Ziarul Flux, Ed. 13 (938)

Institutul Internaţional de Management “IMI-NOVA”

şi Centrul Antidrog – împotriva consumului de droguri

5.04.2014

Noros, 2 11 0C

4.04.2014

Noros, 4 19 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO..............................18.50861 Do lar ame ri can ............. 13.44671 Leu românesc ................. 4.13911 Ru blă ru sească ............... 0.3782

Maxima zilei

16 pagini Preţ contractual

Caracteristica libertăţii este dreptul de a vorbi deschis.

Democritus

Cursul valutar 4.04.2014

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 4 aprilie 2014

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Sf. Sfi nţit Mc. Vasile din Ancira, Sf. Drosida (Denie – Acatistul Născătoarei de

Dumnezeu)

Banca Mondială a înrăutăţit prognoza de creştere economică pentru Moldova

ALEKSANDR DUGHIN:TEORIA LUMII MULTIPOLARE (9)

Experţi: UE se confruntă cu pericolul dezintegrării

Filat solicită modificarea Codului Penal, pentru că vrea să se autodenunţe

44

66

99

22

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

ECONOMIC

GEOPOLITIC

EXTERNE

ACTUAL

Poşta Moldovei ABONAREA 20141 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2014ABONAREA 2014GPF

Fondat în 1995 Nr. 13 (938)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Ne afl ăm în preajma celei

de-a cincea aniversări de

la evenimentul pe care unii

îl numesc lovitură de stat,

iar alţii revoluţie. Deși cele

două noţiuni sunt într-o

relaţie de sinonimie perfec-

tă, totuși adepţii formulei

„lovitură de stat” colorează

întâmplarea respectivă în

nuanţe negative, iar cei

care preferă să opereze cu

termenul „revoluţie”, dim-

potrivă, îi atribuie o semni-

fi caţie pozitivă.

Așadar, la distanţa de cinci ani de

la acele tragice evenimente, organe-

le de drept încă n-au scos la capăt

examinarea dosarului „7 aprilie”. Cu

excepţia câtorva poliţiști, trași la

răspundere pentru maltratarea tine-

rilor, nimeni nu a avut de suferit de

pe urma efectuării actului justiţiei

pe marginea acestui subiect.

Continuare în pag. 3

7 aprilie 2009: când se va face 7 aprilie 2009: când se va face lumină şi cine sunt organizatorii? lumină şi cine sunt organizatorii?

Regiunea transnistreană, subiect de declaraţii, conversaţii şi speculaţii

Întrevederea care a avut loc săptămâna aceasta la sediul Misi-unii OSCE de la Chișinău, între vicepremierul Eugen Carpov și pretinsul ministru de externe din Transnistria, Nina Ștanski, s-a soldat cu un eșec total. Părţile nu au identifi cat soluţii pentru problemele discutate, iar soarta următoarei runde de negoci-eri în formatul 5+2, care ar urma să aibă loc la 10-12 aprilie la Viena, este sub semnul întrebării.

În cadrul întrevederii au fost discutate chestiuni importante, între care cele ce ţin de școlile cu predare în limba română, libertatea circulaţiei, problema fermierilor care nu-și pot cultiva terenurile agricole, precum și agenda preconizatei reuniuni de la Viena.

Nina Ștanski s-a declarat dezamăgită de rezultatele întrevederii de marţi, 1 aprilie, califi când-o drept neproductivă. Reprezentanta Tiras-polului a insistat îndeosebi pe anularea accizelor pentru importul din Transnistria, afi rmând că dacă Chișinăul nu-și va respecta promisiunile făcute în acest sens, partea transnistreană ar putea să nu mai participe la planifi catele negocieri.

Continuare în pag. 7

Diplome de absolvire pentru cea de-a patra promoţie a Universităţii Populare

(citiţi pag. 8)(citiţi pag. 8)

(citiţi pag. 8)(citiţi pag. 8)

4 APRILIE 201422F L U XF L U X Actual

După o ședinţă care a durat apro-

ximativ trei ore, majoritatea parla-

mentară a respins, ieri, moţiunea

de cenzură împotriva Guvernului

Leancă, a patra la număr, înainta-

tă de deputaţii comuniști. Pentru

demiterea Cabinetului de Miniștri

au votat 40 de deputaţi comuniști

și socialiști, necesarul fi ind de 51 de

voturi pentru. Pe durata desfășurării

ședinţei speciale, simpatizanţi ai

comuniștilor și ai socialiștilor au pro-

testat în faţa clădirii Legislativului,

cerând demisia Executivului.

Cei 34 de deputaţi PCRM care au semnat moţiunea l-au acuzat pe Leancă de faptul că acesta ar fi de-cis personal să se alinieze sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană unor foști ofi ciali ucraineni, ceea ce, în opinia lor, este o încălcare a legii și o infracţiune de uzurpare a pu-terii în stat. Ei au mai declarat că sancţiunile i-au vizat și pe unii demnitari ruși. În opinia comuniștilor, această decizie contravine intereselor Republicii Moldova și prevederilor Tratatului de prietenie cu Rusia.

Șeful Executivului a respins toate acuzaţiile, inclusiv acu-zaţia cu privire la blocarea comercială și blocarea circulaţiei cetăţenilor din regiunea transnistreană. Leancă a declarat că moţiunea este îndreptată împotriva unui fapt care nu există. La sancţiunile impuse de UE s-au aliniat și alte state nemem-bre, nu doar ţara noastră, iar acestea nu afectează nici statul ucrainean, și nici poporul ţării respective, a explicat premi-erul. El a mai precizat, de asemenea, că acest fapt nu aduce atingere statutului de neutralitate al Republicii Moldova.

Referindu-se la relaţiile cu Federaţia Rusă, Leancă a menţionat că ţara noastră susţine în continuare un parte-neriat deschis cu acest stat, drept dovadă servind și vizita ministrului de Externe, Natalia Gherman, la Moscova.

Însă prim-ministrul nu s-a referit doar la moţiunea co-muniștilor. El a mai declarat că deputatul PCRM, Grigore Petrenco, i-a amenințat cu moartea pe ministrul de Exter-ne, Natalia Gherman, și viceministrul Economiei, Octavian Calmâc, afi rmând că are demersul celor doi în acest sens și că le-a cerut instituţiilor de drept să ia atitudine faţă de aceste ameninţări.

Șeful comuniștilor, Vladimir Voronin, a precizat în discur-sul său din cadrul ședinţei că Leancă nu le-a oferit parla-mentarilor răspunsul solicitat cu privire la politica externă a ţării. El a reiterat că PCRM nu recunoaște constituţionali-tatea guvernării Republicii Moldova, începând de la șeful statului și terminând cu Cabinetul de Miniștri, și a acuzat Guvernul de promovarea unei politici antimoldovenești și antirusești.

Voronin a precizat că PCRM a cerut demisia Guvernului Leancă pentru faptul că acesta a uzurpat puterea în stat, pentru că promovează minciuna și pentru lipsa de respect faţă de propriul popor.

FLUX

În curând ar putea să apară o clonă „reformată” a PCRM

Moda reformatorilor pare să se încetăţenească în viaţa politică de la noi. În curând s-ar putea să avem, pe lângă orice partid de o anumită culoare, câte unul la fel, doar că reformat.

După Partidul Liberal, molima reformatorilor i-a atins și pe comuniști. Zvo-nurile despre iminenta înregistrare a unui Partid Comunist Reformator circulau mai de demult, rolul de naș fi indu-i atribuit democratului însărcinat cu misiuni speciale, Vladimir Plahotniuc.

Ieri, fostul activist comunist, fost lider al Congresului Civic creat de PCRM, actual președinte al Uniunii Civice pentru Democrație Directă, Ruslan Popa, și-a declarat intenţia de a înregistra o nouă formaţiune, împreună cu un grup de comuniști reformatori.

Popa i-a avertizat pe cei care votează pentru partidele de stânga că de-acum încolo vor exista două partide comuniste, îndemnându-i pe aceștia să-și dea votul pentru Partidul Comuniștilor Reformatori din Moldova, care, dacă e să-i dăm crezare iniţiatorului, va fi adevăratul promotor al idealurilor comuniste. Spre deosebire de foștii săi colegi, care, în opinia lui, se închină acum idealurilor capitalismului oligarhic.

Noua formaţiune își va păstra „toate bazele PCRM”, de la simbol și până la denumire, a precizat Ruslan Popa. Grupul de iniţiativă colectează acum sem-năturile necesare pentru înregistrarea partidului, Congresul de constituire a acestuia urmând să aibă loc în luna mai. Ţinta fi nală a noilor reformaţi este participarea la alegerile parlamentare care vor avea loc, cel mai probabil, în no-iembrie.

Comuniștii (nereformaţi) consideră că se încearcă constituirea unei clone a PCRM, care va încerca să fure din voturile formaţiunii. De aceeași părere sunt și unii analiști, care consideră că, printr-o confuzie de denumire și simboluri, noul partid ar putea rupe câteva procente din voturile principalului partid de opoziţie. Ceea ce este, evident, în interesul partidelor afl ate astăzi la guvernare.

Publicaţia „Kommersant” scria că deţine date care confi rmă că în spatele noii formaţiuni ar sta anume Partidul Democrat.

FLUX

A mai picat o moţiune de cenzură împotriva Guvernului Leancă

Un nou 7 aprilie ne prinde iarăși fără un răspuns la între-barea, cine sunt organizatorii violenţelor de acum cinci ani? În loc de răspuns, Procuratura Generală a oferit zilele acestea un fel de dare de seamă în ci-fre, despre gestiunea dosare-lor privind evenimentele din aprilie 2009.

Astfel, Procuratura ne informează câte cauze penale au fost intentate, câte au fost expediate în judecată, câte sentinţe au fost pronunţate, câte persoane au fost condamnate pentru comiterea infracţiunilor de dezordine în masă și jafuri.

De asemenea, PG a prezentat și statistica dosarelor iniţiate împotriva reprezentanţilor autorităţilor publice, pentru exces de putere sau depășirea atribuţiilor de serviciu, a numărului de colaboratori ai poliţiei condam-naţi. Însă nu a spus niciun cuvânt des-pre cei care au organizat violenţele.

Așa cum ne-am obișnuit, apropie-rea zilei de 7 aprilie produce un soi de înviorare în rândurile guvernării, care s-a aburcat la putere pe valul protes-telor de acum 5 ani. Și se pare că nu ar fi împotrivă să călărească acest subiect și în actuala campanie electo-rală, al cărei start neofi cial a fost dat deja.

După un „cincinal” de afl are la gu-vernare, când au făcut totul pentru ca adevărul despre acele evenimen-te să nu mai iasă la suprafaţă, iată că liberal-democraţii au decis, în al doi-sprezecelea ceas, că vor cu orice preţ să știe adevărul. Vladimir Filat, ajuns acum mai în umbră, nu în umbra ste-jarului, ci a adjunctului său, premierul Iurie Leancă, a făcut zilele acestea un pas mai în faţă și și-a etalat tot curajul și spiritul justiţiar.

Șeful PLDM a solicitat anularea termenului de prescripţie în dosarul

7 aprilie 2009, iar fracțiunea par-lamentară a liberal-democraţilor a înregistrat o inițiativă legislativă în acest sens, care a și fost votată ieri în prima lectură. Evocând jertfa tinerilor care au manifestat pentru libertate, împotriva fărădelegilor și a dictatu-rii, Filat s-a arătat îngrijorat de faptul că cei care i-au arestat și maltratat pe protestatari ar putea scăpa nepedep-siţi, avându-se în vedere termenul de prescripție.

Adevărul despre 7 aprilie 2009 tre-buie să iasă la iveală, consideră Filat, iar de dragul adevărului el a cerut mo-difi carea de urgenţă a Codului Penal, pentru a fi exclus termenul de pre-scripţie în acest caz.

„Proiectul de lege urmează să fi e examinat în regim de urgenţă, adop-tat, promulgat și publicat, astfel ca pe 7 aprilie 2014 legea să intre în vigoa-re și cei care se fac vinovaţi de detur-narea protestelor pașnice din aprilie 2009, adevăraţii criminali și provoca-tori să poată fi trași la răspundere”, a punctat Vladimir Filat.

Ipocrizia lui Filat nu poate să nu impresioneze, dacă ne gândim că anume partidul condus de el a depus o declaraţie prealabilă, încă în data de 17 martie, prin care anunţa au-torităţile locale despre desfășurarea întrunirilor, între 6 și 20 aprilie 2009. Adică, Filat se pregătea să conteste rezultatele alegerilor cu o lună înainte ca acestea să fi avut loc. Apoi, în dimi-neaţa zilei de 7 aprilie, PLDM a depus o nouă cerere prealabilă la Primărie, pentru desfășurarea unei întruniri, „sub formă de miting de protest îm-potriva fraudării alegerilor parlamen-tare”, între orele 14.00 și 23.00. Însă în aceeași zi, la ora 15.30, la Primărie ajunge un alt demers, semnat chiar de Vladimir Filat, în care este cerută anu-larea dispoziţiei privind autorizarea celor două cereri prealabile, „având în vedere imposibilitatea desfășurării

întrunirii sub formă de miting cu dez-bateri privind situaţia social-econo-mică și politică în Republica Moldova”. Adică, formaţiunea condusă de cura-josul Vladimir Filat și-a declinat orice responsabilitate, în momentul în care acţiunea era deja în desfășurare. Chiar dacă anterior se obligase să asigure buna desfășurare a întrunirii, astfel încât aceasta „să nu degenereze în acte de violenţă”. Și, apropo, de ce nu au mai fost prezentate probele care să dovedească fraudarea alegerilor?

O a doua nedumerire care se iscă în legătură cu iniţiativa legislativă a liberal-democraţilor este „urgenţa” cu care se solicită modifi carea preve-derilor Codului Penal. Da de ce atâta grabă, domnilor? Tocmai cu cinci zile înainte să expire termenul de pre-scripţie. Dar de ce nu aţi scos „adevă-rul la iveală” în cinci ani de afl are la pu-tere, având propriul ministru instalat la Interne?

Aici chiar am putea să-i dăm drep-tate lui Mihai Ghimpu, care a califi cat iniţiativa lui Vladimir Filat drept una populistă, lansată într-un an electoral. Dacă nu ar fi fost la fel de populiste și acţiunile liberalilor, care acum doi ani au insistat să le fi e votată iniţiativa de a institui o zi a libertăţii pe 7 aprilie, zi care i-a adus pe ei, patrioţii și lup-tătorii pentru adevăr și dreptate, la putere. Înainte ca cel puţin o parte din adevărul despre tragicele evenimente să fi e scos la lumina zilei.

În încheiere, să mai insistăm un pic asupra „adevărului” pe care vrea să-l afl e Filat. Pentru asta el ar putea să apeleze, de exemplu, la câţiva dintre foștii săi colegi de partid. Dacă a uitat cumva, îi amintim că fostul vicepre-ședinte PLDM, actualul președinte al Curţii Constituţionale, Alexandru Tă-nase, declara, parcă acum doi ani, că în actuala coaliţie de guvernământ ar fi politicieni care cunosc adevărul des-pre 7 aprilie: „Sunt politicieni care fac

astăzi parte din coaliţia majoritară. Ei cunosc exact ce s-a întâmplat pe 7 aprilie 2009 și ar putea oferi informaţii exacte în acest sens. Sunt personaje active. Calitatea mea de președinte al Curţii Constituţionale mă împiedică, la ora actuală, să mă lansez în afi rma-ţii de genul ăsta deoarece vizează ma-joritatea parlamentară, fi guri politice care în prezent sunt active și foarte prezente în viaţa publică”.

Lăsăm la o parte întrebarea, dacă respectiva calitate de președinte al CC, dar și de fost ministru al Justiţiei, îi permite să tăinuiască adevărul. Dar am vrea să știm dacă s-au sesizat or-ganele de drept după aceste declara-ţii, dacă l-au întrebat pe Tănase cine sunt aceste „fi guri politice active”. Și dacă da, de ce nu există dosare pe nu-mele acestora? Pentru că fac parte din coaliţia majoritară?

Apoi, Filat ar putea să afl e adevărul de la un alt fost coleg de-al său, Vitalie Nagacevschi, care a condus Comisia

de anchetă pentru elucidarea eve-nimentelor de după 5 aprilie 2009. Ce-i drept, acum ne întrebăm dacă respectiva comisie și-a propus să ne dezvăluie adevărul sau să-l dosească mai bine.

Nu noi am făcut astfel de supoziţii, ci tot un fost coleg de partid de-al lui Filat, Mihai Godea. Acesta afi rma că modul în care actuala guvernare in-vestighează protestele violente din 7 aprilie îl face să creadă că aceasta fi e este șantajată, fi e unii dintre cei care se afl ă la putere au fost complici la eveniment. Godea a dat de înţeles că acești presupuși complici creează doar aparenţa că ar încerca să iden-tifi ce organizatorii violenţelor și să dea un răspuns societăţii. „Oamenii trebuie să înţeleagă că această guver-nare nu dorește să scoată adevărul la suprafaţă”, declara acum doi ani fostul fruntaș PLDM. Și atunci, ce vrea să scoată la suprafaţă Filat?

Ioana FLOREA, FLUX

Filat solicită modifi carea Codului Penal, pentru că vrea să se autodenunţeFilat solicită modifi carea Codului Penal, pentru că vrea să se autodenunţe

4 APRILIE 2014 33 F L U XF L U XPolitic

“Faptul că UE ne oferă posibilitatea de a călă-tori fără vize în spaţiul european este trâmbiţat prea mult în ultima vre-me. Supralicitarea aces-tui proces poate ar fi un atu pentru autorităţi și un avantaj pentru cetă-ţenii noștri, dar el nu tre-buie prezentat ca ceva cu totul spectaculos”, a declarat expertul în drept Alexei Capbătut. Poziţia a fost formulată după ce, luni, 31 martie,

premierul Iurie Leancă a anunţat la un post TV că înce-pând cu 28 aprilie, moldovenii vor putea călători liber în ţările-membre ale UE.

„Faptul că am fost limitaţi în acest drept, stabilit prin legislaţia internaţională la nivelul convenţiilor ONU și OSCE, este regretabil. Din acest motiv, sutele de mii de cetăţeni ai RM care au plecat în Europa în căutarea unui loc de muncă au fost constrânși pe parcursul ultimilor

douăzeci de ani să muncească la negru și deseori să ofe-re mită pentru obţinerea unor vize de călătorie în acest spaţiu. Însă nici după anularea regimului de vize moldo-venii nu vor primi în mod automat dreptul de a munci le-gal pe piaţa forţei de muncă a UE. Fiecare ţară-membru a acestei comunităţi poate să stabilească anumite cote de angajare legală pentru forţa de muncă din Moldova, dar așa cum șomajul crește în mai multe ţări-ţintă pentru moldoveni, ar fi naiv să nutrim așteptări exagerate”, a mai spus Capbătut.

„Aspectul fundamental care nu este scos în relief în acest context ţine de faptul că odată cu obţinerea drep-tului de a călători liber în UE, „nomadismul de masă” al moldovenilor va căpăta proporţii și mai mari. Asta vădeș-te incapacitatea statului nostru de a crea locuri de muncă pentru propriii săi cetăţeni, ceea ce se răsfrânge negativ asupra nivelului de dezvoltare economică și, respectiv, reduce capacitatea bugetară a ţării. Iar consecinţele de-mografi ce ale amplifi cării migraţiei de muncă vor fi și mai grave. Iată de ce bucuria celor care gândesc în termenii interesului naţional și ai dezvoltării sustenabile a ţării tre-buie să fi e una moderată cu astfel de ocazii”, a mai preci-zat expertul.

Sursa: newsmoldova.md

Urmare din pag. 1Întrebarea-cheie care nu și-a găsit

un răspuns este la îndemâna oricui. Cine totuși a organizat acele protes-te violente în urma cărora au fost molestaţi câteva sute de poliţiști (care, de altfel, nu schiţase niciun gest de atac împotriva manifestanţi-lor), devastate și incendiate clădirile Parlamentului și Președinţiei? Asta pentru că povestea cu mobilizarea spontană a tineretului anticomunist contra unei guvernări abuzive nu mai ţine.

Privită din punctul de vedere al legii cu privire la întruniri, situaţia este cât se poate de simplă. Orga-nizatori ai unor acţiuni de protest sunt persoanele și organizaţiile care au depus la primărie înștiinţările respective, anunţându-și astfel in-tenţia de a ieși în stradă. Dacă ne amintim bine, pentru ziua de 7 apri-lie 2009 la primăria capitalei au fost depuse două solicitări de acest fel. Una semnată din partea unui grup informal sau ONG, alta – de un par-tid politic. Anume semnatarii acelor cereri au fost responsabilii direcţi pentru caracterul pașnic, nonviolent și democratic al întrunirii respective. Însă nimeni dintre aceștia n-a ajuns pe banca acuzaţilor.

Ar fi important să amintim con-textul în care s-au produs eveni-mentele din 7 aprilie. Era vorba despre încheierea campaniei elec-torale pentru alegerea deputaţilor în Parlamentul RM. Partidul Comu-niștilor, care se afl a la guvernare timp de două mandate succesiv, adică de opt ani, avea toate șansele să se menţină la putere. Oponenţii politici ai acestora își legau toate speranţele de acele alegeri. Și iată pe acest fundal a apărut povestea cu falsifi carea alegerilor.

Cei care au formulat acuzaţiile de falsifi care a alegerilor în scurt timp au și ajuns la guvernare. Însă nici până azi nu s-a adus nicio probă că alegerile din acel an ar fi fost măslu-ite de către fosta putere comunistă. Totul a fost acoperit de o vastă pro-pagandă revoluţionară. Asta deși toate organele de investigaţii ope-rative, MAI, SIS, dar și Procuratura Generală, se afl ă de un cincinal sub controlul noilor guvernanţi vechi.

Imediat după consumarea acţiu-nilor violente de protest, exponenţii opoziţiei de atunci au susţinut cu tă-rie că în spatele lor ar fi stat nimeni altul decât Vladimir Voronin și pu-terea comunistă. Chipurile, anume comuniștii ar fi urmărit compromi-

terea forţelor democratice într-un mod atât de original. Însă nici aceas-tă teză n-a fost confi rmată prin pro-be legale.

Întreaga tărășenie propagandis-tică s-a axat încă de la început doar asupra episodului doi al acelui spec-tacol macabru: abuzurile comise de către poliţiști în noaptea dinspre 7 spre 8 aprilie. Firește, aceste abu-zuri, dacă au avut loc, nu au nicio justifi care legală și trebuie sancţio-nate dur în conformitate cu legea.

Însă de ce se omite actul întâi al acelui spectacol? Sau, dacă doriţi, cele două episoade ale actului întâi. Și anume: organizatorii ofi ciali ai protestelor, care și-au depus semnă-turile pe cererile prealabile adresate primăriei sunt cunoscuţi, însă ni-meni nu aplică legea în raport cu ei. Și doi: începând cu dimineaţa zilei de 7 aprilie și până noaptea târziu, forţele de ordine n-au schiţat niciun gest de agresivitate contra mani-festanţilor. Dimpotrivă, cei agresaţi și snopiţi în bătăi au fost anume ei, plus câţiva pompieri sosiţi la faţa locului pentru a stinge incendiul provocat de protestatari. Violenţele în comisariate, atâtea câte au fost, au reprezentat doar o consecinţă, asimetrică, ilegală și condamnabilă,

a atacurilor de tip criminal ale pro-testatarilor.

Faptul dacă era sau nu cazul ca poliţia să aplice forţa contra manifestanţilor merită reţinut, doar că asta nu justifi că sub nicio formă snopirea în bătăi a reprezentanţilor poliţiei afl aţi în exerciţiul funcţiunii și nici de-vastarea, prădarea și incen-dierea celor două sedii ale instituţiilor de stat respective. Întrebare: dacă aceste acte de violenţă au fost fi xate pe sute

de aparate foto, telefoane mobile și camere video, de ce nici poliţia, nici Procuratura nu au întreprins nimic pentru a identifi ca persoanele re-spective și a le trage la răspundere? De ce persoanele care au ieșit din se-diile Parlamentului și al Președinţiei cu obiecte furate, calculatoare, mo-bilă etc., n-au fost sancţionate pen-

tru aceste furturi? Și, nu în ultimul rând, o altă întrebare care se iscă în mod fi resc: de ce pentru devastările care au cauzat daune fi nanciare as-tronomice trebuie să plătească toţi contribuabilii din ţară și nu făptașii?

În toamna acestui an vor avea loc alegeri parlamentare. După cinci ani de afl are la guvernare a foștilor protestatari din 7 aprilie 2009. Acum nu mai încape nicio îndoială, dacă și după scrutinul din toamnă la putere se vor menţine aceleași forţe, adevă-rul despre acele tragice evenimente nu va ieși la suprafaţă, iar făptașii nu vor suporta pedepsele binemerita-te. Dacă însă se va produce o succe-siune la guvernare și se va încerca reluarea dosarelor respective, par-tenerii noștri occidentali vor exerci-ta toate tipurile de presiuni pentru a nu permite fi nalizarea anchetei ce ar viza clientela lor politică. Iar să reziste în faţa lor ar putea doar acei demnitari care nu au nici conturi, nici proprietăţi în spaţiul occidental și, prin urmare, nu sunt șantajabili.

Iurie ROŞCA

7 aprilie 2009: când se va face 7 aprilie 2009: când se va face lumină şi cine sunt organizatorii? lumină şi cine sunt organizatorii?

Fără vize în spaţiul SchengenIeri Parlamentul European și Consiliul Uniunii Euro-pene au luat decizia fi nală privind eliminarea vizelor de călătorie pentru cetăţenii moldoveni. Ţara noastră a fost inclusă pe lista statelor ai căror cetăţeni nu vor mai avea nevoie de vize pentru a se deplasa în spaţiul Schengen, începând cu 28 aprilie curent.

Amendamente -le la Regulamentul privind eliminarea vizelor au fost sem-nate de președin-tele Parlamentului European, Martin Schulz, și viceminis-trul grec de Exter-ne, Dimitris Kourk-

oulas. Astfel, cetăţenii moldoveni vor putea circula fără vize în spaţiul Schengen, pentru o perioadă de 90 de zile.

Amendamentele au fost aprobate la 27 februarie de către Parlamen-tul European, iar la 14 martie Consiliul UE, în formatul miniștrilor pentru Transport, a aprobat propunerea Comisiei Europene de eliminare a vize-lor pentru cetăţenii Republicii Moldova.

Decizia urmează să fi e publicată în Jurnalul Ofi cial, pe data de 8 aprilie, și va intra în vigoare pe 28 aprilie.

Regulamentul prevede că cetățenii Republicii Moldova vor putea călă-tori fără vize în 26 de state ale Uniunii Europene, în afară de Marea Brita-nie și Irlanda.

Libera circulaţie în UE este un drept, nu un privilegiu

4 APRILIE 201444F L U XF L U X Economic

Într-un raport al Băncii Mondiale se arată că creșterea PIB-ului cu 8,9 la sută în 2013 s-a datorat, în temei, redresării sectorului agrar și creșterii consumului privat, acesta din urmă fi ind alimentat de remitențe și creșterea salariilor. Totuși, economia continuă să fi e vulnerabilă față de riscurile asociate unui mediu extern volatil și față de provocările care afectează sectorul fi nanciar al țării, se subliniază în prognoza actualiza-tă a Băncii Mondiale privind econo-mia Moldovei.

„Având în vedere difi cultățile ac-tuale din mediul extern și încetini-rea prognozată a performanței în agricultură, anticipăm diminuarea creșterii economice până la 2 pro-cente în 2014 și stabilizarea acesteia la 4-4,5 procente în perioada 2015-2017”, a declarat Qimiao Fan, direc-torul Băncii Mondiale pentru Bela-rus, Moldova și Ucraina.

În raport se mai menţionează că fl uxul de remitențe a atins un nivel record în 2013, în mare măsură fi ind determinat de țările CSI, deși la înce-putul anului 2014 pare să se ateste o reducere a remitențelor condiţiona-tă de încetinirea activității economi-ce în Rusia. A avut loc o revigorare a

investițiilor străine directe, acestea atingând o valoare estimată de 2 procente din PIB. Exporturile reale au crescut de aproape două ori mai rapid decât importurile reale, con-stituind 10,7 procente de la an la an, față de 5,5 procente de la an la an în cazul importurilor.

Totuși, Moldova continuă să fi e vulnerabilă la o serie de riscuri, inclusiv la o posibilă diminuare a activității economice a vecinilor săi din Est. Eventualul impact al acestei evoluții s-ar manifesta prin reduce-rea activității comerciale și a fl uxului

de remitențe, la care se adaugă ris-cul asociat problemelor de bună gu-vernare și aplicării reglementărilor în sectorul fi nanciar, cât și riscul unei posibile perturbări a managemen-tului macroeconomic în condițiile viitoarelor alegeri parlamentare, avertizează Banca Mondială.

„Pentru a fructifi ca pe deplin be-nefi ciile unei performanțe econo-mice solide și a reduce riscurile ex-terne și interne, Republica Moldova trebuie să continue eliminarea con-strângerilor-cheie care afectează creșterea economică, prin ameliora-rea climatului de afaceri, asigurarea

stabilității și dezvoltării sectorului fi nanciar, îmbunătățirea echității și a efi cienței cheltuielilor publice, și cel mai important, îmbunătățirea gu-vernării”, a mai precizat Qimiao Fan.

Banca Mondială anticipează o reducere a transferurilor bănești în anul curent. De asemenea, potrivit prognozei, exporturile vor crește cu 6,1%, importurile – cu 3,9%, iar nivelul infl ației va fi de 5,3%. Chel-tuielile bugetare vor crește până la 40,8% din PIB, iar defi citul bugetar va atinge 2,6% din PIB. Datoria ex-ternă a Moldovei va constitui 84,4% din PIB.

Anterior, Adrian Lupușor, director executiv „Expert-Grup”, atenţiona și el că factorii principali care au cata-lizat avansul din 2013 urmează să se disipeze în 2014, punând la grea în-cercare evoluțiile din 2014.

„Deși creșterea economică din 2013, la prima vedere, este una impresionantă, structura acesteia sugerează o serie de provocări cu care economia moldovenească se va confrunta în viitorul apropiat. În particular, avansul economic a fost determinat de suprapunerea mai

multor factori de conjunctură (recu-

perarea în agricultură și deprecierea

monedei naționale), în lipsa cărora

economia ar fi crescut cu doar 3%-

3,5%. În plus, creșterea economică

nu a fost una incluzivă: ramurile in-

dustriale care asigură circa jumătate

din valoarea producției industriale

fi ind în declin, la fel ca și exporturile

spre circa 40% din piețele externe”,

preciza expertul.

În opinia acestuia, putem să ne

așteptăm la o încetinire esențială a

creșterii economice în 2014, estima-

tiv până la circa 3%. Însă și această

prognoză este supusă unor riscuri

externe majore, în mare parte lega-

te de înrăutățirea situației economi-

ce din Rusia și Italia, care ar putea

submina și mai mult cererea pen-

tru export și infl uxurile de remiteri.

Totodată, incertitudinea asociată

cu tensionarea situației din Ucraina,

dar și cu proximitatea alegerilor par-

lamentare, urmează să afecteze ac-

tivitatea investițională, cu repercu-

siuni suplimentare asupra creșterii

economice, a mai opinat Lupușor.

FLUX

Veniturile populaţiei au crescut neuni-

form în anul 2013. În funcţie de mediul

de reședinţă, veniturile populaţiei din

mediul urban au fost în medie cu 640,2

lei sau de 1,5 ori mai mari comparativ

cu mediul rural.

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statis-

tică, în 2013 veniturile disponibile ale popu-

laţiei au constituit în medie pe o persoană pe

lună 1681,4 lei, fi ind în creștere cu 11,4% faţă

de anul precedent. În termeni reali (cu ajusta-

rea la indicele preţurilor de consum), venituri-le populaţiei au înregistrat o creștere de 6,5%.

Cea mai importantă sursă de venit a popula-ţiei sunt câștigurile salariale, cu o pondere de 41,6% din totalul venituri disponibile.

Activităţile pe cont propriu reprezintă 16% din veniturile medii lunare ale unei persoane, preponderente fi ind activităţile individuale agricole, cu o pondere de 9,1%. Veniturile ob-ţinute din activitatea individuală nonagricolă au contribuit la formarea veniturilor populaţi-ei în proporţie de 6,9%.

Prestaţiile sociale sunt a doua sursă de venit după importanţă, în medie acestea constituie 19,9% din veniturile medii lunare ale populaţiei.

Transferurile bănești din afara ţării rămân a fi o sursă semnifi cativă pentru bugetul gos-podăriilor. În medie, acestea reprezintă 17,3% din total venituri sau cu 1,3 puncte procentua-le mai mult comparativ cu anul 2012.

Pentru populaţia din mediul urban, princi-palele surse de venituri sunt activitatea sala-riată, care îi asigură veniturile în proporţie de 53,8 la sută, și prestaţiile sociale – 18,6%. În

cazul populaţiei din mediul rural, activitatea salariată la fel este cea mai importantă sursă de venit (28,3%), dar contribuţia acesteia este practic de 2 ori mai mică decât în mediul ur-ban. Totodată, veniturile obţinute din activita-tea individuală agricolă au asigurat 17,8% din totalul veniturilor disponibile.

Populaţia rurală, în comparaţie cu cea ur-bană, este dependentă într-o proporţie mai mare de transferurile din afara ţării, ponde-rea acestora în venituri fi ind de 22,9% faţă de 12,3%, în cazul populaţiei din mediul urban.

Cheltuielile medii lunare de consum ale po-pulaţiei în 2013 au fost mai mari decât veni-turile și au constituit în medie pe o persoană 1775,8 lei, fi ind în creștere faţă de anul prece-dent cu 11,1%. În termeni reali (cu ajustarea la indicele preţurilor de consum), populaţia a cheltuit în medie cu 6,2% mai mult compara-tiv cu anul 2012.

Cea mai mare parte a cheltuielilor, ca și până acum, a fost destinată necesarului de consum alimentar – 42,8%. Alte 19,2% au fost alocate pentru întreţinerea locuinţei, iar 10,3% – pen-tru îmbrăcăminte și încălţăminte. La coada clasamentului rămâne tot învăţământul, cu 0,8% din totalul cheltuielilor (faţă de 1% în anul precedent).

FLUX

Banca Mondială a înrăutăţit prognoza Banca Mondială a înrăutăţit prognoza de creştere economică pentru Moldovade creştere economică pentru Moldova

Creșterea economică record din anul trecut nu va fi repetată nici pe departe în 2014. Prognoza Băncii Mondiale anticipează o încetinire a ritmului de creștere, economia Republicii Moldova continuând să fi e vulne-rabilă la o serie de riscuri, inclusiv la cele asociate pro-blemelor de bună guvernare și posibilelor perturbări a managementului macroeconomic în contextul viitoare-lor alegeri parlamentare. Potrivit instituţiei, în acest an PIB-ul va atinge o valoare estimativă de numai 2%. În ianuarie curent, Banca Mondială pronostica o creștere mai optimistă a PIB-ului, de 3,8%.

Aproape jumătate din cheltuielile populaţiei, destinate consumului alimentar. Mai puţin de un procent – educaţiei

Structura veniturilor disponibile în 2013Structura veniturilor disponibile în 2013 Structura cheltuielilor de consum în 2013Structura cheltuielilor de consum în 2013

4 APRILIE 2014 55 F L U XF L U XEveniment

Indemnizaţiile pentru îngriji-rea copiilor acoperă trei pă-trimi din valoarea minimului de existenţă. În cazul persoa-nelor neasigurate, situaţia e și mai dramatică – indemnizaţia asigurând doar 22,7 din mini-mul necesar. Sub limita mini-mului de existenţă își duc tra-iul și pensionarii, coșul minim de consum al acestora fi ind asigurat de pensii în proporţie de doar 76,9 la sută.

Potrivit statisticii, minimul de existenţă a crescut cu 6,9 la sută în 2013, mărimea aces-tuia constituind în medie pe lună pentru o persoană 1612,3 lei. Totodată, valoarea acestuia variază semnifi cativ, în funcţie de mediul de reședinţă și categoriile de popu-laţie.

Conform datelor prezentate de Biroul Na-ţional de Statistică, cea mai înaltă valoare este înregistrată pentru populaţia din orașe mari (municipiile Chișinău și Bălţi) – 1747 de lei, sau cu 6,4% mai mult comparativ cu minimul de existenţă pentru alte orașe –1641,7 lei, și cu 12,8% mai mult compara-tiv cu mediul rural – 1549,4 lei.

Pe categorii de populaţie, valoarea maxi-mă a minimului de existenţă revine popula-ţiei în vârstă aptă de muncă – 1710 lei, și, în special, bărbaţilor – 1855,5 lei.

Minimul de existenţă pentru copii consti-

tuie în medie 1534,4 lei lunar, cu o diferen-

ţiere a acestui indicator în funcţie de vârsta

copilului, de la 611,2 lei, pentru un copil în

vârstă de până la 1 an, până la 1726,3 lei,

pentru un copil în vârstă de 7-17 ani.

Potrivit statisticii, salariul mediu lunar pe

economie al unui angajat în această perioa-

dă a însumat 3765,1 lei, astfel fi ind posibilă

acoperirea minimului de existenţă pentru

populaţia în vârstă aptă de muncă de 2,2

ori. Însă dacă statistic vorbind situaţia ara-

tă bine, în realitate dintr-un salariu, de cele

mai multe ori, urmează să fi e acoperit și mi-

nimul de existenţă pentru copii sau persoa-

ne fără un loc de muncă.

Pentru pensionari, minimul de existenţă a

constituit 1326,9 lei și reprezintă 82,3% din

valoarea medie pentru totalul populaţiei.

Mărimea medie a pensiei lunare stabilite la

1 ianuarie 2014 a constituit 1020,6 lei, ceea

ce, respectiv, face posibilă acoperirea mini-

mului de existenţă pentru această categorie

de populaţie la nivel de 76,9%.

Cele mai defavorizate sunt persoanele

care au în îngrijire copii de până la trei ani.

În condiţiile în care indemnizaţiile lunare

pentru îngrijirea acestor copii constituie în

medie 997,9 lei pentru persoanele asigura-

te, aceste plăţi acoperă valoarea minimului

de existenţă pentru copiii în vârstă de 1-6

ani în proporţie de 75,5%. În cazul persoa-

nelor neasigurate, mărimea indemnizaţiilor

lunare pentru îngrijirea copiilor este de nu-

mai 300 de lei, ceea ce asigură doar 22,7 la

sută din necesar.

FLUX

Copiii şi bătrânii – la limita subzistenţei

Consumul de droguri reprezintă o problemă chiar și pentru cele mai puternice universităţi din lume, constată Centrul Internaţional Antidrog într-un comunicat difu-zat miercuri, 2 aprilie, de către serviciul de presă al instituţiei.

Un sondaj realizat în anul 2012 în rândul studenţilor prestigioasei Universităţi Cambridge scoate la iveală detalii șocante despre viaţa studenţească din acest campus. Potrivit chestionarului, unul din șapte studenţi recunoaște că le-a vândut colegilor droguri ca să facă rost de bani pentru a se întreţine la facultate.

Serviciul de presă al Centrului mai informează că aproximativ două treimi dintre studenţi au consumat droguri, cel mai popular fi ind cana-bisul, urmat de cocaină. 14% dintre tinerii care consumă aceste substan-ţe au ajuns la spital din cauza de-pendenţei de stupefi ante.

Potrivit datelor Centrului Interna-ţional Antidrog, peste 20% dintre studenții moldoveni au consumat cel puțin o dată substanţe interzise. În opinia reprezentanţilor Centrului, pentru stoparea acestui fenomen în mediul universitar din Republica Moldova trebuie desfășurată o am-plă campanie de informare asupra riscurilor pe care le comportă con-sumul de droguri, precum și impli-carea tinerilor în diverse activităţi de alternativă. În acest context, în luna februarie 2014 a fost semnat

acordul de colaborare între Centrul

Internaţional Antidrog și Institutul

Internaţional de Management IMI-

NOVA, care are drept scop informa-

rea mediului academic asupra feno-

menului consumului și trafi cului de

droguri, precum și formarea studen-

ţilor ca voluntari antidrog. Astfel,

instituţia este cea de-a unsprezecea

la număr care a semnat un acord de

cooperare cu Centrul.

Documentul prevede realizarea

unor activităţi de informare-docu-

mentare a studenţilor/masteranzi-

lor și a cadrelor didactice universita-

re, schimburi de publicaţii și sinteze

documentare, precum și elaborarea

de proiecte comune, susţinerea

unor prelegeri despre prevenirea

consumului de droguri etc.

FLUX

Institutul Internaţional de Management “IMI-NOVA” şi Institutul Internaţional de Management “IMI-NOVA” şi Centrul Antidrog – împotriva consumului de droguriCentrul Antidrog – împotriva consumului de droguri

Cabinetul de Miniștri a aprobat miercuri, 2 aprilie, un pachet de mo-difi cări legislative menite să asigure o mai mare trans-parenţă în struc-tura acţionaria-tului din băncile comerciale din Republica Moldo-va. Conform noilor prevederi, pragul cotei substanţiale din băncile comerciale este coborât de la 5% la 1%. Guvernul consideră că asta va elimina treptat companiile netransparente din sistemul bancar și va face mult mai costisitoare și greu de gestionat operarea cu pachete de acţiuni sub 5 la sută, prin intermediul companiilor off -shore. Decizia a fost luată în urma discuțiilor purtate în cadrul Comitetului Naţional de Stabili-tate Financiară.

Modifi carea va determina proprietarii cu o provenienţă legitimă a acţiunilor din băn-cile comerciale și cu o reputaţie profesiona-lă bună să-și declare interesele din sistemul bancar și să-și consolideze pachetele de acţiuni și, de asemenea, va descuraja ope-raţiunile netransparente cu acţiuni din dife-rite bănci comerciale. Totodată, modifi cările operate îi vor oferi Băncii Naţionale a Mol-dovei mai multe posibilităţi pentru a depista activitatea concertată a diferitor acţionari din sistemul bancar.

Același proiect presupune și măsuri de sporire a siguranţei sectorului bancar și de protejare a investiţiilor din băncile comercia-le. Astfel, pentru asigurarea stabilităţii, se va interzice introducerea acţiunilor din băncile comerciale ca aport la capitalul social al altor companii. Această metodă era utilizată pen-tru a transfera acţiunile băncilor de la un pro-prietar la altul, fără autorizarea Băncii Naţio-nale a Moldovei. De asemenea, va fi interzisă gajarea acţiunilor băncilor comerciale, pen-tru a evita cazurile de schimbare netranspa-rentă a deţinătorilor de acţiuni ale băncilor comerciale. Această metodă de transferare a unor pachete semnifi cative de acţiuni a fost aplicată în cazurile atacurilor de tip raider.

Proiectul introduce sancţiuni, inclusiv penale, pentru administratorii și acţionarii băncilor comerciale care vor obstrucţiona

activitatea instituţiilor statului, vor prezenta informaţii false sau inexacte, sau vor fi găsiţi vinovaţi de gestionarea frauduloasă a băncii și de insolvabilitate bancară intenţionată.

Modifi cările respective sunt susţinute de principalii parteneri de dezvoltare ai Repu-blicii Moldova: Fondul Monetar Internaţio-nal, Banca Europeană de Investiţii și Dezvol-tare, Banca Europeană de Investiţii și Banca Mondială.

Totodată, partenerii externi consideră că acest pas este important, însă el nu elimină problemele din sistemul bancar în totalita-te, important fi ind, mai ales, ca legislaţia în vigoare să fi e aplicată. De asemenea, ei cred că Banca Naţională a Moldovei trebuie să acţioneze mai prompt și mai adecvat pentru a preveni și gestiona efi cient preluările ne-transparente de acţiuni în băncile comercia-le din Moldova.

Premierul Iurie Leancă a menţionat în ca-drul discuţiilor că instituţiile internaţionale mai recomandă introducerea unui amenda-ment la Legea privind instituţiile fi nanciare, care i-ar permite expres BNM să blocheze sau să îngheţe înstrăinarea acţiunilor, în ca-zul nerespectării cerinţelor privind calitatea acţionarilor, pentru că este important să se cunoască exact informaţia despre toţi bene-fi ciarii fi nali de cotele substanţiale din bănci-le comerciale din Republica Moldova.

Amintim că pe parcursul ultimilor ani, mai multe instituţii bancare din Republica Mol-dova au ajuns ţinta unor atacuri de tip raider. Fostul prim-ministru Vladimir Filat a decla-rat, în repetate rânduri, că benefi ciarul aces-tor atacuri ar fi prim-vicepreședintele demo-crat Vladimir Plahotniuc. Ulterior însă, acesta și-a retractat învinuirile și a recunoscut că a greșit. Mai nou, Filat a acuzat că în spatele atacurilor raider asupra sistemului bancar s-ar afl a omul de afaceri Veaceslav Platon.

FLUX

Guvernul promite să facă sistemul bancar mai transparent

4 APRILIE 201466F L U XF L U X Geopolitic

Urmare din numărul precedent

Diplomaţia: antropologia şi tradiţionalismul Doar la periferia știinţei și fi lozofi ei

occidentale pot fi găsite unele me-tode și teorii ce ar putea servi drept suport conceptual substanţial pentru educarea unor participanţi profesio-niști în dialogul civilizaţiilor. În primul rând, este vorba despre antropologia culturală și socială1, ai căror expo-nenţi au elaborat metodologiile de studiere a societăţilor arhaice, pro-punându-și drept scop să renunţe din capul locului la proiecţia teoriilor occidento-centriste asupra obiectelor sociale de studiu. Antropologii au ela-borat un sistem de reguli ce permite apropierea maximă de lumea soci-etăţilor nonoccidentale, limpezirea structurilor reprezentărilor simbolice și mitologice ale acestora, clarifi carea taxonomiilor complexe ce nu stau la suprafaţă (care deseori contrastează în mod izbitor cu sistematizările fa-miliare omului occidental). În cadrul știinţei occidentale, metodele antro-pologice sunt utilizate aproape exclu-siv faţă de culturile ce nu cunosc scri-sul, lăsând analiza unor societăţi mai complexe (a civilizaţiilor, de fapt) pe seama disciplinelor clasice, cum sunt fi lozofi a, istoria, sociologia, studierea religiilor etc.

În contextul lumii multipolare, o astfel de abordare antropologică poate fi aplicată cu succes pentru cercetarea civilizaţiilor. Și dacă vor fi respectate cu stricteţe regulile, avem șansa să formăm specialiști și intelectuali cu adevărat independenţi faţă de hegemonia epistemologică a Occidentului, capabili să pătrundă profund în codurile civilizaţionale, ce diferă de cele proprii, să întreprindă deconstrucţia identităţilor și a com-plexelor de identităţi caracteristice acestora.

În cadrul TLM, diplomaţia trebuie să fi e conjugată strâns cu antropologia, iar competenţa diplomatică trebu-ie să se întemeieze pe cunoașterea profundă a deprinderilor de bază ale practicii antropologice.

Cea de-a doua metodă de sistemati-zare a diplomaţiei intercivilizaţionale în condiţiile lumii multipolare rezidă în fi lozofi a tradiţionalistă2. Majoritatea civilizaţiilor existente la ora actuală reprezintă versiuni ale societăţilor tra-diţionale cu un grad de modernizare mai mult sau mai puţin de suprafaţă. Așa cum se cunoaște, în societatea tradiţională religia, sacralitatea, sim-bolul, ritualul și mitul au un rol deci-siv. Religii diferite se întemeiază pe propriile construcţii teologice, care nu pot fi reduse la alte construcţii, iar dacă se încearcă o astfel de operaţi-une, ea suferă exagerări enorme, ce deformează sensul iniţial. Tentativele de a construi modele sincretice care să faciliteze dialogul interconfesional nu vor conduce nicăieri, deoarece se vor ciocni de ortodoxia conservatoa-

re, provocând doar valuri de proteste în cadrul civilizaţiilor. Iată de ce, nici temelia seculară, nici sincretismul re-ligios nu pot fi luate ca bază a practicii diplomatice în domeniul comunicării interconfesionale, la care se vor redu-ce într-o măsură considerabilă cele mai importante aspecte ale dialogu-lui dintre civilizaţii.

Într-o asemenea situaţie există doar o singură soluţie: să se ia drept bază fi lozofi a tradiţionalismului (R. Guenon, J. Evola, M. Eliade etc.), care reprezintă un proiect de detecţie a hărţii semantice, comune pentru so-cietatea tradiţională ca atare, în spe-cial în opoziţie cu societatea seculară, occidentală din epoca Modernităţii3. Însăși societatea secularizată a Occidentului este analizată de către tradiţionaliști de pe poziţiile societăţii tradiţionale4, ceea ce face ca această metodă să fi e una optimă pentru ma-joritatea civilizaţiilor.

Un dialog intercivilizaţional temei-nic și corect sub aspect semantic poa-te fi construit doar în baza fi lozofi ei tradiţionaliste.

Evidenţiind direcţiile principale ale diplomaţiei multipolare, obţinem bazele teoretice pentru constituirea acesteia. Firește, celelalte competen-ţe (cunoașterea condiţiilor tehnologi-ce ale altei civilizaţii, a aspectelor teh-nico-militare și strategice, a demogra-fi ei, ecologiei, a problemelor sociale și migraţiei etc.) fac parte din condiţiile obligatorii de pregătire a diplomaţilor profesioniști. Însă un dialog al civiliza-ţiilor presupune, în primul rând, stabi-lirea canalului de transmitere corectă a sensurilor. În absența acestui canal, întregul complex al cunoștinţelor teh-nice va fi lipsit de o bază solidă și va reprezenta o construcţie inutilă sau deformată. Nu problemele păcii sau ale războiului, ale comerţului sau ale blocadei, ale migraţiei sau ale securi-tăţii, ale sancţiunilor economice sau ale volumului de schimburi comerci-ale trebuie să primeze în diplomaţia multipolarităţii, ci chestiunea sen-sului fi lozofi ei, a circulaţiei ideilor (în accepţia platonică). Iată de ce diplo-maţia trebuie să se transforme într-o anume profesie sacrală.

Economia În conformitate cu discursul actu-

al, nicio teorie și niciun proiect nu se pot lipsi de un program teoretic și de calculele corespunzătoare acestuia. Astfel, se iscă întrebarea: pe ce model economic se va baza multipolarita-tea?

În cazul lumii unipolare sau globa-le avem un răspuns defi nit în mod univoc: economia mondială contem-porană reprezintă sistemul capitalist, urmând ca în viitor toate proiectele să fi e edifi cate pe această temelie. În plus, la modul practic a devenit axi-omatic faptul că la ora actuală, capi-talismul a intrat în cea de-a treia fază de dezvoltare5 (economia postindus-trială, societatea informaţională, eco-nomia cunoașterii, turbocapitalismul după Nicolae Edward Luttwak etc.),

care are următoarele caracteristici: • dominarea calitativă a sectorului

fi nanciar asupra celui de producţie și agrar;

• creșterea disproporţionată a pon-derii pieţelor de capital, a fondurilor hedge și a altor instituţii pur fi nanci-are;

• volatilitatea înaltă a pieţelor; • dezvoltarea reţelelor transnaţio-

nale;• absorbţia de către sectorul terţiar

(cel al serviciilor) a sectorului secund (producţia) și a celui primar (agricul-tura);

• transferarea producţiei din ţările „Nordului bogat” în ţările „Sudului să-rac”;

• diviziunea globală a muncii și creșterea infl uenţei corporaţiilor transnaţionale;

• progresul rapid al tehnologiilor înalte;

• creșterea importanţei spaţiului virtual în dezvoltarea proceselor eco-nomice și fi nanciare (bursele electro-nice etc.).

Așa arată tabloul economiei mon-diale în momentul de faţă, iar dacă totul se va derula conform unui sce-nariu inerţial, și a viitorului apropiat. Însă un astfel de model al economiei este incompatibil cu multipolarita-tea, deoarece la baza lui stă ideea implementării codurilor occidenta-le de organizare economică la scară planetară, omogenizarea practici-lor economice a tuturor societăţilor, ștergerea diferenţelor civilizaţionale, prin urmare, anihilarea civilizaţiilor în cadrul unui sistem cosmopolit unic, ce funcţionează potrivit unor reguli și protocoale universale, formulate și aplicate iniţial de către Occidentul capitalist în interes propriu. Actuala economie globală constituie un fe-nomen hegemonic. Acest lucru este descris în mod convingător de către neomarxiști în cadrul RI, dar este re-cunoscut în mare atât de realiști, cât și de liberali. Împotriva acestei tendinţe sunt orientate într-o măsură conside-rabilă teoriile postpozitiviste (teoria critică și postmodernismul). Păstrarea unui astfel de sistem economic este incompatibilă cu realizarea proiectu-lui multipolar. Iată de ce TLM trebuie să apeleze la teoriile economice de alternativă.

În acest sens este util să fi e cerce-tată critica marxistă și neomarxistă a sistemului capitalist și analiza contra-dicţiilor ce stau la baza lui, precum și să fi e scoasă în vileag și prognozată natura inevitabilelor crize6. Marxiștii invocă deseori caracterul sistemic al falimentului capitalismului, văzân-du-i manifestările în valurile crizei economice ce a zguduit umanitatea începând cu 2008, după ce s-a produs falimentul sistemului ipotecar ameri-can. Deși înșiși marxiștii consideră că ultima criză a capitalismului trebuie să sosească doar după internaţionali-zarea lumii ca sistem și a celor două clase globale (burghezia mondială și proletariatul mondial), interpretarea crizelor și prognozarea intensifi cării

acestora sunt în cazul lor destul de realiste. Dar spre deosebire de mar-xiști, adepţii TLM nu trebuie să amâne multipolaritatea pentru momentul ce va urma după acordul fi nal al glo-balizării. Este foarte posibil ca apro-piatele crize să dea o lovitură fatală sistemului capitalist mondial, fără a aștepta încheierea globalizării și a cosmopolitizării claselor. Așa ceva ar putea determina un al Treilea război mondial. Însă în orice caz este foarte posibil ca modelul economic mondial existent la ora actuală să se confrunte cu o criză fundamentală și ireversibi-lă. Și, probabil, va înceta să mai existe; cel puţin, în formula de azi. Ultimele frontiere ale expansiunii economiei noi și a organizării postindustriale se pot vedea deja astăzi, prin urmare, este ușor de presupus că, posibil, pes-te câţiva pași acest sistem va suferi un colaps.

Ce ar putea oferi TLM în domeniul economiei modelului postindustrial?

Drept puncte de reper în această chestiune trebuie să apară următoa-rele:

• detronarea hegemoniei econo-mice a Occidentului;

• respingerea pretenţiilor econo-miei liberale și a modelului de piaţă la universalitate și la calitatea de nor-mă globală de la sine înţeles și, prin urmare,

• pluralismul economic. Economia multipolară trebuie să

se întemeieze pe recunoașterea unor poluri diferite și pe harta economică a lumii.

Căutarea alternativelor economice trebuie efectuată în câmpul fi lozo-fi c, ce respinge sau cel puţin relati-vizează factorul material, hedonist. Recunoașterea lumii materiale drept cea mai importantă și unică, iar a bu-năstării materiale – drept valoarea socială, culturală și spirituală supremă ne vor aduce inevitabil la capitalism și liberalism, adică la acceptarea le-gitimităţii hegemoniei economice a Occidentului. Chiar dacă ţările non-occidentale vor dori să întoarcă pro-cesele economice în favoarea lor și să surpe monopolul Occidentului asu-pra controlului economiei de piaţă la scară globală, mai devreme sau mai târziu logica capitalului va impune ţărilor nonoccidentale și civilizaţiilor respective aceleași norme care există la ora actuală. Aici marxiștii au drep-tate: capitalul dispune de propria logică, iar din moment ce va fi accep-tată, ea va conduce sistemul social și politic spre modelul burghez, absolut identic celui occidental. Iată de ce a te pronunţa împotriva hegemoniei „Nordului bogat” și, în același timp, a exprima fi delitate sistemului capita-list, înseamnă a te afl a într-o profundă contradicţie și a fi în faţa unui obsta-col conceptual fundamental în calea edifi cării unei multipolarităţi autenti-ce.

Sociologul american P. Sorokin ve-dea în mod clar limitele civilizaţiei materialiste occidentale, pe care o numea un sistem sociocultural „sen-

zual”. Potrivit lui, societatea econo-mo-centristă, bazată pe hedonism, individualism, consumism și confort, este condamnată la o dispariţie rapi-dă. Aceasta va fi înlocuită de o socie-tate ideatică (eurasianiștii o numeau „ideocratică”), ce plasează în capul unghiului în mod radical valorile spiri-tuale și parţial antimateriale. Această prognoză ar putea servi drept fi r că-lăuzitor pentru TLM în atitudinea ei faţă de economie în ansamblu. Dacă vedem în multipolaritate anume ziua de mâine, nu continuarea celei de azi, atunci trebuie să urmăm această intu-iţie a marelui sociolog.

Astăzi, majoritatea economiștilor, atât occidentali, cât și nonocciden-tali, au convingerea că economia de piaţă nu are alternativă. O astfel de convingere este egală cu convinge-rea că toate societăţile sunt ghidate de atracţia resimţită faţă de confortul material și consumism, prin urmare, despre multipolaritate nici vorbă nu poate fi . Este sufi cient să recunoaș-tem că economia este însăși soarta și vom recunoaște în mod automat că economia liberală este însăși soar-ta, iar în acest caz, hegemonia eco-nomică a „Nordului bogat” devine una fi rească, justifi cată și legitimă. Celorlalte ţări nu le rămâne decât să accepte o dezvoltare de „ajungere din urmă”, care va conduce la globalizare, divizare de clasă și ștergerea graniţe-lor dintre civilizaţii.

De aici reiese o concluzie logică: modelul economic al lumii multipo-lare trebuie să fi e edifi cată pe res-pingerea economo-centrismului și la pasarea factorilor economici dede-subtul celor sociali, culturali, religioși și politici. Nu materia, ci ideea este însăși soarta, deci, nu economia tre-buie să dicteze ce să se facă în sfera politică, ci sfera politică trebuie să domine asupra motivaţiilor și struc-turilor de ordin economic. Fără relati-vizarea economiei, fără subordonarea sferei materiale celei spirituale, fără transformarea domeniului economi-ei într-o dimensiune subordonată și secundară a civilizaţiei în ansamblu, multipolaritatea este irealizabilă.

Prin urmare, TLM trebuie să respin-gă toate tipurile de concepţii eco-nomo-centriste, atât cele liberale, cât și cele marxiste (asta pentru că în marxism, economia este, de ase-menea, văzută ca un fatum istoric). Anticapitalismul și, mai ales, antilibe-ralismul trebuie să devină vectorii de bază ai devenirii TLM.

ALEKSANDR DUGHIN

TEORIA LUMII MULTIPOLARE (9)CAPITOLUL 2. BAZELE TEORETICE ALE LUMII MULTIPOLARE

4 APRILIE 2014 77 F L U XF L U XGeopolitic

În calitate de puncte de reper pozi-tive trebuie să fi e preluat spectrul larg al concepţiilor de alternativă, ce ră-mâneau a fi până la ora actuală unele marginale printre teoriile economice clasice.

Un prim pas spre deconstrucţia sis-temului economic mondial, așa cum se prezintă acesta la ora actuală, ar putea fi apelul la teoria „autarhiei spa-ţiilor mari” (F. List), ceea ce presupune crearea unor zone economice închise pe teritoriile ce ţin de o civilizaţie co-mună. De-a lungul perimetrului aces-tor teritorii se presupune crearea unor bariere vamale, care sunt organizate astfel încât să stimuleze producerea minimului de mărfuri și servicii în ca-drul acelei civilizaţii, necesare pentru asigurarea necesităţilor populaţiei și dezvoltarea potenţialului de pro-ducţie intern. Comerţul exterior între „spaţiile mari” se păstrează, însă este organizat astfel încât niciunul dintre „spaţiile mari” să nu devină depen-dent de furnizările din exterior. Asta garantează întregului sistem econo-mic în cadrul fi ecărei civilizaţii, în con-formitate cu particularităţile regiona-le și cerinţele pieţei interne. Întrucât civilizaţiile reprezintă prin defi niţie niște zone demografi ce solide, în per-spectivă această piaţă va fi sufi cientă pentru o dezvoltare intensă.

În paralel cu aceste procese, este necesar să se pună problema creării unor sisteme valutare regionale și re-nunţării la dolar în calitate de valută a rezervelor mondiale. Fiecare civili-zaţie trebuie să emită propria valută independentă, care să fi e asigurată de potenţialul economic al respectivului „spaţiu mare”. În acest caz, policentris-mul instanţelor de emisie va deveni expresia directă a multipolarităţii eco-nomice. În același timp, este necesar să se renunţe la orice etalon universal în achitările intercivilizaţionale: cursul valutelor trebuie să fi e determinat de structura de calitate a comerţului ex-terior între două sau câteva civilizaţii.

În capul unghiului trebuie să stea economia reală, corelată cu volumul concret al mărfurilor și serviciilor.

Adoptarea acestor reguli va crea premisele diversifi cării ulterioare a modelelor economice ale fi ecărei ci-vilizaţii. Ieșind din spaţiul capitalismu-lui liberal global și organizând „spaţi-ile mari” în conformitate cu particu-larităţile civilizaţionale (încă în baza relaţiilor de piaţă), ulterior civilizaţiile vor putea să-și organizeze de sine stă-tător modelul economic, în funcţie de tradiţiile lor cultural-istorice. În cadrul civilizaţiei islamice, probabil, e nevo-ie să se instituie un moratoriu asupra procentului bancar. În cadrul altor ci-vilizaţii sunt posibile apelurile la prac-ticile socialiste de redistribuire a pro-dusului suplimentar după o schemă sau alta (prin intermediul sistemului de impozitare, potrivit teoriei econo-mistului francez Sismondi, sau prin intermediul altor instrumente, până la introducerea economiei planifi cate și a metodelor dirijiste).

Pluralismul economic al civilizaţiilor urmează a fi constituit în mod etapi-zat, fără niciun fel de prescripţii de or-din universalist. Societăţi diferite pot crea modele economice diferite, atât de piaţă, cât și mixte sau planifi cate, atât în baza practicilor economice ale societăţii tradiţionale, cât și în temeiul unor tehnologii postindustriale noi. Important e să fi e distrus dogmatis-mul liberal, hegemonia ortodoxiei ca-pitaliste și să fi e surpată funcţia glo-bală a „Nordului bogat” în calitatea lui de principal benefi ciar în diviziunea

planetară a muncii. Diviziunea muncii trebuie să se desfășoare doar în inte-riorul „spaţiilor mari”; în caz contrar, civilizaţiile se vor pomeni a fi depen-dente una de alta, ceea ce poate pro-duce noi hegemonii.

Mijloacele de informare în masă În actuala structură a relaţiilor

internaţionale, mijloacele de infor-mare în masă joacă un rol esenţial. Ele creează un mediu informaţional planetar unic, ce exercită o infl uenţă crescândă asupra proceselor inter-naţionale. Mijloacele de informare în masă devin globale, contribuind prin intermediul resurselor media la procesele globalizării (în favoarea intereselor Occidentului). Media glo-bale constituie instrumentul de bază al Occidentului de formare a opiniei publice, fi ind, în esenţă, un instrument al exercitării unei conduceri globale. În vederea edifi cării unei lumi multipo-lare, este necesar să înceapă o luptă frontală cu structurile media globa-liste.

Într-o societate tradiţională, rolul mass-media este unul destul de limi-tat. Creșterea infl uenţei acesteia este direct legată de Modernitate, demo-craţia burgheză și societatea civilă. Mass-media reprezintă un element constitutiv al democraţiei și pretind să reprezinte o dimensiune suplimen-tară, intermediară între putere și soci-etate, elită și societate. În spaţiul me-diacraţiei se formează un nou model al eșantionului normativ, ce infl uen-ţează masele ca un ordin voalat, ce in-stituie o anume ontologie a societăţii democratice (cea despre ce vorbește mass-media, există; ceea despre ce mass-media evită să vorbească, nu există). Iar pentru putere, mass-me-dia substituie opinia publică, adică reprezintă un surogat al masei. Astfel, în teorie spaţiul mass-media trebuie să elimine tensiunea între „vârfurile” și „baza” societăţii, deplasând relaţiile lor ierarhice în dimensiunea orizontală a ecranelor TV (a paginii de ziar, a cal-culatorului, a telefonului mobil etc.). Spaţiul media constituie un simulacru dublu: simulacrul puterii și simulacrul societăţii7.

Globalizarea extinde acest princi-piu asupra întregii umanităţi, trans-formând-o într-un simulacru global. În mass-media găsim proiectată pe suprafaţa plată realitatea guvernului mondial și realitatea societăţii pla-netare, prezentate printr-o proiecţie analogică (doar că de jos). Asta cre-ează o lume virtuală aparte, care în-truchipează constructul hegemonic global, proiectat de către capital și Occident. Independenţa mass-media faţă de statele naţionale îl transformă într-o zonă privilegiată a structurilor

postmoderniste disipative. Iată de ce în acest domeniu trecerea de la Modernitate la Postmodernitate este cea mai vizibilă, iar virtualul substituie realul cât se poate de palpabil.

În civilizaţiile nonoccidentale, structurile media globale creează modele pentru mass-media naţio-nale, ajustându-le la proiectul virtual general. Și pe măsură ce rolul mass-media crește, structurile societăţii tradiţionale se pomenesc fi e într-o zonă oarbă, fi e sunt supuse unor ata-curi metodice și sistematice, orientate spre slăbirea și dizolvarea lor.

Structurile mass-media sunt bur-gheze prin însăși natura lor și poartă pecetea culturii occidentale. Iată de ce în vederea edifi cării lumii multipo-lare este necesar să fi e revăzut rolul lor în societate. În acest sens putem evidenţia două etape.

Prima etapă constă în crearea re-ţelei de instituţii media civilizaţionale, care ar servi drept purtătoare de cu-vânt ale proceselor integraţioniste și ar contribui la fortifi carea identităţii civilizaţionale. În acest caz, mass-media civilizaţionale ar putea surpa monopolul celor globale (supuse intereselor Occidentului) și crea pre-mise pentru consolidarea grupurilor socioculturale în jurul axei civilizaţiei comune.

Cea de-a doua etapă va consta în readucerea mass-media în contextul structurilor acelei societăţi, care va fi edifi cată pe bază civilizaţională, lu-ându-se în considerare codul cultural specifi c al acesteia. Nu putem exclu-de nici faptul că, în anumite civilizaţii, mass-media poate fi în general anihi-lată ca fenomen, deoarece nu vor mai rămâne norme universale în această chestiune, iar alegerea modului de organizare a relaţiilor între putere și societate, elite și mase, va avea loc în temeiul unor căutări civilizaţionale li-bere. Unele civilizaţii ar putea păstra acest spaţiu al „simulacrului democra-tic” și a dublurii virtuale a realităţii, dar tot atât de posibil e ca altele să renun-ţe la el. Din cartea lui Aleksandr DUGHIN

„Teoria lumii multipolare”, în traducerea lui Iurie ROŞCA

____________________1 Дугин А. Этносоциология. М.:

Академический проект, 2011.2 Rene Guenon. Orient și Occident;

Marea triadă.3 Rene Guenon, Criza lumii moderne.

București, ed. Humanitas, 2008.4 Domnia cantităţii și semnele vremurilor.

București, ed. Humanitas, 1995.5 Дугин А. Конец экономики. СПб:

Амфора, 2009.6 Wallerstein I. Decline of American

Power: The U.S. in a Chaotic World. NY: New Press, 2003.

7 Vezi: Дугин А. Поп-культура и знаки времени. СПб: Амфора, 2005.

Regiunea transnistreană, subiect de declaraţii, conversaţii şi speculaţii

Urmare din pag. 1Dacă cerinţele privind anularea accizelor vor fi îndeplinite, nu vor exis-

ta nici impedimente pentru dialogul în formatul 5+2 la Viena, a punctat Ștanski.

La rândul său, vicepremierul moldovean a reiterat că Chișinăul este deschis pentru aceste negocieri și a respins acuzaţiile privind organiza-rea unei blocade economice a regiunii transnistrene, menţionând că li-bera circulaţie a cetăţenilor de pe malurile drept și stâng ale Nistrului are loc în regim obișnuit.

Cei doi negociatori au convenit în privinţa unei noi întrevederi care ar putea avea loc luni, 7 aprilie, la Bender, pentru a se ajunge la un consens care ar face posibilă runda de negocieri din 10-12 aprilie. Cel mai probabil însă, așa cum au dat de înţeles Carpov și Ștanski, acestea vor fi amânate.

În opinia președintelui PPCD, Victor Ciobanu, Moldova a mizat excesiv de mult pe sprijinul Occidentului în rezolvarea confl ictului transnistrean. Într-un comentariu pentru News-Moldova, el a precizat că, pe parcursul ultimelor două decenii și ceva, susţinerea din partea SUA și UE, ca și din partea OSCE, CE și altor organizaţii internaţionale, a fost una extrem de preţioasă. „Formatul 5+2 reprezintă o platformă de negocieri care fortifi -că însăși capacitatea ţării noastre de a purta acest dialog cu administra-ţia de la Tiraspol. Și totuși, instrumentele diplomatice utilizate până în prezent sunt, în mare măsură, depășite și necesită o redimensionare în contextul noilor realităţi geopolitice”, – a opinat Ciobanu.

Referindu-se la întâlni-rea dintre reprezentanţii politici ai Chișinăului și Ti-raspolului în procesul de reglementare a diferen-dului transnistrean, Eugen Carpov și Nina Ștanski, președintele PPCD a apre-ciat că, „deși astfel de întâlniri periodice sunt binevenite, totuși ele nu pot să depășească nivelul rezolvării unor probleme operative sau curente, fără a oferi o perspectivă clară de depășire defi nitivă a acestui confl ict. Conducerea ţării și clasa politică în ansamblu ar trebui să renunţe la clișee în abordarea acestei chestiuni și să se concentreze asupra intensifi cării unui dialog politic pozitiv cu administraţia de la Mos-cova, care sprijină autorităţile de la Tiraspol. Nu putem decât să ne bucu-răm că șefi i celor două diplomaţii, Natalia Gherman și Seghei Lavrov, se vor întâlni în curând la Moscova. Dar pentru un dialog continuu și chiar în ascensiune, această întâlnire s-ar putea să fi e insufi cientă. În contex-tul acutizării relaţiilor dintre Occident și Rusia, ţara noastră poate obţine progrese substanţiale în negocierile cu Kremlinul doar dacă își va recon-fi rma adeziunea faţă de neutralitatea permanentă a Republicii Moldova și va ocupa o poziţie echidistantă în raporturile ei cu cele două grupuri de actori internaţionali de primă mărime, fără a acorda preferinţă uneia dintre părţi. Interesele naţionale reclamă pragmatism și maturitate, iar asta presupune neangajarea în divergenţele majore între marile puteri”, a conchis Victor Ciobanu.

De menţionat că situaţia din Transnistria a constituit în ultima perioadă unul dintre subiectele de primă importanţă, alături de criza din Ucraina, în cadrul unor convorbiri dintre marii lideri ai lumii.

Astfel, chestiunea transnistreană a fost abordată repetat pe parcursul acestei săptămâni în cadrul unor conversaţii telefonice dintre cancela-rul Germaniei, Angela Merkel, și președintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin. Șeful statului rus a vorbit despre necesitatea întreprinderii unor măsuri efi ciente în vederea ridicării blocadei impuse regiunii și căutarea unei soluţii corecte și ample a problemei transnistrene.

Putin l-a atenţionat în privinţa „blocadei externe reale a Transnistriei” și pe președintele SUA, Barak Obama, tot în cadrul unei conversaţii la te-lefon.

Dialogul la acest subiect a fost continuat apoi la nivelul miniștrilor de Externe. Șeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a discutat despre criza din Ucraina și situaţia din Transnistria cu omologul său german, Frank-Walter Steinmeier, încercând să identifi ce soluţiile optime.

De asemenea, Lavrov s-a întâlnit cu secretarul american de Stat, John Kerry, problema regiunii transnistrene fi ind iarăși în centrul atenţiei. La încheierea întrevederii, Lavrov a declarat că Rusia și Statele Unite au con-venit să depună eforturi „în vederea obţinerii unui statut special pentru Transnistria în cadrul unei R. Moldova unite, suverane și neutre”.

Cert este că în această chestiune există acum prea multe speculaţii, presiuni și dezinformare. Ceea ce nu poate să contribuie nicidecum la apropiata soluţionare a diferendului. Și, apropo, ministrul rus de Externe părea convins de faptul că anunţatele negocieri în formatul 5+2 vor avea loc.

„Le cerem partenerilor noștri americani să se asigure că procesul în for-matul 5+2 este efi cient și asigură în stadiul actual o abordare complexă astfel încât problema să fi e rezolvată prin acţiuni specifi ce”, a menţionat Lavrov.

Prin urmare, întrebarea este dacă reprezentanţii Tiraspolului vor ignora opinia Moscovei sau această poziţie ireconciliabilă afi șată de Ștanski este parte a jocului?

FLUX

4 APRILIE 201488F L U XF L U X Eveniment

Președintele demis al Ucrainei, Victor Ianukovici, refugiat în Ru-sia, consideră drept o „tragedie” anexarea regiunii Crimeea și sus-ţine că nu a ordonat deschiderea focului spre protestatarii proocci-dentali.

„Situaţia din Crimeea este o tragedie, o mare tragedie”, a declarat Ianukovici într-un interviu acordat Associated Press și postului rus NTV, in-formează BBC News online.

Ianukovici a promis că va încerca să îl convin-gă pe Vladimir Putin, președintele Rusiei, să re-turneze regiunea Crimeea Ucrainei.

„Trebuie să stabilim o astfel de sarcină și să că-utăm modalităţi de returnare a Crimeei în orice condiţii, eventual având cel mai mare nivel de independenţă posibil, dar să fi e parte a Ucrai-nei”, a spus Ianukovici, afi rmând că, dacă ar fi rămas președinte, ar fi încercat să evite orga-

nizarea referendumului proindependenţă din Crimeea, pe care l-a catalogat drept „o formă de protest” faţă de noua administraţie proeuro-peană instalată la Kiev.

Peste 100 de oameni au fost omorâţi în ianu-arie și februarie, în cursul protestelor proeuro-pene de la Kiev. Ianukovici a dat asigurări că nu este implicat în reprimarea protestelor, atribu-ind incidentele opoziţiei. „Eu, personal, nu am dat niciun ordin pentru deschiderea focului”, a insistat Ianukovici.

Sursa: mediafax.ro

Cea de-a patra promoţie a Universităţii Populare, a cărui președinte este politicianul Iurie Roșca, și-a încheiat cursurile, iar pe 31 martie a avut loc festivitatea de înmânare a diplomelor.

Absolvenţii au ţinut să-și exprime recunoștinţa și să-i mulţumească profesorului Iurie Roșca pentru pre-legerile consistente, de o importan-ţă practică incontestabilă, precum și doamnei director executiv, Valenti-na Șerpu, pentru buna organizare.

Diversitatea temelor și aborda-rea din perspectivă tradiţională, conservatoare a acestora, ca și con-solidarea deprinderilor pentru vi-itorii lideri, s-au dovedit a fi foarte importante pentru absolvenţi. Ei au precizat în luările lor de cuvânt că și-au revizuit lista de valori și au în-ţeles dintr-o altă perspectivă, mult mai amplă, care este realitatea din Republica Moldova, dar și de peste hotarele ei.

Iurie Roșca a menţionat că Uni-versitatea Populară își propune să contribuie la crearea unei noi elite intelectuale, cu viziune strategică, sentimente patriotice și abilităţi practice.

La iniţiativa cursanţilor s-a decis instituirea Clubului Universităţii Po-pulare.

Acest club își propune să orga-nizeze cu regularitate dezbateri, discuţii asupra unor probleme de interes major (economic, cultural, sociopolitic).

Mira Voinu, studentă, anul II, Fa-cultatea de Istorie și Filozofi e a USM: „Cursurile de la UP le oferă tinerilor o viziune largă asupra fenomenelor din societate, precum și posibilita-tea de a se descoperi pe sine, alături de autori celebri și de metodele lor de dezvoltare personală. Acesta e terenul deschis unde se vânează idei și se traduc în practică. Abrevi-erea sugestivă „UP” indică direcția

irevocabilă spre care trebuie să tin-dă un adevărat lider. Carisma, stând în capul mesei și având drept aliate inteligența și experiența, le vine ti-nerilor în întâmpinare și-i face să dea o anumită ordine planurilor și nenumăratelor aspirații.

Atmosfera prietenoasă le oferă în-credere cursanților, or, aceasta este una dintre menirile unei instituții de valoare.

Au românii o vorbă înțeleaptă: seamănă azi și vei culege mâine. Timpul pe care l-am investit în Uni-versitatea Populară dă roade și va continua să dea. Pentru mine este clar: drumul unui lider se intersec-tează cu Universitatea Populară!”

Pavel Ciorbă, elev, clasa a XI-a la Liceul Teoretic “Mircea Eliade”:

„Se întâmplă un lucru: lumea se mișcă violent într-o singură direcție. Aceasta înseamnă a distruge tot ce a fost și a nu construi nimic echiva-lent în loc. Totul fără niciun scop, distrugere de dragul distrugerii, de dragul experimentului. Așa înțeleg eu postmodernismul. Societatea din Republica Moldova și, mai ales, tine-rii, sunt infl uenţaţi vizibil de acest proces. Noul educator și îndrumător al copiilor care urmează să devină adulți a ajuns să fi e zeul-monitor, ce îi va învăța de acum încolo cum să rămână veșnic copii. Cum să te rupi din acest circuit? Este nevoie de un efort intelectual eroic și încăpățânat în direcția opusă, în propria direcție. Ce au făcut, de pildă, Hasdeu, Stere sau Goma? Nu au dat ei dovadă de eroism și încăpățânare?

În acest sens, Universitatea Popu-lară își asumă rolul de a dota tânărul cu cunoștințe și abilități indispen-sabile, ce îi ferește de abordarea simplistă și superfi cială asupra unor teme esențiale, îi oferă posibilitatea să înțeleagă fenomenele sociale, po-litice și economice contemporane și îl face capabil să inițieze acțiuni publice, fi ind pregătit și decis. Uni-versitatea Populară reprezintă acel efort intelectual care permite o analiză a situației actuale locale în

care ne afl ăm din toate punctele de vedere, prin prisma unor mari gân-ditori ai lumii. Acest lucru îi oferă credibilitate. Punctul conceptual de sprijin este conservatorismul, el este axioma de la care pornesc celelalte judecăți. Conservatorismul este în opoziție cu ce e la modă, iar asta îi oferă luciditate. Domnul Iurie Roșca este pentru noi, participanții la această școală, un fel de Nae Iones-cu, care ne instruiește, ne apreciază și ne motivează să ne depășim limi-tele. Vom avea încă multe cărți de împrumutat și multe sfaturi de cerut de la dumnealui”.

Andrei Niculiţă, student la Facul-tatea de Teologie: „Am avut fericita ocazie să urmez cursurile predate de domnul Iurie Roșca în cadrul Universității Populare. Am rămas plăcut surprins atât de temele abor-date, cât și de atitudinea organiza-torilor. Experiența de viață și cariera politica a domnului Roșca au fost resimțite lecție de lecție. Avantajul în urma absolvirii acestor cursuri constă în acumularea de cunoștințe noi în diverse domenii precum: po-litică, economie, sociologie, psiho-logie și, nu în ultimul rând, religie. M-a impresionat vizita domnului Dughin și ideile sale politice baza-te pe tradiții și credință ortodoxă. Împărtășesc viziunile politice și re-ligioase ale dlui Iurie Roșca și țin să-i mulțumesc din sufl et pentru inițiativa și organizarea acestor cur-suri. Dumnezeu să vă dea sănătate și noi puteri să educați, în continuare, tânăra generație pentru prosperita-tea ţării noastre dragi”.

Amintim că programul de instrui-re al Universităţii Populare cuprinde două compartimente: VIZIUNE și ABILITĂŢI PRACTICE. Cursurile sunt distribuite pe o durată de trei luni, de două ori pe săptămână, a câte trei ore academice.

Lucia CUJBĂ, pentru FLUX

Diplome de absolvire pentru cea de-a Diplome de absolvire pentru cea de-a patra promoţie a Universităţii Popularepatra promoţie a Universităţii Populare

Pentagonul a suspendat toate discuţiile

cu Moscova privind scutul antirachetă din

Europa, ca urmare a intervenţiei armatei

ruse în Ucraina, relata ieri agenţia RIA No-

vosti citând-o pe Elaine Bunn, adjuncta

asistentului secretarului american al apără-

rii pentru politică europeană și NATO.

„Intervenţia Rusiei în Ucraina constituie

o încălcare a dreptului internaţional ce a

condus la o suspendare a dialogului nostru

militar și în consecinţă nu vom continua

discuţiile cu Rusia în chestiunea apărării

antirachetă”, a declarat ofi cialul american,

potrivit agenţie ruse.

Elaine Bunn a precizat că Washingtonul a

refuzat propunerea Moscovei de a introdu-

ce unele restricţii în programul de apărare

antirachetă și că Rusia nu va primi respon-

sabilităţi de comandă și control în acest

proiect.

Rusia și NATO au convenit, la Summitul

de la Lisabona din 2010, să coopereze în

programul scutului american antirachetă

din Europa, dar dialogul a intrat ulterior

în impas după ce Rusia a cerut garanţii că

acest proiect nu îi va afecta capacitatea de

descurajare nucleară.

Kremlinul a propus crearea unui sistem

comun de apărare european bazat pe prin-

cipiul sectorial, astfel încât fi ecare partener

să fi e responsabil pentru o anumită zonă.

În baza acestui principiu, Rusia a cerut con-

trolul asupra spaţiului baltic, solicitare ne-

agreată de NATO, întrucât implementarea

ei ar fi fost contrară prevederilor Tratatului

Nord-Atlantic.

Sursa: evz.ro

Victor Ianukovici: Anexarea Crimeii este o tragedie

Pentagonul a suspendat discuţiile pe tema scutului antirachetă

4 APRILIE 2014 99 F L U XF L U XExterne

AVERTISMENTUL LUI KIM JONG-UN: Armata şi poporul din Coreea de Nord vor face America „bucăţi şi bucăţele”

Liderul Coreei de Nord a califi cat drept „foarte gravă” situaţia din peninsula coreeană, care cunoaște de câteva zile o intensifi care a tensiunilor, cu un schimb de focuri pe mare, între Sud și Nord, și noi ameninţări cu un test nuclear lansate de Phenian.

„Situaţia actuală este foarte gravă”, a declarat Kim Jong-un în cadrul unei reuniuni, marţi, 1 aprilie, cu ofi ciali militari de rang înalt, potrivit declaraţiilor sale, prezentate miercuri de agenţia ofi cială nord-coreeană KCNA.

Liderul a acuzat autorităţile de la Seul și Washington că iau în derâdere semnalele de deschidere lansate de Nord și că sunt responsabile de fric-ţiunile actuale.

„Statele Unite și alte forţe ostile, ignorând generozitatea și bunăvoinţa noastră, și-au intensifi cat manevrele militare pentru a ne distruge repu-blica din punct de vedere politic, pentru a o izola economic și a o zdrobi militar”, a declarat liderul nord-coreean, în vârstă de aproximativ 30 de ani și ajuns la putere după decesul tatălui său, la sfârșitul lui 2011.

Armata și poporul din Coreea de Nord nu vor accepta această „ostilitate americană” și „o vor face bucăţi și bucăţele”.

Ca în majoritatea cazurilor, retorica lui Kim Jong-un se adresează, în primul rând, unei audienţe domestice și frazele cele mai războinice nu sunt traduse din coreeană în engleză, în știrea KCNA.

Relaţiile dintre Seul și Phenian au traversat la începutul lui 2014 o peri-oadă de relativă acalmie, marcată de o întâlnire la nivel înalt între ofi cialii celor două ţări și o reuniune – de câteva zile – a membrilor familiilor se-parate de războiul Coreei (1950-1953).

Începutul manevrelor anuale comune dintre forţele sud-coreene și cele americane au provocat proteste din partea Phenianului, dar mai puţin violente decât în urmă cu un an.

De câteva zile însă, tonul s-a înăsprit. Coreea de Nord a efectuat mai multe tiruri de rachetă cu rază scurtă de acţiuni, după care, săptămâna trecută, a testat rachete cu rază medie de acţiune.

Duminică, ea a ameninţat cu un al patrulea test nuclear, iar luni a efec-tuat exerciţii în Marea Galbenă, în apropiere de frontiera maritimă dintre cele două Corei, pe care o contestă.

Sursa: mediafax.ro

Uniunea Europeană se confruntă cu pericolul dezintegrării politice și economice, în special din cauza ascensiunii partidelor radicale și erodării solidarității, pe fondul crizei economice și fi nanciare, au decla-rat experții prezenți miercuri, 2 aprilie, la Bruxelles, la un seminar organizat de Parlamen-tul European pentru jurnaliști din mai multe state membre ale UE, în cadrul pregătirilor pen-tru alegerile europene din luna mai.

Jacques Rupnik, director de cercetare la Universitatea Sciences Po din Paris, a atras atenția că Uniunea Euro-peană se confruntă în prezent cu problema generală a creșterii „politicii ostilității”, determinată de ascensiunea partidelor radicale și populiste și amplifi carea euroscep-ticismului.

Alegerile europene din acest an sunt „altfel” din două motive: unul este „criza internă” prin care trece UE, le-gată de situația economică și fi nanciară difi cilă, iar altul este „criza externă”, determinată de evoluțiile recente din Ucraina, a afi rmat Jacques Rupnik, în cadrul semina-rului intitulat „Alegerile europene 2014: De această dată este altfel”.

În ceea ce privește criza internă din UE, expertul fran-cez susține că „dezintegrarea europeană este o posibili-tate” și că este afectată coeziunea europeană.

„Numitorul comun al UE este criza ideii de solidarita-te”, nu doar între Vest și Est, ci și, mai recent, între Nord și Sud, a spus el.

La rândul sau, britanicul Richard Griffi ths, profesor de studii internaționale în cadrul Universității Leiden din Olanda, a atras atenția asupra „pericolului dezintegrării” Uniunii Europene.

El a precizat că există o „retorică antieuropeană con-tinuă”, care nu este întotdeauna rațională. „Trebuie să combatem această retorică”, a subliniat el.

Richard Griffi ths pledează pentru crearea Statelor Uni-te ale Europei, „dar, în actualul context, ar fi bine dacă ar fi menținută situația actuală”.

Roland Gillet, profesor de economie și fi nanțe la Uni-versitatea Sorbona din Paris și la Universitatea Libera din Bruxelles, a declarat, de asemenea, că există riscul „dezintegrării economice” a UE.

„Este clar că e important să existe uniunea bancară, dar în momentul de față există un impas”, a afi rmat el. Roland Gillet a adăugat că, în prezent, există îndoieli cu privire la solvabilitatea monedei unice europene, dar și-a exprimat speranța că scenariul unei Uniuni Europe-ne fără euro nu este unul posibil.

Alegerile pentru viitorul Parlament European vor avea loc în perioada 22-25 mai în toate cele 28 de state mem-bre ale UE. Numărul persoanelor cu drept de vot în UE este estimat la 400 de milioane, care vor alege un număr de 751 de reprezentanți în legislativul european.

Ionuţ MAREȘ

Sursa: agerpres.ro

Socialista Anne Hidalgo a câștigat duminică, 30 martie, alegerile munici-pale de la Paris și va de-veni prima femeie care va conduce capitala Franţei.

În vârstă de 54 de ani, Anne Hidal-

go, adjunctă a primarului socialist în

exerciţiu Bertrand Delanoë, a învins-

o pe adversara sa de dreapta (UMP),

Nathalie Kosciusko-Morizet, 40 de

ani, apropiată a fostului președinte

Nicolas Sarkozy, care s-a clasat pe

primul loc după turul întâi desfășu-

rat pe 23 martie.

Anne Hidalgo ar obţine 54,5% din

voturi, iar concurenta sa – 45,5%,

conform datelor prealabile.

Frontul Naţional, victorios în 15

orașe cu peste 9.000 de locuitori –

ofi cial

Frontul Naţional (FN, extremă dreapta) a câștigat în 15 orașe cu peste 9.000 de locuitori la alegerile municipale desfășurate duminică în Franţa, potrivit rezultatelor provizo-rii anunţate de ministrul de Interne, Manuels Valls, citat de AFP.

FN a ieșit învingător, cu ocazia pri-mului tur al municipalelor de la 23 martie, în localitatea Hénin-Beau-mont, situată în nordul Franţei. Mai multe orașe vor fi conduse de edili ai frontului Naţional, printre care Fréjus, Béziers. Președinta acestui partid, Marine Le Pen, a prezis înain-tea celui de-al doilea tur de scrutin victoria în „vreo 15 localităţi”.

Fostul prim-ministru francez Jean-Marc Ayrault a recunoscut duminică seară că înfrângerea ca-tegorică a socialiștilor la alegeri-le municipale reprezintă un eșec pentru guvern și a promis că acest

„mesaj clar” va fi „înţeles pe deplin”, scrie AFP.

Aceste alegeri „au fost marcate de nemulţumirea semnifi cativă a celor care ne-au acordat încrederea în mai și iunie 2012”, a declarat el. Scrutinul a fost „o ocazie pentru cetăţeni de a adresa un mesaj, iar mesajul este clar, trebuie să fi e înţeles pe deplin”, a adăugat ex-premierul.

Președintele francez Francois Hollande a decis luni să-l numească pe fostul ministru de Interne, Manu-el Valls, în postul de prim-ministru în urma demisiei lui Ayrault după înfrângerea suferită de majoritatea de stânga la cel de-al doilea tur al alegerilor municipale de duminică.

Noul premier declara marţi, 1 aprilie, la preluarea funcţiei, că do-rește ”să prelungească și să amplifi -ce munca enormă realizată deja” de predecesorul său.

Noul guvern „de luptă” dorit de

François Hollande cuprinde 16 mi-

niștri și miniștri delegaţi, în loc de 38

în precedentul executiv al premieru-

lui Jean-Marc Ayrault, echipa urmând

să fi e completată săptămâna viitoare

cu o serie de secretari de stat.

După economica.net

Socialiştii au pierdut alegerile locale Socialiştii au pierdut alegerile locale din Franţa, dar au câştigat capitaladin Franţa, dar au câştigat capitala

Prima femeie primar al Parisului – socialista Anne Hidalgo

EXPERŢI:

UE se confruntă cu pericolul dezintegrării

4 APRILIE 20141010F L U XF L U X Magazin

Specialiștii Muzeului Literaturii Române Iași au descoperit recent că în patrimo-niul instituţiei se regăsește o fotografi e care îl surprinde pe scriitorul Ion Crean-gă, alături de A.C. Cuza și N.A. Bogdan.

Dan Lungu, directorul MLR Iași, a declarat că este vorba de o copie după o ferotipie re-alizată la Slănic Moldova, în anul 1885, când Ion Creangă se afl a acolo pentru tratament, și reprezintă una dintre puţinele fotografi i ce îl înfăţișează pe marele povestitor.

„Ferotipia, de care pomenește N.A. Bog-dan în «Povești și bazaconii din Moldova» (București, 1923), rămâne în istoria ilustrată a personalităţilor literaturii române drept una ce nu dezminte deloc jovialitatea specifi că lui Creangă: „Într-una din zile, venind un fo-tograf care poza pe tinichea – fotografi e așa-zisă americană – invitai de mai multe ori pe Creangă să-și scoată poza. Dar mai totdeauna îmi răspundea: Decât să dau un frăncușor ca să mă vad lat pe tinichea, mai bine cumpăr cu el un coșuleţ de brânză sau de păstrăvi și mi-a prii mai bine decât tinicheaua... Într-o zi însă, afl ându-se și cu domnul. A.C. Cuza, îl hotărâi să ne pozăm tustrei în grupă; ne așezarăm într-un tufi ș de lângă sala de cură, Creangă

stând în picioare, îndărăt, și noi pe o bancă, eu la stânga, Cuza la dreapta lui”, a citat Dan Lungu.

Ferotipia secolului al XIX-lea era una dintre cele mai ieftine și accesibile forme de a deţine o fotografi e. Realizată la târguri, bâlciuri sau pe stradă, aceasta nu necesita cunoștinţe te-meinice de optică, chimie, oricine putând să o facă.

Atelierele importante ale vremii erau deţi-nute în special de artiști pictori-fotografi care nu făceau compromisuri în practicarea artei lor.

„Faptul că Siegmund Packer vede o opor-tunitate în multiplicarea în atelierul său a celebrei ferotipii descrise de N.A. Bogdan ne demonstrează perspectiva genială pe care a avut-o acesta în istoria fotografi ei, lăsându-ne astăzi moștenire una dintre puţinele reprodu-ceri ale unei imagini memorabile. Fotografi a are și o altă latură memorială prin dedicaţia și însemnările de pe verso: «Lui V.A. Gheorghi-ţă// 15/28 Februarie 1914// Iași// Radu Mano-liu; Copie după originalul din 1885 la// Slăni-cul din Moldova// A.C. Cuza, I. Creangă, P(?)Bogdan (sic)»”, a mai spus Dan Lungu.

Sursa: agerpres.ro

Cum arăta, în realitate, Ion CreangăCum arăta, în realitate, Ion CreangăFotografi e inedită descoperită la Muzeul Literaturii Române Iaşi

Arheologii susţin că au descoperit Sfântul Graal, potirul din care a băut Iisus la Cina cea de Taină

În religia creștină, Sfântul Graal este considerat un pocal din care Iisus a băut la Cina cea de Taină. Odată cu trecerea timpului, acest pahar nu a devenit doar un simbol al credinţei, ci a fost însușit cu diverse puteri magice. Astfel a devenit unul dintre cele mai râvnite artefacte și a ajuns să fi e căutat obse-siv de numeroși oameni importanţi.

Poetul german Volfram von Eschenbach susţine, într-o lu-crare apărută în secolul al XIII-lea, că Graalul a fost realizat din piatră fi lo-zofală (Lapis exilis), o piatră pură căzută din cer. Poetul francez Chretien de Troyes scria pe la sfârșitul secolului al XII-lea că Potirul nu ar fi altceva decât o tavă “fermecată”, pentru ca din lucrarea “Moartea lui Arthur”, scri-să de englezul Thomas Malory, să afl ăm că Sfântul Graal era un vas de împărtășanie la care nu are acces decât un iniţiat. Neexistând încă do-vezi istorice concrete, părerile și presupunerile despre existenţa Potirului Sfânt continuă să înfi erbânte imaginaţia oamenilor de știinţă. De aseme-nea, Hitler a făcut o obsesie pentru acest obiect mistic și unele zvonuri susţineau că Sfântul Graal l-a ajutat să ajungă dintr-un simplu soldat con-ducătorul unei naţiuni puternice.

Pentru că vasul nu a fost găsit niciodată, numeroși arheologi i-au atri-buit un aspect metaforic, dar lucrurile tind să ia o întorsătură stranie, pentru că arheologii spanioli au anunţat că l-au descoperit. Ei cred că po-tirul se afl ă într-o biserică din Leon, oraș din nordul Spaniei.

Pe parcursul ultimilor ani, o echipă de specialiști a cercetat istoria aces-tui vas și a ajuns la concluzia că tocmai au descoperit Sfântul Graal. Con-cluzia se bazează pe descifrarea a mai multor documente egiptene care descriu cu lux de amănunte paharul folosit de Iisus, dar și drumul pe care l-a urmat acesta.

“Pergamentele susţin că Sfântul Graal a fost luat de către musulmani din Ierusalim și a fost dus la Cairo. La scurt timp, paharul sacru a fost tri-mis la Denia, pe coasta mediterană a Spaniei, în schimbul unei cantităţi importante de hrană. În Evul Mediu, o mare parte a Spaniei a fost sub dominaţie musulmană, iar potirul a intrat în posesia regelui Ferdinand I de Castilia”, sunt de părere Margarita Torres și José Ortega del Río, doi specialiști spanioli.

Unele zvonuri susţin că Vaticanul este la curent despre existenţa Sfân-tului Graal în biserica din Spania și în 2006, când Papa Benedict a vizitat orașul Leon, a stat la masă având în faţă sfântul potir.

Această teorie șocantă emisă de arheologii spanioli pune pe jar întrea-ga comunitate creștină, dar și incriminează Vaticanul pentru că ascunde lucruri extrem de importante care ar putea să schimbe percepţia asupra adevărului suprem.

Sursa: efemeride.ro

Deși francezii l-au considerat hidos încă din momentul „naș-terii”, astăzi este unul din prin-cipalele puncte de atracţie ale Parisului și unul dintre cele mai vizitate obiective turistice din lume. Turnul Eiff el, un simbol al Franţei, a împlinit venerabila „vârstă” de 125 de ani.

Povestea faimoasei construcţii de oţel poate fi considerată o adevăra-tă epopee. Turnul Eiff el a ajuns să fi e elementul reprezentativ al Franţei în urma câștigării unui concurs de arhi-tectură lansat cu prilejul Expoziţiei Universale din 1889.

La acest concurs au fost înscrise 107 proiecte, iar câștigătorul a fost cel prezentat de Gustave Eiff el (an-treprenor), Maurice Koechlin, Emile Nouguier (ingineri) și Stephen Sau-vestre (arhitect).

Astfel, la data de 26 ianuarie 1887, a început săparea fundaţiilor pentru turnul de metal înalt de 324 de metri, care avea să intre în istorie. Timp de cinci luni, munci-torii au săpat fundaţiile, folosindu-se doar de lopată. După isprăvirea fundaţiei și fi xarea celor patru picioare ale turnului, construcţia a început să se înalţe văzând cu ochii. Monumentul de seamă al francezilor a fost inau-gurat la data de 31 martie 1889, zi în care Gustave Eiff el a urcat cele 1710 trepte ale turnului și a pus în vârf dra-pelul Franţei.

Deși Turnul Eiff el este foarte admirat astăzi, în urmă cu o sută de ani această minune arhitecturală a iscat numeroase controverse în rândul contemporanilor săi. A fost lăudat și apreciat de unii, dar a fost pus la zid de majoritate. Un grup mare de artiști, printre care Charles Garnier (arhitectul Operei din Paris) și fi ul lui Alexandre Dumas, au publicat o scrisoare deschisă în ziarul Le Tem-ps, pe 14 februarie 1887, și au protestat contra turnului, pe care în considerau hidos, adăugând că acesta „desfi -gurează Parisul”.

Venim, scriitori, pictori, sculptori, arhitecţi, amatori pasionaţi de frumuseţea până acum intactă a Parisului, să protestăm din toate puterile, cu toată indignarea, în numele gustului francez (…), în numele artei și a istoriei franceze ameninţate, împotriva ridicării, în inima capi-talei noastre, a inutilului și monstruosului Turn Eiff el, își începeau ei, indignaţi, scrisoarea.

Aceștia își continuau petiţia prin a vorbi despre fru-museţea arhitecturală a Parisului și prin a batjocori cre-atorii turnului și munca acestora, folosind cuvinte pre-cum „profanare”, „dezonoare”, „oroare”, „barbar”, odioasa

coloană de tablă” etc. Scrisoarea se încheie cu apelul de a apăra Parisul împotriva “devastărilor administrati-ve și a vandalismului întreprinderilor industriale”.

Veţi susţine oare că piramidele au izbit atât de mult imaginaţia oa-menilor datorită valorii lor artistice? Până la urmă, ce altceva sunt, decât niște dealuri artifi ciale? Și totuși, care vizitator rămâne rece în prezenţa lor? Cine nu s-a întors de acolo plin de o admiraţie căreia nu i-a putut rezista? Și care e sursa acestei admi-raţii, dacă nu imensitatea efortului și măreţia rezultatului? Și pentru care motiv ceea ce e demn de admiraţie în Egipt ar deveni hidos și ridicol la Paris? Caut să afl u și mărturisesc că nu-mi dau seama, răspundea Eiff el, tot printr-o scrisoare deschisă.

Românii fac parte din istoria tur-nului Eiff el. Astfel, în anul 2009, o echipă de 19 alpiniști utilitari români au participat la lucrările de recondiţio-nare destinate construcţiei. Nu numai aspectul actual depinde de mâinile unor profesioniști români, ci însăși existenţa edifi ciului. Structura metalică a Turnului Eiff el este realizată la Reșiţa, iar oţelul provine din furnalul de la Govășdia din localitatea Ghelari, judeţul Hunedoara.

Tot un român, inginerul Gheorghe Pănculescu, a in-ventat un sistem de îmbinare a traverselor de cale fe-rată care a făcut posibilă ca această structură metalică uriașă să stea în picioare. Gustave Eiff el i-a făcut o vizită inginerului român la Vălenii de Munte, unde au vorbit despre înălţarea, unui turn ieșit din comun, la Paris, cu ocazia Expoziţiei Universale din 1889. Pentru construi-rea turnului, Gustave Eiff el a utilizat tehnica inventată de Pănculescu, folosind subansambluri metalice confec-ţionate la sol și asamblate progresiv, pe măsura înălţării construcţiei.

În ciuda controverselor, Turnul Eiff el este una din principalele atracţii turistice ale Parisului și primește, anual, în jur de 6 milioane de vizitatori, ajungând, până în momentul de faţă, să fi e vizitat de peste 200.000.000 de persoane. Veniturile generate de turismul la Turnul Eiff el sunt de ordinul milioanelor de euro, preţul bilete-lor variind între 3 și 15 euro, în funcţie de vârsta vizitato-rului, folosirea liftului sau a scărilor, și reducerile pentru persoanele cu dizabilităţi sau copii. Și astăzi, francezii nu s-au lăsat pe deplin convinși de „farmecul“ turnu-lui, mulţi dintre ei considerându-l un kitsch, mai ales în preajma Sărbătorilor de iarnă, când este împodobit cu beculeţe.

Sursa: turismistoric.ro

Turnul Eiffel, la 125 de ani. Povestea monumentului detestat de francezi şi iubit de restul globului

4 APRILIE 2014 1111 F L U XF L U X

Casa lui I.N. Ivanov, mai târziu a cântăreţei de operă

Lidia Lipcowsky

Pe strada Alexei Șciusev, 111, se afl ă o frumoa-să clădire în care a locuit cântăreața de operă Lidia Lipcowsky și care acum este un monument de arhi-tectură de însemnătate naţională.

În 1873, consilierul efectiv de stat Ivan Ivanov a cumpărat două loturi vecine și le-a unit. La mijlocul anilor ’70, la colţul străzilor Leova și Nemţească a fost construită o casă într-un etaj cu o mansardă și o casă cu două etaje, de-a lungul străzii Leova. Autor al proiectului a fost arhitectul de atunci al orașului A.I. Bernardazzi. În această casă, între anii 1919 și 1940 a locuit primadona de operă și profesoara de canto a operei din Chișinău, Lidia Lipkowsky (1880-1950).

Este o clădire construită la colţul cartierului, ridi-cată într-un parter pe un demisol înalt, cu faţadele aliniate la intersecția străzilor Serghei Lazo și Șciu-sev. Un perete longitudinal împarte spaţiul interior în două părţi egale, fi ecare divizată în odăi, legate în anfi ladă circulară. Intrarea de onoare este prin faţa-da principală, dinspre strada Șciusev, de pe o terasă exterioară cu două rampe.

Decoraţia plastică este în stil eclectic, cu detalii ale stilului neoclasic și multe forme artistice, create de arhitect în baza artei populare. Faţada este sime-trică, cu șapte axe compoziţionale, dintre care șase sunt goluri de ferestre și una de ușă, amplasată cen-tral, într-un rezalit, dominată de un balcon de la ră-sufl ătoarea podului și încununat cu atice. La colţurile clădirii sunt instalate tumbe împodobite cu motivul fl orii de piatră, care este utilizat și la decorarea anca-dramentelor ferestrelor. Faţada laterală are trei axe, toate ferestre (o fereastră a fost înlocuită cu o ușă de intrare), alungită de o casă într-un nivel, alipită din-spre strada Serghei Lazo, și de casa paznicului, lângă care se afl a intrarea secundară în imobil. În această latură se afl a sala de muzică, în care erau organizate serate muzicale. Faţadele principale sunt în zidărie aparentă din piatră făţuită în combinaţie cu piatră spartă, cu factură aspră și fracţie mică. Din piatră făţuită sunt formate ancadramentele ferestrelor, de-senele între ferestre și coronamentul pereţilor, care combină o friză din două șiruri de denticule cu tur-nuleţe în consolă, care la colţuri trec în motivul fl ori-lor de piatră, caracteristice pentru zona etnografi că a cursului inferior al râului Răut.

Sursa: monument.sit.md

Cultur=

16.IV.199316.IV.1993Scenă la clinica stomatologică. Printre stu-

denţii autohtoni se remarcă și câţiva arabi. În așteptarea dnei profesoare Pântea, stau la un colţ de masă. La centrul mesei – o studentă care răsfoiește un conspect. Se apropie un student arab înalt, dolofan și nebărbierit, dar cu sem-ne că intenţionează să-și lase barbă, care să-i ascundă cât de cât faţa mare de tot. „Ai făcut tema?” o întreabă pe colega sa de la mijlocul mesei. „Da, iată”, zice domnișoara și îi întinde un caiet. Arabul răsfoiește, citește ceva. „Dacă dorești, poţi să copii”, zice studenta. Arabul mai ia un caiet ce stă în faţa domnișoarei, se întoarce spre fereastră, apoi îi întoarce caietul. Nerăbdătoare și neatentă, studenta deschide caietul și eu văd între pagini o bancnotă de nu mai știu câte mărci germane. Aha! Mișcarea e simplă. Arabul nu are timp, dar mai ales interes să pirotească asupra temelor care trebuie tre-cute în caietul de curs. Are o înţelegere cu cole-ga: tu îmi faci temele, eu te plătesc în ceva va-lută. Așadar, harnica studentă are două caiete identice: unul al ei, celălalt al colegului arab. Iar profesorul, mă rog, nu mai atrage el atenţia la identitatea caligrafi ei. Și-apoi știe el prea bine de „străduinţa” unor fi i de bani gata, care vin la Chișinău de aiurea din lume, ca să se căpătuias-că cu o diplomă în medicină ce le este necesară nu pentru a practica această profesie, ci pentru a deschide o clinică, o farmacie în care vor lucra alţii, medicii cu carte, dar fără bani de la tata.

Deprinsă cu denunţurile pe care le practica făţiș pe timpul comuniștilor, A. R. nu-și mai dă seama pe ce lume trăiește, și-i tot dă înainte cu delaţiunile. Pe 21 martie, îi adresează lui Sne-gur un „donos” (o pâră) asupra colegilor săi scri-itori, implorându-l pe acest președinte de paie să ne taie, să ne spânzure, să ne lichideze, nu-mai să-i facă dreptate ei și lui, V. R., cei mai buni și cei mai nedreptăţiţi stihuitori din R. Moldo-va. Cancelaria președintelui expediază rușinea aia tipărită la mașină (un xerox) guvernului, de unde, cu semnătura lui Coșcodan (Mânăscurtă îi spune bine și pe potrivă: Coșcodac), vine o copie a delaţiunii și indicaţia ca, în termen de 15 zile, să informăm guvernul și ticluitoarea obrăzniciei aia despre măsurile întreprinse. Ce mai! Unde a prins a tremura – cine? – de frică…

Dar iată o parte din pâra celei care a cântat partidul, comuniștii, Rusia cu toţi mestecenii ei, a glorifi cat fel de fel de pseudoeroi proletari și multe alte împeliţări: „…Iar acum, Dle Președin-te, aș vrea să mă opresc asupra altei probleme a vieţii și muncii mele. Eu am scos la lumină, în calitate de redactor, sute de cărţi care au lucrat și mai lucrează încă la cultura poporului nostru. Acestea au fost cărţile colegilor mei, în care eu ca redactor am scris multe sute de versuri ce au fost apoi cu plăcere aprobate și în tihnă primite ca fi ind scrise de autorii respectivi. (Care au-tori? Care versuri? Dacă e vorba de Cruceniuc, Ponomari, Barjanschi & K0, păi, nu există nici „poeţii”, nici versurile, chiar și cele „primite cu plăcere”… – n.m.) Eu însă, în acest timp 5 ani, nu am editat nicio carte de a mea, căci n-am fost învăţată să folosesc postul în scopuri per-sonale. Astăzi scriitorii începători de ieri sunt mai toţi „clasici” în viaţă (ei, clasici nu, dar că scriu mult mai bine decât A., – așa e. – n. m.), cu onoruri și fumuri destule, uitând, cum a spus A. Lupan: „de dădaca ce le-a crescut cărţile”. (Pu-tea să găsească pe altcineva, pe care să-l citeze, căci Lupan, ca scriitor, e „Sat uitat” și mare „Tără-boi”. Iar tinerii n-au avut cum uita, deoarece nici nu au știut ce a spus A. Lupan… – n.m.) Uitând, bineînţeles, și de vârsta onorabilă la care sunt și de ponderea scrisului meu în literatura acestui meleag. (Ei, stimată tovarășă, numai de ponde-rea scrisului d-tale să nu vorbim! Chiar să nu știi ce crede lumea despre „Mesteceni albi”, „Clopo-te în aprilie” etc.?...) Mare și rea este, Doamne, invidia! (Ha, ha! Ce să invidiezi? – n.m.) Iată că s-au grăbit toţi, aproape toţi membrii actualu-

lui consiliu al US și nu numai membrii, ci și pri-etenii lor, să se editeze în noua grafi e (de când, mă rog, grafi a latină e nouă pentru români? – n.m.), în primul rând, pe sine, îmbrâncindu-i pe alţii. Îmbrâncită sunt și eu, scriitoare cu nume bun și conștiinţa acestui neam, cu aprecieri frumoase, cu diplome de onoare ale republi-cii. De rând cu toţi oamenii de bună-credinţă, dar fără zgomotul zarvei ce-i caracterizează pe unii din Consiliu, am luptat și eu zi de zi pentru limbă și alfabet, pentru revenirea lor acasă, la vatră. Cu părere de rău însă, nici până azi, din cauza piedicilor ce mi le pun fariseii colegi „cu stea în frunte”, nu pot să-mi adun măcar parte din rodul muncii (De ce nu tot? Și cel cu Lenin, „rodul”, cu partidul, rușii-fraţi etc. – n.m.) mele într-o carte cu grafi e latină. US activează în exclusivitate pentru membrii Consiliului ei, majoritatea cărora îmi sapă zilnic mormântul. Ziua morţii mele va fi pentru ei o adevărată sărbătoare, ziua cea mai fericită, în care vor bea cea mai multă șampanie. Dar Dumnezeu cu ei, veselească-se, alta ce au a face? Toate aceste aspecte negative au loc datorită faptului că nu M. Cimpoi conduce Consiliul US, ci Consiliul îl conduce cum vrea pe M. Cimpoi. Mă întreb cu îngrijorare: ce Consiliu mai este și acesta care ne conduce dușmănindu-ne?

În privinţa editării, același destin îl are și car-tea „Sfi ntele rădăcini”, carte a scriitorului V. R., carte care zace gata redactată mulţi ani la Ed. „Hyperion”, fi ind aruncată dintr-un plan în altul.

Mai mult ca atât. Acest autor, invalid, unicul scriitor din Moldova operat la inimă, nu numai că ar trebui să se bucure de susţinere din par-tea Consiliului în editarea cărţilor (Ce putere are Consiliul în această problemă? Fără editură, fără tipografi e, fără?... Cine și ce poate face? – n.m.) sale, dar omenește i s-ar cuveni fi xată și o pensie din partea US. (Din ce mijloace? De ce nu-l întreabă pe președinte, care a promis inte-lectualilor marea cu sarea, semnând decrete de care nu ţine cont nimeni, și care președinte a ajuns să urască intelectualitatea? – n.m.)

…Vă rog, Dle Președinte, să interveniţi (Cum? Cu poliţia? – n.m.) pentru a pune capăt acestor nedreptăţi strigătoare la cer (Care cer? Al comuniștilor, agrarienilor? – n.m.), pentru a putea fi editată, după atâta întârziere, prima mea carte cu grafi e latină și cartea scriitorului V. R. …

Încă o dată Vă rog, Dle Mircea Snegur, să nu ne lăsaţi să fi m striviţi sub roata mârșăviei, să nu ne lăsaţi să ne acopere uitarea premedita-tă, să nu lăsaţi răufăcătorii să ne fure liniștea și munca literară – această unică bogăţie a noas-tră, care de fapt nu ne aparţine nouă, ci numai poporului și ţării acesteia”.

(Datele: Cancelaria de Stat a Republicii Mol-dova. Nr. 725 din 5.IV.1993.)

26.IV.199326.IV.1993Luni, a doua zi de Paștile blăjinilor.Sâmbătă, 17 aprilie, îmi telefonase Esinen-

cu. Vestea cea tristă – decedase Ion Bolduma. Vasile Vasilache comentează cazul într-un mod ușor fariseic: „Uite că păcătosul a murit în zi de sărbătoare, la Paști. Se zice că la aiștia porţile cerului le sunt deschise. Da’ tu știi cum a mu-rit el? Ca Ion Creangă, bre. Cu găluștele și jinul lângă dânsul, îmbuibat, că soţia sa îi ducea…”. Până la urmă, zicem să-l vorbim doar de bine și Dumnezeu să-l ierte. Înmormântarea la Ci-mitirul central, miercuri, 21 aprilie. Familia nu a putut respecta tabietul canonic al celor trei zile: cam nepregătită, cam sărăcuţă, a așteptat ajutorul US, care a și venit… Împreună cu Vic-tor Dumbrăveanu am dus capacul sicriului. De-functul depus în faţa ușii bisericii de la cimitir, însă părintele întârzie. Durează… Așteptăm… Hari Moraru zice: „Știţi de ce nu intră Bolduma în biserică?... Va intra doar când îi va da voie Dumnezeu… Crucea… Blestemul crucii”. Și noi ne amintim că bietul, naivul și derutatul stu-dent Ion Bolduma a fost ispitit să arate râvnă diavolească la coborârea de pe Catedrala din centrul Chișinăului a crucii… Dumnezeu să-l ierte…

Marţi, 13 aprilie, a sosit la US un TIR cu aju-toare sociale din partea „Crucii Roșii” din Ro-

mânia. Ni-l oferă însuși președintele societăţii, dl Nicolae Nicoară, scriitor și dumnealui. Un coș împletit din mlajă, ouă roșii, ouă „scrise”, prosoape, portocale… Ajutorul – substanţial: haine pentru bărbaţi, noi, pături, lenjerie, încăl-ţăminte, cafea… Făină, orez, zahăr… Animaţie, domnilor, sau, mai bine zis, cum zice france-zul: charivari (că doar de o lună și ceva privim TV 5 direct de la satelit și de la Paris, adică…). Lăcomie, escrocherie, de, în spiritul timpurilor egoiste și destul de grele pe care le trăim. Soa-ţa șefului se remarcă prin obrăznicie și genţi durdulii… Alţii fură cât pot… Se ajunge până la spargerea, în fapt de noapte, a ușii de la bi-roul lui Cimpoi, unde fusese depozitată o parte din ajutoare… Situaţie penibilă… Însă gestul „Crucii Roșii” din România a fost atât de ge-neros, atât de frumos și foarte necesar pentru mulţi dintre scriitori și pentru personalul tehnic al casei literaţilor; pentru angajaţii redacţiilor noastre literare…Să ne amintim, deci, doar de frumuseţea lucrurilor, în pofi da hidoșeniei ce s-a manifestat ca înainte de potop…

Pe 23-24 aprilie, Zilele Stănescu. De peste Prut sosesc: Ioanid Romanescu cu Dan Baghiu și Marius Moisuc, editorii de la „Princeps”, soţii Mincu, Marin și Ștefania de la Constanţa, Ghe-orghe Tomozei, Anghel Dumbrăveanu, Alexan-dru Condeescu, Ana Blandiana și alţi câţiva de la București. Dora, apatică și puţin sensibilă la amintirile nichitastănesciene.

La Hotelul „Naţional” stăm o oră jumătate cu Ioanid Romanescu și punem la punct varianta defi nitivă a viitoarei mele cărţi de poezie, ce trebuie să apară la editura „Princeps” din Iași. Renunţăm la titlul prelung în favoarea acestu-ia: „Iluzia necesară”. Ioanid a citit atent, meticu-los fi ece poezie, învrednicind-o de câte o notă. Nu a acceptat decât textele care a luat de la 8 în sus. „În caz de pericol” a fost notată cu 10+, cu toate că eu consider că am poezii mult mai consistente. Romanescu e un foarte bun stilist. Chiţibușar de elită de la care ai ce învăţa întru bunul nivel al unui text poetic. E un adversar al localismelor, neaoșismelor, al aluziilor politice. Caută neutrul, general-universalul, neimplica-tul în concretul-concret, ci în general-înţeles… Un strop de mirare din partea mea: Ioanid nu cunoaște două noţiuni românești – steblă și ciurlan. Îi explic, fără a-mi afi șa orgoliul… Am ales circa 40 de titluri, câte se cer pentru cărţi-le din colecţia „Biblioteca de poezie” în care au apărut deja trei autori: Stănescu, Romanescu și un foarte întârziat debutant pre nume Zeletin. Eu voi fi al patrulea sau al cincilea. Ioanid i-a propus și lui Suceveanu să pregătească manus-crisul. Se gândește la o carte a Leonidei Lari… Să fi e într-un ceas bun…

Lari telefonează de la București, căutându-l pe Cimpoi. Acesta lipsește. Îl solicită pe Suce-veanu. Acesta refuză să vorbească. Secretara îmi întinde receptorul. Eu nu sunt chiar fricos. În mod amical, tratăm cu Leonida spinoasa problemă a apartenenţei săptămânalului „Gla-sul naţiunii”. Fondator e US și ei nu pot reînre-gistra ziarul… Deocamdată, Cimpoi refuză să le dea „dezlegarea”… Însă a doua zi sosește de la București Anatol Ciocanu, cu misiunea specială de a obţine „de-fondarea” US… Și chiar o obţi-ne… E bine. Fie pace și liniște într-una…

Îl întâlnesc pe muzicianul/ dirijorul de cor Victor Nevoie.

Ce faci?Fac o seară de creaţie la sala cu orgă.Cu vreo ocazie oarecare?Păi, cum zice un cunoscut de-al meu, astăzi

toţi mucoșii împlinesc 50 de ani.A-ha! Felicitări, mucosule!De unde, de când îl cunosc pe Victor Nevo-

ie? Aproape întâmplător. Vede-se, mă cunoștea el, mai mult la înfăţișare. Într-o sâmbătă – sau duminică? – seara, lângă cinematograful „Pa-tria”, intrăm în vorbă și el mă întreabă dacă nu doresc să merg la o nuntă. „La cine?” mă intere-sez. „La una din nunţile lui Liubomir Iorga”, zice el, începând „a bârfi ” niţel mirele. Și am mers. Undeva la Buiucani sau Schinoasa. Cântau mul-ţi lăutari buni, inclusiv Vasile Iovu și Ignat Bratu. Veselie mare.

Leo BUTNARU

ILUZIA NECESARĂ(Pagini de jurnal)

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

4 APRILIE 20141212F L U XF L U X Gastronomie

Dăm startul acestui maraton în bucătăria georgiană cu cel mai sa-vuros, apreciat și popular preparat tradiţional: khinkali. Asemănător cu colţunașii de pe meleagurile noas-tre, aceștia au o formă deosebită, se-mănând cu o punguţă bine strânsă la gură: cu cât mai multe pliuri are aluatul, cu atât mai talentată e con-siderată gospodina.

Khinkali pot avea diverse umplu-turi, în zona montană fi ind prepa-raţi în special cu carne de miel, dar în restul regiunilor fi ind preferat un mix de carne tocată de porc și vită. Totodată, putem prepara khinkali cu brânză sau vegetarieni, cu ciuperci, cartofi , verdeaţă, deși preferate ră-mân umpluturile din carne, pentru că georgienii sunt, în general, mari ama-tori ai preparatelor pe bază de carne.

KhinkaliIngrediente:Ingrediente:

Aluat:4 căni de făină1 linguriţă de sare1 ¼ cană de apă caldăUmplutură:400 g de carne tocată de porc și

vită1 legătură pătrunjel tocat1 ceapă tocată¼ linguriţă de chili măcinatsare, piperPunem într-un bol făina, sarea și

apa și le amestecăm până obţinem aluatul. Mutăm aluatul pe masa de lucru, pe care am presărat făină și frământăm timp de 6-7 minute. În-velim aluatul în folie alimentară și-l dăm la frigider pentru 40 de minute.

Între timp, amestecăm carnea cu pătrunjelul, ceapa, chili, sarea și pi-perul după gust.

Scoatem aluatul și-l întindem cu ajutorul unui sucitor pe masa de lucru și tăiem cercuri din aluat, cu ajutorul unei forme speciale sau cu un pahar (vom obţine aproximativ 25 de bucăţi).

Întindem fi ecare cerc de aluat cu sucitorul, punem o lingură de carne în mijloc, și pliem marginile aluatu-lui până acoperim compoziţia. Luăm khinkali în palmă, apucăm pliurile și le răsucim pentru a obţine o pungu-ţă strânsă la gură.

Se procedează astfel pentru tot aluatul.

Într-o cratiţă mare punem apă cu sare la fi ert. Când apa fi erbe, adău-găm câte 6-7 khinkali și îi fi erbem timp de 8 minute, până se ridică la suprafaţă, îi scoatem cu ajutorul unei linguri sau palete găurite, apoi procedăm la fel și pentru restul de khinkali.

Khinkali se servesc fi erbinţi, doar cu puţin piper măcinat sau verdeaţă deasupra. Se apucă de vârful pun-guţei (care în georgiană se numește kudi – adică pălărie, sau kuchi – bu-

ric), se mușcă și se soarbe sucul lăsat de carne înăuntru, apoi se mănâncă restul. Aluatul din capătul punguţei nu se mănâncă, fi ind lăsat în farfurie.

Dacă nu aţi mâncat totul la o masă, le puteţi reîncălzi într-o tigaie în care aţi topit niște unt.

Hachapuri este un fel de mânca-re tradiţional georgiană – o pâine umplută cu brânză. Există mai multe tipuri distincte de hachapuri în bu-cătăria georgiană din diferite regi-uni ale Georgiei: Imeretian – Imeruli, Adjarian – Acharuli / Adjaruli, Min-grelian – Megruli, Abhazia – Ach-ma, Gurian – Guruli, Osetia – Ossuri, Svanuri, Rachuli, Penovani Imeruli – Imeretian etc.

În funcţie de zona din care provin hachapuri, pe lângă brânză pot fi adăugate și alte ingrediente, ele pot fi prăjite sau coapte.

Am preferat să aleg o reţetă mai puţin cunoscută, ce provine din regiunea Racha, Mokhrakuli Khachapuri.

HachapuriIngrediente:Ingrediente:

Aluat:3 ouă200 g de făină150 ml de apă1 lingură de smântână1 linguriţă de sare1 linguriţă de zahăr½ linguriţă de bicarbonatUmplutură:1 roșie1 ardei dulce, roșu½ legătură ceapă verde1 cartof

200 g de brânză de vaci sărată1 linguriţă de chili măcinat5 linguri de uleiÎntr-un bol batem cu un tel ouă-

le cu sarea și zahărul. Adăugăm smântâna și apa și omogenizăm cu telul. Apoi treptat adăugăm făina și o încorporăm. La fi nal adăugăm bi-carbonatul și amestecăm bine toate ingredientele.

Tăiem mărunt ardeiul, roșia, dăm pe răzătoare cartoful. Adăugăm le-gumele și brânza peste compoziţia de ouă cu făină și amestecăm toate ingredientele cu ajutorul unei lin-guri de lemn. Punem uleiul și praful de chili și omogenizăm.

Turnăm compoziţia într-o tavă sau tigaie în care am pus 2-3 linguri de ulei și dăm la cuptor pentru 20 de minute. O scoatem, o întoarcem pe cealaltă parte și o mai lăsăm la cup-tor la foc mediu 5 minute. Servim fi erbinte!

Ojakhuri este o reţetă din regiu-nea Racha, servită de obicei la mese-le în familie. Reţeta clasică are dife-rite variaţii, deseori fi ind preparată cu carne de porc sau pui sau doar pe bază de legume. Noi vom prepara ojakhuri cu ciuperci și cartofi .

OjakhuriIngrediente:Ingrediente:

6 cartofi 300 g de ciuperci1500 g de telemea de vaci/ caș-

caval100 g de untCiupercile le spălăm și le scoatem

codiţele, pe care le tăiem în două. Punem ciupercile într-o tigaie cu un pic de ulei, le acoperim cu un capac și le rumenim timp de 10 minute la foc mic.

Cartofi i îi fi erbem, îi decojim, îi tăiem în patru și-i adăugăm în tiga-ia cu ciuperci. Apoi tăiem untul fe-lii, îl punem deasupra cartofi lor și a ciupercilor, sărăm și condimentăm după gust. Dăm la cuptor pentru 15 minute. Scoatem tava și adăugăm telemeaua/ cașcavalul deasupra și mai dăm pentru 5 minute la cuptor. Servim fi erbinte cu verdeaţă tocată deasupra și însoţit de un pahar de vin.

Pentru că e primăvară și avem verdeţuri din belșug, vă sugerez să încercăm o simplă și savuroasă sala-tă cu spanac și alte verdeţuri: pkhali.

PkhaliIngrediente:Ingrediente:

2 legături de spanac150 g de nuci1 căţel de usturoi4-5 fi re de pătrunjel1 linguriţă de oţet de vin3 linguri de ulei de măslineseminţe de rodie¼ linguriţă de paprica¼ linguriţă de curcumasare, piper

Spălăm bine spanacul, îl punem într-un bol, apoi turnăm peste el apă fi erbinte și-l lăsăm 4-5 minute aco-perit. După care îl scoatem, îl scur-gem bine de apă și-l tocăm mărunt. Măcinăm nucile și pisăm usturoiul. Tocăm pătrunjelul mărunt. Punem spanacul, nucile, usturoiul și pătrun-jelul într-un bol și le mixăm cu blen-derul, adăugând treptat uleiul de măsline până capătă o consistenţă uniformă, apoi punem condimente-le și oţetul și amestecăm bine. Când servim salata, punem deasupra se-minţele de rodie.

Pe fi nal de călătorie vă urez Gemrielad Miirthvith! (poftă bună) și sper că am reușit să aduc în casele voastre un strop din farmecul, ospi-talitatea și felul prietenos de a fi al georgienilor.

Ruxanda ROŞCA, pentru FLUX

Călătoriile noastre culinare se îndreaptă către frumoase-le ţări caucaziene. Gazda noastră pentru acest voaiaj imagi-nar este frumoasa capitală a Georgiei – Tbilisi.

Situat la răscrucea vechilor drumuri eurasiatice, Tbili-si mai păstrează din parfumul acelor vremuri, arhitectura acestuia trimiţându-ne către alte timpuri. Aici trecutul își dă întâlnire cu modernul, fi ind un oraș plin de încărcătură istorică, cu peisaje desprinse din poveste, dar și vivace, re-confortante, tocmai potrivit pentru o călătorie în care să-ţi lași o fărâmă din inimă.

Dealurile ce-l înconjoară parcă străjuiesc vechiul Tbilisi, dându-i, totodată, un farmec aparte. Anume de pe aceste dealuri putem admira splendoarea orașului, râul Mtkvari, ce-și croiește drum chiar prin centrul acestuia.

Pentru a ne simţi conectaţi la istoria Georgiei, începem explorarea orașului urcând pe dealurile ce veghează partea de sud a acestuia. Aici vom descoperi vechea fortăreaţă Na-rikala, construită în secolul IV, încă înainte de a exista Tbilisi. În apropiere vedem și statuia numită Mama Georgiei, cu o înălţime de 20 de metri, veghind deasupra orașului. Statuia ţine într-o mână un ulcior cu vin, ce reprezintă ospitalitatea, iar în cealaltă mână – o sabie, ce semnifi că puterea și dârze-nia poporului.

În apropierea acesteia descoperim și grădinile botanice ale Tbilisiului, unde ne putem retrage pentru a admira nu-meroasele specii de plante rare, arbori de tot felul, dar și pentru a ne bucura de câteva momente de liniște și recule-gere, înainte să ne aruncăm în vâltoarea orașului.

Un alt loc ce te va conecta cu istoria și specifi cul georgian este impresionantul muzeu etnografi c în aer liber. În acest „sat istoric”, întins pe o suprafaţă de peste 50 de hectare, se regăsesc peste 70 de case tradiţionale georgiene, mutate din diferite regiuni ale ţării, pentru a crea o imagine de an-samblu asupra întregii Georgii.

Arhitectura orașului reprezintă un amestec al specifi cului local georgian, cu infl uenţe puternice de stiluri bizantin, eu-ropean, slav și oriental. Cele mai vechi părţi ale orașului au în mod clar un aspect arhitectural tradiţional georgian, cu infl uenţe din Orientul Mijlociu. Cartierele care au fost con-struite, în principal, în secolul al XIX-lea, au un aspect con-trastant european / rusesc, în stil neoclasic.

Centrul Vechi istoric al orașului ne așteaptă să hoinărim pe străduţele înguste și întortocheate, unde vom descoperi arhitectura clădirilor, bisericuţele ce răsar din loc în loc, clă-dirile cu 2-3 niveluri, cu balcoane din lemn vopsite în nuanţe

de roz pal, verde sau acoperite de iederă. Datorită diversi-tăţii culturale a orașului, aici convieţuind în jur de 100 de grupuri etnice diferite, vedem alături moschee, sinagogi, biserici ortodoxe de est și orientale.

Pentru a înţelege mai profund atât istoria veche, cât și cea recentă a ţării, vom face un popas la Muzeul de Istorie al Georgiei, iar mai apoi la Muzeul Ocupaţiei Sovietice.

Tot în orașul vechi este situată și galeria de artă Tifl is Avenue. Aici este refl ectată arta unei palete largi de artiști georgieni care lucrează în diferite medii și stiluri și au loc cu regularitate expoziţii.

Dacă vreţi să vă relaxaţi și să vă recăpătaţi puterile după atâta colindat pe străzi sau, pur și simplu, pentru o experi-enţă autentică georgiană, vă sugerez să mergem în cartierul băilor. Aici vom găsi celebrele băi termale antice, unde vom putea face o baie caldă de sulf. Orașul, cel mai probabil, își trage numele anume de la aceste băi, tbili însemnând cald în traducere.

O vizită pe care trebuie să o facem în mod neapărat este la Catedrala Sameba. Un impresionant edifi ciu cu o înălţime de 101 metri, construit recent, în 2003, ce cuprinde 10 bise-rici în interiorul său.

Pentru a arunca o ultimă privire orașului de la înălţime, către apus, luăm funicularul și urcăm din nou pe culmile ora-șului. În timp ce ne ridicăm spre cel mai bun punct de belve-dere al orașului, ne lăsăm copleșiţi de frumuseţea priveliști-lor ce ni se deschid în faţa ochilor. De aici, de sus, privirile ne sunt absorbite de imaginea orașului peste care cad ultimele raze de soare, de peisajele din jur, astfel că Tbilisi își găsește pentru totdeauna un colţișor în inima noastră.

Călătoria prin enigmaticul și incomparabilul Tbilisi se apropie de sfârșit, așa că veni timpul să dăm o raită și prin bucătăria tradiţională georgiană, care, cu siguranţă, ne va surprinde papilele gustative, tocmai pentru că aici se încru-cișează drumurile dintre Asia și Europa, creând o bucătărie variată și savuroasă.

Preparatele georgiene reprezintă unul dintre ingredien-tele esenţiale ale renumitei ospitalităţi georgiene, musafi -rii fi ind consideraţi un „dar de la Dumnezeu”, așa că nu vă miraţi dacă veţi fi primiţi cu mare fast și mese îmbelșugate. Georgienii își manifestă ospitalitatea prin ospăţurile pe care le dau, numite supra, pentru care sunt gătite o mulţime de feluri de mâncare, stropite din belșug cu vin, acompaniate de muzică tradiţională și, bineînţeles, condimentate cu fai-moasele toasturi georgiene.

MAPAMOND CULINAR

Georgia – o destinaţie culinară de neuitatGeorgia – o destinaţie culinară de neuitat„De multe ori simt că merg în unele regiuni îndepărtate ale lumii pentru a-mi aminti cine

sunt cu adevărat.”Michael Crichton

4 APRILIE 2014 1313 F L U XF L U XPrograme

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 23.35 - ȘTIRI.

6.15 Baștina. Magazin agricol. 7.10, 8.15,

1.35 Bună dimineața! 8.30 Domnului să

ne rugăm! Liturghia la «Buna Vestire». Transmisiune de la Catedrala

«Nașterea Domnului» din Chișinău. 10.00 Serial. «AGRODOLCE»

(Italia). 10.30 Reporter de gardă. 11.00 Bună seara! Talk-show. 12.00

CEDO- condamnă Moldova. 12.30 Dor. Ion Aldea-Teodorovici. 13.10

I.Nechit. «Coridorul morții». Spectacol al Teatrului «Vasile Alecsan-

dri» din Bălți. 14.20, 3.10 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ». 15.05 Desene

animate. «Legenda lui Zorro». 15.30 Desene animate. «Frumoasa

adormită». 16.00 Săptămâna sportivă. 16.35 Carta drepturilor. 17.00,

22.00 - ȘTIRI (rus). 17.15 Desene animate. «Sandocan». 17.45 Cine

vine la noi. Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40

Ediție specială. 7 aprilie. 20.25 Accente economice. 21.25 Serial.

«AGRODOLCE». 22.20 Portrete în timp. Titus Jucov, regizor. 22.50

Documentar. «Capcana». 23.45 Serial. «PLUTONIERUL ROCCA»

(Italia). 1.25 De la «cortina de fi er» la libera circulație. 2.40 Docu-

mentar. «Să devii o stea». 4.30 La noi în sat. 5.10 Știri pozitive. 5.30

Natura în obiectiv.

07.00 Serial 08.00 Serial 09.00 Film artistic 10.45

Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.md

14.00 Film indian 17.00 Muzică 17.45 Teleshopping

18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30

Cristale de har și adevăr 19.00 Serial 20.30 Știrile

Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro

TV. Reluare 23.30 Film indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00

Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55

Market 9000.md

06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15

Serial: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 09:15

Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea inimii

(r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00

Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30

Doamne de poveste (r) 14:30 Doctorul casei (r) 15:30 Serial: Abisul

pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate 18:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50

Serial: Santa diabla 20:30 Telenovelă românească: O noua viaţă

21:30 Serial românesc: Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00

Cancan.ro 23:30 Dincolo de poveștiri 00:00 Telenovelă românească:

O noua viaţă (r) 01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00

Poveștiri adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.

ro (r) 03:45 Dincolo de poveștiri (r) 04:15 Serial românesc: Regina

(r) 05:15 Telenovelă românească: O noua viaţă (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? -

Omul care aduce cartea 10:00 Teleshopping 10:15

România, te iubesc! (r) 11:00 Film: Bărbaţii în ne-

gru II (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping

14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4696 15:00 Film: O noapte la

muzeu (r) 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă

19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45

Film: Schimb de prizonieri 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05

Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.2, an 3 00:00 Știrile ProTv

cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 Serial: Las

Fierbinţi (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă

(r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Pri-

ma Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15

Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25

„Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:25 Премьера.

„Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30 Премьера. „Остров

Крым” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами)

15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со

всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus)

18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:55 „Жди меня” 19:55

„Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10

Премьера. „Позднее раскаяние”. Многосерийный фильм 00:05

„Primele știri” (rus) 00:15 „Вечерний Ургант” 00:50 Ночные новости

01:00 „Познер” 01:50 „Prima Oră” (R) 03:35 „В наше время” 04:20

„Истина где-то рядом”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50,

19.25, 1.50, 4.30 Seriale.

10.00, 16.45 Teleshopping.

10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00,

19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.

5:00 TV5MONDE LE JOURNAL

5:22 RÊVES D’HÔTEL 5:30

TÉLÉTOURISME 5:57 UN LIVRE UN JOUR 6:00 INTERNATIONALES 6:20

INTERNATIONALES 6:47 LE DESSOUS DES CARTES 7:00 TV5MONDE LE

JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DES NOUVELLES TECHNOS

7:30 TÉLÉMATIN 7:57 MERCI PROFESSEUR ! 8:00 TÉLÉMATIN 8:27

ALCALINE, L’INSTANT 8:30 TÉLÉMATIN 8:46 UN LIVRE UN JOUR 8:50

TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE

LE JOURNAL 9:39 AFRIQUE PRESSE 10:05 FLASH INFO 10:08 ÉPICERIE

FINE 10:34 GARDEN PARTY 11:00 FLASH INFO 11:02 EN VOYAGE ! 11:31

NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 MERCI PROFESSEUR ! 12:00

FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE

13:10 FLASH INFO 13:13 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 13:38 L’ALGÉRIE

À L’ÉPREUVE DU POUVOIR 1962-2012 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

15:02 LES COLÈRES DE LA MER 16:46 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:29

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LE POINT

19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE

L’ÉCONOMIE 19:31 BOULEVARD DU PALAIS 21:06 SALLES DE SPECTA-

CLE 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 SULTAN MARATHON DES

SABLES 22:05 ALERTE ENFANTS DISPARUS 0:00 LE JOURNAL DE LA

RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 TRÈS

BIEN, MERCI 2:40 ARTE REPORTAGE 3:32 TV5MONDE LE JOURNAL

4:00 LES ÉTOILES FILANTES 4:27 LES ÉTOILES FILANTES

6.05, 7.00, 8.00, 21.00, 23.40 - ȘTIRI.

6.15 Cuvintele Credinței. 7.10, 8.15,

1.35 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00

- ȘTIRI (rus). 9.10-17.00 Revizie tehnică. 17.15 Desene animate.

«Sandocan». 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment.

19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Moldova în direct.

21.25 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Dialog social. 22.40 În pre-

mieră. 23.50 Film. «GREENBERG» (SUA). 3.10 Baștina. Magazin

agricol. 3.55 De la «cortina de fi er» la libera circulație. 4.30 TVC

- umor studențesc. 5.30 Documentar. «Euromaxx».


Teleshopping 11.00Concert 12.55 Market 9000.

md 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Film indian

16.20 Film artistic 17.45 Teleshopping 18.00

Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30

Serial 19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55

Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian

02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic

06.30 Știrile Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Doctorul casei (r) 07:15 Serial: Abi-

sul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri

09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45

Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial:

Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30

Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și

seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00

Poveștiri adevărate 18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

19:00 Serial: Cununa de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30

Telenovelă românească: O noua viaţă 21:30 Serial românesc: Re-

gina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Engaged

and Underaged 00:00 Telenovelă românească: O noua viaţă (r)

01:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Poveștiri

adevărate (r) 02:45 Poveștiri de noapte (r) 03:15 Cancan.ro (r)

03:45 Engaged and Underaged (r) 04:15 Serial românesc: Regi-

na (r) 05:15 Telenovelă românească: O noua viaţă (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore?

- Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping

10:20 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film:

Rudy 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping

14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4697 15:00 Film: Misterul

văduvei negre 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:30

La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina

Gheiceanu 20:45 MasterChef, ep.4, sezon 3 22:30 Știrile Pro Tv

cu Sorina Obreja 23:00 MasterChef (continuare) 23:30 Promotor

(r) 00:00 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.3, an 3 01:00

Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune mu-

zicală 04:30 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă

(r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00

„Prima Oră” 09:00 „Primele știri” (rom)

09:15 Teleshopping 09:40 „Жить здорово!”

10:55 „Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10

Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время

обедать!” 13:25 Премьера. „Дело ваше...” 14:00 Другие

новости 14:30 Премьера. „Остров Крым” 15:00 „Primele

știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы”

16:20 „В наше время” 17:10 „Наедине со всеми”. Программа

Юлии Меньшовой 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55

„Пусть говорят” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время”

22:10 Премьера. „Позднее раскаяние”. Многосерийный

фильм 23:55 „Primele știri” (rus) 00:05 „Вечерний Ургант”

00:40 Ночные новости 00:50 Премьера. „Секрет вечной

жизни” 01:40 „Prima Oră” (R) 03:25 „В наше время” 04:10


7.00, 11.10, 13.10, 17.50,

19.25, 1.50, 4.30 Seri-

ale. 10.00, 16.45 Tele-

shopping. 10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00,

13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 1.25, 6.30 Reporter. 21.35 Fotbal.

UEFA Champions League. «Chelsea FC» - «Paris Saint-Germain».

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:22 RÊVES D’HÔTEL

5:30 LITTORAL 5:57 UN LIVRE UN JOUR 6:00 C DANS L’AIR

6:55 ENSEMBLE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ

7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 7:57

MERCI PROFESSEUR ! 8:00 TÉLÉMATIN 8:27 ALCALINE,

L’INSTANT 8:30 TÉLÉMATIN 8:46 UN LIVRE UN JOUR 8:50

TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26

TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MAGHREB-ORIENT EXPRESS

10:05 FLASH INFO 10:08 RICARDO 10:30 POP-CORN 10:36

JARDIN VU PAR... 11:00 FLASH INFO 11:02 TÉLÉTOURISME

11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 MERCI PRO-

FESSEUR ! 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN

CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:10

LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 13:36 MINISTRE OU RIEN

14:34 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:08 BOULEVARD DU PALAIS

16:46 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 TEMPS PRÉSENT

19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31 DÉPRESSION & DES PO-

TES 21:04 MUSIQUE DE CHAMBRE 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 21:56 SULTAN MARATHON DES SABLES 22:06

MÉMOIRES VIVES 22:49 MÉMOIRES VIVES 23:32 ACOUSTIC

0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 THALASSA 2:50 LE POINT 3:42

TV5MONDE LE JOURNAL 4:05 LES ÉTOILES FILANTES 4:31

LES ÉTOILES FILANTES

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.15 - ȘTIRI.

6.25, 21.50 De la «cortina de fi er» la libera

circulație. 6.30 Documentar. «Euromaxx».

7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus).

9.10 Serial. «AGRODOLCE». 9.45, 17.15 Desene animate. «San-

docan». 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Moldova în direct. 12.00

Cultura azi. 12.45 Tezaur. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de

divertisment. 14.25, 3.10 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ». 15.15 Fii

tânăr! 16.00 Dor. Anatol Latâșev. 16.30 Russkii dom. 19.00, 4.00

MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30 Moldova în direct. 21.25

Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Avangaraj. 23.20 Documentar. «La

drum». 0.25 Săptămâna sportivă. 1.00 Destine de colecție. 5.30

Accente economice.


Teleshopping 11.00 Concert 13.55 Market 9000.

md 14.00 Film indian 17.00 Produs autohton.

Reluare 17.45 Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV

18.25 Market 9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial

20.30 Știrile Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md

23.00 Știrile Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro

TV. Reluare 03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro

TV. Reluare 06.55 Market 9000.md






Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri

13:30 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi

și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00



Telenovelă românească: O noua viaţă 21:30 Serial românesc:

Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Engaged




03:45 Engaged and Underaged (r) 04:15 Serial românesc: Regina

(r) 05:15 Telenovelă românească: O noua viaţă(r)




Misterul văduvei negre (r) 13:00 Știrile PROTV

13:30 Teleshopping 13:45 Promotor (r) 14:15 Serial: Tânăr și

neliniștit, ep.4698 15:00 Film: Secretul lui Nemesis 17:00 Știrile

ProTV cu Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV

20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Nu te pune

cu Zohan 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie

to me - Psihologia minciunii, ep.4, an 3 00:00 Știrile ProTv cu

Anișoara Loghin (r) 00:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 01:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 03:30 După 20

ani (r) 04:45 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:15 La Maruţă (r)

06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)





Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!”

13:25 Премьера. „Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30

Премьера. „Остров Крым” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10

Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время”

17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00

„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами)

18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Pri-

mele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. „Позднее

раскаяние”. Многосерийный фильм 23:55 „Primele știri”

(rus) 00:05 „Политика” 01:00 Ночные новости 01:10 Полина

Кутепова в комедии „Настя” 02:35 „Prima Oră” (R) 04:20 „Истина

где-то рядом”

7.00, 11.10, 13.10, 17.50,

19.25, 1.50, 4.30 Seria-

le. 10.00, 16.45 Tele -


13.00, 17.00, 19.00, 23.40, 1.25, 6.30 Reporter. 21.35 Fotbal. UEFA

Champions League. «Atletico Madrid» - «FC Barcelona».

5:00 TV5MONDE LE JOUR-

NAL 5:23 RÊVES D’HÔTEL

5:30 CHRONIQUES D’EN HAUT 5:57 UN LIVRE UN JOUR 6:00 C

DANS L’AIR 6:55 ENSEMBLE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10

L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 7:57

MERCI PROFESSEUR ! 8:00 TÉLÉMATIN 8:27 ALCALINE, L’INSTANT

8:30 TÉLÉMATIN 8:46 UN LIVRE UN JOUR 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE

JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39

WARI 10:05 FLASH INFO 10:08 PIQUE-ASSIETTE INVITE LES CHEFS

10:36 UNE BRIQUE DANS LE VENTRE 11:00 FLASH INFO 11:02

LITTORAL 11:31 NEC PLUS ULTRA LA COLLECTION 11:57 MERCI

PROFESSEUR ! 12:00 FLASH INFO 12:02 DANS LA PEAU D’UN CHEF

12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO 13:14 ÉPICERIE FINE

13:40 VU SUR TERRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:04 GOUPI

MAINS ROUGES 16:46 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUES-

TIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:01 ENVOYÉ

SPÉCIAL, LA SUITE 18:42 GEOPOLITIS 19:00 64’ LE MONDE EN

FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:31

J’ADORE MA VIE 21:03 CENT REGARDS SUR LE MONDE 21:30 LE

JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 SULTAN MARATHON DES SABLES

22:04 VISA POUR L’AVENTURE 23:46 LE DESSOUS DES CARTES 0:00

LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE

0:45 L’INVITÉ 1:00 MELTING POT CAFÉ 1:49 MELTING POT CAFÉ

2:35 TEMPS PRÉSENT 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 3:59 LES

ÉTOILES FILANTES 4:26 LES ÉTOILES FILANTES

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.45 - ȘTIRI.

6.15, 1.00 Russkii dom. 6.45, 21.50 De la

«cortina de fi er» la libera circulație. 6.50

Profi l de savant. 7.10, 8.15, 1.30 Bună dimineața! 9.00, 17.00,

22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOLCE» (Italia). 10.05,

17.15 Desene animate. «Sandocan». 10.30 Accente economice.

11.00 Moldova în direct. 12.00 O seară în familie. 13.10, 17.45

Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25, 3.10 Serial. «O

LUME DISPĂRUTĂ». 15.10 Erudit-cafe. 15.55 Părinți și copii. 16.30

Gagauz ogea. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55, 4.30

Moldova în direct. 20.50 Super-loto «5» din «35». 21.25 Serial.

«AGRODOLCE». 22.20 Reporter de gardă. 22.45 «Un sfert de

vorbă» cu Ilona Spătaru. 23.05 Film. «BĂIATUL ȘI MAREA». 5.30

Art-club (rus).


Teleshopping 11.00 Concert 12.00 La altitudine

12.55 Market 9000.md 13.00 Zoo cu Ana Sca-

leţchi 13.30 Film indian 16.10 Film artistic 17.45

Teleshopping 18.00 Știrile Euro TV 18.25 Market

9000.md 18.30 Serial 19.30 Serial 19.00 Concert 20.30 Știrile

Euro TV 21.00 Film artistic 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile

Euro TV. Reluare 23.30 Film Indian 02.30 Știrile Euro TV. Reluare

03.00 Concert 05.00 Film artistic 06.30 Știrile Euro TV. Reluare

06.55 Market 9000.md






Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri

13:30 Telenovelă românească: O noua viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi

și seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00



Telenovelă românească: O noua viaţă 21:30 Serial românesc:

Regina 22:30 Poveștiri de noapte 23:00 Cancan.ro 23:30 Engaged




03:45 Engaged and Underaged (r) 04:15 Serial românesc: Regina

(r) 05:15 Telenovelă românească: O noua viaţă (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, doctore?



Secretul lui Nemesis (r) 13:00 Știrile PROTV

14:00 Teleshoppin 14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4699 15:00

Film: Vulcanul din mlaștină 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Lo-

ghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu 20:45 Las Fierbinţi, ep 8, sezon V 21:45 Serial:

O săptămână nebună , ep.8, sezon I 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina

Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep 5, an 3

00:00 Serial: Spion pe cont propriu, ep.9, an 1 01:00 Știrile ProTv

cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 Știrile

ProTv cu Sorina Obreja (r) 05:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv

cu Cristina Gheiceanu (r)





Новости 12:25 „Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!”

13:25 Премьера. „Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30

Премьера. „Остров Крым” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10

Новости (с субтитрами) 15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время”

17:10 „Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00

„Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами)

18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Пусть говорят” 21:00 „Pri-

mele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 Премьера. „Позднее

раскаяние”. Многосерийный фильм 23:55 „Primele știri” (rus)

00:05 „Вечерний Ургант” 00:40 Ночные новости 00:50 „На

ночь глядя” 01:35 Фильм „Сверстницы” 02:50 „Prima Oră” (R)

7.00, 11.10, 13.10, 17.50,

19.25, 1.50, 4.30 Seria-

le. 10.00, 16.45 Tele -


13.00, 17.00, 19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.


5:23 RÊVES D’HÔTEL 5:30

VOULEZ-VOUS FÊTER 5:57 UN LIVRE UN JOUR 6:00 C DANS L’AIR

6:55 ENSEMBLE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE

JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 7:57 MERCI PROFESSEUR

! 8:00 TÉLÉMATIN 8:27 ALCALINE, L’INSTANT 8:30 TÉLÉMATIN 8:46 UN

LIVRE UN JOUR 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA

9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 MEDITERRANEO 10:05 FLASH INFO

10:08 LES P’TITS PLATS DE BABETTE 10:36 JARDINS & LOISIRS 11:00

FLASH INFO 11:03 CHRONIQUES D’EN HAUT 11:31 NEC PLUS ULTRA

LA COLLECTION 11:57 MERCI PROFESSEUR ! 12:00 FLASH INFO 12:02

DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH INFO

13:10 RICARDO 13:34 STREETOSPHÈRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF

15:02 J’ADORE MA VIE 16:46 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30 QUESTI-

ONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 QUESTIONS À LA

UNE / INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS

- 1RE PARTIE 19:23 LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 MELTING POT

CAFÉ 20:19 MELTING POT CAFÉ 21:05 SALLES DE SPECTACLE 21:30

LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 SULTAN MARATHON DES SABLES

22:05 MOBILE HOME 23:43 LA PART SAUVAGE 0:00 LE JOURNAL DE

LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:01 LA

GRANDE LIBRAIRIE 1:53 STREETOSPHÈRE 2:49 ENVOYÉ SPÉCIAL, LA

SUITE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES ÉTOILES FILANTES 4:26

LES ÉTOILES FILANTES

7 APRILIE 8 APRILIE 9 APRILIE 10 APRILIE Luni Marţi Miercuri Joi

4 APRILIE 20141414F L U XF L U X Programe

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

BerbecEste o săptămână cu schimbări bruș-te de dispoziţie, din cauza sarcinilor suplimentare de la serviciu. Însă, dintr-un alt punct de vedere astral, reușiţi tot ceea ce vă propuneţi. TaurDacă doriţi să faceţi un împrumut, fi ţi atenţi la termenele de rambur-sare, care ar putea ascunde do-bânzi mai mari decât credeţi. La serviciu, va trebui să ajutaţi un co-leg afl at la început de carieră. GemeniDoriţi să știţi totul despre ceilalţi, deși vorbiţi foarte puţin despre voi înșivă. Faptul că nu vă exprimaţi prea mult emoţiile vă creează repu-taţia unei persoane misterioase. La serviciu, se întrevăd schimbări im-portante.RacSunteţi foarte solicitaţi la serviciu și este posibil să efectuaţi ore supli-mentare. Sunteţi efi cient și duceţi la bun sfârșit proiectele de zi cu zi. Din cauza programului încărcat, aveţi tendinţa să neglijaţi persoana iubită. LeuLuaţi decizia înţeleaptă de a acor-da mai mult timp vieţii personale. Dacă nu știţi încotro să vă îndrep-taţi în carieră și în viaţa personală, lăsaţi timpul să treacă și, în curând, veţi primi cel mai bun răspuns. Nu vă implicaţi în activităţi stresante.FecioaraLa serviciu veţi avea parte de câte-va întâlniri interesante, care vă vor pune la încercare spiritul de com-petiţie. Un fl irt nevinovat la birou s-ar putea complica pe neaștepta-te. BalanţăAveţi tendinţa să dramatizaţi lu-cruri fără importanţă și să vă su-păraţi din orice. Însă vă veţi regăsi buna dispoziţie și sângele rece, ast-fel încât veţi ști exact ce trebuie să faceţi pentru a îmbunătăţi situaţia în care vă afl aţi. ScorpionVeţi reuși să rezolvaţi cea mai mare parte dintre probleme, dând dova-dă de un mare spirit de organizare. În weekend, veţi avea ocazia să săr-bătoriţi toate reușitele voastre im-portante. fargeletSăgetătorVor apărea câteva nereguli în me-diul vostru profesional și vă între-baţi dacă dreptatea nu trebuie să fi e pentru toată lumea. Ar trebui să luaţi atitudine și modul în care veţi reacţiona depinde doar de conști-inţa voastră. CapricornNorocul vă însoţește și veţi avea succes în tot ceea ce întreprindeţi. La serviciu, se anunţă o perioadă mai relaxată, cu mai puţine activităţi de rutină. Romantic din fi re, pregă-tiţi o surpriză persoanei iubite. VărsătorAmânaţi luarea unor decizii impor-tante, iar dacă lucraţi în domeniul fi -nanciar, trebuie să evitaţi risipa. Spre mijlocul săptămânii, veţi avea câteva idei geniale, care vă vor ajuta să ex-celaţi în tot ceea ce întreprindeţi. PeştiVa fi o săptămână încărcată, cu sar-cini de serviciu care sosesc în ulti-ma clipă, probleme de familie și prieteni care vin în vizită pe nepusă masă. Atmosfera se va destinde în weekend, când veţi avea un motiv-surpriză de sărbătoare.

4-11 aprilie4-11 aprilie

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

6.05, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.40 - ȘTIRI.

6.15, 1.00 Gagauz ogea. 6.45 Chișinăul

de ieri și de azi. 7.10, 8.15, 1.30 Bună

dimineața! 9.00, 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 9.10 Serial. «AGRODOL-

CE». 9.45, 17.15 Desene animate. «Sandocan». 10.15 Documentar.

«La drum». 10.40 «Un sfert de vorbă» cu Ilona Spătaru. 11.00, 4.30

Moldova în direct. 12.00 Destine de colecție. 12.30 FIFA 2014. Bra-

zilia. 13.10, 17.45 Cine vine la noi. Program de divertisment. 14.25,

3.10 Serial. «O LUME DISPĂRUTĂ». 15.25 Ring Star. Concurs muzical.

16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.40 Povestea. 19.55 Bună

seara! Talk-show. 21.25 Serial. «AGRODOLCE». 22.20 Fii tânăr! 23.05

Serial. «UN PREOT PRINTRE NOI». Episodul 1. 5.35 Reporter de gardă.

07.00 Serial 08.00 Serial 08.45 Descoperă formula

sănătăţii 09.00 Film artistic 10.45 Teleshopping

11.00 Concert 13.55 Market 9000.md 14.00 Film

indian 16.30 Concert 17.45 Teleshopping 18.00

Știrile Euro TV 18.25 Market 9000.md 18.30 Serial

19.30 Serial 20.30 Știrile Euro TV 21.00 Muzică 21.30 Produs autoh-

ton 22.00 Fără măști 22.55 Market 9000.md 23.00 Știrile Euro TV.

Reluare 23.30 Film artistic 01.30 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV.

Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Film indian 06.30 Știrile

Euro TV. Reluare 06.55 Market 9000.md

06:15 Serial: Intrigi și seducţie (r) 07:15 Seri-

al: Abisul pasiunii (r) 08:15 O seară perfectă

cu Natalia Cheptene (r) 09:15 Videoclipuri

09:45 Serial: Chemarea inimii (r) 10:45

Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r) 12:00 Serial: Santa

diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Videoclipuri 13:30 Telenovelă

românească: O noua viaţă (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie 15:30

Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri adevărate

18:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene 19:00 Serial: Cununa

de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial românesc: Regina

22:30 Serial: Forţa destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia

Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:30 Serial: Forţa

destinului (r) 04:00 Serial românesc: Regina (r) 05:30 Poveștiri

adevărate (r)

07:00 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? -

Omul care aduce cartea 10:05 Teleshopping 10:20

Serial: Tânăr și neliniștit (r) 11:00 Film: Vulcanul

din mlaștină (r) 13:00 Știrile PROTV 13:45 Tele-

shoppin 14:00 MasterChef (r) 16:00 La Maruţă 17:00 Știrile ProTV cu

Anișoara Loghin 17:30 La Maruţă 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile

Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Acasă printer cei curajoși

23:15 Știrile PROTV (r) 01:15 O seară perfectă cu Natalia Cheptene

(r) 02:15 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:45 Fabricat în Mol-

dova - emisiune muzicală 04:00 La Maruţă (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu

Cristina Gheiceanu (r)

05:00 Телеканал „Доброе утро” 07:00 „Pri-

ma Oră” 09:00 „Primele știri” (rom) 09:15

Teleshopping 09:40 „Жить здорово!” 10:55

„Модный приговор” 12:00 „Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:25

„Контрольная закупка” 12:50 „Время обедать!” 13:25 Премьера.

„Дело ваше...” 14:00 Другие новости 14:30 Премьера. „Остров

Крым” 15:00 „Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами)

15:30 „Они и мы” 16:20 „В наше время” 17:05 „Человек и закон”

с Алексеем Пимановым 18:00 „Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние

новости (с субтитрами) 18:55 „Давай поженимся!” 19:55 „Поле

чудес” 21:00 „Primele știri” (rom) 21:35 „Время” 22:10 „ДОстояние

Республики” 00:05 „Primele știri” (rus) 00:15 „Вечерний Ургант”

01:00 Бен Стиллер в комедии „Ночь в музее 2” 02:40 Роберт Де

Ниро в остросюжетном фильме „Игра в прятки” 04:15 Андрей

Ростоцкий, Владимир Меньшов в фильме „Перехват” 05:40


7.00, 11.10, 13.10, 17.50,

19.25, 1.50, 4.30 Seriale.

10.00, 16.45 Teleshopping.

10.20, 16.10, 17.20, 23.50, 3.50 Divertisment. 11.00, 13.00, 17.00,

19.00, 23.30, 1.25, 6.30 Reporter.


5:23 RÊVES D’HÔTEL 5:30 EN

VOYAGE ! 5:56 UN LIVRE UN JOUR 6:00 C DANS L’AIR 6:56 ENSEM-

BLE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOURNAL

DE L’ÉCONOMIE 7:30 TÉLÉMATIN 7:57 MERCI PROFESSEUR ! 8:00

TÉLÉMATIN 8:27 ALCALINE, L’INSTANT 8:30 TÉLÉMATIN 8:46 UN LIVRE

UN JOUR 8:50 TÉLÉMATIN 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26

TV5MONDE LE JOURNAL 9:39 COULEURS OUTREMERS 10:05 FLASH

INFO 10:07 LES ESCAPADES DE PETITRENAUD 10:34 SILENCE, ÇA

POUSSE ! 11:00 FLASH INFO 11:03 VOULEZ-VOUS FÊTER 11:31 À LA

VIE, À LA MODE 11:57 MERCI PROFESSEUR ! 12:00 FLASH INFO 12:02

DANS LA PEAU D’UN CHEF 12:44 PLUS BELLE LA VIE 13:10 FLASH

INFO 13:12 PIQUE-ASSIETTE INVITE LES CHEFS 13:36 LES CHÂTEAUX

DE LA LOIRE 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:03 MELTING POT CAFÉ

15:52 MELTING POT CAFÉ 16:46 DANS LA PEAU D’UN CHEF 17:30

QUESTIONS POUR UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:03 ARTE

REPORTAGE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:23

LE JOURNAL DE L’ÉCONOMIE 19:30 ENVOYÉ SPÉCIAL 21:14 NOUVO

21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 SULTAN MARATHON DES

SABLES 22:06 BOULEVARD DU PALAIS 23:46 AU COEUR DES PARCS

NATIONAUX 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 COMME SI C’ÉTAIT HIER

0:33 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 0:58 UN VILLAGE

FRANÇAIS 1:48 UN VILLAGE FRANÇAIS 2:37 QUESTIONS À LA UNE /

INFRAROUGE LE DÉBAT RTS 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 LES

ÉTOILES FILANTES 4:27 LES ÉTOILES FILANTES

6.05, 21.00, 0.05 - ȘTIRI. 6.15 Docu-

mentar. «Povestea vieții mele. Mikis

Theodorakis». 6.55 Documentar. «Glo-

bal 3000». 7.25 Serial. «UN PREOT PRINTRE NOI». 9.00 Desene

animate. «Legenda lui Zorro». 9.30 Desene animate. «Frumoasa

adormită». 10.00 Știință și inovare. 10.30 Documentar. «Arts

21». 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Avangaraj. 13.00

Știri pozitive. 13.25, 14.35 Mihai Volontir. «Păzește-mă, frunză

de nuc...» Serată de creație. 15.40 Documentar. «Euroboxx».

16.10, 17.10 Rugby. Preliminariile Campionatului European.

Moldova - Ucraina. 17.00, 0.00 - ȘTIRI (rus). 18.00 Chișinăul de

ieri și de azi. 18.10 Erudit-cafe. Concurs. 19.00, 4.00 MESAGER.

19.35 Povestea. 19.50 O seară în familie. 20.50 2014 – Anul

Dumitru Matcovschi. 21.25 Dor. In memoriam. Valentin Dânga,

compozitor. 22.20 Film. «FRATELE DISPĂRUT» (SUA, 2009). 0.15

Fii tânăr! 1.00 Natura în obiectiv. 1.30 Avangaraj. 2.30 În premi-

eră! 3.30 Documentar. «La drum». 4.30 Bună seara! Talk-show.

5.30 Moldovenii de pretutindeni.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.10

Serial 11.00 Teleshopping 11.15 Descoperă for-

mula sănătăţii 11.35 Film artistic 13.00 Produs

autohton 13.30 Market 9000.md 13.35 Film

indian 15.45 Teleshopping 16.00 Fără măști.

Reluare 17.00 Market 9000.md 17.05 Film artistic 19.00 Serial

20.00 Comedy Kishinew 20.40 Market 9000.md 20.45 Muzică

21.30 La altitudinale 22.30 Market 9000.md 22.35 Film artistic

00.00 Film artistic 02.00 Film indian 05.30 Concert




Videoclipuri 09:45 Serial: Chemarea

inimii (r) 10:45 Teleshopping 11:00 Serial: Cununa de lacrimi (r)

12:00 Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Video-

clipuri 13:30 Doctorul casei (r) 14:30 Serial: Intrigi și seducţie

15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Videoclipuri 17:00 Poveștiri

adevărate 18:00 Serial: Chemarea inimii 19:00 Serial: Cununa

de lacrimi 19:50 Serial: Santa diabla 20:30 Serial românesc:

Regina 22:30 Serial: Forţa destinului 00:00 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:45

Serial: Forţa destinului (r) 04:00 Serial românesc: Regina (r)

05:15 Poveștiri adevărate (r)

07:00 Știrile PRO TV - Ce se întâmplă, docto-

re? 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 11:00

Promotor 11:30 Film: Vestul vesel 13:00

Știrile PRO TV 13:05 Teleshopping 13:20 Film:

Invincibilul 15:15 Film: Acasă printre cei curajoși (r) 19:00 Știrile

PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 20:15 Film: Regatul

cerului 23:45 Film: Vântul groazei 01:15 O seară perfectă cu

Natalia Cheptene (r) 02:15 Fabricat în Moldova - emisiune mu-

zicală 03:30 Film: Vântul groazei (r) 05:00 Fabricat în Moldova

- emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja (r)

06:00 Новости 06:10 „Гении и злодеи”

06:40 Кирилл Лавров, Ада Роговцева

в фильме „Укрощение огня”. Часть 1-я

08:20 „Играй, гармонь любимая!” 09:00 „Умницы и умники”

09:45 „Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping

10:30 „Смак” 11:05 „Буран. Созвездие Волка” 12:00 Новости

(с субтитрами) 12:15 „Улыбка Гагарина” 13:10 „Открытый

космос” 16:45 Сергей Астахов в фильме „Королев” 18:00

Вечерние новости (с субтитрами) 18:15 Фильм „Королев”.

Продолжение 19:05 Фильм „Гагарин. Первый в космосе”

21:00 „Primele știri” (rom) 21:20 „Время” 21:45 „Сегодня

вечером” с Андреем Малаховым 23:25 „Что? Где? Когда?”

00:35 Премьера. Премия „Золотой глобус-2012” за лучший

фильм и лучшую мужскую роль. Джордж Клуни в фильме

„Потомки” 02:25 Томми Ли Джонс в остросюжетном фильме

„Вулкан” 04:00 Владимир Гостюхин в фантастическом

фильме „Лунная радуга”

7.00-11.40, 12.10-16.45,

19.25, 1.05 Seriale. 11.40

Teleshopping. 16.45,

0.00, 6.45 Divertisment. 17.00 Tema săptămânii. 18.00, 5.45

«100 de moldoveni au zis». Show TV. 19.00, 0.40 Reporter.


5:30 MEDITERRANEO 6:00 C

DANS L’AIR 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10 L’INVITÉ 7:18 LE JOUR-

NAL DE L’ÉCONOMIE 7:30 AFRIQUE PRESSE 8:00 THÉ OU CAFÉ 9:00

LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26 TV5MONDE LE JOURNAL 9:39

FALÒ 10:05 FLASH INFO 10:08 ZOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:34 LA

BANDE DES MINIJUSTICIERS 10:41 SALLY BOLLYWOOD 10:54 SALLY

BOLLYWOOD 11:07 BASKUP 11:32 C’EST PAS SORCIER 12:05 7 JOURS

SUR LA PLANÈTE 12:29 DESTINATION FRANCOPHONIE 12:33 C’EST

DANS MA NATURE 13:00 FLASH INFO 13:06 ÉPICERIE FINE 13:32 TTC

- TOUTES TAXES COMPRISES 14:02 À LA VIE, À LA MODE 14:27 MERCI

PROFESSEUR ! 14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 MIDI EN FRANCE

15:59 RUGBY - TOP 14 16:48 RUGBY - TOP 14 17:34 QUESTIONS POUR

UN CHAMPION 18:00 FLASH INFO 18:02 LES CARNETS DE JULIE 19:00

64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE 19:25 TERRIENNES 19:30

THALASSA 21:30 LE JOURNAL DE FRANCE 2 21:56 SULTAN MARATHON

DES SABLES 22:04 LES ANNÉES BONHEUR 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS

0:27 TV5MONDE LE JOURNAL AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 LA MAISON

DES ROCHEVILLE 2:32 TARATATA 3:00 ACOUSTIC 3:30 TV5MONDE LE

JOURNAL 4:00 LES ÉTOILES FILANTES 4:26 LES ÉTOILES FILANTES

6.05, 21.00, 23.45 - ȘTIRI. 6.15 Documen-

tar. «Arts 21». 7.15 Cuvintele Credinței.

8.00 Documentar. «Să devii o stea». 8.40

Dialog social. 9.00 Domnului să ne rugăm! Liturghia la «Intrarea

Domnului în Ierusalim». Transmisiune de la Catedrala «Nașterea

Domnului» din Chișinău. 10.00 Ring Star. Concurs muzical. 11.00

Părinți și copii. 11.35 La datorie. 12.00 Moldovenii de pretutin-

deni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00 Documentar. «Kofi Annan,

visul nerealizat». 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur.

15.00 Dumitru Matcovschi - pilon al demnității naționale. Gala

laureaților concursului municipal «Din istoria neamului». 16.30

World stories - lumea în reportaje. 17.00, 22.00 - ȘTIRI (rus). 17.15

Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria «Milioane pentru

Moldova». 18.50 2014 - Anul Dumitru Matcovschi. 19.00, 4.00

MESAGER. 19.35 Povestea. 19.50, 22.20 «Dor de crizanteme».

Concert. 21.20 Fotbal non-stop. 23.55 Film. «FRATELE DISPĂRUT»

(SUA, 2009). 1.45 Film. «BĂIATUL ȘI MAREA». 3.30 Casa mea. 4.30

O seară în familie. 5.30 Dor. Program muzical.

07.00 Desene animate 08.30 Film artistic 10.00

La altitudinale. Reluare 11.00 Teleshopping

11.15 Concert 13.30 Market 9000.md 13.35 Film

indian 15.45 Teleshopping 16.00 Film artistic

17.55 Market 9000.md 18.00 Zoo cu Ana Sca-

leţchi 18.20 Muzică 19.00 Serial 20.00 Formula sănătăţii 20.25

Market 9000.md 20.30 Film artistic 22.00 Market 9000.md 22.05

Film artistic 23.30 Film artistic 01.00 Concert 03.30 Film artistic

05.00 Film artistic






Serial: Santa diabla (r) 13:00 Teleshopping 13:15 Dincolo de

poveștiri (r) 13:45 Doamne de poveste (r) 14:30 Serial: Intrigi și

seducţie 15:30 Serial: Abisul pasiunii 16:30 Doctorul casei 17:30

Serial: Chemarea inimii 18:30 Serial: Cununa de lacrimi 19:30

Serial: Santa diabla 20:30 Serial românesc: Regina 22:30 Serial:

Forţa destinului 00:00 O seară perfectă cu Natalia Cheptene (r)

01:00 Serial românesc: Regina (r) 02:30 Serial: Forţa destinului

(r) 04:00 Serial românesc: Regina (r) 05:30 Doamne de poveste (r)


10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:00

Film: Invincibilul (r) 13:00 Știrile PROTV 13:30

Teleshopping 13:45 Apropo Tv 14:30 Film:

Ticniţii 16:30 Film: Dennis pericol public 2 18:00 România, te

iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja

20:45 Film: Echipa de șoc 23:15 Film: Casa de sticlă 01:00 O seară

perfectă cu Natalia Cheptene (r) 02:00 Film: Echipa de șoc (r)

04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile Pro

Tv cu Sorina Obreja (r)

06:00 Новости 06:10 „Самый народный

артист. Николай Крючков” 07:00 Кирилл

Л а в р о в , А д а Ро го в ц е в а в ф и л ь м е

„Укрощение огня”. Часть 2-я 08:20 „Служу Отчизне!” 08:45

Teleshopping 09:00 „Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Премьера.

„Вячеслав Тихонов. Разговор по душам” 11:10 „Пока все дома”

12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Премьера. „Встречаемся

в ГУМе у фонтана” 13:25 „Свадебный переполох” 14:25

„Вредный здоровый образ жизни” 15:30 „Вспоминая

Вячеслава Тихонова” 17:00 Вячеслав Тихонов, Майя Менглет,

Светлана Дружинина в фильме „Дело было в Пенькове” 17:50

Вечерние новости (с субтитрами) 18:10 Фильм „Дело было в

Пенькове”. Продолжение 19:00 „Replica” 20:00 „100 de moldo-

veni au zis” 21:00 „Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 Воскресное

„Время”. Информационно-аналитическая программа 22:35

„Точь-в-точь” 01:20 „Клуб Веселых и Находчивых”. Высшая

лига 03:10 Киану Ривз, Сандра Баллок в остросюжетном

фильме „Скорость”

7.00, 19.00, 4.30 Reporter.

7.25 Să mă aștepți... 8.20,

18.45, 0.20, 3.30, 6.00 Di-

vertisment. 9.15, 13.30 Teleshopping. 9.30-13.30, 13.45, 19.25

Seriale. 2.20, 4.50 «DA sau NU».


5:30 DOCUMENTAIRE 6:24 À BON

ENTENDEUR 6:48 LE BAR DE L’EUROPE 7:00 TV5MONDE LE JOURNAL 7:10

L’INVITÉ 7:18 TERRIENNES 7:32 WARI 8:00 REFLETS SUD 8:50 ET SI... VOUS

ME DISIEZ TOUTE LA VÉRITÉ 9:00 LE JOURNAL DE RADIO-CANADA 9:26

TV5MONDE LE JOURNAL 9:38 LE CODE CHASTENAY 10:05 FLASH INFO

10:08 ZOU 10:21 LULU VROUMETTE 10:34 LA BANDE DES MINIJUSTICIERS

10:41 SALLY BOLLYWOOD 10:54 SALLY BOLLYWOOD 11:07 BASKUP 11:32

TACTIK 12:04 JOUR DE RUGBY 12:46 PROGRAMME COURT 13:01 FLASH

INFO 13:03 COUP DE POUCE POUR LA PLANÈTE 13:10 INTERNATIONALES

14:01 LE JOURNAL DE LA MÉDITERRANÉE 14:27 MERCI PROFESSEUR !

14:30 LE JOURNAL DE LA RTBF 15:02 VIVEMENT DIMANCHE 16:38 LES

CHANSONS D’ABORD 17:31 MAGHREB-ORIENT EXPRESS 18:00 FLASH

INFO 18:03 KIOSQUE 19:00 64’ LE MONDE EN FRANÇAIS - 1RE PARTIE

19:25 LE JOURNAL DES NOUVELLES TECHNOS 19:30 LE BAR DE L’EUROPE

19:40 LES CHÂTEAUX DE LA LOIRE 20:32 360° - GÉO 21:30 LE JOURNAL DE

FRANCE 2 21:59 ANTOINE ET ANTOINETTE 23:25 CHRONIQUE DE L’ENNUI

23:41 BIZNESS 0:00 LE JOURNAL DE LA RTS 0:27 TV5MONDE LE JOURNAL

AFRIQUE 0:45 L’INVITÉ 1:00 FOOT! 1:29 FOOT! 1:37 MOBILE HOME 3:12 LA

PART SAUVAGE 3:30 TV5MONDE LE JOURNAL 4:00 KIOSQUE

11 APRILIE 12 APRILIE 13 APRILIE Vineri Sâmbătă Duminică

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 177TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

4 APRILIE 2014 1515 F L U XF L U XDiverse

Cu dieta potrivită, ne putem îmbu-nătăţi capacităţile cognitive cu 20%, potrivit Organiza-ţiei Mondiale a Sănătăţii.

,,Alimentele sunt ca niște compuși farmaceutici care afectează creierul. Dieta, exerciţiile și somnul au po-tenţialul de a afecta sănă-tatea creierului și funcţiile mentale, așa că prin alege-rea alimentaţiei potrivite ne putem stimula activitatea cerebrală și putem întârzia îmbătrânirea creierului”, a declarat Fernando Gómez-Pinilla, profesor la UCLA.

Vă prezentăm în continu-

are o listă de alimente bene-

fi ce pentru creier:

Fructele de pădure con-

ţin antioxidanţi care îmbu-

nătăţesc atât memoria, cât

și coordonarea motorie.

James A. Joseph, specialist

în neuroștiinţe, susţine că

antioxidanţii din fructele de

pădure contraatacă stresul

oxidativ, funcţionând ca un

agent antiinfl amator. Fruc-

tele de pădure consumate în

combinaţie cu nuci sau avo-

cado pot preveni apariţia

bolilor neurodegenerative.

O singură banană conţi-

ne cantitatea zilnică de glu-

coză necesară pentru creier.

Potrivit specialistului Lei-

gh Gibson, creierul funcţi-

onează cel mai bine atunci

când prin fl uxul sanguin cir-

culă 25 de grame de glucoză

(cantitatea aproximativă pe

care o conţine o banană).

Ouăle conţin o grăsime

asemănătoare cu vitamina

B, numită colină. Aceasta

îmbunătăţește atât memo-

ria, cât și timpul de reacţie

al minţii. În plus, studiile au

mai demonstrat și că aceas-

tă grăsime poate diminua

efectele oboselii.

Somonul conţine ome-

ga-3, proteine, fi er și vita-

minele B, motiv pentru care

acest aliment susţine buna

funcţionare a memoriei, aju-

tând la concentrare și raţio-

nalizare.

Ciocolata neagră conţine

proteine antioxidante care

măresc producţia de endor-

fi ne și îmbunătăţesc puterea

de concentrare. În același

timp, ciocolata cu lapte este

bună pentru mărirea vitezei

de reacţie și îmbunătăţirea

memoriei verbale și vizuale.

Cerealele integrale, pre-

cum orezul brun, sunt boga-

te în vitamine și magneziu,

motiv pentru care ajută la

buna funcţionare a capaci-

tăţilor cognitive.

Doctorulzilei.ro

CEA MAI BUNĂ HRANĂ PENTRU CREIER

Alimente care te fac mai inteligentAlimente care te fac mai inteligentFARMACIA NATURII

Ceaiul din frunze de dud,

cheia unui slăbit efi cient

Dudul, un arbore cunoscut în popor și sub denumirea de agud, este binecunoscut în fi toterapie pentru efec-tele benefi ce ale organelor sale vegetale.

Organele vegetale utilizate în medicina naturistă sunt: frunzele tinere, fără peţiol, care se recol-tează în lunile mai-iunie, fructele mature și proaspete și scoarţa ra-murilor tinere, strânsă primăvara.

Frunzele au efecte antidiabe-tice, antidiareice, astringente, hipoglicemiante. Fructele coapte au proprietăţi diuretice, laxative, depurative, antiscorbutice alca-linizante, sudorifi ce, tonice, ră-coritoare. Fructele necoapte au proprietăţi astringente și antidi-areice.

Ceaiul din frunze de dude este o soluţie pentru persoanele care vor să scape de kilogramele în plus. Se folosesc doar frunzele de dud uscate. Ceaiul se prepară dintr-o linguriţă de frunze de dud la 250 de ml de apă clocotită. Se consuma după fi ecare masă, iar pentru un gust și mai plăcut poa-te fi îndulcit cu miere.

Frunzele acţionează în preve-nirea și combaterea următoare-lor boli: diaree, diabet zaharat, gastrite hiperacide, ulcer gastric și duodenal, boli de fi cat, enterite acute; afecţiuni pulmonare, tuse, gripă răceală, angină; astenie, ne-vroze, insomnii; distrofi i ale mio-cardului, hipertensiune arterială; tulburări metabolice, obezitate; variolă, rujeolă; afecţiuni ale gâ-tului, stomatite, faringite, afte bucale.

Fructele coapte sunt efi ciente contra scorbutului, în diateza he-moragică și în constipaţie.

Obiectiv.info

Mosaic NailsMosaic NailsAcest mozaic chic

de primăvară este realizat din culori aprinse: roz, galben și auriu. Nu trebuie ca modelul să fi e iden-tic pe toate unghiile;

lăsaţi-vă conduse de imaginaţie.

Diagonal FrenchDiagonal French

Extrem de elegan-tă și fără să necesite foarte mult efort, ma-nichiura french pe di-agonală este în trend

sezonul acesta. Apli-caţi o culoare nuanţa liliac pe întreaga un-ghie, iar apoi trasaţi o dungă pe diagonală, culoarea peach.

Reverse FrenchReverse French

Acest model se re-alizează cu ajutorul benzilor pentru ma-nichiura franţuzească doar că, de această dată, ele se aplică la baza unghiei.

Striped NailsStriped Nails

Pentru a realiza acest model, este ne-voie de foarte multă răbdare, însă rezulta-tele sunt fascinante. Aplicaţi ojă neagră pe întreaga unghie și, după uscare, tăiaţi benzile decorative și apoi lipiţi-le pe un-ghie, în funcţie de modelul pe care îl pre-feraţi. Aplicaţi apoi oja

cu sclipici și, după us-care, dezlipiţi benzile.

Black Floral Black Floral Nail ArtNail Art

Pentru un astfel de model, aveţi nevoie de o ojă neagră, cu pen-sula de dimensiuni normale și de trei oje cu pensula mai subţi-re. După ce aţi aplicat oja neagră, lăsaţi-vă imaginaţia să vă ajute în pictarea fl oricelelor.

One.ro

ELEGANŢĂ ŞI STILCum porţi piesele pastel?

Unul dintre trendurile importante care revin și în acest sezon: pastelurile. Iată câteva idei de cum să le porţi.

Suntem sigure că ai deja în gar-derobă culori precum roz pal, bleu, galben pai, piersică, lavandă ori vernil. Sunt culori în nuanţele bom-boanelor fondante, pe care le poţi purta chiar și combinate între ele.

Spre exemplu, atunci când mergi la birou poartă o rochie galben pai până la genunchi, la care asortezi un sacou roz ori unul vernil.

Sau în weekend alege un T-shirt cu print și jeanși și poartă peste ele un cardigan într-o nuanţă pastel.

Pastelurile se vor potrivi perfect și cu alb sau crem.La o nuntă ori la un cocktail poţi purta o rochie roz din mătase și

un cardigan într-o nuanţă apropiată: este atât de trendy.Poartă materiale din diferite texturi și nu uita de câteva accesorii

esenţiale fi ecărei ţinute: un coș din rafi e, un plic cu aplicaţii, un coli-er masiv la baza gâtului, o pereche de cercei în stil candelabru ori o bentiţă chic.

Glamourmagazine.ro

O siluetă zveltă poate fi păstrată prin simpla

trezire de dimineaţă, pentru a benefi cia de

puţină lumină matinală, arată un studiu

publicat în revista americană PLOS ONE și

preluat de AFP.

Studiul, care s-a desfășurat pe un eșantion de

doar 54 de voluntari, a demonstrat că cei mai slabi

dintre ei nu făceau nici mai multă mișcare și nici nu

mâncau neapărat mai bine decât ceilalţi, ci se expu-

neau mai mult la lumina naturală dis-de-dimineaţă.

“Cu cât expunerea la lumina naturală are loc mai

devreme, cu atât indicele de masă corporală (IMC)

este mai mic”, afi rmă Kathryn Reid, profesor de ne-

urologie la Școala de medicină a Northwestern Un-

viersity Feinberg, coautor al studiului.

Participanţii la studiu au avut în medie 30 de ani.

Ei au purtat la încheietura mâinii un aparat care a

măsurat expunerea la lumină și ciclurile de somn.

S-a consemnat și tot ce au mâncat participanţii în

timpul celor șapte zile cât a durat studiul.

Expunerea la lumina dimineţii a infl uenţat indi-

cele de masă corporală al voluntarilor, indiferent

de nivelul activităţii fi zice desfășurate, de aportul

caloric, de timpul alocat somnului sau de vârstă.

Potrivit rezultatelor studiului, lumina matinală in-fl uenţează cu 20% indicele de masă corporală.

“Lumina este cel mai important agent care re-glează ceasul intern, acesta reglând, la rândul său, ritmul circadian (ce are o oscilaţie de circa 24 de ore — n.r.), iar ultimul răspunde de balanţa energeti-că”, adaugă Phyllis Zee, o altă coautoare a studiului. “Concluzia este că oamenii trebuie să încerce să se expună mai mult la lumina naturală între opt dimi-neaţa și prânz”, mai spune ea.

Și 20-30 de minute pot avea efect pozitiv asupra IMC-ului, încheie studiul preluat de AFP.

Agerpres.ro

STUDIU

Lumina dimineţii ar putea fi un leac împotriva obezităţii

BEAUTY

Modele de unghii perfecte pentru primăvarăPrimăvara aceasta vă propunem câteva modele de unghii extrem de drăguţe și, în același timp, foarte ușor de realizat. De la fl ori, până la fi guri geometrice și chiar artă abstractă, sezonul acesta e plin de culoare și chiar de sclipire.

Copiii care petrec mai puţin timp la TV şi

calculator învaţă mai bine, sunt mai puţin

violenţi şi prezintă un risc de obezitate mai scăzutCopiii care

petrec mai pu-ţin timp în faţa televizorului și calculatorului dorm mai mult, sunt mai zvelţi, au note mai bune și se comportă mai civili-zat decât ceilalţi, arată un studiu realizat pe 1.300 de elevi din statele americane Iowa și Minnesota.

Cercetătorii au descoperit că elevii ai că-ror părinţi le monitorizează timpul petrecut în faţa televizorului și calculatorului dorm mai bine, au performanţe școlare mai bune și sunt mai civilizaţi.

Studiul sugerează că, dacă petrec mai puţin timp în faţa televizorului și calcula-torului, elevii sunt mai puţin agresivi, dorm mai mult și au un indice corporal mai scă-zut’’, a declarat dr. Douglas Gentile de la Universitatea de Stat din Illinois.

Gandul.info

4 APRILIE 20141616F L U XF L U X Interviu

- Adriana, pentru început vrem să cunoaștem câteva lucruri despre tine pe care nu le putem remarca la o primă privire. - Probabil, până și mersul apăsat divulgă

unele trăsături de caracter... Ce să mai zic de

forma buclelor ce inspiră rebelitate și privirea

care pe unii îi intimidează. Dincolo de cortina

asta se ascunde o femeie caldă, descătușată și

gata pentru orice provocare, până la absurd,

poate.

- Ești o persoană cu un simț dezvoltat pen-tru modă, tendințe. Știu că mai cochetezi, din când în când, cu modelingul. E doar o pasiune? - Sunt, întâi de toate, o creație a lui Dum-

nezeu – femeie. Iar acest dar îl port cu mare

mândrie. Hainele sunt acea pensulă care aco-

peră corpul și creează o galerie demnă de

admirat. A te îmbrăca e o necesitate despre

care vorbește și Maslow, dar a simți moda și

a urmări tendințele este un atu, o expresie a

personalității. Cochetez cu moda, fl irtez cu

modelingul și toate astea nu fac decât să îmi

alimenteze pasiunea pentru ceea ce fac. Ce e

frumos și lui Dumnezeu îi place.

- Care este cea mai bună parte a meseriei de model? - E ca și cum ai arunca un zar... Totul e ca

un tablou de puzzle, în care fi ecare piesă are farmecul ei. Dar trecând prin sita vremii, pot să conchid faptul că modelingul este viața co-agulată pe o scenă: trebuie să ții capul, nasul și standardele sus!

- Putem vorbi de industria modelingului aici, la noi în țară? - Mai întâi de toate industria e un capitol

la care Moldova nu este fruntașă. Modelingul este un sector care continuă să se dezvolte, este încă la un nivel începător. Nu există o in-dustrie a modei care să susțină modelingul. Majoritatea modelelor de succes sunt pentru export: emigrează spre piețe bine dezvoltate.

- Ce preferințe vestimentare ai? - Îmi place, ca orice femeie, să fi u prietenă

cu oglinda. Îmi place să port ceea ce mă face să ies din anonimatul absurd al maselor. De al-tfel, abordez diferite stiluri vestimentare: de la retro-chic până la sport sau smart casual. Aleg mereu ceea ce mă reprezintă și fi ecare ținută o condimentez cu o doză personală de stil.

- Care-i cea mai mare slăbiciune vestimen-tară a ta? - Pantofi i masculini stil Oxford și costumele

masculine.

- Am observat că ai mai multe pictoriale. - Îmi place să experimentez, iar laboratorul

în care mă regăsesc este acea intimitate alcă-tuită din mine și din aparatul foto. Comunic prin poze și cu pozele. Nu am atât de multe pictoriale, le fac modest și dozat.

- Participi la diverse proiecte, seminare. Cât de mult te-au ajutat astfel de activități în stabilirea de priorități, în deprinderea unor abilități, a unor atitudini, poate? - Într-adevăr, sunt școlită, cum se zice. Am

creat o hartă virtuală care mă ghidează pre-tutindeni, pe care o numesc eu experiența. Aceste activități mi-au șlefuit personalita-tea și au sădit acea sămânță care îmi lipsea: înțelepciunea și prioritizarea lucrurilor în viață. Îi mulțumesc mamei pentru că mereu m-a susținut!

- Cu ce te ocupi în viața de zi cu zi? Ești stu-dentă, muncești?

- Fac studii de masterat în anul doi la Facul-tatea de Relații Internaționale și Științe Politi-ce a Universității de Stat și muncesc în jurna-lism și organizarea de evenimente. Mă plimb cu bicicleta, ador să fac zumba, dar sunt prie-tenă bună și cu sala de forță.

- Te vezi activând mai departe în jurnalism? - Jurnalismul este acum focarul tuturor în-

deletnicirilor, oricât de ciudat ar suna. Profe-siunea de jurnalist este un capitol încă nescris în biografi a mea, dar pot să vă răspund că voi depune tot efortul și voi reuși să îl și cuceresc. Deocamdată, cochetez cu el, cum o fac și cu modelingul.

- Sunt curioasă să afl u care este pentru tine cea mai mare provocare. - Cum am spus mai sus, îmi plac provocă-

rile. Sunt o drama queen, cum spune cea mai bună prietenă a mea. Cea mai mare provocare a mea este să fi u mamă.

- Mulțumim și să ai multe succese în tot ceea ce-ți propui să realizezi. - Vă mulțumesc!

Lucia CUJBĂ, pentru FLUX

Adriana ZBIGLI:

„Modelingul este viaţa coagulată pe o scenă: „Modelingul este viaţa coagulată pe o scenă: trebuie să ţii capul, nasul şi standardele sus”trebuie să ţii capul, nasul şi standardele sus”Vă invit să o cunoașteți pe Adriana Zbigli, model, jurnalist și, pur și sim-plu, o femeie frumoasă, rebelă, cu propria fi lozofi e de viață, care prin tot ce face și spune își manifestă personalitatea și caracterul puternic.

Toţi părinţii își doresc copii cât mai inteligenţi. Oamenii de știinţă spun că există zece metode prin care micuţii se vor dezvolta cognitiv mult mai bine, rezultatele fi ind demons-trate prin cercetări.

1. Foarte importante sunt lecţiile de muzică, care îi fac pe copii mai de-ștepţi. Spre deosebire de grupurile de copii care nu făceau ore de muzică, cei care urmau aceste cursuri au arătat o creștere a nivelului de IQ. Învăţarea muzicii are un rol benefi c și pentru tineri sau adolescenţi, care ajung să aibă note mai bune și să înveţe mai bine și la alte materii.

2. Exerciţiile fi zice îi ajută pe copii nu doar să fi e în formă, ci și să înveţe cu 20% mai repede, după cum a de-monstrat un studiu realizat în anul 2007 de cercetători germani. După ce au făcut exerciţii fi zice, subiecţii tes-taţi au asimilat mai repede cuvintele din vocabular. Sportul crește fl uxul de

sânge spre zona din creier responsabi-lă cu memoria și învăţarea.

3. Nu le citi copiilor, citește CU ei! Când citiţi povești celor mici încercaţi să le atrageţi atenţia asupra cuvinte-lor, nu-i lăsaţi să se uite doar la poze. Astfel, ei vor începe să înveţe literele și cuvintele mult mai ușor.

4. Copiii trebuie să doarmă sufi ci-ent. O oră de somn pierdută echiva-lează cu doi ani de dezvoltare cogni-tivă, spun specialiștii. Ei au observat că elevii care iau note mai bune doarm mai mult decât colegii lor cu rezultate mai slabe, o diferenţă de 15 minute fi -ind esenţială.

5. Autodisciplina este mai impor-tantă decât IQ-ul când este vorba de succes. Elevii care sunt mai ambiţioși și sunt mai interesaţi să-și facă temele și să participe la cursuri vor avea note mai bune. Astfel, performanţa școlară ţine mai mult de ambiţie și organizare decât de inteligenţă.

6. Casetele și discurile care pretind că vor face bebelușul mai inteligent îi

fac în realitate mai mult rău. Copilul trebuie să fi e activ când învaţă, nu să se uite la televizor, pasiv. Cercetări re-alizate pe bebeluși de 17-24 de luni au arătat că micuţii care urmăreau aceste programe învăţau mai puţine cuvinte decât cei care își ocupau timpul cu alte activităţi.

7. Alimentaţia corectă este esenţia-lă. Un studiu a demonstrat că elevii au rezultate mai slabe la învăţătură dacă înainte de un test consumă doar pro-duse bogate în grăsimi și sărace în car-bohidraţi. Nu este bine să-i hrăniţi pe copii cu multă carne, ouă, brânzeturi, cu aproximativ o săptămână înainte de un examen important. Un efect benefi c au însă produsele cu cafeină și dulciurile, care sunt energizante pen-tru creier.

8. Copii fericiţi vor deveni adulţi de succes și vor fi mulţumiţi de cariera și de viaţa lor. În medie, aceștia au per-formanţe superioare, obţin note mai bune și chiar au un salariu mai mare.

9. „Gașca” din care face parte copi-

lul este foarte importantă. Studiile au demonstrat că un rol important îl are cartierul, colegii de școală ai copilului, cei cu care se împrietenește. Infl uenţa grupului din care face parte este chiar mai mare decât rolul părinţilor în edu-carea copilului, spun specialiștii.

10. Încrederea pe care o au părin-ţii în copiii lor contează. Elevii care au benefi ciat de această încredere au de-monstrat la fi nalul unui an de școală că au câștigat cel puţin 10 puncte în plus la testul IQ.

Sursa: descoperă.ro

Cum îţi poţi ajuta copilul să devină mai inteligent

Ziarul Flux, Ed. 13 (938)

Documents

Transcript of Ziarul Flux, Ed. 13 (938)