1 EURO..............................15.07371 Do lar ame ri can ............. 11.71541 Leu românesc ................ 3.50321 Ru blă ru sească ............... 0.3635Maxima zilei

12 pagini Preţ contractual

“Iubirea este mult educatoare, ea dă sensul existenţei în vari-

etatea și valoarea ei reală.”

Tudor Arghezi

Cursul valutar 30.12.2011

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 30 decembrie 2011

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

30.12.2011

Noros, -1 4 0C

31.12.2011

Noros, -2 4 0C

Sf. Pror. Daniil; Sf. 3 tineri: Ana-nia, Azaria și Misail

CMYK

CMYK

GRU PUL DE PRESĂ FLUX DIRECTORSergiu Praporşcic RE DAC TOR-ŞEFNicolae Federiuc

COMENTATORVlad Cubreacov

DEPARTAMENT SOCIAL-ECONOMIC:Virginia RoşcaTatiana ManeaDEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Emil ConstantiniuIoana Florea

DEPARTAMENT CULTURĂ:Liliana PopuşoiEcaterina DeleuDEPARTAMENT MARKETING:Ana MunteanDIRECTOR ADMINISTRATIV:Vasile Jeverdan

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

PROCESARE TEHNICĂ:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 23.50.91, 079707440e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa In ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 23.50.91E-mail: ap@fl ux.md

Poşta Moldovei ABONAREA 20121 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari) 16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUXABONAREA 2012ABONAREA 2012

Crăciunul de piaţăcontra Crăciunului strămoşesc

Principalele evenimente social-politice ale anului 2011

„Debutanţii şi tinerii noştri încep a avea peste cincizeci de ani”

Şevciuk, un „preşedinte” pentru aplicarea Acordului de la Meseberg

22

3-43-4

99

1010

PAGINA

PAGINA

PAG.

PAGINA

ACTUAL

RETROSPECTIVĂ

INTERVIU

DOSAR

30 DECEMBRIE 20114 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIRetrospectiv=

IanuarieMihai Ghimpu a rămas fără Mihai Ghimpu a rămas fără

funcţii de răspundere în funcţii de răspundere în favoarea lui Plahotniucfavoarea lui Plahotniuc

După partajarea celor mai im-portante funcţii în stat și semnarea Acordului de constituire a AIE 2, Partidul Liberal, condus de Mihai Ghimpu, nu s-a ales cu nici o func-ţie în conducerea Legislativului și doar cu președinţia unei singure comisii parlamentare – Comisia-Juridică pentru Numiri și Imunităţi. Plus la aceasta, liberalilor le-a fost rezervat doar un singur loc în Bi-roul permanent al Legislativului. Situaţia respectivă a fost greu de înţeles, dat fi ind faptul că anume liderul PL, Mihai Ghimpu, declara, în perioada negocierilor privind constituirea AIE 2, că nu va parti-cipa la guvernare dacă nu i se vor da funcţii. Ca, ulterior, să declare că nu are nevoie de ele. „Eu toată viaţa am fost mulţumit, și partidul, de ceea ce avem. Nemulţumitului i se ia darul”, a declarat el jurna-liștilor. Menţionăm că, potrivit Acordului de constituire a AIE 2, Mihai Ghimpu urma să fi e ales în funcţia de președinte al Legislati-vului, funcţie care i-a fost oferită provizoriu lui Marian Lupu, până la presupusa alegerea a acestuia în funcţia de șef al statului. Deși urma ca, până la alegerile prezidenţiale, Ghimpu să ocupe funcţia de prim-vicepreședinte al Parlamentului, funcţia a fost cedată, într-un mod extrem de curios, controversatului politician și businessman Vladimir Plahotniuc.

Urechean anunţă că va Urechean anunţă că va candida la funcţia de primar candida la funcţia de primar

general al capitalei general al capitalei Președintele Alianţei Moldova

Noastră, Serafim Urechean, își anunţă intenţia de a candida la funcţia de primar al capitalei. Asta după ce defunctul AMN, care an-terior a făcut parte din alianţa de guvernământ, nu a mai reușit să treacă pragul electoral la alegerile din 28 noiembrie. Urechean a mai afi rmat că, deși partidul său a ajuns în afara Parlamentului, el se consi-deră membru al AIE 2.

Plahotniuc, politicianul cu Plahotniuc, politicianul cu dublă identitatedublă identitate

Ziarul Adevărul publică o in-vestigaţie în care se descoperă că noul prim-vicepreședinte al Legislativului, liderul din umbră al PD, Vladimir Plahotniuc, apare în documentele ofi ciale ale României cu o altă identitate, Vlad Ulinici. Potrivit sursei, înaltul demnitar moldovean și-a schimbat de două ori identitatea în România. Astfel, contrar legislaţiei, aceeași persoa-nă poartă numele Vlad Ulinici, sub care are acte de cetăţean român în dreapta Prutului.

A demarat „planul de liberalizare a regimului de

vize”

FebruarieHomosexualii s-au sărutat în Homosexualii s-au sărutat în faţa monumentului lui Ștefan faţa monumentului lui Ștefan

cel Mare și Sfânt din centrul cel Mare și Sfânt din centrul ChișinăuluiChișinăului

Pe data de 14 februarie, în așa-zisa „zi a îndrăgostiţilor”, mai mulţi activiști ai organizaţiei homosexu-alilor și lesbienelor, „Gender Doc M”, au desfășurat un fl ash-mob în preajma monumentului lui Ștefan cel Mare, în cadrul căruia s-au săru-tat „cu pasiune” bărbaţi cu bărbaţi și femei cu femei. Homosexualii și lesbienele au fost însoţiţi și susţinuţi de reprezentanţii Organizaţiei „Am-nesty International Moldova”.

Guvernul le dă frâu liber Guvernul le dă frâu liber homosexualilorhomosexualilor

Cabinetul de Miniștri, condus de premierul Vladimir Filat, a apro-bat, pe data de 17 februarie 2011, controversatul proiect de lege privind prevenirea și combaterea discriminării. Respectivul proiect de lege le oferă homosexualilor și lesbienelor un spectru larg de

drepturi, cum ar fi demonstraţiile publice, accesul în școli, participa-rea la elaborarea programului de învăţământ, în vederea „cultivării toleranţei faţă de minorităţile sexuale” etc. Proiectul de lege anti-discriminare urma să fi e prezentat ulterior spre adoptare finală de către Parlament.

Iurie Roșca se retrage din Iurie Roșca se retrage din funcţia de președinte al PPCDfuncţia de președinte al PPCD

Iurie Roșca s-a retras din funcţia de președinte al Partidului Popu-lar Creștin Democrat (PPCD). La propunerea lui, Congresul XIII al PPCD, întrunit la Chișinău, l-a ales în această funcţie pe Victor Ciobanu, care, până atunci, deţinea funcţia de vicepreședinte al formaţiunii și de lider al organizaţiei de tineret a PPCD „Noua Generaţie”.

Odată cu Iurie Roșca, din con-ducerea formaţiunii s-au retras toţi reprezentanţii generaţiei fondatoa-re a acestui partid, printre care Vlad Cubreacov, Ștefan Secăreanu, Mihai Adauge, Alexandru Corduneanu ș.a. La conducerea formaţiunii au fost aleși reprezentanţii aripei tinere a partidului, care au aderat la PPCD în timpul manifestaţiilor de protest anticomuniste din 2002. Dinu Ţurca-nu a fost reales în funcţia de secretar general, iar 15 tineri și tinere au fost promovaţi în funcţia de vicepreșe-dinte de partid.

A fost aprobată noua A fost aprobată noua componenţă a Comisiei componenţă a Comisiei

Electorale CentraleElectorale CentraleParlamentul a votat, cu unanimi-

tate de voturi, o nouă componenţă a Comisiei Electorale Centrale. Noua componenţă a CEC cuprinde 9 membri, dintre care 3 din partea PLDM (Iurie Ciocan, Vasile Gafton și Ștefan Creangă), 3 din partea PCRM (Vadim Moţarschi, Igor Vremea, Ale-xandru Simionov), 2 din partea PD (Andrei Volentir și Svetlana Guţu) și 1 din partea PL (Ștefan Urâtu). Așa-dar, Puterea a propus 6 membri din 9, iar Opoziţia – 3. La 15 februarie, CEC și-a ales conducerea. Preșe-dinţia Comisiei i-a revenit lui Iurie Ciocan. În funcţia de vicepreședinte a fost ales Ștefan Urâtu, iar în cea de secretar – Andrei Volentir.

Biroul Naţional de Statistică Biroul Naţional de Statistică anunţă despre o creștere cu anunţă despre o creștere cu

30 la sută a criminalităţii 30 la sută a criminalităţii

MartieS-a scumpit pâineaS-a scumpit pâinea

La 1 martie curent, Combinatul de Panifi caţie din Bălţi, cel mai mare producător de pâine din regiunea de nord, a scumpit pâinea cu 20 la sută, motivându-și decizia prin creșterea preţurilor la făină și carburanţi, dar și prin epuizarea re-zervelor de grâu. Pentru a ameliora situaţia, la 2 martie, Guvernul a redistribuit peste 8 mii de tone de grâu din rezerva de stat. Grâul ar urma să ajungă, potrivit ministrului Agriculturii, în ra-ioanele Hâncești, Fălești, Edineţ, Orhei, în orașele Bălţi și Chișinău. Grâul primit urma să fi e restituit statului de către agenţii economici până la data de 1 septembrie 2011, din roada nouă.

Guvernul decide disponibilizarea a peste Guvernul decide disponibilizarea a peste 8 500 de persoane angajate în sfera 8 500 de persoane angajate în sfera

bugetarăbugetarăGuvernul anunţă că, în anul 2011, numărul an-

gajaţilor din sfera bugetară va fi redus cu 8 %, ceea ce înseamnă că alte 8 573 de persoane vor rămâne fără serviciu. 7 la sută dintre cei care urmează să fie disponibilizaţi activează în domeniul învă-ţământului. Datele respective se conţin în Nota informativă la proiectul Legii Bugetului pentru anul 2011. De asemenea, în Nota informativă la proiectul bugetului se menţionează că Guvernul se angajează ca, în anul 2011, să optimizeze numărul de angajaţi în sectorul bugetar, pentru a asigura reducerea presiunii bugetar-fi scale, care vine din partea nivelului înalt de angajare în acest sector.

Opinia publică afl ă despre vizita la Opinia publică afl ă despre vizita la Chișinău a fi ului fostului dictator libian Chișinău a fi ului fostului dictator libian

Muammar Gaddafi Muammar Gaddafi Postul de televiziune Publika TV anunţă, pe

3 martie, despre o vizită la Chișinău a lui Saif Al-Islam Gaddafi, fiul președintelui libian de atunci, Muammar Gaddafi . Informaţia a fost con-fi rmată de Serviciul de Informaţii și Securitate al Republicii Moldova. Fiul liderului libian a fost în Republica Moldova pe 19 ianuarie și a plecat din ţară a doua zi. O revistă de la Chișinău a publicat o fotografi e de la o expoziţie de pictură a Nico-letei Stati în care apare fi ul lui Gaddafi . La același eveniment au mai fost prezenţi președintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, președintele PLDM, Vladimir Filat, și ex-ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase.

Serafi m Urechean, înghiţit prin fuziune Serafi m Urechean, înghiţit prin fuziune de Vladimir Filatde Vladimir Filat

Liderul PLDM, Vladimir Filat, și cel al AMN, Se-rafi m Urechean, au anunţat, pe data de 14 martie, despre fuzionarea celor două formaţiuni politice. În cadrul unei conferinţe de presă comune, pre-ședintele PLDM l-a felicitat pe noul său subaltern pentru buna alegere pe care a făcut-o, precizând că ei sunt compatibili nu doar „ca și idei”, ci chiar ca oameni. Iar Serafi m Urechean s-a grăbit să anunţe fuziunea ca pe un fapt împlinit, fără a mai aștepta să vadă ce va decide congresul formaţiunii. Mai mulţi fruntași și membri de partid s-au declarat surprinși și în dezacord cu decizia luată de Con-siliul Politic al Alianţei „Moldova Noastră” privind fuzionarea cu Partidul Liberal Democrat.

Vicepreședintele SUA întreprinde o vizită Vicepreședintele SUA întreprinde o vizită la Chișinăula Chișinău

Pe data de 11 martie, vicepreședintele SUA, Joe Biden, a efectuat o vizită de 7 ore la Chișinău, aceasta fi ind prima vizită a unui ofi cial american de rang înalt în Republica Moldova de la procla-marea independenţei. Ofi cialul american a avut întrevederi cu premierul Vladimir Filat și preșe-dintele interimar Marian Lupu. Joe Biden a ţinut un discurs în Scuarul Teatrului Naţional de Operă și Balet din Chișinau, la care au participat câteva mii de persoane. Vizita lui Joe Biden la Chișinău a fost apreciată ca fi ind una istorică și drept un semnal al sprijinului acordat de SUA pentru so-luţionarea confl ictului transnistrean.

Parlamentul mărește stagiul de cotizare Parlamentul mărește stagiul de cotizare și vârsta de pensionareși vârsta de pensionare

Parlamentul a aprobat, pe 29 martie, în primă lectură, proiectul de modifi care a legislaţiei de pensionare. Astfel, stagiul de cotizare pentru toţi angajaţii se va majora treptat, începând cu 1 iulie 2011, de la 30 la 35 de ani, cu șase luni anual. Normele de pensionare ale judecătorilor și procu-rorilor vor fi excluse din legile speciale și incluse în legislaţia generală privind pensionarea. Stagiul special de cotizare a judecătorilor și procurorilor

Guvernul, la un pas de dizolvare

AprilieSmirnov îl invită pe Filat într-o Smirnov îl invită pe Filat într-o „vizită ofi cială” în Transnistria„vizită ofi cială” în Transnistria

La 5 aprilie, așa-zisul „minister al afa-cerilor externe al republicii moldovenești nistrene” a difuzat un comunicat de presă în care se spune: „În cadrul consultărilor de la Viena dintre participanţii la „Consi-liul permanent pentru chestiuni politice din cadrul procesului de negocieri privind reglementarea transnistreană”, Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldove-nești Nistrene, V. V. Iastrebciak, i-a transmis Vicepremierului Republicii Moldova, E. T. Carpov, o scrisoare ofi cială a șefului puterii executive, conducătorul Cabinetului de Mi-

niștri al Republicii Moldovenești Nistrene, I. N. Smirnov, scrisoare adresată Primului ministru al Republicii Moldova, V. V. Filat.” Mai mulţi analiști și comentatori politici din Republica Moldova și de peste hotare au opinat că relaţiile regulate și „construc-tive” dintre Smirnov și Filat trebuie puse în directă legătură cu interesele economice și de contrabandă ale grupărilor care con-trolează atât malul drept, cât și pe cel stâng al Nistrului.

Voronin vorbește în premieră Voronin vorbește în premieră despre negocierile cu Filatdespre negocierile cu Filat

Vladimir Voronin ridică vălul de pe nego-cierile sale cu Filat, care s-au desfășurat în lunile ianuarie și februarie, cu ușile închise, departe de ochii opiniei publice. Astfel, înţelegerea la care ar fi ajuns Vladimir Vo-ronin și Vladimir Filat viza constituirea unei

coaliţii verde-roșu de guvernământ, un fel de AIE 3. Vladimir Filat urma să primească sprijinul deputaţilor PCRM pentru funcţia de președinte al Republicii, iar Igor Dodon urma să fi e sprijinit de PLDM pentru func-ţia de prim-ministru al unui Cabinet AIE 3 învestit cu votul deputaţilor PLDM și PCRM. Prezent, luni, 4 aprilie, la emisiunea Fabrika de la televiziunea Publika, Vladimir Voronin a declarat: „Noi nu am avut rezerve faţă de Igor Dodon, dar faţă de perspectivele care se deschid. Actuala guvernare nu este pe mult timp. Ei departe nu vor ajunge cu această politică antinaţională. La noi Do-don a fost ţinut pentru o funcţie mai înaltă: îl ţineam pentru funcţia de prim-ministru. Eu i-am spus-o deschis. Iată care a fost situaţia de intrigă, de ce nu s-a hotărât din timp asupra candidaturii sale”.

Alexandru Tănase părăsește Alexandru Tănase părăsește Guvernul FilatGuvernul Filat

Alexandru Tănase, prim-vicepreședinte al PLDM și ministru al Justiţiei, anunţă că își dă demisia din funcţia de ministru, în favoarea funcţiei de judecător la Curtea Constituţională. „Este o decizie a mea și vreau să mă credeţi că am motive foarte-foarte pertinente”. Tănase a evitat să spună care sunt aceste motive, spunând doar că le va comunica „mai târziu”. „De principiu, pot să vă spun doar că este o misiune foarte importantă și cred eu că ani în șir această instituţie a fost neglijată prin desemnarea nu a tot ce era mai potrivit”, a menţionat Alexandru Tănase.

Serafi m Urechean este numit în Serafi m Urechean este numit în funcţia de președinte al Curţii de funcţia de președinte al Curţii de

ConturiConturiPe data de 15 aprilie, premierul Filat

anunţă, într-o conferinţă de presă, că proaspătul său coleg de partid, Serafim Urechean, va ocupa fotoliul de președinte

Principalele evenimente social-politice ale anului 2011Mai

Și Mihai Godea îl părăsește Și Mihai Godea îl părăsește pe Filatpe Filat

Unul dintre ultimii fondatori care au dat startul PLDM, Mihai Godea, a anunţat, pe data de 3 mai, că pără-sește formaţiunea condusă de Vladi-mir Filat. El a spus că dorește astfel să ușureze misiunea foștilor colegi de partid. „Am înţeles că pentru ședinţa de mâine (miercuri, 4 mai - n.n.) a partidului se pregătește scenariul unei execuţii civice, a fost redactat deja și textul declaraţiei care va fi citită. Nu vreau însă să îmi pun într-o situaţie neplăcută colegii, care vor trebui să ridice mâna pentru demi-terea mea, împotriva voinţei lor. Le voi ușura situaţia și mă voi retrage”, a mai spus Mihai Godea.

9 mai, sărbătorit cu mult fast 9 mai, sărbătorit cu mult fast de guvernanţii de la Chișinăude guvernanţii de la Chișinău

Aniversarea a 66 de ani de la capitularea Germaniei în cel de-al Doilea Război Mondial a fost mar-cată cu o anvergură de-a dreptul impresionantă. Veterani, guver-nanţi, concurenţi electorali, mi-niștri, deputaţi, proeuropeni, foști

unioniști și stataliști s-au amestecat de-a valma, într-un acces comun de „elan patriotic”. Politicienii, pă-trunși de importanţa momentului, s-au întrecut în discursuri elogioase și mulţumiri adresate veteranilor sovietici, cu plecăciuni și recunoș-tinţă eternă. Cu susţinătorii după ei, cu drapelele partidelor pe care le reprezentau, potentaţii zilei s-au îmbulzit după voturi precum calicii la împărţitul comândului. Abia când s-au săturat aceștia de spectacol, a fost lăsat și poporul cu buchete de fl ori la focul veșnic.

Filat își retrage candidatul Filat își retrage candidatul pentru funcţia de primar al pentru funcţia de primar al

capitalei capitalei Liderul PLDM, Vladimir Filat, a

anunţat că Victor Bodiu, candidatul PLDM la funcţia de primar al Capi-talei, se retrage din cursa electorală și că îl va susţine în alegeri pe can-didatul PL, Dorin Chirtoacă. „Este un anunţ despre viitorul Alianţei pentru Integrare Europeană. Voi

fi scurt, pentru a nu lăsa loc de in-terpretări. Lucrurile nu arată deloc bine în ceea ce privește viitorul AIE. Confl ictele din AIE s-au transformat într-un adevărat război intern, mai ales în campania pentru Chișinău. Toţi am greșit în campanie. Ce este important, să ne trezim la timp. Să lăsăm orgoliile, să arătăm că suntem responsabili, că nu avem interese înguste de partid”, a precizat Filat.

Benzina s-a scumpit Benzina s-a scumpit cu 18,8 la sutăcu 18,8 la sută

Agenţia Naţională pentru Re-glementare în Energetică (ANRE) a publicat raportul privind evoluţia pieţei produselor petroliere în pri-mul trimestru al anului 2011. Astfel, în primul trimestru al anului 2011, preţul mediu de comercializare cu amănuntul a benzinei a crescut,

Filat prelungește termenul limită de înmatriculare a

mașinilor cu numere străine

IunieAu loc alegerile locale generaleAu loc alegerile locale generale

Pe data de 5 iunie 2011, s-a desfășurat primul tur al alegerilor locale generale. Pe teritoriul ţării au fost deschise 1 955 de secţii de votare pentru cei peste 2,6 milioane de cetăţeni cu drept de vot. Pentru alegerile locale au fost tipărite peste 7 milioane 400 de mii de buletine de vot, dintre care peste 5 milioane 700 de mii în limba română și peste 1 milion 700 de mii în limba rusă. Dacă cele 3 partide membre ale AIE au reușit să adune cele mai multe voturi cumulativ, în parte, comuniștii sunt câștigătorii acestor alegeri. Fiecare al treilea vot pe ţară a fost pentru PCRM. Așa arată datele ofi ciale prezentate de Comisia Electorală Cen-trală. Partidul Comuniștilor este lider pe ţară, după numărul de voturi la funcţiile de primar, consilier raional/municipal și consilier sătesc/orășenesc. La Chișinău, liberalul Dorin Chirtoacă și comunistul Igor Dodon s-au califi cat în cel de-al doilea tur de scrutin, preconizat pentru data de 19 iunie. Dorin Chirtoacă a acumulat 46,51% din sufragii, iar Igor Dodon – 48,07%. În Con-siliul Municipal Chișinău, Partidul Comuniștilor a obţinut 26 de mandate, cu 46,11% din sufragii, în timp ce partidele din coaliţia de guvernământ au luat împreună 25 mandate, repartizate ast-fel: PL – 17 (31,82%), PLDM – 7 (13,99%) și PD – 1 (3,13%).

O mașină-capcană explodează în centrul ChișinăuluiO mașină-capcană explodează în centrul Chișinăului

Pe data de 7 iunie, o mașină-capcană explodează în centru Chișinăului. Atentatul îl vizează pe președintele Federaţiei Mol-dovenești de Tenis, afaceristul moldovean Igor Ţurcan, care este și șeful staff -ului electoral al ex-peledemistului Mihai Godea. Ţur-can este rănit mortal și se stinge din viaţă la Spitalul de Urgenţă. Moartea lui Igor Ţurcan dezvăluie o lume în care crima organizată și instituţiile care ar trebui să lupte împotriva ei colaborează strâns în statul afl at la graniţa de est a Uniunii Europene. Asasi-natul, investigat de Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP), developează o realitate unde poliţiști și criminali fac afaceri împreună și unde politicul este doar o platformă pen-tru activităţi ilegale ce duc la crime violente. Bomba detonată la distanţă, plasată într-un automobil Lada cu numere rusești furat din Ucraina, completează un puzzle de conexiuni pe care OCCRP le-a investigat în Moldova și le-a pus cap la cap.

Comemorarea victimelor deportărilor comuniste sau Comemorarea victimelor deportărilor comuniste sau plânsul „sfi nţilor” cu lacrimi de crocodilplânsul „sfi nţilor” cu lacrimi de crocodil

Duminică, 12 iunie 2011, Puterea a organizat un miting la Chișinău, chiupurile, de comemorare a victimelor primului val de deportări în masă din Basarabia, orchestrat de către ocupanţii sovietici acum 70 de ani. De fapt, evenimentul care a avut loc în capitală și la care au participat toţi liderii AIE a fost unul mai puţin de comemorare a victimelor ocupaţiei sovietice, cât, mai degrabă, unul propagandistic, electoral, menit să îmbună-tăţească imaginea deja rău șifonată, în mai puţin de 2 ani de guvernare, a lui Filat, Ghimpu și Lupu. Discursuri cu ondulaţii emotive, plângăcioase și chiar isterice, patriotism găunos de paradă, declarativism și festivism liberal și democrat, acestea sunt caracteristicile de bază ale respectivului eveniment.

Chirtoacă câștigă un nou mandat de primarChirtoacă câștigă un nou mandat de primarCandidatul liberal la funcţia

de primar al capitalei, Dorin Chirtoacă, a obţinut victoria în cel de-al doilea tur de scrutin, desfășurat duminică, 19 iunie, devansându-l la limită pe contra-candidatul său din partea PCRM, Igor Dodon. Potrivit ultimelor date prezentate de Comisia Elec-torală Centrală, după numărarea a 100% din voturile chișinăuieni-lor, Dorin Chirtoacă a acumulat 50,6 la sută din sufragii, contra-candidatului său, Igor Dodon, revenindu-i, respectiv, 49,4 la sută din voturile valabil exprimate. Partidul Comuniștilor nu recunoaște înfrângerea în municipiul Chișinău și cere alegeri repetate în Capitală. Mai mult, comuniștii acuză actuala guvernare de falsifi carea alegerilor, prin votare multiplă și scoaterea buletinelor în afara secţiilor de votare.

Moldova – ultima în clasamentul bunăstăriiMoldova – ultima în clasamentul bunăstăriiGlobal Finance a realizat un top al celor mai bogate ţări din

lume. Potrivit acestuia, Moldova este mai săracă decât Uzbekis-tan sau Vietnam și mai „bogată” decât Pakistan sau Nicaragua. Cu un PIB pe cap de locuitor de 2 mii 937 de dolari calculaţi la o rată de schimb ajustată în 2010, Moldova ocupă locul 131 în clasamentul bunăstării. Dintre statele din Europa, ţara noastră este ultima în clasament.

Baghirov, reţinut la ChișinăuBaghirov, reţinut la ChișinăuBloggerul rus Eduard Baghirov a fost reţinut la Chișinău,

fi ind acuzat de participare și organizare a dezordinilor în masă din aprilie 2009. Despre aceasta scrie prietenul său, cunoscutul scriitor și publicist rus Serghei Minaev, într-o postare pe blogul său. Acesta susţine că a fost sunat de Baghirov, care l-a anunţat că este reţinut pe trei zile de către procurorii moldoveni. An-terior, potrivit sursei, Baghirov ar fi fost chemat de două ori la interogatoriu, iar a treia oară a fost reţinut.

Moscova îl trimite pe Smirnov la pensieMoscova îl trimite pe Smirnov la pensieCea de-a treia rundă de consultări informale în formatul „5+2”

privind reglementarea confl ictului transnistrean, care a avut loc marţi, 21 iunie, la Moscova, a eșuat. Pentru a relua procesul de negocieri în format „5+2”, liderul administraţiei de la Tiraspol trebuie să fie schimbat scrie kommersant ru Moscova crede că

Pământul de la Palanca a fost cedat Ucrainei

EUROPEAN

ABONAREA 2011

6

5

4

2

(citiţi pag. 3)

Filat instituie homodictaturaFilat instituie homodictatura

Moldoveni, luaţi exemplu și nu-i discriminaţi!Moldoveni, luaţi exemplu și nu-i discriminaţi! (citiţi pag. 6-7)(citiţi pag. 6-7)

(citiţi pag. 2-3) (citiţi pag. 7) (citiţi pag. 4)

Marţi, 7 iunie, la ora amiezii, un autoturism Lada a explodat pe o stradă centrală din ca-pitală, în apropiere de Ambasada Chinei și a Procuraturii Militare. În urma defl agraţiei a fost rănit grav președintele Federaţiei de Tenis din Moldova, Igor Ţurcan, care a decedat ulterior la spital. Mașina avea numere de înmatricu-lare rusești și staţiona de două zile în preajma sediului Federaţiei de Tenis. Cazul este unul ieșit din comun pentru Republica Moldova și a șocat atât prin cruzi-mea lui, cât și prin fap-

guvernare și a solicitat protecţie din partea statului, pentru sine și pentru colegii săi.

Poliţia exclude o legătură cu

li i l i

cât nu există nici o certitudine, ancheta are obligaţia să ia în calcul toate versiunile posibile. Cu atât mai mult, cu cât nu ţine de competenţa purtătorului de cuvânt să-și dea cu părerea, într-o formă categorică în pri-

faptul omorului intenţionat al președintelui Federaţiei Mol

structurile de forţă, Iurie Roșca, pentru că partidul premierului

Iurie Roșca nu exclude fap-tul că și ancheta în acest caz

Politic , bani i regl ri de conturi în stil ma otPolitic , bani i regl ri de conturi în stil ma ot

Regele Mihai I al României, Regina Mamă Elena, însoţiţi de primul ministru Mihai Antonescu și de Guvernatorul Basarabiei, urcă treptele Mausoleului

din Cimitirul Eroilor din Chișinău, unde au depus o coroana de fl ori

Fosta intrare în Cimitirul de Onoare din Chișinău, în locul mormintelor - Clinica de Ftiziatrie și Pulmonologie, 1966

Intrarea în Cimitirul de Onoare din Chișinău, Republica Moldova, 2011

Electoratul „prost” i-a sancionat pe politicienii „detepi”

Ti par: Tipografi a "PRAG-3"Comanda nr. 2496TIRAJ – 15.000Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul mate-rialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziarTi tlu ri le şti ri lor pre lua te de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei

FLUXGPF

Fondat în 1995 Nr. 48 (828)

EDI|IA DE VINERI

Lupu, nu doar dispus, dar şi decisÎn dimineaţa zilei de 28 decem-brie, Marian Lupu a anunţat, în cadrul unui briefi ng, că renunţă (pentru totdeauna?) la calitatea de candidat la funcţia de preșe-dinte al ţării. Anunţul ne-a umplut de tristeţe, pentru că în mai bine de doi ani de zile ne-am împăcat cu gândul că nu avem președinte, dar cel puţin am știut că avem un candidat permanent, veșnic și unic. „Singurul candidat al Alian-ţei” a fost oaza noastră de stabili-tate în această lume nestatornică și măcinată de contradicţii.

La alegeri, ca la sărbătoareDupă o noapte de frământări, șeful

democraţilor a declarat că nu va mai can-dida în turul doi al alegerilor prezidenţi-ale. Deși în ajun nimic nu prevestea acest deznodământ, am zice, nefast. În preziua dezastrului, liderii Alianţei pentru Integrare Europeană au stabilit, de comun acord, că scrutinul repetat va avea loc pe data de 15 ianuarie, în zi de duminică, adică de săr-bătoare. Marian Lupu a ieșit de la ședinţa Consiliului AIE dispus în continuare să se

facă președinte și pornit să caute voturi prin tabăra comuniștilor dornici să contribuie la propășirea patriei. Liberalul Mihai Ghimpu i-a susţinut aceste aspiraţii și a dibuit și un fi r logic al evenimentelor care ne așteaptă pe data de 15 – „ziua de naștere a lui Mihai Eminescu, Sfântul Vasile, alegerea preșe-dintelui”, această suprapunere impresio-nantă urmând să infl uenţeze, în mod fericit, soarta candidatului nepereche.

Curaj, în disperare de cauzăCe vedenii i-o fi tulburat liniștea in-

terimarului în noaptea care a urmat? Ce gânduri tainice i-au clătinat siguranţa și l-au determinat să le deschidă altora „calea pentru a identifica noi posibilităţi întru rezolvarea crizei politice din Republica Moldova”, dar și pentru păstrarea „intactă a Alianţei pentru Integrare Europeană”? Emoţionaţi peste măsură, unii comentatori au aplaudat cu frenezie și au ridicat în slăvi curajul, bărbăţia și maturitatea politică a fostului candidat care se erijează acum în salvatorul naţiunii. Cam mult i-a luat lui Lupu să se maturizeze. Cât despre curaj, chiar că nu ar fi cazul să exagerăm.

În ajunul celei din urmă încercări, situ-aţia arătosului candidat al democraţilor a

devenit aproape disperată. Oricât de incon-știent ar fi fost Lupu în dorinţa sa obsedantă de a ajunge președinte, și el a înţeles, în cele din urmă, că soarta îi este potrivnică, iar în cazul unui al patrulea eșec, cariera sa poli-tică ar intra într-un declin fără întoarcere. Și cum preocuparea pentru carieră primează la Marian Lupu, mai degrabă frica, decât

curajul l-au determinat să facă acest pas. Frica de consecinţe, frica de responsabili-tate, amplifi cată și de reproșurile colegilor. A recunoscut-o chiar Marian Lupu în cadrul briefi ngului, menţionând că unii politicieni îl acuză de faptul că ar fi responsabil de eșe-cul alegerilor prezidenţiale anterioare.

Continuare în pag. 3

Mariane, Mariane, eu doar am făcut eu doar am făcut

totul ca tu să fi i președinte, totul ca tu să fi i președinte, dar mai mult nu pot întin-dar mai mult nu pot întin-

de coardade coarda

LA MULŢI ANI!LA MULŢI ANI!

Cine face „schemele” în Parlament?

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

Dragii noștri cititori,Dragii noștri cititori,Acum, când anul 2011 își încheie cununa

pentru a trece defi nitiv în istorie, iar anul nou 2012 stă să intre în orizontul vieţii noastre, redacţia ziarului FLUX, care a fost și rămâne alături de dumneavoastră, vă urează tutu-ror sănătate, bunăstare, împliniri și bucurii sufl etești.

Ecoul colindelor și urărilor de Revelion să ne însoţească tot anul. Să aveţi pâine pe masă și lumină în sufl et. Să păstrăm speran-ţa și încrederea într-un trai mai bun și mai drept. Să avem încredere în puterile noastre, dar nu înainte de a ne pune încrederea în Părintele nostru ceresc, cel care ne călăuzeș-te și ne binecuvântează în toate zilele vieţii noastre. Să fi m în 2012 mai buni, mai înţe-lepţi, mai solidari, mai curaţi cu inima, plini de har și de adevăr. Speranţele noastre să se sprijine ca și până acum pe credinţă, iar cre-dinţa să se întrupeze în iubire și fapte bune.

Rămâneţi alături de FLUX și în 2012: veţi avea doar de câștigat!

An Nou binecuvântat, pașnic, luminos și prosper! La mulţi ani!

Redacţia FLUX

30 DECEMBRIE 20116 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIHaz de necaz. Colajele FLUX în 2011

EUROPEAN

ABONAREA 2011

5

7

9

2

4

Măi Filat nerușinat,Măi Filat nerușinat,Prea cu gluma te-ai luat.Prea cu gluma te-ai luat.

Îndrugi VERZI, îndrugi uscate Îndrugi VERZI, îndrugi uscate Și crești preţurile toate!Și crești preţurile toate!

Foaie VERDE gogoșari,Foaie VERDE gogoșari,Vă dau preţuri tot mai mari!Vă dau preţuri tot mai mari!

Foaie VERDE pătlăgele,Foaie VERDE pătlăgele,Dar salarii mititele! Dar salarii mititele!

Eu vă cer cu glas fi erbinte Eu vă cer cu glas fi erbinte Să mă faceţi Președinte!Să mă faceţi Președinte!

Cât de preţuri – e cam dur,Cât de preţuri – e cam dur,Dar mă doare fi x în … fund!Dar mă doare fi x în … fund!

De ce cresc pre urile i-l doare capul pe Filat?

Editorial cu lupi

(citiţi pag. 3)

(citiţi pag. 3)

EUROPEAN

ABONAREA 2011

4

7

2

3

Vizita comisarului UE sau cum unii de la Bruxelles lustruVizita comisarului UE sau cum unii de la Bruxelles lustruiesc imaginea regimului oligarhic și corupt de la Chișinău imaginea regimului oligarhic și corupt de la Chișinău

Moldova f r moldoveMoldova f r moldoveni!

(citiţi (citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 3)

Top 10 cei mai boga i deputa i moldoveni

(citiţi pag. 4)

(citiţi pag. 5)

Etern candidat

sau interimar

fără perspective?

(citiţi pag. 5) (citiţi pag. 4)

EUROPEAN

ABONAREA 2011

7

2

4

(citiţi pag. 5)

Burtăverde în Maldive Burtăverde în Maldive sau (încă) o săptămână fără premiersau (încă) o săptămână fără premier

Pa, la revedere

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

Serviciul Vamal, între problemele lor şi succesele noastre

(citiţi pag. 6-7-8-9)

(citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 3)

(citiţi pag. 5)

EUROPEAN

ABONAREA 2011

4

9

7

3

2 Дорогой Дорогой Владимир Васильевич! Владимир Васильевич!

Мне велено вам передать Мне велено вам передать План федерализации Молдовы План федерализации Молдовы и средства по его исполнению. и средства по его исполнению.

А с контрабандой мы А с контрабандой мы продолжим как прежде!продолжим как прежде!

Сэнкью, Сэнкью, сэнкью, сэнкью! сэнкью, сэнкью!

Неоценимый вы человек, Неоценимый вы человек, дорогой Игорь дорогой Игорь

Николаевич!Николаевич!

Smirnov: Smirnov: Dragă Vladimir Vasilievici, am indicaţii să vă transmit Planul Dragă Vladimir Vasilievici, am indicaţii să vă transmit Planul de federalizare a Moldovei și mijloacele pentru aplicarea lui. de federalizare a Moldovei și mijloacele pentru aplicarea lui.

Cât despre contrabandă, continuăm ca și până acum!Cât despre contrabandă, continuăm ca și până acum!

Filat: Filat: Mulţumesc, mulţumesc, mulţumesc! Sunteţi un om de nepreţuit, Mulţumesc, mulţumesc, mulţumesc! Sunteţi un om de nepreţuit, dragă Igor Nikolaevici!dragă Igor Nikolaevici!

Moldova în pericol: Planul Kozak 2Moldova în pericol: Planul Kozak 2 (citiţi pag. 2-3)(citiţi pag. 2-3)

(citiţi pag. 4)

O statistic mincinoas . Stalin i Brejnev ar putea invidio iViaţa ni-i mai bună, traiul – mai voios!

(citiţi pag. 6)

ALEGERI 2011

Radu Buşilă promite să pună capăt corupţiei şi birocraţiei

din Primăria Chişinău

(citiţi pag. 7)

(citiţi pag. 9)

(citiţi pag. 5)

O statistic mincinoas . Stalin i Brejnev ar putea invidio iViaţa ni-i mai bună, traiul – mai voios!Viaţa ni-i mai bună, traiul – mai voios!

EUROPEAN

ABONAREA 2011

5

12

4

3

(citiţi pag. 6)

Jupuitorii Moldovei

Guvernul, la un pas de dizolvare

(citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 7)

esc esescsc

ppppppppppppppppagaagagagggaaaag.agaaaag.aaaaagaaaaaaaaaggggg.aaaaaaaag.aaaaaaaaagg.g.aggaggggggg 222)2)2)2)2)2)2)2)2))2)22)2) 2) 2)222)2)2)2))222)22)222 2)))ppagag.g. 2)2)

30 DECEMBRIE 2011 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI

Zimbrii, Voronin, Filat i „zoo lia” în politica moldoveneasc

Frumoaso! Frumoaso! Dar tuDar tuești însurat, ești însurat, frumosule?!frumosule?!

Haz de necaz. Colajele FLUX în 2011

Anul acesta am pus

bazele unei agriculturi performante!

Declara ii brejneviene de Ziua Agricultorului

Am adus Am adus această tehnică această tehnică

agricolă performantă ca agricolă performantă ca ţăranii noștri să aibă la ţăranii noștri să aibă la

ce visa!ce visa!

Ion Mihalache

B i, Filat!Auguste

Filat, incendiază și ucide, privatizează și

fură, dar nu declama versuri, fă contrabandă cu ţigări, dar nu comenta operele poetice,

asta îţi urez eu, Arbitrul eleganţei!

Băi, Filat, băi...

Pe cuvântul Pe cuvântul meu de vameș: atâta meu de vameș: atâta

am, atâta declar!am, atâta declar!

Locuinţă. Preţ: 1500 lei

8. INDICII ASUPRA LUI PLAHOTNIUC (ULINICI)

9. DOSARE PENALE ȘI CIVILE DESCHISE PE MARTORII ȘI VICTIMELE EXPROPRIERII

10. PLAHOTNIUC (ULINICI) ÎN DOUĂ PERIOADE

11. ADRESĂRI INEFICIENTE CĂTRE JUSTIŢIA ȘI ORGANELE DE FORŢĂ ALE MOLDOVEI

EUROPEAN

ABONAREA 2011

2

3

6

4

Nu pot, sunt ocupat. Nu pot, sunt ocupat. Calculez, împreună cu interimarul, Calculez, împreună cu interimarul,

limita de suportabilitate a moldovenilor. limita de suportabilitate a moldovenilor. Chiar vreau să văd cât vor rezista!Chiar vreau să văd cât vor rezista!

ar mic , pre uri mari, ne conduc ni te tâlhari

Refuz! Refuz!

Rezist! Sunt

Rezist! Sunt

anticomunist!

anticomunist!

(citiţi pag. 5)

(citiţi pag. 3)

(citiţi pag. 4) (citiţi pag. 5)

(citiţi pag. 7) (citiţi pag. 9)

(citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 2)

HOTĂRÂREA CURŢII CONSTITUŢIONALE

Curtea Constituţională a c o n s t a t a t :

Curtea Constituţională

H O T Ă R Ă Ș T E :

Candidatul Marian Lupu, „pe fa i pe verso”

LUP

U

1 general KGB + 1 general KGB = 2 generali KGB. Marginalii la o fuziune

Mult stimaţi domni de la FLUX,

De ce este Lupu ca Ghimpu sau pecetea interimatului

Anul Anul acesta am pus acesta am pus

bazele unei agriculturi bazele unei agriculturi performante! performante!

Declara ii brejneviene de Ziua Agricultorului

Am adus această tehnică

agricolă performantă ca ţăranii noștri să aibă la

ce visa!

Ion Mihalache

Haz de necaz. Colajele FLUX în 2011Haz de necaz. Colajele FLUX în 2011

Diacov cochetează cu Voronin, crezând că acesta îl iubeşte şi îl votează

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

(citiţi pag. 6-7)(citiţi pag. 6-7)

30 DECEMBRIE 20112 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIActual

Ar fi de remarcat și faptul că

poziţia comuniștilor a fost susţi-

nută iniţial și de deputaţii demo-

craţi care, de asemenea, au cerut

majorarea cotei fi xe a accizelor.

Deputatul PD, Valeriu Guma,

a menţionat că jumătate din

cantitatea de 6 miliarde de ţigări

produse în Republica Moldova

ajunge marfă de contrabandă în

România și în alte state.

Graba strică treaba?Executivul a pledat pentru

o creștere graduală a accizelor

la ţigări. Astfel, acestea se vor

dubla de la 1 ianuarie 2012 și

vor constitui 20 de lei pentru

1000 de bucăţi. „Guvernul pre-

conizează să obţină venituri de

circa 760 de milioane de lei în

anul viitor. Pentru comparaţie,

în 2011, în Bugetul de Stat au

ajuns 571 de milioane de lei

din accizul aplicat produselor

de tutun”, a precizat ministrul

Finanţelor, Veaceslav Negruţă,

într-un interviu pentru agenţia

„Moldpres”. În opinia ministru-

lui, la stabilirea accizelor ar tre-

bui să se ţină cont de situaţia din

Ucraina, or, o majorare bruscă

acum ar transforma Republica

Moldova într-o zonă de interes

pentru contrabanda cu ţigări

din Ucraina.

Protejarea producătorului sau protejarea contrabandei?Poziţia Guvernului a fost

susţinută cu multă însufl eţire și pasiune de către deputaţii liberal-democraţi. În cadrul dez-baterilor din Legislativ, aceștia au declarat că cei care propun majorarea bruscă a accizelor la produsele din tutun ar vrea să scoată în afara competiţiei producătorul autohton „Tutun-CTC”, fapt care i-ar prejudicia și pe cei aproximativ 2 mii de oameni care muncesc acolo. Șeful fracţiunii PLDM, Valeriu Streleţ, a opinat că ţigările pro-duse de “Tutun-CTC” ar putea ajunge necompetitive în scurt timp, deoarece și producătorii locali sunt obligaţi să majoreze accizele la produsele sale în același ritm.

Argumentele liberal-demo-cratului nu i-au convins pe co-muniști. Și cum democraţii erau și ei înclinaţi să le ţină isonul, de-putaţii din partidul premierului au solicitat de urgenţă o pauză, pentru a discuta problema în cadrul Alianţei. Greu de spus ce argumente, care nu puteau fi rostite în public, au invocat legislatorii din PLDM, doar că

la revenirea în sala de ședinţe a Parlamentului, fracţiunile din coaliţia majoritară au declarat că au ajuns la consens. Ce-i drept, democraţilor li s-a promis, așa cum au solicitat, să se revină la subiect în februarie 2012, pentru o analiză mai profundă a situaţiei. Dar până atunci mai este timp și cum evenimentele se precipită, deputaţii ar putea fi copleșiţi de alte griji și probleme inopinate.

Ghimpu habar nu are de scheme „contrabasiste”După o astfel de schimbare

de macaz, comuniștii au acuzat Alianţa de legalizarea unor sche-me în Parlament, de promova-rea intereselor contrabandiste și au părăsit ședinţa, trântind ușa după ei.

“Cei care vorbesc de scheme știu bine despre ce sume este vorba atunci când li se propun”, a acuzat, la rândul său, Valeriu Streleţ. Incoruptibilul liberal Mihai Ghimpu nu știe nimic des-pre astfel de scheme și interese pentru că, zice el „la contrabas nu am cântat”. „Dacă cântă alţii în Alianţă? Întrebaţi-i, nu știu, nu am auz muzical”, s-a spălat acesta pe mâini.

Parlamentarii discută despre scheme, contrabandiştii îşi fac treabaNu ne apucăm să judecăm

câtă dreptate au deputaţii co-muniști, pentru că și aceștia, la timpul lor, nu au fost străini de legalizarea diverselor scheme. Cert este că ţigările produse în Republica Moldova rămân la fel de atractive pentru con-

trabandă și le aduc venituri fabuloase celor care practică această „îndeletnicire”. Trafi cul ilegal de ţigări către România, în ciuda eforturilor, rămâne în-grijorător de mare. Chiar dacă se raportează cu regularitate despre capturile interceptate de vameși, în temei este vorba de cantităţi neimportante, ascunse prin autoturisme, prin bagaje etc. Marile transporturi, adevă-rata contrabandă reușește, de regulă, să ajungă pe căi ocolite la destinaţie, provocând pierderi enorme bugetului României, de exemplu.

Relatam în luna noiembrie despre transportul de ţigări de contrabandă interceptat în judeţul Galaţi, considerat drept cea mai mare captură din ultimii ani. Cele 420.000 de pachete de ţigarete au fost trecute cu barca, peste frontiera verde și, apropo, autorităţile moldovenești nu au suflat nici un cuvânt, deo-camdată, despre acest incident care îi vizează, fără îndoială, și pe grănicerii moldoveni. Nu știm dacă s-au efectuat cercetări, ce rezultat au dat aceste cercetări, prin ce loc a fost trecută marfa de contrabandă, cine și cum „nu a observat” mormanul de ţigări transportat cu barca peste Prut. Am citat la vremea respectivă un articol publicat de colegii noștri de la ziarul independent „Viaţa Liberă” din Galaţi, care au relatat, între altele, despre proporţiile pe care le-a atins contrabanda cu ţigări și despre pierderile pe care le suportă statul român din cauza trafi cului ilicit de ţigări.

Cine şi cât pierde din contrabanda cu ţigări?„Piaţa neagră a ţigaretelor

a ajuns la 11,8 la sută, conform

datelor publicate la sfârșitul trimestrului trei al acestui an de compania de cercetare Novel. Acest nivel este departe de re-cordul de 36,2 la sută, înregistrat în ianuarie 2010, dar piaţa ile-gală de ţigarete rămâne una la fel de îngrijorătoare”, menţiona publicaţia.

Mai mult, directorul Corpo-rate Aff airs & Communications, JTI România, Gilda Lazăr, opina că procentul respectiv va crește până la sfârșitul anului: „Pentru anul 2011, estimăm că media va fi la fi nal de circa 15 la sută. Mai simplu spus, una din șase ţigarete fumate în prezent în România provine din contra-bandă. În termeni cantitativi, aceasta înseamnă peste cinci miliarde de ţigarete! Evident, pierd producătorii legali, care vând mai puţin, consumatorii, care nu știu ce consumă, dar, mai ales, statul, dat fi ind faptul că, din preţul unui pachet de ţigarete, circa 80 la sută sunt taxe”, a declarat Lazăr.

Ţigările ieftine – bucuria contrabandiştilorPublicaţia mai menţiona că

34,7 la sută din ţigările de con-trabandă care se găsesc pe piaţa românească provin din Repu-blica Moldova, în timp ce prin fi lieră ucraineană intră 20,6 la sută din marfa ilegală. Conform estimărilor, numai în zona din care face parte și judeţul Galaţi, prin trafi cul ilegal de ţigări, sta-tul român pierde anual aproape 400 de milioane de euro.

Potrivit aceleiași Gilda Lazăr, „o problemă pe care autorită-ţile moldovenești trebuie să o analizeze este cea legată de vo-lumul total al producţiei locale și importurilor legale pentru Moldova, volum care este de

aproape trei ori mai mare decât consumul din Moldova”.

Diferenţa de taxe şi diferenţa de preţuri stau la baza câştigurilor „Baza profi tului acestor fi liere

de contrabandă este diferenţa de taxe și de preţuri practicate la ţigarete în ţările UE faţă de cele din ţările vecine, precum Republica Moldova și Ucraina. De exemplu, în Republica Mol-dova, preţurile ţigaretelor din categoriile ”populare” sunt de patru, cinci ori mai mici decât preţurile de pe piaţa legală a Galaţiului”, mai preciza publica-ţia „Viaţa Liberă”.

Dar ţinta marilor traficanţi nu este doar România, unde se

oprește doar o parte din marfa de contrabandă. ”Galaţiul, ca și România în ansamblul ei, este atât zonă ţintă, cât și zonă de tranzit către alte zone sau alte ţări în care preţurile sunt și mai mari, iar profi turile și mai con-sistente. Ca să vă faceţi o idee privitoare la ordinul de mărime, profi tul contrabandiștilor, la un TIR de ţigarete, este undeva în-tre 600.000 și 1.000.000 de euro. Să nu uităm că, atunci când vor-bim de contrabandă sau contra-faceri, vorbim despre reţele de criminalitate organizată, spălare de bani, violarea proprietăţii intelectuale, evaziune fi scală”, a mai relatat directorul Corporate Aff airs & Communications, JTI România.

Dată fi ind gravitatea situaţiei privind trafi cul ilegal de ţigări,

taxarea articolelor de tutun

este reglementată în cadrul unei

Directive europene, 12/2010.

Statele membre UE sunt obli-

gate să crească accizele până la

nivelul minim prevăzut în acest

act normativ. În cazul României,

trebuie atins nivelul de 90 de

euro pe mia de ţigarete (de la

circa 76,6 euro, în prezent), până

în 2018.

Potrivit ministrului Finanţe-

lor, Veaceslav Negruţă, la noi

mărimea accizelor la ţigări va

fi adusă la nivelul standardelor

impuse în Uniunea Europeană

către anul 2025. Să înţelegem

că abia atunci va scădea și inte-

resul contrabandiștilor pentru

ţigările produse în Republica

Moldova?

Ioana FLOREA, FLUX

Marea Britanie a pierdut locul al șaselea între economiile dezvoltate după ce creșterea Braziliei (7,5%) a surclasat poziţia britanicilor, se arată în cel mai recent studiu al Centrului de Cercetare Economică și de Business (CERB), citat de BBC. Unul din motivele care au stat la baza expansi-unii Braziliei este excedentul comercial pe care statul sud-american îl are cu China.

Șeful CEBR, Douglas McWilliams, a declarat pentru BBC Radio 4 că “mutarea” face parte dintr-o schimbare economică majoră, care confi rmă că ţările care produc mărfuri vitale - alimente și energie, urcă în tabelul economiilor cele mai mari.

Pentru următorii 10 ani, estimările CERB indi-că și o altă surpriză: locul Germaniei va fi luat de Rusia, iar cel al Franţei, de India. Marea Britanie

va surclasa actuala rivală Franţa, care va coborî

de pe locul 5 până pe 9.

Iată clasamentul estimat de cercetătorii

CERB:

Locul 2011 2020

1 SUA SUA

2 China China

3 Japonia Japonia

4 Germania Rusia

5 Franţa India

6 Brazilia Brazilia

7 UK Germany

8 Italia UK

9 Rusia Franţa

10 India Italia

Dan Popa HotNews.ro

Colindatul meu nu seamănă câtuși de puţin cu cel din programele de televiziune. Acesta nu-i de-cât spectacol, comerţ și rating, un soi de reprodu-cere kitshioasă, de bâlci, a unor secvenţe de ritual din trecutul nostru de popor pădureţ. Colindatul meu e, mai degrabă, un colindat prin memorie, printre fi gurile cele mai luminoase ale copilăriei. Atunci când îngân câteva versuri sau când colind din adâncul plămânilor o fac cu emoţia unei celebrări. Când ridic vocea mă întorc cu gândul în copilărie, la primul colindat, la repetiţii și cei care s-au chinuit să mă încarce cu un repertoriu. Și o fac chemat de fi gurile colţoase și uscate ale ţăranilor mei încremeniţi ca butucii pe foc pe tot parcursul ritualului și al cântecului. Sunt absolut sigur că și ei, atunci când cântau ca niște cete de oșteni pregătiţi să pornească la luptă, purtau în minte chipurile părinţilor și revedeau fi gurile în-aintașilor într-o stranie și aproape mistică relaţie cu trecutul. Colindatul străvechi ţinea de legătura omului cu spiritele strămoșilor. Colindatul cu dube nu era decât forma păgână de celebrare a morţilor și de îmbunare sau alungare a spiritelor. „Colinda fetii” vine și ea dintr-un ritual de iniţiere, „Colinda ciobanului”, din textele magice ale păstorilor, „Co-linda feciorului” sau „a vânătorului”, din practici rituale cu funcţii benefi ce. În secolul trecut încă mai existau sate românești în care diferenţa între colind și bocet ţinea mai ales de calendar și de împrejurare.

„Mă luai luai,Pe din jos de rai!”

Bradul împodobit a fost când pomul vieţii, când mirele sau mireasa mortului ne-lumit. Într-o casă, el purta podoabele bogăţiei și ale bucuriei, în alta sau în cimitir, doar mesajele și obiectele bune de

însoţit cel plecat prin toate vămile pustiei. La noi, la polonezi, la bulgari, la sârbi și la multe popoare slave, colindatul ritual este un obicei precreștin ce ţine mai ales de legătura omului cu spiritele strămoșilor. Mai târziu, creștinismul a asimilat Crăciunul cu Nașterea Domnului.

Din păcate, presiunea marketingului, foamea de pieţe și goana după puncte de rating au redus Crăciunul la o găoace calendaristică frumos împo-dobită. Festivalul cârnaţilor și jumărilor, tăiatul porcilor în mijlocul orașului și petrecerile menite a face propagandă primarilor și consilierilor, toate la un loc alcătuiesc acum doar un soi de distracţie barbară, ieftină, cu accente grobiene. Cam asta începe să devină Crăciunul ritual, preluat de bi-serică și de televiziuni și împodobit cu tot felul de obiceiuri locale inventate peste noapte. Comerţul amestecat cu sfi nţi și îngeri, cu scene biblice și

campanii de promovare a vân-zărilor ne cotropește zilele de decembrie, împiedicându-ne să ne apropiem de noi înșine și de trecutul nostru.

Prosteala cumplită și toate excesele tranziţiei chiar vulga-rizează și sting o legătură ade-vărată cu înaintașii noștri.

“Leru-i ler” nu-i doar o incantaţie premergătoare pentru mâncare, băutură și distracţie!

Cornel NISTORESCU

Sursa: cotidianul.ro

Economia mondială se afl ă

într-o situaţie periculoasă, a

avertizat Christine Lagarde,

directorul general al Fon-

dului Monetar Internaţional

(FMI), într-un interviu acor-

dat publicaţiei Journal du

Dimanche (JDD). Ea conside-

ră că zona euro atrage restul

ţărilor de pe glob într-o criză

economică și fi nanciară și că

tulburările sociale riscă să se

producă.

Bătrânul Continent se scufundă în

recesiune, frânează comerţul mondial

și producţia, iar criza sa fi nanciară se

extinde, devenind o „criză de încredere

în datoriile publice și în soliditatea sis-

temului fi nanciar”. America, principalul

partener al Europei, este afectată. La

fel și ţările emergente, motoare ale

dezvoltării în anii 2000, dar astăzi blo-cate, este tabloul prezentat de Lagarde, care evocă China, Brazilia, Rusia, „unde previziunile de creștere sunt revăzute în scădere”.

La sfârșitul lui ianuarie, FMI își va publica previziunile economice mondi-ale. Creșterea economică de 4% la nivel global, prevăzută pentru 2012, ar putea fi revizuită, spune Lagarde. Lagarde constată că discuţiile dintre Nicolas Sarkozy, Angela Merkel și omologii lor nu au stopat încă criza. Summitul din 9 decembrie nu a fost destul de detaliat în legătură cu aspectele fi nanciare și a fost prea complicat din punct de vede-re al principiilor fundamentale. „Ar fi folositor pentru europeni să vorbească pe o singură voce și să anunţe un plan și un calendar simplu și detaliat”, a mai specifi cat Lagarde, menţionând, toto-dată, că asta așteaptă investitorii și că principiile mari nu impresionează.

Ea compară actuala situaţie cu cea dintre cele două războaie mondiale. „În anii 30, statele s-au repliat asupra lor și multilateralismul a scăzut. Acum vedem cum unele state își măresc ba-rierele tarifare, inventează obstacole netarifare și câteodată pun bariere în calea fl uxurilor de capital”, potrivit Agerpres.

Egoismul naţional din ce în ce mai accentuat este, potrivit acesteia, prin-cipalul obstacol. „Este greu să pui în aplicare strategii internaţionale de coaliţie împotriva crizei. Parlamentele naţionale nu sunt doritoare să angaje-ze fi nanţele publice sau să valideze o garanţie de stat pentru a sprijini alte ţări. Protecţionismul este subiect de dezbatere, iar principiul „fi ecare pentru sine” câștigă teren”. Ea nu citează nume-le nici unei ţări, dar, fi ind vorba despre protecţionism, China este cea vizată.

Sursa: jurnalul.ro

Trăim într-o peri-oadă a mixajului. Valorile s-au es-tompat, bucuria s-a transformat în distracție, culorile s-au diluat. Moș Crăciun a luat locul lui Iisus, iar colindele au devenit prilej de venituri supli-mentare. Sărbă-torile de iarnă sunt furnizate la pachet, într-o frenezie care nu mai are nimic din atmosfera Betlee-mului.

Ne urăm de bine și ne facem cadouri… unii altora. Ridicăm paharul și ne cinstim „creștinește”, sperând că „altă-dată s-o facem și mai lată”. În timp ce unii confundă Crăciu-nul cu Paștele, derutați dacă porcul este mai important de-cât mielul, alții „colindă” mall-

urile, ignorând faptul că „trag” istoria la indigo. Acum două mi-lenii în casele celor bine situați nu s-a găsit „loc de poposire”. Nu a fost loc pentru lumină, nici pentru schimbare! Plini de veselie, au abandonat speranța autentică, izolând-o undeva

pe paiele umede ale unei iesle…Preferând sclavia mediocrității existențiale!

Aceeași mână plă-pândă continuă să ape-se pe conștiințele noas-tre și să insiste la ușa locuințelor ce se îneacă în lumini și artifi cii. Mai este „loc de poposire”? Mai aveți spațiu și pen-tru altceva?

Fie ca finalul de an să genereze în fi ecare dintre noi o revoluție interioară! Iar deziluzi-ile pe care le-am trăit până acum să fi e înlocu-ite cu speranța dăruită din înălțimile cerești. Divinul să renască și în inimile noastre, făcând

ca răul din noi și din jurul nostru să piardă teren! Și astfel, poate vom avea șansa să trăim măcar pentru câteva clipe într-o lume normală.

Prof. Lehaci FLORENTIN

sursa: proatitudine.ro

Moldova nu a ajuns la o înţelegere cu Gazprom. Vom procura gaze la preţul vechi

În primul trimestru al anului 2012, Republica Moldova va procura gaze de la Gazprom la preţul vechi. Delega-ţia moldoveană care s-a afl at la începutul acestei săp-tămâni la Moscova nu a ajuns la o înţelegere privind semnarea noului contract cu concernul rus, transmite MOLDPRES, cu referire la surse apropiate grupului de negociatori.

Actualul contract, care urma să expire la 31 decembrie 2011, a fost prelungit pentru încă trei luni, timp în care Chișinăul va încer-ca să obţină semnarea unui contract pe termen lung cu privire la furnizarea gazelor, construit pe o nouă formulă de calcul a costului la gaze. Aceasta ar permite reducerea preţului de import al com-bustibilului.

Negocierile cu concernul rus au fost reluate săptămâna aceasta după o pauză de peste o lună. Discuţiile privind noul contract au fost suspendate după ce la mijlocul lunii octombrie Republica Moldova a semnat cel de-al treilea Pachet Energetic al Uniunii Europene, care presupune divizarea companiilor de furnizare și distribuţie în entităţi diferite. Administraţia Gazprom a așteptat să vadă care va fi poziţia ofi cială a Moldovei privind modelul de implementare a Pachetului energetic III. Ofi cialităţile moldovene au declarat că nu vor renunţa la implementarea acestui pachet, dar sunt dispuse să utilizeze un model ce nu ar defavoriza drepturile patrimoniale și interesele con-cernului rus, care deţine pachetul de control la Moldovagaz.

Contractul în vigoare a fost semnat în decembrie 2006 și preve-dea majorarea treptată a preţului de import. În consecinţă, preţul de achiziţie a crescut de la o medie de 76,1 dolari SUA pentru o mie de metri cubi în 2005 până la circa 400 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaz în trimestrul patru al anului 2011. Doar în acest an preţul de achiziţie a gazului a crescut cu aproape 35 la sută, iar tariful pentru consumatorii casnici s-a mărit cu 26%. O consecinţă negativă a acestui fapt este reducerea consumului. Importul de gaze a scăzut de la 1418,6 milioane metri cubi în anul 2005 până la 1187,8 milioane de metri cubi în 2010, notează MOLDPRES cu referire la date ale Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică.

Sursa: MOLDPRES

Bulgaria interconectează conductele de gaze cu

România şi GreciaBulgaria este pe cale de a începe construcţia la o interconexiune de gaze naturale cu România în câteva săptămâni, potrivit ministrului bulgar al Economiei, Energiei și Turismului, Traiceo Traikov.

Construirea interconectării de gaz bulgaro-elene va începe în al treilea trimestru din 2012, a declarat Traikov duminică, 25 de-cembrie, pentru agenţia de presă BTA. Bulgaria își mută legătura la reţeaua de gaze naturale la cea a vecinilor săi după războiul gazelor din ianuarie 2009 între Rusia și Ucraina, care a tăiat livrările de gaz rusesc spre Bulgaria timp de trei săptămâni, lăsând-o fără gaze naturale în mijlocul iernii, amintește și Novinite. Criza gazelor din 2009 a expus dependenţa Bulgariei de aproape 100% de gazele naturale rusești.

Ministrul bulgar al Energiei a mai explicat că se așteaptă să sem-neze un memorandum cu Ministerul turc al Energiei și Resurselor Naturale, care va cimenta angajamentul politic al Turciei în proiect pentru interconectarea de gaz bulgaro-turcă, scrie Moldpres. Co-misia Europeană a aprobat deja 9 milioane de euro în cofi nanţare pentru interconectarea de gaz Bulgaria-România și 45 de milioane de euro pentru interconectarea de gaz Bulgaria-Grecia, plus o altă sumă de 2,5 milioane de euro pentru studiul de fezabilitate și for-mularul de cerere pentru interconectarea de gaz Bulgaria-Serbia, a reamintit Traikov.

Sursa: karadeniz-press.ro

Cine face „schemele” în Parlament?Cine face „schemele” în Parlament?Deși proiectul politicii bugetar-fi scale a provocat discuţii aprinse în AIE, partenerii din coaliţia de guvernământ si-tuându-se iniţial pe poziţii, aparent, ireconciliabile, aceste poziţii au fost ulterior „armonizate” prin diverse metode de convingere. În cadrul discuţiilor din Parlament, cele mai mari controverse a iscat stabilirea mărimii accizelor la ţigări, opoziţia comunistă cerând o mărire considerabilă a acestora. Fracţiunea PCRM a propus o majorare a accizelor la ţigările cu fi ltru în valoare de 50 de lei+15% pentru 1000 de ţigări, faţă de 20 de lei +24% prevăzută de Guvern. În opinia deputaţilor comuniști, această majorare ar fi adus venituri suplimentare la buget de peste 240 de milioane de lei. Totodată, ei au opinat că aceste măsuri ar descuraja contrabanda cu ţigări din Republica Moldova.

Şefa FMI: „Economia mondială este în pericol”

Crăciunul de piaţă contra Crăciunului strămoşesc

Iisus sau Moș Crăciun?

BBC: Se schimbă ordinea economiilor lumii. Brazilia surclasează Marea Britanie, devenind a şasea cea mai mare economie

30 DECEMBRIE 2011 3Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Politic

Ţucatul politic al lui Diacov Felul în care Diacov s-a pro-

dus în ședinţa de miercuri a

Parlamentului, ultima din acest

an, este de-a dreptul penibil. Co-

pleșindu-i cu laude pe tovarășii

săi liberali și liberali-democraţi

din AIE, probabil pentru marele

merit de a fi ţinut ţara în blocaj

politic și economic timp de

aproape trei ani de zile, Diacov

nu s-a sfi it să-i pupe mieros și

pe cei din opoziţia comunistă,

de ale căror voturi ar putea să

depindă alegerea sa în funcţia

în care lui Lupu nu i-a reușit să

se cocoșeze, chiar dacă are peste

doi metri lungime.

Un preşedinte „svoloci”?„Noi am trăit un an, dacă se

poate așa de spus, de dezmăţ a libertăţii. Noi am ajuns până la aceea că opoziţia, care opt ani de zile spunea că în republică îi ghini, acum, pe zi ce trece, e tot mai rău și mai rău, spune opo-ziţia. Am ajuns la aceea că dom-

nul Voronin se duce la mitingul domnului Mark (Tkaciuk – n.n.) și spune și el acolo: Jos Alianţu!Jos Alianţu! Domnul Voronin scanda chestia asta mai modest, fi indcă el știe ce înseamnă jos. Alianţu s-a ţânut, alianţu a votat. Și eu vreu să vă spun că așă cum s-o votat în ultimele două săptă-mâni, n-o lucrat Parlamentul ista de pe toate globurile pământești. Noi am votat toată legislaţia, noi am votat bugete în termen record. Eu nu spun că asta obli-gatoriu îi bine, dar Parlamentul a realizat sarcinile care stăteau în faţa Legislativului, că trebuia să pună la dispoziţia Guvernului legile necesare. […]

Noi vrem ca să fi e ales preșe-dintele și noi vrem ca libertatea noastră să poarte și povara responsabilităţii, ca noi, la sfâr-șitul anului viitor, în aceeași componenţă să putem raporta poporului nostru chinuit că indiferent de culoare politică, de unele simpatii ale noastre personale, noi toţi am fost res-ponsabili în acest an și am făcut ceva pentru această ţară, pentru acest popor”, a declarat Diacov.

Diacov s-a gudurat pe lângă liderul comunist Voronin. Mai mult, maniera în care a vorbit Diacov este o încercare de a-l imita pe Voronin, pentru care Diacov nutrește nu doar un pic de respect, dar și multă invidie. Diacov îl maimuţărește pe Vo-ronin, chiar dacă acesta i-a spus că e „mare svoloci”. Din rusește, „svoloci” se traduce ca „ticălos, canalie, nemernic, lepădătură, mârșav, pleavă, drojdie”. Altfel, Diacov nu ar fi demagogizat atât de ieftin de la tribuna Parlamen-tului: mai întâi, a lăudat Forul legislativ pentru că a lucrat mult în ultimele două săptămâni, votând în timp record „bugete-le”, de parcă Legislativul poate fi lăudat pentru faptul că un an întreg nu a făcut nimic, nu a promovat nici o reformă, iar la sfârșit de an a votat în pripă câteva legi. După care Diacov recunoaște că acest lucru nu este totuși bun, că e anormal, ca la sfârșit să constate că, în felul acesta, Parlamentul și-a dus la îndeplinire sarcinile. Credeţi că există în Republica Moldova un mai mare demagog care în doar două rânduri să-și schimbe de trei ori opinia, făcând, totodată, o mină de emiţător de adevăruri absolute? Mă îndoiesc.

Diacov cochetează cu Voronin Dumitru Diacov a făcut par-

te din numeroasa cohortă de deputaţi AIE care nu au dorit alegerea lui Lupu în funcţia de șef de partid, chiar dacă Lupu era și încă mai este șeful său pe linie de partid. Acești deputaţi AIE au avut varii motive ca să nu-l voteze pe Lupu. În special este vorba de cei din PLDM, care

au lucrat pe la spate împotriva interimarului, ca nu cumva în competiţia dintre cei doi mari oligarhi din coaliţia de guvernă-mânt, Filat și Plahotniuc, ultimul să iasă învingător,obţinând și funcţia de președinte de ţară. Spre deosebire de deputaţii din PLDM, Diacov a avut alte inte-rese ca să dorească nealegerea lui Lupu, care sunt eminamente personale. Dumitru Diacov a înţeles că Voronin și cei care i-au mai rămas fideli în PCRM nu-l vor vota niciodată pe Lupu, care i-a trădat, ca și Plahotniuc, de altfel. Dar Voronin ar putea, cel puţin ipotetic, să accepte să voteze pentru un alt reprezen-tant al Partidului Democrat, și anume pentru Diacov. Nu în zădar Diacov s-a lăudat în faţa camerelor de luat vederi că li-derul comunist are o slăbiciune aparte pentru el, adică îl iubește, într-un fel.

Lupu şi Diacov sau cum e dracul, aşa-i şi tat-su Este bine că Lupu nu a ajuns

președinte. Bineînţeles, Lupu-președinte ar fi fost o catastrofă pentru Republica Moldova. Dar să nu credeţi că Diacov ar fi o variantă mai bună, chiar dacă acesta are un șir de avantaje faţă de interimarul de doi metri. Dia-cov are simţul umorului, el este de o ipocrizie ingenioasă, de o ticăloșenie șăgalnică și de o su-perfi cialitate ștrengară, dacă ne putem exprima astfel cu referire la un individ care pe 10 februarie va împlini 60 de ani (aici domnul Diacov nu are nici un motiv să se supere pe noi pentru că noi ne-am inspirat din lungul

șir de califi cative provenit din traducerea rusescului „svoloci” - este de vină Voronin, cel care are o slăbiciune aparte pentru domnia sa). Pe când Lupu este serios, solemn, monumental chiar în toate: și în ipocrizia, și în ticăloșenia, și în superfi cialitatea și chiar în prostia lui.

De ce Diacov nu trebuie să fi e ales președintele ţării? Din-tr-o sumedenie de motive. În primul rând, pentru că în lunga sa carieră politică, Diacov nu a realizat nimic pentru această ţară, el a fost bun doar pentru a ţese intrigi, a tragi sfori din care să profi te tot el și familia sa. Dacă domnul Diacov va insista în ideea ca să fi e ales președinte (acum e doar la nivel de tato-nare și de sugestie), atunci noi vom readuce în atenţia opiniei publice un lung șir de fapte legate de scandaloasele acte de corupţie din glorioasa sa biografi e politică.

Plahotniuc, un dictator adevărat, nu unul improvizat, ca Voronin În al doilea rând, este in-

admisibil faptul ca gruparea oligarhică și politică din jurul lui Plahotniuc să pună laba și pe funcţia de președinte al ţării. Plahotniuc deja controlea-ză conducerea Parlamentului, Procuratura, întregul sistem al Justiţiei, CCCEC, Curtea Consti-tuţională, un șir de ministere din Guvern (pe cele în fruntea cărora se afl ă miniștri democraţi, dar și liberali de-ai lui Ghimpu), pre-cum și alte instituţii publice. Ar fi culmea ca și în fotoliul de preșe-dinte să se înscăuneze tot unul dintre oamenii lui Plahotniuc, indiferent de faptul că acesta este Lupu sau Diacov. Dacă Pla-hotniuc, având deja controlul asupra Procuraturii, a Justiţiei, a CCCEC, va ajunge să pună mâna

și pe instituţia președinţiei,

atunci el va putea cu ușurinţă

să-l debarce din carul puterii

pe Filat, scoţând din sertarele

Procuraturii un șir de dosare

legate de tot felul de acţiuni de

contrabandă cu ţigări, așa cum

Plahotniuc a și sugerat în câteva

dintre intervenţiile sale publice.

După care, Plahotniuc va instala

omul său în fruntea Guvernului,

dacă nu cumva va dori chiar el să

ocupe această funcţie. Și atunci,

Vladimir Plahotniuc va ajunge

să se numească pe drept cuvânt

dictatorul Republicii Moldova,

iar Vladimir Voronin ni se va pă-

rea cel mai democrat politician

din câţi au existat în ţara asta.

Ce e de făcut? sau în loc de post-scriptumCare ar fi soluţia pentru situ-

aţia catastrofală în care se afl ă

ţara noastră? Asta ar fi alegerea

unui președinte neafi liat politic

care ar fi în stare să dea un nou

început vieţii politice de la Chi-

șinău. Este necesar să alegem

în fruntea statului o persoană

integră, carismatică, de al cărei

nume sute de mii de moldoveni

să-și poată lega speranţa într-un

viitor în care la guvernare nu

vor putea accede hoţii, crimi-

nalii și alţi ticăloși, așa cum se

întâmplă de la o vreme încoace.

Dar dacă actualul Parlament

nu vrea sau nu este în stare să

aleagă o astfel de persoană,

atunci formaţiunile parlamen-

tare actuale nu au nici un drept

să mai ajungă în Legislativ după

alegerile anticipate. Toate, fără

nici o excepţie: Partidul Liberal

Democrat, Partidul Liberal, Par-

tidul Democrat și, nu în ultimul rând, Partidul Comuniștilor. Toţi sunt o apă și un pământ. Cei care doresc ca Republica Moldova să aibă un viitor, ca moldovenii (indiferent de ce etnie sunt ei: români, ucraineni, găgăuzi, ruși sau bulgari) să aibă un viitor în propria lor ţară, trebuie să facă totul ca această molimă politi-co-oligarhică să nu mai ajungă niciodată la guvernare, să nu mai intre niciodată în Parlament. Dacă actuala clasă politică nu va alege un președinte care să reprezinte întreg poporul Repu-blicii Moldova, atunci va fi mo-mentul ca fi ecare dintre noi să se implice prin acţiuni concrete și hotărâte în debarcarea ei, ca să nu mai rămână nici un Lupu, nici un Ghimpu, nici un Filat, nici un Voronin sau altul ca ei în Parla-ment, Guvern și în alte structuri ale statului. A mai rămas puţin de așteptat. Anul care vine nu poate să nu aducă schimbarea pe care o așteptăm cu toţii, chiar dacă unii dintre noi o înţeleg di-ferit. Lucrurile s-ar putea clarifi ca chiar la începutul lui 2012. Nu e mult până departe.

Sergiu PRAPORŞCIC, FLUX

Da’ mult am mai lucrat noi, măi, Da’ mult am mai lucrat noi, măi, mai mult decât pe toate globurile pământești!mai mult decât pe toate globurile pământești!

Da’ oare câte globuri Da’ oare câte globuri pământeşti sunt? pământeşti sunt?

Da’ asta nu contează, important este ca Voronin să vreie Da’ asta nu contează, important este ca Voronin să vreie să mă facă preşedinte, că Plahotniuc s-ar putea să vreiesă mă facă preşedinte, că Plahotniuc s-ar putea să vreie

Diacov cochetează cu Voronin, crezând că acesta îl iubeşte şi îl votează

După ce șeful său de partid, Marian Lupu, a anunţat, făcând o mină tragică, că nu mai candi-dează la funcţia de președinte al ţării, Dumitru Diacov s-a grăbit să se dea în spectacol chiar de la tribuna Parlamentului. Asta ca să iasă în prim-plan, să se remarce cumva pentru că acum, se pare, el este cel care ţintește funcţia de preșe-dinte al ţării.

Aşa au reacţionat moldovenii la afl area vestei că Marian Lupu nu mai candidează Urmare din pag. 1

Responsabil sau iresponsabili?Altceva este că Lupu se consideră neprihănit

și acuzat pe nedrept. „Culmea iresponsabilităţii a fost să consideri candidatul drept singurul de care ar depinde rezultatul alegerilor!” le-a reproșat el politicienilor. Noi am zice că depinde totuși cine este candidatul și de câte ori insistă să candideze în situaţia în care i se spune clar că nu va fi ales.

O doză de dreptate ar avea însă și Marian Lupu. Pentru că vina o poartă și cei care, de dragul propriilor interese, i-au promis ceea ce nu aveau cum să-i ofere. Responsabilitatea este și a lui Mihai Ghimpu, care l-a tot ameţit cu descântece despre sfi nţenia Alianţei și a Acordului de con-stituire, și a lui Filat, care nu și-a făcut prea multe probleme de conștiinţă atunci când a semnat acorduri aberante și anexe anticonstituţionale, câtă vreme trebuia să-și păstreze funcţia de prim-ministru și controlul asupra câtorva instituţii de interes major pentru el. Dar și a „dirijorilor” din propriul partid, care l-au împins pe Lupu de la spate, pentru că obţinerea funcţiei de președinte le-ar fi încununat eforturile de acaparare a pute-rii supreme în stat. Acum, se pare, Marian Lupu nu le mai este acestora de nici un folos și ei l-au sacrifi cat cu ușurinţă.

„Starea de spirit” a democraţilor l-a descurajat pe şeful acestora De aceea, nu cred că trebuie să căutăm niște

sensuri ascunse în gestul președintelui democrat. Pentru că ele sunt la suprafaţă. Acest gest nu este nici benevol, nici responsabil, nu este nici dovada unei capacităţi sau predispuneri pentru compromis. Totul este mult mai simplu – Lupu a fost poftit de colegii de partid să-și tempereze ambiţiile, care nu-i mai folosesc la nimic formaţiu-nii, riscând să o tragă iremediabil la fund. A spus-o chiar ex-candidatul în declaraţia sa de miercuri: „Este o decizie ce ţine cont și de starea de spirit din Partidul Democrat, pe care am verifi cat-o la Consiliul Naţional al formaţiunii pe care o conduc, care s-a desfășurat în seara zilei de 27 decembrie”. Obișnuit să măsoare „temperatura medie”, așa cum afi rma anterior, Lupu a constatat în fapt de seară că în cazul unor colegi de-ai săi, tempera-tura riscă să atingă punctul de fi erbere.

Noi am menţionat și anterior că situaţia în PD nu este chiar atât de univocă, iar înaintarea candidaturii lui Marian Lupu la nesfârșit nu mai este privită cu ochi buni de toată lumea. Și chiar presupuneam că acel vot nul de la 16 decembrie i-ar fi putut aparţine vreunui coleg de partid de-al

prezidenţiabilului. Încă înaintea alegerilor, Du-mitru Diacov se arăta sceptic în privinţa șanselor șefului său de partid de a întruni numărul necesar de voturi. Acesta a afi rmat, cu sufi cientă ironie, că Lupu este „puţin idealist” și prezintă situaţia ca fi ind mai bună decât este în realitate.

Arta cedării de la Marian LupuGrav și cu mult dramatism în voce, Marian Lupu

ne-a vorbit despre spiritul de sacrifi ciu, uitarea de sine și iubirea de moșie. Aproape testamentar, politicianul s-a adresat către politicienii chemaţi să decidă soarta ţării: „Cred cu aceeași tărie – clasa politică e obligată să demonstreze fl exibilitate și capacitate de decizie și de compromis pentru a asigura succesul turului doi al alegerilor repetate a Președintelui Republicii Moldova! Și să demon-străm că fi ecare dintre noi știe să cedeze, dacă aceasta ar contribui la obţinerea acelor rezultate de care are nevoie ţară!”. Adică, prin cramponarea sa de funcţie, prin anihilarea oricăror încercări de dialog cu opoziţia și de identifi care a unui alt candidat, Marian Lupu crede că a demonstrat fl e-xibilitate și capacitate de compromis. Acum este rândul altora să demonstreze aceleași calităţi.

Predilecţia nerealizatului președinte pentru preţiozităţile lingvistice i-au jucat festa și în aceas-tă zi solemnă, menită să-l acopere de glorie și să-i aducă recunoștinţa de veci a poporului. Referin-du-se la mult prea întinsa poveste fără de succes a alegerii președintelui, abilul mânuitor al limbii române a numit-o „epopee durabilă pentru ţară”. Eh, dacă ar fi făcut Marian Lupu și Alianţa măcar ceva „durabil” pentru ţară! Pentru că durabil, potri-vit dicţionarului, înseamnă ceva temeinic, trainic, rezistent, solid, stabil, statornic etc. Or, „epopeea” prezidenţialelor numai stabilitate nu ne-a oferit. Adică, a fost de durată, dar nicidecum durabilă.

Lupu, retras doar pentru 15 ianuarieReacţiile actorilor politici la vestea minunată

transmisă de Marian Lupu au fost pe cât de cu-rioase, pe atât de amuzante. Prins cu noaptea-n cap și pe nepusă masă, Mihai Ghimpu s-a arătat copleșit și depășit de împrejurări. Întrebat de o reporteriţă dacă s-a discutat și s-a știut la ședin-ţa Alianţei despre retragerea lui Lupu, acesta a răspuns că nu, dar mătăhăind afi rmativ din cap. „E o decizie care le aparţine și ca candidat este în drept să decidă dacă da sau nu”, a mai fost în stare să spună Ghimpu, privind pierdut de după ochelari. Este de înţeles emoţia fostului spicher și președinte interimar. În acele clipe el a auzit, probabil, cum îi fâlfâie pe lângă ureche, plecând fără întoarcere, visul său sacru de a ajunge iarăși în fotoliul de președinte al Parlamentului.

Și deputaţii comuniști au fost puși în mare încurcătură, bănuind că lucrurile nu ar fi tocmai curate. „Este o decizie tactică de a trage de timp, ca să vă mai menţineţi la guvernare? Prin aseme-nea decizie, contribuiţi la menţinerea haosului în politică”, a opinat reprezentantul acestora. Cu siguranţă, în noile împrejurări, comuniștilor le va fi destul de greu să-și justifi ce neparticiparea la negocierile privind identifi carea candidatului la președinţie, or, în caz contrar, vor trebui să-și declare deschis opţiunea pentru anticipate.

Mai către amiază, șeful liberal și-a venit în fi re și a redevenit aproape optimist. Cine știe ce leac pentru liniștea sa interioară i-a oferit Lupu, cert este că Ghimpu a avut numai cuvinte de laudă despre geniul tactic al interimarului. „Cred că din punct de vedere tactic, Lupu a făcut o mișcare bună, așa arată situaţia. Acordul AIE rămâne acord, el doar nu a spus că se retrage pentru tot-deauna. El s-a retras numai pentru 15 ianuarie”, a declarat Ghimpu la încheierea ultimei ședinţe din acest an a Parlamentului.

Godea a sesizat Curtea Constituţională. Punct şi de la capăt?Adică, de la 16 ianuarie, Marian Lupu ar putea

fi numit iarăși în „funcţia” de candidat la președin-ţie. Din partea sa personală și a lui Mihai Ghimpu. Chiar dacă vorbele liberalului rar când pot fi luate în serios, de un lucru ar trebui să se ţină cont: deputatul neafi liat Mihai Godea a contestat la Curtea Constituţională legalitatea scrutinului prezidenţial din 16 decembrie, din motiv că nu

a fost respectat dreptul parlamentarilor la votul secret.

Mecanismul a fost declanșat, Godea a solicitat examinarea sesizării în regim de urgenţă, iar ver-dictul Curţii este previzibil. A fost aceasta o decizie spontană a fostului liberal-democrat, izvorâtă din respect profund pentru litera și spiritul legii, ori acţiunea a fost gândită și calculată de niște minţi învechite în rele? Fără îndoială, Constituţia a fost încălcată atunci când s-a votat cu buletinele la vedere. Dar de ce nu a avut Godea nici o reacţie atunci când candidatul i-a cerut și lui, „respectuos”, să-i demonstreze buletinul la ieșirea din cabina de vot? Și nici când subiectul a fost discutat „pe toate feţele” în Parlament și prin presă? De ce nu l-a tras de mânecă pe Marian Lupu și nu l-a aten-ţionat că nu va suporta acest sacrilegiu? Doar de dragul spectacolului al cărui erou principal urma să fi e? Sau au dreptate cei care afi rmă că varianta respectivă a fost pregătită din vreme?

Și dacă, Doamne ferește, Marian Lupu era ales? Și-ar fi înăbușit Godea pornirile justiţiare sau ar fi contestat alegerea democratului în înalta funcţie? Cred că ar fi răbdat cu stoicism, chiar dacă i-ar fi fost foarte greu.

Ca în bătaie de joc, sondajul „Bilanţul Socio-Politic 2011”, făcut public de IMAS la o zi după briefi ngul de adio al candidatului, îl situează pe Lupu în fruntea topului persoanelor pe care mol-dovenii le-ar prefera în funcţia de președinte al ţării. Ce-i drept, cu un scor de doar 21 de procente. Totuși, ar fi o încurajare și un imbold ca Marian Lupu să revină. Așa cum crede și Mihai Ghimpu, după 15 ianuarie.

Ioana FLOREA, FLUX

Lupu, nu doar dispus, dar şi decisLupu, nu doar dispus, dar şi decisȘefu’, Șefu’,

mai dă-mi o mai dă-mi o șansă… șansă…

30 DECEMBRIE 20114 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIRetrospectiv=

IanuarieMihai Ghimpu a rămas fără Mihai Ghimpu a rămas fără

funcţii de răspundere în funcţii de răspundere în favoarea lui Plahotniucfavoarea lui Plahotniuc

După partajarea celor mai im-portante funcţii în stat și semnarea Acordului de constituire a AIE 2, Partidul Liberal, condus de Mihai Ghimpu, nu s-a ales cu nici o func-ţie în conducerea Legislativului și doar cu președinţia unei singure comisii parlamentare – Comisia-Juridică pentru Numiri și Imunităţi. Plus la aceasta, liberalilor le-a fost rezervat doar un singur loc în Bi-roul permanent al Legislativului. Situaţia respectivă a fost greu de înţeles, dat fi ind faptul că anume liderul PL, Mihai Ghimpu, declara, în perioada negocierilor privind constituirea AIE 2, că nu va parti-cipa la guvernare dacă nu i se vor da funcţii. Ca, ulterior, să declare că nu are nevoie de ele. „Eu toată viaţa am fost mulţumit, și partidul, de ceea ce avem. Nemulţumitului i se ia darul”, a declarat el jurna-liștilor. Menţionăm că, potrivit Acordului de constituire a AIE 2, Mihai Ghimpu urma să fi e ales în funcţia de președinte al Legislati-vului, funcţie care i-a fost oferită provizoriu lui Marian Lupu, până la presupusa alegerea a acestuia în funcţia de șef al statului. Deși urma ca, până la alegerile prezidenţiale, Ghimpu să ocupe funcţia de prim-vicepreședinte al Parlamentului, funcţia a fost cedată, într-un mod extrem de curios, controversatului politician și businessman Vladimir Plahotniuc.

Urechean anunţă că va Urechean anunţă că va candida la funcţia de primar candida la funcţia de primar

general al capitalei general al capitalei Președintele Alianţei Moldova

Noastră, Serafim Urechean, își anunţă intenţia de a candida la funcţia de primar al capitalei. Asta după ce defunctul AMN, care an-terior a făcut parte din alianţa de guvernământ, nu a mai reușit să treacă pragul electoral la alegerile din 28 noiembrie. Urechean a mai afi rmat că, deși partidul său a ajuns în afara Parlamentului, el se consi-deră membru al AIE 2.

Plahotniuc, politicianul cu Plahotniuc, politicianul cu dublă identitatedublă identitate

Ziarul Adevărul publică o in-vestigaţie în care se descoperă că noul prim-vicepreședinte al Legislativului, liderul din umbră al PD, Vladimir Plahotniuc, apare în documentele ofi ciale ale României cu o altă identitate, Vlad Ulinici. Potrivit sursei, înaltul demnitar moldovean și-a schimbat de două ori identitatea în România. Astfel, contrar legislaţiei, aceeași persoa-nă poartă numele Vlad Ulinici, sub care are acte de cetăţean român în dreapta Prutului.

A demarat „planul de A demarat „planul de liberalizare a regimului de liberalizare a regimului de

vize”vize”În perioada 24-25 ianuarie

2011, comisarul pentru Afaceri Interne al Uniunii Europene, Ce-cilia Malmström, s-a aflat într-o vizită oficială la Chișinău. Dem-nitarul european a avut un lung șir de întâlniri, toate relatate cu mare pompă de către presa gu-vernamentală, în special de către Moldova 1. Scopul vizitei a fost „prezentarea oficială a Planului de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Eu-ropeană”. Totodată, pe parcursul afl ării în Republica Moldova, Ce-cilia Malmström s-a întâlnit cu toţi ofi cialii moldoveni de prim-rang, a vizitat Centrul pentru Combaterea Trafi cului de Fiinţe Umane, Centrul de Plasament Temporar al Străini-lor și Centrul Comun de Vize.

FebruarieHomosexualii s-au sărutat în Homosexualii s-au sărutat în faţa monumentului lui Ștefan faţa monumentului lui Ștefan

cel Mare și Sfânt din centrul cel Mare și Sfânt din centrul ChișinăuluiChișinăului

Pe data de 14 februarie, în așa-zisa „zi a îndrăgostiţilor”, mai mulţi activiști ai organizaţiei homosexu-alilor și lesbienelor, „Gender Doc M”, au desfășurat un fl ash-mob în preajma monumentului lui Ștefan cel Mare, în cadrul căruia s-au săru-tat „cu pasiune” bărbaţi cu bărbaţi și femei cu femei. Homosexualii și lesbienele au fost însoţiţi și susţinuţi de reprezentanţii Organizaţiei „Am-nesty International Moldova”.

Guvernul le dă frâu liber Guvernul le dă frâu liber homosexualilorhomosexualilor

Cabinetul de Miniștri, condus de premierul Vladimir Filat, a apro-bat, pe data de 17 februarie 2011, controversatul proiect de lege privind prevenirea și combaterea discriminării. Respectivul proiect de lege le oferă homosexualilor și lesbienelor un spectru larg de

drepturi, cum ar fi demonstraţiile publice, accesul în școli, participa-rea la elaborarea programului de învăţământ, în vederea „cultivării toleranţei faţă de minorităţile sexuale” etc. Proiectul de lege anti-discriminare urma să fi e prezentat ulterior spre adoptare finală de către Parlament.

Iurie Roșca se retrage din Iurie Roșca se retrage din funcţia de președinte al PPCDfuncţia de președinte al PPCD

Iurie Roșca s-a retras din funcţia de președinte al Partidului Popu-lar Creștin Democrat (PPCD). La propunerea lui, Congresul XIII al PPCD, întrunit la Chișinău, l-a ales în această funcţie pe Victor Ciobanu, care, până atunci, deţinea funcţia de vicepreședinte al formaţiunii și de lider al organizaţiei de tineret a PPCD „Noua Generaţie”.

Odată cu Iurie Roșca, din con-ducerea formaţiunii s-au retras toţi reprezentanţii generaţiei fondatoa-re a acestui partid, printre care Vlad Cubreacov, Ștefan Secăreanu, Mihai Adauge, Alexandru Corduneanu ș.a. La conducerea formaţiunii au fost aleși reprezentanţii aripei tinere a partidului, care au aderat la PPCD în timpul manifestaţiilor de protest anticomuniste din 2002. Dinu Ţurca-nu a fost reales în funcţia de secretar general, iar 15 tineri și tinere au fost promovaţi în funcţia de vicepreșe-dinte de partid.

A fost aprobată noua A fost aprobată noua componenţă a Comisiei componenţă a Comisiei

Electorale CentraleElectorale CentraleParlamentul a votat, cu unanimi-

tate de voturi, o nouă componenţă a Comisiei Electorale Centrale. Noua componenţă a CEC cuprinde 9 membri, dintre care 3 din partea PLDM (Iurie Ciocan, Vasile Gafton și Ștefan Creangă), 3 din partea PCRM (Vadim Moţarschi, Igor Vremea, Ale-xandru Simionov), 2 din partea PD (Andrei Volentir și Svetlana Guţu) și 1 din partea PL (Ștefan Urâtu). Așa-dar, Puterea a propus 6 membri din 9, iar Opoziţia – 3. La 15 februarie, CEC și-a ales conducerea. Preșe-dinţia Comisiei i-a revenit lui Iurie Ciocan. În funcţia de vicepreședinte a fost ales Ștefan Urâtu, iar în cea de secretar – Andrei Volentir.

Biroul Naţional de Statistică Biroul Naţional de Statistică anunţă despre o creștere cu anunţă despre o creștere cu

30 la sută a criminalităţii 30 la sută a criminalităţii În anul 2010, numărul infracţiu-

nilor comise în Republica Moldova a crescut cu peste 30 la sută faţă de anul 2009. Datele au fost făcute publice de către Biroul Naţional de Statistică (BNS), care a difuzat, la sfârșitul lunii februarie, un amplu raport privind nivelul infracţiona-lităţii.

Potrivit acestui raport statistic, în 2010, la 10 mii de locuitori au revenit tocmai 93 de infracţiuni. „Conform informaţiei Ministerului Afacerilor Interne, în anul 2010 au fost înregistrate 33,4 de mii infracţiuni sau cu 30,2% mai mult faţă de anul precedent, iar faţă de anul 2006 nivelul infracţionalităţii a crescut cu 34,9%. Din totalul in-fracţiunilor, 67% au fost înregistrate în localităţile urbane. În medie, la 10 mii de locuitori, în anul 2010 revin 93 de infracţiuni, faţă de 69, infracţiuni în anul 2006”, se arăta în raportul BNS.

MartieS-a scumpit pâineaS-a scumpit pâinea

La 1 martie curent, Combinatul de Panifi caţie din Bălţi, cel mai mare producător de pâine din regiunea de nord, a scumpit pâinea cu 20 la sută, motivându-și decizia prin creșterea preţurilor la făină și carburanţi, dar și prin epuizarea re-zervelor de grâu. Pentru a ameliora situaţia, la 2 martie, Guvernul a redistribuit peste 8 mii de tone de grâu din rezerva de stat. Grâul ar urma să ajungă, potrivit ministrului Agriculturii, în ra-ioanele Hâncești, Fălești, Edineţ, Orhei, în orașele Bălţi și Chișinău. Grâul primit urma să fi e restituit statului de către agenţii economici până la data de 1 septembrie 2011, din roada nouă.

Guvernul decide disponibilizarea a peste Guvernul decide disponibilizarea a peste 8 500 de persoane angajate în sfera 8 500 de persoane angajate în sfera

bugetarăbugetarăGuvernul anunţă că, în anul 2011, numărul an-

gajaţilor din sfera bugetară va fi redus cu 8 %, ceea ce înseamnă că alte 8 573 de persoane vor rămâne fără serviciu. 7 la sută dintre cei care urmează să fie disponibilizaţi activează în domeniul învă-ţământului. Datele respective se conţin în Nota informativă la proiectul Legii Bugetului pentru anul 2011. De asemenea, în Nota informativă la proiectul bugetului se menţionează că Guvernul se angajează ca, în anul 2011, să optimizeze numărul de angajaţi în sectorul bugetar, pentru a asigura reducerea presiunii bugetar-fi scale, care vine din partea nivelului înalt de angajare în acest sector.

Opinia publică afl ă despre vizita la Opinia publică afl ă despre vizita la Chișinău a fi ului fostului dictator libian Chișinău a fi ului fostului dictator libian

Muammar Gaddafi Muammar Gaddafi Postul de televiziune Publika TV anunţă, pe

3 martie, despre o vizită la Chișinău a lui Saif Al-Islam Gaddafi, fiul președintelui libian de atunci, Muammar Gaddafi . Informaţia a fost con-fi rmată de Serviciul de Informaţii și Securitate al Republicii Moldova. Fiul liderului libian a fost în Republica Moldova pe 19 ianuarie și a plecat din ţară a doua zi. O revistă de la Chișinău a publicat o fotografi e de la o expoziţie de pictură a Nico-letei Stati în care apare fi ul lui Gaddafi . La același eveniment au mai fost prezenţi președintele de onoare al PD, Dumitru Diacov, președintele PLDM, Vladimir Filat, și ex-ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase.

Serafi m Urechean, înghiţit prin fuziune Serafi m Urechean, înghiţit prin fuziune de Vladimir Filatde Vladimir Filat

Liderul PLDM, Vladimir Filat, și cel al AMN, Se-rafi m Urechean, au anunţat, pe data de 14 martie, despre fuzionarea celor două formaţiuni politice. În cadrul unei conferinţe de presă comune, pre-ședintele PLDM l-a felicitat pe noul său subaltern pentru buna alegere pe care a făcut-o, precizând că ei sunt compatibili nu doar „ca și idei”, ci chiar ca oameni. Iar Serafi m Urechean s-a grăbit să anunţe fuziunea ca pe un fapt împlinit, fără a mai aștepta să vadă ce va decide congresul formaţiunii. Mai mulţi fruntași și membri de partid s-au declarat surprinși și în dezacord cu decizia luată de Con-siliul Politic al Alianţei „Moldova Noastră” privind fuzionarea cu Partidul Liberal Democrat.

Vicepreședintele SUA întreprinde o vizită Vicepreședintele SUA întreprinde o vizită la Chișinăula Chișinău

Pe data de 11 martie, vicepreședintele SUA, Joe Biden, a efectuat o vizită de 7 ore la Chișinău, aceasta fi ind prima vizită a unui ofi cial american de rang înalt în Republica Moldova de la procla-marea independenţei. Ofi cialul american a avut întrevederi cu premierul Vladimir Filat și preșe-dintele interimar Marian Lupu. Joe Biden a ţinut un discurs în Scuarul Teatrului Naţional de Operă și Balet din Chișinau, la care au participat câteva mii de persoane. Vizita lui Joe Biden la Chișinău a fost apreciată ca fi ind una istorică și drept un semnal al sprijinului acordat de SUA pentru so-luţionarea confl ictului transnistrean.

Parlamentul mărește stagiul de cotizare Parlamentul mărește stagiul de cotizare și vârsta de pensionareși vârsta de pensionare

Parlamentul a aprobat, pe 29 martie, în primă lectură, proiectul de modifi care a legislaţiei de pensionare. Astfel, stagiul de cotizare pentru toţi angajaţii se va majora treptat, începând cu 1 iulie 2011, de la 30 la 35 de ani, cu șase luni anual. Normele de pensionare ale judecătorilor și procu-rorilor vor fi excluse din legile speciale și incluse în legislaţia generală privind pensionarea. Stagiul special de cotizare a judecătorilor și procurorilor va fi majorat de la 12 ani și 6 luni până la 15 ani, iar stagiul complet de cotizare, în prezent 20 de ani, va crește până va ajunge nivelul general, 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbaţi. Proiectul prevede și creșterea treptată, de la 20 la 25 de ani, a stagiului de cotizare pentru mi-litarii care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne. Stagiul special de cotizare pentru deputaţii în Parlament și membrii Guvernului va crește de la 2 la 4 ani, iar pentru președinte, vicepreședinte și deputaţii Adunării Populare a Găgăuziei – de la 4 la 6 ani.

Guvernul, la un pas de dizolvareGuvernul, la un pas de dizolvareCabinetul Filat se afl ă pe marginea prăpastiei,

după ce Comisia parlamentară economie, buget și fi nanţe nu a avizat, de două ori consecutiv, proiectul politicii bugetar-fi scale. Menţionăm că lipsa unui aviz pozitiv din partea unei comisii parlamentare împiedică adoptarea Bugetului de Stat pentru 2011. Premierul Vladimir Filat a decla-rat anterior că, dacă nu se reușește adoptarea de către Parlament a acestui proiect de lege până la 1 aprilie 2011, Guvernul își va prezenta demisia.

AprilieSmirnov îl invită pe Filat într-o Smirnov îl invită pe Filat într-o „vizită ofi cială” în Transnistria„vizită ofi cială” în Transnistria

La 5 aprilie, așa-zisul „minister al afa-cerilor externe al republicii moldovenești nistrene” a difuzat un comunicat de presă în care se spune: „În cadrul consultărilor de la Viena dintre participanţii la „Consi-liul permanent pentru chestiuni politice din cadrul procesului de negocieri privind reglementarea transnistreană”, Ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldove-nești Nistrene, V. V. Iastrebciak, i-a transmis Vicepremierului Republicii Moldova, E. T. Carpov, o scrisoare ofi cială a șefului puterii executive, conducătorul Cabinetului de Mi-

niștri al Republicii Moldovenești Nistrene, I. N. Smirnov, scrisoare adresată Primului ministru al Republicii Moldova, V. V. Filat.” Mai mulţi analiști și comentatori politici din Republica Moldova și de peste hotare au opinat că relaţiile regulate și „construc-tive” dintre Smirnov și Filat trebuie puse în directă legătură cu interesele economice și de contrabandă ale grupărilor care con-trolează atât malul drept, cât și pe cel stâng al Nistrului.

Voronin vorbește în premieră Voronin vorbește în premieră despre negocierile cu Filatdespre negocierile cu Filat

Vladimir Voronin ridică vălul de pe nego-cierile sale cu Filat, care s-au desfășurat în lunile ianuarie și februarie, cu ușile închise, departe de ochii opiniei publice. Astfel, înţelegerea la care ar fi ajuns Vladimir Vo-ronin și Vladimir Filat viza constituirea unei

coaliţii verde-roșu de guvernământ, un fel de AIE 3. Vladimir Filat urma să primească sprijinul deputaţilor PCRM pentru funcţia de președinte al Republicii, iar Igor Dodon urma să fi e sprijinit de PLDM pentru func-ţia de prim-ministru al unui Cabinet AIE 3 învestit cu votul deputaţilor PLDM și PCRM. Prezent, luni, 4 aprilie, la emisiunea Fabrika de la televiziunea Publika, Vladimir Voronin a declarat: „Noi nu am avut rezerve faţă de Igor Dodon, dar faţă de perspectivele care se deschid. Actuala guvernare nu este pe mult timp. Ei departe nu vor ajunge cu această politică antinaţională. La noi Do-don a fost ţinut pentru o funcţie mai înaltă: îl ţineam pentru funcţia de prim-ministru. Eu i-am spus-o deschis. Iată care a fost situaţia de intrigă, de ce nu s-a hotărât din timp asupra candidaturii sale”.

Alexandru Tănase părăsește Alexandru Tănase părăsește Guvernul FilatGuvernul Filat

Alexandru Tănase, prim-vicepreședinte al PLDM și ministru al Justiţiei, anunţă că își dă demisia din funcţia de ministru, în favoarea funcţiei de judecător la Curtea Constituţională. „Este o decizie a mea și vreau să mă credeţi că am motive foarte-foarte pertinente”. Tănase a evitat să spună care sunt aceste motive, spunând doar că le va comunica „mai târziu”. „De principiu, pot să vă spun doar că este o misiune foarte importantă și cred eu că ani în șir această instituţie a fost neglijată prin desemnarea nu a tot ce era mai potrivit”, a menţionat Alexandru Tănase.

Serafi m Urechean este numit în Serafi m Urechean este numit în funcţia de președinte al Curţii de funcţia de președinte al Curţii de

ConturiConturiPe data de 15 aprilie, premierul Filat

anunţă, într-o conferinţă de presă, că proaspătul său coleg de partid, Serafim Urechean, va ocupa fotoliul de președinte al Curţii de Conturi. În ședinţa Parlamentu-lui din aceeași zi, liberal-democratul Mihai Godea a cerut includerea pe ordinea de zi a proiectului de lege privind numirea unui nou președinte la Curtea de Conturi, având în vedere că mandatul deţinut de fostul președinte Ala Popescu a expirat. Această decizie a fost criticată dur de experţi, care au menţionat că candidatura lui Urechean este incompatibilă cu această funcţie.

Principalele evenimente social-politice ale anului 2011Mai

Și Mihai Godea îl părăsește Și Mihai Godea îl părăsește pe Filatpe Filat

Unul dintre ultimii fondatori care au dat startul PLDM, Mihai Godea, a anunţat, pe data de 3 mai, că pără-sește formaţiunea condusă de Vladi-mir Filat. El a spus că dorește astfel să ușureze misiunea foștilor colegi de partid. „Am înţeles că pentru ședinţa de mâine (miercuri, 4 mai - n.n.) a partidului se pregătește scenariul unei execuţii civice, a fost redactat deja și textul declaraţiei care va fi citită. Nu vreau însă să îmi pun într-o situaţie neplăcută colegii, care vor trebui să ridice mâna pentru demi-terea mea, împotriva voinţei lor. Le voi ușura situaţia și mă voi retrage”, a mai spus Mihai Godea.

9 mai, sărbătorit cu mult fast 9 mai, sărbătorit cu mult fast de guvernanţii de la Chișinăude guvernanţii de la Chișinău

Aniversarea a 66 de ani de la capitularea Germaniei în cel de-al Doilea Război Mondial a fost mar-cată cu o anvergură de-a dreptul impresionantă. Veterani, guver-nanţi, concurenţi electorali, mi-niștri, deputaţi, proeuropeni, foști

unioniști și stataliști s-au amestecat de-a valma, într-un acces comun de „elan patriotic”. Politicienii, pă-trunși de importanţa momentului, s-au întrecut în discursuri elogioase și mulţumiri adresate veteranilor sovietici, cu plecăciuni și recunoș-tinţă eternă. Cu susţinătorii după ei, cu drapelele partidelor pe care le reprezentau, potentaţii zilei s-au îmbulzit după voturi precum calicii la împărţitul comândului. Abia când s-au săturat aceștia de spectacol, a fost lăsat și poporul cu buchete de fl ori la focul veșnic.

Filat își retrage candidatul Filat își retrage candidatul pentru funcţia de primar al pentru funcţia de primar al

capitalei capitalei Liderul PLDM, Vladimir Filat, a

anunţat că Victor Bodiu, candidatul PLDM la funcţia de primar al Capi-talei, se retrage din cursa electorală și că îl va susţine în alegeri pe can-didatul PL, Dorin Chirtoacă. „Este un anunţ despre viitorul Alianţei pentru Integrare Europeană. Voi

fi scurt, pentru a nu lăsa loc de in-terpretări. Lucrurile nu arată deloc bine în ceea ce privește viitorul AIE. Confl ictele din AIE s-au transformat într-un adevărat război intern, mai ales în campania pentru Chișinău. Toţi am greșit în campanie. Ce este important, să ne trezim la timp. Să lăsăm orgoliile, să arătăm că suntem responsabili, că nu avem interese înguste de partid”, a precizat Filat.

Benzina s-a scumpit Benzina s-a scumpit cu 18,8 la sutăcu 18,8 la sută

Agenţia Naţională pentru Re-glementare în Energetică (ANRE) a publicat raportul privind evoluţia pieţei produselor petroliere în pri-mul trimestru al anului 2011. Astfel, în primul trimestru al anului 2011, preţul mediu de comercializare cu amănuntul a benzinei a crescut, faţă de aceeași perioadă a anului precedent, cu 18,8%, constituind 14,82 lei pentru un litru. Motorina s-a scumpit cu 21,5%, fi ind comerci-alizată la preţul de 13,54 lei pentru un litru.

Filat prelungește termenul Filat prelungește termenul limită de înmatriculare a limită de înmatriculare a

mașinilor cu numere străinemașinilor cu numere străineGuvernul a prelungit, până la 1

ianuarie 2012, termenul până la care mașinile cu numere de înmatricula-re străine urmau să fi e înregistrate în Republica Moldova sau să fi e scoase din ţară. Decizia a fost anunţată pe data de 25 mai 2011, de premierul Vladimir Filat, care a numit-o „un compromis”. Anterior, în luna apri-lie, Guvernul hotărâse ca mașinile să poată circula cu numere străine în Moldova numai 90 de zile pe an. Decizia respectivă a stârnit un val de proteste din partea proprietarilor de mașini cu numere străine.

IunieAu loc alegerile locale generaleAu loc alegerile locale generale

Pe data de 5 iunie 2011, s-a desfășurat primul tur al alegerilor locale generale. Pe teritoriul ţării au fost deschise 1 955 de secţii de votare pentru cei peste 2,6 milioane de cetăţeni cu drept de vot. Pentru alegerile locale au fost tipărite peste 7 milioane 400 de mii de buletine de vot, dintre care peste 5 milioane 700 de mii în limba română și peste 1 milion 700 de mii în limba rusă. Dacă cele 3 partide membre ale AIE au reușit să adune cele mai multe voturi cumulativ, în parte, comuniștii sunt câștigătorii acestor alegeri. Fiecare al treilea vot pe ţară a fost pentru PCRM. Așa arată datele ofi ciale prezentate de Comisia Electorală Cen-trală. Partidul Comuniștilor este lider pe ţară, după numărul de voturi la funcţiile de primar, consilier raional/municipal și consilier sătesc/orășenesc. La Chișinău, liberalul Dorin Chirtoacă și comunistul Igor Dodon s-au califi cat în cel de-al doilea tur de scrutin, preconizat pentru data de 19 iunie. Dorin Chirtoacă a acumulat 46,51% din sufragii, iar Igor Dodon – 48,07%. În Con-siliul Municipal Chișinău, Partidul Comuniștilor a obţinut 26 de mandate, cu 46,11% din sufragii, în timp ce partidele din coaliţia de guvernământ au luat împreună 25 mandate, repartizate ast-fel: PL – 17 (31,82%), PLDM – 7 (13,99%) și PD – 1 (3,13%).

O mașină-capcană explodează în centrul ChișinăuluiO mașină-capcană explodează în centrul Chișinăului

Pe data de 7 iunie, o mașină-capcană explodează în centru Chișinăului. Atentatul îl vizează pe președintele Federaţiei Mol-dovenești de Tenis, afaceristul moldovean Igor Ţurcan, care este și șeful staff -ului electoral al ex-peledemistului Mihai Godea. Ţur-can este rănit mortal și se stinge din viaţă la Spitalul de Urgenţă. Moartea lui Igor Ţurcan dezvăluie o lume în care crima organizată și instituţiile care ar trebui să lupte împotriva ei colaborează strâns în statul afl at la graniţa de est a Uniunii Europene. Asasi-natul, investigat de Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP), developează o realitate unde poliţiști și criminali fac afaceri împreună și unde politicul este doar o platformă pen-tru activităţi ilegale ce duc la crime violente. Bomba detonată la distanţă, plasată într-un automobil Lada cu numere rusești furat din Ucraina, completează un puzzle de conexiuni pe care OCCRP le-a investigat în Moldova și le-a pus cap la cap.

Comemorarea victimelor deportărilor comuniste sau Comemorarea victimelor deportărilor comuniste sau plânsul „sfi nţilor” cu lacrimi de crocodilplânsul „sfi nţilor” cu lacrimi de crocodil

Duminică, 12 iunie 2011, Puterea a organizat un miting la Chișinău, chiupurile, de comemorare a victimelor primului val de deportări în masă din Basarabia, orchestrat de către ocupanţii sovietici acum 70 de ani. De fapt, evenimentul care a avut loc în capitală și la care au participat toţi liderii AIE a fost unul mai puţin de comemorare a victimelor ocupaţiei sovietice, cât, mai degrabă, unul propagandistic, electoral, menit să îmbună-tăţească imaginea deja rău șifonată, în mai puţin de 2 ani de guvernare, a lui Filat, Ghimpu și Lupu. Discursuri cu ondulaţii emotive, plângăcioase și chiar isterice, patriotism găunos de paradă, declarativism și festivism liberal și democrat, acestea sunt caracteristicile de bază ale respectivului eveniment.

Chirtoacă câștigă un nou mandat de primarChirtoacă câștigă un nou mandat de primarCandidatul liberal la funcţia

de primar al capitalei, Dorin Chirtoacă, a obţinut victoria în cel de-al doilea tur de scrutin, desfășurat duminică, 19 iunie, devansându-l la limită pe contra-candidatul său din partea PCRM, Igor Dodon. Potrivit ultimelor date prezentate de Comisia Elec-torală Centrală, după numărarea a 100% din voturile chișinăuieni-lor, Dorin Chirtoacă a acumulat 50,6 la sută din sufragii, contra-candidatului său, Igor Dodon, revenindu-i, respectiv, 49,4 la sută din voturile valabil exprimate. Partidul Comuniștilor nu recunoaște înfrângerea în municipiul Chișinău și cere alegeri repetate în Capitală. Mai mult, comuniștii acuză actuala guvernare de falsifi carea alegerilor, prin votare multiplă și scoaterea buletinelor în afara secţiilor de votare.

Moldova – ultima în clasamentul bunăstăriiMoldova – ultima în clasamentul bunăstăriiGlobal Finance a realizat un top al celor mai bogate ţări din

lume. Potrivit acestuia, Moldova este mai săracă decât Uzbekis-tan sau Vietnam și mai „bogată” decât Pakistan sau Nicaragua. Cu un PIB pe cap de locuitor de 2 mii 937 de dolari calculaţi la o rată de schimb ajustată în 2010, Moldova ocupă locul 131 în clasamentul bunăstării. Dintre statele din Europa, ţara noastră este ultima în clasament.

Baghirov, reţinut la ChișinăuBaghirov, reţinut la ChișinăuBloggerul rus Eduard Baghirov a fost reţinut la Chișinău,

fi ind acuzat de participare și organizare a dezordinilor în masă din aprilie 2009. Despre aceasta scrie prietenul său, cunoscutul scriitor și publicist rus Serghei Minaev, într-o postare pe blogul său. Acesta susţine că a fost sunat de Baghirov, care l-a anunţat că este reţinut pe trei zile de către procurorii moldoveni. An-terior, potrivit sursei, Baghirov ar fi fost chemat de două ori la interogatoriu, iar a treia oară a fost reţinut.

Moscova îl trimite pe Smirnov la pensieMoscova îl trimite pe Smirnov la pensieCea de-a treia rundă de consultări informale în formatul „5+2”

privind reglementarea confl ictului transnistrean, care a avut loc marţi, 21 iunie, la Moscova, a eșuat. Pentru a relua procesul de negocieri în format „5+2”, liderul administraţiei de la Tiraspol trebuie să fi e schimbat, scrie kommersant.ru. Moscova crede că noua conducere ar putea fi mai ușor de convins asupra necesi-tăţii reglementării confl ictului transnistrean.

Pământul de la Palanca a fost cedat UcraineiPământul de la Palanca a fost cedat UcraineiPe data de 30 iunie, Guvernul Filat a cedat către Ucraina 18

hectare din teritoriul naţional, traversate, pe o distanţă de circa 8 kilometri, de drumul strategic Odesa-Reni, care leagă Ucraina de enclava sud-basarabeană dintre Dunăre, Nistru și Marea Neagră (Bugeacul). Agenţia Relaţii Funciare și Cadastru a semnat Actul privind determinarea și stabilirea pe teren a hotarelor sectorului de autostradă Odesa-Reni în regiunea localităţii Palanca din raionul Ștefan Vodă (fostul judeţ istoric Cetatea Albă).

EUROPEAN

ABONAREA 2011

6

5

4

2

(citiţi pag. 3)

Filat instituie homodictaturaFilat instituie homodictatura

Moldoveni, luaţi exemplu și nu-i discriminaţi!Moldoveni, luaţi exemplu și nu-i discriminaţi! (citiţi pag. 6-7)(citiţi pag. 6-7)

(citiţi pag. 2-3) (citiţi pag. 7) (citiţi pag. 4)

Marţi, 7 iunie, la ora amiezii, un autoturism Lada a explodat pe o stradă centrală din ca-pitală, în apropiere de Ambasada Chinei și a Procuraturii Militare. În urma defl agraţiei a fost rănit grav președintele Federaţiei de Tenis din Moldova, Igor Ţurcan, care a decedat ulterior la spital. Mașina avea numere de înmatricu-lare rusești și staţiona de două zile în preajma sediului Federaţiei de Tenis. Cazul este unul ieșit din comun pentru Republica Moldova și a șocat atât prin cruzi-mea lui, cât și prin fap-

guvernare și a solicitat protecţie

din partea statului, pentru sine

și pentru colegii săi.

Poliţia exclude o legătură cu

li i l i

cât nu există nici o certitudine, ancheta are obligaţia să ia în calcul toate versiunile posibile. Cu atât mai mult, cu cât nu ţine de competenţa purtătorului de cuvânt să-și dea cu părerea, într-o formă categorică în pri-

faptul omorului intenţionat al președintelui Federaţiei Mol

structurile de forţă, Iurie Roșca, pentru că partidul premierului

Iurie Roșca nu exclude fap-tul că și ancheta în acest caz

Politic , bani i regl ri de conturi în stil ma otPolitic , bani i regl ri de conturi în stil ma ot

Regele Mihai I al României, Regina Mamă Elena, însoţiţi de primul ministru Mihai Antonescu și de Guvernatorul Basarabiei, urcă treptele Mausoleului

din Cimitirul Eroilor din Chișinău, unde au depus o coroana de fl ori

Fosta intrare în Cimitirul de Onoare din Chișinău, în locul mormintelor - Clinica de Ftiziatrie și Pulmonologie, 1966

Intrarea în Cimitirul de Onoare din Chișinău, Republica Moldova, 2011

Electoratul „prost” i-a sancionat pe politicienii „detepi”

30 DECEMBRIE 2011 5Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI Retrospectiv=

IulieMuruianu, iarăși demisMuruianu, iarăși demis

Președintele Curţii Supreme de Justi-ţie (CSJ), Ion Muruianu, a fost demis din funcţie de majoritatea parlamentară. Decizia a fost adoptată în cadrul ședinţei de marţi, 5 iulie, cu votul deputaţilor AIE, după ce Comisia juridică pentru numiri și imunităţi a dat aviz pozitiv includerii proiectului de decizie pe ordinea de zi a Legislativului. De această dată, decizia de a-l demite pe președintele CSJ a fost luată după ce Consiliul Superior al Ma-gistraturii (CSM) a adoptat o hotărâre în acest sens. Muruianu a mai fost demis de Parlament în anul 2010, însă a revenit, la scurt timp, în fruntea instituţiei, fi ind restabilit în funcţie de Curtea Constitu-ţională, pe motiv că decizia respectivă a fost luată fără a exista un aviz pozitiv din partea CSM.

Moscova renunţă deschis la Moscova renunţă deschis la SmirnovSmirnov

Transnistria trebuie să renunţe la independenţă și să-și schimbe condu-cerea. Declaraţia a fost făcută de către președintele Comitetului pentru afaceri externe al Dumei de Stat a Rusiei, Con-stantin Kosacev. „Situaţia din Transnistria degradează, nu atât din cauza economi-ei, cât a demografi ei. Populaţia părăsește regiunea, ea a obosit să mai trăiască în condiţii de incertitudine, nu există nici o investiţie serioasă. Perspectivele ca regiunea să devină un stat independent sunt foarte vagi, ea nu va fi recunoscută de comunitatea internaţională. Astfel, regiunea are nevoie de schimbări politi-ce și strategice”, a menţionat Kosacev.

Crăciunul și Paștele au trecut, Crăciunul și Paștele au trecut, sinistraţii – rugaţi să mai așteptesinistraţii – rugaţi să mai aștepte

Sinistraţii din satele Obileni, Cotul Morii și Nemţeni din raionul Hâncești, cărora autorităţile le promiseseră locu-inţe noi până la Crăciunul 2010 și apoi la Paște, sunt rugaţi să mai aștepte. Până la sfârșitul lunii august, de această dată.

Dodon sugerează că va prelua Dodon sugerează că va prelua șefi a formaţiunii cu sau fără voia șefi a formaţiunii cu sau fără voia

lui Voroninlui VoroninPe 13 iulie 2011, solicitat să comen-

teze intenţiile lui Dodon de a reforma Partidul Comuniștilor, Voronin a respins iniţiativele acestuia. „Igor Dodon este un specialist extraordinar în domeniul economiei, în domeniul managemen-tului. Dar în politică el este mai verde decât partidul lui Filat cu verdeaţa lui toată. Dacă o să hotărască să plece din partid, nu-i el primul și nu-i el ultimul. Din partidul nostru au plecat peste 2 500

de oameni, care au venit la noi la timpul respectiv când noi am venit la guvernare. Au venit după portofolii, după gumă de mestecat”, a declarat Voronin. După o tăcere de mai bine de o săptămână, Igor Dodon i-a dat replica lui Vladimir Voro-nin. Cu o tonalitate calmă și un limbaj prudent, Dodon a declarat că nu renunţă la intenţia de a reforma formaţiunea și a lăsat să se înţeleagă cât se poate de clar că va candida la funcţia de lider PCRM în cadrul următorului congres, care ar putea avea loc chiar anul viitor.

Gazul devine și mai scumpGazul devine și mai scumpDeși la începutul lunii iulie, Agenţia

pentru Reglementări în Energetică vor-bea de un preţ de 356 de dolari pentru o mie de metri cubi de gaz livrat de către Federaţia Rusă, ieri, 21 iulie, com-pania Moldovagaz a venit cu alte date ofi ciale. Șeful Serviciului de presă de la Moldovagaz, Andrei Aculov, a declarat că, începând din 1 iulie 2011, Republica Moldova plătește 361,17 dolari pentru o mie de metri cubi de gaz, iar până la sfârșitul trimestrului III, preţul ar putea crește până la 367,67 dolari, în funcţie de capacitatea termică a gazului.

AugustUn tânăr acuză liderii Un tânăr acuză liderii

PL, PLDM și AMN de PL, PLDM și AMN de organizarea violenţelor din organizarea violenţelor din

7 aprilie7 aprilieUn tânăr de 24 de ani susţine

că pe 7 aprilie 2009 era liderul unei organizaţii extremiste, a cărui activitate ar fi fost dirijată și finanţată de către partidele care se afl ă acum la guvernare. Băiatul spune că liderii acestor

formaţiuni i-ar fi instruit, per-sonal, pe provocatori în ajunul evenimentelor din aprilie. Eugen Mocanu a declarat că evenimen-tele violente din 7 aprilie 2009 ar fi fost puse la cale de liderii liberal-democraţilor, ai liberalilor și ai Alianţei „Moldova Noastră”. Mai mult, el susţine că organiza-ţia social-nazistă, al cărei lider era pe atunci, ar fi fost fi nanţată de Vlad Filat, Dorin Chirtoacă și Serafi m Urechean.

România suplimentează România suplimentează numărul de burse pentru numărul de burse pentru

tinerii basarabenitinerii basarabeni

Numărul de burse oferite cetăţenilor Republicii Moldova care doresc să-și continue studi-ile liceale și universitare în Ţară a fost suplimentat. În anul de studii 2011-2012 vor fi oferite circa 5000 de burse. Informaţia a fost oferită de către șeful Depar-tamentului pentru Românii de Pretutindeni, secretarul de stat Eugen Tomac.

Paradă militară la Chișinău Paradă militară la Chișinău de Ziua Independenţeide Ziua IndependenţeiPe 27 august, sute de persoa-

ne, ofi ciali de rang înalt și am-basadori acreditaţi la Chișinău au depus flori la monumentul lui Ștefan cel Mare din centrul Chișinăului, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de la proclamarea inde-pendenţei Republicii Moldova. La eveniment au participat pre-

ședintele interimar și președinte al Parlamentului Marian Lupu, premierul Vladimir Filat, dar și membrii Guvernului, deputaţi și foști demnitari, inclusiv foștii președinţi ai ţării. Ulterior, în Piaţa Marii Adunări Naţionale a avut loc, în premieră, o paradă militară la care au participat circa 1.000 de militari și 65 de unităţi de tehnică militară.

Scandalul atacurilor raiderScandalul atacurilor raider

În lunile iulie-august, niște companii off-shore au preluat pachete de acţiuni ale Moldova Agroindbank, Universalbank, Victoriabank și Banca de Econo-mii, în baza unor decizii judecă-torești. Atacul raider la Moldova Agroindbank a intrat în vizorul oficialilor europeni, care au fost avertizaţi despre ilegalităţi de acţionarii din Slovenia și Olanda. Guvernul a intervenit prompt, fapt apreciat înalt de către Delegaţia Uniunii Europene în Republica Moldova, dar și de alţi parteneri străini.

SeptembrieVoronin îl laudă pe Filat și îi Voronin îl laudă pe Filat și îi

critică pe europenicritică pe europeniLiderul comuniștilor, Vladimir

Voronin, l-a lăudat pe premierul Vla-dimir Filat. Președintele PCRM a spus că Filat este bravo pentru că poate convinge oamenii să se conformeze intereselor lui și să acţioneze așa cum dorește el, dar a criticat activitatea Curţii Constituţionale. „Tace parcă e pe moarte, nu înţelege ce se întâmplă în ţară și nu cunoaște nici Constituţia, nici situaţia. Eu nu știu cu ce o să se termite asta. Noi mergem spre uzur-parea puterii în stat”, a spus Voronin. Liderul comuniștilor a fost de părere că Curtea Constituţională trebuie să oblige Parlamentul să treacă cât mai urgent la procedura de alegere a președintelui ţării.

Victor și Viorel Ţopa descriu Victor și Viorel Ţopa descriu schema raider de la ASITO, schema raider de la ASITO,

VictoriaBank și Banca de VictoriaBank și Banca de Economii Economii

Doi dintre marii păgubiţi în urma atacurilor raider asupra a 4 bănci și companiei ASITO, Victor și Viorel Ţopa, au expediat un memoriu public mai multor instituţii din R. Moldova, dar și celor internaţionale, în care îl acuză public pe Vlad Plahotniuc că ar sta în spatele acestora. Potrivit celor doi, escrocheriile fi nanciare și celelalte ilegalităţi comise de Vlad Plahotniuc și sesizate de opinia pu-blică/mass-media se împart în două perioade de timp. „În cea dintâi, aces-ta acţiona în subteran, la adăpostul fostei guvernări, dând indicaţii și acţionând dincolo de ochii opiniei pu-blice, ai presei, activând și antrenând în schemele-i frauduloase factori de-cizionali din cadrul sistemului statal”, se spune în memoriu.

AIE a pierdut procesul la Curtea AIE a pierdut procesul la Curtea ConstituţionalăConstituţională

Curtea Constituţională a decis marţi, 20 septembrie, că Legea Su-premă nu poate fi modifi cată printr-o lege organică, iar președintele ţării trebuie ales cu cel puţin 61 de voturi. Curtea a respins solicitarea PL, PD, PLDM, prin care se cerea reducerea numărului de voturi pentru alegerea șefului statului. Prin urmare, depu-taţii celor patru partide politice erau obligaţi să declanșeze procedura de alegere a șefului statului.

Președintele Curţii Președintele Curţii Constituţionale, Dumitru Constituţionale, Dumitru

Pulbere, este demis din funcţiePulbere, este demis din funcţie

Plenul Curţii Constituţionale (CC) a Republicii Moldova l-a demis, pe data de 28 septembrie, pe Dumitru Pulbe-re din funcţia de președinte al Înaltei Curţi. Pentru demiterea acestuia au votat 4 din cei 6 judecători ai Curţii. Comentatorii politici au manifestat îngrijorare faţă de această decizie. Conform comentariilor oferite ziaru-lui FLUX de câţiva experţi notorii în domeniu, demiterea președintelui CC are puternice conotaţii politice, iar această decizie atentează asupra sta-tului de drept și va avea repercusiuni grave asupra puterii judecătorești.

Este demis și șeful Marelui Stat Este demis și șeful Marelui Stat Major al Armatei NaţionaleMajor al Armatei Naţionale

Miercuri, 28 septembrie, Guvernul a aprobat demiterea șefului Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, Iurie Dominic, la propunerea Ministerului Apărării. În cadrul ședinţei Execu-tivului, premierul Vladimir Filat i-a luat apărarea generalului Dominic și a regretat faptul că responsabilitatea pentru greșelile unora și pentru toată situaţia din Armata Naţională cade pe umerii unei singure persoane.

Tiraspolul cere mai mulţi Tiraspolul cere mai mulţi soldaţi ruși în stânga Nistruluisoldaţi ruși în stânga Nistrului

Autorităţile separatiste din stânga Nistrului solicită mărirea numărului de posturi ale forţelor de menţinere a păcii, în zona conflictului mol-do-transnistrean, dar și creșterea contingentului de militari ruși în zonă. Declaraţia a fost făcută de co-președintele Comisiei Unificate de Control (CUC) din Transnistria, Oleg Beleakov.

OctombrieMuruianu câștigă procesul la Curtea ConstituţionalăMuruianu câștigă procesul la Curtea Constituţională

Pe 4 octombrie, Curtea Constituţională a declarat necon-stituţională hotărârea Parlamentului privind demiterea lui Ion Muruianu de la șefi a Curţii Supreme de Justiţie. Astfel, Ion Muruianu revine din nou în funcţia de președinte al CSJ. Astfel, decizia Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), prin care se recomandă Parlamentului să-l demită pe Ion Muruianu din funcţia de președinte al Curţii Supreme de Justiţie (CSJ), a fost casată printr-o hotărâre defi nitivă și irevocabilă a Înaltei Curţi.

Alexandru Tănase este ales în funcţia de președinte Alexandru Tănase este ales în funcţia de președinte al Curţii Constituţionaleal Curţii Constituţionale

Pe 4 octombrie, Alexandru Tănase a fost ales în funcţia de președinte al Curţii Constituţionale, pe un termen de trei ani. Pentru el au votat cinci judecători din șase. Tănase îl va înlocui pe Dumitru Pulbere, care a fost demis la sfârșitul lunii septembrie, pe motiv că ar fi făcut declaraţii politice. La func-ţia de președinte al CC au fost înaintate două candidaturi: Alexandru Tănase și Valeria Șterbeţ. Prima a fost propusă de judecătorul Victor Pușcaș, iar cea de a doua, de către fostul președinte al Curţii. Cinci magistraţi și-au dat votul pentru Alexandru Tănase.

Ambasadorul UE condiţionează liberalizarea Ambasadorul UE condiţionează liberalizarea regimului de vize cu legalizarea homosexualităţiiregimului de vize cu legalizarea homosexualităţiiAmbasadorul UE la Chișinău, Dirk Schuebel, a declarat

miercuri, 5 octombrie, într-un interviu la un post de radio internaţional, că Republica Moldova nu va obţine un regim liberalizat de vize din partea Uniunii Europene dacă nu va adopta legea antidiscriminare.

Exportul de vinuri moldovenești pe piaţa rusă a fost Exportul de vinuri moldovenești pe piaţa rusă a fost temporar suspendattemporar suspendat

Livrările de vinuri moldovenești pe piaţa rusă, prin inter-mediul depozitului Sanlogistic de la Moscova, a fost temporar suspendat, până la prelungirea licenţei acestuia, care urma să expire la 19 octombrie. Într-o scrisoare a fi rmei „MoRo” din 7 octombrie, partenerilor săi din Republica Moldova, li se sugerează să stopeze livrările de mărfuri până la o dispo-ziţie specială. În anul 2010, fi rma „MoRo” a fost cel mai mare importator de vinuri din Moldova, cu o cotă de 25 la sută din totalul importurilor. Și alţi importatori au confi rmat că nu mai importă vinuri din Moldova.

Cinci potenţiali candidaţi la funcţia de „președinte” Cinci potenţiali candidaţi la funcţia de „președinte” al Transnistrieial Transnistriei

Pentru funcţia de „președinte” al regiunii separatiste trans-nistrene, din estul Republicii Moldova, și-au anunţat intenţia de a concura cinci candidaţi. „Comisia electorală centrală” din regiune l-a înregistrat pe fostul „președinte al Sovietului Suprem” de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk. Alţi patru candidaţi au depus actele necesare. Aceștia sunt Igor Smirnov, șeful „Sovietului Suprem”, Anatoli Kaminski, președintele Partidului Comuniștilor din regiune, Oleg Horjan și politologul Andrei Safonov, potrivit agenţiei de știri de la Tiraspol, Olvia Press.

Filat cere demiterea procurorului generalFilat cere demiterea procurorului generalPe 13 octombrie, premierul Vladimir Filat a cerut în Parla-

ment demiterea procurorului general Valeriu Zubco, pentru neîndeplinirea atribuţiilor de serviciu în cazul unor atacuri asupra sistemului fi nanciar-bancar.

Șeful SIS, Gheorghe Mihai, a fost demis din funcţieȘeful SIS, Gheorghe Mihai, a fost demis din funcţieDeputaţii din Partidul Comuniștilor și Partidul Liberal-De-

mocrat au votat pe 13 octombrie pentru demiterea directorului Serviciului de Informaţii și Securitate, Gheorghe Mihai. În acest mod, decizia a fost susţinută de majoritatea parlamentarilor. De asemenea, deputaţii din PLDM și PCRM au votat pentru propunerea ca spicherul Marian Lupu să iniţieze pe parcursul următoarelor șapte zile procedura demiterii procurorului general Valeriu Zubco și șefului Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare, Mihail Cibotaru. Cererea de demitere a conducă-torului SIS, procurorului general și șefului Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare a fost enunţată în Parlament de primul ministru Vladimir Filat, în legătură cu mișcarea „lentă” a acestor structuri în elucidarea cazului de atacuri de tip raider asupra băncilor moldovenești.

Tratatul de la PetersburgTratatul de la PetersburgChiar dacă 52% din schimburile comerciale ale Republicii

Moldova revin Uniunii Europene și doar 38% statelor CSI, premierul Vladimir Filat a semnat, la 18 octombrie, Tratatul privind crearea Zonei de Liber Schimb a CSI, numit și Tratatul de la Petersburg. Acest Tratat, iniţiat de Federaţia Rusă, a fost elaborat timp de aproximativ 10 ani și este văzut de Moscova drept „un nou fundament al relaţiilor din cadrul CSI”. Tratatul prevede simplifi carea raporturilor comerciale dintre statele semnatare și substituie un număr de peste 100 de acorduri bilaterale (interstatale și interguvernamentale) care reglemen-tau regimul comercial și de liber schimb din CSI.

Creștere exorbitantă a preţului la căldură Creștere exorbitantă a preţului la căldură Principalul furnizor de căldură din capitală, SA „Termocom”,

a solicitat Agenţiei Naţionale pentru Reglementări în Ener-getică (ANRE) să aprobe o nouă scumpire la agentul termic. Furnizorul de căldură a cerut majorarea tarifului la încălzire de la 898 de lei până la 1045 de lei pentru o gigacalorie.

Eduard Baghirov a evadat din arestul la domiciliuEduard Baghirov a evadat din arestul la domiciliuPe 19 octombrie, scriitorul rus Eduard Baghirov a evadat din

arestul la domiciliu cu o zi înainte de a-i fi înăsprită pedeapsa din arest la domiciliu în arest preventiv în izolator. Declaraţia a fost făcută de șefa Serviciului de presă al Procuraturii Ge-nerale, Maria Vieru. Fracţiunea Partidului Liberal a solicitat conducerii SIS, MAI, Serviciului Vamal, al Grănicerilor, precum și Procuraturii Generale să se prezinte în Parlament pentru a da explicaţii vizavi de evadarea scriitorului rus Eduard Baghirov, în Legislativ n-a venit nimeni dintre șefi , ci doar reprezentanţii acestor instituţii.

A fost stabilită data alegerilor prezidenţialeA fost stabilită data alegerilor prezidenţialePreședintele Parlamentului de la Chișinău, Marian Lupu,

a demarat procedura de alegere a șefului statului, cerută cu insistenţă de mai mult timp de comuniști.

Astfel, urma ca prima încercare de alegere a șefului statului să aibă loc pe data de 18 noiembrie. Asta după ce premierul Vladimir Filat a anunţat că formaţiunea sa, Partidul Liberal Democrat, ar putea cere demiterea președintelui Parlamen-tului.

NoiembrieConsumatorii de apă din capitală, Consumatorii de apă din capitală,

impuși să plătească mai mult decât impuși să plătească mai mult decât consumăconsumă

Începând cu luna noiembrie, locuitorii ca-pitalei vor plăti pentru un volum de apă mai mare decât cel consumat în realitate. În factu-rile pentru apa rece și cea caldă va fi inclusă și diferenţa de volum înregistrată de contorul individual și cel comun de bloc. Astfel, apro-ximativ 30 la sută din valoarea facturii vor acoperi pierderile suportate de furnizorul de apă. Decizia a fost luată în cadrul unei ședinţe a Primăriei la care au participat responsabili de la „Apă-Canal” și „Termocom”.

Dodon cere public reformarea PCRMDodon cere public reformarea PCRMDeputatul comunist Igor Dodon a transmis

PCRM-ului un proiect de reformare a formaţi-unii. Proiectul conţine 10 pași care, în opinia autorului, vor duce la modernizarea partidu-lui. „Sunt convins că mai mult de 50 la sută din activul PCRM așteaptă schimbări în interiorul formaţiunii. Mark Tkaciuk nu este PCRM, este un membru al partidului și cred că mai puţin trebuie să ne intereseze opinia lui. Aștept re-acţia colegilor din partid, a conducerii. Cred că timpul va arăta câţi mă vor susţine”, a declarat Igor Dodon.

Metamorfoza lui Dodon: din comunist Metamorfoza lui Dodon: din comunist în socialistîn socialist

Pe 4 noiembrie, deputaţii comuniști Igor Dodon, Zinaida Greceanâi și Veronica Abram-ciuc își anunţă plecarea din PCRM. Pe 8 noiem-brie, în cadrul unei emisiuni televizate, Igor Dodon a anunţat public că aderă la Partidul Socialiștilor, exprimându-și convingerea că acest partid va deveni, în curând, o alternativă reală actualelor partide de centru-stânga de pe eșichierul politic moldovenesc.

Anexele secrete ale Acordului de Anexele secrete ale Acordului de constituire a AIE, scoase de sub lacăt constituire a AIE, scoase de sub lacăt

de Mihai Ghimpude Mihai GhimpuPreședintele Partidului Liberal, Mihai

Ghimpu, a făcut publice anexele secrete ale Acordului de constituire a alianţei de guver-nământ. Documentul este constituit din două părţi: Anexa I, unde sunt partajate funcţiile în Parlament și în instituţiile subordonate, și Anexa II, cu partajarea funcţiilor în Guvern și autorităţi centrale.

Prezentare de forţă la TiraspolPrezentare de forţă la TiraspolAutorităţile separatiste de la Tiraspol au

marcat joi, 10 noiembrie, 20 de ani de la „în-fi inţarea organelor afacerilor interne”. După cum transmite agenţia de presă rusă „Novâi reghion”, peste 1 200 de miliţieni transnistreni, reprezentând toate unităţile internelor trans-nistrene, au participat la o paradă militară. Prin centrul orașului Tiraspol au defi lat câteva zeci de unităţi militare și de tehnică specială. Liderul separatist Igor Smirnov a primit onorul la parada militară, acesta fi ind însoţit de mem-bri ai „guvernului” și „legislativului” local.

Preţurile cresc ameţitorPreţurile cresc ameţitorÎntr-un an, preţurile de consum au crescut

cu 8,9 la sută. Potrivit unui raport al Biroului Naţional de Statistică, indicele preţurilor de consum (IPC) în octombrie faţă de septembrie 2011 a constituit 101,5 %. Totodată, de la începutul anului (în luna octombrie a.c. faţă de decembrie 2010) preţurile de consum s-au majorat cu 6,8 la sută.

Comuniștii anunţă că vor organiza Comuniștii anunţă că vor organiza protesteproteste

Președintele PCRM, Vladimir Voronin, a anunţat marţi, 15 noiembrie, că formaţiunea pe care o conduce va organiza proteste la nivel naţional prin care vor cere demisia in corpore a actualei guvernări. Potrivit comuniștilor, criza politică actuală nu este determinată de faptul că nu este ales președintele, ci din cauza afl ării la guvernare a partidelor care constituie AIE.

Prezidenţiale fără candidaţi Prezidenţiale fără candidaţi

Alegerile pentru funcţia de președinte al Republicii Moldova, preconizate pentru 18 noiembrie, au eșuat înainte de a avea loc. Nici un candidat nu a depus actele necesare pentru înregistrare. Negocierile dintre Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) și grupul de disidenţi comuniști, în frunte cu Igor Dodon, au eșuat. Liberalii lui Mihai Ghimpu au insis-tat asupra candidaturii lui Marian Lupu, în timp ce grupul Dodon a propus-o pe Zinaida Greceanâi, fost premier. Împotriva acestei candidaturi s-a pronunţat categoric Partidul Liberal, care ar pierde funcţia de președinte al Parlamentului ce i-ar fi revenit, dacă cel care deţine acum această funcţie, Marian Lupu, ar deveni șef al statului. În același timp, opoziţia comunistă a anunţat că nu înaintează un candidat, deoarece AIE și grupul Dodon dispun de voturile necesare pentru alegerea președintelui.

Filat și Smirnov, din nou împreunăFilat și Smirnov, din nou împreunăPremierul moldovean Vladimir Filat a avut,

pe 21 noiembrie, o nouă întrevedere cu liderul separatiștilor transnistreni Igor Smirnov. De această dată, întâlnirea dintre cei doi a avut loc la sediul OSCE din orașul Bender (Tighina). La discuţii au participat și Philip Remler, șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, Eugen Carpov, vicepremier pentru Reintegrarea ţării, Octavian Calmâc, viceministru al Economiei, Iurie Cheptănaru, viceministru al Afacerilor Interne, și Corneliu Trofăilă, vicedirector al Serviciului Vamal.

DecembrieMajoritatea parlamentară schimbă Majoritatea parlamentară schimbă

regulile de joc în chestiunea regulile de joc în chestiunea alegerii președinteluialegerii președintelui

Parlamentul a decis că, în cazul în care la alegerea președintelui ţării nu vor par-ticipa cel puţin 3/5 din deputaţi ori nu va fi înregistrat nici un candidat, se va considera că alegerile nu au avut loc. În termen de cel mult 30 zile, Legislativul va stabili data no-ului scrutin prezidenţial. Un proiect de lege în acest sens, care vine să modifi ce Legea cu privire la alegerea președintelui, a fost votat în lectură fi nală joi, 1 decembrie, de către deputaţii puterii. Fracţiunea comu-nistă nu a susţinut proiectul, afi rmând că Alianţa încearcă să tragă de timp și schim-bă regulile de joc în timpul jocului.

Este stabilită o nouă dată pentru Este stabilită o nouă dată pentru alegerea președintelui alegerea președintelui

Pe 2 decembrie, Parlamentul de la Chiși-nău a stabilit data de 16 decembrie pentru alegerea președintelui ţării. Parlamentul urma să aleagă președintele la 18 noiem-brie, dar scrutinul nu a avut loc pentru că nu a fost înregistrat nici un candidat

Lupu le cere deputaţilor să arate Lupu le cere deputaţilor să arate cum au votatcum au votat

Candidatul la șefi a statului, democratul Marian Lupu, a cerut ca deputaţii să-i de-monstreze, „pe toate feţele”, buletinele de vot la ieșirea din cabină. De asemenea, și colegii săi din Partidul Democrat le vor arăta tuturor celor dornici să vadă cum și pentru cine au votat. Și asta în pofi da faptului că mai mulţi analiști și politicieni au atenţionat că alegerea președintelui ţării de către deputaţi în Parlament se face prin vot secret și nici-decum altfel. Mai mult, există o Hotărâre ex-presă a Curţii Constituţionale în acest sens, din 4 ianuarie 2000, care a explicat univoc semnifi caţia sintagmei „vot secret”.

Moldova va achita datoriile faţă de Moldova va achita datoriile faţă de Gazprom cu conducte de gazeGazprom cu conducte de gazeGuvernul Moldovei preconizează, în

scopul rambursării parţiale a datoriilor istorice ale republicii pentru gazele ru-sești consumate, să transmită societăţii pe acţiuni moldo-ruse „Moldovagaz”, al cărei pachet de control (50%) îl deţine SAD „Gazprom”, conducte de gaze de presiune medie, construite în anii recenţi din mijloa-cele bugetului de stat și estimate anterior aproximativ la un miliard de lei.

Marian Lupu pierde lamentabil Marian Lupu pierde lamentabil alegerile prezidenţialealegerile prezidenţiale

Parlamentul nu a reușit, pe 16 decem-brie, să aleagă președintele ţării, Marian Lupu neîntrunind voturile necesare. În total, au votat 62 de deputaţi, dar Marian Lupu a primit doar 58 de voturi. Pentru a deveni președinte, el avea nevoie de 61 de voturi. Un nou vot pentru desemnarea șefului statului este programat în termen de 30 de zile. Dacă nici atunci nu va fi ales președintele, Parlamentul va fi dizolvat și vor fi convocate alegeri legislative an-ticipate. Într-un mod cu totul paradoxal, Marian Lupu își anunţă intenţia de a mai candida o dată la funcţia de președinte, în cadrul celui de-al doilea tur de scrutin.

Ashton le cere partidelor din Ashton le cere partidelor din Republica Moldova să aleagă Republica Moldova să aleagă

președintelepreședintelePe 19 decembrie, înaltul reprezentant

al UE pentru afaceri externe, Catherine Ashton, a lansat un apel la dialog deschis și constructiv între partidele parlamentare din Republica Moldova care să permită alegerea președintelui ţării.

Smirnov pierde Transnistria Smirnov pierde Transnistria Liderul autoproclamatei republicii trans-

nistrene, Igor Smirnov, a rămas în afara cursei electorale, la așa-zisele alegeri din Transnistria din 11 decembrie, fi ind devansat de contracandidaţii săi, Anatoli Kaminski și Evgheni Șevciuk, care au acces în turul doi.

Evgheni Șevciuk, noul „lider al Evgheni Șevciuk, noul „lider al Transnistriei”Transnistriei”

Președintele „comisiei electorale” de la Tiraspol, Petru Denisenko, a comunicat marţi, 27 decembrie, în cadrul unei confe-rinţe de presă, că pentru Evgheni Șevciuk au votat 73,88% din alegători, iar pentru adversarul acestuia, Anatoli Kaminski, au optat 19,67% din populaţia din stânga Nis-trului. La cel de al doilea tur al „alegerilor prezidenţiale” de la Tiraspol, care a avut loc duminică, 25 decembrie, au participat 48,33% din alegători.

Lupu anunţă că nu va mai candida Lupu anunţă că nu va mai candida la funcţia de președintela funcţia de președinte

Pe 28 decembrie, Marian Lupu a de-clarat că nu va candida la alegerile pre-zidenţiale, înainte de ședinţa de miercuri a Parlamentului, la care deputaţii urmau să decidă data următorului vot pentru desemnarea șefului statului. „Confi rm că nu calitatea de candidat mă interesează. Mai mulţi actori politici au afi rmat că este nevoie de un candidat apolitic. Culmea a fost să se considere că este candidatul responsabil de alegerea președintelui. Declar că nu-mi voi înainta candidatura pentru alegeri. Astfel deschid calea pentru identifi carea candidatului care ar întruni 61 de voturi”, a declarat Marian Lupu.

ABONAREA 2012

2

3

4

6

(citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 3)

(citiţi pag. 5) (citiţi pag. 5) (citiţi pag. 7)

(citiţi pag. 8)

Marian Lupu între sublim i ridicol, la un pas de glorie sau de e ec

30 DECEMBRIE 20116 Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIHaz de necaz. Colajele FLUX în 2011

EUROPEAN

ABONAREA 2011

5

7

9

2

4

Măi Filat nerușinat,Măi Filat nerușinat,Prea cu gluma te-ai luat.Prea cu gluma te-ai luat.

Îndrugi VERZI, îndrugi uscate Îndrugi VERZI, îndrugi uscate Și crești preţurile toate!Și crești preţurile toate!

Foaie VERDE gogoșari,Foaie VERDE gogoșari,Vă dau preţuri tot mai mari!Vă dau preţuri tot mai mari!

Foaie VERDE pătlăgele,Foaie VERDE pătlăgele,Dar salarii mititele! Dar salarii mititele!

Eu vă cer cu glas fi erbinte Eu vă cer cu glas fi erbinte Să mă faceţi Președinte!Să mă faceţi Președinte!

Cât de preţuri – e cam dur,Cât de preţuri – e cam dur,Dar mă doare fi x în … fund!Dar mă doare fi x în … fund!

De ce cresc pre urile i-l doare capul pe Filat?

Editorial cu lupi

(citiţi pag. 3)

(citiţi pag. 3)

EUROPEAN

ABONAREA 2011

4

7

2

3

Vizita comisarului UE sau cum unii de la Bruxelles lustruVizita comisarului UE sau cum unii de la Bruxelles lustruiesc imaginea regimului oligarhic și corupt de la Chișinău imaginea regimului oligarhic și corupt de la Chișinău

Moldova f r moldoveMoldova f r moldoveni!

(citiţi (citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 3)

Top 10 cei mai boga i deputa i moldoveni

(citiţi pag. 4)

(citiţi pag. 5)

Etern candidat

sau interimar

fără perspective?

(citiţi pag. 5) (citiţi pag. 4)

EUROPEAN

ABONAREA 2011

7

2

4

(citiţi pag. 5)

Burtăverde în Maldive Burtăverde în Maldive sau (încă) o săptămână fără premiersau (încă) o săptămână fără premier

Pa, la revedere

(citiţi pag. 3)(citiţi pag. 3)

Serviciul Vamal, între problemele lor şi succesele noastre

(citiţi pag. 6-7-8-9)

(citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 3)

(citiţi pag. 5)

EUROPEAN

ABONAREA 2011

4

9

7

3

2 Дорогой Дорогой Владимир Васильевич! Владимир Васильевич!

Мне велено вам передать Мне велено вам передать План федерализации Молдовы План федерализации Молдовы и средства по его исполнению. и средства по его исполнению.

А с контрабандой мы А с контрабандой мы продолжим как прежде!продолжим как прежде!

Сэнкью, Сэнкью, сэнкью, сэнкью! сэнкью, сэнкью!

Неоценимый вы человек, Неоценимый вы человек, дорогой Игорь дорогой Игорь

Николаевич!Николаевич!

Smirnov: Smirnov: Dragă Vladimir Vasilievici, am indicaţii să vă transmit Planul Dragă Vladimir Vasilievici, am indicaţii să vă transmit Planul de federalizare a Moldovei și mijloacele pentru aplicarea lui. de federalizare a Moldovei și mijloacele pentru aplicarea lui.

Cât despre contrabandă, continuăm ca și până acum!Cât despre contrabandă, continuăm ca și până acum!

Filat: Filat: Mulţumesc, mulţumesc, mulţumesc! Sunteţi un om de nepreţuit, Mulţumesc, mulţumesc, mulţumesc! Sunteţi un om de nepreţuit, dragă Igor Nikolaevici!dragă Igor Nikolaevici!

Moldova în pericol: Planul Kozak 2Moldova în pericol: Planul Kozak 2 (citiţi pag. 2-3)(citiţi pag. 2-3)

(citiţi pag. 4)

O statistic mincinoas . Stalin i Brejnev ar putea invidio iViaţa ni-i mai bună, traiul – mai voios!

(citiţi pag. 6)

ALEGERI 2011

Radu Buşilă promite să pună capăt corupţiei şi birocraţiei

din Primăria Chişinău

(citiţi pag. 7)

(citiţi pag. 9)

(citiţi pag. 5)

O statistic mincinoas . Stalin i Brejnev ar putea invidio iViaţa ni-i mai bună, traiul – mai voios!Viaţa ni-i mai bună, traiul – mai voios!

EUROPEAN

ABONAREA 2011

5

12

4

3

(citiţi pag. 6)

Jupuitorii Moldovei

Guvernul, la un pas de dizolvare

(citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 7)

esc esescsc

ppppppppppppppppagaagagagggaaaag.agaaaag.aaaaagaaaaaaaaaggggg.aaaaaaaag.aaaaaaaaagg.g.aggaggggggg 222)2)2)2)2)2)2)2)2))2)22)2) 2) 2)222)2)2)2))222)22)222 2)))ppagag.g. 2)2)

30 DECEMBRIE 2011 7Adresa internet: http://flux.press.md; E-mail: apflux@flux.press.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI

Zimbrii, Voronin, Filat i „zoo lia” în politica moldoveneasc

Frumoaso! Frumoaso! Dar tuDar tuești însurat, ești însurat, frumosule?!frumosule?!

Haz de necaz. Colajele FLUX în 2011

Anul acesta am pus

bazele unei agriculturi performante!

Declara ii brejneviene de Ziua Agricultorului

Am adus Am adus această tehnică această tehnică

agricolă performantă ca agricolă performantă ca ţăranii noștri să aibă la ţăranii noștri să aibă la

ce visa!ce visa!

Ion Mihalache

B i, Filat!Auguste

Filat, incendiază și ucide, privatizează și

fură, dar nu declama versuri, fă contrabandă cu ţigări, dar nu comenta operele poetice,

asta îţi urez eu, Arbitrul eleganţei!

Băi, Filat, băi...

Pe cuvântul Pe cuvântul meu de vameș: atâta meu de vameș: atâta

am, atâta declar!am, atâta declar!

Locuinţă. Preţ: 1500 lei

8. INDICII ASUPRA LUI PLAHOTNIUC (ULINICI)

9. DOSARE PENALE ȘI CIVILE DESCHISE PE MARTORII ȘI VICTIMELE EXPROPRIERII

10. PLAHOTNIUC (ULINICI) ÎN DOUĂ PERIOADE

11. ADRESĂRI INEFICIENTE CĂTRE JUSTIŢIA ȘI ORGANELE DE FORŢĂ ALE MOLDOVEI

EUROPEAN

ABONAREA 2011

2

3

6

4

Nu pot, sunt ocupat. Nu pot, sunt ocupat. Calculez, împreună cu interimarul, Calculez, împreună cu interimarul,

limita de suportabilitate a moldovenilor. limita de suportabilitate a moldovenilor. Chiar vreau să văd cât vor rezista!Chiar vreau să văd cât vor rezista!

ar mic , pre uri mari, ne conduc ni te tâlhari

Refuz! Refuz!

Rezist! Sunt

Rezist! Sunt

anticomunist!

anticomunist!

(citiţi pag. 5)

(citiţi pag. 3)

(citiţi pag. 4) (citiţi pag. 5)

(citiţi pag. 7) (citiţi pag. 9)

(citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 2)

HOTĂRÂREA CURŢII CONSTITUŢIONALE

Curtea Constituţională a c o n s t a t a t :

Curtea Constituţională

H O T Ă R Ă Ș T E :

Candidatul Marian Lupu, „pe fa i pe verso”

LUP

U

1 general KGB + 1 general KGB = 2 generali KGB. Marginalii la o fuziune

Mult stimaţi domni de la FLUX,

De ce este Lupu ca Ghimpu sau pecetea interimatului

Anul Anul acesta am pus acesta am pus

bazele unei agriculturi bazele unei agriculturi performante! performante!

Declara ii brejneviene de Ziua Agricultorului

Am adus această tehnică

agricolă performantă ca ţăranii noștri să aibă la

ce visa!

Ion Mihalache

30 DECEMBRIE 20118 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERICultur=

„Cel care nu are curajul să vorbească

pentru drepturile sale nu poate câştiga respectul celorlaţi”.

Rene Torres

G`ndul s=pt=m`nii

INTERVIUINTERVIUCALEIDOSCOP

30 decembrie EvenimenteEvenimente1703: Cutremur puternic în Tokio soldat cu 37

000 de morți1906: Iran devine monarhie constituțională1916: La Budapesta este încoronat ultimul

rege ungar Carol al IV-lea1922: Se formează Uniunea Sovietică (se va

dezmembra în 1991)1947: Regele Mihai I abdică și renunță la

conducerea statului. Este proclamată Republica Populară Română ( RPR )

1950: Vietnam, Laos și Cambodia devin state independente

1976: Se constituie societatea româno-fran-ceză Oltcit

1986: Începe invazia americană în Honduras1987: Robert Mugabe este ales președinte în

Zimbabwe1993: Israelul și Vaticanul stabilesc relații

diplomaticeNașteriNașteri39: Titus, împărat roman (d. 81)1566: Alessandro Piccinini, compozitor italian

(d. 1638)1673: Ahmed III, sultan otoman (d. 1736)1819: Theodor Fontane, scriitor german (d.

1898)1838: Émile Loubet, al 7-lea președinte al

Franței (d. 1929)1853: André Charles Prosper Messager, com-

pozitor francez (d. 1929)1859: Josef Bohuslav Foerster, compozitor ceh

(d. 1951)1865: Rudyard Kipling, scriitor, laureat al Pre-

miului Nobel (d. 1936)1902: Vasile Mârza, medic, histolog și biolog

român, membru al Academiei Române și fost ministru al Sănătății (d. 1995)

1931: Teofi l Vâlcu, actor român de teatru și fi lm (d. 1993)

1962: Dacian Andoni, pictor românDeceseDecese1591: Papa Inocențiu al IX-lea (n. 1519)1691: Robert Boyle, fi losof și fi zician irlandez

(n. 1627)1896: José Rizal, erou național fi lipinez1913: Sofi a de Nassau, soția regelui Oscar al

II-lea al Suediei și Norvegiei (n. 1836)1944: Romain Rolland, scriitor francez, laureat

al Premiului Nobel pentru Literatură în 1915 (n. 1866)

1968: Trygve Lie, secretar general al ONU (n. 1896)

1970: Sonny Liston, campion de box1979: Richard Rodgers, compozitor1983: Serban Ana Maria, strumf de profesie1985: Rick Nelson, cântăreț1994: Dmitri Ivanenko, fi zician rus (n. 1904)1996: Lew Ayres, actor2002: Mary Wesley, scriitor britanic (n. 1942)2006: Saddam Hussein, președintele Irakului,

om politic (n. 1937)2010: Bobby Farrell, cântăreț de muzică pop,

dansator în trupa Boney M (n. 1949)SărbătoriSărbătoriZiua națională a Republicii Madagascar

- Acum un an ne întâlneam cu ocazia lansării volumului „Arta bijuteriilor în Republica Moldo-va” și uite că ne reîntâlnim iarăși cu o ocazie similară. Vă rugăm să ne spuneţi ce v-a determinat să lansaţi al doilea volum la aceas-tă temă?- Într-adevăr, ne întâlnim la un an

de la lansarea volumului „Arta bijute-riilor în Republica Moldova”. Sper să devină o tradiţie frumoasă de a aduce cu ocazia sărbătorilor de iarnă cado-uri în formă de cărţi despre istoria și arta bijuteriilor. De data aceasta vin cu o carte cu un generic semnifi cativ și elocvent. E vorba de „Alexei Marco. Destinul unui bijutier”. Lucrarea a fost editată la Iași, la prestigioasa editură LUMEN. Ce m-a determinat să scriu încă o carte? E greu de spus. Mă preo-cupă acest domeniu, al frumosului, al podoabelor originale, de mai bine de 10 ani. Este un domeniu neinvestigat în știinţa noastră, practic pe nedrept trecut cu vederea de către cercetători. Deși posedă tradiţii seculare, dovadă servind colecţiile muzeale și cele particulare, dar și oferta și cererea la bijuterii la ziua de astăzi, cerere cres-cută, evident, în ajunul sărbătorilor. Prin volumul pe care îl prezint acum am intenţionat să scot în evidenţă locul și rolul meșterului bijutier, care se preocupă de elaborarea și confec-ţionarea unei veritabile podoabe. Și dacă piesele antice și medievale rar când ne denotă numele autorilor săi, atunci secolele XIX–XX ne prezintă nume răsunătoare pentru spaţiul nostru, dar care, cu regret, au fost în anonimat până nu demult. Obiec-tivul principal a fost determinarea rolului artistului, cel care gândește bijuteria, stăpânește metalul nobil și pietrele preţioase, deseori dure și ... capricioase. Nu fi ecare este capabil să facă faţă cerinţelor riguroase de a deveni un veritabil bijutier. Din aceste motive am considerat iminentă și utilă realizarea prezentului studiu – în premieră absolută pentru studiul artelor decorative și culturologia naţională –, care va cuprinde analiza creaţiei artistice a unuia dintre cei mai renumiţi bijutieri din Moldova din perioada sovietică.

- De ce aţi ales să îi dedicaţi o carte anume meșterului Alexei Marco? - Întrebarea provocatoare dacă

au existat în spaţiul nostru bijutieri de referinţă, cu un aport estimabil în dezvoltarea artelor decorative naţio-nale, a condiţionat căutările continui prin materiale expoziţionale și surse documentare, discuţii cu artiștii plastici ai perioadei, fapt soldat cu descoperirea creaţiei bijutierului A. Marco. Articolele confecţionate de A. Marco, care, actualmente, în marea lor majoritate, fac parte din colecţiile muzeistice și cele particulare, ne-au permis determinarea tehnicilor și tehnologiilor de lucru posedate pro-fesionist de meșter, descrierea celor mai relevante lucrări din domeniile

abordate (bijuterie, plastică minia-turală, emailare artistică, pictură), specifi carea expoziţiilor naţionale și internaţionale la care a participat bijutierul cu diverse piese, subliniind vastitatea domeniilor și subiectelor abordate în creaţie.

Sunt convinsă că prezentul studiu ar putea fi un veritabil model demn de urmat pentru fi ecare din noi, indi-ferent de profesie, etnie sau religie. La o vârstă fragedă, fi ind deportat în frigurile Siberiei împreună cu familia sa, Alexei Marco denotă o admirabilă tendinţă spre învăţătură, spre cunoaș-tere de sine și căutarea frumosului, eleganţa și fi neţea fi ind promovate prin bijuterii, mici fi gurine de fi ldeș sau, ulterior, plachete emailate.

Cartea reprezintă o meditaţie a autorului, o încercare de scoatere din anonimat și realizare a unui amplu portret de creaţie al lui Alexei Marco – bijutier profesionist în domeniul artelor decorative, șlefuitor de pietre preţioase și fildeș, renumit emai-lier. Demersul nostru include date biografi ce relevante și procesul de devenire ca meșter, analiza creaţiei din punct de vedere istorico-artistic și tehnologic, specifi când multitudi-

nea domeniilor profesate (orfevră-rie, emailare artistică, prelucrarea fildeșului, sculptura miniaturală), evidenţierea aspectelor legate de libertatea creaţiei și activitatea expoziţională, tematica și stilistica articolelor confecţionate.

Am decis să prezentăm un studiu interdisciplinar care a înglobat, și sper că ne-a reușit, aspecte legate de istoria și arta podoabelor în anii 1970–1990, când a activat Alexei Marco, materiile prime, tehnicile și tehnologiile de lucru, expoziţiile etc. Rămânem în ferma speranţă că pre-zentul studiu nu va lăsa indiferent atât un specialist din domeniul istori-ei și studiul artelor, cât și doritorii de a cunoaște arta decorativă din ţara noastră, viaţa și opera bijutierilor ui-taţi pe nedrept de către cercetători, fi ind o primă tentativă a autorului întru realizarea unei colecţii care ar viza arta bijuteriilor din Moldova.

- Prin ce s-a remarcat el printre ceilalţi colegi de breaslă?- Cu această ocazie aș vrea să aduc

doar câteva informaţii generale, pentru a percepe mai bine esenţa și scopul lucrării. Alexei Marco este considerat pe drept cuvânt cel mai renumit și consacrat bijutier din a doua jumătate a secolului XX din Moldova, lucrările căruia sunt păs-trate actualmente atât în colecţiile muzeistice și private din republică, cât și în Fondul Plastic al Rusiei. Operele sale se disting printr-un înalt profesionalism stilistic și tehnologic, deţinând o deosebită valoare artisti-că, luând în consideraţie posedarea impecabilă a tehnicilor și tehnologi-ilor de prelucrare artistică a materia-lelor preţioase și de confecţionare a bijuteriilor, cunoașterea profundă a proprietăţilor metalelor și ale pietre-lor scumpe, a tendinţelor artistice în domeniul designului bijuteriilor.

Alexei Marco s-a născut în anul 1935, în satul Căinari, rn. Căușeni.

A avut un destin zbuciumat, care a marcat întreaga sa creaţie: bijuterii-le, fi ldeșurile, tablourile și plachetele emailate. În anul 1949 a fost deportat împreună cu familia sa în friguroasa Siberie, unde a deprins arta șlefuirii fildeșului. În mâinile sale această piatră organică a prins viaţă, emană căldură și bunătate. Se întoarce acasă, în Moldova, abia în 1973, deja fi ind bijutier recunoscut în spaţiul fostei URSS. Plecarea lui în lumea celor drepţi, în 1993, a lăsat un gol imens în arta decorativă, meșterul devenind nu numai un maestru vir-tuoz, dar și un profesor bun, sfatul și ajutorul căruia erau apreciate înalt în mediul artistic autohton. Activitatea în cadrul Fondului Plastic al Uniunii Artiștilor Plastici din RSSM, apoi creaţia liberă au condiţionat apariţia unor piese care se încadrează în pa-trimoniul cultural al ţării, la capitolul artă decorativă. Cu atât mai mult că nu avem atât de mulţi bijutieri care au lucrat în acea perioadă. E vorba de colegul său, Vladimir Vasilikov (1941–1995), Gheorghe Cojușnean (1946), Ovidiu Alexeenco (1934), Vladimir Kalașnikov (1949). Și, actu-almente, avem meșteri profesioniști

care lucrează metalele și pietrele preţioase, dar deseori prevalează pragmaticul, valoarea economică asupra frumuseţii și simplităţii, can-titatea asupra calităţii. Alte timpuri, diferite cerinţe și tendinţe artistice. Alexei Marco a putut să creeze anu-me acele podoabe care fac parte din tezaurul cultural. Lucrările lui Marco – articole realizate manual și netira-jate – prezintă veritabile opere de artă comparativ cu piesele produse în mod industrial, în mii de exempla-re și lipsite de individualitate. Arti-colele inserate în prezentul studiu prezintă evoluţia meșterului în plan artistic de la statuete și plachete de fi ldeș la bijuterii și lucrări realizate în tehnica emailării artistice, căutarea propriului drum de creaţie și a spi-ritualului prin asemenea opere ca Madona, Scoaterea lui Hristos de pe cruce ș.a., bijutierul fi ind exponent al timpului și al condiţiilor în care a trăit și a creat.

Vreau să menţionez cu această ocazie doar câteva din lucrările sale, păstrate în fondurile Muzeu-lui Naţional de Artă al Moldovei, Muzeului Naţional de Arheologie și Istorie a Moldovei, Fondul Plastic al Federaţiei Ruse. Printre aceste opere se remarcă plachetele emailate Lău-tarii, Plai Natal, Biserica Măzărache, Biserica Adormirii Maicii Domnului din Căușeni, Ștefan cel Mare, Sfân-tul Gheorghe; sculptura de aramă Moldova toamna; figurinele de fi ldeș, care ne familiarizează cu arta niponă; podoabele de fi ldeș, sidef, ametist, brăţara Amintire, setul Mol-dova – o aluzie la salbele monetare în vogă la fetele basarabene. Recent am făcut cunoștinţă cu o lucrare simbolică, care și a sugerat denumi-rea cărţii. E vorba de broșa Arborele vieţii. Aparent simplă și modestă, este o lucrare bine gândită, fi nisată, foarte simbolică. O veritabilă lucrare de artă.

- În Republica Moldova există o evidenţă a bijutierilor? Putem, la momentul actual, să discutăm despre o breaslă a acestor meșteri, să fa-cem referinţă la ei ca la

o categorie de artiști sau ei sunt astăzi doar niște tehnicieni?- Cred că deja am răspuns volens-

nolens, la întrebare. Pentru mine, bijutierul, în primul rând, trebuie să fi e artist, cel care vorbește direct și liber cu metalul. În ale cărui mâini iau naștere așa lucrări ca Maternitate, Arborele vieţii sau Amintire. În peri-oada sovietică s-a mers pe ideea că bijutierul este un simplu tehnician, chiar și studiile puteau fi obţinute în școli medii profesionale. A existat, practic, o singură școală cu renume care pregătea veritabili bijutieri, cea de la Krasnoe Selo, Rusia. Numărul celor care au absolvit această școală prestigioasă și activează acum în Moldova este de cel mult 4-5 persoa-ne. Poate nu e o breaslă a bijutierilor, deși există o Asociaţie a meșterilor. Dar trebuie să recunoaștem că este o meserie specifi că, precum și desig-nul vestimentar. Sunt acei artiști care creează piese originale, individuale. Dacă numărul celor care fac bijuterii sau vestimentaţie va crește, atunci să comanzi sau să procuri o bijuterie cu totul deosebită va fi tot atât de simplu precum a-ţi repara pantofi i. Dispare enigma, miracolul, dorinţa femeilor de a avea ceea ce ne carac-terizează, ne promovează și ne face să fi m remarcate și apreciate.

- Vă rugăm să ne spuneţi, istoria bijuteriilor și alte detalii lega-te de această artă sunt la fel de curioase pentru public precum „obiectul fi nit”? Adică, vrem să știm dacă au stârnit sufi cientă curiozitate volumele pe care le-aţi prezentat, încât să ne aștep-tăm la un serial de apariţii edi-toriale?- Trebuie să recunoaștem că trăim

într-o lume foarte pragmatică. Ne-am învăţat că frumuseţea și eleganţa trebuie să aducă și un anume venit. Studiul istoriei și artei bijuteriilor este un domeniu nou de cercetare, cel puţin în știinţa noastră. Noi avem destulă răbdare pentru a aduce pu-blicului frumuseţea adevărată, veri-tabila valoare a podoabelor noastre. Doar scopul publicaţiilor, comunică-rilor știinţifi ce este nu numai intro-ducerea în circuitul știinţifi c a unor informaţii noi. În cazul nostru optăm pentru scoaterea din anonimat a maeștrilor uitaţi de soartă, care locuiesc în niște condiţii drastice, dar care au realizat niște podoabe originale. Timpul și insistenţa cău-tărilor și cercetărilor noastre le va pune pe toate la locul lor. Fiecare bijutier merită atenţie și apreciere. Credeţi că setul semnifi cativ, cercei și colier cu pandantiv, realizat, de exemplu, de Gheorghe Cojușnean, care scoate în evidenţă simbolurile naţionale ale Moldovei, posedă mai puţină valoare decât o natură statică de dimensiuni mari? Sau broșa ”Arborele vieţii”, despre care am vorbit anterior, prin mesajul pe care-l poartă, nu poate fi comparată cu o lucrare de proporţii, gen peisaj sau grup sculptural?! Un alt obiectiv al publicaţiilor date este instruirea, educarea în arta frumosului, în iniţi-erea în regulile portului accesoriilor și al vestimentaţiei. Există reguli ce, unde, cum și cu ce se asociază, deși suntem martorii unui mixaj de stiluri artistice, infl uenţa modei orientale, a fi lmelor hollywoodiene etc. Și dacă în regiunile limitrofe anual se organizează conferinţe de-dicate istoricului podoabelor, noi, la moment, nu putem să ne mândrim de acest fapt. Deși primul volum, editat tot la Iași, editura LUMEN, Arta bijuteriilor din Moldova, a fost menţionat cu Premiul AȘM pentru realizări știinţifi ce valoroase în anul 2010, iar la Primul Târg internaţional de carte știinţifi că și didactică (oc-tombrie 2011) a fost menţionat cu diplomă. Volumul despre destinul bijutierului Alexei Marco a apărut recent, cea mai mare apreciere vine din partea familiei regretatului meș-ter, soţia Maria, sora Daria, feciorul Mircea, bijutierii și prietenii care l-au cunoscut și apreciat. Deja au apărut recenzii privind acest volum în pu-blicaţiile de peste hotare, la Iași. Am

simţit, de fapt, o obligaţiune faţă de Alexei Marco, utilizând în publicaţi-ile mele lucrări realizate de Marco, să-i dedic această carte, pe care a meritat-o pe deplin. Cât privește un serial editorial, suntem la început de cale, e a treia carte din seria care ne-am propus-o. Totul ce este nou, necunoscut, stârnește curiozitate, deseori blocaj psihologic, dar așa e munca cercetătorului, căutare, analiză, descriere...

- Putem vorbi în prezent despre o anumită trăsătură etnică, na-ţională în ceea ce privește fabri-carea, meșteșugirea bijuteriilor? Sau se bucură de o mai multă popularitate articolele de giuva-iergerie importate? - Actualmente, piaţa noastră

este invadată de produse turcești, italiene, chineze, ucrainene sau ruse. Meșterilor autohtoni le este foarte greu să facă faţă concurenţei. E vorba și de cei care lucrează în sectorul de stat, și de cei care lucrează în atelie-re, promovând afaceri particulare. Consumatorul mediu apreciază pro-dusele conform preţului, în funcţie de reducerile oferite etc., pe când un veritabil admirator al bijuteriei caută să achiziţioneze piese veritabile, cu titlul înalt, din pietre naturale, fapt care presupune cheltuieli esenţiale. La o adică, bijuteria poate deveni și un bun plasament al mijloacelor sale financiare. În aceste condiţii, la moment nu putem vorbi despre o trăsătură etnică, precum la con-fecţionarea iilor sau a covoarelor moldovenești. Deși meșterii noștri tind să folosească unele elemente ale culturii naţionale în creaţia sa, de exemplu, colierul lui Marco care are similitudini cu o salbă monetară, sau cerceii creaţi de Vladimir Vasilikov, care ne amintesc de cerceii medie-vali, sau piesele de feronerie create de Gheorghe Cojușnean.

- Dacă v-am ruga să încercaţi să ne redaţi un tablou al meșteri-lor și bijuteriilor confecţionate și comercializate în prezent în Republica Moldova, aţi putea contura o situaţie de ansamblu: cu planuri, reușite, tendinţe, idei de viitor?- În ansamblu, pe scurt, putem

spune că speranţa este acea care ne face să lucrăm mai mult, mai bine, mai productiv. În primul rând, în linii generale, dezvoltarea industriei producătoare de bijuterii depinde nu de preţul sticlelor colorate sau fragmentelor de lemn. Acest dome-niu cere investiţii mari în planul pro-curării materiilor prime de lucru, a utilajului perfor-mant, instruirea cadrelor profesio-

niste și menţinerea lor la serviciu. Pentru ca podoaba să prindă viaţă în industrie, ea este obligatoriu recomandată de Consiliul Artistic, nu orice schiţă de bijuterie poate deveni, în mod neapărat, și biju-terie în fi nal. Se ţine cont de toate cheltuielile pentru realizarea ei, randamentul muncii, serviciile comunale etc., care ridică evident preţul articolului. În domeniul dez-voltării industriei producătoare de bijuterii se aplică latura economică, legislativă, vamală (în cazul procu-rării materiilor prime peste hotare), marcarea și aplicarea obligatorie a titlului, aprecierea și evaluarea articolelor confecţionate.

În cazul bijuteriilor artistice din Moldova situaţia se prezintă astfel: avem specialiști, profesioniști în sensul adevărat al cuvântului, care denotă performanţă la capitolul măiestrie și iscusinţă. Doar că în cazul activării în cadrul uzinei de stat sau a unui atelier particular, produsul fi nal posedă marca pro-ducătorului. Numele meșterului rămâne în anonimat. Menţionăm că Alexei Marco a avut posibilitatea să marcheze piesele sale, având poansonul său personal. Astăzi, procurând cercei sau vreo brăţară, noi nu cunoaștem cine e autorul ei. După cum am atenţionat ante-rior, suntem invadaţi de podoabe produse în serie, câteva zeci sau sute de exemplare, devenind prin asemănarea sa, deseori, un fel de uniformă școlară, purtată pe tim-puri. În opinia mea, dacă vorbim de arta bijuteriilor vorbim de posibili-tatea confecţionării unei podoabe unicale, personalizate, cu o istorie și soartă aparte, dăruită de autorul confecţiei sau de persoana pentru care este realizată podoaba. Acești artiști se conformează cerinţelor timpului, creează piese interesante, lucrează cu materiale disponibile (piele, cauciuc, sticle, fundiţe). Și, deși înţeleg că nu aduce mare venit meseria, o fac mai mult din sufl et, din plăcerea de a dărui frumosul celor din jur, acordându-le câte o bijuterie făcută cu mâinile sale. Ei sunt adevăraţi creatori, catalizatori ai procesului de dezvoltare perpe-tuă a artei decorative din Moldova. Sper și sunt ferm convinsă că arta și industria bijuteriilor din Moldova au perspective frumoase de dez-voltare, doar că trebuie să depună eforturi rezonabile.

- Vă mulţumim!Liliana POPUŞOI, FLUX

Interviu cu Liliana Condraticov, doctor în studiul artelor, cercetător ştiinţifi c superior la Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Ştiinţe a Moldovei

LILIANA CONDRATICOV:

„Dispare enigma, dorinţa femeilor de a avea ceea ce ne „Dispare enigma, dorinţa femeilor de a avea ceea ce ne caracterizează şi ne face să fi m remarcate şi apreciate”caracterizează şi ne face să fi m remarcate şi apreciate”

EXPOZIŢIE

ATITUDINI. Moldova. Un sfert de veac de artă contemporană

Pentru că la sfârșit de an e primit să se facă totalizări și clasamente, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei vă invită la o expoziţie de retrospectivă, intitulată „ATITUDINI. Mol-dova. Un sfert de veac de artă contemporană”, inaugurată miercuri, 28 decembrie, în sala mare a muzeului, recent restaurată. Actuala expunere prezintă 100 de opere din patrimoniul Muzeului Naţional de Artă al Moldovei - lucrări de pictură, grafi că, sculptură și artă decorativă realizate în perioada anilor 1986-2011. Expoziţia pune în valoare diversitatea stilistică, evoluţia gândirii artistice a plasticie-nilor din generaţii diferite.

Expresivitatea asociativă, limbajul metaforic și tradiţiile artei populare – sunt câteva trăsături caracteristice artelor plastice din Moldova. Operele acestora excelează prin viziune și expresie personală, prin asocierea cu un limbaj modern în termenii zilei. Diversitatea de opinii a facilitat cunoașterea mai profundă a problemelor de creaţie, care devin tot mai complexe, în conformitate cu viziunea asupra lumii, de descoperire a unor aspecte necunoscute, nevalorifi cate, dar și de necesitatea de a depăși distanţa dintre lumea emoţional-subiectivă și realitatea obiectivă contradictorie.

În grafi că, se remarcă utilizarea activă a desenului expresiv, a culorii, de multe ori și a efectelor ce ţin de spaţiu, care o apropie de pictură. Exprimarea individuală a stilului face o joncţiune cu metodele tehnice libere.

Noutăţile limbajului plastic au marcat și sculptura, în speţă cea de dimensiuni reduse. E vorba aici atât de formele tradiţionale, monolite, cât și de eleganţa spaţiilor libere. Nu mai puţin ingenioasă pare și utilizarea într-un mod cu totul neașteptat a materialelor pentru a da viaţă ideilor.

Expresivitatea decorativă atestată în multe din lucrările de pictură, grafi că și sculptură contribuie la angajarea fi rească în spaţiul unic al expoziţiei a diferitelor genuri de artă decorativă.

Dinamica evoluţiei artelor frumoase în spaţiul Republicii Moldova marchează un traseu ascendent unde coabitează deopotrivă stilistica cu rezonanţe tradiţio-nale cu cele ale unei fertile substanţe imaginativ-creative de sorginte modernă. Comunicarea artiștilor este deschisă către toate azimuturile astfel încât amprenta individualităţii se racordează spiritului enciclopedic al timpului. (Valentin Ciucă). Expoziţia ATITUDINI. Moldova. Un sfert de veac de artă contemporană oferă publi-cului ocazia să admire și să cunoască originalitatea și calitatea artistică, metamor-fozele succesive ale artei contemporane naţionale create la hotar de milenii.

Expoziţia este deschisă în perioada 28 decembrie 2011- 27 ianuarie 2012. Alexei Marco. Broșă Amintire. Alexei Marco. Broșă Amintire. Fondul Plastic al Federaţiei Ruse.Fondul Plastic al Federaţiei Ruse.

A. Marco. Maternitate. Fildeș. A. Marco. Maternitate. Fildeș. Colecţie particularăColecţie particulară

A. Marco. Plachetă Lăutarii. Emailare A. Marco. Plachetă Lăutarii. Emailare artistică. 1986. Colecţie particularăartistică. 1986. Colecţie particulară

30 DECEMBRIE 2011 9Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUX EDI|IA DE VINERI FiatLUX

- Domnule Ioan Mânăscurtă, Vă surâde perspectiva unui interviu?- Da sau ba, va trebui să accept. Odinioară

am atacat și eu mai multă lume cu întrebări și, îmi amintesc, refuzul cuiva de a-mi răspunde mă întrista. Prima mea carte a fost una de in-terviuri și se intitula „Noi și gândurile noastre”. Am avut ca parteneri de dialog personalităţi remarcabile care au lăsat urme vizibile în știinţă și cultură: Vasile Coroban, Nicolae Corlăteanu, Dumitru Ghiţu, Maria Bieșu, Veronica Garștea, Emil Loteanu, Tudor Gâţu, Boris Melnic...

- Dacă acceptaţi, relansăm titlul cărţii, cu singura deosebire că de astă dată nu veţi fi cu întrebările, ci cu răspunsul la ele.- Am și eu o condiţie de care rog să se

ţină cont. Răspund săptămânal la o singură întrebare. Care ar fi prima?

- Au trecut douăzeci de ani de la declara-rea Independenţei Republicii Moldova. Ce au însemnat acești ani pentru Repu-blica Moldova, în speţă – pentru viaţa culturală și literară?- Prin urmare, demarăm grav, va trebui să

evaluăm valoarea intrinsecă a timpului, să dăm note și să ne dăm mari. Nu zic că nu-mi place și voi încerca să fi u la înălţime. Așadar, cu privire la RM (privire, nu atitudine) cred că suntem o ţară căreia i s-a permis să se creadă (nu să fie) independentă. Cât s-a aflat în componenţa Uniunii Sovietice, totul era clar. Uniunea, după cum se cânta și în tulburătorul imn, era indestructibilă și veșnică. Astfel am afl at că veșnicia durează (cel puţin, veșnicia sovieticilor în teritoriul numit curent Repu-blica Moldova) 47 de ani (1944-1991). Des-pre indestructibilitate (Doamne, ce cuvânt bâlbâit!) nu vorbim, deoarece aceasta este inferioară veșniciei. Constatăm în treacăt că veșnicia (basarabeană?) este relativă, ca și timpul, ca și faptele, ca și oamenii din care se alcătuiește. Douăzeci de ani sunt o veșnicie, când îi ai înainte. Retrospectiv, conștientizăm că această groază de ani a trecut ca o clipă, au fost intervalul ţopăielilor din eșec în eșec și al plonjărilor din trădare în trădare. Ce vreau să zic? Independenţa are valoare pentru o entitate distinctă, bun, pentru o entitate care are barem nume, ca un câine sau ca un om. Or, noi nu suntem nici popor moldovenesc, nici români, nici ruși sau sovietici (cum ne numesc frecvent fraţii (atribuirea gradului de rudenie îmi aparţine exclusiv) noștri de peste Prut și occidentalii). Suntem o așchie a românităţii (numindu-ne de la 1812 încoace basarabeni, cum nu ne-am numit niciodată așa, decât pe un segment istoric-teritorial minuscul) și, implicit, bizara creatură ruso-sovietică numi-tă (de la 1924, 1940?) popor moldovenesc, cu bârligata codiţă imperială atașată recent – multinaţional. (Multinaţională, deși nu este, ar putea fi califi cată populaţia Republicii Moldova, și nicidecum prezumtivul popor moldovenesc. Asta însă este treaba învăţaţilor, pe care nu prea învăţaţi îi avem sau nu îi vedem deloc.) După ce a căzut imperiul răului și nouă ni s-a dat (de pomană) independenţa, fi resc era să revenim acasă, acasă fi ind ţara și poporul nos-tru, sau încaltea să fi m luaţi sub oblăduirea (protecţia) României. N-a fost să fi e. Există însă imperii ateritoriale, extrateritoriale, care au nevoie de spaţiu pentru joc geostrategic, pe care l-au găsit (li s-a oferit) în Republica Moldova. La noi toţi se joacă deschis de-a imperialiștii, deși, dacă îi scuturi niţel, se vede clar că-i vorba de interesele clanurilor mafi ote transnaţionale. Mafi a rusească, tur-cească, ucraineană, bulgărească, americană, evreiască, sieralioneză etc., într-un cuvânt, mafi a internaţională își face mendrele în Re-publica Moldova, lucrând prin Transnistria și Gagauz Yeri, create expres în scopul acesta, și

prin viguroasa și omniprezenta coloană a cincea... Acoperirea este mai mult decât nobilă – apărarea drepturilor omului (pe omul ăsta nu l-a văzut nimeni și niciodată), a minori-tăţilor naţionale, religioase și, pardon, mai mult sexuale. În schimb, românii s-au speriat fo-oarte tare de basarabeniza-rea României, la fel cum ne-am speriat noi de transnistrizarea Republicii Moldova. Să înţele-gem prin asta că nu suntem aceiași, că renunţăm la noi înșine? Să înţelegem că biata Românie nu se poate opune basarabenizării (=rusifi cării), că nenorocita Republică Moldova nu se poate opune transnis-trizării (=rusifi cării)? și într-un caz, și în altul este necesară o decizie clară/strategică cu acoperire ereditară: că avem un nume, că vom fi existând!

- Ce au însemnat aceste două decenii pentru cultura noastră? - Incomparabil mai puţin

decât cei douăzeci și doi de ani interbelici în care în teritoriul numit Basarabia – cu o populaţie deznaţi-onalizată, rusifi cată, analfabetizată, margi-nalizată – cultura naţională, românească a renăscut miraculos și a înţeles că este la ea acasă și că își poate servi plenar poporul. Formal, după 1991, n-au existat impedimente pentru proliferarea/însușirea culturii române. Minunea însă nu s-a întâmplat, ba chiar pe anumite segmente constatăm o involuţie severă. Mult mai avizi de cultură erau, spre exemplu, tinerii din anii 1970, decât cei de după 1989. Deși toate cărţile editate în Româ-nia, inclusiv cele semnate de autorii ruși, erau interzise, acestea aveau circulaţie în mediile studenţești (și nu numai) din republica sovie-tică moldovenească. În perioada respectivă existau curieri speciali care aduceau carte românească de la Moscova, Kiev, Cernăuţi, Odesa, deoarece la Chișinău fusese închisă unica librărie în care puteai găsi și carte românească. (Ca o curiozitate: am avut cărţi românești aduse din Turkmenistan și Tomsk.) Asta poate fi considerată nu numai o mișcare culturală recuperatorie, ci și una de rezisten-ţă. Măsurile represive aplicate deţinătorilor de carte românească erau dure. În căminele studenţești erau operate frecvent razii in-opinate care aveau drept scop confi scarea cărţilor și intimidarea tinerilor, ajungându-se până la exmatricularea din instituţiile de învăţământ sub învinuirea de naţionalism și antisovietism. Soarta acestora era pecetlu-ită, deoarece urma încorporarea forţată în armata sovietică și serviciul militar într-un spaţiu geografi c numit de obicei la dracu-n praznic, de unde oamenii se întorc cu grave sechele trupești și sufl etești. Puterea sovie-tică era devoratoare, meschină și perversă. Făţărnicia atingea cote pe care le-am putea numi grotești, dacă acestea n-ar fi profund tragice. Iată un exemplu. Ţările din frăţescul lagăr socialist erau condamnate la colabo-rare, inclusiv în domeniul culturii. În acest context era prevăzut și schimbul de carte. Mărinimoasa Uniune Sovietică lua, în condiţii de paritate, carte din România și o difuza în marile orașe din republicile unionale. Bineîn-ţeles, republica moldovenească nu constituia o excepţie și își primea cuvenita parte. Atâta doar că aceste cărţi nu ajungeau niciodată în librărie sau în bibliotecă. Asociaţia de comercializare a cărţii, cunoscută cu numele Moldknigotorg, avea un spaţiu special în care

era depozitată cartea românească. Depozitată

e un fel de a spune. Cartea era închisă pentru

un an de zile. Exact peste un an depozitul

era desigelat și o comisie specială constata

că în perioada de referinţă nu s-a vândut nici

o carte din lotul provenit din ţara frăţească,

România, adevăr fi xat într-un protocol spe-

cial și confi rmat prin semnăturile celor care

îl constataseră. Păi, da, perversiunea poate

lua forme halucinante: comisia reducea la

jumătate preţul exemplarului de carte, preţ

pe care îl trecea cu pedanterie sub cel fi xat

acum un an. Peste încă un an, înalta comisie

constata că marfa nu s-a vândut nici la acest

preţ diminuat. Procedura se repeta: protocol,

semnături, înjumătăţirea vechiului preţ... În al

treilea an se impuneau măsuri radicale. Dacă

tot nu puteau fi vândute – vă imaginaţi? –

cărţile erau casate și date la topit, nu înainte

de a fi smulsă și atașată la protocol pagina de

titlu. Membrii comisiei erau și ei oameni, unii

sufi cient de cărturari ca să aprecieze valoarea

comercială a unei sau altei cărţi. Așa se face că

am avut în casă mai multe cărţi și dicţionare

cărora le lipsea pagina de titlu, fapt care nu

m-a deranjat. Asta printre altele, ca și poves-

tea cu doar una dintre vămile prin care cartea

românească ajungea la românii din... hai să-i

zicem așa... Basarabia.

Despre viaţa literară nu am a spune ni-

mic sau numai de bine, cum este fi resc în

prezenţa lipsei acesteia. Există o instituţie

pe numele ei vechi Uniunea Scriitorilor, care

servește ca paravan unor inși pentru a-și

trage nerușinat și nestingherit leafa din darea

în arendă sau înstrăinarea spaţiilor care apar-

ţin tuturor membrilor Uniunii Scriitorilor.

Aceiași își arogă de mult și constant rolul de

reprezentanţi ai întregii obștimi scriitoricești

(adică și ai mei, deși nu le-am delegat acest

drept) la forurile naţionale și internaţionale,

fac ierarhii sau liste cu premii, decoraţii și ti-

tluri, acestea nedepășind cadrul găștii... Ceea

ce numim viaţă literară mai pâlpâie pe ici-

colea prin eforturile redactorilor de la Semn, Contrafort, Limba Română, Sud-Est cultural sau

se manifestă peste Prut. Cam atât. Dacă ne

uităm primprejur și socotim pe degete, nu

prea avem scriitori tineri. Debutanţii și tinerii

noștri încep a avea peste cincizeci de ani.

Liliana POPUŞOI, FLUX

NOI ŞI GÂNDURILE NOASTRE

„Debutanţii şi tinerii noştri încep a avea peste cincizeci de ani”

Ioan Mânăscurtă, scriitorIoan Mânăscurtă, scriitor

Leonida Lari este un nume de legendă. Este primul nume care îi vine oricui în minte, când își aduce aminte de înălţătoa-rele evenimente din anii 1988-1990, celor care nu au iubit-o mai mult poate decât celor pentru care acest nume a fost și a rămas cel mai scump. Acesta este un adevăr pe care puţini îl pot nega. Acest nume se iden-tifi că cu un întreg segment al istoriei naţionale a Basarabiei, și încă cu unul dintre cele mai frumoase și mai spectaculoase din tot trecutul acestui pământ. Acest nume simbolizează cre-

dinţa nestrămutată în mai bine, curajul nebănuit și lumina ce pătrunsese atunci în sufl etele basarabenilor care se treziseră la viaţă naţională, culturală și politică activă. E semnul până la care am putut noi ajunge în lupta noastră pentru un destin mai fericit. Tocmai de aceea era de așteptat ca vestea dispariţiei ei pământești să fi fost recepta-tă ca o adevărată tragedie naţi-onală. Or, ceea ce avea să fi e în fapt nici măcar nu făcea aluzie la așa ceva. De ce?

La scurt timp după înmor-mântarea Leonidei, citesc într-

un ziar de la noi, cum că vreo douăzeci și ceva de ani în urmă, ea ar fi fost ameninţată de niște ruși din organizaţia „Memoria”, că aveau de gând să o omoare, fapt ce ar fi făcut-o să stea închi-să în casă. O poveste deplasată, bineînţeles, o aiureală. Leonida nu era persoana care să stea încuiată în casă și să tremure de frica cuiva. Pe atunci ea era deputat în Sovietul Suprem al URSS, și ne aducem aminte că, dintre toţi deputaţii moldoveni din acel Soviet, ea era cea mai activă și mai curajoasă. În Mol-dova, toţi știau despre asta și

foarte mulţi se mândreau cu ea. Dacă s-ar fi pus problema să fi e

ucisă, naţionaliștii ruși ar fi pu-

tut să o facă de mai multe ori,

acolo, la Moscova, nu numai-

decât la Chișinău. Dar o astfel

de problemă nici nu se punea,

numele ei era prea cunoscut,

prea temut, prea respectat,

pentru ca cineva să fi îndrăznit

să atenteze la viaţa ei. Dar cel

care scria năzbâtiile de mai sus, voia, în prostia lui, să sugere că dacă poartă cineva vreo vină că Leonida s-a retras din viaţă

atât de timidă și nici pe depar-

te onorată atât cât se cuvenea, vina o poartă rușii, adevăraţii

ei dușmani, nu careva din me-diul în care a trăit și a activat ea. În același ziar mai citeam că niște indivizi care hăulesc pe net ca prin ograda părinteas-

că nu au altă treabă decât să o defăimeze pe Leonida chiar și după ce ea nu mai este printre

noi. Și aceasta e o poveste tot atât de deplasată, dar chiar și asta caută o explicaţie pentru atitudinea inexplicabilă a prea multora faţă de plecarea sin-

guratică și tristă a Leonidei,

mai bine zis, pentru răceala și indiferenţa cu care lumea lite-rară, culturală și politică de la Chișinău și din România a ară-

tat faţă de acest prea trist eve-

niment. Faţă de ceea ce era de așteptat, și anume ca la sicriul ei să fi fost prezente cele câteva sute de scriitori basarabeni, o

impunătoare cohortă îndure-

rată de politicieni și oameni de cultură de la Chișinău, măcar

câteva sute, dacă nu chiar mii, de participanţi la evenimente-le politice și naţionale din anii 1988-1991, o numeroasă dele-gaţie cernită din partea Parla-

mentului României și o alta tot atât de suferindă de la Uniunea scriitorilor români, în realitate

cortegiul funerar a fost însoţit de o mână de oameni, aproape toţi oameni simpli din popor, în sufl etele cărora Leonida a fost și a rămas pentru totdeau-na simbolul năzuinţelor spre o viaţă plină de demnitate și de realizări frumoase, al jertfi rilor pentru cele mai înalte idealuri, al luptătorului angajat prin chemarea inimii în serviciul celor mulţi și, totodată, omul simplu, modest, negâlcevitor și nepoftitor de mărire și ago-niseală, care în drumul ce și l-a ales ea în viaţă nu i-ar fi fost de nici un folos.

Leonida nu a avut dușmani nici printre ruși, nici printre ro-mâni și nici în sânul altor nea-muri. Nu a avut de suferit nici de la unii, nici de la alţii. Ea a suferit și continuă să sufere din cauza indiferenţei, nerecu-noștinţei, invidiei, grosolăniei, nesimţirii a prea multora din mediile în care a trăit și activat. Numai aceștia au fost și au ră-mas inamicii ei cei adevăraţi. Cât a trăit, mai cu seamă din anii 90 încoace, mereu a fost ataca-tă, violent, murdar și, ceea ce este cu adevărat tragic și revol-tător, e că a fost lovită cel mai crunt în momentele cele mai grele, când chinurile sale fi zice se întreceau cu suferinţele pro-vocate de dezamăgirea profun-dă pentru felul cum au evoluat în toţi acești ani societăţile de pe cele două maluri ale Prutu-lui. Pentru ce devenise ea ţinta acestor atacuri – pentru intole-ranţa faţă de făţărnicie, lașitate, impostură, pentru convertirea

patriotismului (declarat?) în

luptă acerbă pentru căpătuire,

pentru trădarea de către „revo-

luţionari” și „eroi ai neamului” a

idealurilor pe care le strigaseră

cândva până la răgușire?

Drumul Leonidei în viaţă nu

a fost ușor și ea nici nu a căutat

să și-l facă ușor cu orice preţ.

Ea a fost dominată de spiritul

dreptăţii și a avut destul ca-

racter, iar aceste două calităţi,

foarte rare, nu sunt tolerate

într-o societate copleșită de in-

terese meschine și condusă de

indivizi pentru care bunul-simţ,

corectitudinea, principialitatea,

onoarea, datoria cetăţenească,

patriotismul sunt noţiuni fără

conţinut. Aici, pe pământ, nu

i s-a făcut dreptate. Nu știu ce

relaţie a avut ea cu Dumnezeu,

dar mă tem că dacă au avut no-

rocul reciproc să se întâlnească

vreodată, nici El nu a înţeles-o

corect. Să sperăm că în ceruri o

va înţelege mai bine.

Ion ŢURCANU

De cine trebuia şi mai trebuie ocrotită LeonidaDe cine trebuia şi mai trebuie ocrotită LeonidaPlecarea Leonidei Lari s-a produs, pen-tru cei mai mulţi dintre noi, atât de re-pede, atât de neașteptat și cu o discreţie publică mărginașă cu indiferenţa, încât oricine a cunoscut-o și a apreciat-o așa cum a meritat, ca pe o poetă talentată, ca pe un curajos și sincer tribun popular, fi ică de frunte a neamului și om la care demnitatea și modestia se îmbinau de o manieră foarte rară, este încercat de un sentiment amestecat de jenă, indignare și proprie vinovăţie. Sunt sigur, mulţi se întreabă: cum s-a întâmplat că lumea nu a fost informată mai de mult despre sta-rea grea în care ea se afl a, de ce la sicriul ei nu au venit atâţia câţi ar fi trebuit să vină, când dispariţia ei este, de fapt, una

din cele câteva foarte mari, dacă nu chiar cea mai mare, pe care le-am avut în ultimele două decenii, de ce petrecerea ei pe ultimul drum nu a avut participarea care era de așteptat, nu a fost însoţită de o mare durere colec-tivă și nu s-a regăsit într-un mare număr de regrete, exprimate cu plină și sinceră voce în diferite straturi și la diferite niveluri ale societăţii? În sfârșit, de ce dispariţia ei nu s-a arătat ca o mare pierdere naţională?

Duminică, 25 decem-brie, în orașul Călă-rași s-a desfășurat tradiţionalul turneu la tenis de masă pen-tru copii, organizat și sponsorizat de fi liala Călărași a Partidu-lui Popular Creștin Democrat, turneu care a ajuns la ediţia a noua, dat fi ind că prima ediţie a avut loc în 2002. Potrivit organizatorilor,

competiţia a fost organizată cu prilejul sărbătoririi Crăciunului pe stil nou și a Zilei Marii Uniri, din 1 decembrie.

Înainte de a se da start com-petiţiilor, președintele PPCD, Victor Ciobanu, le-a adresat tinerilor sportivi un cuvânt de salut. La fel au procedat și Vea-ceslav Coșcodan, președintele fi lialei Călărași a PPCD, Grigore

Ursu și Boris Cucu – vicepreșe-

dinţi ai aceleiași fi liale, precum

și pictorul Valerian Roșca, unul

dintre fondatorii PPCD.

La competiţie au partici-

pat peste 20 de discipoli ai

antrenorului Alexandru Radu.

Astfel, la cadeţi (anul nașterii

2000 și mai mici) primele lo-

curi le-au revenit sportivilor:

Ghenadie Isac, Vasile Harea și

Maxim Natacenco. La cadete

(aceeași categorie de vârstă)

s-au evidenţiat Ana-Maria

Leahu, Valeria Sturza și Doina

Catană. În grupa juniori (anul

nașterii 1995-1999) cei mai pu-

ternici s-au dovedit a fi Gheor-

ghe Amarii, Alexandru Amarii

și Sergiu Braducean. La fete

în aceeași categorie de vârstă

locurile premiante le-au reve-

nit Liei Bușilo, Mihaelei Radu și

Valeriei Lipcan.

Toţi sportivii, deţinători ai

locurilor unu, doi și trei au fost

menţionaţi cu diplome, premii

bănești și cadouri de Anul Nou

(dulciuri, cărţi, rechizite școla-

re).

Turneu de tenis de masă la Călăraşi, de ziua Crăciunului

Ulmu de pe valea BotneiA fost lansată cartea „Ulmu de pe va-

lea Botnei”, autori jurnalistul și scriitorul Tudor Ţopa și sociologul Nicolae Schiţco. Scrisă bine, într-un limbaj expresiv, efi ci-ent și alert, cartea descoperă locuri, per-sonaje și evenimente mixate cu pricepere într-o imagine coerentă. De o frumoasă și bogată manieră poligrafi că, volumul adu-nă în aproape trei sute de pagini memoria locului, spiritul și geniul străve-chii localităţii, „vatră voievodală de răzeși, așezată între dealuri submontane împădurite, spăla-te de apa cristalină a izvoarelor pe cursul de sus al Botnei”. Iniţi-atorul și animatorul lucrării, au-tor chiar care nu a fost eviden-ţiat pe copertă, este inginerul și omul de afaceri Tudor Coșleţ, fost primar al Ulmului între 2003 și 2011, care a sprijinit și fi nanciar, alături de administra-ţia publică locală și cea raională, apariţia acestei monografi ei de o ţinută academică exemplară.

Lansarea, care a întrunit peste o sută de ulmeni, de jurnaliști, scriitori, oameni po-litici și reprezentanţi ai administraţiei pu-blice a raionului Ialoveni, a fost găzduită de sala încăpătoare a întreprinderii „Co-dru”, condusă de soţii Tudor și Lidia Coșleţ. Moderatorul acestui eveniment cultural, sociologul Nicolae Schiţco, a oferit, rând pe rând, cuvânt celor prezenţi, care au

găsit doar cuvinte de laudă pentru Ulmu ca localitate de baștină, pen-tru autori și spon-sori, manifestând sentimentul de gratitudine în faţa organizatori lor evenimentului . Sărbătoarea cărţii „Ulmu de pe valea Botnei” a continu-at cu un recital de muzică româ-nească susţinut

de grupul folcloric „Haiducii” din Costeștii

de pe Botna și o creștinească agapă de

post oferită de soţii Coșleţ.Tudor CoșleţTudor Coșleţ

30 DECEMBRIE 201110 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERIDosar

„Noua faţă a separatismu-lui”, „Smirnov II”, „Moscova a pierdut, Moscova a câști-gat”, „Șevciuk identifi cat cu schimbarea”, „Un nou lider al republicii secesioniste”, „Câș-tigătorul alegerilor din Trans-nistria, agreat de Moscova”, au titrat ziarele și agenţiile de presă despre rezultatele turului II al simulacrului de scrutin „prezidenţial” de la Tiraspol, din 25 decembrie.

Evgheni Șevciuk a fost dat învingă-tor, succedându-l pe bătrânul bandit Igor Smirnov la cârma regimului se-paratist.

Înaintea „prezidenţialelor” și ime-diat după, Evgheni Șevciuk a făcut un șir de declaraţii, promiţând și susţinând, în linii mari, următoarele: Antiufeev, șeful MGB, va fi demis, re-gimul de călătorie al cetăţenilor din Transnistria va fi liberalizat, sistemul fi nanciar al regiunii va fi stabilizat cu ajutorul Moscovei, Smirnov trebuie să decidă dacă mai rămâne sau nu în Transnistria, zvonurile cum că va ceda Transnistria Republicii Moldo-va sunt fantezii ale oponenţilor săi, Transnistria va intra într-o alianţă cu Rusia, care are asupra Transnistriei aceleași drepturi pe care le are Ro-mânia asupra Basarabiei.

Reacţia ChişinăuluiAutorităţile Republicii Moldova au

exprimat un punct de vedere vizavi de declaraţiile lui Șevciuk. Poziţia, formulată de vicepremierul Eugen Carpov, este pe cât de clară, pe atât de optimistă: „Am urmărit primele declaraţii ale lui Evgheni Șevciuk și există multe elemente pragmatice, constructive, care creează o doză de optimism că începând din 2012 vom trece la un alt nivel de discuţii în ca-drul negocierilor 5+2 , dar și în dia-logul bilateral pe care o să-l purtăm între Chișinău și Tiraspol. Noi am ma-nifestat toată deschiderea, suntem gata să ne întâlnim în orice loc, pen-tru ca să iniţiem discuţii la subiectul normalizării situaţiei din RM”.

Președintele Parlamentului și șeful interimar al statului, Marian Lupu, a fost încă și mai optimist, vorbind despre „alegerea” lui Șevciuk: „Este un politician de generaţie nouă, cu mentalitate, sunt mai mult ca sigur, mult mai fl exibilă, mult mai europea-nă, în comparaţie cu Smirnov, și lu-crul acesta vine ca o latură pozitivă a procesului. Eu aș veni la această situ-aţie post electorală, să o numim așa, din partea stângă a Nistrului, cu un optimism moderat, cu un optimism rezervat, haideţi să vedem care vor fi acţiunile propriu-zise”.

Reacţia MoscoveiMinisterul Afacerilor Externe al Fe-

deraţiei Ruse a emis, la 27 decembrie, un comunicat de presă în care spune: „Aspiraţia candidatului [Șevciuk] de a promova schimbări în domeniul social și economic, de a căuta, de această dată din postura de preșe-dinte, un compromis viabil în relaţiile cu Chișinăul va fi verifi cată în prac-tică. În timpul apropiat urmează să fi e constituite structurile executive și să fi e elaborat programul de acţi-uni al guvernului în frunte cu primul ministru. Contăm în Federaţia Rusă contează pe continuarea contactelor tradiţionale strânse cu reprezentan-ţii Transnistriei, contacte îndreptate spre susţinerea dezvoltării ei și spre menţinerea stabilităţii de pe Nistru”.

Să cunoaştem personajulCâteva repere din biografi a ofi ci-

ală a personajului ne vor ajuta să-l cunoaștem mai bine. Evgheni Vasi-lievici Șevciuk este un politician de etnie ucraineană, născut la 19 iunie 1968 în orașul Râbniţa. A urmat studii universitare la Chișinău (Facultatea de Mecanică din cadrul Institutului Agricol de Stat), Tiraspol (Facultatea de Drept a Universității „Taras Șev-cenko”) și Moscova (Facultatea de comerţ exterior a Academiei de Co-merţ Internaţional a Federaţiei Ruse). Deţine titlul de doctor în economie, de profesie fi ind avocat. A urmat și studii postuniversitare la Moscova (Academia de Management a Minis-terului Afacerilor Interne al Federaţi-ei Ruse) și Kiev (Academia Diplomati-că a Ministerului Afacerilor Externe a Ucrainei). Este necăsătorit.

Evgheni Șevciuk a fost angajat al „ministerului afacerilor interne” al regimului separatist de la Tiraspol, între anii 1992 și 1998, al „departa-mentului pentru combaterea crimi-nalităţii economice” al orașului Râb-niţa, iar între 1996 și 1998 a fost șef al „departamentului miliţiei econo-mice” din cadrul miliţiei municipiului Tiraspol. Timp de trei ani (1998-2000) a fost manager al sucursalei Râbniţa a companiei „Sheriff ”, după care îl regăsim în funcţia de șef de departa-ment al Băncii „Agroprombank” din Tiraspol.

În decembrie 2000 este „ales” de-putat în „parlamentul” Transnistriei, fi ind promovat în funcţiile de vice-președinte al „parlamentului” și de președinte al „comisiei pentru poli-tică economică, buget și fi nanţe” și al „comisiei pentru politică externă și relaţii internaţionale”. În decem-brie 2005 este „ales deputat” pentru a doua oară consecutiv și devine președinte al „parlamentului” de la Tiraspol, numărul doi al regimului separatist și mâna dreaptă a lui Igor Smirnov. Din iunie 2006 a condus, ca președinte, partidul „Obnovlenie” (Reînnoirea).

Începând cu anul 2004, a fost in-clus de Uniunea Europeană pe lista „ofi cialilor” de la Tiraspol cărora li s-a interzis călătoria în spaţiul UE, fi ind considerat, alături de Igor Smirnov, responsabil pentru împiedicarea procesului de soluţionare politică a diferendului moldo-rus din Transnis-tria. În februarie 2008, UE a conside-rat oportună eliminarea lui Șevciuk din această listă.

Evgheni Șevciuk este apropiat ier-arhiei Bisericii Ortodoxe Ruse. El s-a opus folosirii alfabetului latin de că-tre cei peste 50 de mii de elevi români din raioanele din stânga Nistrului.

Profi lul politicEvgheni Șevciuk a pledat constant

pentru neevacuarea trupelor ruse și a arsenalelor rusești din partea de ră-sărit a Republicii Moldova. Este adep-tul independenţei Transnistriei faţă de Republica Moldova. „Mai devre-me sau mai târziu, Chișinăul va opta pentru unirea cu România. Terenul pentru acest fapt este deja pregătit. Și, de aceea, consider că în această situaţie, Republica Moldovenească Transnistreană are dreptul deplin de a-și hotărî singură soarta”, declara el în 2006, la Moscova, în cadrul unei conferinţe de presă. La auzul unor asemenea cuvinte, unul ca Stanislav Belkovski ar trebui să fi e fericit.

Într-un interviu acordat publicaţiei

ruse „Sobesednik”, Șevciuk a enunţat mai multe idei care îi conturează pro-fi lul politic. Să urmărim câteva dintre ele:

„Cât privește atributele statului, acestea sunt formate integral. În RMN există organe ale puterii de stat și or-gane ale administraţiei. Există un sis-tem fi nanciar propriu: banca centrală și un sistem de bănci comerciale (am impresia că sunt șapte la număr). În-tre altele, aceste bănci funcţionează doar pe teritoriul Transnistriei. Avem și valută naţională – rubla transnis-treană”.

Falimentul economic al Transnistriei„Din punct de vedere economic,

RMN este falimentară. Acoperirea defi citului bugetar se face doar prin atragerea mijloacelor din surse ex-terne: credite și împrumuturi, întru-cât republica nu este în stare să se autofi nanţeze. Referitor la datoria externă care crește în permanenţă… Pentru soluţionarea acestei chestiuni sunt necesare schimbări în interiorul RMN și implementarea, împreună cu ţările garante (Rusia și Ucraina), a unui program serios de ridicare a economiei RMN la un nivel de auto-fi nanţare”.

„Rusia l-a susţinut constant pe Igor Smirnov. Și la alegerile din anul 2006 un șir de reprezentanţi cu autoritate ai Federaţiei Ruse i-au acordat, de asemenea, susţinere. În Transnistria avem o atitudine foarte călduroasă faţă de Rusia, pentru că vedem că Federaţia Rusă ne subvenţionează efectiv în ceea ce privește gazele naturale, ne acordă ajutor umanitar, desfășoară o operaţiune de menţine-re a păcii. În anul 1992, trupele ruse au pus practic capăt vărsării de sân-ge… Pentru aceste motive, în RMN există o foarte mare încredere faţă de Rusia”.

Despre ieşirea Transnistriei din componenţa Republicii MoldovaLa întrebarea: „Dumneavoastră

aveţi o viziune proprie în legătură cu statutul RMN? Este vorba despre competenţe maxime în componen-ţa Moldovei?” Evgheni Șevciuk a răspuns clar: „Pentru a intra în com-ponenţa Moldovei, trebuie să știm cum vom putea ieși mai târziu de acolo. Poziţia ofi cială exprimată de reprezentanţii Rusiei face trimitere la formula unei oarecare autonomii în componenţa Moldovei. Însă, pentru a aprecia dacă este sau nu accepta-bilă pentru noi o asemenea soluţie, este necesar să analizăm evenimen-tele care au loc în Moldova. Iar acolo situaţia evoluează treptat către admi-nistrarea în fapt a Moldovei de către o altă ţară: România. Noi observăm o asemenea dinamică a integrării…”.

Şevciuk între istorie şi geopoliticăSă-i dăm personajului despre care

scriem cuvântul în continuare. Un pasaj din interviul la care ne referim este relevant pentru modul de gân-dire al lui Șevciuk, de aceea ne per-mitem să cităm masiv:

„- Nu pot înţelege la ce îi servește conducerii Moldovei pierderea inde-pendenţei și unirea cu România…

- Lozinca lor este aderarea la Uni-unea Europeană. Aceasta explică to-

tul. Și dacă Basarabia a fost în componenţa României o parte apre-ciabilă din istoria sa, Transnistria nu. Pe noi ne îngrijorează, bună-oară, faptul că primarul Chișinăului ia un urcior cu pământ local și i-l duce președintelui Ro-mâniei… Acest fapt de-notă anumite preferin-ţe politice. Transnistria asemenea preferinţe nu are. De aceea, ches-tiunea unor asemenea perspective constituie pentru noi o problemă serioasă. O a doua pro-blemă este: ce-i poate aduce Transnistriei uni-rea cu Moldova? Noi nu avem un cine știe ce nivel de viaţă, dar și în Moldova acesta este departe de a fi unul perfect. Până în prezent gu-vernul Moldovei nu a făcut dovada unor salturi pozitive în organizarea vieţii interne a ţării. Ea ne poate însă demonstra un exemplu concret al vi-itorului nostru posibil, exemplul au-tonomiei găgăuze (Găgăuzia a fost la începutul anilor 90 o republică ne-recunoscută, care își revendica inde-pendenţa, dar care a intrat ulterior în componenţa Moldovei în schimbul promisiunilor de a i se acorda o lar-gă autonomie – nota coresponden-tului). În acest caz există o mulţime de răspunsuri la întrebarea de ce nu se poate să ne unim cu Moldova. Ce se așteaptă din partea noastră? Să ne unim mecanic, pentru că trebuie îndeplinite deciziile OSCE bazate pe Actul fi nal din 1975? De ce însă aces-te decizii nu au fost îndeplinite în ca-zul Iugoslaviei? Și de ce ar trebui să ne unim anume cu Moldova? Și de ce să nu ne unim cu Ucraina, de ce nu cu Rusia? Aceste ţări au asupra noastră nu mai puţine drepturi decât Româ-nia asupra Basarabiei. Mai la urma urmei, noi avem o istorie comună cu Rusia timp de 200 de ani…

Transnistria se vrea un Taiwan- Dar nu veţi putea nega faptul că

timp de 20 de ani nimeni nu și-a con-fi rmat dorinţa de a recunoaște Trans-nistria. Nici măcar Federaţia Rusă…

- Tocmai de aceea trebuie adoptate decizii politice în măsură să-i permită Transnistriei să le asigure oamenilor un nivel de viaţă acceptabil. În opinia mea, acum trebuie găsită o soluţie de compromis, care să asigure funcţio-narea economiei Transnistriei. Con-sider ca fi ind optimă elaborarea unei soluţii politice care ar defi ni statutul amânat al RMN, dar prin care statele implicate în procesul de negocieri ar asigura funcţionarea economiei transnistrene și crearea unui sistem de stabilitate pe termen lung. Sunt convins că asemenea chestiuni com-plicate trebuie tratate din punctul de vedere al omului concret, al unui muncitor de rând care locuiește în Transnistria. De aceea, trebuie să ne ocupăm mai întâi de rezolvarea pro-blemelor economice din regiune, să demonstrăm că ţările participante la procesul de negocieri sunt pregătite să susţină dezvoltarea economică și creșterea nivelului de trai în RMN. Să ajungem la o protecţie socială mai mare a locuitorilor Transnistriei, ast-fel încât veniturile lor să le permită cel puţin să se deplaseze liber la Ode-

sa, la Chișinău, să-și trimită copiii la studii, să se poată trata în instituţiile medicale etc. Și abia după aceasta să abordăm cu prudenţă soluţionarea chestiunilor politice. Consider că am putea lua un time-aut de cinci ani. Iar pe urmă vom mai vedea… În acest sens avem un bun exemplu: Taiwa-nul”.

Despre unirea cu Moldova nici nu poate fi vorbaTotodată, la 7 septembrie 2011, în

preziua demarării „campaniei prezi-denţiale”, Șevciuk a declarat pentru agenţia rusă de știri „Regnum” urmă-toarele: „Suveranitatea de stat a RMN este sfântă și inalienabilă, nefăcând obiectul vreunor discuţii sau al vreu-nui târg. Noi, transnistrenii, am creat un stat independent care, mai devre-me sau mai târziu, va fi recunoscut de întreaga comunitate internaţională. Despre nici un fel de unire cu Moldo-va și în nici o formulă, fi e și nominală, astăzi nici nu poate fi vorba”.

În „campanie”, Șevciuk și-a formu-lat o singură teză în materie de po-litică externă: „Pe planul politicii ex-terne – consolidarea independenţei Transnistriei și intrarea în alianţă cu Rusia”.

Temerile lui AntiufeevÎncă o declaraţie trebuie adusă în

atenţie. Cea făcută pe ultima sută de metri a „campaniei prezidenţiale” de la Tiraspol de către „ministrul Securi-tăţii Statului”, Vladimir Șevţov-Antiu-feev. Șeful MGB a susţinut că Șefciuk ar fi dorit la putere de mai multe capi-tale occidentale pentru a lichida „sta-talitatea” Transnistriei. Iată declaraţia lui Antiufeev: „Din 2009, de când a părăsit funcţia de spicher al „parla-mentului”, Șevciuk a devenit obiectul interesului mai multor state din Uni-unea Europeană. Dispunem, de ase-menea, de informaţii că Traian Băses-cu și-a exprimat părerea precum că Șevciuk este într-adevăr un politician cu o poziţie proeuropeană și că va face ca problema transnistreană să fi e rezolvată în favoarea Moldovei. Eforturile SUA, ale Marii Britanii și Ro-mâniei sunt destul de clare, întrucât sunt orientate spre eliminarea Rusiei din Transnistria, și anume spre elimi-narea prezenţei sale militare. Acest lucru este necesar pentru instalarea în România a scutului antirachetă american”. După cum arătam mai sus, această declaraţie a lui Antiufeev

l-a determinat pe Șevciuk să anunţe public că îl va demite pe securistul numărul unu de la Tiraspol, înlocuin-du-l cu o altă persoană. Va trebui să urmărim evoluţiile în acest subiect.

În loc de concluziiEvenimentul din 25 decembrie de

la Tiraspol trebuie luat în seamă. El marchează încheierea unei perioade și deschiderea alteia în istoria regiu-nii. Ne-am putea aștepta la o relativă relaxare a regimului secesionist din stânga Nistrului, drept concesie pe care Moscova o face conjunctural partenerilor săi occidentali, nicide-cum Chișinăului. Cu toate acestea, Transnistria va rămâne un teritoriu controlat efectiv de Rusia. Sevciuk re-prezintă o nouă faţă a aceluiași regim condus până mai ieri de Igor Smirnov. În locul unui separatism cu faţă dic-tatorială vom avea un separatism cu faţă umană, nimic mai mult. Abia cu Șevciuk în frunte, Transnistria devine un instrument efi cient de presiune asupra Chișinăului în vederea adu-cerii întregii Republici Moldova pe orbita Kremlinului. Mai grav este că aceste presiuni dinspre răsărit vor fi conjugate cu altele exercitate dinspre Occident, mai cu seamă dinspre Ger-mania, noul partener și aliat strategic al Moscovei. Linia de gândire strate-gică a lui Șevciuk e clară și cuprinde câteva puncte: 1. statutul special al Transnistriei în cadrul unei Republici Moldova federalizate, cu posibilita-tea garantată a ieșirii din cadrul ei; 2. ieșirea Transnistriei din componenţa Republicii Moldova; 3. recunoașterea independenţei Transnistriei de către comunitatea internaţională (întâi de toate, Rusia, Ucraina și Germania); 4. intrarea Transnistriei într-o alianţă cu Rusia (și, eventual, cu Ucraina). Nu este nici un secret că Acordul ruso-german de la Meseberg (un fel de recidivă light a Pactului Ribbentrop-Molotov), semnat în 2010 pe la spa-tele Republicii Moldova, cuprinde două ideii de bază cu referire la noi: o Republică Moldova federalizată și un statut special pentru Transnistria, fără a menţiona retragerea trupelor ruse din regiune. În acest context, de-claraţiile optimiste ale ofi cialilor de la Chișinău despre noul cap al regimu-lui separatist sunt disproporţionate și lipsite de prudenţă și de realism geopolitic. Ba mai mult, ele sunt lip-site de responsabilitate pentru des-tinul Republicii Moldova. Dacă este sau nu așa, o va demonstra timpul. Și nu orice timp, ci timpul apropiat.

Vlad CUBREACOV, FLUX

Înlăturarea lui Smirnov de la putere nu va schimba prea mult situaţia în dosarul transnistrean. Cu toate acestea, există șanse că viitorul context va fi unul mai favorabil găsirii unei soluţii. Așa cum urmea-ză schimbarea interlocutorului din stânga Nistrului, Chișinăul trebuie să traseze liniile roșii ale viitoarei con-cilieri, astfel încât formatul care va fi propus să nu afecteze funcţionali-tatea statului Republica Moldova și demersul ei de integrare europeană.

Smirnov a plecat, problemele au rămasRecentele rezultate ale scrutinului nerecu-

noscut din autoproclamata Republică Mol-dovenească Nistreană au fost surprinzătoare

pentru toţi. Surpriza nu este doar că Smirnov n-a ieșit pe primul loc; cea mai mare surpriză este că Smirnov n-a tre-cut nici în turul doi, iar candidatul „desemnat” al Rusiei (Kaminski) s-a clasat al doilea, luând un pic mai mult decât Smirnov. În acest con-text, apar cel puţin trei întrebări relevante pen-tru diplomaţia Republi-cii Moldova, și anume: Este oare o democraţie în Transnistria, încât nici candidatul Rusiei, nici actualul lider nu au luat majoritatea? Care trebuie să fi e așteptările Moldovei faţă de aceste schimbări și Ce trebuie să facă Chișinăul?

Sfârșitul epocii lui Smirnov nu înseamnă că în Transnistria este democraţie sau, cel puţin, o democraţie inci-pientă. Campania electorală din stânga Nis-trului și, respectiv, rezultatele scrutinului, de-notă mai curând o luptă dintre câteva clanuri care a generat o formulă rudimentară de plu-ralism. Așa cum scria Michael McFaul despre unele state postsovietice, este o “democraţie fără democraţi”. Situaţie care nu este departe de campaniile electorale din Republica Mol-dova, doar că în Chișinău, clanurile au busi-ness legal și s-au „europenizat”, folosesc mai puţin PR negru și nu sunt arătaţi la canalele de televiziune rusești, la emisiunile legate de investigaţiile penale ale organelor de drept din Rusia.

O asemenea formulă de „democraţie suve-rană” și rezultatele electorale ale acesteia nu aduce neapărat schimbări dramatice pe di-mensiunea reglementării confl ictului trans-nistrean. Din candidaţii „cu șanse”, ambii ple-

dează pentru independenţa Transnistriei și relaţii de „bună vecinătate” cu Moldova. Ast-fel, spaţiul politic pentru o platformă integra-ţionistă este egal cu zero în acest moment. De fapt, nici nu se putea imagina că cineva din ei ar fi pro-Chișinău și nu neapărat pentru independenţa Transnistriei, altfel credibilita-tea acestora ar fi scăzut radical. Bineînţeles că s-au schimbat ușor nuanţele, iar dispariţia lui Smirnov, care servea garanţie a menţinerii statu-quo-ului, va aduce puţină deschidere. Pe fundalul lui Smirnov, Șevciuk pare cel mai reformist, în special prin intenţia de a lichida ministerul securităţii. Kaminski pare mai cre-dibil decât Smirnov, pentru că este sprijinit de Rusia. În același timp, faptul că este vă-zut ca omul „Sheriff ” afectează imaginea lui Kaminski, dar acest lucru l-ar putea împinge să facă concesii, având în vedere o posibilă presiune a grupurilor de business din regiu-ne, lucru, de fapt, valabil și pentru Șevciuk. În tot cazul, concluzia este că în Transnistria a câștigat Rusia, indiferent care va fi rezultatul celui de-al doilea tur, pentru că ambii candi-daţi sunt loiali Rusiei și n-au alte intenţii de-cât cele de „prietenie” cu Republica Moldova. Mai mult, spre deosebire de Smirnov, care a încercat între timp să practice o proprie cvasi-diplomaţie, noul lider nu va avea autoritatea acestuia, în timp ce necesitatea de a fi nanţa urgent defi citul bugetar îl va conecta auto-mat la strategiile Rusiei în regiune.

Probabil, cel mai important lucru acum este să încercăm să intuim care vor fi urmă-rile schimbării regimului pentru rezolvarea confl ictului transnistrean. Răspunsul la o ast-fel de întrebare depinde de abordare. Există două ipoteze. Prima este că Rusia controlea-ză procesul total și, în acest caz, nu are rost să intuim prea mult pentru că devine clar că schimbări mari nu vor urma, doar în cazul în care Rusia va dori. A doua este că Rusia este importantă, dar totuși înţelegerea trebuie să fi e atinsă între Chișinău și Tiraspol (inclu-siv pe pașii intermediari legaţi de circulaţie, măsuri de întărire a încrederii etc.), scenariu

sprijinit de formatul 5+2. Această ipoteză ofe-ră un câmp de analiză mai larg, care trebuie explorat.

Contextul internaţional devine mai puţin favorabilPe dimensiunea externă, contextul interna-

ţional a devenit unul favorabil, după înţelege-rea ruso-germană, dar o serie de evenimente care au urmat pun presiune pe negocieri, chiar marginalizează confl ictul transnistrean pe agenda dialogului ruso-european. Acel context internaţional favorabil reglementării transnistrene a fost posibil având în vedere efortul depus de diplomaţia europeană, în special cea germană și aparenta dorinţă a Rusiei de a coopera pe dosarul transnistrean, mai ales că se vehiculează cu ideea că scoa-terea lui Smirnov de la putere a fost una din promisiunile Rusiei date Germaniei. De altfel, se spune că discuţiile au intrat în impas și nici Moscova, nici Berlinul nu sunt mulţumite de cum evoluează lucrurile. Totuși, criza mone-dei europene, care scade din atractivitatea integrării europene a Moldovei, alegerile prezidenţiale din Rusia, alegerile din SUA, alegerile din Franţa și alte evenimente care urmează să aibă loc în 2012 arată o preocu-pare mai mare faţă de alte subiecte decât cel transnistrean pe viitor.

În același timp, situaţia din Republica Mol-dova nu este foarte promiţătoare. Neînţele-gerile din alianţă și nealegerea președin-telui fac ca întreaga mașinărie a statului să fi e una greoaie, rigidă și întârziată. În Trans-nistria, lucrurile sunt și mai complicate, mai ales pe dimensiunea socială. O bună parte din forţa activă de muncă a plecat peste ho-tare, defi citul bugetar se apropie de 60%, iar ajutorul umanitar oferit de Rusia, din câte am văzut, nu ajunge la destinaţie. Și în Republica Moldova există probleme mari cu gestionarea migraţiei, însă cel puţin la nivel macroeconomic putem vorbi de o anumită stabilitate.

Chişinăul trebuie să traseze liniile roşiiÎn condiţiile internaţionale și locale descri-

se mai sus, dar și în contextul reluării negoci-erilor ofi ciale în formatul 5+2, cel mai proba-bil că se va ajunge la un document, un nou „Kozak”, care va fi propus spre discuţie, pen-tru că în condiţiile în care toţi actorii impor-tanţi (mai puţin Transnistria) sunt favorabili reglementării, aceasta va duce inevitabil, în cel mai bun caz, la ticluirea unui document. Acest viitor document trebuie analizat foarte atent, iar Chișinăul trebuie să fi e pregătit să traseze liniile roșii ale viitoarei reglementări a confl ictului. În primul rând, viitorul format de conciliere nu trebuie să afecteze funcţionali-tatea Republicii Moldova ca stat. Acest lucru înseamnă, în primul rând, neadmiterea sta-ţionării contingentului militar rus și a arma-mentului, dar posibil și alte precondiţii.

În al doilea rând, reconcilierea nu trebuie să afecteze demersul european al Republicii Moldova. La modul practic, este vorba despre neadmiterea posibilităţii de veto asupra poli-ticii externe din partea regiunii transnistrene, altfel ne putem trezi cu transnistrizarea Re-publicii Moldova.

În schimb, se pot negocia formele de con-strucţie a statului: federaţie sau stat unitar, mai ales dacă viitoarea federaţie va urma modelul federativ rus. De asemenea, se poa-te discuta și asupra pachetului de garanţii. Probabil prima garanţie pe listă va fi neutrali-tatea permanentă a Republicii Moldova și ne-apropierea de NATO, de fapt ca și alte garanţii legate de funcţionarea limbii ruse, recunoaș-terea privatizării, garanţiile pentru cei care au servit sistemul actual etc.

Problema adevărată există și în Moldova, nu doar în Transnistria. În realitate, mulţi ce-tăţeni ai acestei ţări nu-și doresc reintegrarea, pentru că, spun ei, clasa noastră politică nu se poate înţelege și este destul de coruptă, iar reglementarea ar însemna dublarea numă-

rului de corupţi la putere și transnistrizarea Moldovei. În plus, întrebarea foarte des pusă de către oamenii simpli este care sunt benefi -ciile reintegrării? Mai mult ca atât, atunci când tinerii sunt întrebaţi dacă aleg reglementarea transnistreană sau integrarea europeană, aceștia susţin mai degrabă integrarea în UE, decât reglementarea transnistreană, ceea ce nu neapărat înseamnă cedarea. Bineînţeles că cele două procese ar putea merge simul-tan, dar pentru asta e nevoie de multe resur-se și de acordul actorilor importanţi pentru Republica Moldova. În acest moment, priori-tatea numărul unu pare să fi e integrarea eu-ropeană totuși, chiar dacă s-a reușit reluarea negocierilor ofi ciale în formatul 5+2.

ConcluziiSchimbarea puterii la Tiraspol va deschide

puţine oportunităţi pe dimensiunea ofi cială, mai ales că Chișinăul nu are, cel puţin deo-camdată, capacitatea de a fi nanţa defi citele bugetare cronice ale Tiraspolului. Aceasta însă nu absolvă Guvernul Republicii Moldova de responsabilitatea de a stabili imediat con-tacte cu noua conducere din stânga Nistrului, fără a se concentra prea mult pe faptul că Re-publica Moldova nu recunoaște alegerile din Transnistria. Totodată, vor exista mai multe posibilităţi pe partea contactelor interumane care vor scoate Transnistria din izolare și vor schimba situaţia în bine, lucru care trebuie să aibă loc inclusiv pe dimensiunea media-tică. Între timp, Chișinăul trebuie să fi e gata să negocieze concesiile, să investească în capacităţile structurilor care vor participa la acest proces și să cultive interesul opiniei pu-blice faţă de reglementarea transnistreană. Acceptarea concilierii trebuie să aibă loc cu păstrarea funcţionalităţii statului Republica Moldova și cu menţinerea cursului de inte-grare europeană.

Leonid LITRA, 23.12.2011

Sursa: novisa.md

Evgheni Şevciuk va fi noul „lider al

Transnistriei”Potrivit datelor preli-minare anunţate de Comisia Electorală Centrală din Trans-

nistria, pentru Evgheni Șevciuk au votat peste 73% din alegători, informează „Moldpres” cu referire la agenţia de știri ofi cială de la Tira-spol „Olvia-press”.

Președintele Comisiei Electorale de la Tira-spol, Petru Denisenko, a comunicat marţi, 27 decembrie, în cadrul unei conferinţe de presă că pentru Evgheni Șevciuk au votat 73,88% din alegători, iar pentru adversarul acestuia, Anatoli Kaminski, au optat 19,67% din popu-laţia din stânga Nistrului.

Conform sursei citate, circa 4,45% din cetă-ţenii înscriși pe listele electorale au votat îm-potriva tuturor candidaţilor.

La cel de al doilea tur al „alegerilor prezi-denţiale” de la Tiraspol, care a avut loc dumi-nică, 25 decembrie, au participat 48,33% din alegători. În turul doi pentru postul de pre-ședinte al nerecunoscutei RMN au concurat Evgheni Șevciuk și Anatoli Kaminski.

Sursa: Moldpres

Carpov, optimist faţă de schimbarea conducerii

de la TiraspolViceprim-mi-nistrul respon-sabil pentru Reintegrare, Eugen Carpov, a făcut marţi, 27 decembrie, declaraţii opti-miste în legă-tură cu alege-rea unui nou lider al administraţiei de la Tiraspol. Totuși, vicepremierul a spus că Republica Moldova nu recunoaște procesele electorale din regiunea care nu se afl ă sub juris-dicţia sa constituţională.

„Noi vom purta un dialog politic construc-tiv cu oricine va reprezenta această regiune în negocieri”, a spus Eugen Carpov. El a mai declarat că „s-a terminat o perioadă de 20 de ani, când la conducere s-a afl at Igor Smirnov, o persoană care a dirijat procesele secesionis-te încă în perioada confl ictului”. „Societatea din regiune a votat, în semn de protest, pen-tru o altă persoană, mult mai tânără, cu o altă educaţie”, l-a caracterizat viceprim-ministrul pe Evgheni Șevciuk.

Eugen Carpov a ţinut marţi, 27 decembrie, o conferinţă de presă la care a totalizat re-zultatele obţinute de Guvernul moldovean în domeniul reglementării transnistrene în 2011. El a subliniat că, pentru prima dată din 2006, în acest an la 30 noiembrie, la Vilnius, a avut loc prima rundă de negocieri ofi ciale. Următoarea rundă de negocieri este preco-nizată pentru luna februarie 2012 la Dublin, deoarece Irlanda va deţine președinţia OSCE.

Vicepremierul responsabil de Reintegra-re a salutat declaraţiile președintelui ales al regiunii nistrene, Evgheni Șevciuk, cu privi-re la liberalizarea circulaţiei între cele două maluri ale Nistrului. Eugen Carpov a reiterat interesul Republicii Moldova pentru nead-miterea încălcării drepturilor omului în re-giune și pentru retragerea armatei ruse din zonă. El a spus că Moldova dorește înlocui-rea pacifi catorilor din Zona de Securitate cu o misiune de observatori civili cu mandat in-ternaţional.

Sursa: Moldpres

Şevciuk, un „preşedinte” pentru Şevciuk, un „preşedinte” pentru aplicarea Acordului de la Mesebergaplicarea Acordului de la Meseberg

Schimbarea regimului în Transnistria, la ce ar trebui să se aştepte Moldova?

30 DECEMBRIE 2011 11Programe TVFLUX EDI|IA DE VINERI

Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11

6.00, 21.00, 0.20, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Do-cumentar. “Desco-

peririle antichităţii”. 7.00, 14.45, 18.45 Respiro. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Din fondul TV Moldova-1. “Orologiu sentimental”. Valentin Roșca. 8.40 Film. “ÎN CĂUTAREA CRĂCIUNULUI” (Anglia, 2007). 10.00 Ring Star. Con-curs muzical. 11.00 Istorie și Victorie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 11.30, 4.10 La datorie. 12.00 Portrete în timp. 12.30 “La mulţi ani!” vă urează orchestra “Mugurel”. 13.00 TVMi - locul întâlnirilor. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 15.00 Film. “UN CRĂCIUN ÎN FAMILIE” (SUA, 2007). 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 19.00 MESA-GER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 2.15 Vedete la bis. 21.25, 4.30 Săptămâna sportivă. 22.00, 23.15 La balul scenei lirice. 0.30 Documentar. “Euromaxx”. 1.00 TVMi. Filler. 1.25 Moldovenii de pretutindeni. 3.15 Fii tânăr! 5.00 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 5.25 Colinde, colinde... 5.55 Calendarul zilei.

6.30 Film artistic 8.00 Concert 9.00 Film artistic 11.15 La altitudine. Relua-re 12.30 Plasa de stele. Re-

luare 13.40 Concert 15.00 Serial. Crimă în societatea de elită 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 20.40 X Factor. Decizia 10 22.30 Lumea. Emisiune de sinteză 23.00 În puii mei 00.00 Film artistic 02.00 În puii mei. Reluare 03.00 Lumea. Emisiune de sinteză. Reluare 4.00 Concert

0 5 : 4 5 P o v e ș t i r i adevărate (r) (AP) (dramă) 06:45 Film

serial: Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (ro-mance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) (sfarsitul serialului) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legamantul (AP) (romance) (sfarsitul serialului) 14:30 Film serial: Esmeral-da (AP) (romance) 15:30 Film serial: Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 17:30 Film serial: Moș-tenitorii (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) , 22:00 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 00:00 Tele-novelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 01:00 Doamne de po-veste (r) (15) (divertisment) 01:45 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:30 Film serial: Moștenitorii (r) (AP) (romance) 04:00 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 05:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv 10:00 Teleshopping 10:15 Se-rial: Lois și Clark, ep.2

11:00 Film: De bună voie și nesilită de nimeni (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:15 Teleshopping 13:30 Serviţi, vă rog! (reluare) 17:15 Teleshopping 17:30 Film: Dennis, pericol public 19:00 Știri-le Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 20:30 Film: Lunetistul 22:45 Film: Parfumul: povestea unei crime 01:45 Film: De bună voie și nesilită de nimeni (r) 03:45 Film: Lunetistul (r) 06:00 Zâmbete într-o pastilă (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r)

06:00 Новости 06:10 “Как стать здоровым и б о г а т ы м ” 0 7 : 0 0

Фильм “Приключения Синдбада” 08:25 “Играй, гармонь любимая! “ 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 “Teleshopping” 10:30 Смак 11:05 Премьера. “Марина Неелова. “Не спрашивайте меня о романах” 12:00 Новости (с субтитрами) 12:20 Евгения Добровольская, Александр Абдулов, Михаил Ефремов в фильме “Артистка” 14:05 “МУР”. Многосерийный фильм 18:10 Александр Демьяненко в комедии Леонида Гайдая “Операция “Ы” и другие приключения Шурика” 20:00 “Vrei să fii Milionar?” 21:00 “Primele știri “ (rom) 21:20 Время 21:40 Валерий Гаркалин, Инна Чурикова, Игорь Угольников, Вера Алентова в комедии “Ширли-мырли” 00:05 Премьера. “Как Стив Джобс изменил мир” 00:55 Арнольд Шварценеггер, Джеймс Белуши в комедии “Здравствуй, дедушка Мороз!” 02:15 “Primele știri “ (rom) (R) 02:30 Николас Кейдж в комедии “В раю, как в ловушке”

7.00 Fii p ă r i n -t e , f i i

deștept! 7.25 Profesorul trăsnit. 7.50 Teleenciclopedia. 9.00 -14.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 14.00, 20.00, 3.20 Telejurnal. 14.30, 4.10 “12 mese”. Emisiune-concurs. 15.00 Zoo Show. 15.55, 0.20 Drumul unui “Cerb de Aur”. 16.55, 1.20 Dănutz S.R.L. Program de divertisment. 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 19.20, 6.15 TVR-55. 19.45, 3.05 Sport. 21.00 Serial. “INSPECTORII AUTO”. 22.50 Distractis Show. 23.20 Garantat 100%. 4.35 Universul credinţei. 6.55 Imnul României.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Svitanok. 6.45,

14.20 Respiro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună di-mineaţa! 9.00, 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Natura în obiectiv. 11.00 Eu și vioara... Concert susţinut de Ionel Manciu. 11.45 O seară în familie. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.40 Unda Bugeacului. 14.35 Miniserial. “TAXIME-TRISTA” (Italia). 16.15 Erudit-cafe. 17.40 Stop discriminării. 18.00 Documentar. “Euromaxx”. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55 Gheorghe Zamfi r de Crăciun la Chișinău. 20.50 Su-per-loto “5” din “35”. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.10, 5.30 Reporterul de gardă. 22.35 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 23.15, 0.10 Miniserial. “TAXIME-TRISTA” (Italia). 1.00 TVMi. Filler. 1.15 La noi în sat. 3.50 La curţile dorului. 4.10 Dulcea mea... Spectacol muzical cu Vitalie Dani. 5.55 Calendarul zilei.

7.00 Serial. Crimă în societa-tea de elită. 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010 9.00 Neatza cu Răzvan și Dani 11.00 În gura

presei 11.40 Mireasă pentru fi ul meu 12.00 Concert 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fiul meu 16.00 Plasa de stele. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Serial. Crimă în societatea de elită. 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Câștigi în 60 de secunde 22.30 Film artistic 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Ști-rile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

05:45 Povestiri adeva-rate (r) (AP) (drama) 06:45 Film serial: Îm-

brăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 13:00 Film serial: Legamantul (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Es-meralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dra-ma) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dra-gostei (AP) (romance) , 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 03:30 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (r) (AP) (romance) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (ro-mance) 05:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv � Ce se întâmplă, doctore? � Omul care aduce cartea 10:00

Teleshopping 10:15 Film: Alisea și prinţul, partea a II-a 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile ProTv 13:30 Teleshopping 13:45 Zâmbete într-o pastilă 14:15 Film: Fe-tiţa din Jersey (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4151 17:00 Film: Graba strică treaba 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 20:30 Film: Omul păianjen 3 23:00 Film: În ape tulburi 00:45 Film: CSI Miami, ep.3, anul VI 01:30 Film: Omul păianjen 3 (r) 04:00 Film: În ape tulburi (r) 05:30 Promotor (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r)

06:00 Телеканал “Доброе утро” 10:00 Новости 10:15 “Teleshopping” 10:30 Смак

11:05 Премьера. “Любовь и власть Раисы Горбачевой” 12:00 Новости 12:15 Модный приговор 13:10 “Не плачь по мне, Аргентина!” Многосерийный фильм 13:55 Татьяна Арнтгольц в многосерийном фильме “Брак по завещанию” 16:20 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 Нонна, давай! 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri “ (rom) 21:30 Время 21:50 Премьера. Анастасия Заворотнюк, Анна Снаткина, Нелли Уварова, Дарья Мороз, Наталья Вдовина в многосерийном фильме “Не плачь по мне, Аргентина!” 22:45 Фильм “Шерлок Холмс: Большая игра” 00:25 Том Круз в остросюжетном фильме “Миссия невыполнима 3” 02:20 “Primele știri “ (rom) (R) 02:40 Ольга Мелихова, Игорь Костолевский, Людмила Гурченко в фильме “Отпуск за свой счет”

7.00 Tele-jurnal ma-tinal. 8.00

Serial. “INSPECTORII AUTO”. 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 17.30, 6.15 TVR-55. 11.15 Bebe ma-gia. 11.40, 4.00 Dor de tată. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 17.00, 20.00, 2.55 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ” (SUA-Columbia, 2005). 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 19.00 Reporter. Buletin informaţio-nal. 19.30 Zoo show. 0.00 România, zi de zi. 1.50 Tezaur folcloric. 2.40 Sport. 3.50 Zestrea românilor. 4.50 Inters general. 5.15 Gala Premiilor de Excelenţă Electrecord. 6.55 Imnul României.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Unda Bugeacului.

7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30, 5.25 Ghidul sănătăţii tale. 11.00 Documentar. “The Doors”. 12.00 Baștina. Magazin agricol. 12.45, 17.40, 22.45 Respiro. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.40 Documentar. “Euromaxx”. 14.15 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 15.50 “Fantezii”. Spectacol pentru copii. 16.25 Istorie și Vic-torie. Știi și câștigi. Concurs de inteligenţă. 18.00 Svitanok. 18.30 Serial. “A DOUA ȘAN-SĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55 Bon Jovi. Concert. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.15 Moldovenii de pretutindeni. 23.15, 0.10 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 1.10 TVMi. Filler. 1.15 Erudit-cafe. 3.50 Music Mania. 4.10 Gala Festivalului “Colinde, colinde...” 5.15 Descoperă Mol-dova. 5.55 Calendarul zilei.

7.00 Serial. Crimă în societa-tea de elită. 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010 9.00 Neatza cu Răzvan și Dani 11.00 În gura

presei 11.40 Mireasă pentru fi ul meu 12.00 Concert 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mi-reasă pentru fi ul meu 16.00 Concert 17.00 Produs autohton 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Serial. Crimă în societatea de elită. 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Plasa de stele 22.30 Film artistic 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine .Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

05:45 Poveștiri adevă-rate (r) (AP) (drama) 06:45 Film serial: Îm-

brăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 13:00 Film serial: Legamantul (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Es-meralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dra-ma) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dra-gostei (AP) (romance) , 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 03:30 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (r) (AP) (romance) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (ro-mance) 05:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv H Ce se întâmplă, doctore? H Omul care aduce cartea 10:00

Teleshopping 10:15 Alisea și prinţul, partea I 12:00 Serial: Tânăr și neliniștit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 Teleshopping 13:45 Zâmbete într-o pastilă 14:15 Film: Hitch - consilier în amor (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4150 17:00 Film: Fetiţa din Jersey 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 20:30 Film: Vânătoarea de mafi oţi 22:15 Film: Asalt asupra secţiei 13 00:15 Serial: CSI Miami, ep.2, anul VI 01:00 Film: Vânătoarea de mafi oţi (r) 03:00 Film: Asalt asupra secţi-ei 13 (r) 05:00 Film: Alisea și prinţul (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r)

06:00 Телеканал “Доброе утро” 10:00 Новости 10:15 “ Teleshopping” 10:30

Смак 11:05 Евгений Миронов. Фамилия обязывает 12:00 Новости 12:15 Модный приговор 13:10 “Не плачь по мне, Аргентина!” Многосерийный фильм 13:55 Татьяна Арнтгольц в многосерийном фильме “Брак по завещанию” 16:20 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 Нонна, давай! 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri “ (rom) 21:30 Время 21:50 Премьера. Анастасия Заворотнюк, Анна Снаткина, Нелли Уварова, Дарья Мороз, Наталья Вдовина в многосерийном фильме “Не плачь по мне, Аргентина!” 22:45 Фильм “Шерлок Холмс: Слепой банкир” 00:25 Том Круз в остросюжетном фильме “Миссия невыполнима 2” 02:20 “Prime-le știri “ (rom) (R) 02:40 Пирс Броснан, Робин Уильямс в комедии “Миссис Даутфайр” 04:35 Фильм “Мальчишки из календаря”

7 . 0 0 Te -l e j u r n a l m a t i n a l .

8.00 Serial. “INSPECTORII AUTO”. 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00 Dacă doriţi să reve-deţi. 11.50 Întrecerea vedetelor. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 17.00, 20.00, 3.00 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ” (SUA-Columbia, 2005). 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 17.30, 1.40, 4.00, 6.35 TVR-55. 19.00 Reporter. Buletin in-formaţional. 19.30 Zoo show. 0.00, 4.55 România, zi de zi. 2.00 La vie en rose. 2.45 Sport. 3.50 Zestrea românilor. 6.55 Imnul României.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Documen-

tar. “Euromaxx”. 6.45, 14.10, 17.40, 5.10 Respiro. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.00, 17.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 “Păca-lă”. Spectacol pentru copii. 11.30 Bon Jovi. Concert. 12.30 Accente economice. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.40 Dor. Program muzical. 14.25 Mini-serial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 16.00 Top Ring Star. 17.50 Unda Bugeacului. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.) 19.40 Povestea de seară. 19.55 Documentar. “The Doors”. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.15 In memoriam. Vasile Brescanu. 23.15, 0.10 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). 1.10 TVMi. Filler. 1.15 Cuvintele Credinţei. 3.50 La curţile dorului. 4.10 TVMi - locul întâlnirilor. 5.25 Natura în obiectiv. 5.55 Calendarul zilei.

7.00 Serial. Crimă în societa-tea de elită. 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010 9.00 Neatza cu Răzvan și Dani 11.00 În gura

presei 11.40 Mireasă pentru fi ul meu 12.00 Concert 13.00 Fără măști. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Să te prezint părinţilor 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010. 19.30 Serial. Crimă în societatea de elită. 20.30 Știrile Euro TV 21.10 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan 22.10 Film artistic 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Să te prezint părinţilor. Reluare 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

05:45 Poveștiri adevă-rate (r) (AP) (drama) 06:45 Film serial: Îm-

brăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 13:00 Film serial: Legamantul (AP) (romance) 14:00 Teleshopping 14:30 Film serial: Es-meralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (dra-ma) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dra-gostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Poveștiri ade-vărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Es-meralda (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 03:30 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (r) (AP) (romance) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment)

07:00 Știrile Pro Tv H Ce se întâmplă, doctore? H Omul care aduce cartea 10:00 Te-

leshopping 10:15 Apropo TV (r) 11:00 Film: Imperiul magic al domnului Magorium (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 Teleshopping 13:45 Zâmbete într-o pastilă 14:15 Film: Camerista (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Se-rial: Tânăr și neliniștit, ep.4149 17:00 Film: Nașa (r) 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 20:30 Film: Hitch - consilier în amor 22:45 Film: Mă omori cu zile 00:30 Serial: CSI Miami, ep.1, anul VI 01:15 Știrile ProTv (r) 02:30 Film: Mă omori cu zile (r) 04:30 Serial: CSI Miami (r) 05:30 România, te iubesc! (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r)

06:00 Телеканал “Доброе у тро” 10:00 Новос ти 10:15 “ Teleshopping”

10:30 Смак 11:05 Премьера. “Сергей Филиппов. “Есть ли жизнь на Марсе?” 12:00 Новости 12:15 Модный приговор 13:10 “Не плачь по мне, Аргентина!” Многосерийный фильм 13:55 Татьяна Арнтгольц в многосерийном фильме “Брак по завещанию” 16:20 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 Нонна, давай! 18:55 Давай поженимся! 1 9 : 5 5 П ус ть го в о р я т с А н д р е е м Малаховым 21:00 “Primele știri “ (rom) 21:30 Время 21:50 Премьера. Анастасия Заворотнюк, Анна Снаткина, Нелли Уварова, Дарья Мороз, Наталья Вдовина в многосерийном фильме “Не плачь по мне, Аргентина!” 22:45 Фильм “Шерлок Холмс: Этюд в розовых тонах” 00:25 Том Круз в остросюжетном фильме “Миссия невыполнима” 02:10 “Primele știri “ (rom) (R) 02:30 Владимир Басов, Евгений Леонов, Леонид Куравлев в комедии “Карусель” 03:55 Юрий Яковлев, Людмила Гурченко в комедии “Идеальный муж”

7.00 Tele-jurnal ma-tinal. 8.00

Serial. “INSPECTORII AUTO”. 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 1.40 Dacă doriţi să revedeţi. 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 17.00, 20.00, 2.30 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ” (SUA-Columbia, 2005). 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 17.30, 3.25, 6.35 TVR-55. 19.00 Reporter. Buletin informaţi-onal. 19.30 Zoo show. 0.00, 4.55 România, zi de zi. 6.55 Imnul României.

6.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.10 Film. “ÎN CĂUTAREA CRĂCIU-

NULUI” (Anglia, 2007). 7.30 Documentar. “Descoperirile antichităţii”. 8.15, 12.15, 18.45, 23.45, 3.45 Respiro. 8.25 Docu-mentar. “Drumeţii”. 9.00 Domnului să ne rugăm! Liturghia la “Nașterea Domnului”. Transmisiune de la Catedrala Mitropoli-tană “Nașterea Domnului” din Chișinău. 11.00 “Metamorfoze de Crăciun”. Spec-tacol realizat în colaborare cu Teatrul de Păpuși “Guguţă”. 11.45 Casa mea. 12.30 Film. “NUNTA DE CRĂCIUN” (SUA, 2006). 14.00 Întâlniri de Crăciun cu Elena Ter. 16.00 Documentar. “Eurobox”. 16.30 La mulţi ani! Dedicaţii muzicale. 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.15 “La mulţi ani!” vă urează Orchestra de muzică populară “Folclor”. 18.00 Erudit-cafe. 19.00 MESAGER (rom.) 19.35 Povestea de seară. 19.50, 4.10 O seară în familie. 21.25, 23.15 Concert festiv de An Nou-2012. Spectacol muzical cu participarea Orchestrei Filarmonice din Viena. 0.10 Fii tânăr! 1.00 TVMi. Filler. 1.05 Colinde și urături cu Mihai Ciobanu. 1.30 Portrete în timp. 2.15 Evantai folcloric. 5.10 Baștina. Magazin agricol. 5.55 Calendarul zilei.

6.00 Știrile EURO TV. Reluare 6.30 Acces direct. Reluare 8.00 Desene animate. 101 Dalmaţieni 9.00 Film artis-

tic 11.15 Mireasă pentru fi ul meu 11.50 Concert 13.00 Produs autohton 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Fără măști. Reluare 17.00 Concert 19.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 20.00 Comedy Kishinew 21.00 Lumea. Emisiune de sinteză 21.30 La altitudine 22.00 Concert 01.00 X Factor. Gala 10 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert

05:45 Poveștiri ade-vărate (r) (AP) (dra-ma) 06:45 Film serial:

Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:30 Teles-hopping 10:00 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Împre-ună pentru totdeauna (AP) (romance) 12:30 Teleshopping 12:45 Film serial: Legamantul (AP) (romance) 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film seri-al: Moștenitorii (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) , 22:00 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:15 Film serial: Moștenitorii (r) (AP) (romance) 04:00 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 04:30 Povestiri de noapte (r) (15) (divertisment) 05:00 Te-lenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv H Ce se întâmplă, doctore? H Lecţia de prim ajutor 10:00

Teleshopping 10:15 Serial: Lois și Clark, ep.1 11:00 Film: Merlin, partea a II-a 13:00 Știrile Pro Tv 13:15 Teleshopping 13:30 Zâmbete într-o pastilă 14:00 Film: Războiul stelelor - Imperiul contraatacă (r) 16:30 Teleshopping 16:45 Film: De bună voie și nesilită de nimeni 19:00 Ști-rile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 20:30 Film: Războiul lumilor 22:45 Film: Hannibal 01:15 Film: Războiul lumilor (r) 03:15 Film: Hannibal (r) 05:30 Serial: Lois și Clark (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r)

05:35 Евгений Леонов, Леонид Ярмольник, Савелий Крамаров в

фильме “Настя” 06:00 Новости 06:10 Фильм “Настя”. Продолжение 07:15 Олег Табаков, Любовь Полищук в комедии “Кадриль” 08:35 Ада Роговцева, Юозас Будрайтис в фильме “Зимний роман” 10:00 Новости 10:15 “Teleshopping” 10:30 Смак 11:05 Рождество 12:00 Новости (с субтитрами) 12:15 Премьера. “Афон. Достучаться до небес” 13:10 Премьера. 200 лет Ку банскому казачьему хору. Юбилейный концерт 14:10 “Ералаш” 14:40 Ледниковый период 2: Глобальное потепление 16:10 Ольга Погодина, Алексей Серебряков в фильме “Мужчина в моей голове” 18:15 Премьера. “Подлинная история жизни святой Матроны” 19:10 Сергей Маковецкий, Владимир Епифанцев, Римма Маркова в комедии “Новогодний детектив” 21:00 “Primele știri “ (rom) 21:20 Время 21:40 “DA sau NU” 22:55 Премьера. Концерт Елены Ваенги 00:50 Евгения Добровольская, Александр Абдулов, Михаил Ефремов в фильме “Артистка” 02:35 “Primele știri “ (rom) (R) 02:50 Мэрилин Монро, Ив Монтан в фильме “Давай займемся любовью” 04:40 Фильм “Сверстницы”

7.00 Teza-ur folclo-ric. 8.20

Bebe magia. 9.00-13.45 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 13.45 Spectacol de circ internaţional. 14.00, 20.00, 3.15 Telejurnal. 15.00 Zoo Show. 16.00 “Vrei să fi i milionar?” 17.00 Tema săptămânii. 18.00 Ne vedem la TVR. 19.00 Repor-ter. Buletin informaţional. 19.20, 6.15 TVR-55. 19.45, 3.00 Sport. 21.00 Serial. “INSPECTORII AUTO”. 23.45 Dacă doriţi să revedeţi. 4.10 55 de ani de folclor. 5.25 Deschide ușa, creștine! 6.55 Imnul României.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Cuvintele

Credinţei. 7.10, 8.15, 2.15 Bună diminea-ţa! 9.00, 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 “Feerie de iarnă”. Spectacol muzical pentru copii. 12.10 La noi în sat. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY”. 13.40 Svitanok. 14.10, 17.40, 1.15, 3.50 Respiro. 14.20 Miniserial. “TA-XIMETRISTA” (Italia). 15.50 Prin armonii în Europa. Program cu Orchestra Simfonică a Companiei “Teleradio-Moldova”. 18.00 Documentar. “Arts 21”. 18.30 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 ME-SAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55, 4.10 Bună seara! Talk-show. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.10 Fii tânăr! 23.15, 0.10 Film. “NUNTA DE CRĂCIUN” (SUA, 2006). 1.00 TVMi. Filler. 1.30 Dor. Program muzical. 5.10 Colinde de Crăciun cu formaţia “Tălăncuţa”. 5.55 Calendarul zilei.

7.00 Serial. Crimă în socie-tatea de elită. 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010 9.00 Neatza cu Răzvan și Dani 11.00 În

gura presei 11.40 Mireasă pentru fiul meu 12.00 Concert 13.00 În oglindă. Talk-show cu Ecaterina Mitin Stratan. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 16.00 Câștigi în 60 de secunde. Reluare 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Serial. Crimă în socie-tatea de elită. 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Produs autohton 22.00 În puii mei 23.00 Fără măști 23.40Film artistic 01.50 Serial 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 Fără măști. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

05:45 Poveștiri ade-vărate (r) (AP) (dra-ma) 06:45 Film serial:

Îmbrăţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:45 Teleshopping 08:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 09:30 Teles-hopping 10:00 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) 11:00 Teleshopping 11:30 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (romance) (primul episod) 12:30 Teleshopping 13:00 Film se-rial: Legamantul (AP) (romance) 14:00 Te-leshopping 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) (primul episod) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (roman-ce) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Maria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (romance) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (romance) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) , 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertis-ment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Film serial: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:15 Film serial: Lola (r) (AP) (romance) 03:00 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (r) (AP) (romance) 04:00 Doamne de poveste (r) 05:00 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance)

07:00 Știrile Pro Tv H Ce se întâmplă, doctore? H Omul care aduce cartea 10:00

Teleshopping 10:15 Film: Merlin, partea I 12:00 Serial: Tanar si nelinistit (r) 13:00 Știrile Pro Tv 13:30 Teleshopping 13:45 Zâmbete într-o pastilă 14:15 Film: Graba strică treaba (r) 16:00 Teleshopping 16:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.4152 17:00 Film: O aventură în India 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 20:30 Film: Congo 22:30 Film: Războiul stelelor - Imperiul contraatacă 01:00 Film: Congo (r) 03:00 Film: O aventură în India (r) 05:00 Film: Merlin (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r)

06:00 Телеканал “Доброе утро” 10:00 Новости 10:15 “ Teleshopping”

10:30 Смак 11:05 Премьера. “Чудеса” 12:00 Новости 12:15 Модный приговор 13:10 “Не плачь по мне, Аргентина!” Многосерийный фильм 13:55 Татьяна Арнтгольц в многосерийном фильме “Брак по завещанию” 16:20 Обручальное кольцо. Многосерийный фильм 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 Нонна, давай! 18:55 Поле чудес 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri “ (rom) 21:25 Время 21:45 Рождество Христово. Прямая трансляция из Храма Христа Спасителя 23:45 Премьера. Ольга Ломоносова, Михаил Пореченков в романтической комедии “Назад - к счастью, или Кто найдет Синюю птицу” 01:40 “Primele știri “ (rom) (R) 02:00 Юрий Яковлев, Лариса Голубкина в комедии “Гусарская баллада” 03:30 Вячеслав Невинный, Александр Калягин, Ирина Мирошниченко в фильме “Старый Новый год”

7.00 Te -l e j u r n a l matinal.

8.00 Serial. “INSPECTORII AUTO”. 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 17.30, 4.50, 6.15 TVR-55. 11.10 Repere sacre. 13.40, 1.40 Tezaur folcloric. 14.00, 17.00, 20.00, 3.05 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ” (SUA-Columbia, 2005). 15.45, 22.00 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 19.30 Zoo show. 0.00 România, zi de zi. 2.00 Judecă tu! 2.50 Sport. 4.00 Dă Doamne la lume bine! 6.00 Zestrea românilor. 6.55 Imnul României.

6.00, 7.00, 8.00, 13.00, 21.00, 0.00, 4.00 - ȘTIRI. 6.15 Baștina. Magazin

agricol. 7.10, 8.15, 2.15 Bună dimineaţa! 9.10 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 10.00 Serial. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 10.30 Reporterul de gardă. 11.00 Bună seara! Talk-show (reluare). 12.00 Vedete la bis. 13.10, 17.15 Serial pentru copii. “BLACK BEAUTY” (Marea Britanie). 13.40 ARTelier. In memoriam. Igor Vieru. 14.10, 1.15 Cul-tura azi. 15.00 Film. “TREI ALUNE PENTRU CENUȘĂREASĂ” (Cehia). 16.30 Magazinul copiilor. 17.00, 23.00, 2.00 - ȘTIRI (rus.). 17.45 Unitate prin diversitate. 18.30 Seri-al. “A DOUA ȘANSĂ” (Franţa, 2008). 19.00 MESAGER (rom.). 19.40 Povestea de seară. 19.55 Electric Light Orchestra. Program muzical. 21.25 Serial. “DORA” (Columbia, 2004). 22.15 In memoriam. Vasile Pascaru. 23.15, 0.10 Miniserial. “TAXIMETRISTA” (Italia). Episodul 1. 1.10, 5.20 TVMi. Filler. 3.20 Portrete în timp. 3.50 Music Mania. 4.10 Prin armonii în Europa. 5.25 Accente economice. 5.55 Calendarul zilei.

7.00 Serial. Crimă în societa-tea de elită. 8.00 Serial. Lale. Turcia 2010 9.00 Neatza cu Răzvan și Dani 11.00 În gura

presei 12.00 Concert 13.00 Lumea. Emi-siune de sinteză. Reluare 14.00 Mireasă pentru fi ul meu 18.00 Știrile Euro TV 18.30 Serial. Lale. Turcia 2010 19.30 Serial. Crimă în societatea de elită. 20.30 Știrile Euro TV 21.10 Film artistic 00.00 Un show păcătos cu D. Capatos 01.00 Film artistic 02.30 Știrile Euro TV. Reluare 03.00 La altitudine. Reluare 04.00 Concert 5.00 Acces direct 6.30 Știrile Euro TV. Reluare

05:45 Film serial: Îmbră-ţișări pătimașe (r) (AP) (romance) 07:45 Teles-

hopping 08:30 Film serial: Stăpâna (r) (AP) (romance) 09:30 Teleshopping 10:00 Film serial: Împreună pentru totdeauna (AP) (ro-mance) 11:00 Teleshopping 11:30 Concert LaLa Band (r) 12:30 Cinema ACASA: Grease (Grease) (r) (AP) (romance) 14:30 Film serial: Esmeralda (AP) (romance) 15:30 Film serial: Îmbrăţișări pătimașe (AP) (romance) 16:30 Poveștiri adevărate - emisiune cu povești reale despre viaţă, prezentată de Ioana Ma-ria Moldovan și Dan Cruceru (AP) (drama) 17:30 Film serial: Lola (AP) (romance) 18:30 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (AP) (roman-ce) 19:30 Film serial: Stăpâna (AP) (roman-ce) 20:30 Film serial: Triumful dragostei (AP) (romance) 22:00 Poveștiri de noapte - emisiune prezentată de Cabral și Mircea Solcanu (15) (divertisment) 22:30 Film serial: Jocul seducţiei (AP) (romance) 23:30 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (AP) (romance) 00:30 Poveștiri adevărate (r) (AP) (drama) 01:30 Film serial: Esmeralda (r) (AP) (romance) 02:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment) 02:45 Film serial: Lola (r) (15) (divertisment) 03:30 Film serial: Sub cerul în fl ăcări (r) (15) (divertisment) 04:15 Telenovelă românească: Lacrimi de iubire (r) (AP) (romance) 05:15 Poveștiri de noapte (r) (15) (divertisment)

08:15 Concert Piaţa Revo-luţiei (r) 09:00 Film: Epoca de gheaţă (r) 10:30 Teles-

hopping 10:45 Film: O maimuţă grozavă 3 12:00 Film: Singur acasă 4 13:30 Teleshop-ping 13:45 Film: Școala lui Madeline 15:15 Teleshopping 15:30 Film: Imperiul magic al domnului Magorium 17:00 Film: Camerista 19:00 Știrile Pro Tv 20:00 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene 20:30 Film: Nașa 22:30 Film: Sub anestezie 00:00 Film: Singur aca-să 4 (r) 01:30 Film: Sub anestezie (r) 03:00 Film: Școala lui Madeline (r) 04:30 Film: O maimuţă grozavă 3 (r) 06:00 Concert Piaţa Revoluţiei (r) 06:30 Știrile Pro Tv cu Natalia Cheptene (r)

0 6 : 0 0 Н о в о с т и 0 6 : 1 0 К а н и к у л ы в Простоквашино 06:35

Валентина Серова, Людмила Целиковская, Евгений Самойлов в комедии “Сердца четырех” 08:05 Елена Сафонова, Сергей Жигунов в фильме “Принцесса на бобах” 10:00 Новости 10:15 “Teleshopping” 10:30 Смак 11:05 Премьера. “Сергей Шакуров. “Я приручил в себе зверя” 12:00 Новости 12:15 Маколей Калкин в комедии “Один дома” 13:55 “Один дома-2” 15:55 “Ералаш” 16:25 Иван Ургант, Сергей Светлаков, Вера Брежнева, Екатерина Вилкова в комедии “Елки” 18:00 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 Нонна, давай! 18:55 Давай поженимся! 19:55 Пусть говорят с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri “ (rom) 21:30 Время 21:50 Премьера. Анастасия Заворотнюк, Анна Снаткина, Нелли Уварова, Дарья Мороз, Наталья Вдовина в многосерийном фильме “Не плачь по мне, Аргентина!” 22:45 Премьера. Фильм “Шерлок Холмс: Скандал в Белгравии” 00:25 Арнольд Шварценеггер, Дэнни Де Вито в комедии “Близнецы” 02:05 “Primele știri “ (rom) (R) 02:25 Джин Хэкмен в остросюжетном фильме “Приключения “Посейдона” 04:15 Музыкальная комедия “Табачный капитан”

7.00 Tele-jurnal ma-tinal. 8.00

Serial. “INSPECTORII AUTO”. 9.00, 23.00 Serial. “FURTUNĂ” (Columbia, 2005). 10.00, 18.10 Serial. “DONA BARBARA” (SUA, 2008). 11.00, 5.40 Bebe magia. 11.25 Așteaptă-mă... 12.40 Serial. “LEGENDELE PALATULUI”. 14.00, 20.00, 3.40 Telejurnal. 14.45, 21.00 Serial. “A DOUA VIAŢĂ” (SUA-Columbia, 2005). 15.35, 22.00 Serial. “PRIZONIERA” (SUA-Columbia, 2004). 16.30 Gala Premi-ilor de Excelenţă Electrecord. 17.40, 2.50 Distractis Show. 19.00 Reporter. Buletin informaţional. 19.30 Zoo show. 0.00 Teleen-ciclopedia. 0.10 Cu lăutarii după mine. 1.20, 6.05 TVR-55. 3.25 Sport. 4.30 Spectacol de circ internaţional. 4.50 Întrecerea vedetelor. 6.55 Imnul României.

Marţi Joi Vineri Sâmbătă Duminică 6 IANUARIE 2012 7 IANUARIE 2012 8 IANUARIE 2012 5 IANUARIE 2012 2 IANUARIE 2012 3 IANUARIE 2012 Luni 4 IANUARIE 2012

Miercuri

23 DECEMBRIE 201112 Adresa internet: http://www.flux.md; E-mail: ap@flux.md; Tel.23.26.82; 23.27.11FLUXEDI|IA DE VINERI

CMYK

CMYK

Siesta

- Elena, pentru că la sfârșit de an e primit să facem totali-zări, te rog să ne spui, cum a fost anul 2011 pentru un tânăr educat să ia atitudine și să re-acţioneze atunci când îi sunt încălcate drepturile sau îi sunt neglijate responsabilităţile?- Fiecare an are și laturi pozi-

tive, și negative. Din toate avem de învăţat. Pot să spun doar că anul 2011 a fost unul greu pentru mine, atât din punct de vedere profesional, cât și personal. Oa-menii nu mai sunt cum erau, iar a trăda deja a devenit o modă. Am învăţat în acest an că trebuie să fi u mai puternică și să demonstrez că și femeile pot reuși prin propriile eforturi. Când toţi se plângeau că nu primesc salarii sau sunt pe cale să-și piardă locul de muncă, mi-am luat inima în dinţi, am închiriat un ofi ciu și m-am autoangajat în propria afacere. Am avut curajul să pornesc cu un capital foarte mic, să fac faţă crizei fi nanciare și lipsei de bun-simţ a unor întreprinzători ce nu-și onorau obligaţiunile contrac-tuale și care chiar mă ameninţau, dându-mi de înţeles că aceasta

este atitudinea faţă de femeile încadrate în business. Totodată, am văzut cât de corupt este siste-mul judiciar din Moldova (nu am încheiat prima instanţă într-un caz deja al 9-lea an, expertizele se falsifi că, dispar acte din dosar etc.), actualii politicieni ne înfundă tot mai mult ţara în criză și în datorii, lumea s-a făcut mai rece, mai indi-ferentă, oamenii se îndepărtează de biserică, devin ateiști, tinerii pleacă peste hotare și nu se mai întorc, populaţia îmbătrânește, satele rămân pustii. Tendinţele din societate capătă un aspect tot mai urât. Mă doare să văd că mulţi tineri deștepţi, de succes, prieteni de ai mei, pleacă peste hotare spunând că nu mai au ce face în ţara aceasta, că au așteptat destul timp să fi e bine. Sper că anul 2012 va readuce stabilitatea în ţară și voi reuși să-mi ţin, până la urmă, prietenii acasă, în Moldova. Anul 2012 este unul crucial pentru mine, trebuie să-mi fac, la mine în ţară, un salariu decent și să-i ajut și pe alţii. Sper să-mi reușească.

- Faci parte din „Generaţia 2002”, o să te rugăm să ne po-

vestești cum și de ce ai decis să te încadrezi într-o organizaţie politică de tineret?- Am învăţat patriotismul încă

de la o vârstă fragedă. În 1988, când aveam 2 ani, mămica stătea cu mine în faţa tancului în PMAN, luptam pentru eliberarea naţionala. În loc de „căţeluș cu părul creţ” în-văţam versuri patriotice. De aceea, încadrarea mea în protestele din 2002 a fost una absolut firească. Era un moment crucial pentru limba și istoria neamului meu (deși tata e de naţionalitate rus), de aceea trebuia să fi u pe baricade. Atunci mi-am dezvoltat rezistenţa, curajul și spiritul de echipă. Sunt o fi re emotivă, luptătoare și dacă vreau să spun ceva în lupta pentru dreptate, nu îmi e frică de nimic. Scriam poezii, le recitam în faţa clădirii Parlamentului, Guvernului și am fost impresionată de spiritul de organizare și unitatea celor de la PPCD. Acum mă întreb, oare unde erau atunci partidele care se declară acum anticomuniste? Nu am văzut pe nimeni din actuala guvernare stând în rând cu noi zi și noapte în corturi când era vorba de memorandumul Kozak... De fapt, întotdeauna am pledat pentru inte-resul ţării, nu pentru cel de partid. Conducerea poate face greșeli, se poate schimba, dar valorile unei organizaţii și viitorul ţării trebuie să

rămână prioritare, la ele trebuie să ne gândim în primul rând. În 2002, am înţeles că Noua Generaţie este o forţă, că împreună putem servi societăţii și aduce o schimbare în ţară. Am început să particip la ședinţele informative de miercuri seară, să citesc mult din biblioteca bogată a domnului Roșca, să merg în teritoriu, să dezvolt spiritul civic în rândul tinerilor. Ulterior, am de-prins ce era mai bun la nivel extern, reprezentând Noua Generaţie în cadrul Organizaţiei de Studenţi Eu-ropeni și de Tineret a Partidului Po-pular European, am luat pașaportul politic de la Institutul Schuman, am făcut o stagiere la Parlamen-tul European (PPE) și am ajuns să reprezint partidul la Asambleele Politice ale PPE. Am sarcina de a aduce acasă practici politice bune și de a stabili legături utile pe care să le valorifi căm în interesul viitorului european al ţării noastre.

- Cât timp petreci cu foștii tăi colegi de la Noua Generaţie, mai păstrezi legătura cu ei?- Înainte mă întâlneam cu prie-

tenii din NG foarte des. Acum însă, am responsabilităţi de serviciu care îmi ocupă 12 ore zilnic și comuni-carea cu colegii de organizaţie se transferă mai mult în regim on-line, îmi vin în ajutor tehnologiile moderne și reţelele de socializare. Din păcate, din politică nu-mi pot întreţine familia, iar la 25 de ani, ca să am o bucată de pâine și să pot da salarii angajaţilor, trebuie să muncesc zi și noapte. Asta e, uneori trebuie să renunţ la orele de somn, pentru a reuși să fac și bani, și politică. În activităţile NG mă implic mai mult la nivel extern și de aceea mai des am ocazia să comunic cu tinerii din organizaţiile politice de tineret ale partidelor-surori din întreaga lume.

- În societatea noastră se fac acum previziuni îngrijorătoa-re în legătură cu colegii tăi de generaţie, dar și cu generaţii-le mai tinere ale căror părinţi lucrează în străinătate și care cresc și sunt educaţi de bunei sau alte rude apropiate. După părerea ta, care sunt avanta-jele și dezavantajele acestor tineri și ce șanse avem să-i păs-trăm măcar pe ei acasă?- Nu condamn părinţii care plea-

că peste hotare pentru a-și ajuta copiii, îi admir că au avut curajul să renunţe la propria carieră, aspiraţii, sentimente în favoarea unor studii de calitate și a unei vieţi decente pentru copiii lor în Moldova. La noi totul e scump, inclusiv studiile, lo-curi de muncă sunt puţine și prost remunerate. E și logic că oamenii vor să plece. Însă, problema copi-ilor e de altă natură, nu toţi copiii lăsaţi au responsabilitatea de a investi remitenţele în cunoștinţe, dezvoltarea personală sau afaceri. Nu sunt educaţi să cheltuiască co-rect. Foarte mulţi din acești copii risipesc banii pe telefoane scumpe, distracţii și coruperea profesorilor. Nu au treabă cu ONG-urile sau politica. Iată aici trebuie să luăm atitudine. Să educăm generaţia tânără în spiritul responsabilităţii sociale și a respectului faţă de efor-tul și jertfa părinţilor care muncesc

din greu în afara ţării. Trebuie să le arătăm că e mai bine să fi e la noi fruntași și factori ai schimbării, decât în Europa codași sau simpli exponenţi ai consumerismului.

- Ce te ţine pe tine în Republica Moldova? Nu ai fost nicioda-tă tentată să faci o carieră în străinătate, mai cu seamă că ai făcut studii și la Parlamentul European? - Am avut mai multe ocazii să

emigrez, am primit oferte bune din SUA, din Europa. Perseverenţa zilnică era să-mi fi e răsplătită pe măsură și să-mi aducă beneficii materiale consistente. Dar mi-am propus să rămân în Moldova cât pot fi utilă, e mult de lucru aici. Schimbarea în ţară depinde de fi ecare cetăţean în parte, nu doar de conducerea ţării. Am adoptat întotdeauna o atitudine proactivă. Am criticat, dar am și dat soluţii, am lucrat la implementarea ideilor. Am convins mai multe persoane să rămână în ţară, le-am dat un loc de muncă și i-am încurajat. Nu-mi place să las mâinile jos la prima greutate. Lupt până la capăt. Și am început totul de la zero, deci se poate.

- De unde pasiunea ta pentru limbi străine, cunoști șase, mi se pare. Cât de des pui în apli-care aceste cunoștinţe? Ai ur-mat o facultate în acest sens?- De fapt, de specialitate sunt

economist, dar activând la nivel internaţional și având atâţia pri-eteni în străinătate, pot să spun că practic engleza, franceza, rusa și italiana zilnic. Acum lucrez la spaniolă. Limbile sunt instrumen-tul meu de lucru, mă ajută mult să înţeleg mai bine oamenii, să mă ex-prim așa cum simt, să citesc autori străini în original, să mă informez

din prima sursă și să deschid noi uși. Cred că pasiunea mea pentru limbi vine din familie, am crescut într-o familie bilingvă și am avut ocazia să am un profesor de engle-ză cu har divin, domnul Afanasie Manic. El mi-a cultivat respectul și pasiunea adevărată pentru o limbă străină. Mă simt împlinită știind că am deschis o “școliţă” de limbi străine, 8-star, în cadrul căreia per-soanele motivate au posibilitatea de a însuși acasă limbi noi, ofer locuri de muncă pentru profesori dotaţi și mă ocup de business. Iar în timpul liber, dau curs solicitări-lor multiple de a preda. Talentul de a explica bine l-am moștenit trage de la bunelul meu, la al cărui mormânt vin elevii până astăzi. O parte din năzuinţele din copilărie mi s-au îndeplinit, dar am muncit pentru aceasta asiduu și continui să lupt pentru realizarea treptată a celorlalte vise legate de artă.

- Ce alte pasiuni mai ai? Cum îţi petreci timpul liber?- Întotdeauna timpul liber l-am

dedicat activităţilor civice, m-am implicat în multe ONG-uri, am lu-crat și la Banca Mondială în cadrul grupului de iniţiativă „Glasul Tine-rilor”, în fi ecare weekend eram în teritoriu, făcând seminare în cadrul proiectelor în care activam. Dar pa-siunea mea a fost întotdeauna sce-na și microfonul. Am făcut dansuri sportive, am cântat în formaţie, am regizat un fi lm, am scris versuri, am participat la recitaluri, am făcut teatru, radio și televiziune. Acum îmi lipsesc mult emoţiile pe care le aveam în emisie directă, în scenă, dar fac tot posibilul să revin la ele curând. La moment cânt, citesc cărţi psihologice, de dezvoltare personală, fac sport, mă întâlnesc cu prietenii și merg la spectacole, la operă. De două ori pe an organizez chefuri multiculturale împreună cu prietenii din străinătate, prin care îndemnăm imigranţii să doneze rechizite școlare, cărţi, cadouri familiilor vulnerabile și copilașilor săraci din Moldova.

- Faptul că Republica Moldova nu a reușit să aleagă până în prezent un președinte denotă că societatea noastră se confruntă cu o criză politică de proporţii. Cum crezi, din ce considerente nu reușesc politicienii să ajungă la un numitor comun?- Atâta timp cât ţara noastră

este condusă de oameni de afaceri, oportuniști, deputaţi fără cultură politică, geopolitică și strategică, care își fac doar propriile interese economice, vom rămâne în criză. De fapt, cauza crizei trebuie să o căutăm în noi. Ne-am lăsat înșelaţi de denumiri de partide, progra-me noi și vorbe. „E ușor a scrie versuri (în campanii electorale), când nimic nu ai a spune...” Cred că e adevărată zicală că un popor își merită conducerea. Doar noi, poporul, putem schimba situaţia, luând atitudine și alungând sin-dromul „racul, broasca și știuca”. Ţara noastră are nevoie de o echi-pă puternică, care să acţioneze

unitar, să poată negocia și jertfi interesele personale în favoarea celor naţionale.

- Ţi-ai dori pe viitor să te implici în politică? - Sunt deja implicată în politi-

că. Toţi suntem, de fapt. Nu cred în existenţa oamenilor apolitici. Fiecare om are o atitudine, doar că uneori aceasta poate rezulta din informaţii greșite. Iată la acest aspect mă implic politic, lupt cu indiferenţa și dezinformarea la nivel naţional și internaţional. În calitate de secretar internaţional al PPCD promovez interesul ţării în dialogul cu Partidul Popular European din care face parte PPCD. Încerc să aduc practici politice utile acasă și să menţin legătura cu cei care ne pot ajuta ţara. Niciodată nu am alergat după funcţii, ci m-am încadrat în ceea ce pot face mai bine și care să aducă un aport consistent lucrului în echipă. Iar în politică fără de echipă nu faci nimic. Când mi s-a propus să candi-dez pentru Consiliul municipal pe lista lui Radu Bușilă, am acceptat din considerentul solidarităţii și al speranţei de a fi în Primăria muni-cipiului Chișinău și de a schimba ceva spre bine.

- Dacă ar fi să ţi se ceară să te implici la elaborarea unui pro-iect de lege, ce ai alege?- Aș reforma sistemul educa-

ţional. Aș oferi puncte-credite tinerilor implicaţi în ONG-uri. Aș combate corupţia din învăţământ. Aș încadra cât mai des tinerii în dialogul direct cu autorităţile.

- Cum crezi, au astăzi tinerii su-fi cientă cultură politică sau, cel puţin, tind s-o însușească?- Fiecare om trebuie să aibă

cultură politică, indiferent dacă e implicat direct în ea sau nu. Din momentul în care suntem o ţară democrată, trebuie să avem responsabilitatea de a-i vota in-teligent și conștient pe cei care să ne reprezinte. La noi e cam difi cilă situaţia, majoritatea oamenilor votează cum le spune vecinul sau din interese materiale (pentru un sac de cartofi , 20$ sau un loc de muncă), ies la proteste fără a înţelege esenţa lucrurilor, o fac din instinctul maselor. Avem mult de lucru cu oamenii, trebuie să-i ajutăm să ia decizii politice infor-mate, iar în acest sens, un mare rol îi revine sistemului educaţional și mass-mediei, care trebuie să fie liberă și neafi liată.

- Suntem în toiul sărbătorilor de iarnă și îţi dorim sărbători fericite și un an nou plin de rea-lizări frumoase! - Mulţumesc din suflet. Și eu

îi doresc echipei FLUX un an cât mai rodnic, iar cititorilor - multă sănătate, răbdare și bucurii.

- Îţi mulţumim!

Un interviu de Liliana POPUŞOI, FLUX

BerbecStaţi bine cu inspiraţia, temele de con-versaţie sunt interesante. Acum puteţi să transformaţi orice întâlnire într-o ocazie de a vă exprima sentimentele.TaurVin informații cu totul deosebite, care vă permit să discutați despre alte chestiuni decât cele de până acum, cu superiorii sau cu colegii.GemeniReușiți să vă susțineți singuri, prin gân-duri senine. Viitorul vă apare în culori deschise, dar numai dacă nu intrați în de-talii și nici nu e necesar să faceți asta.RacParcurgeţi o perioadă armonioasă și liniștită, chiar dacă aduce mai mult dina-mism și destulă gălăgie, pentru că încu-rajează schimbul de idei.LeuȘanse mari să vă echilibrați relațiile cu persoane cu care veți intra în contact. Cea mai bună metodă e dialogul, care decurge frumos și cu multe informații.FecioarăApare o veste bună de la serviciu sau în legătură cu starea de sănătate. Tre-burile la muncă merg bine, neted, fără difi cultăți majore.BalanţăO perioadă potrivită pentru a face surpri-ze celor dragi. Nu e nevoie de un scena-riu special, ci de gesturi pornite din ini-mă, simple, dar delicate.ScorpionO perioadă de refacere, trupească și su-fl etească. Pentru că săptămâna aduce chef de vorbă, s-ar putea să vă tulbure rudele liniștea, care vor să discute fel și fel de probleme.SăgetătorVă sunt de mare folos deplasările, întâlni-rile cu persoane mai bine informate de-cât voi. Situațiile de acest fel vă ajută să vă redefi niți rolul în cadrul anturajului.CapricornAveți parte de o perioadă destul de fru-moasă, care aduce stări speciale, o nevo-ie de a slăbi presiunea, renunțând la con-trolul total al fi ecărei situații.VărsătorExcelentă infl uența voastră asupra celor din jur, transmiteți o stare bună, de bu-curie și puțin entuziasm. Porniți în cău-tare de idei care să facă lumea mai bună.PeştiDorința de a vă odihni pentru a vă refa-ce forțele capătă forme speciale astăzi. Veţi avea un impuls puternic spre vechile preocupări artistice.

30 decembrie - 6 ianuarie 201230 decembrie - 6 ianuarie 2012

GENERAŢIA 2002

Elena CATÂŞEV: „Când aveam 2 ani, mămica stătea cu mine Elena CATÂŞEV: „Când aveam 2 ani, mămica stătea cu mine în faţa tancului în PMAN, luptam pentru eliberarea naţională”în faţa tancului în PMAN, luptam pentru eliberarea naţională”

La fi nele anului 2011 am inaugurat o rubrică în care vă povestim despre tinerii care la începutul anilor 2000 au găsit o modalitate să se facă ascultaţi. Și această modali-tate au constituit-o protestele stradale prin intermediul cărora și-au exprimat dezacordul cu intenţiile autorităţilor de a-i lipsi de Istoria românilor. În acea perioadă s-a impus tot mai mult numele Organizaţiei de Tineret a PPCD „Noua Generaţie”.

Anii 2002, 2003, 2004, care au stat sub semnul revoltelor anticomuniste desfășurate de „Noua Generaţie” și Partidul Popular Creștin Democrat, au deschis o nouă pagină în istoria acestei organizaţii, care a luat naștere încă în anii 1988-1989. Numărul impresionant de membri a permis constituirea unei structuri puternice incomparabile cu ori-ce altă organizaţie de asemenea gen nu doar din Republica Moldova, ci și în întreaga regiune. Acest nou val de tineri a primit convenţional numele de “Generaţia 2002”, care, de fapt, se extinde asupra tuturor tinerilor care au devenit simbolul unei noi etape în dezvoltarea Republicii Moldova.

Astăzi vă prilejuim o întâlnire cu Elena Catâșev, secretar internaţional al PPCD.

DEPUTATUL ŞI CÂNTĂREŢUL VICTOR SOCACIU MILITEAZĂ PENTRU

PROTEJAREA PATRIMONIULUI:

Fără Ateneul Român, statuia lui Mihai Eminescu şi colinde vechi în publicităţile româneşti

Deputatul român Victor Socaciu a depus la Parlament o iniţiativă legislativă prin care se interzice folosirea în spoturile publicitare românești difuzate la radio și tv a bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural naţional, cum ar fi Ateneul Român, statuia poetului Mihai Eminescu sau vechi colinde.

Conform iniţiativei, depuse în ultima zi a sesiunii parlamentare, spoturile publicitare difuzate de posturile de radio și televiziune trebuie să nu folosească bunuri care fac parte din patrimoniul cultural naţional, mobil sau imaterial românesc, așa cum sunt defi nite în Legea 182 din 2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil și în Legea 86 din 2008 privind protejarea patrimoniului cultural imaterial.

Iniţiativa legislativă a lui Socaciu vizează modifi carea Legii audiovizualului, respectiv introducerea acestei condiţii între cele prevăzute la articolul 29 și pe care tre-buie să le respecte comunicările comerciale audiovizuale difuzate de furnizorii de servicii media audiovizuale.

În expunerea de motive, Victor Socaciu apreciază că elemente ale patrimoniului cultural sunt folosite în mod “abuziv” în spoturile publicitare, el dând drept exemplu clădirea Ateneului Român, statuia poetului Mihai Emi-nescu sau un vechi colind românesc. El susţine că interzi-cerea folosirii acestora în spoturile publicitare ar contribui la protejarea patrimoniului cultural naţional.

Conform legii 182 din 2000, patrimoniul cultural na-ţional mobil este alcătuit din bunuri cu valoare istorică, arheologică, documentară, etnografi că, artistică, știin-ţifi că și tehnică, literară, cinematografi că, numismatică, fi latelică, heraldică, bibliofi lă, cartografi că și epigrafi că, reprezentând mărturii materiale ale evoluţiei mediului natural și ale relaţiilor omului cu acesta, ale potenţialului creator uman și ale contribuţiei românești, precum și a minorităţilor naţionale la civilizaţia universală.

Legea 86 din 2008 definește patrimoniul cultural imaterial drept totalitatea practicilor, reprezentărilor, expresiilor, cunoștinţelor, abilităţilor - împreună cu in-strumentele, obiectele, artefactele și spaţiile culturale asociate acestora - pe care comunităţile, grupurile sau, după caz, indivizii le recunosc ca parte integrantă a pa-trimoniului lor cultural.

Cu Wilfried Martens, președintele Cu Wilfried Martens, președintele Partidului Popular EuropeanPartidului Popular European