De ce se îmbolnăveşte un om? Cau-zele pot fi diferite, cert este un lucru, sistemul imunitar nu a făcut faţă pro-vocării şi a cedat. Aşa şi o cultură (civi-lizaţie), dacă are un „sistem imunitar” consolidat şi viabil, este pregătită să înfrunte nevoile ce le aduce timpul. Dacă nu, se zbate o bucată de vreme, dar e clar că la sfârşitul agoniei vine, în mod firesc, desfiinţarea.

O cultură sănătoasă blochează răspândirea fenomenelor nocive şi a tendinţelor aiurite, la fel cum un organism sănătos ni-miceşte agenţii patogeni. Una slabă nu rezistă influenţelor şi lasă ca toxinele stă-rilor dezintegratoare să infecteze unitatea spirituală a societăţii.

Ce formează sistemul imunitar al unei culturi? Mai multe.Cred că, mai întâi de toate, puterea mitului central („focarul mândriei”). El

alimentează orizontul spre care tind părtaşii unei culturi. Dacă energia generată de acest mit este suficient de mobilizantă, atunci oamenii au o sursă a sensurilor superioare celor cotidiene şi justificările pentru viaţa în comun. Dacă puterea de gravitaţie a acestuia scade, atunci coeziunea socială se surpă, cultura intră în faza complacerii în trecut (sau în suferinţă), „epigonizează” şi, până la urmă, se dizolvă în istorie.

Fiecare cultură are mitul său: Italia cu renumitul „toate drumurile duc la Roma”, Rusia cu zbuciumatul „здесь русский дух, здесь Руссью пахнет”, SUA cu promi-ţătorul ”land of opportunity”. Care este al nostru, la ce orizont ne reperăm? La drept vorbind, nu îmi dau seama. Poate ar fi un fel de „să vedem ce iese din asta (românească ca formă şi rusească ca substanţă)”. Nu ştiu. În orice caz, se pare că lucrurile încă se cristalizează.

O condiţie, mitul trebuie să vizeze viitorul infinit. Nu poate o idee nostalgică să servească drept axă a „spiritului naţional” (Ștefan cel Mare – stâlp al „moldo-venismului”), or, nu poţi să trăieşti în trecut. La fel şi dorinţa de a adera la UE nu are calitatea necesară, or este finită în timp. Am aderat şi ce, s-a terminat visul?!

La formarea mitului central contribuie foarte mult „duşmanii”, acei potenţiali adversari/inamici, a căror prezenţă alertează simţurile şi stimulează expresivita-tea aderenţelor identitare. Întrebarea este: care sunt „duşmanii” noştri?!

Continuare în pag. 5

Cu cine se luptă Europa să-şi reducă dependenţa

de energia importată

Gazprom, compania-imperiu care creează şefi de stat, deţine un sfert din rezervele mondiale de gaze naturale şi finanţează din propriul buget lucrările publice ale Rusiei.

Ucraina a suspendat importurile de gaze naturale din Rusia în ajunul semnării unui acord de comerţ liber cu Uniunea Europeană, iar disputa a trezit îngrijorări că un nou „război al gazelor” va izbucni între cele două ţări, similar aceluia din iarna anului 2009, care a lăsat fără căldură mili-oane de persoane, în special în Europa de Est. Situaţia readuce în atenţie puterea pe care Rusia o are asupra Europei prin gazele ruseşti şi levierul prin care Moscova îşi exercită această putere: Gazprom, compania-impe-riu care vinde europenilor gazele ruseşti. Ce este Gazprom şi ce reprezin-tă ea pentru Rusia?

Continuare în pag. 8

16.11.2013

Noros, -2 6 0C

15.11.2013

Noros, 1 8 0C

Adresa INTERNET: http://www.flux.md

1 EURO..............................17.38501 Do lar ame ri can ............. 12.94241 Leu românesc ................. 3.90441 Ru blă ru sească ............... 0.3952

Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

Cele trei lucruri esenţiale pentru a înfăptui ceva care să merite

osteneală sunt munca stăruitoare, perseverenţa şi bunul-simţ.

Thomas Edison

Cursul valutar 15.11.2013STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 15 noiembrie 2013BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. Mc. Achindin, Pigasie, Aftonie şi Elpidifor

(citiţi pag. 7)

„Civilizaţia” în calitate de concept ideologic

România nu ne poate oferi o soluţie, dacă Rusia ne lasă fără gaz

Lupta cu corupţia, între campanii şi realitate

Un monstru analfabet, în fruntea Armatei Naţionale

4

9

2

3

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

GEOPOLITICĂ

ENERGETICĂ

ACTUAL

POLITIC

CMYK

CMYK

GPF

Fondat în 1995 Nr. 42 (919)

EDI|IA DE VINERI

FLUXSPECIAL

(citiţi pag. 6)

Savatie BAŞTOVOI:

Republica Moldova

trebuie să iasă din IUREŞUL MINCIUNII…

Sistemul imunitar al ţării„Pe-un picior de plai…”

WikiLeaks confirmă ceea ce scria FLUX-ul încă în 2009

15 NOIEMBRIE 20132F L U X Actual

Poţi să ai orice atitudi-ne faţă de manifestaţia pe care şi-a organizat-o guvernarea în sprijinul său pe data de 3 noiem-brie. Poţi să te bucuri pentru Vladimir Filat că în piaţă au fost „mulţi, foarte mulţi”, aşa cum le-a promis el comunişti-lor. Poţi chiar să crezi, aşa cum au afirmat organi-zatorii, că toată lumea a fost prezentă acolo din profunde porniri sufle-teşti, din dragoste pentru înţelepţii conducători şi ataşament pentru „vecto-rul european”.

Admiţând însă toate acestea, ne întrebăm de ce au stagnat până acum reformele, de ce înfloreşte corupţia în instituţiile statului, de ce justiţia rămâne la cheremul unor personaje controversate, chiar dacă acum, în ceasul al doisprezecelea, guvernarea vine cu un pachet de legi prin care se angajează să o re-formeze, de ce nu a răspuns nimeni pentru atacurile raider asupra siste-mului bancar, pentru muşamaliza-rea tragediei din Pădurea Domneas-că, de ce se fac tranzacţii cu bunurile statului în condiţii netransparente? Șirul întrebărilor ar putea continua, iar problemele în cauză nu se rezol-vă în cadrul unor acţiuni de imagi-ne, fie ele şi de mare amploare. Mai degrabă, prin astfel de manifesta-ţii, politicienii încearcă să sustragă atenţia cetăţenilor de la aceste pro-

bleme. Ca, de altfel, şi prin diversele acţiuni şi iniţiative declarative ale li-derilor de partide, coborâţi acum în popor, pentru a promova „Moldova europeană”.

Zilele trecute, Partidul Democrat a iniţiat o campanie socială de infor-mare şi consultare „Respect pentru oamenii Moldovei - Scrie Europei”, (fără să sesizeze că este cinic să ne vorbească anume ei despre res-pect), care va dura până la summitul de la Vilnius. Democraţii au declarat că vor merge în teritoriu pentru a le povesti cetăţenilor despre impor-tanţa apropierii ţării noastre de Uni-unea Europeană şi beneficiile care ne aşteaptă.

Nu rămâne în urmă nici Partidul Liberal, care, aşa cum a precizat şe-ful acestuia, Vladimir Filat, va veni cât de curând cu iniţiativa de sem-nare a unui Pact național pentru o Moldovă europeană. El a explicat în cadrul unui interviu că această ini-ţiativă are la bază câteva constatări foarte importante: obiectivul stra-tegic al R. Moldova este aderarea la UE, Summitul de la Vilnius reprezin-tă o şansă istorică pentru R. Moldo-va; numai integrarea europeană ne oferă perspectiva clară de moder-nizare a țării. Iar acest obiectiv este puternic sprijinit de cetățeni.

Culmea este că despre valorile de-mocratice şi europene ne vorbesc tot cei care până acum au făcut har-cea-parcea din legislaţie pentru a se menţine la putere, care şi-au subor-donat toate instituţiile statului, au mimat reformele, au luptat în per-manenţă pentru putere şi pentru re-distribuirea sferelor de interese, au tăinuit crime, s-au învinuit reciproc de comiterea unor acte de corupţie,

atacuri de tip raider, contrabandă, ca să-şi dea apoi mâna pentru a merge „uniţi” pe calea europeană. În ideea că Europa le va rezolva pe toate.

Cel puţin asta pare să creadă pre-mierul Iurie Leancă, care are un sin-gur răspuns la toate întrebările. Și la cele ce ţin de combaterea corupţiei, şi de transparenţă în sistemul bancar ori a unor proiecte de privatizare etc.

Ziua de marţi, 12 noiembrie, a fost una deosebit de plină pentru şeful Cabinetului de Miniştri, acesta produ-cându-se în cadrul mai multor întâl-niri cu oameni de afaceri, cu studenţi ai Academiei de Studii Economice şi reprezentanţi ai societăţii civile. Dacă e să-i dăm ascultare premieru-lui, leacul pentru toate bolile socie-tăţii moldoveneşti va fi găsit odată cu „aplicarea prevederilor acorduri-lor parafate la Vilnius”, iar beneficiile vor veni aproape de la sine, fără mari eforturi din partea autorităţilor.

Vorbind despre oportunităţile de care va beneficia Republica Moldo-va odată cu parafarea respectivelor acorduri, Leancă a menţionat că summitul este o etapă extrem de importantă în procesul de integrare europeană, „de la care avem multe aşteptări”.

Prezent în aceeaşi zi la deschide-rea Forumului Oamenilor de Afaceri din Republica Moldova, premierul a menţionat că una dintre prioritățile Guvernului pentru anii 2013-2014 o constituie combaterea corupției. În acest context, el a îndemnat oame-nii de afaceri să adere la acest „efort” al Executivului şi să denunțe „în mod hotărât toate tentativele de estorca-re a banilor din partea funcționarilor publici, indiferent de nivelul ierarhic al acestora”.

Nu ştim în ce măsură l-au crezut aceştia pe Leancă, dacă ţinem cont de faptul că guvernarea tot „luptă cu corupţia” de pe când a venit la pute-re. Doar că scandalurile de corupţie care izbucnesc în contextul unor reglări de conturi la vârfuri, se sting apoi şi sunt date uitării. Corupţi avem, cu precădere, printre funcţio-narii mărunţi, dar nu prea avem per-soane condamnate pentru corupţie. Cei mari, protagoniştii unor investi-gaţii de presă ori scoşi la iveală ac-cidental de „parteneri”, în perioade de criză, stau la adăpost, sub aripa protectoare a puterii.

Culmea este că autorităţile aşteap-

tă să-i oblige şi să-i preseze Uniunea Europeană să lupte cu corupţia. Sau, aşa cum afirma ironic fostul premier Ion Sturza, să le spună exact, câţi oa-meni trebuie să meargă la puşcărie, pentru acte de corupţie, la toate ni-velurile, câţi foşti prim-miniştri, mi-niştri, deputaţi, vameşi etc.

Un plus de presiune din partea Uniunii Europene ar face bine luptei anticorupţie, a afirmat Leancă în ca-drul întâlnirii de la ASEM. De unde ar trebui să înţelegem că autorităţile fac doar declaraţii despre reforme şi lup-tă cu corupţia. Pentru că nu au niciun motiv să lupte de-a adevăratelea.

Ioana FLOREA, FLUX

Lupta cu corupţia, între campanii şi realitate

Deputaţii au aprobat Declaraţia pri-vind susţinerea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova. Do-cumentul a fost votat de parlamentarii din Coaliţia de guvernare şi de liberali. Comuniştii şi socialiştii însă, au criticat iniţiativa.

„Acest summit va oferi Repu-blicii Moldova o nouă perspec-tivă. Eu văd în acest proces o alegere civilizată şi sunt sigur că nu există alternativă. Doar pe această cale noi vom putea să schimbăm lucrurile în ţară. Vom putea să edificăm un stat de drept fără corupţie, vom putea atrage investiţii şi să le asigurăm un trai decent cetă-ţenilor. Suntem şi noi în stare să ne luăm soarta în mâini şi să

construim un trai mai bun”, a declarat preşedintele Par-lamentului, Igor Corman.

„Unii o blamează, alţii o igno-ră. În ciuda tuturor riscurilor, UE este cea mai bună cale, nu-cleul interesului naţional. Sco-pul acestei Declaraţii este să reafirme şi să cheme întreaga societate să se unească pentru interesul naţional. Ne-am asu-mat o responsabilitate enormă. Actuala guvernare a făcut cel mai mult pentru apropierea de UE. Până la următoarele ale-

geri trebuie să mergem spre UE. Uniunea Europeană va schimba forţa judecătorească. Societatea trebuie să conştientizeze acest lucru”, a afirmat liberal-democratul Valeriu Ghileţchi.

Comuniştii însă, au acuzat guvernarea de mimarea procesului pentru integrare europeană şi au spus că De-claraţia este o farsă.

„Susţinerea societăţii pentru integrarea europeană a scăzut de aproape trei ori. Iată susţi-nerea pe care o aveţi în calitate de AIE. De ce aveţi nevoie de această declaraţie? Doar este o farsă!”, a subliniat deputatul PCRM Eduard Muşuc.

Și socialiştii au criticat efor-turile guvernării în vederea aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană.

„În esenţă, eurointegrarea nu poate fi legată de ceea ce se întâmplă în Republica Mol-dova, de sărăcie, de investito-rii străini care spun că Fiscul îi privează de dreptul de a activa, de injustiţia de la Procuratură şi MAI. Dacă aceasta este euro-integrarea, atunci Moldova nu are nevoie de ea. Bătând la uşa UE voi stricaţi relaţiile cu Rusia şi CSI”, a menţionat socialistul Ion Ceban.

Publika.md menţionează că, la sfârşitul acestei luni, Republica Moldova urmează să parafeze Acordul de Asociere cu UE, la summitul de la Vilnius.

Sursa: publika.md

Guvernul reorganizează întreprinderile termoenergetice

Guvernul a avizat pozitiv în şedința de miercuri, 13 noiembrie, reorganizarea întreprinderilor termoe-nergetice (CET-1, CET-2 şi Termocom).

Astfel, potrivit ministrului Eco-nomiei, Valeriu Lazăr, în urma re-organizării întreprinderilor termo-energetice conversia activelor în capitalul noii întreprinderi rezulta-te din fuziune este: Guvernul – 97%. Primăria – 2,25%, iar persoanele fizice – 0,92%.

“În următoarele zile vom convoca adunările generale ale acționarilor şi vom discuta cum se va produce fuzionarea. Cert este că pentru o mai mare transparență, numărul membrilor consiliului de administrație să nu fie raportat la numărul acțiunilor. Astfel, pentru o mai mare transparență propunem ca Primăria să aibă cel puțin 2 membri în consiliu”, a precizat Lazăr.

Pentru reorganizarea sectorului termoenergetic, Banca Mondială urmează să ne acorde 30 mil. USD pentru fuzionarea întreprinderilor termoenergetice, dintre care 10 mil. USD pentru garantarea datoriei față de creditorul Moldo-vagaz.

Banii oferiți de BM vor reduce presiunea pe tarif în condițiile în care creditul e acordat pe o perioadă de 40 de ani la o dobândă de 0,75% anual, cu o peri-oadă de grație de 10 ani.

În prezent, sectorul termoenergetic este în proces de reorganizare, iar fur-nizorul de căldură din Chişinău, Termocom, este în procedură de restructu-rare, care urmează a fi finalizată până la sfârşitul trimestrului doi, 2013, iar Consiliul Municipal urmează să asigure restructurarea corporativă, instituţi-onală şi financiară a sistemului centralizat de alimentare cu energie termică din Chişinău, potrivit hotărârii de Guvern aprobată în septembrie anul trecut.

La începutul anului 2012, Guvernul a prelungit perioada de insolvabilitate pentru Termocom până la 30 septembrie 2011, iar acum doi ani Guvernul a adoptat decizia de fuzionare a CET-1, CET-2 şi Termocom pentru restructura-rea datoriei Termocom.

Pe de altă parte, consilierul municipal Oleg Cernei acuza Ministerul Econo-miei că reorganizarea nu se face în cel mai transparent mod.

Sursa: deschide.md

Parlamentul a aprobat Declaraţia privind susţinerea procesului de integrare europeană

15 NOIEMBRIE 2013 3 F L U XPolitic

Culmea este că domnul ministru, în loc să facă ordine în Armată, să instituie legalitatea în cazărmi, el se războieşte pe o reţea de socializare cu cei care îi critică incompetenţa şi iresponsabilitatea. Și chiar cu ma-mele soldaţilor care au fost ucişi, pe timp de pace, în mod criminal, în Armata condusă de Marinuţa. În aju-nul acţiunii de protest anunţată de Asociaţia „Mamele Ostaşilor”, indivi-dul pe care Mihai Ghimpu, în nemăr-ginita sa prostie, l-a făcut general şi ministru, a postat textul de mai jos: „Asociația „Mamele ostașilor”

sau marionetele unor forţe politice.

Mâine pretinsele ”Mame ale ostașilor” mă amenință că vor veni împreună cu alte organizații în fața guvernului ca sa ceară demisia mea. Cu alte organizații e clar din start – lupta politică e mârșavă în Republica Moldova și toate metodele sunt bune. Pentru unii chiar și moartea unui tâ-năr este o oportunitate de a face PR pentru sine și formațiunea sa. Este regretabil, dar așa e.

”Mamele ostașilor” e cu totul altce-va. E serios. E emoțional. Am un deo-sebit respect față de toate doamnele-mame ce și-au crescut feciorii și i-au îndrumat să meargă să-și apere țara.

Sunt ferm convins că fiecare mamă își face griji pentru copilul său și mai mare durere decât cea de pierdere a copilului nu este. În acest context, aduc încă o dată sincere condoleanțe tuturor ce și-au pierdut copiii săi în cadrul Forțelor Armate. Este o durere, cu care trăim și vom trăi mereu și noi, comandanții. Totodată, este o crimă să speculăm pe seama tragediilor în cauză”.

Textul nu a fost redactat, ci repro-dus aşa cum l-a plasat ministrul pe pagina sa de pe reţeaua de socializa-re. E evident că ministrul este agra-mat, de altfel ca şi bloggerii care îi lustruiesc imaginea pătată de sân-gele soldaţilor morţi în cazărmi. Dar nu analfabetismul este cea mai grea meteahnă a lui Marinuţa. Cel mai grav este că acesta este lipsit de su-flet. El este în stare să meargă pe ca-davre doar ca să se menţină în foto-liul de ministru. Cum poţi să le spui unor mame care şi-au pierdut copiii în armată sau care riscă să-i piardă că sunt manipulate politic şi că acţiu-nea lor de protest este „o crimă”? Să admitem că acţiunea este organiza-tă de cineva, de Mihai Ghimpu, cum sugerează Marinuţa. Să admitem. Dar asta nu înseamnă că mamele ai căror soldaţi au murit sau, atenţie!, ar putea să moară, „fac PR”, recurg la „luptă politică mârşavă” şi, culmea, „speculează pe seama tragediilor în cauză”, adică pe seama propriilor tragedii. Marinuţa a spus, de fapt, că

mamele folosesc moartea copiilor lor pentru a realiza un obiectiv poli-tic. Și acest obiectiv este demisia lui. Iată doar pentru exprimarea acestei enormităţi, Marinuţa merită să ple-ce. În fruntea Armatei Naţionale nu se află un creştin, un om, ci un mon-stru. Un monstru analfabet.

Astăzi se face atâta zarvă cu inte-grarea europeană, cu summitul de la Vilnius, unde Moldova urmează să semneze Acordul de asociere la Uniunea Europeană, încât unii naivi au început să creadă că după 28-29 noiembrie, când va avea loc reuni-unea din capitala Lituaniei, în ţara noastră vor curge râuri de lapte pe maluri de miere. Se vorbeşte atât de mult despre legalitate, justiţie, bunăstare, locuri de muncă, sub-venţii, credite, locuinţe, asistenţă medicală, educaţie de calitate, pen-sii, salarii, stat de drept, economie de piaţă, mediu concurenţial echi-librat, drumuri, apeducte etc., şi despre faptul că toate acestea vor veni odată cu aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană. Aiurea! Nimic nu se va întâmpla,

domnilor, nici supă semnare, nici după parafare şi chiar după adera-re, dacă lucrul acesta va fi posibil în vreo 10 ani. Nu poţi să aduci raiul în Moldova ţinând în funcţie un minis-tru incompetent, din a cărui cauză mor oameni, doar pentru faptul că grupul parlamentar care îl sprijină îţi acordă nişte voturi fără de care nu ar putea exista coaliţia de gu-vernământ. E o contradicţie în ter-meni. Nu vreau să spun că ceilalţi miniştri ar fi tare competenţi şi şi-ar face profesionist treaba. Nu, pur şi simplu, incompetenţa celorlalţi nu duce la moartea directă a cuiva, cum e cazul lui Marinuţa.

Nu contează dacă ne integrăm un-deva sau nu, dacă aderam la o uni-une europeană sau la una asiatică, sau balcanică, sau americană. Ceea ce contează este calitatea actului de guvernare. Trăim prost, suntem până la gât în mizerie? Păi, cum altfel? E fi-resc să fie aşa! Uitaţi-vă la cei care ne conduc, uitaţi-vă la Marinuţa.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Sunt unele lucruri greu de înţeles în ţara asta. Spre exemplu, nu pot să înţeleg de ce câţiva bloggeri îi lustruiesc de zor imaginea ministrului Apărării, Vitalie Marinuţa, încercând să-l disculpe de crimele care se produc în Armata Naţională şi de care acesta este direct responsabil. Şi mai ales că este vorba despre soarta unor oameni, a unor tineri. Înţeleg oare aceşti zeloşi bloggeraşi că dacă mâine va fi ucis sau va fi adus în situaţia să se sinucidă încă un soldat din Armată, atunci de moartea acestuia vor fi responsabili, cel puţin sub aspect moral, şi ei, nu doar Marinuţa. Pentru că ei au fost cei care au zis că acest iresponsabil nu trebuie să plece din post.

Un monstru analfabet, în fruntea Armatei Naţionale

Ministerul Educaţiei a anunţat modi-ficări în metodologia de organizare şi desfăşurare a examenului de Bacala-ureat 2014. Organul de resort intenţi-onează să înăsprească regulile, atât în ceea ce priveşte evaluarea cunoştinţelor candidaţilor, cât şi a măsurilor de secu-ritate îndreptate împotriva tentativelor de copiere şi de fraudare a examenelor.

La sesiunea de bacalaureat din anul viitor, candidaţii ar putea fi verificaţi cu detectorul de metale atât înainte de probe, în timpul acestora, cât şi după. În cazul în care va fi prins copiind la unul dintre examene, absolventului îi vor fi anulate notele obţinute şi la probele susţinute anterior. El va putea să repete exa-menul de BAC doar în anul următor. Sistemele de monitorizare video, scanarea lucrărilor de la examene rămân şi ele în vigoare.

Ministerul intenţionează să sporească nu-mărul de membri ai comisiilor din centrele de bacalaureat. În sesiunea din 2014, schema de notare va fi stabilită din timp, pentru ca ele-vii să cunoască din start ce punctaj trebuie să acumuleze pentru a obţine o notă de trecere. Potrivit noilor reguli, candidaţii vor trebui să

dea răspunsuri corecte la cel puţin 30 la sută din întrebări, spre deosebire de anul trecut, când pragul de trecere a fost de 25 la sută.

Totodată, susţinerea cu bine a tuturor pro-belor încă nu garantează obţinerea diplomei de bacalaureat. În cazul în care se va constata că un anumit candidat a comis fraude, Minis-terul Educației va putea lua măsuri şi după eliberarea diplomelor de bacalaureat, inclusiv anularea diplomei respectivului candidat prin instanţa de judecată.

Ministerul mai anunţă că, în urma contes-taţiilor, notele la lucrările respective nu vor fi micşorate. În acelaşi timp, nota 10 din oficiu vor obţine doar elevii care deţin menţiuni sau medalii la olimpiadele internaţionale, nu şi la cele naţionale.

Elevii nu sunt încântaţi de modificările pre-conizate, iar psihologii afirmă că nişte reguli prea aspre ar putea genera condiţii de stres care le-ar putea crea dificultăţi chiar şi unor elevi bine pregătiţi.

Elementele noi din metodologia de organi-zare şi desfăşurare a examenului de Bacalau-reat 2014 urmează a fi aprobată până la sfâr-şitul acestei luni.

În sesiunea din 2013, rata de promovare a examenelor de bacalaureat a fost de 68,28%, fiind cea mai joasă din istoria organizării aces-tor examene în Republica Moldova. Peste o mie din cei 27.730 de candidaţi au fost excluşi de la examene pentru fraudă.

Și media la bacalaureat a fost destul de proastă – doar 7 elevi au luat 10 pe linie, iar 278 au obţinut o medie de 9 şi mai mare.

Potrivit datelor ministerului de profil, rata de promovabilitate a examenelor de Bacala-ureat în sesiunea din 2013 în licee a fost de aproape două ori mai mare decât în instituţiile de învăţământ superior.

Astfel, rata de promovabilitate în universi-tăţi a fost de 36 la sută, în colegii – de 46 la sută, în timp ce în licee aceasta a atins 77%.

Printre instituţiile liceale, cea mai mică rată de promovabilitate a fost înregistrată la Li-ceul „Grigore Vieru” din Vasilcău, Soroca – de 26,3% , şi la Liceul Corolenco din satul Mosco-vei, Cahul – de 26,6 la sută.

Printre universităţi a „excelat” la acest capitol Universitatea Liberă Internaţională, cu un rezul-tat de doar 9 procente, şi Universitatea Agrară, cu o rată a promovabilităţii de 11 la sută.

Colegiile care au înregistrat cele mai proaste rezultate sunt cel de Management, Economie şi Drept din Chişinău şi Mondostut-ART, la fel din capitală, ambele cu o rată a promovabilită-ţii de doar 13 la sută.

Cel mai bine plasate sunt Liceul Mircea Eli-ade, Liceul Academiei de Știinţe a Moldovei şi Liceul Litterarum, toate din Chişinău, unde a fost înregistrată o rată de promovabilitate de 100%.

O rată de aproximativ 90 la sută au înregis-trat colegiile pedagogice „Alexandru cel Bun” din Călăraşi şi „Vasile Lupu” din Orhei.

Printre universităţi, cea bună situaţie a fost atestată la Universitatea de Stat din Moldova, unde 62 la sută dintre candidaţi au luat BAC-ul, şi la Universitatea „Ion Creangă”, unde rata de promovabilitate a fost de 57%.

FLUX

La BAC, cu camere de supraveghere, sisteme de bruiaj şi detectoare de metale

15 NOIEMBRIE 20134F L U X Geopolitic

Continuare

Un pas înapoi al utopiştilor liberali: „state building”Fukuyama, analizându-şi neconcor-

danţele predicţiilor sale despre „sfâr-şitul istoriei” prin prisma victoriei glo-bale a liberalismului, totuşi a încercat să rămână în cadrul acelei logici, de la care pornise. Prin urmare, el a trebuit să realizeze simultan reality check (ve-rificarea realităţii) şi să se eschiveze de la recunoaşterea faptului că totuşi a avut dreptate oponentul său, Hun-tington, care, după toate semnele, s-a dovedit a fi cel mai aproape de adevăr în prognoza sa. Atunci Fukuyama a fă-cut următoarea mutare conceptuală: el a propus amânarea ”sfârşitului isto-riei” pentru un termen nedeterminat, iar între timp să se recurgă la conso-lidarea acelor structuri social-politice care constituiau nucleul ideologiei liberale în etapele anterioare. Fukuya-ma a avansat o nouă teză: „state buil-ding”. În calitate de etapă intermedi-ară pentru trecerea la statul global şi guvernul mondial, el a recomandat să fie consolidate statele naţionale cu economie liberală şi cu sistem demo-cratic de conducere, pentru a pregăti în mod fundamental şi aprofundat terenul în vederea victoriei finale a li-beralismului mondial şi a globalizării. Nu este vorba despre o renunţare la perspectivă, ci de amânarea ei pen-tru un viitor nedeterminat, însoţită de propuneri concrete pentru etapa intermediară.

Fukuyama nu spune aproape nimic despre conceptul de „civilizaţie”, dar în mod vădit ţine cont de tezele lui Huntington, răspunzându-i acestu-ia într-un mod indirect: dezvoltarea durabilă a statelor naţionale, care s-a pomenit a fi şifonată şi în epoca co-lonialismului, şi în cea a mişcărilor de eliberare naţională, ca şi în perioada confruntării celor două tabere ideolo-gice, trebuie să aibă loc la ora actuală aşa cum se cuvine. Asta va şi conduce treptat spre faptul că societăţi diferite care au acceptat piaţa, democraţia şi drepturile omului, vor smulge rămăşi-ţele inconştientului şi vor pregăti un sol mult mai favorabil (decât acum) pentru globalizare.

Lumea ca o reţea la Thomas BarnettExistă în politologia americană, ca

şi în analiza de politică externă, o altă ediţie a teoriei pur globaliste, repre-zentată de această dată de scrierile lui Thomas Barnett. Sensul teoriei lui se reduce la faptul că dezvoltarea tehno-logică creează o separare zonală între toate teritoriile planetei în trei regi-uni. Zona nucleului (the core), zona de conectivitate (the zone of connec-tedness) şi zona de non-conectivitate (the zone of disconnectedness). Bar-nett consideră că procesele de reţea penetrează liber frontierele statelor şi a civilizaţiilor şi structurează în felul lor spaţiul strategic al lumii. Statele Unite şi Uniunea Europeană consti-tuie „nucleul”, acolo sunt concentra-te toate codurile tehnologiilor noi şi centrele de luare a deciziilor. „Zona de conectivitate” presupune majoritatea celorlalte ţări, condamnate la poziţia de users (utilizatori) faţă de reţele (ele sunt nevoite să utilizeze mijloacele tehnologice deja finite şi să se confor-

meze la regulile elaborate de nucleu). „Zona de non-conectivitate” cuprinde ţările şi forţele politice care au adop-tat o opoziţie deschisă faţă de SUA, Occident şi globalizare1.

La Thomas Barnett (ca şi la D. Bell) „tehnologia constituie destinul”, ea întruchipează chintesenţa civilizaţi-ei înţelese de o manieră pur tehnică, aproape ca la Spengler, însă, pur şi simplu, cu semn pozitiv.

Poziţia americană faţă de organizarea lumii (trei versiuni)În analiza politică americană (şi tre-

buie să recunoaştem că anume ame-ricanii dau tonul în acest domeniu) coexistă trei concepţii de determina-re a subiecţilor pe harta lumii. Glo-balismul şi civilizaţia (la singular) în spiritul ideilor lui Fukuyama (în etapa lui iniţială) sunt reflectate în construc-ţiile lui Barnett. Aici doar nucleul este recunoscut ca subiect, restul trebuie să suporte o guvernare externă, adică desubiectivarea şi desuveranizarea.

Fukuyama însuşi, privindu-şi în mod critic declaraţiile iniţiale opti-miste, ocupă o poziţie intermediară, insistând asupra faptului că este ne-cesar ca în calitate de subiecţi să fie recunoscute pentru un timp „statele naţionale”, a căror dezvoltare trebuie să pregătească un sol mai sigur pen-tru globalismul care va veni.

Şi, în definitiv, Huntington şi adepţii abordării lui consideră că civilizaţiile sunt nişte realităţi destul de serioase şi fundamentale ca să poată pretinde din plin la statutul de subiecţi globali ai politicii mondiale, în situaţia în care modelele ideologice anterioare s-au prăbuşit, statele naţionale îşi pierd în mod vertiginos conţinutul real al su-veranităţii sub influenţa unor aspecte active ale globalizării; dar globaliza-rea însăşi, distrugând vechile graniţe, nu este în stare să pătrundă cu ade-vărat profund în interiorul societăţilor ce posedă componente tradiţionale durabile.

Este simptomatic faptul că acele forţe din lume care aspiră să scape de globalizare, occidentalizare şi hegemonie americană pentru a-şi păstra şi fortifica din nou identitatea tradiţională se ţin anume de teza lui Huntington. Numai că în locul discur-sului sumbru, catastrofal al lui Huntin-gton despre „ciocnire” şi „conflicte”, ei vorbesc despre „dialog”. Însă această nuanţă aproape propagandistică şi moralizatoare nu trebuie să ne in-ducă în eroare referitor la principala sarcină a celor care, în mare, acceptă modelul lui Huntington. În primul rând, este vorba despre iranianul Khatami. „Ciocnire” sau „dialog”, asta deja e o treabă secundară şi auxiliară; infinit mai important este acordul de principiu asupra faptului că anume „civilizaţia” devine astăzi subiectul conceptual de bază al analizei politicii internaţionale.

Altfel zis, spre deosebire de globa-liştii optimişti (de tipul lui Barnett) şi de liberalii etatişti moderaţi, partiza-nii metodei civilizaţionale se plasea-ză, în mod vizibil sau nu, pe poziţiile abordării filozofice structuraliste în perceperea proceselor mondiale.

Evidenţierea civilizaţiei ca subiect de bază, pol, actor al politicii mondi-ale contemporane reprezintă cea mai de perspectivă mutare strategică şi pentru cei care doresc să aprecieze în

mod obiectiv situaţia reală în politica mondială, şi pentru cei care tind să se-lecteze un instrumentar adecvat pen-tru generalizări politologice ale noii epoci, cea a Postmodernităţii, şi pen-tru cei care aspiră să-şi apere propria identitate în condiţiile unui amestec progresiv, precum şi ale atacurilor existente la modul real din partea globalizării de reţea. Cu alte cuvinte, apelul la conceptul de civilizaţie per-mite umplerea într-un mod organic a vidului ideologic, ce s-a creat după criza istorică a tuturor teoriilor care se opuneau liberalismului, dar şi în virtutea crizei interne a liberalismului însuşi, incapabil să se descurce cu tu-telarea spaţiului mondial contempo-ran, fapt despre care ne mărturiseşte experienţa nereuşită a utopiilor ace-luiaşi Fukuyama.

Civilizaţia în calitate de concept, interpretat în contextul filozofic con-temporan, apare în centrul noii ideo-logii. Această ideologie poate fi defi-nită ca multipolaritate.

Limitele arsenalului ideologic al adversarilor globalismului şi al lumii unipolareOpoziţia faţă de globalism, care

se manifestă tot mai vocal la toate nivelurile şi în toate locurile plane-tei, încă nu s-a organizat într-un sis-tem de vederi concret. Anume aici e slăbiciunea mişcării antiglobaliste: ea nu este sistematizată, e lipsită de coerenţă ideologică, este dominată de elemente fragmentare şi haotice, ce reprezintă, de cele mai multe ori, un amestec indistinct de anarhism, de stângism irelevant, ecologism şi încă alte idei şi mai extravagante, şi mai marginale. Rolurile principale şi le revendică în cadrul ei perdanţii de calitatea a treia dintre goşiştii oc-cidentali. În alte cazuri, globalizarea se confruntă cu rezistenţa din partea statelor naţionale, care nu doresc să transmită o parte dintre atribuţii su-verane unei guvernări externe. Şi în sfârşit, reprezentanţii religiilor tradi-ţionale, adepţii unei identităţi etnice şi regionale distincte, se opun în mod activ globalismului şi codului atlantist occidental, liberal-democratic, naturii sale de reţea şi sistemului său de va-

lori (individualism, hedonism, laxism), ceea ce se observă deosebit de preg-nant în lumea islamică.

Aceste trei niveluri de opoziţie glo-balismului şi hegemoniei americane sunt incapabile din capul locului să conducă spre elaborarea unei stra-tegii comune şi ideologii clare ce ar putea uni diverse forţe răzleţite, une-ori incomparabile ca amploare şi ori-entate de o manieră diametral opusă faţă de problemele locale. Mişcarea antiglobalistă suferă de „boala infan-tilă a stângismului” şi este blocată de experienţa unei serii întregi de înfrân-geri, suferite de mişcarea internaţio-nală de stânga în ultimele decenii. De regulă, statele naţionale nu posedă o anvergură suficientă pentru a lansa o sfidare puterii tehnologice extrem de avansate a Occidentului; în plus, elitele lor politice şi, în special, cele economie sunt atrase în proiecte transnaţionale, legate de acelaşi Oc-cident. Iar mişcările şi comunităţile locale, etnice şi religioase, chiar dacă în anumite momente pot opune o rezistenţă eficientă globalizării, sunt prea dispersate ca se poată conta că ele ar putea determina schimbarea trendului mondial de bază sau chiar pe corectarea cursului.

Semnificaţia conceptului „civilizaţie” pentru rezistenţa în faţa globalismuluiÎntr-o asemenea situaţie, concep-

tul „civilizaţie” în calitate de categorie fundamentală vine în ajutorul nostru pentru organizarea unui proiect de alternativă solid la scară globală. Dacă e să punem acest concept în centrul atenţiei, atunci putem găsi baza pen-tru construirea armonioasă, plină de rezonanţă, a unor forţe statale, ob-şteşti, sociale, politice într-un sistem comun. Sub drapelul multitudinii de civilizaţii pot fi unite popoare, comu-nităţi religioase şi etnice, care locu-iesc în diverse ţări, propunându-li-se o idee civilizaţională comună (cadrul unei civilizaţii concrete) şi lăsându-se în interiorul ei posibilitatea unei ale-geri largi de căutare a identităţii, care să admită existenţa necontradictorie a altor civilizaţii, diferite în parametrii lor de bază.

O astfel de perspectivă nu conduce în mod obligatoriu spre un „conflict al civilizaţiilor”, în pofida lui Huntington. Aici sunt posibile şi conflicte, şi alian-ţe. Principalul e că lumea multipolară, care apare în acest caz, creează pre-mise veritabile pentru continuarea istoriei politice a umanităţii, fiindcă va confirma la nivel normativ diversita-tea sistemelor social-politice, religioa-se, de valori, economice şi culturale. Altminteri, o rezistenţă sporadică în faţa globalizării la nivel local sau din partea unei mase amorfe din punct de vedere ideologic a antiglobalişti-lor (şi asta în cel mai bun caz), nu va face decât să amâne acest „sfârşit”, să frâneze sosirea lui, dar nu va deveni o adevărată alternativă.

Spre „spaţiile largi”Punerea în evidenţă a „civilizaţiei” în

calitate de subiect al politicii mondia-le a sec. XXI va permite realizarea unei „globalizări regionale”, unificarea ţări-lor şi a popoarelor care ţin de aceeaşi civilizaţie. Asta va permite folosirea avantajelor deschiderii sociale, dar nu în raport cu toţi laolaltă, ci, în primul rând, în raport cu cei care aparţin unui tip civilizaţional comun.

Un astfel de exemplu de integra-re conform principiului civilizaţional într-o nouă formaţiune politică su-prastatală ni-l dă Uniunea Europeană. Ea constituie modelul unei „globali-zări regionale”, incluzând în cadrul său acele ţări care au o cultură, o istorie şi un sistem de valori comune. Însă, re-cunoscând dreptul indiscutabil al eu-ropenilor să-şi creeze un subiect poli-tic nou în temeiul propriilor diferenţe civilizaţionale, este absolut logic să se admită procese similare şi în cadrul civilizaţiei islamice, şi al celei chineze, şi eurasiatice, şi latino-americane, şi africane.

În politologie, după Carl Schmitt, proiectele analogice se obişnuieşte a fi numite drept integrare a „spaţiilor largi”2. În economie, încă până la Sch-mitt, creatorul modelului „uniunii va-male” germane, Friedrich List3, a reali-zat la nivel teoretic şi a pus în practică cu un succes colosal acest principiu. „Spaţiul larg” este un alt nume pentru ceea ce noi înţelegem prin „civilizaţie” în sensul ei geopolitic, spaţial şi cultu-ral. Un „spaţiu larg” se deosebeşte de statele naţionale existente la ora actu-ală exact prin faptul că este construit în baza unui sistem de valori comun şi înrudiri istorice, precum şi prin faptul că reuneşte câteva sau chiar o multi-tudine de state, legate de o „comu-nitate de destin”. În cazul diverselor spaţii largi, factorul integrator poate să varieze: undeva în această calitate va fi religia, altundeva – originea etni-că, forma culturală, tipul sociopolitic sau poziţia geografică.

Important este precedentul: crea-rea Uniunii Europene arată că reali-zarea în practică a „spaţiului larg”, tre-cerea de la un stat spre o organizare suprastatală, construită în baza co-munităţii civilizaţionale, este posibilă, constructivă şi, cu toate problemele interne existente, se dezvoltă în mod pozitiv în realitate.

Registrul civilizaţiilorSpre deosebire de cazul statelor na-

ţionale, numărul şi frontierele civiliza-ţiilor este posibil de discutat.

Huntington le evidenţiază pe ur-mătoarele:

„Civilizaţia” în calitate de concept ideologic

15 NOIEMBRIE 2013 5 F L U XGeopolitic

1) occidentală,2) confuciană (chineză),3) japoneză,4) islamică,5) hindusă,6) slavă ortodoxă,7) latino-americană şi, posibil, 8) civilizaţia africană. Câteva consideraţii însă se cere

a fi exprimate. Huntington include Statele Unite (şi Canada), precum şi Europa, în civilizaţia occidentală. Din punct de vedere istoric, este corect, însă astăzi ele formează două „spa-ţii largi” distincte, ale căror interese strategice, economice şi chiar geo-politice diferă din ce în ce mai mult. Europa are două identităţi, „atlantis-tă” (pentru care identificarea Europei şi a Americii de Nord apare pe deplin justificată) şi „continentală” (care as-piră, dimpotrivă, să facă o politică independentă şi la revenirea Europei în istorie în calitate de jucător inde-pendent, iar nu pur şi simplu de poli-gon militar pentru „fratele mai mare” nord-american). Euroatlantismul se situează în Anglia şi în ţările din Eu-ropa de Est (ghidate de o rusofobie inerţială), iar eurocontinentalismul – în Franţa şi Germania, cu susţinerea Spaniei şi Italiei (este vorba despre vechea Europă clasică). În toate ca-zurile, civilizaţia este una, occidenta-lă, dar ”spaţiile largi” se vor organiza, posibil, de o manieră puţin diferită.

Prin civilizaţia slavă ortodoxă mai exact ar fi să înţelegem civilizaţia eur-asiatică, care include în mod organic, istoric şi cultural, nu doar slavii şi nu doar ortodocşii, ci şi alte grupuri etnice (inclusiv turcice, caucaziene, siberiene etc.), precum şi o parte im-portantă a populaţiei care mărturi-seşte islamul.

Lumea islamică, indiscutabil uni-tă prin religie şi printr-o constantă creştere a conştiinţei de sine, la rân-dul său, se împarte în câteva „spaţii largi”: „lumea arabă”, zona „islamului continental” (Iran, Afganistan, Pakis-tan) şi regiunea de răspândire a isla-mului în Oceanul Pacific. În această schemă, musulmanii din Africa ocu-pă un loc aparte, ca şi comunităţile crescânde din Europa şi America. Cu toate acestea, islamul este anume o civilizaţie din ce în ce mai conştien-tă de propriile particularităţi şi dife-renţe în raport cu alţii şi, în primul rând, în raport cu civilizaţia liberală occidentală, aflată în ofensivă asupra lumii islamice în cadrul globalizării.

Este dificil să se stabilească fronti-ere între zonele de influenţă ale ci-vilizaţiei japoneze şi a celei chineze în regiunea Oceanului Pacific, unde identificarea civilizaţională rămâne, în mare măsură, deschisă.

Şi desigur, este încă greu de vorbit despre un sentiment identitar comun al locuitorilor continentului african,

deşi în viitor această situaţie se poate schimba, deoarece acest proces are precedente istorice sub forma Ligii statelor africane, precum şi sub forma existenţei ideii panafricane.

Apropierea dintre ţările Americii Latine, în special ţinându-se cont de presiunile nord-americane, în ulti-mii ani a devenit evidentă, deşi încă e prematur să se vorbească despre procesele integraţioniste.

Nu există obstacole substanţiale pentru integrarea spaţiului eurasiatic în jurul Rusiei, deoarece pe parcursul secolelor aceste zone au fost unite sub aspect politic, cultural, econo-mic, social şi psihologic. Frontiera de vest a civilizaţiei eurasiatice se si-tuează ceva mai la Est de graniţa de vest a Ucrainei, ceea ce transformă din capul locului această formaţiune statală nouă în una fragilă şi lipsită de orice viabilitate.

Enumerarea civilizaţiilor, în esen-ţă, ne creează o reprezentare asupra numărului de poluri în lumea mul-tipolară. Toate acestea, cu excepţia polului occidental, se află astăzi într-o stare potenţială. În acelaşi timp, fiecare dintre aceste civilizaţii are temeiuri solide, convingătoare pen-tru a se mişca în direcţia integrării şi a căpătării calităţii de subiecţi plenari ai istoriei sec. XXI.

Idealul multipolar Ideea unei lumi multipolare, unde

vor exista tot atâţia poli câte sunt şi civilizaţiile, va permite ca umanităţii să i se propună o alegere largă de alternative culturale, sociale, spiritu-ale şi de viziune asupra lumii. Vom avea un model ce include „universa-lismul regional” în limitele unui „spa-ţiu larg” concret, ceea ce va conferi unor zone imense şi unor segmente semnificative ale umanităţii o nece-sară dinamică socială, caracteristică globalizării şi deschiderii, dar lipsită de acele neajunsuri, caracteristice globalismului la scară planetară. În plus, într-un astfel de sistem se poate desfăşura din plin dezvoltarea regio-nalismului, autonomia comunităţilor locale, religioase şi etnice, deoarece presiunea unificatoare, proprie sta-telor naţionale, se va diminua consi-derabil (vedem asta în cazul Uniunii Europene, unde integrarea contribu-ie în mod substanţial la dezvoltarea comunităţilor locale şi a aşa-numi-telor euroregiuni). Pe lângă toate acestea, vom putea rezolva în sfârşit contradicţia fundamentală dintre ex-clusivismul şi inclusivismul identităţii „imperiale”: planeta va apărea nu ca o singură oekoumène (cu „rasismul cultural” inerent acestei unicităţi, evident în cazul distribuirii titlurilor de popoare „civilizate” şi, dimpotri-vă, „barbare” şi „sălbatice”), ci ca mai multe oekoumènes, mai multe uni-

versuri, fiecare în ritmul său, în con-textul său, în timpul său, cu conştiin-ţa şi inconştientul său.

Este imposibil a prezice cum anu-me se vor forma relaţiile între ele. În mod sigur, vor apărea şi dialogul, şi ciocnirile. Dar mult mai important este altceva: istoria va continua, iar noi vom reuşi să ieşim din impasul is-toric fundamental, unde ne-a împins credinţa oarbă în progres, în raţiune şi în dezvoltarea unidirecţională a omenirii.

Odată cu trecerea timpului, câte ceva se mai schimbă în firea omului, altceva însă, rămâne etern şi imua-bil. Civilizaţia permite ca totul să fie plasat la locul potrivit. Raţiunea şi sistemele filozofice, sociale, politice şi economice pe care le creează vor putea să se dezvolte după propriile legi, iar inconştientul colectiv este liber să-şi păstreze intacte arhetipu-rile sale, temelia sa. În plus, în fieca-re civilizaţie, atât raţionalitatea, cât şi inconştientul îşi pot afirma liber propriile standarde, să rămână loială acestora, să le fortifice sau să le mo-difice conform propriei voinţe.

Nu va exista niciun etalon uni-versal, nici material, nici spiritual. Fiecare civilizaţie va obţine în sfârşit dreptul de a-şi proclama liber tot ce constituie pentru ea măsura tuturor lucrurilor. Undeva aceasta va fi omul, altundeva – religia, pe undeva - etica, pe aiurea – materia.

Dar, pentru ca acest proiect al mul-tipolarităţii să se realizeze, trebuie să rezistăm în multe bătălii. În primul rând, trebuie să răpunem principa-lul duşman – globalismul, tendinţa polului atlantist occidental să impu-nă încă o dată tuturor popoarelor şi culturilor Pământului hegemonia sa exclusivă. În pofida observaţiilor pro-funde şi juste ale celor mai buni inte-lectuali ai săi, mulţi dintre exponenţii establishment-ului politic al SUA uti-lizează până azi termenul „civilizaţie” la singular, înţelegând prin el „civili-zaţia americană”. Este vorba despre o adevărată sfidare, la care noi cu toţii, toate popoarele Pământului, şi, în primul rând, ruşii, trebuie – suntem, pur şi simplu, datori – să dăm un răs-puns adecvat. Din cartea lui Aleksandr DUGHIN

„A PATRA TEORIE POLITICĂ”, în traducerea lui Iurie ROŞCA

_________________1 Barnett T., The Pentagon New Map: War

and Peace in the Twenty-First Century, New York, Putnam’s Sons, 2004.

2 Schmitt C.Völkerrechtliche Grossrau-mordnung mit Interventionsverbot für raumfremde Mächte: ein Beitrag zum Reichsbegriff im Völkerrecht. Duncker und Humblot, 1991.

3 Лист Ф. Национальная система политической экономии. М.: Европа, 2005.

Urmare din pag. 1Mitul central poate fi asemuit sensului existenţial al individului (fiecare cu

al său), el fundamentează profilul psihologic şi dă putere omului. Fără motiva-ţia pentru viaţă, niciun sistem imunitar nu lucrează – nu poţi lupta dacă nu ştii pentru ce. Vorba clasicului „Dacă omul are un «pentru ce» să trăiască, el poate îndura orice «cum să»”.

Apoi ritualurile (tradiţiile), elementul care leagă metabolismul social într-o structură unitară. De consistenţa acestora depinde încrederea oamenilor în viitor. Ritualurile acreditează simbolurile puterii (şi slăbiciunii), adică menţine circuitul valorilor. Prin ele individul se afirmă ca parte a unui tot întreg şi îşi con-firmă încă o dată că este susţinut de alţii, pe de o parte. Pe de alta, revalidează acel mit central, care fără ritualuri nu este decât o poveste, poate frumoasă, dar sterilă ca putere de mobilizare.

Ritualurile trebuie să respecte anumite rigori – să se înscrie în „chenarul tehno-logic” la care a ajuns civilizaţia, dar, totodată, să fie puternic conectate cu trecu-tul. Adâncimea trecutului creează impresia de temeinicie, care în psihicul omului se converteşte în senzaţia de siguranţă – „dacă a fost aşa atunci, înseamnă că aşa va fi totdeauna”. Mai simplu, tradiţia este fundamentul încrederii filistine în viitor.

Ce avem noi la capitolul ritualuri?! Ziua vinului (cartofului, bostanului etc.)?! Depunerea de flori la monumentul lui Ștefan cel Mare?! 9 mai sau 8 mai?! Cu-metriile cu 99 de cumetri? Sau defilarea prin cimitire de Paştele Blajinilor?! Aici chiar e complicat, amalgamul de controverse temporale şi extratemporale se înghesuie în mintea omului, făcându-l să nu mai înţeleagă, de fapt, ce susţine el atunci când interiorizează un tabiet. Mai pe scurt, sensul e boţit cam în felul următor ”aşa am prins, aşa fac şi gata”. Chit că ce a prins nu se înscrie nici într-o schemă coerentă.

Ritualurile, ca şi bioritmurile organismului uman, declanşează şi menţin în timp reacţiile necesare corpului social. Fără ritualuri nu există nicio dinamică so-cială. Ce ne dictează ale noastre?!

Instituţiile, zona cea mai vizibilă a sistemului, reprezintă, aş zice eu, organele interne şi glandele endocrine ale societăţii. Ele administrează circuitele sociale şi servesc drept instrumente de triaj a valorilor din zona neformală în cea forma-lă. Validând juridic (ar trebui, cel puţin) toate celelalte elemente ale sistemului (miturile, ritualurile, valorile), instituţiile conferă aşteptărilor omului o iluzie a previzibilităţii rezultatului.

De fapt, ele (instituţiile) sunt tot un fel de ritualuri, doar că, de regulă, consa-crate prin norme juridice. Instituţii nu în sens de organizaţii sau edificii, ci com-portamente ce se repetă cu regularitate. De exemplu, instituţia divorţului sau a pensiei alimentare. Desigur că acestea sunt fenomene mult mai complexe, dar hai să le tratăm ca pe nişte ritualuri formalizate juridic.

Ce putem să zicem despre instituţii?! Este sănătoasă justiţia?! Asigură justiţia senzaţia că aşteptarea dreptăţii se va materializa prin actul judecătoresc?! Sau poate învăţământul public?! Funcţionează, cumva, ca ficatul unui alcoolic, doar atât. Întrebarea este de ce aşa? Ce împiedică organele noastre interne să lucreze sănătos? Eu zic că aceasta este calitatea valorilor ce pulsează în venele spiritu-lui nostru.

Sângele unei culturi sunt valorile ce le-a acreditat aceasta. Eritrocitele trans-portă oxigenul, leucocitele/limfocitele depistează intruşii şi îi anihilează, la fel şi valorile noastre. Unele sunt menite să inducă sensurile de ”adevăr”, ”dreptate”, ”corectitudine”, altele să înlăture înclinarea firească a omului spre ”păcat” (meta-foric vorbind). Valorile, formulate şi neformulate, servesc drept referinţe pentru toate aprecierile ce le produce individul interacţionând cu mediul. Dacă nu se poate şuiera în biserică, nu se poate şi gata – tabu.

Ca să zicem mai simplu, valorile sunt cărămizile din care este construit ”tur-nul de fildeş” al personalităţii. Ce apreciază individul, ce dispreţuieşte, spre ce ar avea înclinaţie, de ce se fereşte etc., toate rezultă în urma actului de reperare la ele.

Ce impresionează omul nostru? Ținuta cavalerească, erudiţia, moralitatea? Sau poate un jeep nou, o casă în Valea Morilor, o vacanţă pe Maldive, un post ca lumea în fruntea vreunei agenţii publice cu potenţial de a influenţa circuitul fondurilor publice?!

De unde vin valorile? Din nevoia de supravieţuire în comun. Nu sunt un dat, ci un rezultat al fierturii sociale. Omul prin definiţie tinde să tăie colţurile şi să pro-fite pe seama aproapelui, darmite în condiţia în care la mizat este pusă burta sau pielea. Atunci, inevitabil, valorile se preschimbă. Demnitatea este înlocuită cu ploconirea în faţa şefului, competenţa cu aroganţa de a fi sus-pus, solidaritatea uşor trece ”profitorismul” spre care suntem orientaţi congenital, moralitatea (de altfel, calitate totalmente contraproductivă în condiţiile unei competiţii acerbe) eşuează în renunţarea la scrupule.

Mai pe scurt, pe prim-plan se profilează valorile „descurcărismului”. Probabil acesta şi este mitul nostru central, exprimat exact prin zicala „amu-i amu!”. „Dacă nu fur eu, va fura altul şi eu voi fi un prost”.

Și dacă prin venele noastre circulă valorile „descurcărismul”, ce fel de sistem imunitar va rezista?!

Iurie CUZA, sursa: sictranzit.net46.net

Sistemul imunitar al ţării„Pe-un picior de plai…”

15 NOIEMBRIE 20136F L U X Interviu

Am aflat recent o istorie care m-a dat gata. O familie care a lucrat în Italia ani buni, a hotărât să revină acasă şi să investească aici într-o afacere. Investiția a fost suficient de consistentă, însă după două luni, din cauza unor amenințări crimina-le ale concurenței, această familie a fost obligată să-şi vândă bunurile şi să închidă afacerea, în primul rând pentru siguranța personală. O altă istorie, povestită de aceeaşi persoa-nă, este despre bandiții din regiuni care cer de la 20% din venit pentru ”protecția afacerii”.

90% din indivizii periculoşi pe ca-re-i vedeți la ştiri că au furat ceva, au amenințat pe cineva sau au făcut o escrocherie de proporții stau în

acest moment şi beau bere relaxați, cu toate că ar trebui să fie închişi, chiar şi pe 30 de zile. Niciunul din cei 32 de vameşi prinşi recent la vamă cu mită nu va face puşcărie.

Vara asta directorul unei agenții turistice a fugit cu banii a peste 200 de persoane, inclusiv ai mei. Indi-vidul a fost prins, dar se pare că a împins bani în stânga şi-n dreapta şi acum este liber ca pasărea. Sunt sigur că şi la vara viitoare va folosi aceeaşi schemă.

Ați prins ideea. Când te ciocneşti cu legea Republicii Moldova şi cu oamenii corupți care ”o apără”, nu te aştepta să obții dreptate. Dacă azi eşti un internaut care citeşte plictisit acest articol, mâine ai putea fi victi-

ma acestui sistem, şi dacă dai de ne-nea judecător cu barbă sură şi inel de aur gros pe deget, atunci împuşcă-te.

Eu păstrez în amintire cazul Poia-tă, dar şi cazul procurorului care a tamponat un şofer şi după asta l-a închis. Și cazul Zubco, în care nimeni n-a fost condamnat. Guvernarea noastră cu reformele ei de 3 copeici ştie a da din limbă bine, dar lucrurile trebuie mişcate azi, nu mâine.

Atâta timp cât legea nu-mi apără familia, uit de patriotism şi de Repu-blica Moldova. Și fără multe prostii de genul ”viitorul depinde de tine” sau ”(furăm) construim Moldova îm-preună”.

Andrei FORNEA

Sursa: andreifornea.com

De ce voi părăsi Republica Moldova

- Pornind de la afirmaţiile de mai sus, într-adevăr aceasta este opinia Dvs. sau decla-raţiile de pe scena festivalului au fost inter-pretate?- Da, asta am zis. Este opinia mea despre

orice fel de Uniune şi imperiu, iar istoria con-firmă umila mea părere, anume că, mai de-vreme sau mai târziu, imperiile se prăbuşesc. A exagera calităţile unei societăţi în devenire se numeşte utopie – eu nu sunt adeptul uto-piilor. Mă miră că ceea ce am zis în faţa came-relor de luat vederi şi a o mie de oameni pe scena Teatrului Naţional din Iaşi (care se află peste drum de Liceul „Octav Băncilă”, pe care l-am absolvit cu mulţi ani în urmă) a nedume-rit un singur om: autorul acelei tirade neo-bolşevice comise în numele Uniunii Europe-ne. Paradoxal, dar conferinţele mele rostite în cadrul Salonului de carte de la Paris din acest an au fost presărate cu metafore şi mai colo-rate la adresa UE, fapt primit cu aplauze de publicul francez. Poate descopăr un secret, dar după discursul de la Iaşi am fost felicitat de unul dintre cei mai importanţi intelectu-ali ai Italiei, prezent în sală, pentru ironia la adresa UE şi critica limbii de lemn la care ne întoarcem.

- Dacă sunteţi atât de eurosceptic, nu credeţi că ar fi cazul să întoarceţi cei 500 de euro cu care aţi fost plătit pentru a evolua pe scena festivalului?- Mai întâi, doar un individ deprins să vor-

bească pe bani poate crede că atunci când un scriitor este invitat la un festival de litera-tură primeşte o mapă cu temele pe care are şi pe care nu are voie să le atingă. Din ferici-re, nici la Paris şi nici la FILIT nu mi s-a dictat ce să vorbesc şi nici nu mi s-a interzis nimic. E, cumva, european să fie aşa. Fac această comparaţie pentru că FILIT a reuşit pentru prima oară în România să creeze o atmo-

sferă culturală ca la Paris, fapt exprimat de oaspeţii europeni ai festivalului, experţi ai cărţii. Atacul paranoic la adresa mea a fost şi o încercare de a minimaliza importanţa FILIT şi o răfuială cu administraţia municipiului Iaşi. În altă ordine de idei, autorul turbulent al acestui atac ciudat nu ştia că eu nu am primit banii care mi se cuvin prin contract (pentru simplul fapt că am uitat să dau da-tele bancare). Deci, e destul ca eu să nu ridic aceşti bani şi toată tirada lui se dezumflă. Dar e cumva reprezentativ pentru anumiţi comentatori români să se înfrăţească cu al-ţii moldo-români pentru a comite măscăreli din care ei şi-au făcut singura armă. Cred că incidentul are legătură cu parada din 3 no-iembrie de la Chişinău.

- Se zice că în urma afirmaţiilor de la FI-LIT aţi fi pus serviciile secrete în alertă. De unde vine istoria asta cu “Baștovoi – agentul KGB”? Aţi colaborat vreodată cu serviciile secrete?- Asta este o istorie făurită de aceeaşi

colaboratori moldo-români care au cre-at multe alte legende bune de adormit demnitari şi episcopi care adorm greu. Am auzit şi eu multe despre mine şi dacă stau să le pricep, încep să-mi crească aripi, gheare de căţărat pe blocuri şi curele de cauciuc la subsuori cu care plonjez între cer şi pământ. Ceea ce mă preocupă de la o vreme este: de unde ridică agenţii ba-nii, ca să mă fac şi eu cu bani? La Moscova sunt agent român, la Bucureşti – agent al Kremlinului. Din acest motiv am fost fă-cut pe rând: agent de influenţă, mason, evreu, iudeo-mason, homosexual şi, iată, după 3 noiembrie, şi comunist! Fiţi de acord, e greu ca toate acestea să încapă într-un singur om… Și, ca să nu pară că mă eschivez de la răs-puns la o întrebare haioasă, zic cu mâna pe ini-mă: nu, nu am colaborat niciodată cu serviciile secrete de nicăieri din lume şi condamn acest soi de colaborare făcută de feţele bisericeşti.

- Reieșind din acea declaraţie scandaloasă, de ce credeţi că actuala guvernare de la Chi-șinău “minte cetăţenii cu Tratatul de la Vil-nius”? Care este baza acestor afirmaţii?- Baza acestor afirmaţii este una care ţine mai

mult de experienţă: pur şi simplu, guvernarea de la Chişinău a exploatat la maximum tema UE şi de fiecare dată a minţit. Să ne amintim doar promisiunea circulaţiei libere din 2012.

Minciuna care se conţine în manipularea cu Tratatul de la Vilnus nu ţine de conţi-nutul tratatului, ci de faptul că oamenii care se laudă cu el sunt, pur şi simplu, inca-pabili să susţină un adevăr. E o minciună însuşi faptul de a discuta la nesfârşit pla-nuri noi fără a duce la capăt măcar unul din cele vechi. Asta am zis la Iaşi – e o mare dramă a societăţii tehnolo-gizate faptul că ne-am cre-at obsesii social-politice pe care nu le putem influenţa şi care nu ne influenţează decât la nivelul minţii.

- Dvs. v-aţi exprimat spe-ranţa ca în zece ani, când Republica Moldova ar putea fi pregătită pentru aderare, Uniunea Europeană să nu mai existe. Dar ce-ar trebui să fie în locul actualei UE?

- Eu am zis asta în virtutea experienţei sufe-rite de toate imperiile care s-au prăbuşit de-a lungul istoriei. Am amintit acestor politicieni care ne îmbată cu apă rece că se sprijină pe lucruri efemere şi că altele ar trebui să fie pie-trele pe care se zideşte o societate sănătoasă. În acest sens, experienţa URSS este grăitoare, mai ales că mulţi din cei care vorbesc azi des-pre UE ieri au vorbit în termeni identici despre URSS. Aşadar, nu e vocaţia mea să constru-iesc noi state şi noi orânduiri sociale, dar pot să constat similitudinile între ceea ce există şi ceea ce a fost. Ca să nu zic că eu nu am vor-bit ca un om politic, ci ca un scriitor invitat la un festival de literatură şi pus să vorbească la tema “Scriitori în est”, eu fiind autorul unui ro-man despre copilăria sovietică, tradus la Paris şi de-a dreptul elogiat de marea presă france-ză şi pentru care am de acum şi un contract de traducere în Italia. Prin urmare, atribuirea unei tente politice afirmaţiilor mele este o alu-necare în domeniul fantasmelor cauzate de o copilărie grea.

- Care, în opinia Dvs., ar trebui să fie calea Republicii Moldova pentru a deveni un stat prosper și dezvoltat din toate punctele de vedere? Poate Uniunea Eurasiatică?- Pentru a deveni un stat prosper, Republica

Moldova trebuie să iasă din iureşul minciunii, al şmecherismului ţărănesc îmbogăţit peste noapte, al hoţiei cu epoleţi şi inele groase, al gângăvitului la pupitrele parlamentului şi, mai nou, la televiziuni. Trebuie să iubim acest pământ, pe Dumnezeu care l-a creat şi oame-nii care trăiesc pe el. Celelalte sunt vorbe ome-neşti de care eu nu mă poticnesc. Oare nu pen-tru asta am fost blamat, că am comparat URSS cu UE? Cum oare voi recomanda o Uniune în locul altei Uniuni?

- Vă mulţumesc.

Sursa: deschide.md

Agent român la Moscova şi cel al Kremlinului la Bucureşti, preot tot timpul şi scriitor în timpul liber, ieromonahul Savatie Baştovoi, origi-nar din Republica Moldova, a răspuns provocării de a vorbi deschis, în cadrul unui interviu acordat în exclusivitate pentru “Deschide.md”, despre atitudinea sa faţă de Uniunea Europeană şi cea Eurasiatică, Republica Moldova şi guvernanţii săi, relaţia sa cu serviciile secrete, precum şi acţiunile necesare pentru prosperarea şi dezvoltarea ţării în care s-a născut.

Ultimul scandal cu implicarea preotului şi scriitorului Savatie Baştovoi a apărut în presa română imediat după festivalul de literatură “FILIT”, desfăşurat la Iaşi, în perioada 23-27 octombrie. Potrivit acesteia, iero-monahul ar fi declarat de pe scena festivalului următoarele: “Uniunea Europeană este ca fosta Uniune Sovietică… Guvernul de la Chişinău minte cetăţenii cu Tratatul de la Vilnius! Sper ca peste zece ani, când Republica Moldova va fi pregătită să adere la Uniunea Europeană, aceasta să nu mai existe!”

SAVATIE BAŞTOVOI:

Republica Moldova trebuie să iasă din IUREŞUL MINCIUNII…

De o bucată de vreme mă roade gândul să părăsesc Republica Moldova. Nu pentru că salariile sunt mici, iar drumurile reno-vate – de calitate proas-tă. Nu doar din cauza nesimțiților sau – într-un cuvânt mai popular – a bâdlelor. Nu doar pen-tru că în Moldova tânăra generație este mai pericu-loasă decât cea din Parla-ment şi nici pentru că în

ultimii 4 ani doar 3 persoane din cele 198 condamnate pentru corupție au stat la închisoare.

15 NOIEMBRIE 2013 7 F L U X

Iată că WikiLeaks con-firmă ceea ce noi am afirmat chiar pe 7 aprilie 2009. Marea Revolu-ţie din Aprilie nu a fost revoluţie, ci o banală tentativă de lovitură de stat. Că au fost implica-te serviciile româneşti şi cele americane, că au fost implicaţi şi ruşii sau nu au fost – asta e o altă chestiune.

Informaţiile publicate de Wiki-Leaks deligitimează actuala guver-nare. Aceasta nu este decât o juntă, pentru că a acces la putere prin vio-lenţe şi prin fraudă.

Este de remarcat faptul că jurna-liştii şi analiştii politici de duzină care muncesc cu sârg pentru actu-alii guvernanţi, în special pentru cei doi vlazi, Plahotniuc şi Filat, s-au fă-cut a nu observa ştirea venită de la WikiLeaks. Doar comuniştii au mai pomenit de ea, dar şi ei cu jumătate de gură.

În alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, Partidul Comuniştilor a acumulat 48,5 la sută din sufragii,

câştigând clar alegerile în faţa lide-rilor de atunci ai opoziţiei liberale: Vladimir Filat, Serafim Urechean şi Mihai Ghimpu. Atunci, cei trei, cu sprijinul şi la indicaţiile străinilor, au organizat o lovitură de stat. În prima etapă, aceasta a eşuat, dat fiind că puciştii nu au reuşit să pună mâna pe putere, chiar dacă au devastat şi au incendiat Palatul Parlamentului şi pe cel prezidenţial. Dar pe termen lung, lovitura de stat a reuşit pentru că Vladimir Voronin, deşi avea 60 din 101 mandate în Parlament, nu a reuşit să aleagă şeful statului. După care comuniştii s-au prăbuşit. De la ei au plecat Marian Lupu şi Vladimir Plahotniuc, care au reanimat Parti-dul Democrat din contul bazinului electoral al Partidului Comuniştilor. Dar nu asta a fost lovitura fatală pentru PCRM. Acţiunile din 7 apri-lie şi-au atins ţinta pentru că ele au băgat frica în oasele lui Vladimir Vo-ronin. Violenţele din acea zi au avut scopul să-i arate liderului comunist că el ar putea împărtăşi soarta lui Ni-colae Ceauşescu. Și Voronin a luat-o mai moale. Nu i-a arestat pe uzur-patori şi pe acoliţii lor, ci i-a lăsat la libertate ca ei să poată măslui alege-rile din vară, pe care comuniştii le-au „pierdut”, nu fără contribuţia fos-

tului lor tovarăş Iurie Ciocan. Altfel spus, Voronin a renunţat la putere fiind forţat de împrejurări, de servi-ciile străine: americane, româneşti, dar poate şi de cele ruseşti. Pentru că atunci el nu mai convenea la ni-meni. El era exact în situaţia în care a ajuns Ceauşescu în 1989. Și, ca să nu păţească la fel, a făcut un pas înapoi, asigurându-şi securitatea proprie şi a întregii familii şi afacerile, proprie-tăţile lui imense.

Că lucrurile stau anume aşa, că Voronin se află anume în poziţia creionată mai sus, o demonstrează şi faptul că PCRM, deşi încă se mai bucură de o susţinere masivă din partea electoratului de stânga, nu este în stare să răstoarne actuala gu-vernare, care este lipsită de o susţi-nere populară autentică, ci menţine frâiele puterii doar prin promisiuni, manipulare, fraudă, încălcarea pre-vederilor legale şi ale celor consti-tuţionale, pe banii oligarhilor şi cu sprijinul cancelariilor şi serviciilor secrete străine, în special occiden-tale. Dacă în fruntea Partidului Co-muniştilor s-ar afla cineva care nu ar avea handicapul lui Voronin, atunci zilele Alianţei Pro-Europene ar fi numărate. Să nu înţelegeţi că m-aş plasa printre cei care pledează pen-tru înlocuirea lui Voronin cu un alt lider. Dimpotrivă, consider că PCRM se va menţine pe arena politică, păs-trând această felie electorală imen-să, aproape 50 la sută, dacă nu chiar mai mult, atâta timp cât în fruntea comuniştilor se va afla Vladimir Vo-ronin. Fruntaşii comunişti ar trebui să se roage zi şi noapte lui Dumne-zeu ca să-i dăruiască liderului lor sănătate şi cât mai mulţi ani. Dacă se retrage Voronin, atunci PCRM se prăbuşeşte. Comuniştii nu au un alt lider care să-l poată substitui, măcar parţial, pe Voronin.

Pornind de la această situaţie, pu-tem să facem următoarea constata-re: la următoarele alegeri parlamen-tare, comuniştii vor acumula multe voturi, cele mai multe voturi, dar ei nu vor câştiga alegerile şi nu vor gu-verna. Și doar pentru că nu mai vor să guverneze. Pentru că Voronin nu mai vrea să guverneze. Vladimir Filat şi Vladimir Plahotniuc vor avea grijă şi vor găsi mijloacele necesare ca să-l convingă pe Voronin să nu câşti-ge alegerile. Lovitura de stat de la 7 aprilie 2009 este şi acum în continuă desfăşurare.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Opinii

PP EE LL EE RR II NN AA JJ EE PP EE NN TT RR UU SS UU FF LL EE TT

CENTRUL de PELERINAJ E M A U S

M I T R O P O L I A B A S A R A B I E I

M O L D O V A 15-17 noiembrie 2013 (3 zile/2 nopţi)

Pelerinaj la mănăstirile moldave: Neamţ, Sihăstria, Secu, Sihla, Agapia, Văratec, etc Închinare la mormântul păr.Cleopa Ilie

Grup 7 pers Preţ 85 euro/pers Plecarea Vineri, 15 noiembrie, ora 6. Sosirea Duminică, 17 noiembrie, ora 22.IAŞI: Catedrala Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei: Moaştele Sf.Parascheva - ocrotitoarea Moldovei, Palatul Culturii, Statuia lui Ştefan cel Mare şi Sfânt, Biserica Sf. Nicolae Domnesc, Măn. Sfinţii Trei Ierarhi: Mormintele Domnitorilor Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir şi Alexandru Ioan Cuza, Mănăstirile: Neamţ, Catedrala Sf. Ioan Iacob, Sihăstria, Secu, Sihla, Daniil Sihastrul, Văratec, Agapia, Diaconeşti, Boroia, Brazi. Maozoleul Mărăşeşti, Biserica din Borzeşti: Acasă la Ştefan cel Mare şi Sfânt. HUŞI: Catedrala Sf.Ap.Petru şi Pavel.

A R D E A L U L ş i M O L D O V A 29 noiembrie–2 decembrie 2013 (4 zile/3 nopţi)

ALBA IULIA lui Mihai Viteazul: 1 decembrie – sărbătoarea naţională a României Măn.BERIVOI: Hramul Sf.Ap.Andrei cel întâi chemat – ocrotitorul României

Măn.NICULA: Icoana făcătoare de minuni ai Maicii Domnului Măn.PRISLOP: Mormântul păr.ARSENIE BOCA – Sfântul Ardealului BORZEŞTI: Acasă la domnitorul Moldovei Ştefan cel Mare şi Sfânt

Grup 7 pers Preţ 130 eur/per Plecare Vineri, 29 noiembrie, ora 7. Sosirea Luni, 2 decembrie, ora 22. Mănăstiri:Huşi, Bujoreni, Bogdana, Brâncoveanu-Sâmbăta de Sus: Izvorul păr.Arsenie Boca, Berivoi, Dejani, Prislop, Sf.Lazăr, Râmeţ, Aiud, Mihai Vodă-Turda: mormântul lui Mihai Viteazul, Dumbrava, Floreşti, Nicula, Cârţişoara. Catedralele din oraşele: Alba Iulia, Făgăraş, Sibiu, Cluj. BORZEŞTI: Acasă la ŞTEFAN cel Mare şi Sfânt.

(+373.22) 33.13.10, 59.78.36 (+373) 69.336.366, 79.336.366, 79.776.216, 60.234.955 www.emaus.md office@emaus.md

WikiLeaks confirmă ceea ce scria FLUX-ul încă în 2009

DEZVĂLUIRI WIKILEAKS:România ar fi fost

implicată în revoltele din aprilie 2009 din MoldovaRomânia ar fi fost implicată în revoltele din aprilie 2009 de la Chişinău. Este o ipoteză care a ieşit la iveală în urma unor noi dezvăluiri făcute de site-ul WikiLeaks.

Potrivit unor e-mailuri ale unor agenţi Stratfor, publicate de WikiLeaks, violenţele de la Chişinău de pe 7 aprilie 2009 par să fi fost organizate după acelaşi scenariu ca cele din România, când a căzut regimul Ceau-şescu.

În document mai este menţionat că urmele serviciilor secrete din Ro-mânia par a fi peste tot în evenimentele din 7 aprilie, mai ales că toţi angajaţii securităţii de la Bucureşti ar fi aceiaşi care au fost în spatele re-voluţiei din 1989.

Un agent face trimitere la o discuţie cu unii organizatori ai revoltelor din Iugoslavia, când Slobodan Miloşevici a fost înlăturat de la putere. Aceştia ar fi spus că evenimentele din Moldova nu au niciun sens, pentru că li se părea evident că opoziţia nu a câştigat alegerile. Despre o posibilă implicare a României şi a SUA în evenimentele din Moldova a scris şi un colaborator Stratfor de la Moscova.

Potrivit lui, subiectul a fost discutat în Duma de Stat a Rusiei. Acesta mai scrie că oficialii ruşi păreau convinşi că Bucureştiul planifica să dez-bine Moldova şi să preia controlul unei părţi a teritoriului ţării. Schimbul de mesaje a avut loc pe 8 aprilie 2009.

Stratfor este o societate americană privată de informaţii secrete şi ana-lize strategice. WikiLeaks susţine că deţine probe privind existenţa unor legături secrete între această organizaţie şi instituţii guvernamentale americane.

Sursa: publika.md

CONSULTAŢII JURIDICERadu Bușilă

președinte al Asociaţiei Juriștilor Creștin-Democraţi

078 488 488or. Chișinău, str. N. Iorga, 8

15 NOIEMBRIE 20138F L U X

- Comisia mixtă pentru integrare eu-ropeană România-Republica Mol-dova a discutat zilele trecute posibi-litatea instalării unor hidrocentrale pe Prut. În cât timp ar putea fi pus pe picioare un astfel de proiect?- Nu ştiu cine a propus acest proiect,

în niciun caz noi.

- Proiectul instalării celor 13 hidro-centrale pe Prut a fost adus în dis-cuţie de parlamentarii români, care susţin că o astfel de idee exista încă din perioada în care Ceaușescu era la putere.- Parlamentarii pot propune orice,

aşa făceam şi eu, dar nu există un stu-

diu privind instalarea acestor hidro-centrale la Departamentul de Energie. Ceea ce interesează în acest moment în legătură cu Republica Moldova este interconectarea conductelor de gaz şi a reţelelor electrice, fiindcă moldove-nii cumpără energia de la Cuciurgan

(Transnistria) şi am vrea să schimbăm acest lucru: avem astfel câteva linii Suceava-Bălţi, Ungheni-Chişinău, plus o linie în zona Isaccea. În acest fel am încercat să introducem sistemul ener-getic românesc în Republica Moldova. Nu exclud că s-ar putea face şi microhi-drocentrale, dar Hidroelectrica, princi-palul jucător de pe piaţă, ar putea în momentul de faţă să facă asemenea investiţii.

- De ce durează atât de mult interco-nectările cu Republica Moldova?- N-aş putea să vă spun: neglijenţă,

indolenţă, lipsa unei viziuni politice

- Dacă pentru conducta de gaz Iași-Ungheni spuneaţi că termenul va fi respectat, în ceea ce privește in-terconectarea reţelelor de energie electrică aveţi o dată?- Se lucrează la studiul de fezabili-

tate şi ne-am propus ca în doi ani de zile să avem această interconectare făcută.

- Deci, deocamdată, nu au început niciun fel de lucrări în acest sens?- Nu.

- În cazul în care Rusia își va pune în aplicare ameninţarea de a lăsa Re-

publica Moldova fără gaz, România ar putea să-i ofere o soluţie de ava-rie?- Nu, până la punerea în exploatare

a conductei de interconectare, nu.

- Dar și după aceea, gazul pe care îl poate transporta conducta Iași-Un-gheni înseamnă circa 20 la sută din necesarul Republicii Moldova.- Da, înseamnă 55.000 mc pe oră.

Atât poate să dea România, după ace-ea trebuie să construim o staţie de

compresoare, care se va face unde-va în zona Oneşti şi care costă destul de mult: 26 de milioane de euro. Se lucrează la studiul de fezabilitate al acestei staţii, cu ajutorul căreia se va putea pompa mult mai mult gaz spre Republica Moldova.

- În cât timp credeţi că se va construi această staţie de compresoare?- Cel mult doi ani, pentru că putem

să luăm bani de la Bruxelles.FLUX

Energetic=

CMYK

Urmare din pag. 1Gazprom deţine un sfert din rezervele mondia-

le de gaze naturale, este cel mai mare producător de gaze din lume (20% din totalul la nivel mondi-al) şi asigură un sfert din consumul de combusti-bil al Europei. Compania aduce 20% din venituri-le din exporturi ale Rusiei. Gazprom îndeplineşte multe funcţii care în mod normal sunt rezervate statului, inclusiv finanţarea proiectelor de lucrări publice direct din propriul buget. Este singura companie din Rusia obligată să-şi plătească taxe-le în fiecare lună şi plăteşte 18% din taxele care intră în bugetul rus. Aceste venituri reprezintă cea mai mare contribuţie unică la PIB-ul Rusiei, de 10%, şi sunt vitale pentru funcţionarea guver-nului de la Moscova, scrie Bloomberg. Banii din bugetul Gazprom permit Kremlinului să împar-tă subvenţii şi să ţină sub control nemulţumirile populaţiei.

Un creier rus cu tentacule germanePână în 1989, Gazprom a fost o divizie a Minis-

terului Gazelor, condus de Viktor Cernomârdin, iar legăturile colosului cu politicul s-au menţinut şi poate chiar dezvoltat după căderea regimu-

lui comunist. Cernomârdin a devenit premierul Rusiei în 1992, când compania de stat s-a trans-format într-o companie pe acţiuni. Dmitri Med-vedev a fost preşedintele consiliului de directori al Gazprom mulţi ani, după care a fost ales pre-şedinte al Rusiei. Statul rus deţine jumătate din acţiunile Gazprom.

Tentaculele Gazprom se întind dincolo de sec-torul gazelor naturale. Grupul are aproximativ 70 de subsidiare pe care le controlează în totalitate şi multe altele pe care le deţine parţial, inclusiv una care-l are pe fostul cancelar german Gerhard Schröder în funcţia de preşedinte al consiliului acţionarilor. Mulţi alegători germani îl asocia-ză pe Schröder cu celebrul program de reforme „Agenda 2010”, care includea tăieri în sistemul de protecţie socială, reducerea taxelor şi reformarea pieţei muncii. Acest program a făcut din Germa-nia superputerea economică de acum a Europei.

Gazprom deţine, de asemenea, o bancă, ziare, posturi de radio şi televiziune, studiouri de fil-me, cinematografe şi proprietăţi imobiliare. Cu alte cuvinte, Gazprom deţine putere. Compania îşi permite să ofere salariaţilor care au devenit părinţi un bonus special echivalent cu 1.500 de euro, îşi trimite angajaţii la tratamente de sănă-tate, sponsorizează competiţii sportive, excursii

de vânătoare şi campionate de pescuit, notează revista germană Spiegel.

Gazprom este cea mai dinamică industrie din toată Rusia şi printre puţinele companii care nu au probleme financiare, spune Constantin Zi-makov, directorul Administraţiei Industriale a Gazoductelor Transregionale a Gazprom.

Refuzat în Asia, Gazprom vrea o felie mai mare din piaţa europeanăAceasta este forţa care până în 2030 intenţio-

nează să-şi majoreze cota pe piaţa europeană a gazelor naturale de la 26% la 33%. Însă succesul monopolului nu este garantat, ci depinde de pre-ţul cărbunelui, care ia tot mai mult locul gazelor naturale în producerea energiei, şi de eforturile Europei de a-şi diversifica resursele. Gazprom are în faţă provocări care-i ameninţă nu doar domina-ţia pe piaţa gazelor, ci chiar stabilitatea în Rusia. Gazprom are tehnologie învechită, din era sovie-tică, multe din actualele câmpuri de exploatare au ajuns la maturitate, iar revoluţia gazului de şist din SUA şi dezvoltarea industriei gazelor lichefiate îi ameninţă prezenţa pe pieţele din afara Europei.

Rusia este, la rândul ei, dependentă de vân-zările de gaze către Europa, deoarece nu are contracte cu China, cel mai mare consumator de gaze din lume. Guvernul chinez estimează că, până în 2030, consumul de gaze i se va dubla. Timp de mai mult de zece ani, Moscova a curtat China, dar Beijingul preferă gazele mai ieftine din Turkmenistan.

Europa, pentru moment, îşi încordează muş-chi, care sunt încă slabi din cauza politicilor ener-getice diferite ale diferitelor guverne.

Pentru a ocoli Ucraina, ghimpele din sistemul de export de gaze al Rusiei, Gazprom a construit gazoductul Nord Stream prin care alimentează mai ales Germania, cea mai mare economie eu-ropeană. Nord Stream a fost dezvoltat cu aju-torul companiilor germane Wintershall şi E.ON Ruhrgas, cu Nederlandse Gasunie din Olanda şi GDF Suez din Franţa. Proiectul a fost cofinanţat de 26 de bănci internaţionale.

După construcţia Nord Stream s-a prăbuşit proiectul Nabucco, susţinut de SUA şi UE, care ar fi trebuit să aducă gaze din regiunea caspică. Recent, Gazprom a inaugurat lucrările la South Stream, prin care va aduce gaze în sudul Europei.

Exporturile de gaze ruseşti sunt afectate de cererea slabă din Europa şi de sistemele mai fle-xibile de stabilire a preţurilor de aici.

Rusia a pierdut anul trecut în faţa Norvegiei poziţia de principală sursă de importuri de gaze a Europei. Preţurile gazelor norvegiene sunt sta-bilite de piaţă, în timp ce Gazprom îşi ancorează preţurile de cotaţiile petrolului. În aceste condi-ţii, gazele norvegiene sunt mult mai ieftine, însă Europa este legată de Gazprom prin contractele pe termen lung practicate de compania rusă.

Cota Rusiei în importurile de gaze ale UE a scăzut de la aproape jumătate în 2000 la 32% în 2010 şi un sfert în 2012.

În afara Norvegiei, Rusia va concura pe piaţa europeană cu Azerbaidjan, care-şi va trimite gazele prin gazoductul Trans-Adriatic Pipeline, ce urmează a fi finalizat în 2019. De asemenea, Turkmenistan este interesat de Europa. Această ţară se clasează pe locul patru în lume la rezerve convenţionale de gaze. Gazele ruseşti reprezintă cea mai scumpă opţiune pentru Europa.

Sursa: Ziarul Financiar

Cu cine se luptă Europa să-şi reducă dependenţa de energia importată

România nu ne poate oferi o soluţie, dacă Rusia ne lasă fără gaz

La momentul actual, România nu ar putea să ofere Republicii Moldova o soluţie de alternativă, în cazul în care Rusia şi-ar pune în aplicare ameninţările de a o lăsa fără gaz la iarnă, a declarat ministrul român al Energiei, Constantin Niţă, în cadrul unui amplu interviu pentru România Liberă. Cel puţin, nu până la darea în exploatare a conductei de interconectare Iaşi-Ungheni. Dar şi după aceea, gazul pe care-l va putea transporta conducta va acoperi doar 20 la sută din necesar.

Ministrul s-a referit în interviu şi la perspectivele de interconectare a reţelelor electrice dintre cele două ţări. Vă propunem în cele ce urmează secvenţa din interviu în care Constantin Niţă face anumi-te precizări în legătură cu proiectele de interconectare şi modul în care se derulează acestea.

15 NOIEMBRIE 2013 9 F L U X

Balansul regimului Ia-nukovici şi al Partidului Regiunilor între Moscova şi Bruxelles nu a lăsat ni-ciodată loc de predictibi-litate în politica Kievului.

De altfel, o condiţie primordială pentru ca o ţară aspirantă să adere va-lorile europene. Chiar dacă părea „pre-mianta Parteneriatului Estic”, mai ales după criza politică de la Chişinău la începutul acestui an, traiectoria Ucrai-nei a fluctuat foarte mult. În numai trei zile, Ucraina şi-a anulat foarte mult din şansele de semnare a Acordului de Asociere cu UE după ce, pe rând, autorităţile ucrainene l-au reţinut pe avocatul fostului premier Timoşenko, Serghei Vlasenko, pentru o presupu-să faptă de agresiune domestică, iar miercuri, 13 noiembrie, Parlamentul a amânat din nou votul pe tratamentul Iuliei Timoşenko în străinătate. Legis-lativul de la Kiev a încheiat şedinţa extraordinară de miercuri fără să su-pună la vot proiectul de lege care ar fi permis rezolvarea situaţiei opozantei încarcerate Iulia Timoşenko, a cărei eliberare este cerută de Uniunea Euro-peană în vederea semnării unui acord de asociere. „Închei şedinţa extraordi-nară a Parlamentului. Următoarea şe-dinţă va avea loc pe 19 noiembrie”, a declarat Volodimir Râbak. „Ruşine!”, au strigat deputaţii din cadrul opoziţiei.

Acest nou eşec de luare a unei de-cizii în acest sens vine în contextul în care reprezentanţii UE au venit mier-curi în mod special pentru a asista la această şedinţă parlamentară. Emisa-rii europeni, fostul preşedinte polo-nez Aleksander Kwasniewski şi fostul preşedinte al Parlamentului European (PE), Pat Cox, prezenţi în Parlamentul ucrainean, urmează să prezinte un raport final în PE înainte de summitul Parteneriatului Estic, care va avea loc în perioada 28-29 noiembrie la Vilnius şi în cadrul căruia Ucraina speră să semneze acordul de asociere cu UE. Cei trei lideri ai formaţiunilor de opo-ziţie din Ucraina i-au rugat pe oficialii

UE prezenţi în sală să nu facă un raport negativ privind situaţia din Ucraina înaintea summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, a scris cotidianul Kiev Post. În cele din urmă, emisarii UE au decis să extindă termenul rapor-tului pentru 19 noiembrie pentru ca parlamentarii de la putere să se pună de acord asupra textului legii, în fapt o ultimă dovadă de clemenţă şi răbdare pentru Kiev din partea Bruxellesului înaintea summitului de la Vilnius.

Propuneri ruseşti în spatele uşilor deschiseCele două episoade negative suc-

cesive – reţinerea lui Vlasenko şi amâ-narea votului pentru Timoşenko – vin după ce sâmbăta trecută preşedintele Viktor Ianukovici a zburat de urgenţă la Moscova şi a avut a discuţie tete-a-tete cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. Conţinutul discuţiilor nu a fost public, cu toate că anterior consilie-rul preşedintelui rus, Serghei Glaziev, declarase că Rusia pregăteşte proiec-te comune cu Ucraina în valoare de miliarde de dolari dacă această ţară renunţă la ambiţiile proeuropene. „Există o serie de proiecte binecunos-cute, cum ar fi avioanele AN - 124, AN - 140 sau AN - 148, adică întreaga serie de avioane Antonov, pe care împre-

ună putem să o realizăm. Domeniul construcţiei de rachete şi cel spaţial, desigur, au perspective imense, iar în domeniul nuclear din Ucraina, de ase-menea, este planificată realizarea ce-lei mai mari producţii. Țara în sine este capabilă să producă bare de combus-tibil pentru centralele sale nucleare cu ajutorul tehnologiilor ruseşti”, a decla-rat Glaziev, pentru publicaţia „Expert”.

Acuzaţii din opoziţieÎn aceste condiţii, opoziţia ucrainea-

nă l-a acuzat marţi pe preşedintele Viktor Ianukovici că face un joc dublu între Bruxelles şi Moscova, în cursul negocierilor cu privire la un acord de asociere cu UE şi soarta opozantei Iu-lia Timoşenko. De altfel, cei doi pre-şedinţi au vorbit sâmbăta la Moscova despre relaţiile economice bilaterale înaintea summitului de la Vilnius, fapt confirmat şi de diplomaţia ucraineană. Arseni Iaţeniuk, lider al grupului par-lamentar al partidului Batkivşcina al fostului premier Iulia Timoşenko, a ce-rut cu o zi înainte liderului diplomaţiei ucrainene Leonid Kojara un desfăşură-tor al acestor discuţii cu Moscova, din care nimic să nu fie filtrat. „Dacă un şef de stat duce negocieri secrete cu un alt şef de stat, aceasta ar putea justifica o procedură pentru destituirea sa”, a de-clarat el. Site-ul preşedinţiei ucraine-

ne a anunţat sâmbătă întâlnirea, însă nu a publicat apoi informaţii despre aceasta. Iaţeniuk l-a acuzat pe preşe-dintele ucrainean că vrea să „submine-ze” perspectiva unui acord de asociere la summitul Parteneriatului oriental al Uniunii Europene de la Vilnius. „Pute-rea nu a înţeles până acum că nu poţi declara un lucru, face altceva şi gândi ceva ce nu are de a face cu nimic. Aşa nu se aderă la Europa”, a scris şi cele-

brul boxeur şi opozant Vitali Kliciko, li-derul partidului UDAR, pe blogul său. Mai mulţi oficiali ai UE, consultaţi de portalul EUObserver, au declarat sub protecţia anonimatului că sunt scep-tici în privinţa semnării Acordului de Asociere dintre UE şi Ucraina la sum-mitul de la finele lunii.

Mădălin NECŞUŢU

Sursa: curentul.ro

Patriarhul României a adresat un mesaj de felicitare Regelui

Mihai la ziua onomasticăCu prilejul aniversării zilei onomastice a Majestăţii Sale Regele Mihai I al României, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a adresat Majestăţii Sale următorul mesaj de felicitare:

Majestăţii Sale MIHAI I,

Rege al României

Majestatea Voastră,Cu prilejul zilei onomastice a Majestăţii Voastre, Vă adresăm alese urări

de sănătate, bucurie și viaţă îndelungată.Bunul Dumnezeu, pentru rugăciunile Sfântului Arhanghel Mihail, ocroti-

tor spiritual al Majestăţii Voastre, să Vă dăruiască ajutorul Său sfânt în toa-tă lucrarea cea bună!

Întru mulţi și fericiţi ani, Majestatea Voastră!Cu stimă și binecuvântare,

† DANIEL

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

Externe

CMYK

Jose Manuel Barroso a reconfirmat poziţia de fond a Comisiei Europene cu privire la îndeplini-rea în totalitate de către România şi Bulgaria a cerinţelor pentru adera-rea la Schengen, a preci-zat, marţi, 12 noiembrie, Ministerul Afacerilor Externe al României, referindu-se la interven-ţia preşedintelui CE la un post de televiziune francez.

„Preşedintele Barroso a reconfir-mat, practic, poziţia de fond a Comi-siei Europene cu privire la îndeplini-rea în totalitate de către România (şi Bulgaria) a cerinţelor pentru adera-rea la Spaţiul Schengen. Totodată, a deplâns amalgamul între adera-rea României la spaţiul Schengen şi

teme precum imigraţia, catastrofa de la Lampedusa sau mobilitatea lucrătorilor. A atenţionat, cu acest prilej, că aceste teme nu au legătură între ele şi riscă să alimenteze ascen-siunea mişcărilor extremiste şi xe-nofobe, poziţie susţinută constant şi de România”, se arată în reacţia Ministerului de Externe.

Ministerul Afacerilor Externe, „înţelegând substanţa afirmaţiilor preşedintelui Barroso, îşi manifestă încrederea în ceea ce priveşte men-ţinerea şi pe mai departe a unei atitudini corecte şi imparţiale a Co-misiei Europene faţă de subiectul aderării României la spaţiul Schen-gen. Aceasta, mai ales în contextul în care, mai mult decât niciodată, trebuie încurajată încrederea cetă-ţenilor din statele membre în regu-lile şi funcţionarea proiectului euro-pean”.

Totodată, MAE reiterează faptul că România „a îndeplinit în totalitate condiţiile pentru aderarea la spaţiul Schengen şi, prin urmare, se consi-

deră îndreptăţită la adoptarea cât mai curând posibil a unei decizii care să consfinţească această realitate”.

Ministerul Afacerilor Externe, ală-turi de celelalte instituţii compe-tente, „va continua toate eforturile pentru îndeplinirea obiectivului de

aderare la spaţiul Schengen”, se mai arată în comunicat.

„România şi Bulgaria nu vor intra în spaţiul Schengen la 1 ianuarie 2014”, a declarat, luni seară, preşe-dintele Jose Manuel Barroso, invitat la emisiunea Club LCI.

„România şi Bulgaria nu vor intra în spaţiul Schengen la 1 ianuarie 2014. Această dezbatere presupune, ca de obicei, un amalgam incredibil între Schengen, imigrare, Lampedu-sa, lucrători detaşaţi. Un amalgam care trebuie denunţat; dacă nu, vom fi martorii intensificării mişcărilor extremiste care împing Europa să facă lucruri foarte periculoase. Pen-tru că noi am experimentat în isto-ria Europei această xenofobie, acest şovinism şi nu este un lucru bun. Europa a trecut prin perioade grele în aceste momente de ultranaţio-nalism, protecţionism sau şovinism. Trebuie să le evităm. Să luăm fiecare caz în parte. România şi Bulgaria nu vor intra în spaţiul Schengen deoa-rece există ţări care se opun; deci există o unanimitate care trebuie atinsă, chiar dacă, tehnic, îndepli-nesc deja condiţiile”, a declarat Jose Manuel Barroso, pentru postul pri-vat de televiziune din Franţa LCI.

Sursa: mediafax.ro

România şi Bulgaria nu vor intra în spaţiul Schengen la 1 ianuarie 2014

Ucraina, tot mai departe de UE

15 NOIEMBRIE 201310F L U X Cultur=

„Este greu să pierzi, dar mult mai rău este să nu fi încercat

niciodată să reuşeşti”. Theodore Roosevelt

G`ndul s=pt=m`nii

Cel mai nou film al lui Igor Cobileanski, „La limita de jos a cerului”, a primit premiul criticii internaționale FIPRESCI la Festivalul de la Cot-tbus, Germania, se arată într-un comunicat Saga Film. Juriul FIPRESCI a apreciat „extraordinara reușită a unui regizor aflat la început”.„Filmul spune o poveste simplă

— aceea a unui tânăr care încearcă să se adapteze la realitățile dure ale lumii capitaliste, însă o face extrem de subtil și cu atenție deosebită pentru detalii. Evită clișeele cine-matografiei postsovietice și refuză să se complacă în autocompătimire. Personajele lui, întru totul individu-alizate, sunt creionate cu realism, compasiune și din când în când cu umor, conferindu-i poveștii puterea unei parabole”, se arată în argumen-tul criticilor din juriu.

„La limita de jos a cerului” a avut

premiera mondială în această vară, în competiția East of the West a Fes-tivalului Internațional de Film de la Karlovy Vary, și a fost selecționat la Festivalul Internațional de Film de la Varșovia și la Festivalul Internațional de Film „Molodisti” de la Kiev.

Filmul a avut un buget de apro-ximativ 5 milioane de lei, o susţine-re de 1,2 milioane de lei din partea CNC din România, restul fiind cofi-nanţări. Scenariul a fost dezvoltat cu sprijinul rezidenţei la Atelierul Cine-fondation, un proiect al Festivalului de la Cannes.

Filmările au avut loc în Republica Moldova, iar postproducţia a fost realizată la București. În distribuţie apar Igor Babiac, student la Acade-mia de Muzică, Teatru și Arte Plastice din Chișinău, Sergiu Voloc - actorul distribuit de Igor Cobileanski în toa-te scurtmetrajele sale, Ela Ionescu, actriţă de teatru din București, în-drăgitul actor Igor Caras-Romanov și Angela Ciobanu. Imaginea poartă semnătura lui Oleg Mutu, unul din-tre cel mai bine cotaţi directori de imagine din România, iar montajul a fost realizat de Eugen Kelemen și

Cristina Ionescu. Producător este Alexandru Teodorescu, de la Saga Film, iar producător executiv și story editor, Mihaela Popescu.

Regizorul Igor Cobileanski s-a născut în 1974, la Chișinău. A ab-solvit Facultatea de regie și film a UNATC București, în 1995. A reve-nit la Chișinău, unde a început să regizeze videoclipuri (șase numai pentru trupa Zdob și Zdub), spoturi publicitare și filme documentare («Murind pentru Madrid», «Răsări-tul Bălţilor», «Legendele Ţipovei», în intervalul 1999-2000). În 2006, a re-gizat primul său scurtmetraj de fic-ţiune, «Când se stinge lumina», unul dintre cele mai populare filme scur-te autohtone din ultimul deceniu. Au urmat «Sașa, Grișa și Ion» (2006) și «Plictis (și inspiraţie)» (2007), se-lectate la numeroase festivaluri in-ternaţionale și premiate la Trieste Film Festival sau Betting on Short Film Festival. «Plictis (și inspiraţie)» a câștigat premiul pentru cel mai bun scurtmetraj la TIFF 2008. Cobi-leanski a mai regizat lungmetrajul de televiziune «Tache», cu Mircea Diaconu în rolul principal.

Muzeul Naţional de Istorie a Moldovei deţine o colecţie impresionantă de piese de armament cu valoare tehnică, istorică și artistică, capabilă să ilustreze evoluţia armelor pe plan euro-pean. Colecţia, constituită în a doua jumătate a secolului XX din descoperiri arheologice și din donaţii, include peste 3000 de piese din cele mai vechi timpuri până în prezent, care acoperă aproape toată gama tipologică.

Pentru a crea o imagine cât mai amplă asupra întregu-lui fond al patrimoniului mobil ce ţine de latura militară, expoziţia aduce în centrul atenţiei publicului armele și echipamentul militar. Sunt prezentate toate tipurile de arme din colecţia muzeală – occidentale și orientale, albe și de foc, de ofensivă și de apărare individuală –, o bună parte dintre care sunt expuse pentru prima dată. Prezen-tarea este făcută în ordinea evolutivă, din punct de vede-

re cronologic și tipologic, și reunește o selecţie de peste 600 de piese reprezentative din această colecţie.

Sub aspect cronologic, în expoziţie sunt înșiruite arme preistorice (din paleolitic, eneolitic, epoca bronzului, epo-ca timpurie a fierului), antice și romane, arme din evul me-diu, din perioada modernă și contemporană.

Ca tipologie, sunt expuse: arme albe (de lovire, arunca-re, tăiere și împungere), arme de foc (regulamentare, de vânătoare și civile) și arme de apărare individuală.

Alături de arme, expoziţia mai cuprinde două mula-je de cavaleri medievali în armură, piese de echipament (banduliere, cartușiere și tocuri de pistoale din secole-le XVIII-XX), piese de vestimentaţie din secolele XIX-XX, echipament și vestimentaţie reconstituite sau reale de grenadier și de cuirasier rus (mijlocul sec. XIX), de ofiţer de roșiori român (1934), de ofiţer din Armata Naţională a Re-publicii Moldova (1994). Gravurile, picturile și fotografiile complinesc expunerea cu tipuri de militari din diferite pe-rioade (în vestimentaţie specifică) și cu scene din bătălii.

Expoziţia poate fi vizitată până la sfârșitul anului în curs.

DIN CAUZA CONCURENŢILOR CHINEZI ŞI SUD-COREENIFabrica de piane Pleyel, cu o tradiţie de două secole, se va

închideFabrica de piane Pleyel din Saint-Denis, Franţa, care a fabricat pianele la care au cân-tat Frédéric Chopin, Franz Liszt și Claude Debussy, se va închi-de la sfârșitul anului, după 200 de ani de existenţă a mărcii.Dispariţia fabricii, în care s-au

fabricat, timp de două secole, aproape 250.000 de piane, pune capăt unei îndelungate tradiţii franceze în domeniul muzical.

Firma Pleyel, fondată în 1807, nu a putut face faţă concurenţei venite din China și din Coreea de Sud, în pofida unei orientări strategice că-tre fabricarea pianelor de lux, în 2007.

«Întreprinderea Pleyel confirmă închiderea atelierului de producţie din Saint-Denis, cu 14 salariaţi, avându-se în vedere situaţia pierderilor recuren-te și nivelul de activitate foarte scăzut», a declarat Bernard Roques, preșe-dintele fabricii, într-un comunicat.

«O primă soluţie care să asigure continuarea parţială a producţiei nu s-a concretizat. Ţinând cont de stocurile cu produse finite, menţinerea activită-ţii comerciale este asigurată și se caută soluţii alternative», a adăugat Ber-nard Roques.

Fabrica Pleyel din Saint-Denis și-a deschis porţile în 1865, într-un atelier de 50.000 de metri pătraţi. În 1961, producţia a fost mutată în Germania, apoi, între 1996 și 2007, repatriată în Franţa, la Alès.

Grupul Pleyel a fost relocat la Saint-Denis, în nordul Parisului, cu prilejul bicentenarului mărcii, în 2007, și a început să fabrice piane de lux (piane cu coadă, de designer, comenzi speciale), precum și mobilă de designer.

În urma acestei relocări şi a concurenţei venite din partea fabricanţilor asiatici, firma producea în ultimii ani doar două piane pe lună, faţă de aproape 140, la începutul anilor 2000.

Pentru construcţia unui pian Pleyel este nevoie de 5.000 de piese, între 500 și 1.500 de ore de muncă și de 20 de muncitori, specializaţi în domenii diferite (lutieri, ebeniști, vopsitori, lăcuitori), se arată pe site-ul firmei.

Denumirea Pleyel este legată, de asemenea, de numeroase locuri din Pa-ris, precum staţia de metrou Carrefour Pleyel, turnul Pleyel și sala de concert Pleyel, în apropiere de Champs-Élysées.

PREMII

„La limita de jos a cerului” de Igor Cobileanski a primit premiul criticii la Cottbus

EXPOZIŢIE

„Arme şi echipament militar – o evoluţie în timp”

15 NOIEMBRIE 2013 11 F L U XCultur=

2.IX.1992Zilele Lucian Blaga. Prezenţi – clujeni, gă-

lăţeni, bucureșteni, alba-iuleni, ieșeni…Se acordă premiile Zilelor Blaga. Îmi revi-

ne și mie unul (oricum, în numărul de revis-tă-evocări, editat cu această ocazie, public două dialoguri despre Blaga, cu Aurel Rău și cu Mircea Tomuș; scriu un mic eseu în Sfatul Ţării, am alcătuit microantologia Blaga din colecţia „Poezii de duminică”. Oricum, zic, pare să fi meritat cele 15 mii de lei plus 2 mii de ruble, cât e valoarea premiului ce-mi re-vine.)

Iar Laurenţiu Ulici zice că-mi face marea surpriză de a-mi acorda, pentru valoarea ce-lor publicate în presa USR, un premiu de 50 de mii de lei. Ştiu eu… Nu mă autoflatez prea mult, dar aș vrea să cred că distincţiile le me-rit cu adevărat…

Am reușit să realizez două dialoguri, cu Petre Stoica și cu Laurenţiu Ulici, „forţându-i” să accepte neparticiparea la unele acţiuni în favoarea pugilismului întrebări-răspunsuri.

Lică Rugină de la Galaţi are marea inspira-ţie și generozitate să-mi dăruiască uimitorul volum „Panorama poeziei universale con-temporane”, editat de regretatul A. E. Bacon-sky încă în 1972. Zău că râvneam această an-tologie! O împrumutasem, demult, de la Gh. Vodă. În Chișinău sunt puţini, foarte puţini posesori ai acestei lucrări fundamentale.

Sunt frecvent felicitat pentru dialogul întreţinut la radio cu ocazia Zilei Indepen-denţei. Andrei Băleanu, Tudoriţa Bragă îmi vorbesc despre curaj, inspiraţie și claritatea discursului. Luciditatea și adevărul, și cre-zul nestrămutat în re-întregirea neamului ca necesitate ce ne-ar salva de umilinţele la care suntem supuși de rechinii-vecini. Avu ecou zicerea mea că – să vadă poporul – în fotoliile conducerii au rămas și revin în conti-nuare aceiași – nomenclaturiștii bolșevici de ieri. Iar – am accentuat – cine a făcut burtă în comunism nu mai face minte în democraţie.

Bustul lui Lucian Blaga dezvelit pe Aleea Clasicilor a generat opinii contradictorii până la gândul că, poate, peste un timp să fie în-locuit cu un altul, ce ar reprezenta o imagine mai revelatorie a profetului de la Lancrăm.

Printre oaspeţi – Cornel Ungureanu, Mir-cea Opriţă, Sterian Vicol, Negoiţă Irimie, Petre Bucșă, Constantin Vremuleţ, Teodor Cătineanu, Aurel Câmpeanu, Virgil Bulat, Mariana Bojan, familia plasticienilor Botiș (am vernisat expoziţia lor), Horaţiu Mazilu, cei amintiţi deja mai sus, plus mulţi alţii – cam 45 de persoane. Aproape majoritatea, prezenţi în atelierul maestrului Glebus Sain-ciuc, la un spectacol de măști. Discuţii, voie bună și fireasca oboseală impusă de ritmul presant al celor trei zile de festivităţi.

La monumentul lui Ştefan cel Mare, popii sunt huiduiţi de mulţime pentru predispozi-ţia lor promoscovită, în jurul căreia se tot dis-cută în presă. Huiduiţi și dregătorii suspuși. O voce: „Domnule Snegur, unde duci turma asta de miniștri?!” Alta: „Domnule Ghimpu, ce te-ai preacurvit? Nu ne mai recunoști?!” Au urmat controversele mari…

4.IX.1992Ieri, la hotelul "Naţional”, am realizat un

dialog de-a dreptul pesimist cu Ion Miloș, so-sit din Suedia. Însă am tot încercat să-mi scot interlocutorul din rectitudinea sa de suflet vexat, complexat, mergând pe linia întrebă-rilor oarecum incomode: „Ești superstiţios? Te consideri un scriitor valoros? Ce rol au zvonurile publice în destinul tău?...” Conve-nim să-i edităm o plachetă în colecţia „Poezii de duminică”. Selecţia rămâne să o fac eu, iar

titlul pe care mi l-a lăsat Miloș e frumos: „M-am născut duminică seara”.

Tratez o problemă similară și cu Gr. Vieru. Dacă nu reușește să încropească un sumar al viitoarei cărţi până duminică, mă sfătuiește să fac eu selecţia după volumul „Rădăcina de foc”.

La USM, sărbătorirea celor 50 de ani ai lui Mihai Cimpoi. Şefi mari și foarte mari. Discursuri de toate orientările. Surprinde noutatea unui titlu ce i se acordă prin decret prezidenţial: „Maestru al literaturii”. E firesc? E nestingheritor? E totuși, o distincţie? Încă nu ne-am lămurit… Masă cu mult vin. Spec-tacolul de măști de Glebus Sainciuc pe care, ca și alte dăţi, îl prezint eu.

Lectură: Daniel Turcea, „Iubire înţelepciu-ne fără sfârșit”, în colecţia „Cele mai frumoa-se poezii”.

Telefonez la București să aflu cum au ajuns „naufragiaţii” Ulici și Stoica. La administraţia „Luceafărului”, unde nimeresc, o doamnă îmi explică pe ton tânguitor că „Dl Ulici a avut o pană de motor și a dormit o noapte în câmp deschis”. De, e și acesta un eveniment care se răspândește.

În fine, vorbesc și cu Laurenţiu: au ajuns cu bine, ieșenii au fost specialiști excelenţi: mașina a rezistat.

5.IX.1992Telefonează Gr. Vieru, dându-mi sumarul

pentru placheta din seria „Poezii de dumini-că”. Îmi transmite 36 de titluri din „Rădăcina de foc”. Încă nu are un titlu. Urmează să-l gă-sească.

Transcriu de pe banda reportofonului di-alogul cu Laurenţiu Ulici. Luni trebuie să i-l prezint lui Eugen Cioclea pentru „Tinerimea Moldovei”.

10-11.IX.1992Escapadă la Iași. Transport favorizat, ceva

cheltuieli pe contul gazdelor, cu întoarcere „cooperatistă” aici, la Chișinău. La revista „Cronica” se joacă șah. Prezent Nic. Turturea-nu. Ioan Holban absent. Câteva telefoane pe la cunoștinţe. Foarte puţini se află pe loc. La „Convorbiri literare” e tihnă redacţională, Al. Dobrescu aflându-se în situaţii politice fră-mântate. În plin, pregătirile pentru alegeri. Iașul, ca atmosferă publică, între indecizie și abundenţă de mărfuri, în special străine, oa-recum de calitate… cenușie și presărate cu piperul preţurilor dez-zăbălate.

Dl Liciu, cel care are în grijă restaurantul „Cina”, chiar lângă Mitropolie, tratează cu Anatol M. niște viitoare proiecte de colabo-rare economică intern-naţională, ieșeano-chișinăuiene. Seară frumoasă la primul nivel, cel al cârciumii cu regim nocturn, până la 6 dimineaţă. Muzicanţii simt că suntem în grija și graţiile patronului, copleșindu-ne cu me-lodii alese. Solist – Nicolae Pintilie, de altfel voce cunoscută, cu câteva discuri la activ. Vin cu pelin care, dimineaţa, avea să-mi dea ceva durere de cap. Cazare la motelul „Bucium”, 10 km. depărtare de Iași.

Un periplu de informare, nu atât pentru mine, la un atelier de mobilă, unde e director o doamnă măslinie la chip și oarecum băr-bătoasă; la depozitul judeţean de mărfuri, unde lipsește și directorul, și contabilul-șef.

Când să ne întoarcem, într-o piaţă oare-care îl întâlnesc pe Nich. Scurt și insignifiant schimb de vorbe. Nu se leagă dialogul între noi, deoarece, când a trebuit să fie, să vină, Nichita, sub diverse pretexte ori fără nicio explicaţie, se făcea nevăzut. Doar auzit la telefon, dacă mai ai nevoie de explicaţii ba-nale…

Afluenţă cam scăzută de bișniţari basara-beni. Unii vând butii din masă plastică. 1,5 mii lei bucata. După ce se mai târguiesc, nu știu cu cât să le dea.

Unicele cumpărături: cafea la 350-370

de lei 250 gr. și ţigări „LM” la 160 de lei pa-chetul. La Chișinău, cafeaua o iei cu peste 2 mii de ruble kilogramul (s-a scumpit acum o săptămână), cutia „LM” – 135 de ruble. Alte interese „elitare” nu am avut. Nici nu mi le proiectasem.

Deci, zile tihnite de toamnă, mai mult o călătorie de agrement nostalgic sau – între nostalgic și decepţie, dar care nu trezește regrete.

12.IX.1992Încropesc câteva pagini despre Zilele Bla-

ga, unul din evenimentele culturale ale anu-lui curent. Comandate de revista „Sud-Est” și scrise mai mult pentru a onora acceptul pe care l-am dat, decât din plăcere. Am intitu-lat articolul „Dimpreunul-a-fi” și punându-i un… moto, de altfel – sugestiv: „E semnul unei alte orbite: tu urmează-l” (Eugenio Montale).

„Literatorul” nr. 34 îmi publică două poe-zii, „Metafizică” și „Fericiţi cei săraci cu duhul”. Afabilitatea și operativitatea lui Marin Sores-cu se cer preţuite la adevărată valoare, motiv din care și consemnez acest detaliu.

Da, încă două detalii ieșene. Câinele lup ţinut la subsolul restaurantului „Cina” care mai să rupă lanţul, când treceam prin preaj-mă. De reușea, bineînţeles că ne sfâșia. Dl Liviu ne explică: „Noaptea, după ce închid restaurantul de la parter și de la etaj, îl lasă liber și el inspectează prin toate încăperile. Păzea, Doamne ferește, pe cutezătorul care ar intenţiona să pătrundă în interior! Iar pen-tru cei ce fac scandal în crâșmă am de gorilă pe un fost campion naţional la box”. Asta e cu economia de piaţă: dulăi și mușchi!

Un episod dureros: însoţit de o tânără, trece spre Teatrul Naţional actorul Dionisie Vâlcu, de 2-3 ani deja nevăzător. O taină încă neelucidată de medici această bruscă înnop-tare din ochii acestui om de talent.

Şi un alt actor, Ion Sapdaru, basarabean cu studii făcute la Moscova și har real, ajuns pe scena ieșeană. Îl întâlnesc în restaurant la prânz, discuta cu alţi doi colegi politică. E amabil și prietenos, amintindu-și, probabil, că i-am fost nașul debutului în proză la „LA”. Are calităţi și să-i dea Cel de Sus șansa reali-zării.

13.IX.1992Pe la 5 și jumătate mă trezește scânce-

tul unui căţeluș de pripas. Scâncet sacadat, scârţâitor, parcă, precum la trecerea repede, în zigzag, a degetului apăsat pe sticlă. (Pro-babil, această asociaţie ar putea intra într-o poezie; nu sunt dese cazurile, când ne trezim cu gânduri ce aduc a versuri…)

Deja, temperatura dimineţilor e sub zece grade plus. Însă continui tabietul reluat acum două luni – să fac duș rece. (Avui și alte încercări de acvaterapie…) Pe lângă cât ar fi de folositoare pentru sănătate, procedura îmi simplifică necazurile existenţiale în pre-lungitele absenţe ale apei în acest cartier aflat încă în construcţie. Apa rece și proso-pul ne înlocuiesc focul! (Slogan tâmpit ce-mi vine ad-hoc… ad-foc…)

Printre lecturile curente – Quasimodo în colecţia „Poesis”, traducere (bună) de Mihai Banciu. Câteva versuri sfâșietoare din „Scri-soare mamei”: „Ştiu că ţi-e rău, că trăiești,/ Ca toate mamele poeţilor, săracă.” – E un adevăr care ne vizează pe noi și pe părinţii noștri…

Se vede că mă aflu într-o zodie propice scrierii jurnalului și simt (harnică!) necesita-tea de a-l deschide și de a fixa ceva în el. Spre exemplu, aceste patru versuri excelente ale lui Tommy Olofsson din antologia de lirică și proză suedeză în traducerea lui Ion Miloș: „Du-ţi libertatea ca pe un pumn de nisip/ ce ţi s-ar cerne printre degete –/ dar pregătit să-l arunci/ în ochii dușmanului”.

CALEIDOSCOP

15 noiembrie Evenimente1813: Gheorghe Asachi a deschis la Academia Dom-

nească din Iași un curs în limba română pentru a preda în limba națională, un curs de inginerie și hotărnicie. Cursul a funcționat până în 1818

1836: A fost înființat la Iași Conservatorul Filarmonic și Dramatic, sub direcția lui Gheorghe Asachi, spătarului Vasile Alecsandri (tatăl) și a vornicului Ștefan Catargiu; și-a încheiat activitatea în 1840

1889: Împăratul Pedro al II-lea a fost detronat, iar Brazi-lia s-a proclamat Republică Federativă

1910: În Brazilia, împăratul Pedro al II-lea a fost detronat printr-o lovitură de stat condusă de mareșalul Deodoro da Fonseca, iar țara a fost proclamată republică

1924: Apare, la București, revista săptămânală «Mișcarea literară» (până la 17 octombrie 1925), condusă de Liviu Rebreanu

1928: În SUA a fost introdus primul laborator de defec-toscopie de cale ferată

1948: A fost testată cu succes prima locomotivă elec-trică cu turbina de gaz (SUA)

1956: Are loc premiera primul film al lui Elvis Presley, „Love me tender”, la cinematograful Paramount în New York

1969: La Washington DC, peste 250.000 de oameni au protestat față de Războiul din Vietnam

1971: Intel Corporation a lansat primul microproce-sor integrat din lume, denumit Intel 4004, care putea executa până la 60.000 de instrucțiuni pe secundă

1987: La Brașov au avut loc manifestațiile spontane ale muncitorilor de la uzinele «Roman» împotriva regimului ceaușist, manifestații la care s-a alătu-rat o mare parte din populația orașului

Nașteri1316: Ioan I al Franței (d. 1316)1397: Papa Nicolae al V-lea (d. 1455)1498: Eleonore de Austria, regină a Portugaliei și Franței

(d. 1558)1708: William Pitt, prim-ministru al Marii Britanii

(d. 1778)1862: Gerhart Hauptmann, dramaturg german, laureat

Nobel (d. 1946)1868: Emil Racoviță, biolog, membru al Academiei

Române, fondatorul biospeologiei, explorator al Antarcticii (d. 1947)

1874: August Krogh, zoolog danez, laureat Nobel (d. 1949)

1876: Anne-Elisabeth de Noailles (născută Brânco-veanu), scriitoare franceză de origine română, contesa De Mathieu, membru de onoare al Academiei Române (d. 1933)

1886: René Guénon, autor egiptean de origine franceză (d. 1951)

1887: Georgia O’Keeffe, pictoriță americană (d. 1986)1891: Erwin Rommel, feldmareșal german (d. 1944)1895: Marea Ducesă Olga Nicolaevna a Rusiei (d. 1918)1907: Claus von Stauffenberg, ofițer german (d. 1944)1930: James Graham Ballard, scriitor britanic (d. 2009)1932: Alvin Plantinga, filozof american1950: Principesa Elena a României, fiica regelui Mihai al

RomânieiDecese1280: Albertus Magnus, teolog german (n. 1195)1630: Johannes Kepler, astrolog, astronom și matemati-

cian german (n. 1571)1787: Christoph Willibald Gluck, compozitor de operă

german (n. 1714)1853: Maria a II-a, regină a Portugaliei (n. 1819)1863: Frederic al VII-lea, rege al Danemarcei (n. 1808)1888: Ion I. Câmpineanu, primul Guvernator al Băncii

Naționale (n. 1841)1916: Henryk Sienkiewicz, scriitor polonez, laureat al

Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1905 (n. 1846)

1919: Alfred Werner, chimist german, laureat Nobel (n. 1866)

1932: Peneș Curcanul, erou al războiului de Independență din 1877, fost sergent în Regimen-tul 13 Dorobanți.

1938: Andre-Eugene Blondel, fizician francez, cunoscut pentru oscilograful și aparatul său de fotometrie (n. 1863)

1945: Ion Diaconescu, pictor român (n. 1915)1959: Charles Thomson Rees Wilson, fizician scoțian,

laureat al Premiul Nobel (n. 1869)

Leo BUTNARU

LIBERTATEA CA UN PUMN DE NISIP…(Pagini de jurnal)

15 NOIEMBRIE 201312F L U X

Să începem cu o salată care, deși conţine diverse ingrediente care nu sunt tipic armene, are ca ”piesă de rezistență” fructul ”național” al ar-menilor: rodia. Cultivarea acesteia a început aici cu foarte mult timp în urmă, aproximativ 1000 de ani înaintea erei noastre. Rodia este considerată simbolul fertilității, al căsătoriei, al abundenței, reprezen-tând, de asemenea, puterea popo-rului. Totodată, armenii consideră că fructul cunoașterii, fructul interzis ce a cauzat căderea din Rai, a fost, de fapt, rodia, și nu mărul. Armenii o folosesc atât în salate, la prepararea dulcețurilor, sucurilor, cât și pentru a face un savuros vin din rodie.

Salată cu rodieIngrediente:

1 rodie1 avocadorucolaroșii cherrysemințe, nuci, alune (după

preferință)ulei de măslinesuc de lămâie

Curățăm un avocado, îl tăiem în felii subțiri și-l stropim cu sucul de lămâie pentru a nu se oxida. Adă-ugăm semințele de rodie, rucola, roșiile cherry tăiate în jumătăți, semințele și nucile, alunele (eu am folosit semințe de floarea-soarelui și de in). Stropim cu ulei de măsline, presărăm puțină sare și salata noas-tră este gata.

Pentru micul dejun vă sugerez un soi de omletă mai specială - Ajic. Care este, mai degrabă, un desert din ouă foarte potrivit pentru micul dejun.

Ajic

Ingrediente:2 ouă¼ cană de apă30 g de untzahăr pudrăBatem ouăle cu un tel, apoi adă-

ugăm apa și batem până se omo-genizează. Într-o tigaie, topim 30 g de unt și turnăm compoziția de ouă. Prăjim pe ambele părți, iar când se răcește, presărăm zahăr pudră dea-supra.

Care e primul preparat care-ți vine în minte atunci când te gândești la bucătăria armeană? Mie-mi apare inevitabil în faţa ochilor imaginea unor ace cu bucăţi de carne ce sfârâ-ie deasupra jăraticului. Armenii sunt mari amatori de carne preparată la grătar, iar secretul gustului ține, în primul rând, de felul în care e ma-rinată carnea. Frigăruii se numesc khorovats și fiecare armean care se respectă are propriul secret pentru prepararea unui grătar gustos.

Cu toate că frigăruile cele mai gustoase sunt, evident, cele prepa-rate la foc de lemne, de această dată vă propun să-i facem la cuptor.

Frigărui de puiIngrediente:

2 piepţi de pui2 căței de usturoi50 ml de ulei de măslinesuc de la ½ lămâiesare, piperrozmarin uscatTăiem carnea în bucăți mari, o

punem într-un bol, iar deasupra turnăm uleiul, sucul de lămâie, pre-sărăm sarea, piperul, rozmarinul și cățeii de usturoi pisați. Amestecăm bine ingredientele, acoperim bolul cu o folie alimentară și dăm la frigi-der pentru aproximativ 10 ore.

Punem carnea pe plasa pentru grill de la aragaz și dăm la cuptor pentru 20-25 de minute, la 200 de grade (avem grijă să o întoarcem de pe o parte pe alta, când e cazul). Servim cu legume alături (eu am folosit conopidă fiartă pe post de garnitură).

Că tot vă povesteam mai devreme despre faptul că armenii obișnuiesc să facă diverse feluri de fructe și le-gume umplute, am decis să încer-căm și noi o rețetă: Ghapama. Aceas-tă rețetă presupune umplerea unui bostan cu orez, fructe uscate și nuci sau alune. Recunosc că din momen-tul în care am descoperit rețeta, am fost tentată să o încerc, iar rezultatul a fost peste așteptări.

Ghapama este cel mai des pre-parat pentru mesele de Crăciun sau Revelion.

GhapamaIngrediente:

1 dovleac (nu prea mare)1 ½ cană de orez100 g amestec de fructe uscate,

nuci, alune2 linguri de miere½ linguriță de scorţișoară3 ½ căni de apă30 g de unt topitSpălăm dovleacul și tăiem deasu-

pra un căpăcel. Curățăm dinăuntru,

cu ajutorul unei linguri, semințele și fibrele, apoi spălăm dovleacul și în interior.

Într-o crăticioară fierbem 3 căni de apă, adăugăm orezul, punem ca-pacul și fierbem timp de 10 minute, la foc mic. Scurgem orezul de ex-cesul de apă, dacă e cazul, și ames-tecăm cu fructele uscate, alunele, nucile tăiate mărunt, untul topit, mierea, după care umplem dovlea-cul cu această compoziție. Turnăm ¼ cană de apă deasupra și acoperim dovleacului cu căpăcelul decupat anterior. Pentru a fixa mai bine că-păcelul, îl putem prinde cu scobitori. Dăm la cuptorul încins la 180 de gra-de pentru aproximativ o oră. Servim atât cald, cât și rece, tăiat în felii.

Compotul este, probabil, una din-tre băuturile cel mai des preparate în bucătăriile armenilor. Așa că vă propun o rețetă simplă și delicioasă, potrivită zilelor de toamnă în care avem fructe din abundență.

Compot

Ingrediente:1 strugure alb sau roșu2 mere1 gutuie4 l de apă1 baton de scorțișoară½ ceașcă zahăr (sau după gust)Punem într-o cratiță să fiarbă apa,

iar când dă în clocot adăugăm toate ingredientele. După ce apa a dat din nou în clocot, stingem focul și lă-săm vasul acoperit cu capac până se răcorește complet compotul.

Vă urez Paree akhorzhag (Poftă bună) și vă las cu imaginea Ararat-ului în minte și învăluiți în arome armene.

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

Magazin

Dacă așteptați o escapadă culinară în Caucaz, să știți că e timpul să o luăm din loc, căci Armenia e ur-mătoarea noastră destinație în căutarea savorilor lu-mii.

Vom încerca să descoperim tradițiile gastrono-mice ale țării, care este cunoscută drept leagăn al creștinătății, chiar din frumoasa capitală – Erevan. Fiind unul dintre cele mai vechi orașe din lume, po-pulat de peste 3000 de ani încontinuu, înălțat în locul fortăreței numite Erebuni, Erevanul cu siguranță nu te va lăsa indiferent.

Pentru a putea începe călătoria, trebuie să vă amintesc că emblema orașului este muntele Ararat, care, cu toate că acum se află în Turcia, continuă să fie dragostea, mândria armenilor. Ei consideră că anume acesta este muntele unde și-a ancorat Noe Arca. Așa că nu trebuie să ne surprindă faptul că acesta este cinstit la fiece pas, străzile fiind construite în așa fel încât să avem vedere spre Ararat.

Și dacă tot am vorbit de Ararat, de ce să nu înce-pem periplul nostru urcând cele 572 de trepte ale complexului cultural Cascada. Înălţat pe locul unei foste cascade, acesta e construit sub formă de terasă cu mai multe niveluri. Vă asigur că panorama care ni se va deschide în fața ochilor merită pe deplin efor-tul fizic făcut. Căci anume de aici putem admira întreg orașul, iar pe fundalul acestuia vom vedea mult iubi-tul munte Ararat.

O imagine ce-ți taie răsuflarea fără doar și poate. Și să nu crezi că urcând treptele ne vom plictisi. Nicide-cum, pentru că la fiecare nivel vom descoperi diverse statui și monumente, elemente de artă armeană.

Totodată, în interiorul complexului este găzduit un impresionant centru de artă contemporană, cu o serie de galerii unde putem admira operele multor artiști armeni.

Coborâm agale treptele complexului și ne îndrep-tăm către zona preferată de tineri, piața Operei. Înconjurată de un parc și diverse baruri și terase, aici tronează impunătoarea clădire a Operei ce im-presionează prin grandoarea ei. De fapt, arhitectu-ra orașului (excepție fac clădirile tipic sovietice) te copleșește prin măreția construcţiilor.

Erevanul este un oraș pe care îl poți explora mer-gând pe jos, pentru că, de fapt, nu este prea mare. Așa că vom porni în căutarea Moscheii albastre, un frumos edificiu, parcă ascuns de ochii curioșilor. In-trăm printr-un gang colorat (apropo, majoritatea gangurilor din oraș sunt colorate cu graffiti, ceea ce dă un aer vesel, creativ și jucăuș orașului), într-o curte interioară drăguță, unde descoperim mosche-ea ce datează din timpul în care orașul se afla sub dominație otomană.

De aici ne îndreptăm către cea mai mare biseri-că armeană din lume, Catedrala Sfântului Grigore Luminătorul. Aceasta a fost inaugurată în 2001, an în care se împlineau 1700 de ani de la întemeierea creștinismului în Armenia. Dimensiunile impunătoa-re ale catedralei, pe care le sesizezi, în special, atunci când pășești în interiorul acesteia, te fac să realizezi cât ești de mic în comparație cu lumea.

Pe înserate, vom merge către cel mai important punct de atracție al Erevanului, Piața Republicii. Aici, seara se adună atât turiștii, cât și localnicii, pentru a admira timp de câteva ore fântânile arteziene ce lu-minează și dansează sub ritmuri de muzică clasică, rock, pop, jazz, creând un magnific spectacol de lu-mini, sunete și forme

Pe mine m-a cam luat foamea după atâtea plim-bări, pe voi nu? Eu zic să ne aventurăm să descoperim deliciile pe care ni le oferă gastronomia armeană.

Bucătăria armenească, cu toate că este foarte si-milară și poate fi ”acuzată” de similitudine cu cea turcească, are specificul ei ce surprinde prin originali-tatea combinațiilor, prin condimentele folosite, mul-titudinea nucilor, alunelor și fructelor uscate utilizate din belșug în tot felul de rețete. Diversitatea, dar și rețetele similare cu cele ale altor popoare, rezultă din faptul că Armenia a fost deseori cucerită. Dar, toto-dată, având relații comerciale intense cu multe țări străine, aceasta a și asimilat din obiceiurile culinare ale altor popoare.

Un moment interesant al gastronomiei armene constă în tradiția lor de a umple tot felul de fructe și legume: de la mere și dovleci, până la ardei, roșii etc. Și da, Armenia poate fi numită țara frigăruilor!

MAPAMOND CULINAR”Nu am fost pretutindeni, dar este pe lista mea.”

Susan Sontang Periplu culinar în Armenia

15 NOIEMBRIE 2013 13 F L U XDiverse

Cum să alegi puloverul perfect

pentru tinePentru că în sezonul de toamnă/iarnă, designerii vestimentari au adus în prim-plan puloverul, fie el un cardigan, fie modelul clasic, închis, îţi propunem un mic ghid care să te ajute în alegerea modelului ideal de pulover pentru silueta ta.

Ca modele, și în acest sezon, ca și în cele anterioare, avem la dispo-ziţie o diversitate impresionantă de modele: puloverul clasic, revenit în tendinţe, cardiganul, puloverele supradimensionate, puloverul-ro-chie, cel la baza gâtului sau pulo-verul scurt („cropped sweater”) etc.

Diferenţa o fac felul în care aces-te modele „se așază” pe tine și mo-dul în care îţi subliniază atuurile fizice și ascund acele imperfecţiuni pe care nu dorești să le evidenţiezi.

Astfel, începem incursiunea cu puloverul clasic, până la șolduri. Acesta este închis și poate avea de-colteu en-coeur sau poate fi rotund, la baza gâtului. Acesta este indicat cu precădere siluetelor echilibrate, cu umerii bine proporţionaţi.

Dacă ai un surplus în zona abdo-menului, este modelul potrivit pen-tru tine – nefiind mulat, va masca frumos această zonă. Pentru cele cu bustul generos, este recomandat ca puloverul să aibă decolteu în V su-ficient de adânc cât să nu expună prea mult, dar, în același timp, să creeze impresia de subţiere și alun-gire a zonei.

Puloverul pe gât este extrem de practic în sezonul rece, însă nu este potrivit oricui. Pe lângă faptul că scurtează gatul, astfel că trebu-ie să fii atentă la acest aspect, va evidenţia mult și zona superioară a bustului. Îl poţi purta dacă ești o persoană înaltă, cu bustul nu foarte proeminent și cu gâtul lung.

Cardiganul lung este un preferat al ultimelor sezoane și poate fi pur-tat atât ca jachetă, cât și pe dede-subtul unul mantou, în funcţie de grosimea sa, dar și de preferinţele tale. Lungimea și textura trebuie alese în concordanţă cu silueta ta. Astfel, cu cât ești mai înaltă, cu atât puloverul poate fi mai lung, iar cu cât ești mai slabă, cu atât el poate fi dintr-o lână mai groasă.

Chiar dacă puloverul supradi-mensionat nu este cea mai bună recomandare pentru persoanele mignone, îl poţi purta dacă ești bine proporţionată. Ai grijă doar să alegi un model uni, cu o lungime medie (între șolduri și genunchi).

Puloverul scurt, cel mai nou pe lista tendinţelor de toamnă/iarnă, face furori și pe bună dreptate. Totuși, trebuie dozat cu măsură și purtat de acele trupuri cu abdome-ne perfecte. Poţi fii mignonă sau înaltă, cu bustul discret sau pro-eminent, important este să ai un abdoment bine lucrat și, totodată, să nu ai șoldurile late. Această zonă va fi pronuţată de puloverul scurt și nu te va avantaja.

One.ro

Un studiu efectuat de o asociaţie de protecţie a consumatorilor arată că răcoritoarele de tip “Energy Drink” conţin numeroase E-uri, dintre care unele periculoase pentru sănătate dacă sunt consumate în exces.Asociaţia Naţională pentru Pro-

tecţia Consumatorilor și Promova-rea Programelor și Strategiilor din România (ANPCPPSR) a vizat opt tipuri de produse „achiziţionate în mod aleatoriu și anonim din su-permarketurile de pe teritoriul ţă-rii. „Din punct de vedere al numă-rului de E-uri, din cele opt produse analizate, 25% au în conţinut un număr de 3 E-uri, iar 37,5% au un conţinut de 6-E-uri”, se arată într-un comunicat al organizaţiei.

De asemenea, băuturile ener-gizante vândute pe piaţa româ-nească au un conţinut ridicat de zahăr, a reieșit din același studiu. „35,5% au în conţinut zahăr, 25% au în conţinut îndulcitori, 25% au în conţinut și zahăr, și îndulcitori”, arată cercetarea.

Astfel, băutura Energy Drink conţine nu mai puţin de 8 E-uri, printre care citrat de sodiu, zahăr caramelizat, riboflavină, ciclamat de sodiu, benzoat de sodiu. Ur-mează Wild Lion Energy Drink, produs în România, care conţine

7 E-uri, printre care acesulfam și aspartam.

Celebra băutură Gatorade Cool Blue, produsă de Pepsi și reco-mandată pentru sportivi deoarece „înlocuiește mineralele pierdute”, conţine 6 E-uri, potrivit analizelor, printre care acid citric, citrat de sodiu, fosfat de potasiu, acid as-corbic, esteri gliceri ai rășinilor de lemn. Același număr de E-uri are și Red Bull Sugar Free.

Cercetarea a vizat și două bă-uturi energizante numite simplu „Energy Drink”, care conţin 5 E-uri, varianta cu zahăr, și 6 E-uri, varian-ta cu îndulcitori. În fine, cele mai puţine substanţe de acest tip au fost găsite în Red Bull cu zahăr și în Burn, cu numai 3 E-uri fiecare.

Care sunt efectele acestor E-uri? Esterii glicerici ai rășinilor din

lemn sunt aditivi alimentari folo-siţi ca stabilizatori și emulsifianţi, mai ales în industria băuturilor răcoritoare. Acesta se mai găseș-te pe eticheta alimentelor și sub denumirea de glicerol ester, gumă de ester sau E445. Studiile efec-tuate atât pe termen lung, cât și pe termen scurt, pe șoareci de laborator au arătat că un consum mai mare al aditivului E 445 poate duce la mărirea ficatului și chiar la deces. Deși cele mai înalte foruri știinţifice nu îl recomandă pentru consum, pentru că nu s-au făcut

suficiente teste, este permis în ali-mentaţie.

Ciclamatul de sodiu este un îndulcitor artificial, de 30-50 de ori mai dulce decât zaharoza, de-pinzând de concentraţia utilizată - nefiind o relaţie liniară. Este, de obicei, folosit împreună cu alţi în-dulcitori, în special zaharină. Acest controversat îndulcitor a fost uti-lizat în USA până în anul 1970, după care a fost interzis. Studiile pe animale au indicat că produce cancer și afectează glandele geni-tale masculine (testiculele), dar nu direct, ci amplificând potenţa altor substanţe cancerigene.

Benzoat de sodiu este utilizat în calitate de conservant împotriva drojdiilor și bacteriilor în produ-

sele acide, cum ar fi dressing-urile pentru salate, băuturi carboga-zoase cu arome de citrice, gemuri, sucuri de fructe citrice, murături și condimente. În combinaţie cu acidul ascorbic (vitamina C, E300), benzoatul de sodiu și benzoatul de potasiu (E212) pot forma benzen, un cunoscut cancerigen. Factori ca temperaturile ridicate, lumina, și timpul petrecut pe raft pot stimula formarea benzenului. Ca urmare a îngrijorării crescânde a consuma-torilor, în ce privește relaţia dintre E211 și hiperactivitatea și deficitul de atenţie la copii (ADHD) și modi-ficarea unor părţi din ADN, compa-nia Coca-Cola a hotărât să retragă treptat E211 din produsele sale.

Romanialibera.ro

STUDIU PE PIAŢA ROMÂNEASCĂ:

Băuturile energizante, precum Red Bull şi Gatorade, pline de E-uri

DOVLEACUL, MEDIC DE TOAMNĂDovleacul este un aliat de

nădejde pentru sănătatea ta! Dincolo de savoarea pe care o dă mâncărurilor, dovleacul este un aliment plin de vita-mine. Conţine antioxidanţi, betacaroten, vitamine și este sărac în grăsimi.

Decoruri vesele: cum să foloseşti bulineleBulinele constituie un motiv recurent în domeniul modei, în special cele de tip polka dots (imprimeu cu buline cu același diametru, echidistante). În amenajări, acestea au fost adoptate în decorurile retro sau pop art, creând un spațiu animat și vesel. În încăperi, pentru a nu le încărca, poți picta câteva buline, de dimensiuni diferite, poți finisa unul dintre pereți cu un tapet cu buline supradimensionate sau cu stickere decorative.Aparatele electrocasnice, de cele mai multe

ori, nu se încadrează în amenajare sau aspectul lor este delăsător. Personalizează-le și conferă-le o nouă imagine, decorându-le cu buline colorate. În funcție de dimensiunile acestora, poți picta bulinele cu vopsea, cu spray, markere permanente sau le poți realiza din autocolant.

Vesela în buline sau cu motive florale se numără printre preferințele desig-nerilor, de câteva sezoane. Specialiștii sunt de părere că este important nu nu-mai cum arată mâncarea, pentru a ne stimula pofta, ci și modul în care aceasta este prezentată și, implicit, vasele în care este amplasată. Prin urmare, cea mai potrivită veselă este cea cu buline – cei mici, cu siguranță, le vor adora. Nu uita să achiziționezi un ceainic cu buline, pe care îl poți folosi și ca obiect decorativ.

Folosește-te de materialele textile, pentru a-ți decora locuința cu buline. În bucătărie, decorează masa cu o față cu imprimeu cu buline, iar scaunelor le poți

realiza huse sau perne din țesătură cu buline. Ca-napeaua își poate schimba aspectul cu ușurință, dacă o decorezi cu perne cu aceste motive, în vre-me ce un covor cu buline mari, asimetrice, va crea senzația de mărire a spațiului.

Bulinele pot fi folosite atât în camera copilului, cât și în celelalte încăperi. Lămpile de iluminat ce au abajurul cu un asemenea imprimeu pot fi folosite atât în interioarele rustice, cât și în cele vintage și minimaliste. Îți recomandăm unele bicolore, pen-tru a nu încărca încăperea; dacă nu găsești unele pe placul tău, le poți realiza chiar tu, prin mai multe metode: poți decupa bulinele din materialul prefe-rat, lipindu-le, apoi, pe abajur, cu un adeziv, sau poți îmbrăca abajurul într-un material textil cu buline.

Condo.kudika.ro

Dovleacul conţine o multitudi-ne de vitamine și minerale, prin-tre care zinc, seleniu, vitamina C, vitamina A, calciu, vitamina E, fier. Dacă în fiecare zi ai mânca 100 g de dovleac crud, nu ai mai avea probleme legate de carenţele de vitamine.

Reglează somnulDacă vi se întâmplă să aveţi re-

prize de insomnii, un pahar cu suc de dovleac este cel mai bun reme-diu. Amestecaţi 50 ml de suc de dovleac proaspăt, cu o linguriţă de miere de albine. Tratamentul are și o reacţie secundară plăcută: puteţi scăpa de pungile de sub ochi.Este o sursă bună de antioxidanţi

Dovleacul conţine carotenoizi, acele substanţe care-i dau culoa-rea portocalie. Ele sunt recunos-cute ca fiind antioxidanţi naturali care acţionează împotriva radica-lilor liberi.

Previne apariţia cataracteiDovleacul ne menţine ochii să-

nătoși. Leguma conţine luteină și zeaxantină, substanţe care previn apariţia și instalarea cataractei.

Te scapă de astenia de toamnăToate soiurile de dovleac au

efecte ușor sedative asupra siste-mului nervos. Consumând 50 g de seminţe prăjite pe zi, ne asigurăm 300 mg de magneziu, doza zilnică recomandată.

Seminţele, sursă de nutrienţiSunt bogate în proteine și con-

ţin fier, magneziu, fosfor și zinc. Uleiul obţinut din seminţe de do-vleac este, de asemenea, bogat în acizi grași esenţiali, despre care se spune că scad nivelul de colesterol și menţin sănătatea vaselor de sân-ge și a nervilor.

Nu este indicat bolnavilor de ulcer

Dovleacul crud este contraindi-cat persoanelor cu gastrită, cu ul-cer gastric, dar și cu diabet avansat. Persoanele care suferă de balonări sau de afecţiuni cronice ale stoma-cului trebuie să evite dovleacul.

Realitatea.net

15 NOIEMBRIE 201314F L U X Programe

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 1.15 - ŞTIRI. 6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00,

22.00 - ŞTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45 Film muzical. «Dragostea ce oprește sori și stele». 10.35 Reporterul de gardă. 11.00 Bună seara! Talk-show. 12.00 World stories - lumea în reportaje. 12.30 Art-club (rus). 13.10 Vladimir Serbușcă. «La o aniversare». Program muzical. 14.15, 3.10 Serial. «SECRETARUL» (Columbia, 2011). 15.00 Documentar. «Teoria improbabilității». 15.30 Documentar. «Atlasul lumii animale». 15.55 Săptămâna sportivă. 16.30 Accente economice. 17.15 Serial. «O LUME DISPĂ-RUTĂ» (Canada). 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.25 Fotbal. Meci amical. Moldova - Li-tuania. Transmisiune în direct de pe Stadionul «Zimbru». 21.25 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 22.20 Portrete în timp. Iurie Odo-bescu, creator de mobilă teatrală. 22.50 Cultura azi. 23.35 Serial. «CRIMINI» (Italia). 4.30 La noi în sat. 5.15 Cinemateca universală. 5.30 Natura în obiectiv.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Tele-shopping 11.00 Film artistic 12.55 Market 9000.md 13.00 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.20 Muzică 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Hristos

pentru Moldova 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.25 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:45 Doctorul casei (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Se-rial: Diamantul nopții (r) 10:15 Videoclipuri

10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Viață de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Viață de împrumut (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Serial: Suflet de gheață 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Viață de împrumut 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduți 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Casa Ibacka 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduți (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Casa Ibacka (r) 03:30 Serial: Viață de împrumut (r) 04:15 Poveștiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Doamne de poveste (r) 06:00 Serial: Suflet de gheață (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânâr și neliniștit (r) 11:00 Apropo tv (r) 12:00 Promotor (r) 13:00 Ştirile PROTV

13:45 Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4618 15:00 Film: Cutremur sub gheturi 17:00 Ştirile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 21:00 În Profunzime cu Lorena Bogza 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Homeland: Rețeaua terorii ep.8, an 1 00:00 Ştirile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 04:45 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Pri-ma Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Жди меня” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Крик совы”. Многосерийный фильм 00:15 „Primele știri” (rus) 00:30 „Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:05 „Познер” 01:55 „Prima Oră” (R) 03:45 „Истина где-то рядом” 04:00 „Жди меня”

7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 10.00, 17.20,

19.25, 0.00, 4.15, 5.05 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 4.40, 5.30 Reporter. 11.10, 18.00 O dată-n viață. 13.10 România turistică. 16.45, 17.50 Teleen-ciclopedia. 1.50 Întrebări și răspunsuri. 2.40 Vreau să fiu sănătos! 3.05 Tezaur folcloric. 3.10 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 TÉLÉTOURISME 6:00 INTER-

NATIONALES 6:20 INTERNATIONALES 6:48 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:07 ÉPICERIE FINE 10:35 LE DESIGN EST PARTOUT 11:00 FLASH INFO 11:03 TOURNÉE GÉNÉRALE 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:02 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:37 NOIRS DE FRANCE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 DES RACINES & DES AILES 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LE POINT 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 LES BEAUX MECS 20:24 LES BEAUX MECS 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 DOCUMENTAIRE 22:55 DOCUMENTAIRE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 LE TOUR DU RWANDA 1:04 PIANO PANIER 2:38 ARTE REPORTAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.25 - ŞTIRI. 6.15 Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00,

22.00 - ŞTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45, 17.15 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ» (Canada). 10.30 Moldovenii de pretutindeni. 11.00 Accente economice. 11.30 Baștina. Magazin agricol. 12.15 La noi în sat. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.10, 3.10 Serial. «SECRETARUL» (Columbia, 2011). 15.00 Documentar. «Monumente de arhitectură». 15.35 Documentar. «Plăcerea din farfurie». 16.30 Unda Bugeacului. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct. 21.25 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 22.20 Dialog social. 22.40 În Premieră. Filmul «11.30» semnat de tânărul cineast N.Negară. 23.40 Festivalul Internațional al Duetelor de Pianiști «Strugure de Chihlimbar». 0.35 Ştiri pozitive. 1.00 World stories - lumea în reportaje. 4.30 Vladimir Serbușcă. «La o aniversare». Program muzical. 5.30 Portrete în timp.

07.00 Concert 09.00 Film artistic 10.45 Tele-shopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.50 Concert 12.55 Market 9000.md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30 Muzică 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping

18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Divertisment. Top chef 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 04.30 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:45 Serial: Furtuna din adancuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopții (r) 10:15

Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Viață de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videocli-puri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduți (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 16:30 Videocli-puri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Viață de împrumut 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduți 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveștiri de noapte (r) 23:00 Cancan.ro 23:30 Dincolo de poveștiri 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduți (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Dincolo de poveștiri (r) 03:30 Serial: Viață de împrumut (r) 04:15 Poveștiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Serial: Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheață (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânâr și neliniștit (r) 11:00 Serial: Merlin ep.12, 13 13:00 Ştirile PROTV 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4619 15:00 MasterChef - Proba celebrității (r) 17:00 Ştirile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 MasterChef - Proba celebrității 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Promotor (r) 23:30 Serial: Homeland: Rețeaua terorii ep.9, an 1 00:30 Ştirile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:45 Serial: Homeland: Reţeaua terorii (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Pri-ma Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 „Крик совы”. Многосерийный фильм 00:15 „Primele știri” (rus) 00:30 „Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:05 Премьера. „Солдаты напрокат” 01:55 „Prima Oră” (R) 03:45 „Истина где-то рядом” 04:00 „Давай поженимся!”

7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 10.00, 17.20,

19.25, 0.00, 4.15, 5.05 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 4.40, 5.30 Reporter. 11.10 O dată-n viață. 13.10 România turistică. 16.45, 17.50 Teleenci-clopedia. 18.00 Distractis. 1.05 Interes general. 1.55 Între bine și rău. 3.10 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 LITTORAL 6:00 C DANS L’AIR

7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 STARS PARADE 10:05 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:35 JARDINS 11:00 FLASH INFO 11:03 TÉLÉTOURISME 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:04 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:38 À LA RENCONTRE DE L’OURS NOIR 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:01 LES BEAUX MECS 15:56 LES BEAUX MECS 17:02 CUT 17:31 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:32 LA VÉRITÉ SI JE MENS ! 21:09 DES HOMMES 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 UNITÉ 9 22:48 UNITÉ 9 23:34 ACOUSTIC 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 LE TOUR DU RWANDA 1:04 THALASSA 2:53 LE POINT 3:45 TV5MONDE LE JOURNAL 4:07 DOCUMENTAIRE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 Unda Bugeacului. 6.45 Documentar. «Shift - viața în era digitală».

7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 9.45, 17.15 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ» (Canada). 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00 Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.05, 3.10 Serial. «SECRETARUL» (Columbia, 2011). 14.50 Fii tânăr! 15.35 Documentar. «La drum». 16.00 Magazinul copiilor. 16.30 Свiтанок. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25 Serial. „AGRO-DOLCE” (Italia). 22.20 Avangaraj. 23.20 Paul Goma, revine acasă. 0.00 Săptămâna sportivă. 0.40 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 5.30 Accente economice.

07.00 Divertisment. Top chef 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Market 9000.md 11.45 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30

Divertisment. Next Star 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:45 Serial: Furtuna din adancuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopții (r) 10:15

Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Viață de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videocli-puri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduți (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 16:30 Videocli-puri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Viață de împrumut 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduți 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveștiri de noapte (r) 23:00 Cancan.ro 23:30 Friendzone 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduți (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Friendzone (r) 03:30 Serial: Viață de împrumut (r) 04:15 Poveștiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Serial: Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheață (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânâr și neliniștit (r) 11:00 Film: Nu capitulez 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Tele-

shopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4620 15:00 Film: Vremea dreptăţii 17:00 Ştirile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serviciul Român de Comedie, ep.7 21:45 Tanti Florica, ep.8 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Homeland: Rețeaua terorii, ep.10, an 1 00:00 Ştirile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Homeland: Reţeaua terorii (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Pri-ma Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. „Шулер”. Многосерийный фильм 23:15 К юбилею актера. Премьера. „Алексей Баталов. „Я не торгуюсь с судьбой” 00:15 „Primele știri” (rus) 00:30 „Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:05 „Политика” 01:55 „Prima Oră” (R) 03:45 „Истина где-то рядом” 04:00 „Давай поженимся!”

7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 10.00, 17.20,

19.25, 0.00, 4.15, 5.05 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 0.45, 1.25, 4.40, 5.30 Reporter. 11.10 Prețuiește viața! 13.10 România turistică. 16.45, 17.50 Teleenci-clopedia. 18.00 Duminica în familie. 1.30 Garantat 100%. 2.20 La vârf. 3.10 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 L’ÉPICERIE 10:35 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02 LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 ÉPICERIE FINE 13:37 LE TOUR DU MONDE DES ARTS MARTIAUX 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LES FAISEURS DE SUISSES 16:43 DES HOMMES 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 18:42 GEOPO-LITIS 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 TIGER LILY, 4 FEMMES DANS LA VIE 20:15 TIGER LILY, 4 FEMMES DANS LA VIE 21:02 VOULEZ-VOUS DANSER ? 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:00 LE GRAND TOUR 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 LE TOUR DU RWANDA 1:05 LE GRAND GEORGES 2:37 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.50 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 Свiтанок. 6.45 Cinemateca uni-versală. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 8.30

Domnului să ne rugăm! Liturghie pentru Cinstirea Arhanghelilor Mihail și Gavriil. Transmisiune în direct. 9.35 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 10.00, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.45 Documentar. „Shift - viața în era digitală”. 11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.05 Documentar. „La drum”. 14.30, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 15.15 Erudit-cafe. Concurs. 16.00 Părinți și copii. 16.30 Sub același cer. 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Reporterul de gardă. 22.45 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.10 Festivalul Internațional al Duetelor de Pianiști „Strugure de Chihlimbar”. 0.00 Documentar. „Grecia - insula Folegandros”. 2.40 Selecțiuni de la Festivalul „Teodor Nagară”. 5.30 Art-club (rus).

07.00 Divertisment. Next Star 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mireasă pentru fiul meu 11.40 Muzică 12.00 La altitudine 12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 13.30 Muzică 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Film artistic 17.45

Teleshopping 18.00 Ştirile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 19.00 Concert 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.00 Un show păcătos 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:45 Serial: Furtuna din adancuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopții (r) 10:15 Videoclipuri 10:45

Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Viață de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă româneas-că: Îngeri pierduți (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Viață de împrumut 20:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduți 21:30 Seri-al: Furtuna din adâncuri 22:30 Poveștiri de noapte (r) 23:00 Cancan.ro 23:30 Serial: Friendzone 00:00 Telenovelă românească: Îngeri pierduți (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri de noapte (r) 02:30 Cancan.ro (r) 03:00 Serial: Friendzone (r) 03:30 Serial: Viață de împrumut (r) 04:15 Poveștiri de noapte (r) 04:45 Cancan.ro (r) 05:15 Serial: Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheață (r)

07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânăr si nelinistit (r) 11:00 Film: Vremea dreptăţii (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45 Teleshopping

14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4621 15:00 Film: Rapită în plină zi 17:00 Ştirile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Serial: Las Fierbinți, ep.10, 11 22:30 Ştirile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Homeland: Rețeaua terorii, ep.11, an 1 00:00 Ştirile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:30 Fabricat în Mol-dova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Homeland: Reţeaua terorii (r) 04:30 Ştirile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Tele-shopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55 „Модный

приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:40 „Время” 22:15 Премьера. „Шулер”. Многосерийный фильм 23:15 Премьера. „День, когда убили Кеннеди” 00:15 „Primele știri” (rus) 00:30 „Вечерний Ургант” 00:55 Ночные новости 01:05 „На ночь глядя” 01:50 „Prima Oră” (R) 03:40 „Истина где-то рядом” 03:55 „Давай поженимся!”

7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 10.00, 17.20, 19.25,

23.55, 4.15, 5.05 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.30, 4.40, 5.30 Reporter. 11.10 Prețuiește viața! 13.10 Mașini, teste și verdicte. 16.45, 17.50 Teleenciclopedia. 18.00 Duminica în familie. 1.55 Ora de business. 2.45 În grădina Danei.

3.10 Sport.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV-5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOUR-NAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO 10:07 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:35 JARDINS & LOISIRS 11:00 FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 12:00 FLASH INFO 12:02 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 RICARDO 13:37 BYE BYE LA SUISSE 3 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 TIGER LILY, 4 FEMMES DANS LA VIE 15:49 TIGER LILY, 4 FEMMES DANS LA VIE 16:35 VOULEZ-VOUS DANSER ? 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 LE GRAND GEORGES 21:06 VOULEZ-VOUS DANSER ? 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LA VÉRITÉ SI JE MENS ! 2 23:48 SUZANNE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 LE TOUR DU RWANDA 1:04 LA GRANDE LIBRAIRIE 2:36 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA SUITE 3:18 GEOPOLITIS 3:34 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

18 NOIEMBRIE 19 NOIEMBRIE 20 NOIEMBRIE 21 NOIEMBRIE Luni Marţi Miercuri Joi

15 NOIEMBRIE 2013 15 F L U XPrograme

GRU­PUL­DE­PRESĂ­FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana FloreaLiliana Popuşoi

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.23.50.91E-mail: ap@flux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecO perioadă încărcată de tensi-uni, care apar din senin, fără să le cauţi și tocmai de aceea ar fi bine să fii atent și să le ţii sub control, ca să nu degenereze în conflicte.

TaurStarea generală poate fi bună, dar se poate strica ușor. Este de ajuns să dai atenţie gândurilor negre, care îţi întunecă viziu-nea despre viitor.

GemeniSe anunţă complicaţii care pro-vin de la persoane apropiate. Nerăbdarea ta este cauza și de la ea trebuie să pornești, dacă vrei să rezolvi ceva.

RacGândurile ţi s-au limpezit, în-cât să poţi vedea că multe din grijile pe care le-ai hrănit nu au nicio bază. Vei fi tentat să devii agresiv cu cei care te contrazic.

LeuSe impun anumite schimbări la serviciu și nu ţi-e ușor să le accepţi. Toate acestea vor adu-ce progres, adică numai lucruri bune pentru tine.

FecioarăDoar cei dragi te mai pot opri de la decizii pe care vrei să le pui în aplicare. Ceea ce nu știu ei e faptul că ai putea să îi re-duci la tăcere, ca să nu te mai mustre.

BalanţăO săptămână grea, în măsura în care te vei lăsa în voia dorin-ţei de a te opune la tot ce vine de la șefii tăi în diverse forme și ţi se pare abuziv sau exagerat.

ScorpionFie descoperi o problemă de sănătate, fie tratamentul pen-tru una pe care o ai deja. Poate fi vorba și despre o cauză psihi-că pe care acum o înţelegi.

SăgetătorE perioada exploziilor tempe-ramentale pe care cei din jur sau chiar și tu, atunci când îţi vine rândul, le argumentează prin nevoia de a se elibera de o tensiune.

CapricornIei măsuri pentru a elimina anumite probleme apărute în familie. E bine totuși să nu agravezi anumite suferinţe, din dorinţa de a smulge răul din rădăcină.

VărsătorRefuzi să te întâlnești cu anu-miţi oameni sau să dialoghezi, deși nu poţi explica de ce. Ar fi bine să analizezi puţin aceste respingeri, ca să vezi că nu au nicio bază.

PeştiPentru tot ce ai de gând să faci ai nevoie și de sume de bani și asta te poate descuraja puţin. Poţi cere ajutor, dacă ești sigur pe ceea ce vrei să faci.

15-22 noiembrie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.23.50.91e-mail: publicitate@flux.mdAdre sa in ter net: www.flux.md E-mail: ap@flux.md

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00 - ŞTIRI. 6.15, 1.00 Sub același cer. 6.45 Documentar. „Shift - viața în era digitală”. 7.10, 8.15, 1.30

Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 9.10 Serial. „AGRO-DOLCE” (Italia). 9.45, 17.15 Serial. „O LUME DISPĂRUTĂ” (Canada). 10.30, 0.10 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 10.50 Legendele muzicii. 11.00, 4.30 Moldova în direct. 12.00 Destine de colecție. 12.30 Poftiți la masă. 13.10, 18.00 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.10, 3.10 Serial. „SECRETARUL” (Columbia, 2011). 14.55 Documentar. „Euromaxx”. 15.25 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Bună seara! Talk-show cu Mircea Surdu. 21.25 Serial. „AGRODOLCE” (Italia). 22.20 Fii tânăr! 23.05 Serial. „SIMULATORII” (Argentina). 0.30 Natura în obiectiv. 5.35 Reporterul de gardă.

07.00 Concert 08.30 Descoperă formula sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping 11.00 Mi-reasă pentru fiul meu 11.40 Market 9000.md 11.45 Concert 14.00 Mireasă pentru fiul meu 15.30 Muzică 16.00 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00 Ştirile

Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Plasa de stele 20.30 Ştirile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autohton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Ştirile Euro TV. Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 03.00 Ştirile Euro TV. Reluare 03.30 Fără măști. Reluare 04.30 Muzică 05.00 Plasa de stele 06.30 Ştirile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:45 Serial: Furtuna din adancuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopții (r) 10:15 Vi-

deoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Viață de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă românească: Îngeri pierduți (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Suflet de gheață 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Maricruz 19:45 Serial: Viață de împrumut 21:30 Serial: Furtuna din adâncuri 22:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Doamne de poveste (r) 02:00 Serial: Îți ordon să mă iubești! (r) 03:30 Serial: Viață de împrumut (r) 05:15 Serial: Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Suflet de gheață (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? - Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20 Serial: Tânâr și neliniștit (r) 11:00 Film: Rapită în plină zi (r) 13:00 Ştirile PROTV 13:45

Teleshopping 14:00 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4622 15:00 Film: Totul pentru fetele mele 17:00 Ştirile ProTv cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruță 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa 20:45 Dansez pentru tine 01:00 Ştirile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 05:00 La Maruță (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Angela Gonţa (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Pri-ma Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:20 „Доброго здоровьица!” с Геннадием Малаховым 14:00 Другие новости 14:30 „Понять. Простить” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Самый лучший муж” 16:20 „В наше время” 17:05 „Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:10 „Время” 21:40 „Moldova are Talent” 23:25 „Универсальный артист” 01:15 „Вечерний Ургант” 02:00 Приключенческий фильм „Голубой Макс” 04:30 „Истина где-то рядом” 04:45 Cериал „Замороженная планета”

7.00, 14.00, 20.00, 3.25, 6.00 Telejurnal. 9.00, 14.35, 20.30 Seriale. 10.00, 17.20,

19.25, 23.55, 4.15, 5.00 Divertisment. 10.20, 16.30 Teleshopping. 11.00, 13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 0.35, 4.35, 5.30 Reporter. 11.10 Prețuiește viața! 13.10, 18.00 Ora de business. 16.45, 17.50 Teleen-ciclopedia. 0.55 Festivalul «Ion Macrea».

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:28 TOURNÉE GÉNÉRALE

6:00 C DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CA-NADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:05 FLASH INFO 10:10 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:36 SILENCE, ÇA POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:02 SAVOUREUSES ESCAPADES LOINTAINES 11:31 NEC PLUS ULTRA 12:00 FLASH INFO 12:02 MOT DE PASSE 12:30 PLUS BELLE LA VIE 13:00 FLASH INFO 13:03 L’ÉPICERIE 13:37 EN ROUE LIBRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 LE GRAND GEORGES 17:00 CUT 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE REPORTAGE 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:22 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:29 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:02 21E SIÈCLE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:59 LES BEAUX MECS 22:54 LES BEAUX MECS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:56 LE TOUR DU RWANDA 1:06 EN CAS DE MALHEUR 2:38 QUESTIONS À LA UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 DOCUMENTAIRE

6.05, 21.00, 0.00 - ŞTIRI. 6.15 Documentar. „Xinjant”. 7.10 Film. „TROIȚA” („Telefilm-Chișinău”, 1990). 8.40 Documentar. „Shift

- viața în era digitală”. 9.00 Documentar. „Teoria improbabilității”. 9.30 Documentar. „Atlasul lumii animale”. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Părinți și copii. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Prezentarea filmului „11.30”. 13.00 Ştiri pozitive. 13.25 Prin muzică în Europa. 14.45 Documentar. „Arts 21”. 15.15 In memoriam. Aureliu Busuioc. 16.00 Documentar. „Euroboxx”. 16.30 Documentar. „Euromaxx”. 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 17.15 Art-club (rus). 17.50 Orchestra „Mugurel”. Program muzical. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 21.25 Dor. In memoriam. Doina Aldea-Teodorovici. 22.20 Serial. „CRIMINI” (Italia). 0.10 Fii tânăr! 1.00 Avangaraj. 2.00 Portrete în timp 2.30 Festivalul „Strugure de Chi-hlimbar”. 4.30 Bună seara! Talk-show. 5.30 Moldovenii de pretutindeni.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10 Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă formula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs autohton 13.30 Muzică 14.00 Market 9000.md 14.05 Mireasă pentru fiul meu 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști.

Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Divertisment. Top chef 19.00 Serial 20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică 21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic 00.00 Film artistic 02.00 Comedy Kishinew 03.00 La altitudinale. Reluare 04.00 Film artistic 05.30 Film artistic

06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopții (r) 10:15 Videoclipuri 10:45

Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Viață de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Serial: Iubiri vinovate (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Cântec de iarnă 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 Serial: Diamantul nopţii 18:45 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Viață de împrumut 21:30 Serial: Fur-tuna din adâncuri 22:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! 00:00 Poveștiri adevărate (r) 01:00 Doamne de poveste (r) 02:00 Serial: Îți ordon să mă iubești! (r) 03:30 Serial: Viață de împrumut (r) 05:15 Serial: Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Cântec de iarnă (r)

07:00 Ştirile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 Ce se întâmplă, doctore? 10:35 I like IT 11:00 Promotor 11:30 În Profunzime cu Lorena Bogza (r) 13:00 Ştirile PRO TV 13:30

Teleshopping 13:45 Serial: Căutătorii de mistere, ep.6, an 1 14:30 Dansez pentru tine (r) 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Vocea României 23:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 00:30 Promotor (r) 01:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 02:00 Ce se întâmplă, doctore? (r) 02:30 I like IT (r) 03:15 Vocea României (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 „Гении и злодеи” 06:35 Алексей Баталов в фильме „Дорогой мой человек” 08:20 „Играй, гармонь любимая!”

09:00 „Умницы и умники” 09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 „Moldova are Talent” (R) 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 „Идеальный ремонт” 13:10 Teleshopping 13:30 „Ледниковый период” 16:05 „Вепрь”. Многосерийный фильм 18:00 „Угадай мелодию” 18:30 Премьера. „Сочи-2014. До старта осталось совсем немного” 19:00 Футбол. Чемпионат России. ЦСКА - „Спартак”. В перерыве - Вечерние новости (с субтитрами) 21:00 „Primele știri” (rom) 21:25 „Время” 21:50 „Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 23:35 „Успеть до полуночи” 00:10 Премьера. „Бит-квартет „Секрет”: 30 лет на бис!” 01:40 Дольф Лундгрен в приключенческом фильме „Ликвидатор” 03:05 Борис Хмельницкий, Александр Филиппенко, Ольга Кабо в детективе „Убийство в Саншайн-Менор” 04:25 Cериал „Замороженная планета”

7.00, 14.30, 0.00 Divertis-ment. 8.00, 19.25 «100 de moldoveni au zis». Show TV.

9.00, 13.45, 14.55 Teleshopping. 9.15-13.45, 18.00, 20.30 Seriale. 14.00, 2.30 Telejurnal. 15.10 Treizeci și șapte de grade. 17.00 Tema săptămânii. 19.00, 5.30 Reporter. 0.40, 2.05 Tezaur folcloric. 1.10 Profesioniștii. 3.20 Viața satului. 6.00 Teleenciclopedia.

5:00 TV5MONDE LE JOUR-NAL 5:30 DOCUMENTAIRE

6:30 MEDITERRANEO 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 TÉLÉMATIN 8:30 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CA-NADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 COMMANDANT CLARK 10:20 COMMANDANT CLARK 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 10:54 FLA-PACHA, OÙ ES-TU ? 11:07 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:34 C’EST PAS SORCIER 12:05 7 JOURS SUR LA PLANÈTE 12:33 C’EST DANS MA NATURE 13:00 FLASH INFO 13:03 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 13:31 TTC - TOUTES TAXES COMPRISES 14:00 NEC PLUS ULTRA 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MIDI EN FRANCE 15:59 360° - GÉO 17:00 TARATATA 17:29 QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:04 LES CARNETS DE JULIE 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:26 THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:01 LE GRAND SHOW 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:55 LE TOUR DU RWANDA 1:03 LES CHANSONS D’ABORD 1:53 NOUVO 2:06 EN DIRECT DE L’UNIVERS 3:06 ACOUSTIC 3:32 TV5MONDE LE JOURNAL 3:55 DOCUMENTAIRE

6.05, 21.00, 23.50 - ŞTIRI. 6.15 Documentar. „Drumeții”. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Documentar. „Arts 21”. 8.25 „Cântec, Dor

și Omenia”. Program muzical. 8.40 Dialog social. 9.00 Poftiți la masă. 9.30 Documentar. „Monumente de arhitectură”. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00 Paul Goma revine acasă. 11.35 La datorie. 12.00 Focus. Magazin TV. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. „Plăcerea din farfurie”. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Festivalul Internațional de interpretare vocală „Mărul de Aur”. 16.30 World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 - ŞTIRI (rus). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50 Marcel Pavel. „Doar pentru tine”. Program muzical. 21.20 Fotbal non-stop. 22.20 Alex Calancea Band. Program muzical. 0.00 Serial. „SIMULATORII”. 1.00 Film. „TROIȚA”. 2.30 Prezentarea filmului „Cine seamănă”. 3.30 Casa mea. 4.30 O seară în familie. 5.30 Dor. Program muzical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00 La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping 11.15 Prin lumea mare cu Dorina Chirilov 12.00 Concert 14.00 Market 9000.md 14.05 Plasa de stele 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic 17.55 Market

9000.md 18.00 Zoo cu Ana Scaleţchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.25 Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05 Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic 05.00 Film artistic

06:45 Serial: Furtuna din adâncuri (r) 07:45 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 08:45 Videoclipuri 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Diamantul nopții (r) 10:15

Videoclipuri 10:45 Serial: Maricruz (r) 11:45 Teleshopping 12:00 Serial: Viață de împrumut (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Dincolo de poveștiri (r) 13:45 Serial: Viață de împrumut (r) 14:30 Serial: Triumful dragostei 15:30 Serial: Cântec de iarnă 16:30 Doctorul casei 17:30 Serial: Diamantul nopții 18:30 Serial: Maricruz 19:30 Serial: Viață de împrumut 21:30 Bingo România 22:30 Serial: Îți ordon să mă iubești! 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 01:00 Bingo România (r) 02:00 Serial: Îți ordon să mă iubești! (r) 03:30 Serial: Viață de împrumut (r) 05:15 Serial: Triumful dragostei (r) 06:00 Serial: Cântec de iarnă (r)

07:00 Ştirile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00 Film: Frații zburători 13:00 Ştirile PROTV 13:30 Teleshopping 13:45 Apropo Tv 14:45 Vocea

României (r) 18:00 România, te iubesc! 19:00 Ştirile PROTV 20:00 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Parker 23:00 Film: Cavalerul de oţel 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Film: Parker (r) 04:00 Film: Cavalerul de oţel (r) 05:30 România, te iubesc! (r) 06:15 Ştirile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

06:00 Новости 06:10 Комедия „13 поручений” 07:10 Галина Польских, Фрунзик Мкртчян в комедии „Суета сует” 08:35 „Служу Отчизне!”

09:05 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 „Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 „Пока все дома” 11:30 „Фазенда” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Премьера. К 400-летию царской династии. „Романовы” 13:25 „Свадебный переполох” 14:25 „Георгий Бурков. Ироничный Дон Кихот” 15:30 Татьяна Арнтгольц, Сергей Перегудов в многосерийном фильме „Виктория” 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldoveni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:40 Воскресное „Время”. Информационно-аналитическая программа 22:45 „Ледниковый период” 01:40 „Повтори!” Пародийное шоу 03:40 „Sinteza săptămânii” (rom) (R) 04:10 Cериал „Замороженная планета”

7.00, 19.00, 5.30 Repor-ter. 7.25 Să mă aștepți... 8.20 Distractis. 9.15, 13.45,

14.30 Teleshopping. 9.30 Prețuiește viața! 12.30, 18.35, 0.15, 3.35 Tezaur folcloric. 12.50, 14.45-18.35 Seriale. 14.00, 20.00, 6.00 Tele-jurnal. 19.25 Divertisment. 21.00 «Moldova are talent». 23.00 «DA sau NU». 1.00 Duminica în familie. 3.45, 4.35 Universul credinței. 4.30 Simbolica.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL 5:30 DOCUMENTAIRE 6:22 À

BON ENTENDEUR 6:50 LE BAR DE L'EUROPE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L'INVITÉ 7:26 WARI 7:53 REFLETS SUD 8:45 ET SI... VOUS ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE CODE CHASTENAY 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:19 COMMANDANT CLARK 10:20 COMMANDANT CLARK 10:21 LULU VROUMETTE 10:35 CHAPLIN AND CO 10:41 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 10:53 FLAPACHA, OÙ ES-TU ? 11:08 MARSUPILAMI HOUBA HOUBA HOP ! 11:35 TACTIK 12:06 JOUR DE RUGBY 13:00 FLASH INFO 13:03 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES 14:00 AL DENTE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:06 VIVEMENT DIMANCHE 16:33 LES CHANSONS D'ABORD 17:33 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64 MINUTES, LE MONDE EN FRANÇAIS 19:25 LE BAR DE L'EUROPE 19:36 EN ROUE LIBRE 20:34 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 22:03 MES MEILLEURS COPAINS 23:51 DE RIZ OU D'ARMÉNIE 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L'INVITÉ 0:55 LE TOUR DU RWANDA 1:03 FOOT ! 1:33 FOOT ! 1:40 LA VÉRITÉ SI JE MENS ! 2 3:27 SUZANNE 3:38 TV5MONDE LE JOURNAL 4:02 KIOSQUE

22 NOIEMBRIE 23 NOIEMBRIE 24 NOIEMBRIE Vineri Sâmbătă Duminică

Ti par: Tipografia “PRAG-3”Comanda nr. 1763TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Ti tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

15 NOIEMBRIE 201316F L U X Interviu

CMYK

CMYK

- Povestește-ne de unde ai învăţat să faci accesorii?- Am învăţat din tutorialele de

pe internet. Când mă interesează ceva sau vreau să fac ceva nou, văd înregistrări în care sunt prezentate, în cele mai mici detalii, cele mai so-fisticate tehnici. Când văd ceva, nu mă liniștesc până nu aflu amănunţit tot procesul de confecţionare. De asemenea, am căutat o mulţime de fotografii cu accesorii confecţionate manual. Pe mine lucrările altora mă inspiră, eu când văd o fotografie cu un accesoriu, îmi vin idei noi, nicio-dată nu copii ce am făcut sau ce au făcut alţii, dar mă simt provocată să fac ceva nou. Poate și din acest considerent la toate cursurile la care am mers, eu cunoșteam din start tot procesul de lucru, doar îmi recon-firmam ceea ce învăţasem singură deja. Dar asta nu mă plictisea, mă ajuta să-mi disciplinez lucrul.

- Şi cum a început povestea?- La început au fost cursurile de

croitor modelier. Iar îndeletnicirea asta presupune că ai mereu treabă cu stofa. Şi dacă se întâmpla să cos o bluză sau altă piesă vestimentară și simţeam că e nevoie de un finisaj, am început să confecţionez broșe din resturile de stofă, ca să acceso-rizez haina.

- Încă mai ești studentă?- Da, în ultimul an de studii, ab-

solvesc ASEM-ul, Facultatea Conta-bilitate.

- Tu ești descendentă dintr-o fa-milie de medici. În copilărie ai studiat pictura, de care erai foar-te pasionată.- Pictura rămâne în continuare

una dintre pasiunile mele.

- Dar ai ales să studiezi contabili-tate. Există multe controverse în activităţile tale, nu mai enumăr aici cursurile tale de machiaj, coafură, design vestimentar, nail design... Cum se împacă firea ta extrem de creativă cu ideea unui

viitor profesional în lumea cifre-lor și calculelor?- O fi și din cauza curiozităţii mele.

Voi fi sinceră. Nu putem fi siguri ni-ciodată de surprizele pe care ni le rezervă viitorul, ceea ce am învăţat în acești ani s-ar putea să-mi fie de folos nu doar mie, aș putea să-mi asigur existenţa datorită abilităţi-lor pe care le-am acumulat. Şi apoi, eu cred că medicii și contabilii sunt mai preţuiţi datorită experienţei pe care o acumulează, adică, pe măsu-ră ce înaintează în vârstă, sunt mai preţuiţi și priviţi cu mai multă încre-dere de angajatori. Până ating eu vârsta la care voi avea o experienţă ce mi-ar garanta și un salariu mai bun, aș putea să câștig un ban și din ce am învăţat până acum. Când am început să studiez contabilitatea, mă simţeam ca un extraterestru, nu pricepeam nimic și nici măcar nu credeam că voi ajunge vreodată să pricep ceva în acest domeniu. În mod straniu, acum, spre finele anilor

de studii, parcă nu mă mai simt stră-ină. Mai mult chiar cred că această îndeletnicire nu m-ar plictisi, înce-pe să-mi placă, încep să o descifrez și o accept, abia aștept să profesez în acest domeniu. Acum pot spune că am stabilit un echilibru, tind să obţin un serviciu conform diplomei de studii, iar timpul liber mi-l petrec confecţionând accesorii, ceea ce mă ajută să-mi pun gândurile în ordine, să-mi fac planuri de viitor, îmi dă idei noi…

- Ce accesorii îţi plac mai mult? Spre ce simţi o predilecţie?- În acest domeniu eu am pasiuni

de moment. Am început cu bentiţe-le care, de altfel, s-au vândut foarte bine, fie și într-un cerc restrâns. Apoi au urmat broșele. Iar dacă fac un guleraș, o perioadă sunt interesată de gulerașe. Sau cercei, coliere… Şi apoi revin la unele pasiuni. Acum am descoperit porţelanul rece și sunt încântată de el.

- E ceva de genul lutului polime-ric?- E diferit, dar pentru explicaţie

se poate folosi comparaţia. Îmi pla-ce această materie primă pentru că o prepar acasă și pe urmă o colorez, îi dau forme. E nevoie doar de câte-va cunoștinţe în domeniul chimiei și poţi obţine ușor o materie primă deosebită și curioasă pentru confec-ţionarea accesoriilor. Tatăl meu, care la început era sceptic, urmărește procesul cu foarte mult interes. Sin-gurul inconvenient cu aliajul acesta este că trebuie să aștepţi cât stă el 24 de ore la frigider până se întăreș-te. Apoi, când devine posibil de mo-

delat, fac din porţelan rece gulerașe, fundiţe, pandan-tive. În funcţie de ideile pe care le am. Iar ceea ce de-osebește porţelanul rece de lutul polimeric este că porţelanul nu se dă în rolă, ci se așteaptă o perioadă să devină solid, când intră în contact cu aerul, să se întă-rească. Porţelanul rece este mai flexibil, obiectele sunt mai finuţe, dar și mai fragi-le, în același timp, dacă lu-crez din el petale sau deta-lii mici, mai dantelate. Este însă bine știut că, și în via-ţă, lucrurile frumoase sunt mai fragile, cu ele trebuie să fim atenţi, dacă vrem să ne bucure ochiul timp în-delungat.

- Mihaela, știu că e un subiect delicat și o să te sensibilizez acum, dar tu ești un exemplu pentru mulţi tineri de vârsta ta, pentru că ești un model de perseverenţă și curaj. Puţină lume cunoaște drama prin care a trecut familia voastră când, din cauza unei intervenţii chirurgica-le nereușite, mămica ta, în floa-rea vârstei, a rămas ţintuită la pat și tu nu aveai nici cinci ani, pare-mi-se. Iar explozia asta de creati-vitate de care dai dovadă încă din fragedă copilărie s-ar putea să aibă tangenţe și din greutăţile pe care aţi reușit să le depășiţi. - Eu nu învinovăţesc pe nimeni,

nu arunc cu fraze că nu am avut co-pilărie, că mi-a fost furată această frumoasă perioadă a vieţii. Pentru că sunt și am simţit dintotdeauna asta, un copil iubit și, din fericire, mămica a rămas cu noi și nu s-a în-tâmplat ceva mai grav. Iar împreună poţi trece mai ușor peste greutăţi. Eu nu înţeleg despre ce anume vor-besc părinţii care, de exemplu, se plâng că fetiţa lor de patru ani face isterie când i se spală părul, pentru că eu la vârsta asta mă spălam sin-gură pe cap, iar la șase ani făceam deja piaţa. În plus, așa am învăţat să economisesc, iar banii de buzunar, dar eu am avut dintotdeauna bani de buzunar, îi obţineam din eco-nomiile pe care le făceam la piaţă. Sub îndrumarea verbală a mamei, făceam toate treburile prin gospo-dărie încă înainte să merg la școală, chiar și la bucătărie trebăluiam. Am învăţat să accept realitatea și să fiu mai realistă, n-am devenit o dură, dar am învăţat că pot depăși greu-tăţile. Şi pentru că, spre deosebire de semenii mei, aveam mai multe responsabilităţi, am învăţat să-mi gestionez timpul și asta îmi este de mare ajutor acum. De asemenea,

în copilărie, mi-am inoculat că nu există nimic peste puterile noastre, dacă te concentrezi, poţi face orice. Fiecare zi a fost pentru mine o pro-vocare. Şi am păstrat tradiţia asta. Orice provocare mă ajută să mă au-todepășesc. Evident, acestor stări și emoţii le poţi da explicaţie acum, la maturitate, atunci însă, fără să știi a rosti concluzii savante, îţi spuneai că trebuie și poţi să faci totul, că, dacă vrei să mănânci, ajuţi sau faci singur mâncare până vine tata acasă, că dacă vrei o hăinuţă curată – speli, și că nu e bine să lași casa în dezordine și nici vesela nespălată. Iar acestea nu sunt lucruri peste puterile nimă-nui. Da, eu am fost un copil foarte încăpăţânat, părinţii au avut nevoie de multă putere de convingere ca să mă facă uneori să-mi schimb o idee sau un plan și foarte rar le-a reușit, dar asta nu ne-a împiedicat să fim uniţi și să rămânem întotdeauna prieteni, cei mai apropiaţi și de în-credere unul pentru altul. De la ei am învăţat cât de importante sunt educaţia și bunele maniere și că ori-ce decizie trebuie să ne-o asumăm.

- Care sunt aspiraţiile tale pentru viitorul apropiat?- Mi-am luat cursuri de contabili-

tate suplimentare, vreau să mă per-fecţionez astfel, ca după absolvire să pot pretinde și să fac faţă unui post de contabil într-o întreprindere de prestigiu. Şi să-mi extind cercul de clienţi, să știu că accesoriile pe care le gândesc și le realizez, le ajută pe femei să se simtă unice, să-și pună în valoare personalitatea.

- Doamne ajută! Îţi doresc mult succes în continuare.- Mulţumesc!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

MIHAELA PALANCIUC:

„Orice provocare mă ajută să mă autodepăşesc”Mihaela Palanciuc este o tânără de 21 de ani din Chișinău, care confecţionează accesorii și bijuterii artizanat, fanteziste și originale. Are și un blog, intitulat 65 accessories. Ne-a spus că titlul acesta e secretul ei, pe care preferă să nu-l divulge, și nu am insistat.

Am cunoscut-o pe Mihaela Palanciuc în perioada când era încă o copilă, avea șase anișori. Era sora unui bun prieten și pe atunci eram absolut convinsă că va alege să studieze și să profeseze arta plastică, de care era foarte pasionată.

Am rămas surprinsă să o redescopăr peste 10 ani și să-mi dea noi motive de admiraţie și respect. Deși este foarte tânără, fata asta are o poveste de spus și o experienţă de viaţă, care poate fi împărtășită și altor persoane, mai puţin curajoase. Vă invit să o cunoașteţi pe Mihaela.