumentul că respectivul sistem este aplicat cu succes în foarte multe ţări cu demo-craţii avansate. Nu este cazul nostru totuși. Pe noi nu ne paște, deocam-dată, „pericolul” unei democraţii avansate. Totodată, este știut că par-tidele din aceste ţări au mecanisme

interne efi ciente, democratice de

desemnare a candidaţilor în alegeri.

La noi, în lipsa unor astfel de proce-

duri, candidaţii vor fi nominalizaţi în

funcţie de gradul de apropiere și de

obedienţă faţă de boșii locali sau de

găștile de la conducerea centrală a

partidelor, de „ofrandele” electora-

le generoase. Prin urmare, ar fi cel

puţin naiv să credem că interesul co-

mun și nu cel de gașcă de partid va fi

dominant în selectarea candidaţilor

și că, implicit, acest sistem va genera

schimbări calitative majore în orga-

nul legiuitor.

Apropo, nici în România, unde

votul uninominal se aplică deja, nu

contenesc discuţiile despre dezavan-

tajele acestuia. Unul din argumente

este că ţara are nevoie, pentru a ieși

din criză și pentru a înregistra o creș-

tere economică durabilă, de progra-

me, de proiecte mari, iar astfel de

programe pot fi propuse și susţinute

de partide, nu de deputaţi „indepen-

denţi”, axaţi, mai degrabă, pe grijile

votanţilor din localităţile de circum-

scripţie, de al căror vot ar putea avea

nevoie și în alegerile următoare.

În opinia unor analiști, calitatea

Parlamentului actual din România

este incomparabil mai joasă decât

acum 20 de ani. În democraţiile fra-

gile, votul uninominal este nociv,

pentru că permite accederea la pu-

tere a unor „baroni” locali, a unor

oameni certaţi cu legea, cu dosare

după ei, învinuiţi de viol, de dela-

pidări de fonduri, de corupţie și de

alte păcate.

FLUX

Sistemul electoral mixt este cel puţin prematur, Sistemul electoral mixt este cel puţin prematur, dacă nu chiar nociv pentru ţara noastrădacă nu chiar nociv pentru ţara noastră

Alegerile parlamentare din 2014 s-ar putea desfășura după noi reguli. Proiectul de lege înaintat de demo-cratul Vladimir Plahotniuc privind trecerea la sistemul electoral mixt a fost aprobat miercuri, 17 aprilie, de Comisia juridică, numiri și imunităţi a Parlamentului, cu votul a șase din zece membri prezenţi. Astfel, potrivit proiectului, 51 de deputaţi ar putea fi aleși pe liste de partid, iar 50 – în circumscripţii uninominale.

Procuratura Generală face „lumi-nă” în ceea ce privește evoluţia unor cauze penale de interes major. Una dintre acestea fi ind cea în care este cercetat șeful Inspectoratului Fiscal de Stat. Nicolae Vicol, dar și alte persoa-ne publice vizate de investigaţia penală pe acest caz.

Serviciul de presă al Procuraturii Generale a

venit cu unele informaţii, deoarece subiectul

respectiv este abordat frecvent în plan medi-

atic, fi ind comentat în mod diferit în contextul

unor dezbateri publice, dar și pentru a asigura

transparenţa activităţii organului de urmărire

penală și Procuraturii. Potrivit comunicatului,

urmărirea penală în cauza ce-l vizează pe ce-

tăţeanul Nicolae Vicol și alţii este în stadiu de

fi nalizare, acestora urmând să le fi e înaintată

învinuirea defi nitivă și să fi e realizate activită-

ţile ce ţin de fi nalizarea anchetei (anunţarea

despre încheierea urmăririi penale și prezen-

tarea materialelor cauzei pentru a se lua cu-

noștinţă de ele).

Procuratura mai informează că în contextul

fi nalizării investigaţiilor pe caz, pentru a nu

tergiversa urmărirea pe cauza penală de bază

ce-l vizează pe cetăţeanul Nicolae Vicol, mate-

rialele ce privesc relaţiile acestuia cu cetăţenii

Vladimir Filat, Dorin Recean și Valeriu Streleţ

au fost disjunse în proceduri separate.

Urmează ca organul de urmărire penală al

Centrului Naţional Anticorupţie să decidă pe

caz, conform competenţei ce-i aparţine, în

ordinea art. 274 Cod de procedură penală (să

iniţieze urmărirea penală sau să propună pro-

curorului refuzul de iniţiere a urmăririi penale,

potrivit legislaţiei în vigoare).

Cu referire la cauzele penale ce vizează

anumiţi membri ai Guvernului (Negruţă, Ghe-

rasim, Focșa, Usatâi), PG informează că toate

anchetele sunt în curs de desfășurare, în pre-

zent efectuându-se acţiunile ce se impun pen-

tru clarifi carea obiectivă și complexă a tuturor

circumstanţelor subiectelor investigate. Per-soanele menţionate au fost citate și urmează a fi audiate, mai precizează Procuratura, pro-miţând să intervină ulterior cu informaţii su-plimentare.

Fără îndoială, aceste cauze care se referă la funcţionarii bănuiţi de corupţie și de depăși-rea atribuţiilor de serviciu suscită un interes sporit din partea mediilor de informare. Toto-dată, un interes cu adevărat major prezintă o serie de crime de rezonanţă, de la comiterea cărora au trecut deja ani buni, fără ca ancheta să avanseze și fără ca asasinii să fi e descoperiţi și deferiţi justiţiei. Ne referim, evident, la cazu-rile de omor de la Durlești și Ialoveni, la asa-sinarea președintelui Federaţiei de Tenis, Igor Ţurcan, a omului de afaceri Igor Basarab și la multe alte care, odată cu trecerea timpului, au tot mai puţine șanse de a fi descoperite.

FLUX

Cetăţeanul Vicol, separat de cetăţenii Filat, Recean şi Streleţ

19 APRILIE 2013 33 F L U XF L U XPolitic

Acum câtva timp, (încă) șeful liberalilor Mihai Ghimpu spunea, cu toată convingerea, la un post de televiziune, că dacă nu se băga în politică ar fi trăit infi nit mai bine și ar fi avut mai multe vile de-cât are F. și toţi cei „care s-au lipit de putere”. Numai că lupta pentru „cauză” a fost mai presus decât bunăstarea și con-fortul personal, de aceea, nici gând de renunţare la politică. „Mie îmi lucrea-ză capul și, după câte vedeţi… pot vorbi bine”, mai afi rma Ghimpu. To-tuși, lucrul în exces pare să-i fi înfi erbântat prea tare capul, iar capacită-ţile oratorice l-au dus pe căi nebănuite.

Vânt năprasnic de schimbare până la capăt a început să bată în Partidul Liberal. Pe parcursul ulti-mei săptămâni, cam toate știrile apărute în mediile de informare se referă, într-un fel sau altul, la scizi-unea din sânul liberalilor, la duelu-rile verbale dintre cele două tabere și, evident, la reacţiile extrem de emotive, uneori chiar violente, ale capului liberalilor, citându-l copios din monoloagele-i deșucheate.

Ghimpu pare să fi avut premoniţii, astfel că a început să scrie opusuri despre trădare încă înainte ca gru-pul „reformatorilor” să facă pasul fa-tal și să-i ceară „capul”. Acesta afi rma că știe că are „trădători” în grupul de deputaţi (probabil, nu știa că atât de mulţi). Și că anume o ”doamnă de-putat” i-a pus gând rău și încearcă să organizeze un complot.

Iar inevitabilul s-a produs. Într-o „vinere neagră”, șapte deputaţi ai Partidului Liberal au ieșit în faţa presei cu o declaraţie în care au cerut reformarea formaţiunii și în-locuirea lui Mihai Ghimpu cu Dorin Chirtoacă.

Aceștia și-au motivat demersul prin faptul că formaţiunea trebuie să participe la negocierile cu candi-datul desemnat pentru funcţia de prim-ministru, în vederea învestirii noului Cabinet de Miniștri, pentru că retragerea de la guvernare ar însemna că alţii „vor benefi cia de proiectele europene deja demara-te, acumulând benefi ciu electoral înainte de alegerile din 2014”. Ei au mai dat de înţeles că Ghimpu ar face jocul democraţilor, care ar intenţiona să preia ministerele ges-tionate actualmente de liberali. Cu siguranţă, viaţa la guvernare este mai dulce decât în opoziţie.

Grupul „reformatorilor” și-a ex-primat nemulţumirea faţă de poli-tica promovată de Mihai Ghimpu, de deciziile pe care le ia acesta în mod autoritar, dar și de discursul electoral și limbajul violent.

Ce înseamnă cu adevărat limbajul violent al lui Ghimpu s-a văzut mai târziu. Ghimpu s-a dezlănţuit pe la

toate posturile de televiziune, pe la diverse întruniri ale formaţiunii și a fost mai „impuls” ca niciodată. Chiar dacă în unele privinţe ar și fi avut o doză de dreptate, discursul des-califi cant a provocat dezgust și i-a oripilat chiar și pe unii susţinători ai acestuia. Mihai Ghimpu a împăr-ţit și insulte, și ameninţări, i-a făcut cu ou și cu oţet pe „puciștii” cărora numai la reformă nu le stă gândul, a cerut să-i fi e înapoiate „brilian-tele” și celelalte bunuri împărţite de el în accese de generozitate. În opinia lui, adevăratele intenţii ale răzvrătiţilor sunt debarcarea lui din funcţia de președinte și acordarea votului pentru Filat.

„Ca niște ţâstari au dat lovitu-ra pe la spate. Ce fel de colegi am eu? Asta îi deranjează, că sunt președinte, că nu pot fi dirijat nici din interior, nici din exterior. Nu vă puneţi cu mine că eu sunt urs și vă strivesc când este vorba de intere-sul naţional”, a ameninţat bătrânul liberal.

Foștii săi colegi de partid, pe care Ghimpu i-a instalat personal în di-verse funcţii, par să fi e cu toţii niște netrebnici adunaţi de pe drumuri. Cel puţin asta a sugerat șeful lor de partid. Astfel, Marinuţă era un șo-mer care a venit în partid direct de la prășit pătlăgele pe malul Nistru-lui. Mai mult decât atât, el a desco-perit acum că „cârtiţa” a pledat în-tr-o lucrare, în perioada 2004-2006, pentru federalizarea Republicii Moldova, și a vorbit despre „ocupa-ţia germano-română a Basarabiei”.

Cu Marinuţă Ghimpu pare să aibă niște socoteli aparte, altercaţiile culminând cu un scandal-monstru la ședinţa fi lialei PL din raionul Du-băsari, când cei doi au fost pe cale să se ia la bătaie. Liberalul înfuriat a încercat să smulgă niște foi din mâinile ministrului în exerciţiu al Apărării, afi rmând că acesta ar face niște note pentru Filat.

„Ieși afară, banditule! Ieși de-aici! Trădător ce ești tu! Acum își notea-ză să-i raporteze lui Filat. Doamne, eu l-am făcut ministru și general. Îi munca mea și banii mei aici, nu ai lui”, a tot răcnit Ghimpu, pe care în-cerca să-l potolească publicul afl at în stare de șoc.

Din atacurile furibunde ale lui Ghimpu înţelegem că el, de fapt, a împărţit funcţii pentru ca „benefi ci-arii” să-i fi e recunoscători lui perso-nal până la moarte. Și nu pentru că ar fi profesioniști desăvârșiţi în do-

meniul pe care îl gestionează. Adică, cineva care a ajuns ministru nu are nimic cu ecologia și se pricepe doar la „muște”. La unu i-a dat bani pen-tru că are copii, pe altul l-a adus din nu știu ce bortă și l-a făcut deputat, un al treilea l-a rugat să-l ajute, iar celălalt era sărac și i-a dat o funcţie ca să aibă ce mânca. Acum Ghimpu ne mai spune că unu-i prost, altu-i profi tor, iar celălalt – un beţiv care așteaptă să i se toarne suta de gra-me. Dar, atenţie, toţi aceștia, așa cum îi descrie șeful liberalilor, au condus ministere, agenţii și alte instituţii, au devenit legiuitori. Să intuim că și cei care încă nu l-au „trădat” sunt la fel? Ce fel de partid și-a făcut atunci Ghimpu „pe banii lui”? Și de ce s-a rupt la guvernare, s-a zbătut pentru pârghii? De unde oameni pentru aceste funcţii, dacă, iată, afi rmă că își adună cadrele din lanurile de pătlăgele și de la prins muște. Și oare nu înţelege „politi-cul” experimentat Mihai Ghimpu că asemenea afi rmaţii și invective îl descalifi că iremediabil, în primul rând, pe el?

”FSB-ul rusesc a pătruns în parti-dul nostru”, a mai constatat Ghim-pu zilele acestea. „Analizând cum au pregătit această chestiune, în lipsa mea și a lui Dorin Chirtoacă, e un scenariu pregătit de Moscova. Omul Moscovei în Moldova e Petru Lucinschi. Dar Hadârcă e omul lui Lucinschi. N-am crezut niciodată că un om pe care l-am ajutat 20 de ani o să facă asta”, s-a lamentat Ghim-pu cu indignare și tristeţe.

Liberalul consideră că unii, fi ind șantajaţi, au executat comanda Moscovei, lor cerându-li-se să bage „cuţitul în inima lui Ghimpu”.

În afară de FSB, Ghimpu îl con-sideră vinovat pentru „trădarea” la care s-au dedat membrii săi de partid și pe Vladimir Filat (care tot mâna Moscovei este) și care, după ce a distrus Alianţa pentru Integra-re Europeană, s-a apucat de dis-trugerea Partidului Liberal: „Lupta pentru distrugerea PL a început pentru că nu dorim să votăm candi-datura lui Vlad Filat pentru funcţia de prim-ministru. Păcat că în aceas-tă luptă au fost atrași și mai mulţi colegi din partid”.

Mai mult decât atât, șeful libera-lilor afi rmă că în ajun toţi pretinșii reformatori ai partidului au fost la Filat, unde s-au înţeles în privinţa votului de încredere pentru noul Guvern. În opinia lui, toţi aceștia ar

avea anumite interese meschine și ar râvni anumite foloase.

“Ei au compromis democraţia. Vor să susţină un prim-ministru co-rupt. Grupul lor nu are un lider, dar are ca tactică să-l voteze pe Vlad Filat. Doamnei Potâng i s-a promis că va fi ministru al Educaţiei, doam-na Guţu are o datorie mai veche pe care trebuie să o întoarcă, iar dom-nul Hadârcă este prieten cu dom-nul Păduraru de la Președinţie”, i-a diagnosticat Ghimpu.

Cei vizaţi afi rmă că nu s-au întâl-nit cu Vlad Filat și nu au fost puși la cale de nimeni, doar că s-a ajuns la „paharul supraplin” .

Pe de altă parte, Filat și-a exprimat speranţa că PL va soluţiona cât mai rapid această criză internă, pentru că vede în acest partid un partener de guvernare stabil, alături de care să realizeze angajamentele asuma-te în faţa cetăţenilor. Totodată, el a afi rmat că nu vede nicio legătură între criza din PL și procesul politic de negocieri care are loc în vederea învestirii unui nou guvern.

Filat știe ce spune, pentru că este „specialist” în „soluţii de criză”. Din AMN-ul lui Urechean nu a rămas nici numele. Ce-i drept, toţi cei care s-au lăsat absorbiţi benevol și cu încredere de către hulpavul premi-er s-au ales cu funcţii mai mult de-cât onorabile prin diverse structuri ale statului.

Zi de zi, Mihai Ghimpu încearcă să le bage în cap tuturor că el este șeful, că el este cel care exprimă po-litica partidului, că nu-i va da nimă-nui dreptul să stabilească politica partidului și că „Ghimpu nu poate fi dirijat de nimeni (se pare că nici chiar de el însuși), pentru că Ghim-pu intuiește trădarea”.

Totodată, el ar fi dispus să mani-feste clemenţă și să-i ierte pe cei rătăciţi, dar nu chiar pe toţi. „Pe Ha-dârcă, Guțu și Bodrug nu-i primesc înapoi, chiar să vină rezoluţia lui Obama. Nu-i iert!”, a decretat Ghim-pu, care este în stare să-l mănânce pe Ion Hadârcă „cu tot cu papuci, cu pantaloni și cu sandale”. „Nu vă puneţi cu mine, că vă strivesc. N-aveţi caracterul, experienţa și dem-nitatea mea!”, i-a somat el.

Însă pe ceilalţi i-a îndemnat să se pocăiască și să nu dea în președin-tele care le-a dat „scaune și mașini”. Pentru că deciziile Consiliului pot fi anulate, iar cei care-și vor cere ier-tare ar putea fi reprimiţi în familia liberală iubitoare.

Doar că „reformatorii” nici nu se consideră plecaţi din Partidul Libe-ral, iar decizia prin care au fost ex-cluși din partid o consideră ilegală.

Totuși, de ce tocmai acum a ajuns „supraplin” paharul și s-a produs răzvrătirea? Capul liberalilor nu a strălucit niciodată printr-un stil verbal mai sobru și elevat. Ba din contra, a fost întotdeauna slobod la gură, uneori la limita decenţei, a lansat atacuri dure în adresa opo-nenţilor, a făcut glume neinspirate și de prost gust, și-a impus autori-tar punctul de vedere, a folosit un limbaj violent, dar aproape întot-deauna a fost susţinut și aplau-dat de colegii săi. Adică, discursul „reformatorilor” care-l blamează acum pe Ghimpu, îi reproșează lim-bajul violent, retorica electorală, și-ar avea rostul și dreptul la viaţă, dacă nu ar fi fost tot ei cei care l-au tolerat și susţinut până nu demult.

Câteva constatări de încheiere. Li-beralismul nu are nimic cu Partidul Liberal al lui Mihai Ghimpu. Sau in-vers. Partidul care a promis promo-varea tinerilor și schimbarea până la capăt a fost încropit din oameni întâmplători aduși de cineva pentru a-i face miniștri, din vechi camarazi de pe câmpuri de lupte eșuate, din persoane utile partidului și lideru-lui, din unii momiţi cu avantaje ma-teriale și funcţii, din oameni plătiţi cu bani munciţi din greu de liderul partidului. De unde doctrină, cine să se gândească la doctrină?

Într-o privinţă Ghimpu ar fi putut avea dreptate, în cazul în care s-a gândit seros să se retragă în opozi-ţie până la viitoarele alegeri. Afl a-rea la guvernare nu are cum să-l mai ajute nici pe el, nici pe partidul său. Dimpotrivă, retragerea în opo-ziţie ar putea chiar să-l avantajeze electoral și să-i priască. Pentru că se apropie timpul scadenţei, când pu-terea va trebui să dea socoteală în faţa alegătorilor și să spună ce a fă-cut și cum și-a onorat promisiunile. Iar de făcut nu a prea făcut nimic. Și atunci, pentru Ghimpu este mai rentabil să se distanţeze de pe acum de această putere (cum a făcut, de altfel, întotdeauna, atunci când tre-burile nu au mers prea bine). Până la alegeri, el va blama guvernarea care fură, este coruptă și are in-terese. Și doar el este cinstit, nu a minţit, nu a furat și a luptat timp de douăzeci și nu știu câţi ani pentru popor. Doar că degeaba.

Ioana FLOREA, FLUX

Vânt năprasnic de schimbare Vânt năprasnic de schimbare până la capăt în Partidul Liberalpână la capăt în Partidul Liberal

19 APRILIE 201344F L U XF L U X Educa\ie

În anul de studii 2012-2013, procesul de atestare a cadrelor didactice și manageriale se va desfășura în conformitate cu prevederile Regulamentului de atestare a cadrelor didac-tice și manageriale din învăţământul preșco-lar, preuniversitar, extrașcolar și sport, elabo-rat în conformitate cu prevederile art. 47, art. 50, art. 54, alin. (10) și art. 56, pct. (e) al Legii învăţământului nr. 547-XIII din 21.07.1995 (Monitorul Ofi cial al Republicii Moldova, 1995 nr. 62-63, art. 692), cu modifi cările ulterioare, prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 381 din 13.04.2006, Codul Muncii al Repu-blicii Moldova nr. 154-XV din 28.03.2003, art. 86, 206, ordinele Ministerului Educaţiei nr. 453 / 454 din 31.05.2012.

În anul de studii 2012-2013, în instituţiile de învăţământ preșcolar, preuniversitar și ex-trașcolar activează 11 221 de cadre didactice și manageriale. Grade didactice deţin 7 291 de profesori, ceea ce constituie 65 % din to-tal. Dintre aceștia, 89 % au gradul didactic II și doar 11 % – gradul I și superior.

În Planul de atestare a cadrelor didactice și de conducere pentru anul de studii 2012-2013 au fost înscriși 1609 candidaţi, dintre care 1506 cadre didactice și 103 cadre manageriale.

Numărul celor care au solicitat atestarea este cu 57 mai mic decât în anul precedent.

Majoritatea dintre cei care au depus cerere de atestare pledează pentru confi rmarea gra-delor. Astfel, în top, se plasează profesorii care solicită confi rmarea gradului II – 682, gradul I – 163 și gradul superior – 48 de cadre didac-tice.

An de an, tot mai puţini profesori solicită conferirea gradului didactic, majoritatea acu-zând o birocratizare excesivă, ceea ce îi îm-

piedică să avanseze. Astfel, pentru conferirea gradului II au depus cerere 420 de profesori, pentru gradului I – 160 de profesori și pentru gradul superior – 33 de profesori.

Nici la capitolul solicitării gradului manage-rial nu stăm mai bine, majoritatea manageri-lor școlari motivând lipsa studiilor manage-riale, care, conform noului regulament, sunt obligatorii la etapa solicitării gradului. În acest an, doar 75 de manageri școlari s-au înscris pentru conferirea gradului II, iar 20 au solicitat confi rmarea lui.

“În anul de studii 2012-2013, în raionul Or-hei, la nivelul ciclului primar, 15 cadre didacti-ce au depus cereri pentru atestare, dintre care doar doi învăţători – pentru conferirea gradu-

lui didactic II, iar 13 – pentru confi rmare. Din păcate, doar un singur tânăr specialist a avut curajul să participe la această sesiune de ates-tare”, a menţionat șefa Secţiei de Evaluare și Inspectare, Stepanida Prisăcaru.

Marea noutate stipulată în noul Regulament constă în susţinerea publică a rapoartelor de autoevaluare, ceea ce a produs emoţii destul de mari chiar și în rândurile cadrelor didactice cu o vechime în muncă de peste 20 de ani.

“Sunt pedagog cu o vastă experienţă de muncă, totuși prezentarea publică a rapoarte-lor de evaluare mi-a provocat mari emoţii. Pe parcursul întregului an de studii am organizat ore publice, activităţi extradidactice și extraș-colare. Am participat la seminare și cursuri de formare, însă emoţia întregului proces de ates-tare s-a transferat în cadrul susţinerii publice a rapoartelor. Am expus succint atât realizările personale, cât și performanţele academice ale elevilor, ca mai apoi să susţin un interviu de performanţă. Nu este difi cil și nici imposibil de realizat. Este o motivaţie în plus de a te perfec-ţiona”, a precizat Ecaterina Ganţa, învăţătoare la Liceul Teoretic “Alecu Russo”.

Susţinerea publică a rapoartelor de autoe-valuare a scos la iveală și multiple difi cultăţi pe care le întâmpină învăţătorii.

“Sunt învăţătoare la clasa a IV-a, Liceul Te-oretic “Vasile Lupu” din satul Susleni, raionul

Orhei. În urma reformei învăţământului, în colectivul de elevi au fost integraţi și 2 copii cu cerinţe educaţionale speciale. Nu este prea ușor de lucrat cu ei, întrucât au nevoie de o atenţie specială și, în acest context, munca se dublează, pentru că ești așteptat și de ceilalţi elevi”, a precizat Rodica Hacina.

Atestarea cadrelor didactice este obligato-rie pentru confi rmarea în funcţie și benevolă pentru conferirea sau confi rmarea gradelor didactice (art. 7).

Conform Regulamentului, în anul de studii 2015-2016, cadrele didactice vor putea aspira la grad didactic numai după confi rmarea în funcţie (art. 8). În cazul în care candidatul nu va fi confi rmat, el va fi eliberat din funcţie în conformitate cu legislaţia în vigoare (art. 11).

Tinerii specialiști pot fi confi rmaţi în funcţie conform cererii, după doi ani de activitate edu-caţională. Deţinătorii diplomelor de master în știinţe ale educaţiei sau la disciplina predată pot solicita confi rmarea în funcţie după un an de activitate (art. 14).

Deţinătorilor de grade didactice li se elibe-rează certifi cate de grad didactic și li se acordă un spor la salariu prevăzut de legislaţia în vi-goare (concret: gradul II – 30%, gradul I – 40% și gradul superior – 50%).

Nina UNGUREANU,pentru FLUX

Cadrele didactice acuză birocratizarea Cadrele didactice acuză birocratizarea excesivă a procesului de atestareexcesivă a procesului de atestare

Începând cu anul 2009, învăţământul din Republica Moldova este zdruncinat de mari transformări, nu întotdeauna benefi ce. Timp de 3 ani au fost lichidate 57 de instituţii de învăţământ. Numărul elevilor a scăzut cu aproape 10 mii și jumătate în ultimul an, iar din 2000 – cu 40%. De la 1 septembrie 2013, toate colegiile pedagogice își vor în-chide ușile. Bacalaureatul din acest an va fi cel mai costisitor de până acum, guvernanţii alocând exorbitanta sumă de 12 milioane de lei. Nu au fost uitate nici cadrele didactice, care, începând cu acest an, vor trebui să facă faţă unui nou proces de atestare.

Șeful comisiei de con-curs privind desemnarea candidatului la funcţia de procuror general a ajuns chiar el șef la Pro-curatură. Corneliu Gurin a fost votat ieri în calita-te de procuror general al Republicii Moldova de către deputaţii PD, PLDM, neafi liaţii Sergiu Sârbu, Mihai Godea și cei din grupul lui Vadim Mișin.

Alegerea noului procuror s-a pro-dus în viteză maximă, potrivit pla-nului prestabilit. În dimineaţa zilei de joi, președintele Parlamentului, Marian Lupu, a anunţat că Gurin este noul candidat la funcţia de procuror, înlocuindu-l pe Vitalie Pârlog, can-didatul propus de comisia specială. În opinia spicherului, Pârlog nu avea șanse să întrunească voturile nece-sare pentru a fi ales de Legislativ.

Lupu a menţionat că îl cunoaște de mai mult timp pe Gurin și că, în opinia lui, acesta este un bun pro-

fesionist, o persoană foarte respon-sabilă și echilibrată. „De asemenea, Gurin este o persoană care nu și-a pătat numele în tot felul de istorii urâte, este o persoană integră”, a mai opinat spicherul.

Marian Lupu a recunoscut că a „ta-tonat terenul” în prealabil, pentru a se convinge că acesta ar putea întru-ni voturile fracţiunilor parlamentare. „Pot să spun că s-ar întrezări șanse serioase pentru ca această candi-datură să fi e susţinută. Plenul Par-lamentului sper că va aprecia aceste calităţi pe care le are candidatul”, a declarat Lupu la momentul nomina-lizării candidatului. Și Parlamentul a apreciat și a votat așa cum a sperat acesta.

Corneliu Gurin a fost până nu de-mult vicepreședinte al Partidului Acţiunea Democratică, dar s-a sus-pendat din funcţia de partid atunci când a fost ales președinte al comisi-ei speciale de desemnare a candida-tului la funcţia de procuror general.

Comuniștii nu și-au dat votul pen-tru Gurin, motivând că acesta nu este un specialist în domeniu și au acuzat că funcţia a fost partajată ia-răși pe criterii politice.

Susţinătorii lui Mihai Ghimpu, de asemenea, nu au votat, pe motiv că Lupu nu a discutat cu ei în privinţa noului candidat.

La sfârșitul lunii martie, comisia specială l-a desemnat pe fostul mi-nistru al Justiţiei, Vitalie Pârlog, în calitate de candidat pentru funcţia de procuror general al Republicii Moldova. Candidatura a fost însă respinsă de deputaţii PL, PLDM și o parte din deputaţii PCRM.

Fostul candidat, Vitalie Pârlog, a remis un comunicat de presă în care și-a exprimat dezamăgirea în legă-tură cu procedura de desemnare a procurorului general, afi rmând că funcţia respectivă este în continuare partajată politic.

„Nu fără temei, Procuratura este în continuare percepută de cetăţean ca o structură coruptă, controlată po-litic, utilizată de guvernare pentru exercitarea presiunilor asupra opo-nenţilor politici sau concurenţilor în afaceri și pentru acoperirea proprii-lor ei ilegalităţi. Această stare de lu-cruri este incompatibilă cu aspiraţiile pro-europene ale Republicii Moldo-va și cu noţiunea de stat de drept”, se menţionează în comunicat.

Pârlog mai constată că, „la etapa actuală, nu există premise de a cre-de că în funcţia de procuror gene-ral poate fi desemnată o persoană independentă de factorul politic, care într-adevăr ar putea să readu-că încrederea cetăţenilor în supre-maţia legii și ar produce adevărata reformă în Procuratură. Această

funcţie, cu regret, rămâne partajată politic”.

Votul de ieri pentru noul procuror ar putea fi considerat drept o repeti-ţie generală pentru alegerea noului-vechi prim-ministru. Care are toate șansele să se desfășoare cu mult succes.

FLUX

Din funcţia de şef de comisie, în cea de procuror general

19 APRILIE 2013 55 F L U XF L U XScandalos

Înalta Curte de Casaţie și Justiţie

(ICCJ) a respins ca nefondate atât

recursul făcut de procurorii antico-

rupţie, cât și pe cel al deputatului

din Republica Moldova împotriva

deciziei Curţii de Apel București.

Astfel, Gumă are de executat doi

ani de închisoare pentru faptele de

corupţie pentru care a fost judecat.

Decizia de miercuri a ICCJ este de-

fi nitivă, astfel că Gumă urmează să

fi e încarcerat.

Curtea de Apel București a decis,

în 13 iunie 2012, ca deputatul mol-

dovean Valeriu Gumă să execute doi

ani de închisoare, în dosarul în care

este acuzat că a încercat, prin com-

plici, mituirea directorului general

al Direcţiei Juridice din AVAS pentru

menţinerea privatizării unei fi rme

unde era acţionar.

Instanţa Curţii de Apel București

a decis astfel schimbarea condam-

nării primite de Valeriu Gumă în 3

noiembrie 2011, din pedeapsă cu

suspendare în doi ani de închisoare

cu executare.

În 3 noiembrie 2011, Tribunalul

București l-a condamnat pe Valeriu

Gumă, deputat al Partidului Demo-

crat din Republica Moldova, la doi

ani de închisoare cu suspendare.

Valeriu Gumă a fost condamnat

atunci la un an și jumătate de închi-

soare pentru cumpărare de infl u-

enţă și la câte doi ani de închisoare

pentru complicitate la luare de mită

și complicitate la dare de mită. Tri-

bunalul a decis ca Valeriu Gumă să

execute pedeapsa cea mai grea, re-

spectiv cea de doi ani de închisoare,

și a suspendat efectuarea acesteia,

stabilind un termen de încercare de patru ani.

Decizia a fost contestată la Curtea de Apel București, care miercuri a decis ca Valeriu Gumă să execute doi ani de închisoare.

Deputatul moldovean Valeriu Gumă a fost deferit justiţiei, în 2 iu-lie 2008, fi ind acuzat că l-a mituit pe directorul general al Direcţiei Juridi-ce din AVAS, pentru a-i determina pe funcţionari să aprobe o convenţie de menţinere în vigoare a contrac-tului de privatizare la o fi rmă la care era acţionar.

Potrivit Direcţiei Naţionale Anti-corupţie (DNA), în cursul verii anului 2006, în urma unor negocieri purta-te în mod direct sau prin interme-diul altor persoane, Gumă a promis anumite sume de bani, iar la 11 sep-tembrie 2006, prin intermediul Lud-milei Buzu (sora acestuia - n.r.), i-a dat 20.000 de dolari lui Alexandru Mândruţ, în acea perioadă consilier al vicepreședintelui Autorităţii pen-tru Valorifi carea Activelor Statului (AVAS), „care avea infl uenţă sau lăsa să se creadă că are infl uenţă asupra unor funcţionari din cadrul aceleiași instituţii”.

În schimbul banilor, Alexandru

Mândruţ urma să îi determine pe

funcţionarii abilitaţi să aprobe o

convenţie de menţinere în vigoare a

contractului de privatizare a societă-

ţii Gerom Buzău (Valeriu Gumă fi ind

unul din acţionarii societăţii - n.r.).

„Acest benefi ciu era urmărit de

inculpatul Gumă Valeriu întrucât

AVAS era îndreptăţită să desfi inţeze

contractul de privatizare, ca urmare

a neîndeplinirii obligaţiilor asumate

prin acest contract încheiat în sep-

tembrie 2002”, susţineau procurorii

DNA.

Dosarul lui Valeriu Gumă este des-

prins din cel în care Alexandru Mân-

druţ a fost trimis în judecată pentru trafi c de infl uenţă și luare de mită. Alături de Mândruţ, în 24 aprilie 2007 au fost trimiși în judecată Lud-mila Buzu, pentru complicitate la in-fracţiunile de cumpărare de infl uen-ţă, la dare și luare de mită, și Sergiu Bulăţel, pentru dare de mită.

Mândruţ, care din luna ianuarie 2007 devenise director general al Direcţiei Generale Juridice din ca-drul AVAS, ar fi primit în 27 februarie 2007 suma de 20.000 de dolari, de la Sergiu Bulăţel, prin intermediul Lud-milei Buzu.

Sursa: MEDIAFAX.ro

Gumă mai are în proprietate și câteva imobile, între care o casă de locuit de, atenţie, 427 de metri pătraţi, valoarea cadastrală

fi ind de aproape 6 milioane de lei. Are și o casă mai modestă, de numai 200 de metri pătraţi, în valoare de peste 3 milioane de

lei, și una de aproximativ un milion și jumătate. În declaraţia de venit din anul trecut, niciunul dintre aceste imobile și nici cele

șapte terenuri în valoare de aproximativ cinci milioane de lei pe care le are în proprietate din 2000-2004, nu au fost trecute în

declaraţia de venit.

Deputatul Valeriu Gumă, condamnat defi nitiv Deputatul Valeriu Gumă, condamnat defi nitiv la doi ani de închisoare cu executarela doi ani de închisoare cu executare

Deputatul moldovean Valeriu Gumă a fost condamnat defi nitiv, miercuri, 17 aprilie, la doi ani de închisoare cu executare, de către judecătorii instanţei supreme, care au respins recursurile în dosarul de corupţie al acestuia.

Orice grefare mecanică pre-zidată de alte principii decât acelea de refacere a orga-nismului, în vederea întregi-rii și a bunei lui funcţionări, cauzează, până la urmă, forme grotești sau tragice, dacă nu cumva decesul pro-priu-zis.

E fi rească și explicabilă, adeseori, pasiunea

pentru modele noi, efervescente; la fel de na-

turală e și prudenţa în preluarea necondiţio-

nată, dar și servilă a stilisticilor existenţiale

străine. Stilistici cu rădăcini adânci în plasmele

constitutive ale unui sau altui mod de viaţă,

ale unor sau altor evoluţii psihosociale.

De-aceea, Occidentul ”cult”, clădit pe rigori

ordonatoare, devenite instincte, la limita

asepticului, uneori, și Estul ”abisal”, generator

de stupori și revelaţii, asimilat nu fără trufașe

voluptăţi de către străini zonei barbare, nu se

pot – și nici n-au cum (fără traume funciare

apreciabile) – a se întrepătrunde spontan și

vijelios, oferind lumii nu osmoze jenante, ci

mirabile, încântătoare sinteze!

De-aceea, grefele civilizaţional-radicale,

cum ar fi legalizarea unor abateri sexuale,

abateri, mai presus de toate, în accepţia bibli-

că (legalizare, care în Vest vine oarecum logic

în linia unui antropocentrism intens), în cadrul Estic, cu spiritul lui comunitar de sorginte pa-triarhală drept-slăvitoare, fi e și zdruncinat te-meinic de practicile tranziţionale păguboase, se prezintă ca o lepădare de sine, în fond.

Etica socială occidentală impune neîndoios un anume respect.

Ne-am plictisit cu toţii de ieșirile noastre grosolane, când ţi se scuipă în stradă practic pe bocanci, ori se înjură de mama focului la orice colţ de stradă, ori ajutorarea aproape-lui – gest caritabil, oricât de elaborat – e lua-tă pasager în bășcălie și tratată ca gest bigot, ori, mai rău, ca exhibiţie a mândriei, menită să stârnească invidie.

Etica socială din Vest e lucrul pe care îl apre-ciază mai ales fetele, femeile noastre, prinse în vârtejul galanteriei comportamentale și dis-puse, nu rareori cu orice preţ, să rămână acolo, alături de cineva, exponent însă al unei culturi substanţial cernute și fi xate, al unor atitudini, în mare, previzibile și acceptabile.

De natură iluministă, frământată pe mag-mele antropomorfe emancipate, postulată ferm și seducător de Calvin, etica socială a Ves-tului e ceea ce ne lipsește considerabil, dacă nu cumva cu desăvârșire. Ba și ne transformă, uneori, în brute gălăgioase și sentimentale, vehiculând lozincard și populist apartenenţa la Biserica de Răsărit, fapt care ar trebui parcă să ne absolve de răspunderea pentru o nesim-ţire crasă, strivitoare, antropofagă.

Or, Biserica de Răsărit se fondează, mai ales,

pe principiul: Dumnezeu s-a făcut om pentru ca omul să se facă Dumnezeu.

Precept ce va să însemne că anume conști-inţa religioasă, profesarea vie a credinţei s-ar situa funciarmente de-asupra oricărei etici, oricât de exemplare, pentru că vede în celălalt mai cu seamă pe Dumnezeu!

Și?!Luaţi-i esticului, luaţi-i moldoveanului con-

știinţa religioasă, privaţi-l – dar el, iată că, se privează bucuros, servil și de bună-voie! – de frica lui Dumnezeu și veţi obţine o creatură trufașă, înţepată, gata să slujească orice mo-del de împrumut, glazurat, călcându-și seme-nii pe capete (dacă nu i-a făcut cumva, între timp, cadavre) și devenind mai ”catolic” decât însuși Papa – adică a nimănui, spre nicăieri!

Fără temeiul său străvechi, consolidator de fi inţă și atitudini, fără suportul creștin nemin-cinos, acela care organizează și unifi că fi inţa lăuntrică în mișcarea ei (auto)salvatoare, Ves-tul magnetizează lesne prin uzanţele sale fi -lantropice, oricât de școlite și ceremonioase.

În Vest însă, se închid bisericile de-a valma, conștiinţa religioasă ţine de ceva relict, iar cea a păcatului absentează feeric, imprimând omului statutul de demiurg, capabil a-și gesti-ona parcă nu doar sfârșitul, ci și nașterea.

De-aici valul de depresii și sinucideri, uriaș.De-aici excese gurmande și destructurante

în materie de plăceri trupești.Acolo se extirpă metodic și consecvent Tai-

na.

Și la noi?!

Fără etică socială, dar mai ales fără conștiin-

ţă religioasă, noi cine suntem?

Fără frică de Dumnezeu și înţelegerea că ce-

lălalt e și el creat după Chip și Asemănare, noi

unde mergem?

Jalnic spectacolul unor mimetisme sociopo-

litice streine de fondul nostru civilizaţional.

Jalnică și… gravă prestaţia celor care ţin să

ne guverneze, dacă n-au apucat, n-au învăţat,

n-au înţeles a fi guvernaţi de un principiu to-

tal, nedeturnabil, sfânt și sfi nţitor – acela a fri-

cii de Dumnezeu.

Străpunge, Doamne, cărnurile mele cu frica

Ta! strigă psalmistul.

Unul dintre cei mai mari și luminoși regi din

câţi au fost unși vreodată pe faţa Pământului.

Ghenadie POSTOLACHI, scriitor

REFLECŢII SUB SEMNUL RĂSĂRITULUI

Dichis şi sare

19 APRILIE 201366F L U XF L U X Interviu

- Emil, știu că ai multiple reali-zări și experienţe care au con-tribuit la formarea ta. Acum ești consultant superior pen-tru relaţii externe la Curtea Constituțională. Cum se simte un specialist tânăr într-o insti-tuţie publică?

- Dat fi ind faptul că anterior an-gajării mele la Curtea Constituţio-nală am lucrat trei ani într-o altă instituţie publică, sunt familiari-zat deja cu activitatea în serviciul public. Aici este diferit de locul an-terior de muncă: personalul este mai mic la număr, mai organizat, iar colegii tineri au califi cări im-presionante. Asta denotă faptul că, prin acest model managerial într-o instituţie publică, ar putea fi create și în Moldova perspective de îmbunătăţire a situaţiei.

- Te vezi angajat acolo pe mai mult timp? Te gândești să faci carieră în instituţia respectivă?

- Experienţa de la Curtea Con-stituţională este extrem de pre-ţioasă și activitatea de aici îmi aduce plăcere. Noua conducere are o abordare pro-activă, moder-nă, ceea ce consună cu așteptările mele.

- Sunt curioasă să afl u în ce rela-ţii ești cu colaboratorii din altă generaţie de vârstă.

- Îmi place comportamentul structurat, precum și buna-cre-dinţă la oameni. Vârsta, în acest sens, nu constituie o barieră. De altfel, colegii mai în vârstă de aici formează doar 1/3 din întreg per-sonalul restrâns al instituţiei.

- Moralitate și etică în politică – acesta a fost titlul unei cercetări pe care ai făcut-o cu ceva timp în urmă. În accepţiunea publi-cului, politica este pragmatică, machiavelică. Pentru moralita-te nu prea rămâne loc. Tu ce pă-rere ai? De unde vine percepţia asta?

- Părerea mea personală este că există un raport de corelare între valorile unei societăţi și refl ecţia lor în mediul politic. Prin urmare, cu cât mai mult respectă o soci-etate un anumit set de valori, cu atât mai puţin s-ar încumeta să le încalce cei de la conducere. În Moldova avem nevoie de reveni-rea la valori veritabile prin educa-ţie calitativă și diminuarea senti-mentului de frică, moștenit din trecutul nostru imediat.

- Și totuși, merită sau nu ca ge-neraţia noastră să lupte pentru a schimba această percepţie ne-gativă? Totodată, vreau să știu cât loc ar trebui să ocupe com-ponenta morală în activitatea politică.

- Da, generaţia noastră merită să lupte pentru multe, inclusiv pentru schimbarea mentalităţii. Iar acest lucru trebuie, în mod im-perativ, început de la propria per-soană. De fi ecare dată când revin în ţară după deplasări externe, am unele dezamăgiri, ce sunt corelate cu inerţia și rigiditatea socială de la noi. Chiar dacă mai toţi își do-resc schimbarea, nu toţi sunt dis-puși să contribuie calitativ, prin propriul exemplu, la asta. Totuși, să nu uităm că percepţia negativă a politicului nu este un fenomen valabil doar pentru Moldova. Di-ferenţa rezidă, pe de o parte, în proporţia în care cetăţenii reu-șesc să le inspire conducătorilor respectul pentru așteptările lor și, pe de alta, măsura în care elita e în stare să genereze un răspuns pe potrivă.

- Care ar fi perceptele morale de bază, comune pentru toţi, indi-ferent de culoarea și opţiunile politice, economice, sociale?

- Libertatea responsabilă și buna-credinţă sunt pilonii valo-rici pentru o societate deschisă. În acest sens, năzuinţa noastră de integrare europeană include

eforturile de respectare a valo-rilor din articolul 2 al Tratatului UE – demnitate umană, toleranţă, supremaţia legii etc. Per total, fi -inţa umană este natural ghidată de porniri egocentrice și ceea ce putem face este doar să diminu-ăm aceste porniri, astfel încât am-biţiile individuale să nu fi e un ob-stacol în dezvoltarea aproapelui. Iar în tranziţia noastră spre o so-cietate deschisă, în sensul tratat de Karl Popper, putem construi o societate mai bună anume prin demnitate, verticalitate și plura-lism.

- Te-ai afl at foarte mult timp într-un mediu divers, interacţi-onând cu cetăţeni străini. Te-a infl uenţat cumva această inter-acţiune? Ţi-ai schimbat atitudi-nile, opţiunile, viziunile?

- Permiteţi-mi să vă spun că într-adevăr avem în Moldova oameni care nu au nevoie de schimbări radicale sau megainfl uenţe din afară: omul educat atât la noi, cât și în UE, are un set de valori utile convieţuirii în societate, ceea ce totuși nu îl scutește de neajunsu-rile inerente fi inţei umane. După mine, aceste mici diferenţe pe care le vedem în Occident, ce ţin de o atitudine mai deschisă pen-tru inovaţie, exigenţa personală, responsabilitate autentică, ne pot apropia de bunăstarea pe care cu toţii ne-o dorim. Cred că cel mai important este să ne debarasăm de percepţia de tip „alb sau ne-gru” a lucrurilor și a vieţii, în gene-ral. Afl area mea în afara ţării mi-a reînviat speranţa că într-o zi vor fi și în Moldova mai mulţi oameni responsabili, care-și vor aduce contribuţia personală, calitativă la schimbarea sa și a semenilor săi.

- O altă lucrare de-a ta s-a re-ferit la rolul miturilor în proce-sul de dezvoltare a Republicii Moldova. Care sunt, după tine, miturile dominante în societa-tea noastră? Cum s-au format acestea și cum infl uenţează ele conjunctura social-politică din ţara noastră?

- Fiecare societate are nevoie de mituri, în sensul pe care l-am specifi cat în lucrarea mea de atunci: paradigme ale identităţii culturale a unei societăţi. Deci, nu mă refer aici expres la mituri ca legende sau fabule, ci, mai de-grabă, ca repere de percepţie a realităţii din Moldova. Unul din-tre miturile actuale din Moldova este mitul salvatorului, cel de tată al naţiunii. Acesta reprezintă aș-teptările de manifestare a puterii din partea președintelui ţării, deși președintele are mai mult atribu-ţii onorifi ce și formale, bunăoară președintele Germaniei, care nu are atribuţii caracteristice preșe-

dinţilor din fostul bloc sovietic, spre exemplu (multă putere de decizie, de unde derivă cultul per-sonalităţii, autocraţia). Un alt mit caracteristic societăţilor închise este mitul destinului – atitudinea fatalistă de tipul „cum ţi-a fost scris, așa trăiești”.

Spre regret, Moldova încă nu are omogenitatea necesară a mi-turilor unei societăţi deschise. În opinia mea, aceasta creează con-fuzie în societate și, prin urma-re, în sfera politicului. Formarea miturilor implică factori istorici precum memoria colectivă, tra-diţiile civice și politice, având la bază anumite valori. În acest sens, ar fi benefică dinamizarea sectoarelor generatoare de mi-turi pozitive în Moldova, cum ar fi cinematografia, de exemplu, pentru educarea patriotismului, a simţului responsabilităţii și a perspectivelor benefice pentru societatea noastră.

- Cum sunt refl ectate în presă, în investigaţiile jurnalistice as-pectele din domeniul socioeco-nomic? Te întreb pentru că știu că acest aspect a reprezentat o altă preocupare de-a ta.

- Cu regret, Moldova încă este situată în categoria ţărilor cu pre-să parţial liberă. Totuși, de câţiva ani, se observă anumite tendinţe pozitive, care, într-un fel, mi-au întrecut așteptările, deși sta-rea de normalitate încă necesită muncă asiduă, verticalitate, pro-fesionalism în breasla jurnalistică și angajamente asumate de către garanţii libertăţii presei. Este îm-bucurător că aceste aspecte sunt conștientizate de o mare parte a societăţii. Consider că prin efort concentrat vom ajunge pe dru-mul cel bun.

- Ai făcut masterul la o instituţie elitară din UE, la Colegiul Euro-pei. Cu studiile și experienţa pe care o ai eu zic că ai fi reușit să te angajezi peste hotare. Ce te-a determinat să faci alegerea de a rămâne în Republica Moldova?

- Această alegere de a rămâne în Moldova este, de fapt, o a doua încercare de a face ceva în folosul ţării, în pofi da experienţei anteri-oare de trei ani, care a fost utilă, dar nu pe deplin compatibilă cu așteptările mele. Încă mai am spe-ranţa totuși că prin contribuţia personală și calitativă pot ajuta la schimbarea mentalităţii și a situa-ţiei în ţară. Iar activitatea mea ac-tuală de la Curtea Constituţională vine în sprijinul acestei speranţe.

- Ce schimbări trebuie să se producă în Republica Moldo-va pentru ca noua generaţie să abandoneze ideea de a pleca din ţară? Ce sfat ai avea pentru tinerii care sunt în dilemă și nu știu ce să aleagă?

- Meritocraţia promovată în societate și libertatea responsa-bilă sunt factori fundamentali în crearea cadrului favorabil rămâ-nerii tinerilor în ţară. Acești doi factori sunt catalizatori impor-tanţi ai prosperităţii economice, maturităţii politice și supremaţiei legii într-o societate. Pe semenii mei tineri i-aș încuraja să înceapă schimbarea de la propria persoa-nă, pentru început de la lucruri elementare, precum refuzul de a da mită, de a accepta trafi cul de infl uenţă, respectul pentru demnitatea umană și alte valori pe care o ţară cu populaţie pre-ponderent creștină ar trebui să le promoveze în mod automat. Și să nu uităm că în toate acestea este nevoie de perseverenţă, dar și de calitate. Un început bun pen-tru orice tânăr este implicarea în structuri neguvernamentale care promovează buna înţelegere în societate, precum este Clubul Rotaract, bunăoară, unde imple-mentăm proiecte necesare elitei profesionale, dar și proiecte de caritate destinate păturilor social-mente vulnerabile ale societăţii.

- Mulţumim, Emil, pentru acest interviu.

- Vă mulţumesc și eu.

Lucia CUJBĂ, FLUX

EMIL GAITUR:

„Libertatea responsabilă şi buna-credinţă „Libertatea responsabilă şi buna-credinţă a generaţiei noastre pot ajuta Moldova”a generaţiei noastre pot ajuta Moldova”Interviu cu Emil Gaitur, consultant superior

pentru relaţii externe la Curtea Constituţională a Republicii Moldova

PP EE LL EE RR II NN AA JJ EE PP EE NN TT RR UU SS UU FF LL EE TT

CENTRUL de PELERINAJ EE M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E I

R e p u b l i c a M O L D O V A Pelerinaj la M n stirile: Saharna sau Tipova/Priperceni-Curchi sau Curchi

27 aprilie 2013 (1 zile)

Grup 45/35 pers Pre 120/140 lei/pers Plecarea Sambata, 27 aprilie, ora 7. Sosirea ora 21.

B A N A T, M U N T E N I A i O L T E N I A Pelerinaj de Sfintele Pasti / Hram la M n.Lainici /

Man.Tismana, Chilia Sf.Cuvios Nicodim 3 – 6 mai 2013 (4 zile / 5 nop i)

Grup 7/18 pers Pre 120/110 eur/per Plecare Joi, 2 mai, ora 19 Sosirea Marti, 17 mai, ora 6 M n stiri: Lainici, Locurele, Dealu, Viforata, Surpatele, Dintr-un Lemn, Bistrita, Arnota, Hurezi, Polovragi, Tismana, Sf.Ana-Orsova Catedrala din Craiova. Ora e: Targoviste, Craiova, Baile Herculane, Tg.Jiu. Portile de Fier, Dunarea.

U C R A I N A UCRAINA > Pelerinaj la Lavra Pecersk (Circuit ortodox Kiev-Cernigov)

9 - 11 mai 2013 (3 zile / 3 nop i) Grup: 18/7 pers. Pre : 100 / 125 eur/pers. Plecarea: Miercuri, 8 mai, ora 19.Sosirea: Sambata, 11 mai, ora 22. Traseu: Chisinau – Kiev – Cernigov – Kiev – Chisinau M n stiri: Sf.Treime, Sf.Muc.Flor, Pocrov, Vovidenia, Lavra Pecersk, Catedrale> Sf.Sofia, Adormirea Maicii Domnului, Sf.Vladimir. Muzee> Cernobal, Miniaturilor. Ora e: Kiev, Cernigov.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md [email protected]

19 APRILIE 2013 77 F L U XF L U X

Răspunsul stă într-un mix de pre-

siuni competitive atent aplicate pe

serviciile administrate de guvern,

de la învăţământul primar la sănă-

tate și pensii, și o reacţie puternică

și bine gândită la criza bancară de la

începutul anilor ’90, care are multe

în comun cu cea anunţată de prăbu-

șirea băncii americane de investiţii

Lehman Brothers, notează Global

Post.

Guvernul nu a aplicat o terapie „ra-

dicală de șoc” precum reformele de

piaţă implementate după 1989 de

fostele state semnatare ale Pactului

de la Varșovia. Printre membrii „clu-

bului” se numără România, Bulgaria,

Ungaria, Polonia și URSS. În schimb,

Suedia a ales să recalibreze gradual

cheltuielile guvernului și să reducă

cele mai mari taxe fără a renunţa la

responsabilitatea socială, așa cum

au făcut Marea Britanie, condusă

de premierul Margaret Thatcher, și

SUA, în primele etape ale eforturi-

lor de reformare a pieţei. Rezultatul

este un stat care a depășit economia

socialistă de tipul „a treia cale” de la sfârșitul anilor ’70.

Motorul de creştere al ScandinavieiDupă un secol în care a urmărit

neutralitatea politică și socialismul egalitarist agresiv, Suedia s-a trans-format într-o economie liberă de piaţă care, după o scădere modestă în 2008, la apogeul crizei mondiale, o depășește constant pe cea ameri-cană, cea mai mare din lume, și pe

cea germană, cea mai mare din Eu-

ropa, și antrenează în siajul ei și eco-

nomiile statelor vecine.

Mixul de democraţie socială, co-

munitarianism și capitalism avansat

a transformat Suedia, Norvegia, Fin-

landa și Danemarca în statele cu cea

mai mare siguranţă fi scală, robuste-

ţe economică și mobilitate socială

din lume.

În Suedia, unii dintre bătrânii cam-

pioni economici ai statului au fost

privatizaţi – constructorul auto Saab

a fost vândut unei fi rme olandeze,

iar Volvo unei companii chineze,

dar, în schimb, noi cavaleri precum

retailerul de mobilă Ikea și retailerul

de îmbrăcăminte H&M și-au asumat

responsabilităţi corporatiste mixte

concentrate pe controlul costurilor

și pe profi turi ridicate.

Băncile suedeze, la pământ în

1993, sunt califi cate acum ca fi ind

cele mai solide din Europa de către

autoritatea de reglementare a siste-

mului bancar din UE.

Ţara cu cele mai mici dezechilibre socialeUn atuu al Suediei în aplicarea cu

succes a unui model economic pro-priu ar putea fi economia mică, de

nici 400 de miliarde de euro, și soci-etatea omogenă în comparaţie, de exemplu, cu cea americană, în po-fi da imigranţilor veniţi mai ales din Orientul Mijlociu și Europa de Est.

În SUA, fl uxul masiv de imigranţi care a început spre sfârșitul anilor ’80 a ajutat mult la prevenirea pro-

blemelor fi scale. Prin creșterea ratei nașterilor, imigranţii au prevenit ca actuala dezbatere despre progra-mele de securitate socială să devină o problemă legată de prăbușirea sistemului. În schimb, politicienii încearcă să găsească modalităţi de a face sistemul mai sustenabil. Apoi, câţiva dintre străini au înfi inţat companii de prestigiu la nivel inter-naţional, precum Google, fondată de imigrantul rus Sergey Brin, sau Yahoo! înfi inţată de Jerry Yang, de origine taiwaneză. Aceste companii au un aport de miliarde de dolari la Produsul Intern Brut american. Dar imigranţii umplu atât vârful, cât și subsolurile societăţii. Dacă unii înfi -inţează fi rme cotate la bursă sau câș-tigă premii Nobel, alţii nu au acces la învăţământ superior și se confruntă cu lipsuri materiale majore. Astfel, inegalitatea socială se amplifi că.

În Suedia, reformele au avut ca efect și accentuarea inegalităţii din-tre venituri în ultimii 20 de ani. Mă-surată după coefi cientul Gini, inega-litatea din Suedia a urcat de la 21 de puncte la 25 de puncte. Dar acesta este cel mai bun scor din întreaga lume. În cazul SUA, indicatorul a crescut de la 31 de puncte în 1975 la 38 de puncte în prezent. Coefi ci-entul Gini este măsura standard a inegalităţii dintre venituri și a fost dezvoltat de sociologul și statisticia-nul italian Corrado Gini la începutul secolului trecut.

În criză, guvernul suedez a pus băncile să plătească pentru păcatele lorSuedia și-a croit un drum diferit

prin lumea fi nanţelor globalizate și, spun analiștii, calea aleasă este una mai inteligentă. În 1992, statul scan-dinav s-a confruntat cu propria criză bancară, alimentată de bule specu-lative și cu putere mare de propaga-re. În aceste condiţii, autorităţile au cerut băncilor să suporte pierderile, să ajute proprietarii de locuinţe cu probleme la plata creditelor, iar gu-vernul s-a implicat în conducerea acestor instituţii. După ce datoriile

neperformante au fost revândute pe

piaţă, principalii benefi ciari au fost

contribuabilii, și nu acţionarii băn-

cilor. Plătitorii de taxe au câștigat și

mai mult după ce guvernul a ieșit

din acţionariatul băncilor la sfârșitul

anilor ’90.

Urban Backstrom, pe atunci un

ofi cial de rang înalt în ministerul

suedez de Finanţe, a atenţionat că

principiul care a călăuzit guvernul în

timpul crizei a fost că „populaţia nu

va sprijini un plan care lasă întreagă

partea acţionarilor”. Versiunea ame-

ricană a programului anticriză de

susţinere a sistemului bancar, TARP,

nu a implicat costuri care să fi e su-

portate de acţionari sau de manage-

rii băncilor.

În timp ce a insistat ca băncile să plătească pentru păcatele lor, gu-vernul a deschis pieţe supraregle-mentate înainte vânzând participaţii avute la companiile mari, a acoperit o parte din costurile suportate de familii pentru educaţie și a intro-dus programe private de pensii. De asemenea, statul a făcut din banca centrală o instituţie independentă, după modelul Rezervei Federale americane.

„Această liberalizare economică hotărâtă, și nu socialismul, a pus bazele succesului Suediei din ultimii 15 ani”, a spus Jonny Munkhammar, parlamentar suedez care a scris o carte despre reformele suedeze.

Sursa: Ziarul Financiar

Deschiderea săptămâna trecută a seifurilor, care au aparţinut liderului iugoslav Josip Broz Tito la 33 de ani de la moartea sa, a iscat o serie întreagă de zvonuri referitoare la conţinutul acestora. Efectele lui Tito au fost păstrate mai mult de 30 de ani la Banca Naţională a Serbiei și, până acum, nu s-a atins nimeni de ele. De altfel, doar membrii comisiei, care acţionează în virtutea unui mandat special din partea președintelui Serbiei, Tomislav Nikolic, au avut acces la aceste obiecte.

Ziarul Danas a încercat să facă lumină în hă-ţișul de supoziţii până la publicarea datelor ofi ciale, obţinând acces la inventarul de obiec-te întocmit la inventarierea făcută la reședinţa lui Tito, după moartea sa la 4 martie 1980.

În proprietatea lui Tito, potrivit publicaţiilor

online sârbe, se afl a aur sub formă de pulbere

și lingouri cu o greutate totală de 29.366 kg;

2.600 de monede de aur; 149 de obiecte din

aur și pietre preţioase, precum și 13 medalii

aparţinând dinastiei regale Karadordevic; 251

de trofee din metale preţioase și altele. Aproa-

pe 1.300 de monede din patrimoniul liderului

ex-iugoslav reprezintă valoarea numismatică.

În plus, pe inventar mai sunt trecute 18 seturi

de masă din argint, precum și bani în numerar - 26.000 de dolari, 36.000 de mărci germane și 2.200 de coroane daneze.

O bună parte din aur ar putea să fi fost topit și depus în rezervele de aur ale Băncii Naţio-nale a ţării sau vândută la licitaţie, astfel încât inventarul ar putea să nu corespundă exact cu conţinutul real din seifuri, remarcă Danas.

Se așteaptă ca datele referitoare la conţinu-tul cutiilor cu valori să fi e date publicităţii până la sfârșitul săptămânii în curs. Potrivit șefului Comisiei de stat, Oliver Antic, bunurile perso-nale ale fostului dictator vor fi transferate că-tre tribunalul din Belgrad, care le va distribui, la rândul său, moștenitorilor lui Tito. Restul de obiecte vor merge la trezoreria statului.

Josip Broz Tito a condus Iugoslavia socialistă din 1945 până la decesul său la 4 mai 1980, la Ljubljana, la vârsta de 87 de ani. Imediat după moartea sa, o comisie formată de prezidiul din fosta Iugoslavie a sigilat bunurile de la reșe-dinţa sa din Belgrad și le-a depozitat la Banca Naţională.

Sursa: RTV.net

Externe

E M A U S

R e p u b l i c a M O L D O V A


Grup Pre Plecarea . Sosirea

M U N T E N I A i M O L D O V A

11 – 14 aprilie 2013 (4 zile / 3 nop i) Grup Pre Plecare SosireaM n stiri:

Biserici: Catedralele din Buz u i Roman Cimitirul Bellu Muzeul Satului. Ora e:

I Z R A E L IERUSALIM > Pelerinaj în ara Sfânt la Sf.Mormânt al lui IISUS HRISTOS

20 - 26 mai 2013 (7 zile / 8 nop i) Grup: 20 pers. Pre : 750 eur/pers. Plecarea: Duminic , 19 mai, ora 16. Sosirea: Luni, 27 mai, ora 6. Traseu: Chi in u, Bucure ti, Tel_Aviv, Haifa, Caesareea, Muntele_Tabor, Cana_Galileii, Nazareth, Iordan, Muntele_Fericirilor, Tabgha, Capernaum, Ierihon, Qumran, Marea_Moart , Hozeva, Ierusalim, Betleeem, Jaffa, Tel_Aviv, Bcure ti, Chi in u.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216 www.emaus.md [email protected]

PP EE LL EE RR II NN AA JJ EE PP EE NN TT RR UU SS UU FF LL EE TT

CENTRUL de PELERINAJ E M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E I

R e p u b l i c a M O L D O V A


Grup Pre Plecarea . Sosirea

M U N T E N I A i M O L D O V A

11 – 14 aprilie 2013 (4 zile / 3 nop i) Grup Pre Plecare SosireaM n stiri:

Biserici: Catedralele din Buz u i Roman Cimitirul Bellu Muzeul Satului. Ora e:

I Z R A E L

20 - 26 mai 2013 (7 zile / 8 nop i) Grup Pre : Plecarea: . Sosirea

Traseu:

Epopeea Suediei: de la un stat falimentar la Epopeea Suediei: de la un stat falimentar la un model de capitalism şi echilibru socialun model de capitalism şi echilibru social

În anii ’70, Suedia nu putea fi dată decât ca model de socialism falimentar. Datoria publică depășea 70% din PIB, nivel mult mai mare decât al altor economii avan-sate, iar aproape 60 la sută din activitatea economică era generată de guvern sau de companiile de stat. Rata șomajului a urcat de la 2% în 1988 la 10% în 1993, siste-mul bancar era la pământ și chiar companiile renumite pe plan internaţional Saab, Volvo și Electrolux stăteau în pragul falimentului. Acum, străzile din Stockholm par „spălate cu sângele vacilor sacre”, după cum scrie revista The Economist, iar economia suedeză le depă-șește constant pe cele ale Germaniei și Statelor Unite. Care este secretul?

30 de tone de aur, descoperite în depozitele lui Tito

19 APRILIE 201388F L U XF L U X Social

CMYK

La seminarul desfășurat în Sala

„Nicolae Iorga” a Palatului Admi-

nistrativ au participat președinţii

raioanelor Ocniţa, Briceni, Don-

dușeni, Edineţ, Soroca, Drochia,

Râșcani, Glodeni, Fălești, Ungheni,

Sângerei, Florești, Telenești și

Șoldănești, precum și primarul

orașului Bălţi din Republica Mol-

dova, alături de reprezentanţi ai

consiliilor judeţene Iași, Suceava

și Neamţ, ai Instituţiei Prefectului,

ai Primăriei Botoșani și ai Camerei

de Comerţ, Industrie și Agricultură

Botoșani.

Realizarea unor rezervaţii na-turale transfrontaliere, schimburi

de tabere pentru copii, concursuri

de tinere talente din ambele părţi,

majorarea numărului de burse pen-

tru elevii și studenţii din Republica

Moldova sunt câteva dintre temele

esenţiale ce vizează colaborarea

comună între cele două zone.În prima zi a seminarului au fost

abordate teme cum ar fi ”Institu-

irea și organizarea în România a

dialogului administraţiei publice

judeţene – Guvern, ministere” și

„Necesitatea organizării adminis-

trative a României”.

A doua zi a discuţiilor s-a con-

centrat asupra temei ”Perspective-

le programelor europene pentru perioada 2014-2020”. Invitaţilor

din Republica Moldova le-au fost

prezentate numeroasele oportu-

nităţi de afaceri existente în jude-

ţul Botoșani.

Prefectul Costică Macaleţi, care

apreciază în mod deosebit colabo-

rarea cu colegii săi din Republica Moldova, a declarat următoarele:

„Am fost printre organizatorii Po-

dului de fl ori și sunt convins că pu-tem face Prutul mai ușor de trecut în ambele părţi. Probleme sunt și într-o parte, și în alta, multe din-tre ele fi ind similare. Putem învăţa unii de la alţii, în special în avanta-jul generaţiilor viitoare”.

Întâlnirile de acest gen sunt o bună ocazie de cunoaștere a mo-dului de activitate în administraţia publică din Uniunea Europeană, dar și de aprofundare a relaţiilor de colaborare pe multiple planuri între România și Republica Moldo-va din perspectiva viitorului euro-pean al acestor ţări.

Iuliu Laurian POPOVICI, pentru FLUX

Simpozion la Botoşani, cu participanţi din Republica Moldova

„Vindem și cumpărăm haine pen-tru a salva un copil” – cu acest generic s-a desfășurat târgul de caritate de la Universitatea Populară. Grupul de entuziaste care și-a propus să-l ajute pe Sta-nislav, băiatul de cinci ani care luptă cu leucemia, a organizat un eveniment inedit, prin care a reușit să adune bani atât de ne-cesari pentru întreţinerea zilnică a copilului.

La casa improvizată, oamenii nu-și dădeau

rând pentru a plăti produsele alese, fi ind con-

știenţi de faptul că suma adunată din vânzări

va ajunge la Spitalul Oncologic, la Stanislav și

la mama acestuia.

La târg s-au găsit de toate: haine, pantofi ,

genţi, bijuterii, articole pentru copii, cărţi.

Printre cumpărători au putut fi zăriţi și părinţi

cu copii, sensibilizaţi de durerea lui Stas.

La eveniment a participat și Lilia Ojovan sau,

cum este cunoscută mai bine, Lilu, prezenta-

toarea Deșteptării de la Jurnal TV. Fiind un ex-

pert în organizarea târgurilor, s-a alăturat și ea

la acţiunea de duminică. A răscolit prin garde-

robă și a adus o geantă, încălţăminte, accesorii

și articole vestimentare.

„Am afl at de eveniment prin intermediul

Dianei Maftei. Ea este o vizitatoare fi delă a

târgurilor pe care eu le organizez. Mi-am dat

seama că are nevoie de ajutor. I-am dat câteva

sfaturi și am încercat să ajut și cu populariza-

rea acestei acţiuni caritabile. Știţi, oamenii la

noi încă nu s-au învăţat să facă bine”, a spus

prezentatoarea TV.

Lilia și-a făcut un stil propriu din piese vinta-

ge de la second-hand. Nu pune niciodată ac-

cent pe preţ sau pe fi rmă: „Văd aici haine foarte

ieftine și frumoase. Femeile ar putea veni să se

îmbrace din cap până în picioare cu 200 de lei

maximum. Însă la noi se crede că e o rușine să

te îmbraci cu haine pe care le-a mai purtat ci-

neva. Nu e chiar așa. Eu sunt de părerea că poţi să te îmbraci bine și de la second-hand și chiar să fi i în centrul atenţiei. Oamenii nu știu să-și stabilească priorităţile în viaţă și cheltuiesc bani pe altceva, decât pe lucruri cu adevărat importante. Eu nu vreau să-mi cheltuiesc banii pe haine, ci pe prieteni, pe casă, călătorii, dar și pe ajutorarea unor oameni afl aţi în nevoi.

Înduioșată de situaţia băiatului bolnav de le-ucemie, Lilia ne-a spus că a venit cu mare drag la eveniment: „Cel mai important este că Stas și mama lui, Ana, vor primi energia noastră po-zitivă. Banii sunt una, dar gândurile bune pot să facă minuni”.

Suferinţa copilului m-a motivat să vin aiciUna dintre participantele foarte active la

târg a fost Aliona Sârbu, care a venit tocmai de la Cahul pentru a-l ajuta pe Stas și pe mama acestuia: „Suferinţa copilului m-a motivat să vin aici. Am iniţiat chiar și o campanie la Ca-hul. M-am bucurat că s-a găsit lume sensibi-lă la durerile altora. S-au alăturat vreo șase doamne. Am mai vorbit și cu prietenele mele. Le-am propus să selecteze câteva lucruri bune pentru vânzare. Nașa mea a făcut o donaţie de 1000 de lei. De asemenea, și primarul de la Co-libași s-a arătat încântat de această iniţiativă și a donat toţi banii pe care-i avea în buzunar la moment. Soacra mea a făcut plăcinte. Cred că multă lume s-a delectat azi din ele. Eu sunt sigură că putem face un bine. Iată că prin efort comun am reușit să facem și mai mult”.

Marcela Graur, interpretă, formaţia „Condo-rii negri”: „De evenimentul respectiv am afl at de pe Facebook. Eu am adus câteva haine. În schimb, am cumpărat carioca, creioane, cercei și alte accesorii. Fetiţa mea tare se va mai bu-cura. Cu permisiunea și la insistenţele ei, i-am adus lui Stas o jucărie mare de pluș. Sperăm că se vor aduna ceva bani pentru cheltuielile zilni-ce ale acestei familii afl ate în mare difi cultate”.

Miler Iana, elevă la liceu: „Fac papioane de un an. Nu le vând, ci le dăruiesc prietenelor mele. La târg am venit cu 5 papioane. Sper

că fetele vor fi interesate să le cumpere. Astfel, se vor mai aduna ceva bani pentru copilul bolnav”.

Diana Maftei, una dintre or-ganizatoarele evenimentului, a ţinut să le mulţumească celor care au parti-cipat. „Mulţumesc din sufl et tuturor celor care s-au alăturat acestei iniţiative frumoase. Este într-adevăr impresionant să știu că oameni care nu cunosc personal cazul lui Stanislav au fost atât de receptivi. Mulţumesc și admi-nistraţiei Universităţii Populare pentru spaţiul oferit. Deschiderea și amabilitatea dumnea-voastră ne-a făcut să ne unim forţele. Ne pro-gramăm să facem mai multe acţiuni de genul acesta. Vrem să ajutăm cum putem oamenii care sunt mai triști ca noi”.

În urma vânzărilor și a donaţiilor s-au acu-mulat 15.888 de lei. Imediat după încheierea târgului, un grup de zece persoane a mers la

spital. Mama băiatului a izbucnit în lacrimi de emoţii. Ea a fost impresionată și surprinsă de faptul că niște necunoscuţi s-au solidarizat pentru a-i ajuta copilul.

Amintim că Stanislav, micuţul de cinci ani bolnav de leucemie, are nevoie de un tra-tament peste hotare extrem de costisitor. 100.000 de euro, aceasta ar fi suma ce l-ar putea ajuta să se facă bine. Mama băiatului trece prin difi cultăţi fi nanciare extraordinare. Copilul îl crește de una singură, părinţii ei și-au vândut cotele de pământ și mobila din casă pentru a face faţă cheltuielilor, deoarece me-dicamentele sunt foarte scumpe.

Lucia CUJBĂ, FLUX

1000 de euro pentru StanislavAceasta este suma adunată în urma vânzărilor şi a donaţiilor de la târgul de caritate

În zilele de 5-6 aprilie

2013, la Botoșani a

avut loc seminarul in-

ternaţional ”Aproape

de Europa”, organizat

de Consiliul Judeţean,

în parteneriat cu Aso-

ciaţia „Euroconcept”

Botoșani.

Date bancare pentru transferuriBanca de Economii SA. Filiala nr. 1, Chișinãu

Contul bãncii: 261148

Nr. Cont: MD87BE222501000501261148/MDL

Nr. Cont: MD41BE222501100581025653/USD

Client: Curcă Ana

19 APRILIE 2013 99 F L U XF L U XEveniment

CMYK

Urmare din pag. 1La începutul ședinţei, creștin-de-

mocraţii au păstrat un moment de reculegere în memoria a doi dis-tinși colegi de partid și membri ai Consiliului Naţional care au plecat în lumea celor drepţi în ultima peri-oadă. Este vorba de celebrul lingvist și militant politic Valentin Mândâca-nu și liderul fi lialei Strășeni a PPCD, pedagogul și marele patriot Nicolae Stratulat.

Victor Ciobanu, președintele PPCD, și Dinu Ţurcanu, secretarul general al formaţiunii, au subliniat în luările lor de cuvânt că sub actu-ala guvernare abuzivă, coruptă și nelegitimă, rolul creștin-democraţi-lor este să se pronunţe ferm faţă de toate aceste acţiuni și să le explice oamenilor că în cadrul campaniilor electorale precedente au fost în-șelaţi de niște aventurieri politici. PPCD a demonstrat și prin acţiuni stradale de protest, și prin luări de poziţie în mass-media, și în cadrul întâlnirilor în teritoriu că reprezintă o forţă politică cu un mesaj justiţiar hotărât, axat pe interesele vitale ale cetăţenilor. Starea de uzurpare a pu-terii de stat, care a devenit evidentă în urma formării AIE-2 și a alegerii anticonstituţionale a lui Nicolae Ti-mofti în funcţia de șef de stat, are ca efect sufocarea mediului de afaceri printr-o fi scalitate draconică și insti-tuirea unor monopoluri care distrug concurenţa și transformă modelul economic din ţară într-un capitalism de tip mafi ot. Sărăcirea dramatică a populaţiei, plecarea masivă a tinere-tului peste hotare în căutarea unei bucăţi de pâine, ruinarea totală a agriculturii, toate acestea sunt efec-tele directe ale unei guvernări inca-

pabile, lipsite de orice răspundere și

sentimente patriotice.

În luarea sa de cuvânt, Iurie Roșca

a menţionat, între altele, că a expe-

diat recent spre examinare la CEDO

o plângere împotriva Republicii

Moldova pe motivul refuzului Pro-

curaturii și a judecătoriei de instruc-

ţie de a da curs solicitării de iniţiere

a urmăririi penale contra liderilor

AIE în baza art. 339 al Codului Penal,

care stabilește pedepse aspre pen-

tru uzurparea puterii de stat. De ase-

menea, el a amintit și de faptul că la

patru ani de la acţiunile violente din

7 aprilie 2009, acele crime odioase

încă nu au fost investigate până la

capăt, iar vinovaţii nu au fost trași la

răspundere. Cauza inactivităţii orga-

nelor de drept afl ate sub controlul

actualei puteri e evidentă – nedo-

rinţa de a scoate în vileag implicarea

directă în acele fărădelegi a capilor

actualei puteri. Roșca a mai accentu-

at că agresiunea actualei puteri con-

tra credinţei creștine, a tradiţiilor, a

drepturilor politice, economice și

sociale ale cetăţenilor a întâmpinat

mereu o ripostă califi cată și coeren-

tă din partea PPCD, anume creștin-

democraţii având misiunea grea de

a convinge lumea să nu cadă pradă

disperării și să se consolideze în

ajunul viitoarelor alegeri parlamen-

tare pentru a înlătura de la putere

actuala guvernare și a participa la

formarea unei alte puteri, care dis-

pune de maturitatea și capacitatea

de a administra treburile publice în

interesul oamenilor.

Iurie Roșca le-a amintit tuturor că

la 3 iunie curent, PPCD va împlini 25

de ani de la fondare, prilej cu care i-a

felicitat pe toţi cei din prima genera-

ţie politică, rămași loiali propriei fa-

milii spirituale, ca și pe cei de o vâr-

stă cu partidul, care s-au maturizat în

sânul lui de-a lungul acestei perioa-

de pline de evenimente majore.

Valentina Șerpu, director executiv

al Universităţii Populare, a informat

asistenţa asupra activităţii acestei

noi instituţii de formare a noii elite

intelectuale, conduse de Iurie Roș-

ca. În cadrul Universităţii se ţin cur-

suri cu o durată de trei luni, lecţiile

având loc de două ori pe săptămână,

câte trei ore academice, acestea cu-

prinzând douăzeci și șase de teme.

Dânsa a mulţumit, în mod special,

sponsorilor proiectului, care au fă-

cut posibilă înscrierea mai multor

tineri la aceste cursuri.

În cadrul dezbaterilor, membrii

Consiliului Naţional al PPCD au adus

la cunoștinţa colegilor situaţia din

fi ecare regiune, remarcând o schim-

bare de imagine pozitivă și în con-

tinuă creștere a acestei formaţiuni

politice. Participarea exponenţilor

conducerii partidului la dezbaterile

televizate, articolele de presă scrise

de Iurie Roșca și întâlnirile cu oame-

nii din teritoriu conturează un dis-

curs din ce în ce mai viguros și mai

pe înţelesul opiniei publice, care

scoate PPCD din conul de umbră

în care s-a pomenit după nereușita

electorală din 2009. Ei au mai remar-

cat că aderarea de noi membri la

PPCD, printre aceștia fi ind persoane

de toate naţionalităţile, vârstele și

ocupaţiile, este un proces care ia tu-

raţii din ce în ce mai mari. Prezenţa

lui Iurie Roșca printre cei 10 politi-

cieni de frunte ai ţării, anunţată de

către postul de televiziune „Publika

TV” în urma unui sondaj efectual de

IMAS, este încă o dovadă în acest

sens. În condiţiile unei crize politice,

economice și sociale profunde, con-

ducătorii PPCD și-au exprimat hotă-

rârea de a întreprinde acţiuni ener-

gice pentru revigorarea partidului

și recucerirea unui loc de frunte în

viitorul Parlament.

Biroul de presă al PPCD

15 aprilie 2013

Consiliul Naţional al PPCD, în ajunul Consiliul Naţional al PPCD, în ajunul celor 25 de ani de la fondarecelor 25 de ani de la fondare

Este incredibil cât pot duce moldovenii. De departe însă, cei mai înjosiţi mi se par șoferii moldoveni. Să ai drumuri atât de proaste și să rabzi hurducă-turile zilnice, dar mai ales să-ţi distrugi

sistematic mașina este pentru mine dincolo de capacităţile omului de a ma-nifesta înţelegere. Pe scurt, trebuie să ai răbdare de înger. Eu cred că aș căpia dacă ar trebui să merg zilnic pe drumu-rile acestea.

Șoseaua Orhei–Rezina este oarecum ok până la jumătate. Jumătatea proastă este însă, atât de proastă, încât ai impresia că a fost supusă unui bombardament groaznic. Groapa stă lân-gă groapă. Craterele au umplut tot carosabi-lul și ameninţă să te înghită cu tot cu mașină. Viteza maximă pe care o poţi prinde în aceste condiţii este de 30 la oră. Mergi de parcă ești un schior, care face slalom printre beţe. Mesteci în-continuu cu schimbătorul în cutia de viteze, de ai impresia că din clipă în clipă o să iasă fum din ea. Oricât de bun șofer ai fi , oricum ajungi să dai cu roţile în gropi. Este inevitabil.

Am dat la intrarea în ţară 167 de lei pentru luxul de a-mi distruge mașina prin Moldova. De

ce, drăcia dracului, am plătit mizeria de vinietă a domnului Filat? În orice ţară civilizată plătești un serviciu și îl primești. Moldova este medieva-lă, antică, aiuristică. Plătești un serviciu pe care nu-l vezi deloc. Și nu doar drumul spre Rezina este praf. Am mers de la Chișinău până la Ca-hul. Mamă, mamă! Ce cratere pe acolo! Ce găuri demne de Cartea Recordurilor! Chiar la ieșirea din ţară, la vama din Giurgiulești, stau câteva gropane uriașe, probabil postate special ca să-ţi ureze “Cărare bătută, înapoi nerăzbătută!”.

Am rămas mască atunci când, chiar lângă vama din Giurgiulești, i-am văzut pe băieţii de la Administraţia de Stat a Drumurilor (ASD). Erau într-un microbuz, iar în spate aveau ata-șată o remorcă pe două roţi, cu niște beculeţe și cabluri. Nu era o remorcă obișnuită, așa că m-am oprit să-i întreb ce caută pe acolo și când vor repara drumul. Mi-au spus că-l vor repara. Când anume? Habar nu aveau, dar din umerii lor ridicaţi am priceput că la sfântu-așteaptă. Am trecut atunci la întrebările despre remorca ciudată. Mi s-a explicat că măsoară planeitatea drumului. Domnilor, le-am spus siderat, care planeitate? Sunt numai gropi, efectiv nu mai există asfalt. Ei, nu, că o să se repare, dar până atunci asta este regula, măsurăm planeitatea. Ceapa mă-tii de planeitate. Nu găsești un me-tru pătrat de asfalt negăurit, iar ei îmi consumă banii daţi pe mizeria de vinietă a domnului Filat pe plimbări cu remorca prin ţară. Ce planeitate cauţi? Se vede din cosmos: drumurile din Mol-dova sunt 95 la sută gropi, 4 la sută pământ și 1 la sută asfalt.

Pe drumul spre Rezina altă boacănă. Am

rămas cu gura căscată. În faţa mea circula re-

gulamentar un TAB, un vehicul militar. Pentru

necunoscători este vorba de un fel de tanc cu

roţi mari de cauciuc. În rusă i se mai spune BTR.

În fi ne. Am văzut TAB-ul în faţa mea rulând fără

probleme pe drumul plin de gropi și nu am mai

știut ce să cred. L-am depășit să văd despre ce

este vorba. Scria pe el INSTRUCŢIE. Ulterior am

afl at că locuitorii din Rezina învaţă să conducă,

dau pentru permis auto pe acel TAB. Oricât de

ciudat sună, dar acest lucru mi s-a părut nor-

mal. Drumurile noastre sunt doar pentru tan-

curi. Niciun om sănătos nu și-ar distruge mași-

na pe acolo.

Apropo, nici Chișinăul nu duce lipsă de gropi.

Oau! Dar ce gropi? A fost cât pe ce să-mi las toa-

tă puntea faţă în una din ele. Norocul a făcut să

pun frână în timp util. Gropile nu distrug doar

mașinile. Craterele uriașe sunt și pe trotuar.

Am cea mai mare admiraţie pentru fetele din

Chișinău, care au curajul să urce pe tocuri de

aproape o jumătate de metru și să meargă pe

trotuarele sparte ale Chișinăului. Aferim, ţară!

Aferim, drumuri!

Vitalie COJOCARI, sursa: cojocari.ro

Cum măsoară drumarii din Moldova planeitatea gropilor!

19 APRILIE 20131010F L U XF L U X Cultur=

Teatrul Naţional „Mihai Emi-nescu” își bucură luna aceasta publicul cu două premiere la distanţă de o săptămână. Este vorba despre „Zgomote în culise”, după Michael Frayn, în regia lui Sandu Cozub, și „Pa-nică la Grand Hotel”, după Ray Cooney, în regia lui Alexandru Vasilache.

Premiera spectacolului „Zgomote în culise” a avut loc pe 13 și 14 aprilie, iar la „Panică la Grand Hotel” vom asis-ta pe 20 și 21 aprilie.

Am decis să vă propunem câte-va impresii după o primă vizionare a spectacolului „Zgomote în culise”, în cazul în care v-aţi gândit să mergeţi la teatru și aţi vrea să știţi ce se joacă pe scenele noastre în această perioadă. Sau, cine știe, poate chiar să vă stârnim curiozitatea și să vă decideţi pentru o vizită neplanifi cată la teatru.

„Zgomote în culise” este o comedie savuroasă, în care actorii joacă alţi ac-tori și pe sine înșiși. E o modalitate in-edită de a face haz de necaz, o ocazie rară de a urmări concomitent nu doar scena, ci și culisele unui spectacol. Din distribuţia spectacolului fac parte actorii: Angela Ciobanu, Victor Nofi t, Diana Decuseară-Onică, Nicu Suveică, Olga Guţu-Cucu, Petru Oistric, Anatol Durbală, Doriana Zubcu-Marginean, Nicu Ţurcanu.

Loyd (Anatol Durbală) este un re-gizor de teatru care vine în provincie să monteze un spectacol. În varianta lui Sandu Vasilache, regizorul este bucureștean și montează la Chișinău, iar în lucru cu actorii de aici, ca să se dea rotund, face referinţă la mari ac-tori români precum Radu Beligan, Horaţiu Mălăele sau Maia Morgen-stern. În primul act, spectatorii asistă, chipurile, la ultima repetiţie dinain-

tea premierei unui spectacol. Actorii reali joacă degajat, savurând jocul, lăsându-ne să ne pierdem în confuzii când e spectacol pe bune și când își permit să se mai amuze și ei, să-și mai tragă sufl etul. La fi nele primului act, cu chiu, cu vai, „actorii închipuiţi” în-cheie repetiţia.

În cel de-al doilea act, acţiunea spectacolului se mută în culise, iar adevăratul spectacol abia urmează. Dacă pentru început actorii par că fac tot posibilul și se susţin ca să salveze spectacolul, pe care spectatorii din sală doar îl aud, deoarece scena este întoarsă spre sală cu culisele, mai apoi sfârșesc în a-și face unul altuia diverse farse, încât culisele și scena se conto-pesc și dispar graniţele dintre realita-te și fi cţiune, dintre spectacol și viaţa personală a actorilor și a personalului tehnic. Tot acest vacarm artistic este acompaniat de râsetele și aplauzele publicului, care are nevoie de toată forţa de concentrare pentru a reuși să urmărească concomitent toţi actorii în acţiune, jucând uneori cu mai mul-

tă convingere și cu mai mult talent în

culise decât pe scenă. Jocul actoricesc,

intrigile, picanteriile din viaţa perso-

nală, mizanscenele, aluziile fi ne ne

trimit cu gândul la actori celebri, per-

sonaje cunoscute din mediul nostru

teatral, ceea ce sporește și mai mult

amuzamentul.

În pofi da faptului că spectaco-

lul durează trei ore, textul „piesei

închipuite” răsună de trei ori, încât

ajungem să cunoaștem replicile pe

dinafară, timpul pare că zboară pe

neobservate. Este o comedie savu-

roasă, executată măiestrit de actori

foarte buni, un act de complicitate

între public și actori, greu de explicat în cuvinte, o experienţă care, vă rog să mă credeţi, merită trăită. Urmăriţi repertoriul Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” și faceţi-vă o rezervare de bilete la acest spectacol, nu veţi re-greta.

Liliana POPUŞOI, FLUX

PREMIERĂ

„Zgomote în culise” – actorii sunt şi ei „Zgomote în culise” – actorii sunt şi ei oameni, mai joacă şi pe scena vieţiioameni, mai joacă şi pe scena vieţii

Au apărut noi detalii în dosarul tablourilor furate din Muzeul „Kunsthal” din Rotterdam. Trei români sunt acuzaţi că au participat la furtul a șap-te tablouri a căror valoa-re se ridică la 18 milioane de euro. Poliţia olandeză caută acum în România tablourile furate.

Fiind vorba de o anchetă in-ternaţională, recent s-a afl at că nu doar hoţii de artă din Româ-nia sunt suspectaţi de comiterea faptei. Și poliţia germană a ares-tat un suspect, potrivit site-ului olandez DutchNews.nl.

Procurorii din Koln susţin că suspectul încerca să șantajeze „Fundaţia Triton”, care deţinea șase dintre tablourile furate. Fundaţia împrumutase tablou-rile Muzeului „Kunsthal” pentru o expoziţie. Suspectul este un cetăţean german în vârstă de 46 de ani.

Pe același caz trei români sunt

cercetaţi în România în cazul fur-

tului tablourilor, iar o româncă a

fost arestată la Rotterdam.

La sfârșitul anului trecut, pre-

sa din toată lumea scria despre

șapte capodopere, printre care

picturi semnate de Picasso, Ma-

tisse, Monet și Gaugain, furate

din Muzeul „Kunsthal” din Rot-

terdam.

După ce inițial au refuzat să

facă publice numele picturilor

furate, poliția a anunțat – după ce s-a consultat cu proprietarii – despre ce tablouri este vorba: „Tete d’Arlequin”, a lui Pablo Pi-casso; „La Liseuse en Blanc et Ja-une”, de Henri Matisse; „Waterloo Bridge, London și Charing Cross Bridge, London”, ale lui Monet; „Femme Devant une Fenetre Ou-verte, dite La Fiancee”, a lui Paul Gaugain, și „Woman with Eyes Closed”, a lui Lucian Freud.

Potrivit presei olandeze, va-loarea operelor este de ordinul milioanelor de euro, iar faptul că aceste tablouri sunt atât de cu-noscute va îngreuna vânzarea lor la un preț just pe piața neagră.

Este cel mai mare jaf de acest gen din Olanda ultimilor 20 de ani, depășindu-l ca importanță pe cel din 1991, când 20 de pic-turi au dispărut din Muzeul „Van Gogh” din Amsterdam.

Cei trei români suspectaţi și reţinuţi de poliţia română au încercat să plaseze două dintre operele de artă, dar înainte au

vrut să afl e valoarea acestora. De aceea le-au dus la evaluator, care a stabilit autenticitatea, dar a și anunţat poliţia.

Hoţii au vrut să distrugă ta-blourile de sute de milioane de euro furate, susţin procurorii

de la crima organizată. În dosar apare și numele creatorului ro-mân de modă Cătălin Botezatu, asistentul acestuia fi gurând ca intermediat între hoţi și un po-tenţial cumpărător.

Recent însă au apărut noi de-

talii în acest caz. Unul dintre sus-pecţi, Radu Dogaru, le-ar fi spus procurorilor că a dat patru dintre operele de artă unui sportiv de performanţă din Rusia.

Este vorba despre luptătorul Ruslan Karayev.

RĂSTURNARE DE SITUAŢIE ÎNTR-UN SCANDAL INTERNAŢIONAL ÎN CARE ARTA PLASTICĂ „SE PUPĂ” CU SPORTUL

Patru dintre tablourile furate din Muzeul „Kunsthal” din Rotterdam ar fi ajuns la un sportiv de K1 din Rusia

19 APRILIE 2013 1111 F L U XF L U XCultur=

„Cel mai sigur procedeu de a ascunde celorlalţi limitele

propriilor cunoaşteri este acela de a nu le depăşi.”

Giacomo Leopardi

G`ndul s=pt=m`nii

17.VI.198817.VI.1988

Pe 15 iunie, la Moscova a avut loc, im-pusă de Egorov de la secţia de propagan-dă a CC al PCUS, o ședinţă a Comitetului de Conducere al Uniunii Scriitorilor din URSS, referitoare la acţiunile „nelegitime” ale scriitorilor din Moldova. Situaţia „a pre-zentat-o” trogloditul de Bondarciuk, cel cu: „Nu, nu și încă o dată nu!” urlat contra alfabetului latin și necesităţilor de înnoire a societăţii. Ștabii nu s-au așteptat la un deznodământ-bumerang: în luările lor de cuvânt, USM a fost susţinută de Vitali Ko-rotici, Robert Rojdestvenski, Andrei Voz-nesenski, Evgheni Evtușenko, alţii, – piese grele în literatura și politica prezentului.

15.X.198815.X.1988

O întâlnire la școala nr. 1 din Chișinău, organizată de Viorica Rusu, profesoară de istorie. Un elev mă întreabă: „Ce leac credeţi că ar putea fi folosit contra man-curţilor?”

25.X.198825.X.1988

Adunarea generală a USM. I. C. Cio-banu, cu subtext: „O să vorbesc în trei limbi: moldovenească, română și rusă”. Se adoptă „Apelul către toţi oamenii de bună-credinţă”, susţinut cu „armatura” din decizia întrunirii lingviștilor roma-niști: Identitatea limbii literare scrise și vorbite în România și RSS Moldovenească și că alfabetul propriu acestei limbi este cel latin. Stilul scriitoricesc nu putea să fi e ne-glijat, limba fi ind „ ceea ce ne ţine ca popor pe acest pământ, ne întărește sufl etul, ne usucă lacrimile, ne reprezintă în faţa fraţi-lor cu care convieţuim și muncim, în faţa întregii lumi...”.

2.XI.19882.XI.1988

Acum două-trei zile, la Chișinău au sosit, invitaţi în mod special, mai mulţi savanţi în domeniul limbilor romanice din Moscova. O întrunire care, afl ăm cu bucurie, s-a în-cheiat cu concluziile-recomandări ca lim-ba de stat în Moldova să fi e recunoscută „limba naţională”, identică celei din Româ-nia; este recomandată revenirea la „siste-mul grafi c latin”. Pe alocuri, indirect, în pa-rafraze, se spune totuși esenţialul. (Printre savanţii romaniști participanţi la întrunire: Piotrovski, Mihalcenko, Solnţev, alţii – au-torităţi incontestabile în domeniu.)

6.XI.19886.XI.1988

Cei de sus nu anunţă ofi cial ce s-a de-cis la întrunirea savanţilor-romaniști, pre-sa tace. Scriitorii se revoltă, încearcă să preseze: spuneţi adevărul, daţi adevărul! Canaliile cu viziunea vizuinii sunt în șoc, probabil.

14.XI.198814.XI.1988

Cei „de sus”, CC-iștii, nomenklaturiștii ordinari, nu pricep nimic din ce înseamnă restructurarea! Ei lansează… „teze” la tot ce e, de fapt, antiteză; „teze” ce vor să contra-careze ce s-a obţinut, cât s-a obţinut, totuși (chiar dacă nu prea mult) în vreo doi ani de perestroika. Ceea ce se spune la CC al PCM e, ca și până acum, antirestructurare! Așa înţeleg ei „afi rmarea restructurării prin fapte concrete” – să anihileze orice fapte reformatoare. Absolut ostile cerinţelor scri-

itorilor, intelectualilor, dar deja și unei părţi tot mai largi a populaţiei referitoare la lim-ba de stat, alfabetul latin, identitatea ling-vistică română. De parcă tipii ăștia ar trăi într-un… batiscaf, afoni, rupţi de realitate! Mint că reformele în domeniul limbii ar ne-cesita miliarde de ruble, că populaţiei îi vor trebui ani mulţi ca să deprindă… alfabetul latin. Bă, boilor, parcă în școală și instituţii de învăţământ superior copilul și tânărul nu operează și cu alfabetul latin, la orele de limba franceză, germană, spaniolă?! Și-apoi câţi ani v-a trebuit ca să impuneţi alfabetul rusesc? De a doua zi, interzis cel latin, ofi cial – cel slavon. Fariseii, ipocriţi incurabili!

2.XII.19882.XII.1988

Deplasare în raionul Cahul. Școala pe-dagogică din orășel. Directorul vorbește de „elemente de incultivabilitate”.

La Andrușul-de-Sus, sovhoz ce se nu-mește… „Jemciujnâi”. Director – Feodor Postu. Gheorghe Botezatu – profesor de limbă și literatură. La școală, le citesc versuri elevilor din clasele mici.

15.III.198915.III.1989

Ce sincope de confesiune. Ultima po-ezie am scris-o în octombrie anul trecut; ultima notă din prezentul jurnal neordo-nat a „îngheţat” la 3.XII.1988. Atâtea eve-nimente interesante, dar și în stare să te dezaxeze sufl etește. Îl rog pe Cel Păzitor să mă reîntoarcă la imanenta necesitate a cu-vântului așternut pe hârtie, scoţându-mă din generalul maraton verbal oral.

Acum jumătate de lună, s-a dus în pro-ducţie, la „CM”, volumul de interviuri „Răs-puns și răspundere”. Cam în același timp am terminat redactarea prozelor din car-tea „De ce tocmai mâine-poimâine?” – avi-zul redacţional al lui Vasile Gârneţ e unul excelent, neașteptat de elogios. Un redac-tor care a înţeles ceea ce mă temeam că ar putea rămâne fără atenţie. Plus la asta, aștept apariţia editorială a „Papuceilor cu felinare” pentru copii.

Numai că astfel exist pe contul zilei de ieri, azi cam luat de apele haosului cotidi-an, de cele ale grijilor legate de noua cui-bărire cu consecinţe, uneori, înnegurate.

Sper să mă reaclimatizez într-un ter-men relativ restrâns. Să revin la biblioteca doldora de cărţi și la stocurile de fi le albe.

28-29.III.198928-29.III.1989

Dimpreună cu Grigore Vieru, Radu Câr-neci și Andrei Burac – o călătorie la Cernă-uţi. Revedere cu V. Leviţchi, I. Zegrea, V. Tă-râţeanu. Obligatoriu – vizită la librărie. Din nou, excursie la fosta mitropolie cernău-ţeană, cu stema Moldovei la intrare. Seara, facem popas la Pererâta, la o verișoară de a lui Vieru. Dimineaţa, privim de pe malul stâng al Prutului Miorcanii de dincolo, ai lui Ion Pillat. În drum spre Chișinău – o în-tâlnire cu ţiganul Radu Scumpu de la Otac. „Puneţi un cuvânt să nu ne alunge din Mol-dova!” – ni se adresează noul cunoscut, în timp ce-i sărută lui Vieru cămașa și mâini-le. E un rezultat al falsifi cării poziţiilor po-litice ale scriitorilor, falsifi care răspândită conștient printre minorităţile naţionale de interfrontiști… Canalii ordinare!

În fi ne, frumos și bine: stăm cu Radu Scumpu la un coniac și la măsline. Radu Cârneci: „Cum, domnule, eu Radu și tu – tot Radu?”. Voia bună umple sincopele. De unde vine, ce face Radu Scumpu? „Mi-am cumpărat parchet «obkomovski» de la Mojilău și-l duc acasă”, zice. Adică, și-a ales parchet care se găsește doar în regionalele de partid! Acesta e criteriul.

15.V.198915.V.1989

Încolţește ideea creării unui Front Po-pular. Mai înainte, îmi telefonaseră Ghe-orghe Ghimpu și Iurie Roșca, dorind să ne întâlnim. Îi invit să ne viziteze acasă, să vedem ce și cum. Am stat mult timp la rân-durile de cafele pregătite de Zinovia, vor-bind tocmai de ideea unui Front Popular. Ghimpu ar putea fi președinte. Eu susţin ideea, le promit susţinerea (la întruniri, în deplasări, în presă), fără a pretinde să fi u în „prezidii”. Voi rămâne în „prezidiul” scri-sului combativ, împreună cu colegii de la de la USM.

4.VI.19894.VI.1989

Zbor Moscova – Ulan Bator. La invita-ţia Uniunii Scriitorilor din Mongolia, mă voi afl a în această ţară 10 zile, împreună cu doi colegi ruși, Pieţuh din Moscova și Aleksandrov de undeva din preajma metropolei, ambii prozatori. Decolăm la ora 19.25.

În salonul fumătorilor afl u că mai mulţi călători merg la o consfătuire „In-tercosmos” organizată de Mongolia.

La 23.20, escală la Novosibirsk, timp de o oră. Noapte siberiană sadea.

Decolăm, mai trecem două fuse ora-re, iar peste o oră vedem că în hublourile avionului… se crapă de zi.

Mă întreţin în discuţie cu doi geologi moscoviţi, Viktor și Evgheni, care pleacă în expediţie pe 4 luni în Mongolia. Ei îmi dau unele date ce mă interesează refe-ritoare la acele tărâmuri, prin care vom hălădui și noi.

În fi ne, vedem răsărind, uriaș, atoate-dominator, soarele – inimă înfl ăcărată de dragon ocrotitor (ca să fi u în stilistica metaforică a locului care este, încă, jos).

Aterizăm, modifi căm ora de pe cadra-nul ceasornicului: la Ulan Bator e 7.30.

De aici încolo îmi zic să nu completez jurnalul meu „intim”, ci să gândesc în perspectiva scrierii unui jurnal de călă-torie, care îmi va permite să redau mai pe îndelete, mai detaliat nu doar datele, ci și impresiile, sugestia sentimentelor, emoţiilor.

21.VI.198921.VI.1989

Ieri, la Uniunea Scriitorilor, a avut loc Congresul de fondare a Frontului Popular. Lume din mai toate orașele și raioane. S-au votat Programul și Statutul Frontului. Din păcate, se văd foarte „active” și mutre de nomenklaturiști în care nu poţi avea încre-dere.

20.VII.198920.VII.1989

M-am decis să las serviciul de la redac-ţie. Din varii motive însă, principalul dintre ele: de a ieși din zumzăitorul cotidian și de a intra cu adevărat în imensităţile cuvân-tului cuprinzător de viaţă și negrăbite des-fășurări de orizonturi sufl etești, spirituale, intelectuale.

Plus falsităţile lui Tocușor. Plus că la „LA” este frânată de sus. Cred că vor pleca și alţi colegi.

În consens (aproape) cu decizia mea, o mărturie a lui Radu Tudoran: „Am re-nunţat, fi indcă aveam de ocolit planetele mele. Pe vremea aceea se spunea că e vor-ba de spirit, că gazetăria trebuie părăsită pentru cărţi. Eu am părăsit-o la a treia car-te. Nu pentru că aș fi ajuns la vreun «orice» – n-am ajuns nici până astăzi – ci pentru că trebuia să scriu a patra carte”; „Motivul pentru care am renunţat la ziar este că zia-rul reprezintă cotidianul, în timp ce litera-tura reprezintă epoca”.

CALEIDOSCOP

19 aprilie EvenimenteEvenimente

1770: Maria Antoaneta se căsătorește la vârsta de 14 ani prin procură cu Delfi nul Franței

1919: A apărut, la București, revista literară „Sburătorul”, con-dusă de Eugen Lovinescu

1956: Actrița americană Grace Kelly se căsătorește cu Rainier al III-lea de Monaco

1961: Victoria de la Playa Giron a revoluționarilor cubanezi1971: Sierra Leone devine republică și Siaka Stevens

președintele ei1971: Se lansează prima stație spațială, Salyut 11995: Clădirea federală Murrah din orașul Oklahoma a fost ținta

unui atac terorist. În urma exploziilor au murit 168 de oameni, printre care opt ofi țeri federali

2005: Cardinalii întruniți în conclavul din 2005 l-au ales pe Joseph Ratzinger în funcția de episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice (papa Benedict al XVI-lea)

2011: Fidel Castro demisionează din funcția de prim-secretar al CC al Partidul Comunist din Cuba, după 45 de ani de deținere a titlului

NașteriNașteri

1793: Ferdinand I al Austriei (d. 1875)1832: José Echegaray, scriitor și inginer spaniol, laureat al Pre-

miului Nobel (d. 1916)1848: Calistrat Hogaș, scriitor român (d. 1917)1854: Anghel Saligny, inginer român (d. 1925)1883: Elena Alexandrina Bednarik, pictoriță româncă (d. 1939)1883: Getúlio Vargas, politician brazilian (d. 1954)1890: Vintilă M. Mihăilescu, geograf român (d. 1978)1892: Georgi Adamovici, poet

rus (d. 1972)1917: Sven Hassel, scriitor

danez1932: Fernando Botero, pictor

și sculptor columbian1935: Dudley Moore, actor

englez (d. 2002)

1947: Nicu Covaci, muzician român Phoenix

1949: Paloma Picasso, desig-ner spaniol, fi ica lui Pablo Picasso

DeceseDecese

1054: Papa Leon al IX-lea (n. 1002)1588: Paolo Veronese, pictor italian (n. 1528)1689: Regina Cristina a Suediei (n. 1626)1768: Canaletto, pictor italian (n. 1697)1824: George Noel Gordon, lord Byron, poet britanic (n. 1788)1882: Charles Darwin, naturalist britanic (n. 1809)1906: Pierre Curie, fi zician francez, laureat al Premiului Nobel

(n. 1859)1914: Charles Peirce, fi losof, logician american (n. 1839)1956: Ernst Robert Curtius, critic literar (n. 1886)1967: Konrad Adenauer, politician german (n. 1876)1980: Henri Jaguier, lingvist și istoric literar de origine franceză

(n. 1900)1998: Octavio Paz, scriitor și publicist mexican, laureat al Pre-

miului Nobel (n. 1914)2002: Layne Staley, solistul trupei grunge Alice in Chains (n.

1967)2002: Thor Heyerdahl, explorator norvegian (n. 1914)2004: Norris McWhirter, cofondator al Guinness Book of Records

(n. 1925)2009: James Graham Ballard, scriitor britanic (n. 1930).

Leo BUTNARU

„PUNEŢI UN CUVÂNT SĂ NU NE ALUNGE DIN MOLDOVA!”

(Pagini de jurnal)

19 APRILIE 20131212F L U XF L U X Magazin

Satul Chișcăreni, reședinţă de co-mună în raionul Sângerei, este situat pe cursul mediu al râului Ciulucul de Mijloc, la 25 km sud-vest de centrul raional. Cartografi c e poziţionat la intersecţia coordonatelor geografi ce: 47°34΄ lat. N, 28°01΄ long. E. Suprafa-ţa – 59,5 km2. Gospodării individuale – 1668. Populaţia – 4604 loc. (1989), 3882 loc. (2004), 3952 loc. (2010).

Zona de așezare a satului este populată din timpuri preistorice. Ar-heologii au descoperit în preajma localităţii urme de activitate umană cu vechime de peste 8000 de ani. Pe vatra unei staţiuni străvechi au fost identifi cate obiecte din cremene din mezolitic (mileniile XII-VIII î.Hr.). Pe lo-cul altor așezări din preajma localităţii au fost descoperite obiecte de creme-ne și vase de lut din neolitic (mileniul V î.Hr.) și eneolitic (mileniile V-II î.Hr.). Străvechile așezări au fost incendiate de invadatori, drept dovadă fi ind gră-mezile de lut ars. S-au găsit și multe obiecte casnice, mai cu seamă vase de lut vopsite, acestea datând din mi-leniile IV-III î.Hr.

Prin anul 1000-900 î.Hr., aici exis-tau câteva sate care, de asemenea, au fost incendiate. Pe vetrele lor au fost scoase la suprafaţă fragmente de lut ars, obiecte casnice, vase de lut din epoca timpurie a fi erului (secolele X-VIII î.Hr.). Și în perioada romană au existat sate care, de asemenea, au fost devastate și incendiate, probabil în timpul invaziei hunilor în anul 376. În zonă au fost descoperite fragmen-te de ceramică și obiecte casnice care datează din Evul Mediu.

Actualul sat a fost fondat pe baza mai multor sătișoare, dintre care unul se numea Zâmbroaia sau Zâmbrăoani, menţionat documentar la 6 martie 1560. Ulterior, localitatea apare no-tată în documente cu numele actual, dar care diferă sub aspectul formei: Piscărești, Pișcărești (1662), Chișcărești, Chișcăreni (sec. XVIII). Etimologic, Pis-căreștii (Pișcăreștii) ne trimite la un nume de persoană Piscaru (Pișcaru), denumirea reprezentând o formaţie cu sufi xul -ești, acesta ulterior înlocuit cu formantul -eni, toponimul obţi-nând în graiurile locale formele Chiș-cărești și Chișcăreni.

Antroponimul Piscaru (Pișcaru, Chișcaru) este la origine o poreclă a unei persoane care se îndeletnicea cu prinderea și vânzarea chișcarilor, în literatura de specialitate acest soi de pește fi ind denumit ţipar și explicat prin „pește de apă dulce stătătoare, cu corpul lung și subţire, aproape cilin-dric, acoperit cu solzi mărunţi, vărgat, cu mustăţi la gură” (Misgurnus fossilis). Se zice că a fost denumit astfel pen-tru că atunci când e prins și apucat cu mâna „ţipă”, adică scoate niște sunete specifi ce, stridente. De altfel, antro-ponimul respectiv, prin etimonul său slav писк (înrudit cu verbul пищать), are la origine aceeași semnifi caţie – „ţipăt”. Să se compare și alte nume de familie ruso-ucrainene: Piscari, Pisca-renco, Piscariov, Piscariuc, Piscarciuc.

Localnicii explică denumirea sa-tului prin apelativul regional chișcă-reni, numele de grup referindu-se la comunitatea de oameni care pescu-iesc, în anumite lacuri sau bălţi, mai mult chișcari, pe lângă alte soiuri de pește, bineînţeles. Această ver-siunea etimologică nu e de neglijat, pentru că în preajma satului au exis-tat, din cele mai vechi timpuri și mai există și astăzi, multe lacuri, bălţi și heleșteie deosebit de bogate în tot felul de pești, inclusiv chișcari, un pește dintre cei mai delicioși, mult apreciat de pescari și nu numai de

pescari. Toponimia satului păstrează nu-

mele unora dintre sursele acvatice respective, acum frecvent vizitate și explorate de pescari și amatorii de pescuit: Bogătoaia, Răzlogul, Balta Lată, Gâscăria, Lacul cu Flori. Se întâl-nesc și alte nume de locuri, tot vechi și originale ca semnifi caţie: Bordeiul, Cânechiștile, Chiciorul, Erugile, Grădina Verii, Hârtopul, Împuţita, Lăzoaia, Po-noarele, Prisaca, Rădiul, Săvoaia, Socii, Tăietura, Toloaca, Ţarina, Zâmbroaia.

Istoriografi a satului dispune de bogate și interesante menţiuni docu-mentare: 1782. În sat funcţiona deja biserica Sf. Nicolae. Clădirea lăcașului avea formă pătrată, construită din bârne de lemn și nuiele. Pereţii inte-riori erau lipiţi cu lut, văruiţi și pictaţi, iar cei exteriori – pardosiţi cu scân-duri. Biserica avea îndeajuns veșmin-te, obiecte de cult și cărţi laice și re-ligioase. 1813. Biserica era slujită de 3 preoţi, 2 diaconi și 2 ţârcovnici din ţărani. 1855. Sat cu 584 de locuitori. 1859. Sat boieresc, așezat în preajma râuleţului Ciulucul de Mijloc, cu 157 de gospodării, 971 de locuitori (500 bărbaţi și 471 femei). Ocina aparţi-nea moșierului Casso. 1867. Moșierul Casso deţinea la Chișcăreni, Glingeni și Pravila de Jos 16.715 desetine de pământ. 1875. Satul făcea parte din plasa Ghiliceni, jud. Iași. Avea o moară cu aburi. Case – 276, locuitori – 1494 (721 bărbaţi și 773 femei), cai – 84, vite cornute mari – 722, oi și capre – 1870. 1898. Ţăranii posedau 2.175 desetine de pământ. N. Casso deţinea la Chiș-căreni, Glingeni, Terebna și Pravila de Jos 10.608 desetine de pământ.

Și în continuare: 1904. Sat mare în judeţul Bălţi, centrul volostei Chișcă-reni, așezat pe coasta dreaptă a văii Ciulucului de Mijloc. Lângă sat erau multe lacuri și heleștee. Avea 421 de case cu o populaţie de 2030 de sufl e-te, biserica Sf. Nicolae, școală elemen-tară. Locuitorii posedă 2176 desetine de pământ. Proprietarul Casso, aici și la Hlingeni, Terebna și Prajila de Jos – peste 1068 desetine de pământ. Sunt vii și livezi cu pomi fructiferi. 1906. Satul avea 1804 locuitori, copii de vâr-stă școlară (8-11 ani) – 180. 1910. Sat cu 2000 de locuitori, biserică, școală,

o prăvălie. 1922. În sat funcţiona bi-serica Sf. Neculai, zidită din piatră la 1782; 702 gospodării. Preot paroh – Gheorghe Ţau, de 73 ani, absolvent al Seminarului Teologic din Chișinău, în serviciu de la 1897. Cântăreţ – Te-odosie Danilov, de 47 ani, absolvent al Școlii de cântăreţi, în serviciu de la 1897.

Alte date și informaţii: 1923. În sat erau: clădiri – 500, menaje – 650, locu-itori – 3360 (1650 bărbaţi și 1710 fe-mei), o gospodărie boierească (7 case locuite și 3 nelocuite), Cooperativa de consum „Progres”, Cooperativa agrico-lă „Basarabia”, 3 mori de aburi, o moară de vânt, școală primară de băieţi, bi-serică ortodoxă, agent sanitar, circum-scripţie de percepere a impozitelor, reședinţă de voloste, poșta de cai a zemstvei (12 cai și 3 trăsuri), judecă-torie rurală de ocol, telefon, primărie. Târg săptămânal – marţea.

Statisticele mai consemnează: 1932. Chișcăreni, comună rurală în jud. Bălţi: 3119 locuitori, 2 școli pri-mare, băcănii. Funcţionau Banca populară, Tovarăși de credit, Coope-rativa agricolă „Basarabia”. Mașini de treierat, mori, ateliere meșteșugărești. 1933. Populaţia școlară înscrisă în re-censământ (5-16 ani) – 928.

În anul 1994 comuna avea: 1668 de gospodării individuale, 4604 locuitori (2163 bărbaţi și 2441 femei), inclusiv 4445 români, 126 ucraineni, 30 ruși și 3 bulgari; gospodăria agricolă colec-tivă „Chișcăreni”, asociaţia piscicolă „Prut”, 3797 ha de terenuri agricole în sectorul obștesc (2392 ha pământ ara-bil, 30 ha vii, 185 ha livezi) și 580 ha în

sectorul agricol individual; policlinică, spital, școală medie, școală de 8 ani, 3 grădiniţe de copii, casă de cultură, 4 biblioteci, ofi ciu de telecomunicaţii, stadion, magazine, cantină.

Informaţii de dată recentă: terenuri agricole – 4377 ha (arabil – 2400 ha, vii – 30 ha, livezi – 185 ha); întreprin-deri și gospodării agricole individu-ale, gospodărie piscicolă, ocol silvic; Liceul Teoretic „N. Casso”, grădiniţă de copii, spital, policlinică, casă de cultu-ră, centru de creaţie, instalaţie pentru proiectarea fi lmelor, bibliotecă, ofi ciu poștal, unităţi de prestări servicii, ma-gazine, stadion; bisericile Adormirea Maicii Domnului (1782) și Sf. Ierarh Nicolae (1909). Alte două sate din componenţa comunei: Nicolaevca și Slobozia-Chișcăreni. Distanţe: 48 km până la Bălţi, 128 km până la Chișinău. Staţie de cale ferată la Bălţi.

Personalităţi: Nicolae Casso (1839-1904), om de cultură, jurist, membru al Societăţii literare „Junimea” din Iași, poporanist, fi lantrop basarabean; Pe-

tru Patron (n. 1935), doctor habilitat în știinţe agricole, profesor universitar, membru corespondent al AȘM, Ghe-

orghe Șușu, doctor în știinţe agricole, profesor universitar; Tudor Patron, actor de teatru; Ion Paladi, cântăreţ, interpret de muzică populară.

Dr. hab. Anatol EREMIA,

Lilia STEGĂRESCU, cercet. șt., Institutul de Filologie al AȘM

ORAŞELE ŞI SATELE MOLDOVEI

C H I Ş C Ă R E N I

SERVICII POLIGRAFICE1. Servicii de xerox, printer, scanner și copertare a cărţilor;

2. Executarea cărţilor de vizită;

3. Tipărirea de pliante, fl uturași, foi cu antet, formulare, cărţi, broșuri, calendare, formulare, etichete, certifi ca-te, plicuri etc.;

4. Servicii de imprimare rapidă la rizograf în tiraj mare;

5. Servicii de laminare;

6. Imprimare foto de înaltă calitate;

7. Înregistrare și imprimare pe CD și DVD.

Executăm rapid şi calitativ!Contacte: str. N. Iorga, 8, or. Chişinău;

telefon: 079 502 402; 078 488 488e-mail: [email protected]

Xerox – 25 bani/pagină

Imprimare: alb-negru – 25 bani/pagină color – de la 1 leu/pagină

Printer foto – 10x15 – 2 lei format A4 – 8 lei

Scanare: 25 bani/pagină (format PDF și JPG)

Copertare (cu spirale): 200 pagini – 17 lei 150 pagini – 15 lei 100 pagini – 13 lei

Laminare – de la 3 lei/pag.

Nicolae CassoNicolae Casso

Un desen de Michelangelo (1475-

1564), considerat unul dintre cele

mai frumoase din cariera artistului,

va fi expus într-o școală din apropie-

re de Napoli, un eveniment organizat

pentru “a trezi conștiinţele în teritori-

ile degradate de mafi e”, afi rmă orga-

nizatorii proiectului, citat de AFP.

Desenul, un studiu de cap pentru pictura “Leda”, va fi arătat elevilor și familiilor lor în școala gimnazială din Colegiul Matilde Se-rao din Casavatore, din 24 aprilie până pe 2 iunie, cu scopul de “a aduce (în școală) cul-tură, creativitate și, mai ales, frumuseţe”, au anunţat, la Roma, reprezentanţii primăriei din localitate și două organizaţii culturale și civice afl ate la originea acestei iniţiative.

“Pentru a lupta împotriva crimei orga-nizate, munca poliţiei este indispensabilă, dar nu sufi cientă: pentru a învinge în aceas-tă luptă, este necesar să trezim conștiinţe-le”, a explicat ministrul de Interne italian, Anna Maria Cancellieri, care susţine acest proiect.

Desenul, care prezintă capul unei per-

soane, din profi l, este considerat unul dintre cele mai importante din cariera celebrului artist renascentist.

“Acest desen nu este doar frumos: el a fost desenat atunci când Michelangelo lupta pentru libertate și dreptate”, a subli-niat Pina Ragionieri, directoarea Fundaţiei Casa Buonarroti, care a acceptat să împru-mute opera de artă acelei școli.

În ultimii ani, Casavatore – care se afl ă la nord de Napoli – a fost teatrul mai multor crime și al unor activităţi infracţionale co-mise de Camorra, mafi a napolitană, căreia era să îi cadă victimă și Salvatore Sannino, primarul orașului. “Era să fi u ucis de Camor-ra, urmele proiectilelor de pe picioarele mele stau mărturie”, a declarat el.

Ministrul Anna Maria Cancellieri a prezis o “renaștere culturală graţie acestui tip de

proiecte”. “Operele marilor artiști au capaci-

tatea de a transmite emoţii puternice, mai

ales tinerilor”, a adăugat ea.

Același entuziasm este împărtășit și de

Geppino Fiorenza, unul dintre coordonato-

rii asociaţiei Libera, specializată în lupta an-

timafi a din 1995: “Populaţia din Casavatore

se va simţi, în sfârșit, responsabilă pentru

patrimoniul italian”. După părerea lui, “fru-

museţea dă naștere eticii, iar aceasta este

indispensabilă pentru combaterea mafi ei”.

ARTĂ

Michelangelo împotriva Mafi ei

19 APRILIE 2013 1313 F L U XF L U XDiverse

Măștile care detoxifi că pielea și o lasă să

respire sunt tratamentele faciale recoman-

date de experţii în cosmetică în această

perioadă a anului. Specialiștii spun că

efectele unei ierni lungi se simt mai ales la

nivelul tenului, care arată obosit, indife-

rent de cât de mult ne-am odihni.

Experţii în cosmetică spun că tratamentele care detoxifi că pielea au capacitatea de a absorbi pra-ful și impurităţile din aer, de a îndepărta celulele moarte și de a elimina excesul de sebum.

Argila este elementul esenţial pentru purifi carea pielii, dar măștile pe bază de argilă se recomandă nu-mai persoanelor care au tenul gras, deoarece acest tip de tratament are tendinţa de a usca pielea.

De asemenea, măștile nutritive și tonifi ante sunt recomandate în această perioadă. “Razele UVA și UVB ale soarelui, vântul și umezeala din atmosferă își pun amprenta mai ales asupra feţei. Pentru ca tenul să arate mereu proaspăt, recomand masca

cu gălbenuș de ou. Acest tratament facial este in-dicat să fi e aplicat de două-trei ori pe săptămână, până când tenul își recapătă vitalitatea și supleţea”, spune consultantul în beauty Dana Sota, autoarea cărţii “Frumuseţea se învaţă”.

Astfel, ingredientele necesare pregătirii acestui tratament sunt: un gălbenuș de ou, o linguriţă de miere, jumătate de fi olă de vitamina A și jumătate de fi olă de vitamina E. “Într-un vas de ceramică sau plastic se amestecă gălbenușul de ou cu mierea cu ajutorul unei spatule de plastic sau lemn. După ce s-a format o pastă, se adaugă fi ola de vitamina A și cea de vitamina E și se amestecă din nou până se omogenizează bine”, explică Sota. Potrivit specia-listului în frumuseţe, masca se aplică pe faţă, gât și decolteu. Amestecul se lasă să acţioneze timp de 30 de minute, apoi se îndepărtează cu apă cal-dă. “Este bine ca această mască să fi e urmată de aplicarea unei loţiuni tonice revitalizante și a unei creme de îngrijire, de preferinţă una de noapte”, precizează Dana Sota.

Această mască poate fi folosită fără niciun fel de problemă indiferent de tipul de ten, deoarece, pe lângă faptul că purifi că pielea, tratamentul cu ou asigură o bună hidratare a dermei. Mai mult, dato-rită conţinutului de vitamina E, masca oxigenează ţesuturile și protejează pielea de radicalii liberi.

Gandul.info

Sucul de sfeclă roşie, efi cient

împotriva hipertensiunii

arteriale

O cană de 250 de mi-lilitri de suc de sfeclă roșie băută în fi ecare zi poate face adevărate minuni pentru sănăta-tea ta. În special dacă suntem hipertensivi, ne spun specialiștii.

Potrivit oamenilor de știinţă britanici, sfecla roșie reduce con-siderabil tensiunea arterială, adu-când-o la limite normale, singurul efect advers fi ind… colorarea uri-nei în roz.

Secretul din spatele acestei legume banale este nitratul care se găsește, de regulă, în sol, dar care ajunge ulterior în compozi-ţia plantei.

Nitraţii sunt compuși des uti-lizaţi în industria farmaceutică și sunt recomandaţi pacienţilor cu angină pectorală pentru amelio-rarea simptomelor.

Rezultatele sunt favorabile însă mai este nevoie de multă cer-cetare pentru a conchide că sfe-cla roșie poate avea toate aceste efecte pozitive asupra corpului.

Csid.ro

FRUMUSEŢE

Tratamentul facial care tonifi că pielea primăvaraTratamentul facial care tonifi că pielea primăvara

Consumul moderat de bere poate preveni cu până la 17% riscul infec-ţiei cu Helicobacter Pylori și poate facilita eradi-carea bacteriei datorită efectului său antibac-terian, arată un studiu realizat de cercetătorii din Marea Britanie.

Helicobacter Pylori este o bac-terie care infectează mucuoasa stomacului și a duodenului.

Infecţia cu Helicobacter Pylori este cel mai frecvent tip de infecţie la om, afectând peste jumătate din populaţia globului.

Majoritatea persoanelor în al căror tract digestiv se regăsește bacteria, nu prezintă semne sau simptome de boală. În anumi-te situaţii însă, infecţia cu această bacte-rie poate conduce la complicaţii serioase, cum ar fi ulcerul gastric sau cancerul de stomac.

”Helicobacter Pylori este responsabilă de multe cazuri de gastrită și ulcer, du-când, într-o mare măsură, la cancer gas-tric. Datorită ingredientelor sale naturale, în special a hameiului, berea poate deveni un inamic natural împotriva factorilor pre-zenţi în mediu și care ne pot ataca sănăta-tea. Este foarte important să știm însă că doar combinată cu un stil de viaţă sănătos berea își poate pune în valoare benefi ciile pentru organism”, a spus dr. Corina Zugra-vu, președintele Centrului de Studii despre Bere, Sănătate și Nutriţie.

Liam J. Murray, împreună cu colegii săi de la Universitatea Queens din Belfast, Marea Britanie, a realizat un studiu, pe un eșantion de 10.537 de persoane, legat de infecţia cu Helicobacter Pylori. Rezultatele studiului au indicat că un consum moderat de bere poate proteja împotriva infecţiei cu această bacterie al cărei grad de inci-denţă la populaţia globului este de aproa-pe 50%. Un pahar sau două de bere consu-mate săptămânal scad incidenţa infecţiei cu Helicobacter Pylori cu 11%, iar 3-6 pa-hare de bere pe săptămână reduc factorul de risc cu 17%, datorită conţinutului bogat de substanţe antibacteriene.

Membrii Centrului de Studii despre Bere, Sănătate și Nutriţie atrag atenţia că un consum moderat de bere, adică 330 ml cu 5% alcool pentru femei și 660 ml cu 5% alcool în cazul bărbaţilor, consumat zilnic trebuie completat de un stil de viaţă sănă-tos și o alimentaţie corespunzătoare.

AGERPRES.ro

Cercetătorii danezi au

făcut o descoperire im-

portantă privind cauza

producerii migrenelor,

ceea ce ar putea constitui

un pas vital în găsirea

unui tratament efi cient.

Concluziile acestora con-

trazic teorii mai vechi în

acest domeniu, potrivit

Mediafax.

Se crede de mult timp că migre-

nele puternice sunt cauzate de o

mărire a arterelor din partea exte-

rioară a craniului. Însă, acum, cerce-

tătorii danezi sugerează că ar putea

exista o altă cauză a durerilor de cap:

fi brele nervoase din jurul vaselor de

sânge devin foarte sensibile, scrie

Daily Mail.

Oamenii de știinţă au ajuns la

această concluzie după ce au studi-

at RMN-urile efectuate unor femei

sănătoase, dar care sufereau de mi-

grene, examinându-le arterele în

timpul atacurilor.

Contrar a ceea ce se credea, vase-

le de sânge din partea exterioară a

craniului nu se dilată în timpul apa-

riţiei migrenelor, în timp ce cele din

partea interioară s-au mărit foarte

puţin în zona în care a apărut dure-

rea.

Cercetătorii au ajuns la concluzia

că durerile de cap sunt provocate de

faptul că fi brele nervoase din jurul

vaselor de sânge devin foarte sen-

sibile.

“Descoperirea noastră este foarte

importantă pentru a înţelege acest

fenomen și pentru cei care vor efec-

tua studii viitoare. În același timp,

putem să-i asigurăm pe cei care se

tem că vasele lor de sânge s-ar pu-

tea rupe în timpul unor migrene că

nu se va întâmpla asta”, a declarat

unul dintre autorii studiului, Faisal

Mohammad Amin, de la Centrul de

cercetare al Spitalului Glostrup din

Danemarca.

Persoanele care au colăcei în jurul ab-

domenului și care au forma corpului în

formă de măr prezintă un risc crescut de

a suferi de boli de rinichi. Aceasta este

concluzia unui studiu recent publicat în

jurnalul American Society of Nephrology,

notează BBC.

Oamenii de știinţă de la Centrul Medical Uni-versitar Groningen au descoperit că persoanele care au corpul în formă de măr sunt mult mai expuse riscului de a suferi de afecţiuni la rinichi, spre deosebire de cele care au corpul în formă de pară.

Pentru a ajunge la această concluzie, cerce-tătorii au analizat un grup de 300 de persoane, dintre care o parte din voluntari aveau un indice de masă corporală în limita normală, în timp ce a doua categorie de participanţi era suprapon-derată.

Rezultatele analizelor au arătat că persoanele care aveau forma corpului în formă de măr avea probleme cu rinichii. Datele studiului arată că ri-nichii acestor voluntari implicaţi în cercetare nu funcţionau la capacitate maximă.

„În rândul persoanelor care sufereau de obe-zitate sau erau supraponderali afecţiunile de rinichi de care sufereau erau mult mai grave de-cât în cazul celor care aveau colăcei în jurul ab-domenului și a căror greutate era una în limitele normalului”, a precizat Arjan Kwakenaak.

Acesta nu este primul studiu care evidenţiază benefi ciile de a avea un corp în formă de pară. Un studiu realizat de specialiștii de la Universi-

tatea Oxford Brookes arăta că persoanele cu un posterior mare, dar o talie mai mică sunt mai să-nătoase decât persoanele împlinite mai mult în jurul taliei decât al șoldurilor.

Un indicator alternativ pentru măsurarea stă-rii de sănătate este circumferinţa taliei. Acest in-dicator este considerat unul important, întrucât grăsimile care se depun în zona stomacului sunt deosebit de dăunătoare. Ele produc derivaţi chi-mici mai periculoși și se afl ă mai aproape de or-ganele vitale din corp în comparaţie cu grăsimile de pe fese, șolduri și coapse.

Ca regulă generală, oamenii ar trebui să își menţină circumferinţa taliei la o dimensiune ce reprezintă cel mult jumătate din înălţime. Astfel, dacă o femeie are o înălţime de 162 de centime-tri, ea ar trebui să aibă o talie de cel mult 81 de centimetri, iar un bărbat înalt de 177 de centi-metri ar trebui să aibă o talie de cel mult 88 de centimetri.

Dacă aceste dimensiuni sunt depășite, atunci silueta capătă o formă de măr.

Care este cauza reală a migrenelor? Descoperirea făcută de cercetătorii danezi

STUDIU

Predispoziţia la boli de rinichi, în funcţie de forma corpului

Berea, un posibil scut împotriva infecţiei cu Helicobacter Pylori

19 APRILIE 20131414F L U XF L U X Programe

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.15, 4.00

- ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00,

17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL”

(Columbia, 2011). 10.00 Documentar. “Rebelii fotbalului”. 10.35

Reporterul de gardă. 11.00 Bună seara! Talk show cu Mircea

Surdu. 12.00 Ansamblul Naţional Academic de Dansuri Popu-

lare “Joc”. 13.10 Desene animate. “Pocahontas”. 13.40 I. Nechit.

“Maimuţa în baie”. Spectacol al Teatrului Naţional “Satiricus

Ion Luca Caragiale”. 15.25 55 de ani împreună. “A fost odată...”

Vitalie Rusu. 16.15, 21.50, 3.50 55 de ani împreună. “Prin ani cu

“Dor”. 16.20 Săptămâna sportivă. 18.00 Petalo romano. 18.30

55 de ani împreună. “Oglinda timpului. Istoria TV începând cu

anii 1958 până în prezent”. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Poves-

tea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 55 de ani împreună.

Exocadru. E.Teleșcu. 22.20 Templul muzicii. 23.05, 0.10 Serial.

“UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 0.50 Recital. Vasile Iovu.

1.00 Descoperă Moldova. 1.15 Cultura azi. 5.10 Cinemateca

universală. 5.25 Accente economice.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Teles-

hopping 11.00 Film artistic 13.00 Lumea. Emi-

siune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru

fi ul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro

TV 18.30 Hristos pentru Moldova 19.00 Concert

20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV.

Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile

Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile

Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45

Doamne de poveste (r) 09:30 Teles-

hopping 09:45 Serial: Dragoste și luptă

10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Patimile inimii (r) 12:00

Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante

(r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Îţi ordon

să mă iubești! (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna

16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducţie

(“Yer Gok Ask”) (primul episod) 19:45 Serial: Rosa Diamante

20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan

(r) 02:15 Cancan TV (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri

adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping

10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Bruce și Lloyd (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4470 15:00

Film: Treisprezece la cină 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Lo-

ghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro

Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza

22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Dexter, ep.6,

an 7 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Videoclipuri Pro Tv

03:00 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:30 Știrile ProTv cu

Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu

Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00

“Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 11:00

“Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости

12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!”

с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30

“Понять. Простить” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости

(с субтитрами) 15:30 Teleshopping 15:45 “Торговый центр”.

Многосерийный фильм 16:30 “Пока еще не поздно”

17:10 “Я подаю на развод” 18:00 “Primele știri” (rus) 18:15

Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 “Жди меня” 19:55

“Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время”

22:15 “Под прикрытием”. Многосерийный фильм 00:15

“Primele știri” (rus) 00:25 “Вечерний Ургант” 00:55 “Свобода

и справедливость” с Андреем Макаровым 01:50 Ночные

новости 02:05 “Prima Oră” (R) 04:00 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.25

Telejurnal. 8.00, 17.20,

19.25, 0.00, 2.30, 4.40,

5.30 Divertisment. 8.30, 11.10 O dată’n viaţă. 9.30, 12.05, 13.10,

14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00,

13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.15, 5.05, 6.35 Reporter. 16.45,

17.50, 3.20, 6.20 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00

INTERNATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:45 GEOPOLITIS 7:00

TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉ-

MATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV-

5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:06 FLASH INFO 10:08

CURIEUX BÉGIN 10:34 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:02 EN

VOYAGE ! 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO

12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 LES

P’TITS PLATS DE BABETTE 13:30 BIR HAKEIM 1942 14:30 LE JOURNAL

DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES 16:53 FLASH INFO 17:00

TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION

18:00 FLASH INFO 18:03 LE POINT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL

19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 UN FLIC 21:07

FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 COUSINADES - LE

SEXE AUTOUR DU MONDE 22:54 LA BOÎTE À CLICHÉS 22:56 BYE BYE

LA SUISSE 2 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA

RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 1:01 LE CHÂTEAU DE MA MÈRE 2:38 ARTE REPORTAGE

3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 STREETOSPHÈRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00,

4.00 - ȘTIRI. 6.15 Petalo romano. 6.45

Recital. Vasile Iovu. 7.10, 8.15, 2.15

Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00, 2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10,

17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011). 10.00, 13.40

Documentar. “Rebelii fotbalului”. 10.30 Documentar. “Global

3000”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Accente economice.

12.30 “World stories” - lumea în reportaje. 13.10, 18.30 55 de

ani împreună. “Oglinda timpului. Istoria TV începând cu anii

1958 până în prezent”. 14.30 Documentar. “Clint Eastwood,

o viaţă închinată fi lmului”. 15.50 Ring Star. 16.55, 21.45, 3.50

55 de ani împreună. “Prin ani cu “Dor”. 18.00 Gagauz ogea.

19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova

în direct. 21.25 Dialog social. 22.20 Cultura azi. 23.05, 0.10

Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 1.00 Descoperă

Moldova. 1.15 Cuvintele Credinţei. 5.10 Music Mania. 5.25

Natura în obiectiv.

07.00 Acces direct. Reluare 09.00 Film artistic

10.45 Teleshopping 11.00Mireasă pentru fi ul

meu 12.00 Muzică 13.00 Fără măști. Reluare

14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film

artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro

TV 18.30 Talent show. România dansează 20.30 Știrile Euro TV

21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00

Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show

păcătos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-

show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Talent show.

România dansează 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

07:00 Serial: Stăpâna (r) 07:45 O seară


Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshop-

ping 09:45 Serial: Dragoste și luptă

10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (“Yer

Gok Ask”) (primul episod) (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teles-

hopping 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri

13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15

Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri

17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45 Serial: Rosa

Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:00

O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă

de ţigan (r) 02:15 Cancan TV (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00

Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r)



10:15 Serial: Tânăr și nelinștit (r) 11:00 Film:

Treisprezece la cină (r) 13:00 Știrile ProTv

13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4471

15:00 Film: Zbor frânt 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin

17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu

Angela Gonţa 20:45 MasterChef 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina

Obreja 23:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 23:30 Serial:

Dexter, ep.7, an 7 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r)

01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Vide-

oclipuri Pro Tv 03:30 Serial: Dexter (r) 04:30 Știrile ProTv cu

Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu

Angela Gonţa (r)


“Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom)

09:15 Teleshopping 09:40 “Жить здорово!”

11:00 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom)

12:10 Новости 12:25 “Время обедать!” 13:00 “Доброго

здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие

новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele știri”

(rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 Teleshopping

15:45 “Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:30

“Пока еще не поздно” 17:10 “Я подаю на развод” 18:00

“Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами)

18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00

“Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 “Под прикрытием”.

Многосерийный фильм 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25

“Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:10 “Городские

пижоны”. “Лиллехаммер” 01:55 “Prima Oră” (R) 03:50 “Pri-

mele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.25


19.25, 0.00, 2.30, 3.15,

4.40, 5.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30

Seriale. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00,

23.30, 2.05, 4.15, 5.05, 6.35 Reporter. 11.10 O dată’n viaţă.

16.45, 17.50, 3.20, 6.20 Teleenciclopedia.


NAL 5:29 LITTORAL 6:00 C

DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00

TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL

DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIK’ART

10:06 FLASH INFO 10:07 À TABLE ! 10:34 FERMIER URBAIN 11:00

FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA

COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE

LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:01 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD

13:35 HOLTANNA, L’AVENTURE ANTARCTIQUE 14:30 LE JOURNAL

DE LA RTBF 15:04 UN FLIC 16:36 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH

INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20

L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:36 KENNEDY ET

MOI 21:00 LE LOCATAIRE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01

LA DANSE DE L’ALBATROS 23:34 ACOUSTIC 0:00 TV5MONDE LE JO-

URNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 THALASSA 2:38 LE

POINT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:01 STREETOSPHÈRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00

- ȘTIRI. 6.15 Gagauz ogea. 7.10, 8.15,

2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00,

2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia,

2011). 10.00, 0.45 Documentar. “Rebelii fotbalului”. 10.45 Recital.

Arsenie Butnaru. 10.55, 21.20, 3.50 55 de ani împreună. “Prin

ani cu “Dor”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Baștina. Magazin

agricol. 12.45 Tezaur. 13.10, 18.30 55 de ani împreună. “Oglinda

timpului. Istoria TV începând cu anii 1958 până în prezent”. 13.40

Petalo romano. 14.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia,

2005). 15.45 Magazinul copiilor. 16.25 Prin istorie - spre victo-

rie! Concurs. 18.00 Русский мир. 19.00 MESAGER (rom). 19.40

Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în direct. 21.25 Portrete în timp.

Victor Cuzneţov. 22.20 “Flautul de aur”. Program muzical. 23.00,

0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 1.15 Erudit-

cafe. Concurs. 5.10 55 de ani împreună. Exocadru. E.Teleșcu. 5.35

Descoperă Moldova.


hopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 12.00

Muzică 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina

Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul

meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Concert 20.30 Știrile

Euro TV 21.05 Muzică 21.30 Film artistic 23.00 Știrile Euro TV.

Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Știrile

Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile

Euro TV. Reluare



Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping

09:45 Serial: Dragoste și luptă 10:45 Reţe-

ta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri

12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Video-

clipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15

Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00

Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30

Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV 00:00 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:15 Cancan

TV (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00

Doamne de poveste (r)




Zbor frânt (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45 Teleshop-

ping 14:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 14:30 Serial: Tânăr și

neliniștit, ep.4472 15:00 Film: Mega - ruptura 17:00 Știrile ProTv

cu Anișoara Loghin 17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00

Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie

21:45 Serial: Pariu cu viaţa, ep.7, an 4 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina

Obreja 23:00 Serial: Dexter, ep.8, an 7 00:00 Serviciul Roman de

Comedie (r) 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:15 O

seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15 Videoclipuri Pro Tv

03:45 Serial: Dexter (r) 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r)

05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima

Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshop-

ping 09:40 “Жить здорово!” 11:00 “Модный

приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25

“Время обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием

Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить”

15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30

Teleshopping 15:45 “Торговый центр”. Многосерийный фильм

16:30 “Пока еще не поздно” 17:10 “Я подаю на развод” 18:00

“Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами)

18:55 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” 21:00 “Primele

știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. Максим Матвеев,

Михаил Пореченков, Владимир Машков в многосерийном

фильме “Любовь за любовь” 00:15 “Primele știri” (rus) 00:25

“Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:10 Среда

обитания 02:05 “Prima Oră” (R) 04:00 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.25


19.25, 0.00, 2.30, 4.40 Di-

vertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20,

16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 4.15,

5.30, 6.20 Reporter. 11.10 Ne vedem la TVR. 16.45, 17.50, 3.20,

6.45 Teleenciclopedia.


NAL 5:30 CHRONIQUES D’EN

HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉ-

MATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39

WARI 10:06 FLASH INFO 10:07 ÉPICERIE FINE 10:34 UNE BRIQUE

DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:03 LITTORAL 11:31 NEC

PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE

12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 CURIEUX

BÉGIN 13:34 MARYSE CONDÉ, UNE VOIX SINGULIÈRE 14:30 LE

JOURNAL DE LA RTBF 15:03 UN ÉLÉPHANT ÇA TROMPE ÉNOR-

MEMENT 16:48 ARTHUR FLÈCHE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL

17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO

18:02 QUESTIONS À LA UNE / LE DÉBAT RTS 19:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

19:36 AÏCHA 21:06 FLASH INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE

2 22:02 DES RACINES & DES AILES / UN OEIL SUR LA PLANÈTE

/ DOCUMENTAIRE / MA TERRE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL

0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:00 COMME UN JEU

D’ENFANTS 2:37 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL

4:01 STREETOSPHÈRE

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00

- ȘTIRI. 6.15 Русский мир. 7.10, 8.15,

2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00,

2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia,

2011). 10.00, 0.50 Documentar. “Rebelii fotbalului”. 10.30

Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în

familie. 13.10, 18.30 55 de ani împreună. “Oglinda timpului.

Istoria TV începând cu anii 1958 până în prezent”. 13.40 Gaga-

uz ogea. 14.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005).

15.45 Părinţi și copii. 16.15 Erudit-cafe. Concurs. 16.55, 3.50

55 de ani împreună. “Prin ani cu “Dor”. 18.00 Vector European.

19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea. 19.55, 4.10 Moldova în

direct. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.25 ARTelier. Victor Guţu.

22.20, 5.30 Reporterul de gardă. 22.45, 1.40 “Un sfert de vorbă”

cu Ilona Spătaru. 23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”

(Italia, 2005). 1.20 La noi în sat. 5.05 Music Mania.


hopping 11.00 Mireasă pentru fi ul meu 12.00

Muzică 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 14.00 Mi-

reasă pentru fi ul meu 16.00 Film artistic 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Prin

lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Știrile Euro

TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 23.00

Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcă-

tos 03.00 Știrile Euro TV. Reluare 03.30 În oglindă. Talk-show

cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.30 Concert 05.00 Film

artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare



Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshop-

ping 09:45 Serial: Dragoste și luptă 10:45

Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00

Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante

(r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă

de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30

Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45 Serial:

Rosa Diamante 20:30 Serial: Inimă de ţigan 22:00 Cancan TV

00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial:

Inimă de ţigan (r) 02:15 Cancan TV (r) 04:15 Rosa diamante (r)

05:00 Poveștiri adevărate (r) 06:00 Doamne de poveste (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?


10:15 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Mega - ruptura (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4473 15:00

Film: Panică la înălțime 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin

17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu

Angela Gonţa 21:00 Serial: Las Fierbinţi, ep.8, an 3 22:00 Serial:

Spitalul de demenţă, ep.8, an 2 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina

Obreja 23:00 Film: Intrușii 00:45 Știrile ProTv cu Anișoara Lo-

ghin (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:15

Videoclipuri Pro Tv 03:45 Serial: Las Fierbinţi (r) 04:30 Știrile

ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 Happy Hour (r) 06:15 Știrile

Pro Tv cu Angela Gonţa (r)


“Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15

Teleshopping 09:40 “Жить здорово!” 11:00

“Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости

12:25 “Время обедать!” 12:55 “Доброго здоровьица!” с

Геннадием Малаховым 14:00 Прямая линия с Владимиром

Путиным 17:00 Новости (с субтитрами) 17:20 “Торговый

центр”. Многосерийный фильм 18:00 “Primele știri” (rus)

18:10 “Я подаю на развод” 19:00 “Давай поженимся!” 20:00

“Пусть говорят” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:35

Премьера. Максим Матвеев, Михаил Пореченков, Владимир

Машков в многосерийном фильме “Любовь за любовь” 00:35

“Primele știri” (rus) 00:45 Премьера. “Политика” 01:40 Ночные

новости 01:55 “Prima Oră” (R) 03:50 “Primele știri” (rom) (R)

7.00, 14.00, 20.00, 3.25


19.25, 23.55, 2.25, 4.40,

5.30 Divertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 18.00, 20.30 Seriale.

10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 14.35, 17.00, 19.00,

23.30, 2.00, 4.15, 5.05, 6.30 Reporter. 11.10 Ne vedem la TVR.

16.45, 17.50, 3.15, 5.55 Teleenciclopedia.


NAL 5:29 DESTINATION

WEEK-END 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL

7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉ-

MATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE

LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:06 FLASH INFO 10:06

LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:33 JARDINS & LOISIRS 11:00

FLASH INFO 11:02 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS

ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30

PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 À TABLE ! 13:31

BLUFFER SA VIE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 AÏCHA

16:32 FLASH INFO 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUES-

TIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ

SPÉCIAL, LA SUITE 18:45 GEOPOLITIS 19:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE

19:35 LA DANSE DE L’ALBATROS 20:59 FLASH INFO 21:02 TTC

- TOUTES TAXES COMPRISES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2

21:59 LE COEUR DES HOMMES 23:45 MADAGASCAR, CARNET

DE VOYAGE 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL

DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:54 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 LA GRANDE LIBRAIRIE 1:57

MARYSE CONDÉ, UNE VOIX SINGULIÈRE 2:50 QUESTIONS À

LA UNE / LE DÉBAT RTS 3:42 TV5MONDE LE JOURNAL 4:04 LES

JARDINS D’HISPANIOLA

22 APRILIE 23 APRILIE 24 APRILIE 25 APRILIE Luni Marţi Miercuri Joi

19 APRILIE 2013 1515 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUXRE DAC TOR-ŞEFSergiu Praporşcic

COLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana FloreaLiliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecVezi cum se strică relaţiile cu unele rude și nu știi de ce. Mo-tivele sunt numeroase, dar cel mai important dintre ele este legat de atitudinea ta faţă de ei.

TaurCauţi informaţii care să îţi per-mită să ai un avantaj asupra ce-lorlalţi. Poţi avea surpriza ca și ceea ce consideri tu un avantaj să nu conteze în ochii celor vi-zaţi.

GemeniTentativele tale de a-i asigura pe apropiaţi că te vei descurca, indiferent cât de complicată e situaţia, sunt sortite eșecului, mai ales dacă te grăbești.

RacEvaluezi situaţia corect și stai pe gânduri dacă să faci acum un pas înainte în plan profesi-onal. E bine să ai răbdare și să observi totul de la distanţă.

LeuE important să nu ceri ceea ce ţi se cuvine, să nu arăţi că nu te simţi apreciat la serviciu. Pot fi dovezi de slăbiciune și îţi pot strica imaginea.

FecioarăNu ai acces la unele fonduri decât cu acordul unor persoa-ne la care nu vrei să apelezi. Sau știi sigur că nu vor aproba cheltuielile pe care le planifi ci acum.

BalanţăTreburile merg bine, știi ce ai de făcut și ai chef de muncă. Mai complicat e când te ames-teci în problemele rudelor, care spun că nu se pot descur-ca fără tine.

ScorpionGândul ţi-e departe, în viitor sau zboară într-un loc unde ai prefera să fi i. Aceste preocu-pări te ajută să ignori replicile acide ale unor colaboratori.

SăgetătorViteza cu care vrei să descoperi soluţii miraculoase la proble-mele bănești, ale tale sau ale familiei, te poate conduce la decizii eronate și cheltuieli in-utile.

CapricornReușești să te strecori printre toate obstacolele pe care le-ai putut observa zilele trecu-te pentru a face totul așa cum consideri tu că e bine.

VărsătorTe lupţi cu cheful de a ieși în lume, de a te deplasa în diver-se scopuri, mai ales că știi că aceste drumuri te-ar obosi, pe lângă faptul că vor consuma un timp preţios.

PeştiExistă riscul să devii mai pre-tenţios cu cei dragi, pentru că știi că pot mai mult și relaţia poate evolua altfel. Mai mult, ţi-ar prinde bine să te analizezi la fel și pe tine.

19-26 aprilie19-26 aprilie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 -

ȘTIRI. 6.15 Cuvintele Credinţei. 7.10, 8.15,

2.20 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 22.00,

2.00 - ȘTIRI (рус). 9.10, 17.15 Serial. “SECRETARUL” (Columbia, 2011).

10.00, 0.50 Documentar. “Rebelii fotbalului”. 10.30, 5.25 Vector

European. 11.00 Moldova în direct. 11.55, 16.55, 3.50 55 de ani

împreună. “Prin ani cu “Dor”. 12.00 La noi în sat. 12.40 “Un sfert de

vorbă” cu Ilona Spătaru. 13.10, 18.30 55 de ani împreună. “Oglinda

timpului. Istoria TV începând cu anii 1958 până în prezent”. 13.40

Русский мир. 14.10 Portrete în timp. Victor Cuzneţov. 14.40 55 de

ani împreună cu Moldova 1. Show muzical dedicat aniversării TVM.

18.00 Accente economice. 19.00 MESAGER (rom). 19.40 Povestea.

19.55, 4.10 Bună seara! Talk show cu Mircea Surdu. 21.20 55 de

ani împreună. Orologiu sentimental. N.Bordeianu. 22.20 Fii tânăr!

23.05, 0.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia, 2005). 1.20

Templul muzicii. 5.10 Music Mania.

07.00 Acces direct. Reluare 08.30 Descoperă formu-

la sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping

11.00 Mireasă pentru fi ul meu 12.00 Muzică 13.00

În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan.

Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Film

artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Plasa de stele

20.30 Știrile Euro TV 21.15 Muzică 21.30 Produs autohton 22.10

Fără măști 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 03.00

Știrile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măști. Reluare 04.00 Concert

05.00 Plasa de stele 06.30 Știrile Euro TV. Reluare



Poveștiri adevărate (r) 09:30 Teleshopping

09:45 Serial: Dragoste și luptă 10:45 Reţeta

de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri

12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa Diamante (r) 13:15 Video-

clipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Inimă de ţigan (r) 15:15

Reţeta de acasă 15:30 Serial: Stăpâna 16:30 Videoclipuri 17:00

Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

19:00 Serial: Intrigi și seducţie 19:45 Serial: Rosa Diamante 20:30

Serial: Inimă de ţigan 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial: Teresa

23:30 Serial: Lara 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

01:30 Serial: Inimă de ţigan (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15

Serial: Lara (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate

(r) 06:00 Serial: Stăpâna (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore?



Panică la înălțime (r) 13:00 Știrile ProTv 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4474 15:00 Film: Kit

Kittredge: O fetiță americană 17:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin

17:30 Happy Hour 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Angela

Gonţa 20:45 Românii au talent 00:00 Știrile Pro Tv (r) 01:00 Serial:

Spitalul de demenţă (r) 01:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r)

02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Videoclipuri

Pro Tv 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 Happy Hour

(r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima

Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Teleshop-

ping 09:40 “Жить здорово!” 11:00 “Модный

приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 “Время

обедать!” 13:00 “Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым

14:00 Другие новости 14:30 “Понять. Простить” 15:00 “Primele

știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Teleshopping 15:40

“Торговый центр”. Многосерийный фильм 16:25 “Пока еще не

поздно” 17:05 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00

“Primele știri” (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55

“Давай поженимся!” 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom)

21:40 “Время” 22:15 “Две звезды” 23:55 “Вечерний Ургант” 00:45

“Primele știri” (rus) 00:55 Закрытый показ. Премьера. Фильм

“Бедуин” 03:25 “Prima Oră” (R) 05:20 Cериал “Гримм”

7.00, 14.00, 20.00, 4.20


19.25, 0.00, 2.30, 5.35 Di-

vertisment. 8.30, 12.05, 13.10, 14.35, 18.00, 20.30 Seriale. 10.20,

16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 2.05, 3.45,

5.10, 6.30 Reporter. 11.10 Ne vedem la TVR. 16.45, 17.50, 4.10,

6.05 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:30 EN VOYAGE ! 6:00 C DANS

L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN

8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:06 FLASH

INFO 10:06 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA POUS-

SE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 DESTINATION WEEK-END 11:32 NEC PLUS

ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:04 FOUDRE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00

FLASH INFO 13:01 ÉPICERIE FINE 13:37 ARTISANS DU CHANGEMENT

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LA DANSE DE L’ALBATROS 16:30

FLASH INFO 16:33 PEUPLES DU MONDE 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL

17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 UNE

HEURE SUR TERRE 19:00 TV5MONDE LE JOURNAL 19:20 L’INVITÉ 19:30

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:35 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:06 FLASH INFO

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 UN FLIC 0:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:54 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 1:01 CLARA, UNE PASSION

FRANÇAISE 2:32 MISE AU POINT / LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE

JOURNAL 4:01 ARTISANS DU CHANGEMENT

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Docu-

mentar. “Etiopia pe urmele primilor creștini”.

7.10 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI” (Italia,

2005). 8.50 Documentar. “Anatolia - tărâmul caișilor în fl oare”. 10.00

Știinţă și inovare. 10.30 Părinţi și copii. 11.00 Casa mea. 55 de ani

împreună. Acasă la colaboratorii TV. 11.30 Dor. De Ziua Televiziunii.

12.00, 2.20 “Ţara asta a uitat de noi”. Spectacol al Teatrului Naţional

“Satiricus Ion Luca Caragiale”. 13.35 55 de ani împreună. “A fost odată...”

Gh. Siminel. 14.00 “La hodină” cu Nicolae Hodină. 15.00, 4.10 O seară în

familie. 16.00 Documentar. “Euroboxx”. 16.30 “World stories” - lumea

în reportaje. 17.00, 23.15, 2.05 - ȘTIRI (рус). 17.15 55 de ani împreună.

“A fost odată...” Olga Ciolacu. 17.50 Știri pozitive. 18.15 Erudit-cafe.

Concurs. 19.00 MESAGER (rom). 19.35, 21.25 Campionatul Mondial de

dans sportiv 2013. Transmisiune în direct. 21.20, 3.55 55 de ani împre-

ună. “Prin ani cu “Dor”. 23.35 Documentar. “Rebelii fotbalului”. 0.10 Fii

tânăr! 1.00 ARTelier. Victor Guţu. 1.30 55 de ani împreună. Orologiu

sentimental. N.Bordeianu. 5.10 Baștina. Magazin agricol.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial

11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănă-

tăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 14.00

Mireasă pentru fi ul meu 15.45 Teleshopping 16.00

Fără măști. Reluare 16.40 Film artistic 19.00 Serial

20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de

sinteză 21.30 La altitudinale 22.30 Film artistic 23.00 Film artistic 00.30

Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare

04.00 Concert 05.30 Film artistic

07:00 Serial: Lara (r) 07:45 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 08:45 Poveștiri adevărate

(r) 09:30 Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste

și luptă 10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial:

Intrigi și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial:

Rosa Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial:

Inimă de ţigan (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Un colţ de rai

16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Dragoste

și luptă 18:45 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Rosa Diamante

20:30 Îţi ordon să mă iubești! 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial:

Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 01:30 Îţi ordon să mă iubești! (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15

Serial: Lara (r) 04:15 Rosa diamante (r) 05:00 Poveștiri adevărate (r)

06:00 Serial: Un colţ de rai (r)

07:00 Știrile Pro Tv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 11:00

AutoExpert cu Andrei Tabuică 11:30 În Profunzime

cu Lorena Bogza (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05 Teles-

hopping 13:20 Serial: Spitalul de demenţă (r) 14:00 Film: Un detectiv

irezistibil 15:30 Românii au talent (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro

Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: A fost odată în Mexic - Desperado

2 22:15 Film: Cârtița 00:00 Știrile Pro Tv (r) 01:00 Serial: Pariu cu viaţa

(r) 02:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 03:00 Videoclipuri

Pro Tv 04:00 AutoExpert cu Andrei Tabuică (r) 04:30 Românii au talent

(r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:40 Лев

Дуров, Сергей Паршин, Дмитрий Харатьян

в комедии “Клад” 08:00 Teleshopping 08:20

“Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово

пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05

Премьера. “Идеальный ремонт” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15

“Абракадабра” 13:30 “Две звезды” 14:55 Юрий Яковлев, Лариса

Голубкина в комедии “Гусарская баллада” 16:30 К юбилею артиста.

Премьера. “Юрий Яковлев. “Царь. Очень приятно!” 17:25 Комедия

“Ирония судьбы, или С легким паром!” 18:00 Вечерние новости

(с субтитрами) 18:15 Комедия “Ирония судьбы, или С легким

паром!”. Продолжение 21:00 “Primele știri” (rom) 21:20 “Время” 21:45

“Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:30 “Что? Где? Когда?”

00:40 Премьера. Триллер Питера Джексона “Милые кости” 02:40

Мэрилин Монро в комедии “Как выйти замуж за миллионера”

04:10 “Primele știri” (rom) (R) 04:25 Cериал “Гримм”

7.00, 14.30, 0.00, 3.50 Di-

vertisment. 8.00, 19.25 “100

de moldoveni au zis”. Show

TV. 9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15-13.45, 18.00, 20.30 Seriale.

14.00 Telejurnal. 15.15 O dată’n viaţă. 17.00, 6.00 Tema săptămânii.

19.00, 1.15, 3.25, 6.00 Reporter. 1.40 Teleenciclopedia. 1.45 Ne vedem

la TVR. 4.10 Viaţa satului.


5:30 STREETOSPHÈRE 6:30 ME-

DITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00

TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE

JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:06 FLASH INFO 10:08

MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25 LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON

ET NÉON 10:44 COMMANDANT CLARK 10:58 COMMANDANT CLARK 11:00

FLASH INFO 11:11 WAKFU 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:03 7 JOURS SUR

LA PLANÈTE 12:31 LES APPRENTIS DU REBUT GLOBAL 13:00 FLASH INFO

13:01 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:30 36,9° 14:00 À TABLE ! 14:30

LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 360° - GÉO 15:50 LES BOYS 16:13 LES BOYS

16:36 LES BOYS 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL 17:29 QUESTIONS POUR UN

CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:00 ARTE REPORTAGE 19:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 19:20 LE BAR DE L’EUROPE 19:32 THALASSA 21:07 FLASH

INFO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:02 LA MAISON PRÉFÉRÉE DES

FRANÇAIS 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38

TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:01 CHABADA 1:46 NOUVO 2:01 EN

DIRECT DE L’UNIVERS 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55

7 JOURS SUR LA PLANÈTE 4:25 PEUPLES DU MONDE

6.00, 21.00, 0.05, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documen-

tar. “Anatolia - tărâmul caișilor în fl oare”. 7.15

Cuvintele Credinţei. 8.00 Templul muzicii.

8.45 Dialog social. 9.00 Domnului să ne rugăm! Liturghia la “Intrarea

Domnului în Ierusalim”. Transmisiune de la Catedrala “Nașterea Dom-

nului” din Chișinău. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Prin istorie

- spre victorie! Concurs. 11.35, 4.10 La datorie. 12.00, 1.00 Moldovenii

de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Profi l de savant. 13.10

Tezaur. 13.25, 5.35 Chișinăul de ieri și de azi. 13.40 Parteneriate pentru

fi ecare copil. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Cultura azi. 15.30

Evantai folcloric. Sofi a Vicoveanca la Chișinău. 16.10 Fotbal non-stop.

16.45, 23.15, 2.00 - ȘTIRI (рус). 17.00 55 de ani împreună cu Moldova

1. Concert omagial. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 18.50,

21.20, 1.55 55 de ani împreună. “Prin ani cu “Dor”. 19.00 MESAGER

(rom). 19.35, 21.25 Campionatul Mondial de dans sportiv 2013.

Transmisiune în direct. 23.35 Documentar. “Arts 21”. 0.10 Erudit-cafe.

Concurs. 1.30 55 de ani împreună. “A fost odată...” Gh. Siminel. 2.15 “La

hodină” cu Nicolae Hodină. 3.15 Fii tânăr! 4.30 Portrete în timp. Victor

Cuzneţov. 5.00 55 de ani împreună. “A fost odată...” Olga Ciolacu.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La

altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin

lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00

Film artistic 15.45 Teleshopping 16.00 Plasa de stele

18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 19.00 Serial 20.00 Formula

sănătăţii 20.40 Talent show. România dansează 22.30 Lumea. Emisiune

de sinteză 23.00 Film artistic 00.30 Film artistic 02.00 Concert 03.00

Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 03.30 Film artistic 05.00 Game

show. Cu banii jos

07:00 Serial: Lara (r) 08:00 Poveștiri adevă-

rate (r) 08:45 Acasă în bucătărie (r) 09:30

Teleshopping 09:45 Serial: Dragoste și luptă

10:45 Reţeta de acasă (r) 11:00 Serial: Intrigi

și seducţie (r) 12:00 Videoclipuri 12:15 Teleshopping 12:30 Serial: Rosa

Diamante (r) 13:15 Videoclipuri 13:30 Teleshopping 13:45 Serial: Îţi

ordon să mă iubești! (r) 15:15 Reţeta de acasă 15:30 Serial: Un colţ de

rai (sfârșitul serialului) 16:30 Doamne de poveste 17:30 Serial: Dragoste

și luptă 18:30 Serial: Intrigi și seducţie 19:30 Serial: Rosa Diamante

20:30 Îţi ordon să mă iubești! 22:00 Poveștiri de noapte 22:30 Serial:

Teresa 23:30 Serial: Lara 00:30 Doamne de poveste (r) 01:30 Îţi ordon

să mă iubești! (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Lara (r) 04:15 Rosa

diamante (r) 05:00 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Un colţ de rai

(sfârșitul serialului) (r)

07:00 Știrile ProTv - Ce se întâmplă, doctore? 10:00

Teleshopping 10:00 După 20 de ani 11:00 Film:

Un detectiv irezistibil (r) 13:00 Știrile ProTv 13:05

Teleshopping 13:05 Apropo Tv 14:00 MasterChef (r)

16:00 Film: Tootsie 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile ProTv 20:00

Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Jocurile foamei 23:15

Film: Totul despre sex 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

02:30 Videoclipuri Pro Tv 04:00 Masterchef (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 “Гении и злодеи” 06:40

Людмила Гурченко, Александр Абдулов в

музыкальной комедии “Рецепт ее молодости”

08:10 Teleshopping 08:30 “Служу Отчизне!” 09:00 “Здоровье” 10:00

Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием

Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 Новости (с

субтитрами) 12:20 Среда обитания. “Где посадки?” 13:25 “Ералаш”

14:25 “Легендарные кинокомедии” 15:30 Кристина Орбакайте,

Гоша Куценко, Лия Ахеджакова, Владимир Меньшов, Михаил

Козаков в комедии “Любовь-морковь 3” 17:15 “Один в один!” 20:00

“100 de moldoveni au zis” 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:40

Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа

22:50 “Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая лига 00:55 “Познер”

01:50 Фэй Данауэй, Руперт Эверетт в комедии “Появляется

Данстон” 03:10 Cериал “Гримм”

7.00, 19.00, 0.15, 1.50, 6.30

Reporter. 7.25 Să mă aș-

tepţi... 8.20, 15.00, 19.30,

23.00, 0.40 Divertisment. 9.10, 13.45, 14.30 Teleshopping. 9.25-13.45,

17.10, 20.30 Seriale. 14.00, 20.00 Telejurnal. 14.45, 6.20 Teleenciclope-

dia. 16.00 Pro Vest. 16.50 Parteneri de week-end. 2.10 O dată’n viaţă.

4.40 Universul credinţei.


5:32 URGENCES À DAVOS 6:30

À BON ENTENDEUR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:30 AFRIK’ART 7:56

REFLETS SUD 8:47 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:25 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS

PARADE 10:06 FLASH INFO 10:08 MOUK 10:19 PETIT LAPIN BLANC 10:25

LES SAUVENATURE 10:37 SAMSON ET NÉON 10:44 COMMANDANT

CLARK 10:58 COMMANDANT CLARK 11:00 FLASH INFO 11:11 WAKFU

11:34 TACTIK 11:59 PAROLES DE CLIP 12:10 SCIENCE OU FICTION 12:35

GARDEN PARTY 13:00 FLASH INFO 13:04 RIDING ZONE 14:00 ÉPICERIE

FINE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 VIVEMENT DIMANCHE 16:30

FLASH INFO 16:33 NEC PLUS ULTRA 17:00 TV5MONDE LE JOURNAL

17:29 ACOUSTIC 18:00 KIOSQUE 18:00 FLASH INFO 19:00 TV5MONDE

LE JOURNAL 19:10 INTERNATIONALES 19:59 L’ORCHIDOCLASTE, RUDY

RICCIOTTI VU PAR LAETITIA MASSON 20:57 FLASH INFO 21:00 MAG-

HREB-ORIENT EXPRESS 21:26 LE JT DES NOUVELLES TECHNOS 21:30 LE

JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 NOUS IRONS TOUS AU PARADIS 23:49 NI

OUI... 0:00 TV5MONDE LE JOURNAL 0:10 LE JOURNAL DE LA RTS 0:38

TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 1:00 FOOT ! 1:53 LE COEUR DES

HOMMES 3:37 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KIOSQUE

26 APRILIE 27 APRILIE 28 APRILIE Vineri Sâmbătă Duminică

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 874TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Ti tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

19 APRILIE 20131616F L U XF L U X

- Eugenia, mă tot întreb câtă energie poate avea un tânăr. Tu, cu siguranţă, știi răspunsul.

- Tinerii au exact atâta energie câte obiective își propun să realize-ze. Se întâmplă că unele persoane se obișnuiesc cu un mod de trai în zona lor de confort. Asta nu le dă energie, cu siguranţă.

- AIESEC este organizaţia ce te-a schimbat într-un fel anume. Te rog să ne spui mai multe despre acest proiect.

- AIESEC mi-a oferit multe opor-tunităţi de dezvoltare, așa cum, de fapt, oferă fi ecărui tânăr dornic de acţiuni frumoase. Am început prin a fi membru al unei echipe, apoi am coordonat un grup de cinci persoa-ne, după care au urmat și altele.

Farmecul constă în faptul că nici-odată nu este la fel. Iar dacă e să vor-besc, în general, aș putea spune că pentru mine AIESEC este un stimu-lator perfect de viaţă și de acţiune.

- Voluntar de șapte ani. Sună bine. Ce te motivează? Te re-găsești atunci când faci muncă de volun-tariat?

- Șapte ani. Chiar și mie mi se pare foar-te mult. Însă, dacă mă gândesc mai bine, aceș-tia sunt anii de colegiu și cei de facultate. Am început să fac muncă de voluntariat pentru persoanele cu dizabili-tăţi, apoi am participat la tot felul de proiecte sociale. A urmat AIESEC și Every Child.

Da, mă regăsesc în astfel de ac-tivităţi, deoarece aduc fericire altor oameni, iar asta contează mai mult decât banii.

- Ai urmat studiile, iniţial, la Cole-giul Pedagogic din Călărași, după care ai optat pentru jurnalism. De ce ai ales acest domeniu? Totoda-tă, te rog să „diagnostichezi” situ-aţia jurnalismului din Republica Moldova.

- Într-adevăr, am început cu pe-dagogia. Asta m-a determinat ulte-rior să particip la multe activităţi ale organizaţiilor nonguvernamentale legate de educaţia copiilor și a tine-rilor. Am optat pentru Facultatea de Jurnalism din plăcere, dar și pentru a-mi dezvolta abilităţile de comuni-care. Acum ar fi trebuit să închei pri-mul an de master, însă eu am consi-derat că e mai bine ca anul acesta să-l dedic voluntariatului. Preconizez la vară să merg peste hotare pentru a participa într-un proiect social.

Dacă este să vorbim de situaţia mass-media din Republica Mol-dova, atunci eu sunt de părere că posturile TV și jurnaliștii ar trebui să dea pe sticlă și să scrie mai mult despre lucrurile pozitive, pentru că ele chiar există. Această fobie colec-tivă, „cultivată” de mass-media, nu ne va duce la nimic bun. Cu sănăta-tea emoţională a publicului nu e de jucat.

- Știu că acum participi la niște ac-ţiuni ce au drept scop susţinerea persoanelor cu cancer în ultimă fază. Te călesc astfel de activi-tăţi?

- Este vorba de Hospice Angelus și oamenii care fac o mulţime de lu-cruri frumoase pentru persoanele afl ate în ultima fază de cancer. Ne propunem să oferim o rază de soare fi ecăruia. Astfel de activităţi te fac să preţuiești și mai mult ceea ce ai.

- Cum arată agenda ta zilnică? Intuiesc că activităţile apropiate sufl etului tău și oamenii valoroși îţi fac viaţa mai frumoasă.

- Agenda mea din ultima vreme a devenit un pic lenoasă, căci preconi-zez, în următoarele două săptămâni, să merg la un proiect care se desfă-șoară în Turcia. Însă agenda mea e plină, ca de obicei. Proiectele pe care le dezvoltăm pentru tineri (e vorba de UpGreat, KEY Project, Globex) sunt în derulare. Oamenii valoroși sunt cei din familie și, bineînţeles, persoanele cu care lucrez la proiec-te. Se spune că în fi ecare zi trebuie să te afl i în preajma unui om care te inspiră, iar oamenii de lângă mine pot face asta prin nebunia lor. Mai sunt și alte detalii care îmi place să le fac, și anume să gătesc, să prepar un ceai din ierburi crescute în grădina mea și să mănânc ciocolată.

- Care ar fi cea mai mare provoca-re pentru tine?

- Cea mai mare provocare pentru mine întotdeauna a fost și va rămâ-ne să-mi pun la încercare voinţa. Este forţa ce învinge imposibilul,

este cea care te susţine în alegerea și hotărârea faptelor. Astfel pot avea totul. Trebuie doar să știu cum vreau să fi u, să-mi visez schimbarea și să-mi construiesc planul schimbării.

- Acum, având experienţă cu atâ-tea activităţi și proiecte, vreau să te întreb despre Noua Gene-raţie. Ce a însemnat pentru tine colaborarea și prietenia cu tinerii creștin-democraţi? Te-a pregătit,

cumva, pentru activităţile ulteri-

oare? Ce ai învăţat valoros?

- Noua Generaţie a însemnat pen-

tru mine, mai întâi de toate, o fami-

liarizare remarcabilă cu activităţile

de echipă. Îmi amintesc cu drag zi-

lele în care eram plecată de acasă. Și

asta pentru a mă vedea cu prietenii

și pentru a învăţa ceva nou. Atunci

când veneam de la Călărași la con-

ferinţele Noii Generaţii întâlneam

oameni tare drăguţi, perseverenţi

și un mediu internaţional. Chiar și acum îmi amintesc de Conferinţa European Democrat Students, pe care am organizat-o în 2010 la Chi-șinău. Cu unii participanţi de peste hotare ţin și acum legătura. Chiar i-am întâlnit și la alte evenimente în străinătate.

- Mulţumim. Multă perseverenţă!

- Să aveţi o viaţă de vis, cu multe ieșiri din zona voastră de confort!

Lucia CUJBĂ, FLUX

Interviu

Regizorul Sergiu Prodan a devenit președinte al Uniunii Cineaștilor din Moldova. El a fost ales la cel de-al XI-lea Congres al Uniunii, care s-a desfășurat vineri, 12 aprilie, la Chișinău.

La funcția de președinte al Uniunii

Cineaștilor au mai candidat Valeriu Jereghi,

Nicu Scorpan și Virgiliu Mărgineanu. Pe par-

cursul anilor, această funcție a mai fost ocu-

pată de cineaștii Vasile Pascaru, Vlad Ciurea,

Emil Loteanu, Victor Bucătaru și alții.

Candidatura lui Sergiu Prodan la funcţia

de președinte al Uniunii Cineaștilor a fost

aleasă cu votul a 80 de delegaţi din 131.

Până în prezent, Uniunea Cineaștilor din

Moldova a fost condusă de Eugen Sobor.

Sergiu Prodan s-a născut la 9 decembrie

1963 în orașul Bălți. Printre fi lmele al căror

regizor este se numără „Patul lui Procust”

și „Cea mai bună dintre lumi sau o simplă

zi de toamnă”. Luând în calcul faptul că în

prezent, producţia de fi lm din Republica

Moldova stagnează din cauza lipsei de mij-

loace fi nanciare, în ultima perioadă Sergiu

Prodan este recunoscut mai mult pentru

spoturile comerciale pe care le realizează.

Regizorul predă arta cinematografi că la

Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice

din Chișinău.

UN NOU PREŞEDINTE

Sergiu Prodan a venit la cârma Uniunii Cineaştilor din Republica Moldova

CMYK

CMYK

GENERAŢIA 2002

Eugenia Dabija: „Aduc fericire altor oameni, iar asta Eugenia Dabija: „Aduc fericire altor oameni, iar asta contează mai mult decât banii”contează mai mult decât banii”

Vă invit să o cunoașteţi pe Eugenia Dabija, o tânără foarte activă, ambiţioasă, cu planuri și vise măreţe. Face voluntariat de șapte ani și spune că se regăsește perfect în astfel de activităţi.

Ziarul Flux, Ed. 15 (891)

Documents

Transcript of Ziarul Flux, Ed. 15 (891)