Ziarul Flux, Ed. 19 (992)

Grecia, vândută la bucată

Grecia a crescut pe datorie, ajungând să fi e cel mai îndato-rat stat european. Acum este dependentă de banii altora, iar ca să facă rost de ei se vinde bucată cu bucată. Companii străine din ţări precum Germania, China și Rusia s-au aliniat la coadă pentru a cumpăra active de stat grecești.

(citiţi pag. 6)(citiţi pag. 6)

Poşta Moldovei ABONAREA 20151 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2015ABONAREA 2015

30.05.2015

Soare, 12 26 0C

29.05.2015

Noros, 12 23 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO.............................. 19.74031 Do lar ame ri can ............. 18.06241 Leu românesc ................. 4.44431 Ru blă ru sească ............... 0.3453

Maxima zilei

8 pagini Preţ contractual

Puterea corupe inevitabil rațiunea.

Immanuel Kant

Cursul valutar 29.05.2015

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 29 mai 2015

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Cuv. Teodor cel Sfi nţit; Sf. Mc. Isachie

(Odovania Înălţării)

Preşedinţia în SUA se clădeşte cu afaceri în domeniul armelor

De ce am avut criză de medicamente – statul a tăiat 6 milioane de euro din fi nanţarea sănătăţii

Parteneriatul Estic, “un tablou” cu rama spartă

BNM continuă să înăsprească politica monetară

44

55

66

22

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

SOCIAL

GEOPOLITIC

EXTERNE

ACTUAL

GPF

Fondat în 1995 Nr. 19 (992)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Proiectul noii legi cu privire la Procuratură a stârnit dispute printre parlamentari. Dezbate-rile au durat mai bine de trei ore, timp în care mai mulţi deputaţi și-au arătat nemulţumi-rea faţă de documentul care, potrivit lor, con-travine Constituţiei.

Mărul discordiei a fost prevederea ce vizează modalitatea de numire a procurorului general și durata man-datului acestuia, informează UNI-MEDIA.

Într-un fi nal, votul a fost amânat, iar o decizie fi nală nu a fost luată.

Majoritatea deputaţilor spun că, atâta timp cât Legea Supremă nu este modifi cată, reformarea Procu-raturii este inutilă.

Comuniștii, socialiștii și liberalii au criticat dur documentul, învinuindu-i pe autori de mimarea reformei.

„Aceasta este o lege bună, dar noi din start mergem pe picior greșit, fi indcă este o reformă care contra-vine Constituţiei. Noi știm că Pro-curatura Generală se afl ă sub infl u-enţa politicului. Dacă nu modifi căm Constituţia, totul rămâne pe vechi”,

a declarat deputatul PCRM, Anatolie Zagarodnâi.

„Prevederea cu privire la moda-litatea de numire a procurorului general spune clar că este încălcată

Constituţia. Domule ministru (n.r. – Vladimir Grosu), ce v-a motivat să veniţi cu prevederi care încalcă Le-gea Supremă sau Ministerul Justiţiei nu are nevoie de Constituţie? Iar re-

feritor la salariile procurorilor, majo-rarea acestora nu garantează că nu vor fi corupţi”, a declarat socialistul Vasile Bolea.

Continuare în pag. 2

Legea Procuraturii provoacă polemici în Legea Procuraturii provoacă polemici în Parlament. Se încearcă doar mimarea reformeiParlament. Se încearcă doar mimarea reformei

Cine pune „bombe” înainte de alegerile locale şi ce scop urmăreşte?

Lichidarea celor trei bănci – depăşirea crizei ori ştergerea urmelor?



29 MAI 201522F L U XF L U X Actual

Chiar dacă acest caz, așa cum au precizat reprezentanţii IGP, este in-vestigat încă de la începutul aces-tui an, momentul în care s-au făcut dezvăluirile nu pare să fi fost ales întâmplător. Supoziţia este înteme-iată, dacă ţinem cont de faptul că în aceeași zi, câteva ore mai târziu, poliţia ne-a relatat deja despre o alertă cu bombă în capitală. Și dacă de cele mai multe ori aceste semna-le de alarmă se dovedesc a fi false, în cazul de faţă forţele de ordine au descoperit un adevărat arsenal, în două clădiri, una dintre care chiar în centrul Chișinăului. Ar fi vorba de cocktailuri Molotov, elemente pen-tru producerea bombelor artizana-le, vergi de metal, telefoane mobile etc.

Potrivit unui reprezentant al Ser-viciului de Informare și Securitate, cel mai probabil, obiectele nu au fost plasate de vreo grupare tero-ristă, pentru că aceștia operează cu materiale mai sofi sticate. Astfel, mai degrabă, ele urmau să fi e utili-zate pentru destabilizarea situaţiei în cadrul unor întruniri, a presupus acesta. La declaraţie vom mai reve-ni, pentru că anume aici pare să se ascundă sensul acestei „alerte” in-tempestive.

Evident, în tot acest scenariu nu putea lipsi „mâna Moscovei”. Potrivit

ministrului de Interne, Oleg Balan, verifi carea primelor telefoane mobi-le a arătat că numerele apelate erau utilizate în Federaţia Rusă.

Reprezentanţii poliţiei au promis să verifi ce în zilele următoare toate clădirile nefi nisate, toate subsolurile și podurile fără stăpân etc. De ase-menea, populaţia a fost chemată să fi e vigilentă, să semnaleze prezenţa oricărei persoane suspecte.

Analiştii de serviciu prezic iarăşi „vărsări de sânge”Și pentru ca tot tacâmul să fi e

complet, un analist de serviciu de la un anumit post de televiziune a fă-cut niște „declaraţii cutremurătoare” despre posibilitatea unui „maidan sângeros”, ca în Ucraina, după alege-rile locale din iunie. În opinia acestu-ia, forţele care au pierdut alegerile parlamentare din toamna anului trecut vor încerca să se revanșeze. Prin urmare, forţele criminale care vor să dea o lovitură de stat trebuie oprite.

Și acum vă întrebăm, nu vă amin-tește nimic această vânzoleală cu bombe, teroriști, maidan și atentate la integritatea statului, nu aveţi o senzaţie de déjà-vu?

Exact aceasta era atmosfera în

preajma alegerilor parlamentare de anul trecut, când același post de televiziune, care aparţine celui mai democrat și mai proeuropean dintre politicieni, ne-a speriat săptămâni la rând cu teroriști, spioni și extremiști, ni s-a cerut să fi m vigilenţi, pentru că patria este în pericol și ne-au fost descrise scenarii postelectorale apo-caliptice.

Mai aproape de ziua scrutinului, președintele Timofti a convocat Consiliul Suprem de Securitate ca reacţie la avertismentul SIS cu pri-vire la activizarea unor forţe care acţionează „în direcţia subminării cadrului naţional de securitate”, al căror interes este să destabilizeze „echilibrul social în contextul ale-gerilor parlamentare din 30 noiem-brie”.

Apoi a urmat și momentul culmi-nant, cu descinderi ale poliţiștilor și procurorilor, cu percheziţii pe la tot felul de „extremiști”, suspectaţi de pregătirea unui scenariu de desta-bilizare a situaţiei din Moldova. Ne-au fost demonstrate măști și cagule, uniforme militare, cuţite, arme și muniţii, telefoane, dolari, nu însă și dovezi că acestea ar fi aparţinut per-soanelor respective.

Procuratura lui Plahotniuc și In-ternele lui Filat au dejucat „planul diabolic” al unui „maidan moldove-nesc”, iar bomboana de pe colivă a pus-o Comisia Electorală Centrală, care i-a solicitat Curţii de Apel Chi-șinău să anuleze înregistrarea can-didaţilor la funcţia de deputat din partea partidului lui Renato Usatâi.

De ce guvernarea doarme prost şi visează urât?La vremea respectivă, toată aceas-

tă isterie cu extremiști, comploturi și vărsări de sânge trebuia să ne de-

termine să votăm „răul cel mai mic”, adică partidele așa-zis proeuropene, care, iată, au reușit să se menţină la putere și să jefuiască în continuare ţara. Acum situaţia este un pic dife-rită. Pe lângă scăderea dramatică a popularităţii partidelor de la guver-nare (un ultim sondaj arată că PD și PLDM s-ar pomeni sub pragul elec-toral în eventualitatea unor alegeri parlamentare), la mijloc mai este și anunţatul protest împotriva oli-garhilor de la putere organizat de Platforma Civică. Ultima acţiune de acest fel a demonstrat că numărul protestatarilor ar putea fi conside-rabil, iar asta nu putea să nu-i îngri-joreze pe potentaţii zilei. Aceasta ar explica afi rmaţiile reprezentantului SIS cum că arsenalul descoperit în cele două clădiri din capitală ar fi fost destinat destabilizării situaţiei în cadrul unor întruniri. Am putea presupune despre ce „întruniri” este vorba. Și dacă până la anularea ale-gerilor locale, așa cum au sugerat unii, nu se va ajunge totuși, interzi-cerea unei întruniri, din motive de securitate, ar putea fi probabilă.

De altfel, câţiva foști poliţiști care au deţinut anumite funcţii în cadrul MAI au ridiculizat situaţia, califi -când-o drept „exerciţii ale poliţiei” ori chiar „înscenare”.

Socialiștii au cerut, ieri, audierea ministrului de Interne în Parlament, afi rmând că aceste alerte cu bombă lasă impresia că „ei le pun și tot ei le găsesc”.

Evident, din scenariu nu putea să lipsească Renato Usatâi. În bunele tradiţii, Comisia Electorală Centrală a solicitat Procuraturii să investighe-ze acţiuni de corupere a alegătorilor comise de reprezentanţii partidului condus de acesta.

În context, Usatâi a admis că for-maţiunea sa ar putea fi exclusă iarăși din cursa electorală. Totodată, el a anunţat pentru data de 10 mai or-ganizarea unui marș „Pentru alegeri corecte”. Să vedem însă dacă până atunci structurile de forţă nu vor veni cu alte „dovezi” despre destabi-lizări și „maidan”-uri puse la cale de forţele extremiste care au dat iarăși năvală în ţară.

Ioana FLOREA, FLUX

Cine pune „bombe” înainte de alegerile Cine pune „bombe” înainte de alegerile locale şi ce scop urmăreşte?locale şi ce scop urmăreşte?

Miercuri, 27 mai, chiar de dimineaţă, reprezentanţii Inspectoratului General de Poliţie ne-au avertizat că avem adepţi ai grupării jihadiste Stat Islamic (SI) pe teritoriul ţării. Poliţia a identifi cat 11 persoane, majori-tatea originari din republicile caucaziene, care închiriau o casă într-un sector al capitalei. Potrivit sursei, aceștia racolau cetăţeni pe teritoriul Republicii Moldova pentru a pleca să lupte în Siria, de partea grupării SI. Oamenii legii au precizat că Republica Moldova nu este ţinta unor atacuri teroriste, dar că riscă să devină un teritoriu de tranzit pentru forţele respective.

Urmare din pag. 1 „Este clar că în situaţia politică de as-

tăzi, noua Constituţie va fi adoptată pes-te 10-12 ani. Nu vă pare că mimăm refor-ma Procuraturii pentru a raporta cuiva ceva? Este interesul de a menţine lucruri-le așa cum sunt și nu vor să piardă Procu-ratura cei care o controlează. Construim casa începând cu acoperișul, neavând nici temelia, nici pereţii”, a comentat de-putatul liberal Gheorghe Brega, citat de jurnal.md.

„Noi vom raporta la Consiliul Europei că am făcut reforma. Efi cienţa nu se va deosebi de cea de acum. De ce nu aţi ve-nit cu un alt pachet de modifi care a Con-stituţiei? Aţi avut timp sufi cient din iulie 2014, de când a fost adoptată concepţia. În momentul în care niște prevederi se vor aproba, iar altele nu, pun la îndoială intenţiile profunde de reformă”, a decla-rat și deputatul PL, Valeriu Munteanu.

Liberal-democraţii au propus ca docu-mentul să fi e votat în prima lectură, iar ulterior să se vină cu un proiect de mo-difi care a Constituţiei, dar și cu amenda-mentele necesare pentru lectura a doua.

„Trebuie să conștientizăm că până când nu va fi modifi cată Constituţia, nimic nu

se schimbă. Totuși, trebuie să ţinem cont și de faptul că această lege ţine de anga-jamentele pe care le avem cu partenerii noștri europeni. Obiectivul nostru este să trecem de faza de monitorizare. Ar fi co-rect ca această lege să fi e votată în prima lectură, iar pentru lectura a doua să fi e aduse modifi cările necesare”, a adăugat liderul PLDM, Vlad Filat.

Iar democraţii au evitat să comenteze documentul, singura intervenţie fi ind cea a liderului PDM, Marian Lupu, care a propus încheierea dezbaterilor.

Votul a fost amânat pentru ziua de as-tăzi.

UNIMEDIA precizează că reforma Pro-curaturii presupune depolitizarea insti-tuţiei, prin numirea procurorului gene-ral de către șeful statului, la propunerea Consiliului Superior al Procurorilor, și nu de Legislativ, așa cum prevede Constitu-ţia.

Totodată, documentul prevede că vii-torul procuror general va avea un man-dat de șapte ani și nu de cinci, cum este în prezent. De asemenea, lefurile procu-rorilor urmează să fi e echivalate cu cele ale judecătorilor.

FLUX

Banca Naţională continuă să înăs-

prească substanţial politica mone-

tară. Consiliul de administraţie al

băncii centrale a decis astăzi să ma-

joreze rata aplicată la principalele

operaţiuni de politică monetară pe

termen scurt, de la 13,5 la sută la

14,5 la sută.

BNM a mai decis că rata de bază aplicată la

creditele overnight va crește de la 16,5% la

17,5% anual, iar la depozitele overnight – de la

10,5% până la 11,5%.

„Deprecierea monedei naţionale de la înce-

putul anului curent accentuează presiunile in-

fl aţioniste, care în perioada următoare determi-

nă Indicele preţurilor de consum să părăsească

temporar limita superioară a intervalului de ±

1,5 puncte procentuale de la ţinta infl aţiei de

5 la sută”, își explică decizia responsabilii de la

BNM.

Este deja a cincea oară în ultimele șase luni

când BNM modifi că rata de bază. Astfel, din de-

cembrie 2014 rata de bază a BNM s-a majorat

cu 11 puncte procentuale, de la 3,5%.

Decizia băncii centrale va duce la scumpirea

împrumuturilor oferite de băncile comerciale.

Deja în primul trimestru, portofoliul de credi-te pe întreg sectorul bancar s-a redus cu peste 857 de milioane de lei și s-a cifrat la 41,97 de miliarde de lei.

Experţii spun că politica monetară promova-tă de BNM intră în contradicţie cu cea econo-mică, pentru că înăsprirea politicii monetare subminează procesul de creditare. Totodată, aceștia recomandă autorităţilor să relaxeze po-litica monetară, pentru a canaliza surplusul de lichidităţi din sistemul bancar în economie.

Sursa: jurnal.md

Legea Procuraturii provoacă polemici în Parlament. Se încearcă doar mimarea reformei

BNM continuă să înăsprească politica monetară

29 MAI 2015 33 F L U XF L U XPolitic

„Nu cred în prosperitatea bancară condusă de către stat. Statul este un manager foarte prost, un administra-tor prost. Implicarea anumitor funcţi-onari de stat în managementul băncii provoacă confl icte de interese”, a de-clarat acesta în cadrul unei emisiuni televizate.

Într-un comunicat al Guvernului se precizează că Chiril Gaburici a reiterat, de nenumărate ori, că, prioritar, pen-tru Guvern este restituirea deplină a mijloacelor fi nanciare din depozitele deponenţilor, fi nalitatea investigaţi-ilor demarate, cu tragerea la răspun-dere a celor vinovaţi, și recuperarea banilor sustrași.

Inclusiv, în cadrul audierilor din Parlament, din 7 mai curent, Chiril Gaburici a prezentat un plan de lichi-dare a celor trei bănci cu probleme. „Aceasta este o temă discutată și analizată la toate nivelurile, chiar și cu partenerii externi. Există un plan, s-au făcut calcule, s-au făcut estimări. Este evident că, pentru menţinerea băncilor, cheltuielile vor fi mai mari decât pentru lichidarea acestora. Ce am făcut noi? Am încercat să găsim o soluţie pentru deponenţi. Guver-nul și-a asumat responsabilitatea de a garanta că toţi banii, indiferent în ce bancă: Banca de Economii, Banca Socială sau Unibank, vor ajunge la deponenţii care-și ţin banii acolo. În același timp, căutăm soluţii astfel în-cât alte bănci sau Poșta Moldovei să deservească clienţii după lichidarea băncilor menţionate. De asemenea, pregătim proiectul de lege care va prevedea preluarea de către buget a plăţilor aferente depozitelor cetă-ţenilor din aceste bănci”, a declarat premierul la tribuna Parlamentului.

După aceste declaraţii „personale” ale prim-ministrului, Banca Naţiona-lă s-a grăbit să calmeze spiritele și a difuzat un comunicat în care a dat asigurări că cele trei bănci afl ate sub administrarea specială a BNM, Banca de Economii, Banca Socială și Uni-bank, „funcţionează în regim normal și își onorează în continuare obligaţi-unile faţă de clienţi”. Creditul acordat de banca centrală acestor trei bănci „reprezintă un volum sufi cient de li-chidităţi care permite rambursarea deplină a depozitelor persoanelor fi -zice și ale celor juridice”, se mai spune în comunicat.

Totodată, serviciul de presă al Exe-cutivului a mai precizat că subiectul lichidării BEM, BS și UB a fost discutat și în cadrul ședinţei cu reprezentanţii societăţii civile, care a avut loc pe data 22 mai, la Guvern: „Pentru a soluţiona cât mai rapid criza din sistemul ban-car, Guvernul va analiza propunerile și recomandările venite din partea so-cietăţii civile”.

Nu știm ce i-a spus societatea civilă premierului, însă sindicatele din aces-te bănci, de exemplu, se opun vehe-ment lichidării, ameninţând cu orga-nizarea unor acţiuni de protest.

Liderii sindicali de la cele trei bănci

au organizat marţi, 26 mai, o conferin-ţă de presă în cadrul căreia au criticat declaraţiile privind lichidarea institu-ţiilor bancare, pe care le-au făcut în ultima perioadă primii demnitari ai ţării, subliniind că astfel de afi rmaţii sunt periculoase nu doar pentru co-lectivele celor trei instituţii bancare, dar și pentru situaţia economică din ţară în ansamblu. În opinia lor, lichida-rea Băncii de Economii, Băncii Sociale și Unibank va costa statul cel puţin 22 de miliarde de lei.

Președintele Federaţiei sindicatelor angajaţilor instituţiilor bancare și de asigurare (SIBA), Victor Onici, a ţinut să precizeze că autorităţile trebuie să cântărească foarte bine lucrurile îna-inte de a face declaraţii despre lichi-darea celor trei bănci. Aceste decla-raţii provoacă retragerea clienţilor și deponenţilor din băncile respective, chiar dacă acestea își onorează fără nicio modifi care toate obligaţiunile.

O altă problemă semnalată de lide-rii sindicali este soarta de mai depar-te a persoanelor care ar putea să se pomenească fără un loc de muncă, în eventualitatea lichidării celor trei bănci. „Specialiștii de înaltă califi care profesională, cu o experienţă de zeci

de ani în sistemul bancar din Moldo-va, vor fi nevoiţi să plece peste hotare. Este vorba despre mii de persoane”, a declarat Olga Cușnir, președintele co-mitetului sindical de la Banca Socială.

Unii experţi economici consideră că prin lichidarea celor trei bănci se ur-mărește, de fapt, absolvirea de orice răspundere a celor implicaţi în „jaful secolului”.

Extinderea anchetei şi descinderi la ParlamentÎntre timp, procurorii anticorupţie și

cei din cadrul Procuraturii Generale a Republicii Moldova au efectuat mier-curi, 27 mai, percheziţii la Parlament, ridicând mai multe documente în ca-drul investigaţiei deschise în dosarul privind fraudele din sistemul bancar al Republicii Moldova.

Potrivit Deutsche Welle, citat de Agerpres, procurorul anticorupţie Eduard Harunjen a declarat că urmea-ză să fi e audiate mai multe persoane, inclusiv deputaţi. „Ancheta va viza tot cercul de persoane implicate. Acum suntem la etapa de analiză a docu-mentelor”, a precizat Harunjen, adă-ugând că vor avea loc percheziţii și la alte instituţii.

Procurorii sunt interesaţi de mai multe documente, inclusiv de rapor-tul comisiei de anchetă la Banca de Economii (din 2013). Potrivit deschi-de.md, deputatul comunist Oleg Re-idman a ţinut până acum în safe-ul personal toate documentele, asta chiar dacă era obligat să le depună la Secretariatul Parlamentului. Informa-ţia a fost confi rmată de secretarul ge-neral al Parlamentului, Ala Popescu.

„La insistenţele noastre și ale unui deputat, domnul deputat Oleg Rei-dman a depus la începutul lunii mai toate documentele comisiei pe care a condus-o în 2013. Este vorba despre raportul comisiei, procesele-verbale ale ședinţelor, dar și alte acte care au stat la baza concluziilor lor”, a declarat Ala Popescu, potrivit sursei.

Descinderea procurorilor la Parla-ment a avut loc după anunţul făcut săptămâna aceasta de procurorul general Corneliu Gurin privind extin-derea investigaţiilor în cazul banilor furaţi din sistemul bancar. ”Am dis-pus prin ordonanţă proprie pornirea urmăririi penale privind faptele de îndeplinire sau neîndeplinire a obli-gaţiilor de către persoanele publice. Mai exact urmează a fi investiga-te aspectele legate de gestionarea prejudiciabilă a proprietăţii de stat, pierderea controlului statului asupra

Băncii de Economii, neintervenţia asupra redresării situaţiei. Urmează să stabilim dacă acţiunile sau inacţi-unile instituţiilor statului au favorizat devalizarea Băncii de Economii”, a afi rmat Gurin.

Acţiunea procurorilor a intervenit la numai o zi după ce un grup de peste 10 ambasadori europeni, între care cei ai României, Franţei, Marii Britanii, Italiei, precum și șeful Delegaţiei UE în Republica Moldova, Pirkka Tapiola, au efectuat o vizită inopinată la Cen-trul Naţional Anticorupţie, remarcă Deutsche Welle. Aceștia i-au transmis șefului CNA, Viorel Chetraru, că UE și SUA urmăresc foarte atent dosarele în cauză și că așteaptă soluţii în privinţa acestora.

Ilan Shor promite să „zguduie” lumea politicăÎn același context ar trebui să amin-

tim și de promisiunea omului de afa-ceri Ilan Shor de a face declaraţii „care vor zgudui lumea politică”. Acesta a remis un comunicat, pentru a da o re-plică „multiplelor insinuări și declaraţii inadecvate din partea unor politicieni și funcţionari de stat, privind situaţia de la BEM”. Iată ce declară, între altele, Ilan Shor:

„În ultima perioadă, unii politicieni și persoane cu funcţii de răspundere în stat au dat startul unui adevărat concurs „cine se va ascunde mai bine după Ilan Shor”, profi tând de desfă-șurarea anchetei și de statutul meu, care nu-mi permite acum să fac public declaraţii privind cazurile investigate sau să dau detalii din acest dosar. Dar ceea ce ei nu iau în calcul este faptul că va veni momentul când adevărul

se va afl a, când eu voi putea face de-claraţii, care, nu exclud, vor zgudui lu-mea politică și vor conduce la reconfi -gurarea ei.

Ceea ce s-a întâmplat la BEM timp de mai mulţi ani nu poate fi șters din-tr-o mișcare, așa cum încearcă unii să facă. Urmăresc toate eforturile de a ascunde volumul real al furturilor de la BEM, de până la 2013. Totodată, se vede clar și încercarea de a transfera această gaură pe perioada ultimi-lor doi ani. Asta deși atâţia experţi, inclusiv internaţionali, au constatat clar că o sumă atât de mare de bani nu putea fi sustrasă din bancă într-o perioadă atât de scurtă și că delapi-dările au avut loc timp de mai mulţi ani, adică atunci când banca aparţi-nea statului.

Sunt gata să răspund pentru modul în care am administrat BEM și să de-monstrez că am acţionat în benefi ciul instituţiei. Dar oare cei care au stat la conducerea băncii până la venirea investitorilor privaţi, reprezentanţii statului, sunt gata să răspundă pentru acea gaură imensă formată la BEM, pentru creditele neperformante?! De ce nimeni dintre ei nu face nicio de-claraţie despre acea perioadă? De ce nu cer, cu aceeași ardoare, ancheta-rea acelei perioade și nu fac apeluri în acest sens către organele de anche-tă?!”

Shor a făcut un apel către toţi poli-ticienii și funcţionarii implicaţi direct sau indirect, prin formaţiunile politice care au fost la guvernare când BEM aparţinea statului și era prădată zi de zi, „să înceteze această diversiune și manipulare a opiniei publice” și să se prezinte în faţa organelor de anchetă dacă au ceva de spus.

Omul de afaceri a mai menţionat că din momentul începerii urmării pena-le legate de cazul BEM, el pregătește materialele necesare care să-i probeze nevinovăţia, „dar și dovezi clare des-pre modul în care banca a ajuns în si-tuaţia în care este astăzi”. Sunt sigur că în scurt timp, opinia publică va avea posibilitatea să afl e ce s-a întâmplat în realitate la această bancă.

Întrebarea este, câţi dintre foștii și actualii demnitari, implicaţi prin tot felul de scheme, vor dori să se afl e ce s-a întâmplat în realitate și cum au fost jefuiţi statul și cetăţenii. De aici și suspiciunile că, atât „extinderea inves-tigaţiilor”, cât intenţiile de lichidare a băncilor, ar fi doar niște încercări de „ștergere a urmelor”.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Lichidarea celor trei bănci – depăşirea Lichidarea celor trei bănci – depăşirea crizei ori ştergerea urmelor?crizei ori ştergerea urmelor?

Ideea de a lichida Banca de Economii, Banca Socială și Unibank își găsește noi susţinători. Dacă acum două săptămâni premierul Gaburici vorbea despre asta ca despre o opinie personală, zilele acestea și spicherul Andrian Candu a afi rmat că, la moment, lichidarea aces-tor bănci este soluţia optimă pentru depășirea crizei din sistemul fi nanciar-bancar.

29 MAI 201544F L U XF L U X Social

Criza de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank nu ar fi fost posibi-lă dacă instituţiile responsabile de stabilitatea fi nan-ciară din ţară ar fi acţionat prompt și efi cient, conchid autorii unui studiu realizat de Centrul analitic independent Expert-Grup.

Experţii descifrează datele prezentate în raportul compa-niei de investigaţii Kroll și ana-lizează factorii fundamentali care au dus la agravarea situa-ţiei fi nanciare la cele trei bănci afl ate sub administrarea spe-cială a Băncii Naţionale (BNM).

Analiza a fost elaborată în contextul în care trei bănci de importanţă sistemică și care constituie circa 35 la sută din activele întregului sistem ban-car din Republica Moldova au ajuns, la fi nele anului 2014, la limita insolvabilităţii. Banca de Economii, Banca Socială și Unibank au fost plasate sub administrarea specială a BNM la fi nele lunii noiembrie 2014, drept rezultat al degradării dramatice a situaţiei fi nanci-are.

Potrivit raportului compa-niei Kroll, volumul creditelor presupuse a fi frauduloase, acordate în 2014 de către BEM, BS și UB, a constituit 13,3 miliarde de lei. Acestea, împreună cu dobânzile de 4,7

miliarde de lei, au cauzat băn-cilor respective pierderi cumu-late de circa 18 miliarde de lei. Cifrele sunt confi rmate parţial de suma creditelor de urgenţă acordate de către BNM pentru cele trei bănci, sub garanţia de stat, în noiembrie 2014 (9,6 miliarde de lei) și, probabil, în martie 2015 (5,6 miliarde de lei).

Investigarea cauzelor crizei ar trebui să înceapă cel puţin din 2009Autorii analizei, Adrian Lu-

pușor, Vladislav Gribincea și Alexei Buzu, au identifi cat câ-teva surse fundamentale ale crizei de la BEM, BS și UB.

Este vorba, în primul rând, de reacţia întârziată și insufi -cientă din partea BNM și a al-tor instituţii de resort, care ar fi putut preveni criza în cazul în care ar fi acţionat prompt și efi cient. Tranzacţiile fraudu-loase nu puteau trece neob-servate de către BNM, iar criza de la BEM, BS și UB poate fi considerată un adevărat eșec de reglementare bancară.

În același timp, experţii con-sideră că este insufi cient să fi e cercetată doar perioada 17 august 2012 – 26 noiem-brie 2014, cuprinsă în rapor-tul Kroll. Pentru că unul din-tre factorii importanţi este și administrarea defectuoasă a Băncii de Economii de până la criză. Investigarea cauzelor fundamentale care au dus la decapitalizarea BEM, BS și UB trebuie să înceapă cel puţin

din 2009. Activitatea de credi-tare a BEM din 2010-2011 ne-cesită o atenţie cel puţin la fel de amplă ca și evenimentele recente de la cele trei bănci.

Originea crizei poate fi con-siderată din momentul agra-vării substanţiale a portofo-liului de credite a BEM, după preluarea activelor toxice de la Investprivatbank, care a fa-limentat în 2009, dar în spe-cial a intensifi cării creditării imprudente de la BEM înce-pând cu 2010 și a preluărilor ostile a acţiunilor băncii din 2011-2012. În ultimă instanţă, administrarea defectuoasă de la BEM de până la criză a fost posibilă din cauza lipsei voin-ţei politice pentru asigurarea administrării efi ciente a unei bănci cu capital majoritar de stat, precum și din cauza defi -cienţelor din sistemul judecă-toresc și protejării insufi ciente a drepturilor de proprietate.

O altă sursă a crizei ar fi și

schimbările obscure în struc-tura acţionariatelor BEM, BS și UB. Aparent, restructurările acţionariatelor au servit drept pistă necesară pentru efectu-area operaţiunilor dubioase și ingineriilor fi nanciare de la cele trei bănci.

Aceasta a fost posibil de-oarece legislaţia nu prevedea restricţii pentru achiziţionarea acţiunilor băncilor comerciale din contul împrumuturilor din partea companiilor off -shore. O altă problemă este că legis-laţia permite, cu unele condi-ţii, gajarea acţiunilor deţinute la băncile comerciale, fapt ce a asigurat mascarea benefi ciari-lor fi nali ai acţiunilor bancare.

Activitatea de creditare du-bioasă a fost precedată de o serie de inginerii fi nanciare care au dus la majorarea artifi -cială a capacităţii de creditare a băncilor și au permis mascarea lacunelor privind lichiditatea și calitatea portofoliilor bancare.

Experţii atenţionează că nu mai puţin importantă decât elucidarea situaţiei de la BEM, BS și UB și tragerea la răspun-dere a persoanelor implicate, este identifi carea lacunelor instituţionale și legale care au permis celor trei instituţii ban-care să se implice în scheme fi nanciare frauduloase. Pentru că unele dintre aceste lacune rămân actuale și prezintă în continuare riscuri pentru re-petarea unor scenarii similare în viitor.

Totodată, aceștia afi rmă că BNM nu a utilizat toate in-strumentele pe care le are la dispoziţie pentru a contracara fraudele comise de BEM, BS și UB. În esenţă, BNM s-a limitat la atenţionarea respectivelor instituţii și aplicarea unor ajus-tări legislative marginale care nu au putut preveni sau bloca fraudele bancare.

Experţii vin cu mai multe recomandări, accentuând că

eliminarea lacunelor legis-lative și a vulnerabilităţilor instituţionale este o condiţie indispensabilă pentru consoli-darea sectorului bancar și asi-gurarea dezvoltării durabile a acestuia.

Astfel, este necesară elimi-narea oricărei posibilităţi prin care companiile off -shore să poată interacţiona cu băncile comerciale: interzicerea de-ţinerii acţiunilor bancare de către companiile respective, a achiziţionării acţiunilor ban-care din contul împrumuturi-lor de la companiile off -shore, gajării acţiunilor bancare com-paniilor off -shore sau cesionă-rii portofoliilor de credite ban-care companiilor respective.

De asemenea, este necesară dezvoltarea mecanismelor le-gale de identifi care a acţiuni-lor concertate ale acţionarilor, sporirea nivelului de indepen-denţă al BNM, pentru a pre-veni imixtiunile politicului în activitatea băncii, dar și asigu-rarea unui nivel mai mare de independenţă profesională și protecţie personală a funcţio-narilor BNM, care sunt respon-sabili de actul de regulator, pentru ca aceștia să-și poată exercita efi cient atribuţiile.

Extinderea independenţei BNM trebuie să aibă loc însă într-un context al responsa-bilizării acesteia prin inter-mediul auditului periodic de către o contra-parte externă, care ar oferi o analiză inde-pendentă și nepărtinitoare privind efi cienţa activităţilor de reglementare bancară.

FLUX

Una au planifi cat, alta au aprobat, iar de facto s-a întâmplat cu totul altceva. CNAM a alocat mai puțini bani pentru sănătate, decât s-a pla-nifi cat inițial. Mai puțin înseamnă 121 de milioane de lei, aproximativ 6 milioane de euro. Acești bani erau prevăzuți inițial în Legea fondurilor asigurărilor obligatorii de asistență medicală pentru anul 2014, însă Ministerul Sănătății a propus redu-cerea fondurilor, iar Guvernul și-a asumat răspunderea pentru noua redacție a legii, alături de un set de alte acte legislative. Atunci însă Ministerul Sănătății anunța că este

vorba despre o tăiere de buget de 70 de milioane de lei și nu de 121 de milioane, așa cum se indică acum în Raportul de executare a fondurilor, publicat de CNAM.

Cel mai mult au avut de suferit spi-talele. Astfel, pentru asistența medi-cală specializată s-a redus fi nanțarea de la 2,259 miliarde de lei la 2,195 miliarde, deci cu 65,4 milioane de lei. La fel, s-a redus fi nanțarea și pen-tru asistența medicală de urgență – cu 23 de milioane, medicina de familie – 10 milioane, minus alte 10 milioane pentru medicamentele compensate și pentru medicina de

ambulatoriu – cu 1 milion de lei mai

puțin.

Modifi cările la Legea Bugetului au

avut loc în lunile iulie și august anul

trecut, când veniturile totale și buge-

tul de bază au fost micșorate. Astfel,

dacă veniturile totale erau prevăzu-

te inițial în sumă de 4,723 miliarde

cu un defi cit de 100 de milioane,

după modifi carea efectuată venitu-

rile totale atingeau 4,654 miliarde,

cu un defi cit de 250 de milioane de

lei. În același timp, CNAM nu a reușit

să acumuleze sumele planifi cate din

plata contribuțiilor procentuale de

la angajați și angajatori și din plata

poliței în sumă fi xă. Suma acumula-

tă a fost mai mică cu 37 de milioane

de lei, decât cea planifi cată.

Experții în sănătate spun că redu-

cerea fi nanțării se explică prin fap-

tul că nu se acumulează sufi cienți

bani în buget și atunci acest lucru

se răsfrânge și asupra capacității de

fi nanțare a sistemului de sănătate.

Așa sau altfel, criza cu care s-au con-

fruntat spitalele la sfârșit de an poa-

te fi explicată prin această reducere

de fi nanțare. „Nu putem afi rma cu

certitudine, dar nu putem exclude

că lipsa de medicamente din spitale

de la sfârșitul anului trecut și care a

continuat până în februarie, putea fi generată din această cauză”, explică Ghenadie Țurcanu, expert al Centru-lui de Politici și Analize în Sănătate (PAS).

Irina PAPUCSursa: e-sanatate.md

De ce am avut criză de medicamente – statul a De ce am avut criză de medicamente – statul a tăiat 6 milioane de euro din fi nanţarea sănătăţii tăiat 6 milioane de euro din fi nanţarea sănătăţii

Anul trecut, autoritățile din sănătate au redus chel-tuielile pentru toate nivelurile de asistență medicală – pentru urgență, medicina de familie și chiar pentru spitale, în cazul cărora bugetul total a fost redus cu 65 de milioane de lei. Acesta ar putea fi și un răspuns la întrebarea de ce la sfârșitul anului nu mai existau medi-camente în spitale.

EXPERT-GRUP:

Reacţia întârziată şi insufi cientă a instituţiilor statului au făcut posibilă frauda de la bănci

29 MAI 2015 55 F L U XF L U XGeopolitic

Falimentarea României. 1256 de mari întreprinderi

distruse în 25 de ani

Dacă până în 1989 România avea câteva sectoare indus-

triale care concurau cu orice fi rmă din Vest, după eveni-

mentele din decembrie lucrurile s-au schimbat radical, se

constată într-un material publicat de activenews.ro.

Statul a fost înlăturat de la conducerea companiilor, iar noii patroni au

profi tat de privatizările „cu cântec” pentru a distruge aproape tot ce în-

seamnă economie. Rezultatele s-au văzut în anii care au urmat: locurile de

muncă au dispărut, iar odată cu acestea și muncitorii, care au ales să emi-

greze. Așa se face că acum peste 3.000.000 de români muncesc în alte ţări,

contribuind la bunăstarea Germaniei, Italiei, Spaniei sau Marii Britanii.

Articolul include o listă de 1256 de întreprinderi care, fi ecare dădea de

lucru la cel puţin 1.000 de oameni, doar că în anumite cazuri, vorbim des-

pre 10.000 de angajaţi pe întreprindere.

Lista include zeci de întreprinderi electrocentrale din localităţile ţării,

întreprinderi de reţele electrice, întreprinderi miniere, combinate side-

rurgice, întreprinderi metalurgice, de utilaj, rafi nării, combinate chimice,

întreprinderi de exploatare forestieră și de prelucrare a lemnului, zeci de

întreprinderi textile, de confecţii, încălţăminte, farmaceutice etc.

Până acum foarte puţini au plătit pentru acest adevărat genocid econo-

mic, care a făcut din România o colonie, conchide sursa.

FLUX

Scurta istorie a summiturilor Par-teneriatului Estic (primul la 7 mai 2009, la Praga) consemnează la Riga poziţia statelor membre cu infl uen-ţă, care, fără ezitare, spun acum că „extinderea nu mai este la ordinea zilei”. Ce au simţit statele aspiran-te faţă de această schimbare, dar și de aprecierea din documentul fi nal prin care „Uniunea Europeană recu-noaște aspiraţiile și obiectivele eu-ropene ale statelor din parteneriat”? Greu de spus.

Înainte de a sosi la Blackheads, locul cinei ofi ciale și a discuţiilor, liderii Franţei, Germaniei, Marii Bri-tanii și chiar Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, au declarat că „parteneriatul nu este un instrument pe care unele state l-ar putea utiliza ca mijloc de aderare la UE” .

În faţa acestei situaţii, dezacordul exprimat de Armenia și Belarus faţă de documentul fi nal din cauza frazei care condamnă anexarea Peninsulei Crimeea de către Rusia nu este de neînţeles.

Unul din punctele declaraţiei în-trunit prin „tăcere diplomatică” a

fost cel care a consemnat că „acest summit nu a fost îndreptat împotri-va Rusiei”. Pentru a liniști și mai mult atmosfera reuniunii, președintele Consiliului Europei, Donald Tusk, avea să declare că „UE rămâne pe poziţii, Parteneriatul Estic este prio-ritatea noastră; UE dorește să ajute toate cele șase state ale Parteneria-tului; UE este de încredere, dar tre-buie să învăţăm răbdarea; summitul de la Riga nu este un pas uriaș, ci o sumă de pași mici” .

După atâtea aprecieri și declara-ţii se poate crede orice, dar și după aprecierea lui „Politico Europe” de la Bruxelles acest summit „va fi cel mai nul summit de până acum”. Zâm-betul prietenos afi șat la Bruxelles ori de câte ori apărea posibilitatea discutării rolului Parteneriatului pe post de anticamera intrării în Euro-pa, a dispărut de tot la Riga.

Înaintea plecării la reuniune, can-celarul german Angela Merkel a declarat la Berlin ca „nu trebuie să creăm așteptări false”, iar Jean-Cla-ude Juncker a continuat, precizând că pe ordinea de zi a reuniunii nu fi gurează problema aderării pen-

tru că „nici ele și nici noi nu suntem

pregătiţi”.

De foarte multe ori s-a auzit pe

scena UE ideea că a fost o greșeală

admiterea României și Bulgariei în

Uniune, prematur, pentru că aceste

ţări nu erau pregătite pentru adera-

re. Este o grosolană mistifi care a rea-

lităţii, pentru că la timpul respectiv,

factorul care a forţat admiterea ce-

lor două ţări a fost cel strategic-mili-

tar și nu cel economic-politic. Era ne-

cesară completarea lanţului NATO în

jurul Rusiei prin adăugirea a două

verigi importante. Evenimentele

din Ucraina dovedesc că ce s-a făcut

atunci au devenit cărţi importante

în jocul de astăzi.

Formula adoptată la Riga este o

formă de abandon prin promisiuni

vagi, dar și consecinţe geopolitice

pentru Europa. De ce această situa-

ţie? Pentru că nu este greu de înţeles

că Rusia așteaptă „la colţ” și poate

oferi visuri eurasiatice greu de refu-

zat în actuala situaţie economică.

Mesajul de la Riga are o semnifi -

caţie deosebită pentru Europa și în

mod aparte faptul că ce s-a urmărit

până acum „să fi m toţi împreună

fără știinţa preţului” s-a transformat

la reuniune rapid și fără regrete în

„totul în folos reciproc din asocieri rentabile”.

Europa s-a trezit fără bani pentru binefaceri pe continent și își pregă-tește un proiect care se ghidează după sunete contabile ce se aud după fi ecare pagină care anunţă probleme. Summitul Parteneriatu-lui Estic a fost pavoazat în fi nal cu mesajul UE despre „recunoașterea și sprijinirea aspiraţiilor europene”, îndemn de care au nevoie cei care și-au pierdut ultima speranţă, adică nimeni.

Vasile LECA Sursa: jurnalul.ro

Parteneriatul Estic, „un tablou” cu rama spartă Parteneriatul Estic, „un tablou” cu rama spartă După Vilnius, sensul politicii europene s-a îndreptat, cu toate asigurările, spre eșec. Cel mai bine a ilustrat această stare Donald Tusk, actualul președinte al Con-siliului Europei, care a precizat că statele membre ale Parteneriatului Estic nu au nicio perspectivă euro-peană, după ce în perioada când era prim-ministru își exprima satisfacţia faţă de perspectiva de „succes” ce se înfăţișa acestor state.

Mining Watch România condamnă Guvernul României pentru acordarea licenţei de ex-ploatare a cuprului și aurului pentru zăcă-mântul Rovina, arătând că proiectul este o nouă Roșia Montană și un nou pas în trans-formarea Munţilor Apuseni într-o imensă carieră de suprafaţă, potrivit Mediafax.

„Mining Watch România și campania Salvaţi Roșia Montană condamnă Guvernul României pentru acorda-rea licenţei de exploatare a cuprului și aurului pentru ză-cământul Rovina. Strategia de transformare a Munţilor Apuseni într-o imensă carieră de suprafaţă avansează vertiginos prin licenţa primită de Carpathian Gold pen-tru acest perimetru. În acest fel, Guvernul Ponta permite demararea de noi proiecte devastatoare pentru mediu, ignorând zecile de mii de oameni care au ieșit în stra-dă împotriva mineritului cu cianuri la Roșia Montană, în toamna anului 2013”, se arată în comunicatul organiza-ţiei neguvernamentale.

Reprezentanţii ONG-ului îl citează pe fostul director al Institutului Geologic Român, Ștefan Marincea, potrivit căruia dezvoltarea de proiecte miniere în zonă ar duce la „generarea a nu mai puţin de 2.900 de hectare de de-șeuri”.

Proiectul de la Rovina presupune exploatarea în „imense” cariere de suprafaţă a 120 de tone de aur și 100.000 de tone de cupru, potrivit Mining Watch.

Reprezentanţii Mining Watch mai spun că Agenţia Na-ţională de Resurse Minerale (ANRM) a acordat licenţă de exploatare pentru Rovina unui operator privat, în totală lipsă de transparenţă, întrucât, până în prezent, ANRM nu a publicat pe pagina proprie informaţii privind noua licenţă și acestea nu se regăsesc nici în lista de anunţuri publice.

„Procedurile prin care Agenţia Naţională de Resur-se Minerale gestionează și vinde zăcămintele minerale sunt secrete, contractele prin care statul român cedează resursele minerale fi ind în continuare considerate secret de serviciu. (...) ANRM se comportă, de altfel, ca stat în stat, în pofi da faptului că resursele minerale fac obiec-tul, potrivit Constituţiei, exclusiv al proprietăţii publice”, se mai spune în comunicat.

Carpathian Gold a obţinut din partea ANRM licenţă de exploatare a aurului de la Rovina, la 20 de kilometri de Roșia Montană, pe o perioadă de 20 de ani, prin inter-mediul subsidiarei Samax România, a anunţat compania canadiană.

Acordarea licenţei reprezintă primul și cel mai impor-tant pas în procesul de licenţiere. Potrivit legislaţiei din România, licenţa va intra în vigoare după evaluarea fi na-lă de către mai multe departamente guvernamentale și după publicarea în Monitorul Ofi cial.

Este pentru prima oară când România acordă o licenţă pentru exploatarea metalelor fără implicarea unei com-panii de stat, se arată într-un comunicat al Carpathian Gold.

Compania urmează să actualizeze o evaluare econo-mică preliminară din 2010, urmând să revizuiască cos-turile proiectului.

Carpathian Gold este o companie de explorare și pro-ducţie ale cărei principale activităţi sunt producţia de aur de la exploatarea Riacho dos Machados Gold din Brazilia, la care este singurul proprietar.

În plus, compania se concentrează pe planurile de ex-plorare și dezvoltare de la proiectul Rovina Valley Au-Cu din România, unde este singurul proprietar.

Zăcământul de la Rovina conţine cantităţi importante de aur și cupru, respectiv 120 de tone de aur și 100.000 de tone de cupru, declara în 2013 prefectul judeţului Hunedoara, Sorin Vasilescu.

Concesiunile învecinate sunt deţinute de companii ca-nadiene sau de statul român.

FLUX

ONG: Proiectul Rovina, o nouă Roşia Montană. Apusenii, transformaţi într-o carieră de suprafaţă

29 MAI 201566F L U XF L U X

Hillary Clinton, favorită pentru câștigarea cursei prezidenţiale din SUA de anul viitor, a aprobat în calitate de șef al De-partamentului de Stat în administraţia președinte-lui Barack Obama livrări de arme de peste 300 de miliarde de dolari către ţări care au făcut donaţii pentru fundaţia umanitară a soţilor Clinton, se arată într-un articol publicat de Ziarul Financiar.

Apărătoare activă a drepturilor omului, candidata pentru cea mai puternică funcţie din lume a semnat în perioada în care a condus Departamentul de Stat pentru vânzarea de arme către ţări precum Algeria, Arabia Sau-dită, Kuweit, Qatar, Emiratele Arabe Unite sau Oman, conduse de regimuri autoritare care îngrădesc libertă-ţile individuale și pe care administraţia americană le-a criticat în repetate rânduri.

Hillary Clinton a devenit primul locotenent al preșe-dintelui Barack Obama în 2009 și a deţinut funcţia de secretar de stat până în 2013. În numai doi ani, din oc-tombrie 2010 până în septembrie 2012, Departamentul de Stat a aprobat contracte de 165 de miliarde de dolari pentru livrarea de arme comerciale către 20 de guverne care au donat bani Fundaţiei Clinton, arată o anchetă a jurnaliștilor de la International Business Times, citată de zf.ro.

Suma este aproape dublă faţă de valoarea echipa-mentului militar trimis de către Departamentul de Stat respectivelor 20 de ţări în perioada similară din timpul celui de-al doilea mandat al lui George Bush, predece-sorul lui Obama la Casa Albă. În plus, Clinton și-a pus semnătura și pe alte contracte negociate direct de De-partamentul pentru Apărare american, a căror valoare se ridică la 151 de miliarde de dolari.

Ţări criticate public, „întărite” cu armament produs în SUAÎn urmă cu 20 de ani, chiar Bill Clinton a semnat o di-

rectivă prezidenţială care impunea Departamentului de

Stat ca, înainte de a semna un contract pentru vânzarea de arme, să ia în calcul modul în care drepturile omului ar putea fi afectate de livrarea de armament american unor guverne străine.

Însă sub conducerea lui Hillary Clinton, Departamen-tul de Stat a aprobat livrarea de echipamente militare către ţări aspru criticate pentru încălcarea drepturilor omului.

De exemplu, în 2010, un raport al instituţiei a acuzat guvernul din Algeria de „îngrădirea libertăţii de asocie-re”, „tolerarea asasinatelor” și „corupţie pe scară largă”.

În același an, guvernul algerian a donat jumătate de milion de dolari Fundaţiei Clinton, iar șefa Departa-mentului de Stat a aprobat în mandatul său exporturi de armament în valoare de 2,5 miliarde de dolari către Algeria. În plus, Clinton a autorizat pentru un an și extin-derea listei de produse pe care SUA le poate vinde Alge-riei, printre acestea numărându-se, inclusiv, substanţe chimice și toxice.

În 2009, mai mulţi senatori americani i-au cerut lui Hillary Clinton să nu mai accepte donaţii din partea gu-vernelor străine, pentru a evita posibilitatea ca acestea să creadă că pot pune presiune pe Departamentul de Stat, însă politicianul a refuzat să facă acest lucru.

Acum, analiștii se arată îngrijoraţi de disponibilitatea lui Clinton de a accepta bani în contul fundaţiei sale din partea unor companii sau guverne care aveau nevoie de aprobarea instituţiei publice pe care o conducea și se în-treabă dacă nu cumva aceste lucruri nu se vor înrăutăţi dacă este aleasă președinte.

FLUX, după Ziarul Financiar

Externe

Grecia a crescut pe da-torie, ajungând să fi e cel mai îndatorat stat euro-pean. Acum este depen-dentă de banii altora, iar ca să facă rost de ei se vinde bucată cu bucată. Companii străine din ţări precum Germania, China și Rusia s-au aliniat la coadă pentru a cumpăra active de stat grecești.

La vânzare au fost scoase părţi im-portante din infrastructura ţării pre-cum aeroporturi, porturi, autostrăzi și reţele de utilităţi publice, scrie Zi-arul Financiar, cu referire la revista Newsweek.

Deși partidul antiausteritate SY-RIZA, afl at în fruntea noului guvern de la Atena, a venit la putere cu pro-misiunea că va proteja activele sta-tului, pe masa negocierilor se afl ă dosare notabile de privatizări, care includ vânzarea a 51% din cel mai mare port elen către China Ocean Shipping Company (COSCO) și a

mai multor aeroporturi cu activitate

mare către compania germană de

transport Fraport.

Fraport a câștigat în noiembrie

2014 dreptul de a utiliza, de a des-

fășura activităţi și de a gestiona 14

din cele 37 de aeroporturi regionale

grecești după ce a oferit, în partene-

riat cu fi rma de energie Copelouzos,

deţinută de magnatul Christos Co-

pelouzos, 1,2 miliarde de euro pen-

tru 40 de ani de concesiune. Nemţii

au promis să plătească un comision

anual de concesiune de 22,9 mili-

oane de euro, potrivit Bloomberg.

Compania germană s-a angajat să

facă investiţii de 330 de milioane de

euro în următorii patru ani. Printre

aceste aeroporturi fi gurează unele

care deservesc destinaţii populare

de vacanţă cum ar fi insulele Kos,

Mykonos și Corfu.

Vânzarea terenului fostului aero-

port Hellenikon de lângă Atena este

o temă încă în discuţie. Hellenikon

este cel mai mare activ imobiliar ur-

ban nefolosit din Europa. Compania

Lamda Development, specializată

pe investiţii imobiliare în Europa de

Est și de Sud și care are legături pu-

ternice cu familia Latsis, una dintre

cele mai infl uente din businessul

grecesc, a acceptat anul trecut să

cumpere proprietatea cu 915 mili-

oane de euro și a promis că va inves-

ti 1,2 miliarde de euro în construirea

unei infrastructuri pentru acest te-

ren.

O altă companie germană, De-

utsche Invest Equity Partners, este

printre cele opt companii care s-au

califi cat în următoarea fază a licita-

ţiei pentru vânzarea a 67% din por-

tul Salonic, al doilea ca mărime din

Grecia. Germania, care negociază

cu Atena și alte afaceri, este consi-

derată investitor strategic, cu bani

și experienţă. Printre celelalte com-

panii care se bat pentru portul Sa-

lonic sunt un operator feroviar din

Rusia, British P&O Steam Navigation

Company, și International Container

Terminal Services, o companie de

management portuar înfi inţată de

omul de afaceri fi lipinez Enrique K.

Razon, care are o avere personală de

5,2 miliarde de euro.

Trei centre olimpice construite

pentru jocurile din 2004 – arena Ga-latsi, o bază de caiac și una de echi-taţie – au fost și ele incluse în oferta de vânzare.

Alte active scoase la vânzare in-clud autostrada Egnatia, de 670 de kilometri, care traversează nordul ţării, proprietăţi de milioane de do-lari din New York, Washington și Bel-grad, izvoare termale și o fostă bază

militară americană construită în He-

raklion, Creta.

Purtătorul de cuvânt al agenţiei

care se ocupă cu gestionarea active-

lor de stat a asigurat că dacă Grecia

va ajunge la un compromis cu credi-

torii internaţionali, privatizările vor

avansa rapid.

FLUX

Grecia, vândută la bucatăGrecia, vândută la bucată

Preşedinţia în SUA se clădeşte cu afaceri în domeniul armelor

Candidata la preşedinţie, Hillary Clinton, a aprobat vânzări de arme în schimbul donaţiilor pentru fundaţia sa

UE şi Elveţia au semnat un acord istoric privind

eliminarea secretului bancarUniunea Europeană și Elveţia au semnat, miercuri, 27 mai, un acord istoric privind transparenţa în do-meniul fi scal, care va îmbunătăţi semnifi cativ lupta cu evaziunea prin eliminarea secretului bancar, părţile semnatare urmând să facă schimb automat de informa-ţii despre conturile rezidenţilor, cu începere din 2018.

Acordul pune capăt secretului bancar pentru rezidenţii Uniunii Euro-pene și va împiedica evazioniștii să ascundă fonduri nedeclarate în con-turi din Elveţia, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene, citat de Mediafax.

Acordul a fost semnat de comisarul pentru Economie, Pierre Moscovici, Janis Reirs, ministrul de Finanţe din Letonia, ţară care deţine președinţia prin rotaţie a UE, și de secretarul de stat pentru Finanţe Internaţionale din Elveţia, Jacques de Watteville.

„Acordul de astăzi semnalează o nouă eră a transparenţei fi scale și de cooperare între UE și Elveţia, este o nouă lovitură dată evazioniștilor, un nou pas spre fi scalitate corectă în Europa. UE a deschis calea către schim-bul automat de informaţii, în speranţa că și alţi parteneri internaţionali o vor urma. Acest acord este dovada că ambiţia și determinarea UE pot da rezultate”, a declarat Moscovici.

Schimbul automat de informaţii este considerat unul dintre cele mai efi ciente instrumente pentru combaterea evaziunii fi scale, oferind auto-rităţilor informaţii esenţiale despre veniturile din străinătate ale persoa-nelor, pentru a putea evalua și colecta taxele aferente.

Potrivit acordului dintre UE și Elveţia, statele membre vor primi, anu-al, numele, adresele, datele de identifi care fi scală și datele de naștere ale persoanelor cu conturi în Elveţia, precum și alte informaţii despre situaţia lor fi nanciară, se arată în comunicat.

Noul acord corespunde cu regulile sporite de transparenţă convenite anul trecut de statele membre UE, precum și cu noile standarde ale Or-ganizaţiei pentru Cooperare și Dezvoltare Economică și ale G20, privind schimbul automat de informaţii.

Comisia Europeană fi nalizează în prezent negocierile pentru acorduri similare cu Andora, Liechtenstein, Monaco și San Marino, care ar urma să fi e semnate până la sfârșitul acestui an.

FLUX

29 MAI 2015 77 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 445 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

LUNI, 1 IUNIELUNI, 1 IUNIE06:00 Muzica de Acasă

07:30 O seară perfectă (r)

09:00 Teleshopping 09:00 Teleshopping 09:15

Serial: Sufl et călător (r) 10:15 Teleshopping 10:30

Serial: Sufl et călător (r) 11:30 Serial: Fugara (r)

13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5024 15:15 Serial:

Înger sălbatic ep.220, 221 17:10 Serial: Las Bravo,

ep.100 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Pute-

rea destinului 20:15 Serial: Singură pe lume, ep.1,

2 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.116 23:15

Serial: Iubiri vinovate ep.3 00:15 O seară perfectă

(r) 01:45 Muzica de Acasă 03:45 Serial: Las Bravo

(r) 04:30 O seară perfectă (r)

MARŢI, 2 IUNIE MARŢI, 2 IUNIE 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă

(r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafi rul

negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Pute-

rea destinului (r) 11:30 Serial: Singură pe lume

(r) 13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă

14:15 Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5025 15:15

Serial: Înger sălbatic ep.222, 223 17:10 Serial: Las

Bravo, ep.101 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial:

Puterea destinului 20:15 Serial: Singură pe lume,

ep.3, 4 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.117

23:15 Serial: Iubiri vinovate ep.4 00:15 O seară

perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă 03:45 Serial:

Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

MIERCURI, 3 IUNIE MIERCURI, 3 IUNIE 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă






Serial: Înger sălbatic ep.224, 225 17:10 Serial: Las

Bravo, ep.102 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial:

Puterea destinului 20:15 Serial: Singură pe lume,

ep.5, 6 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.118

23:15 Serial: Iubiri vinovate ep.5 00:15 O seară

perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă 03:45 Serial:

Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

JOI, 4 IUNIE JOI, 4 IUNIE 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă






Serial: Înger sălbatic ep.226, 227 17:10 Serial:

Las Bravo, ep.103 18:00 O seară perfectă 19:30

Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Singură

pe lume, ep.7, 8 22:15 Serial: Dragoste de viață,

ep.119 23:15 Serial: Iubiri vinovate ep.6 00:15 O

seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă (r) 03:45

Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

VINERI, 5 IUNIE VINERI, 5 IUNIE 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă






Serial: Înger sălbatic ep.228, 229 17:10 Serial:

Las Bravo, ep.104 18:00 O seară perfectă 19:30

Serial: Puterea destinului 20:15 Serial: Singură

pe lume, ep.9, 10 22:15 Serial: Dragoste de viață,

ep.120 23:15 Serial: Iubiri vinovate ep.7 00:15 O

seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă (r) 03:45

Serial: Las Bravo (r) 04:30 Acasă în bucătărie (r)

05:15 Dincolo de poveștiri (r)

SÂMBĂTĂ, 6 IUNIE SÂMBĂTĂ, 6 IUNIE 06:00 Muzica de Acasă 08:00 Serial: Las Bravo


negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Puterea

destinului (r) 11:30 Serial: Singură pe lume (r)

13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15

Serial: Friendzone, ep.208, 209, an 2 15:15 Serial:

Înger sălbatic, ep.230, 231 17:15 Serial: Las Bravo,

ep.105 18:15 Serial: Sufl et călător, ep.17, 18 20:15

Serial: Singură pe lume, ep.11, 12 22:15 Serial:

Dragoste de viață, ep.121 23:15 Serial: Teen Mom

1, ep 305, sezon 3 00:15 Dincolo de poveștiri (r)

01:15 Muzica de Acasă (r) 03:15 Serial: Las Bravo

(r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Dincolo de

poveștiri (r)

DUMINICĂ, 7 IUNIE DUMINICĂ, 7 IUNIE 06:00 Muzica de Acasă 08:00 Serial: Las Bravo (r)

09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Sufl et călător (r)

10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Sufl et călător

(r) 11:30 Serial: Singură pe lume (r) 13:30 Tele-

shopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial:

Friendzone, ep 210, 211, an 2 15:15 Serial: Înger

sălbatic ep.232, 233 17:15 Zodiacul de acasă, ed. 4

18:15 Serial: Sufl et călător, ep.19, 20 20:15 Serial:

Singură pe lume, ep.13, 14 22:15 Serial: Dragoste

de viață, ep.122 23:15 Zodiacul de acasă (r) 00:15

Dincolo de poveștiri (r) 03:15 Serial: Las Bravo

(r) 04:15 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Dincolo de

poveștiri (r) 05:45 Zodiacul de acasă (r)

LUNI, 1 IUNIELUNI, 1 IUNIE6.05 Baștina. Magazin agricol. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună diminea-

ţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 9.15 Magazinul copiilor. 9.50, 22.25 Настоящее время. 10.20, 13.15 Preselecţia pentru concursul “Mamaia copiilor”. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 14.30 Desene animate. “Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 14.55 Desene animate. “Corsarul negru”. 15.20 “Nu pleca, copilăria mea”. Program distractiv. 16.30 Art-club (рус). 17.15 Accente economice. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.50 Electorala 2015. Dezbateri electorale. 21.30 Electorala 2015. Votul tău. 21.40 Medalion muzical. Iustina Scarlat. 22.55 Săptămâna sportivă. 23.40 Carta drepturilor. 0.05 Documentar. “Drumul mătăsii”. 0.35 Film. “LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia). 2.10 Aniversări. 2.55 Cinemateca universală. 3.10 Evantai folcloric. 5.30 Natura în obiectiv.

MARŢI, 2 IUNIE MARŢI, 2 IUNIE 6.05 Cuvintele Credinţei. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimi-neaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 9.15-17.00 Revizie tehnică. 17.15 Unda Bugeacului. 17.45, 3.50 Pur și simplu. 17.55, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.50 Electorala 2015. Dezbateri electorale. 21.20 “O lecţie de educaţie fi nanciară” cu Leonid Talmaci. 21.30 Dialog social. 22.25 Настоящее время. 22.55 În premieră! Pre-zentarea fi lmului “Insight” de M.Brumă. 23.55 Săptămâna sportivă. 0.40 Film. “SQUADRA OMICIDI”. 2.15 Festival-concurs “Xeo-planet”. 3.25 Știri pozitive. 5.30 Moldovenii de pretutindeni.

MIERCURI, 3 IUNIE MIERCURI, 3 IUNIE 6.05 Unda Bugeacului. 6.35 Știri pozitive. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 9.15, 5.30 Accente economice. 9.50, 22.25 Настоящее время. 10.20 Natura în obiectiv. 10.50 Electorala 2015. Votul tău. 11.05 Aniversări. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 3.00 Serial. “AGRODOLCE”. 14.05 O seară în familie. 15.10 Portrete în timp. Anatol Ciocanu. 15.40 Fii tânăr! 16.30 Свiтанок. 17.15 Documentar. “Drumul mătăsii”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.50 Electorala 2015. Dezbateri electorale. 21.20 “O lecţie de educaţie fi nanciară” cu Leonid Talmaci. 21.30 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 22.55 Serial. “UN PREOT PRINTRE NOI”. 2.00 Program muzical. 2.45 Cinemateca universală.

JOI, 4 IUNIE JOI, 4 IUNIE 6.05 Свiтанок. 6.35 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 9.15, 17.15 Documentar. “Drumul mătăsii”. 9.50, 22.25 Настоящее время. 10.20 Tezaur. 10.35 Copii “cuminţi” cu vedete părinţi. Program muzical. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 3.05 Serial. “AGRODOLCE”. 14.05 Cultura azi. 14.55 Ora stelelor. 15.55 Părinţi și copii. 16.30 Documentar. “Global 3000”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.50 Electorala 2015. Dezbateri electorale. 20.50 Super-loto “5” din “35”. 21.20 “O lecţie de educaţie fi nanciară” cu Leonid Talmaci. 21.30 Reporter de gardă. 22.55 Festivalul Naţio-nal de Interpretare Corală “Gavriil Musicescu”. Gala laureaţilor. 0.50 Serial. “ANCHETA FAMILIEI”. 2.30 Documentar. “Cultura ceaiului în munţii Wuyihan”. 5.30 Art-club (рус).

VINERI, 5 IUNIE VINERI, 5 IUNIE 6.05 Documentar. “La drum!”. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineaţa! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 9.10, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 9.15, 17.15 Documentar. “Drumul mătăsii”. 9.50, 22.25 Настоящее время. 10.20 Dor. Program muzical. 10.50 “Copiii lui Dante Alighieri”. Program artistic pentru copii. 11.35 Documentar. “Shift – viaţa în era digitală”. 11.55, 17.55, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 3.00 Serial. “AGRODOLCE”. 14.05 “Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 14.25 Erudit-cafe. 15.10 Chișinăul de ieri și de azi. 15.25 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.50 Electorala 2015. Dezbateri electorale. 21.20 “O lecţie de educaţie fi nanciară” cu Leonid Talmaci. 21.30 Povestea generaţiilor. 22.55 Fii tânăr! 23.40 Serial. “PLUTONIERUL ROCCA”. 1.20 Film. “SQUADRA OMICIDI”. 5.40 Reporter de gardă.

SÂMBĂTĂ, 6 IUNIE SÂMBĂTĂ, 6 IUNIE 6.05 Documentar. “Made in Germany”. 7.05 Desene animate. “Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 7.35 Desene animate. “Corsarul negru”. 8.00 Bună dimineaţa de weekend! 9.55, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Povestea generaţiilor. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Ora stelelor. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 Știri pozitive. 14.05, 4.35 “Strigat-am către tine”. Spectacol. 15.05 Documentar. “Shift – viaţa în era digitală”. 15.20 Concurs municipal al tinerilor talent “Ploaia de stele 2015”. Gala laureaţilor. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 În ritm de dans. 17.45 Dialog social. 18.05 Erudit-cafe. 19.00, 3.55 MESAGER. 19.50 Electorala 2015. Dezbateri electorale. 21.25, 5.30 Destine de colecţie. 22.25 Drăgostiţa Bujor. “Anii mi-adun în vârste, creaţia ne-ntinerește”. Serată aniversară. 23.25 Serial. “CRIMINI”. 1.05 Fii tânăr! 1.50 Serial. “ANCHETA FAMILIEI”. 3.30 Portrete în timp.

DUMINICĂ, 7 IUNIE DUMINICĂ, 7 IUNIE 6.05 Documentar. “Grecia – insula Folegandros”. 7.15 Cuvintele Credinţei. 8.00 Bună dimineaţa de weekend! 9.55, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 10.00 “Nu pleca, copilăria mea”. Program distractiv. 11.05 Părinţi și copii. 11.35 La datorie. 12.00, 5.30 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 Documentar. “Viaţa noastră privată pe WEB”. 13.25 Medalion muzical. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Festivalul-concurs televizat al tinerilor interpreţi de muzică populară “Prezintă Orchestra “Folclor”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (рус). 17.15 Cultura azi. 18.00 La noi în sat. 18.40 Loteria “Milioane pentru Moldova”. 19.00, 3.55 MESAGER STOP-CADRU. 19.50 Electorala 2015. Dezbateri electorale. 20.35 Chișinăul de ieri și de azi. 21.25, 5.35 Documentar. “Casa părintească”. 22.25 Serial. “CRIMINI” (Italia). 0.05 Erudit-cafe. 0.50 Serial. “PLUTONIERUL ROCCA”. 2.30 Documentar. “Apa, aurul albastru”. 3.30 Casa mea. 4.35 Drăgostiţa Bujor. Serată aniversară.

LUNI, 1 IUNIE LUNI, 1 IUNIE 08:30 Știrile PROTV - Ce se în-tâmplă, doctore? 10:30 Tele-shopping 10:45 La Maruță (r)

12:15 Serial: Specialitatea casei ep.6 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Tranda-fi rul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:00 Lecții de viață 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Justiţie împotriva sistemului 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.14, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O Seară perfectă (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:30 La Maruță (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

MARŢI, 2 IUNIE MARŢI, 2 IUNIE 08:30 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Se-rial: Specialitatea casei, ep.7 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafi rul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: 12 În-cercări 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.15, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O Seară perfectă (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:30 La Maruță (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

MIERCURI, 3 IUNIE MIERCURI, 3 IUNIE 08:30 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Se-rial: Specialitatea casei, ep.8 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafi rul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Zâna măseluță 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.16, an 2 00:00 Serial: Tanti Florica, ep.10, sezon 2 01:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:30 O Seară perfectă (r) 03:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:30 La Maruță (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

JOI, 4 IUNIE JOI, 4 IUNIE 08:30 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Serial: Specialitatea casei, ep.9 (ultimul episod) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafi rul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Film: Refugiu pentru viață 22:45 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:15 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.17, an 2 00:15 Serial: Tanti Florica, ep.11, sezon 2 01:15 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:45 O Seară perfectă (r) 03:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:30 La Maruță (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheicea-nu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

VINERI, 5 IUNIE VINERI, 5 IUNIE 08:30 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Serial: Călătoriile lui Gordon: India, ep.1 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafi rul negru (r) 15:15 Serial: Puterea desti-nului (r) 16:15 Lecții de viață 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Filmul PRO 22:30 Filmul PRO 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O Seară per-fectă (r) 02:30 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:30 România, te iubesc! (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

SÂMBĂTĂ, 6 IUNIE SÂMBĂTĂ, 6 IUNIE 07:00 Știrile PRO TV 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 10:45 Ce se întâmplă, doctore 11:15 Film: Aventura prieteniei 13:00 Știrile PROTV 13:15 Teleshopping 13:30 Film: Toate pânzele sus, ep.11 14:30 Filmul PRO (r) 17:00 Filmul PRO (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Recompensă cu bucluc 23:00 Film: Omul invizibil 01:00 Știrile ProTv cu Speranța Sta-te (r) 01:45 Film: Omul invizibil (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:00 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

DUMINICĂ, 7 IUNIE DUMINICĂ, 7 IUNIE 07:00 Știrile PROTV Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:15 Film: Un alt început 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:15 Film: Baywatch: Nunta în Hawaii 16:15 Film: Uite cine vorbește 18:00 Romania, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Film: Răpirea 22:45 Film: Dușmanul din ape 00:3 0 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 01:15 Film: Răpirea (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:00 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

ПОНЕДЕЛЬНИК, ПОНЕДЕЛЬНИК, 1 ИЮНЯ 1 ИЮНЯ

05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:40 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 15:00 “Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 “Контрольная закупка” 16:00 “Мужское / Женское” 17:00 “Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 “Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Жди меня” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:15 Премьера. “Взрослые дочери”. Многосерийный фильм 00:15 “Primele știri” (rus) 00:30 “Вечерний Ургант” 01:00 “Познер” 01:55 Ночные новости 02:10 “Наедине со всеми”

ВТОРНИК, 2 ИЮНЯ ВТОРНИК, 2 ИЮНЯ 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:40 “Взрослые дочери”. Многосерийный фильм 15:00 “Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 “Контрольная закупка” 16:00 “Мужское / Женское” 17:00 “Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 “Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:45 “Время” 22:25 Премьера. “Взрослые дочери”. Многосерийный фильм 00:25 “Primele știri” (rus) 00:40 “Вечерний Ургант” 01:05 Ночные новости 01:20 “Структура момента” 02:15 “Наедине со всеми”

СРЕДА, 3 ИЮНЯ СРЕДА, 3 ИЮНЯ 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:40 “Взрослые дочери”. Многосерийный фильм 15:00 “Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 “Контрольная закупка” 16:00 “Мужское / Женское” 17:00 “Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 “Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:45 “Время” 22:25 Премьера. “Взрослые дочери”. Многосерийный фильм 00:25 “Primele știri” (rus) 00:40 “Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25 “Политика” 02:20 “Наедине со всеми”

ЧЕТВЕРГ, 4 ИЮНЯ ЧЕТВЕРГ, 4 ИЮНЯ 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:40 “Взрослые дочери”. Многосерийный фильм 15:00 “Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 “Контрольная закупка” 16:00 “Мужское / Женское” 17:00 “Наедине со всеми”. Программа Юлии Меньшовой 18:00 “Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Пусть говорят” с Андреем Малаховым 21:00 “Primele știri” (rom) 21:45 “Время” 22:25 Премьера. “Взрослые дочери”. Многосерийный фильм 00:25 “Primele știri” (rus) 00:40 “Вечерний Ургант” 01:10 Ночные новости 01:25 “На ночь глядя” 02:10 “Наедине со всеми”

ПЯТНИЦА, 5 ИЮНЯ ПЯТНИЦА, 5 ИЮНЯ 05:00 Телеканал “Доброе утро” 07:00 “Prima Oră” 09:00 “Primele știri” (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 “Жить здорово!” 10:55 “Модный приговор” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:15 Новости 12:40 “Взрослые дочери”. Многосерийный фильм 15:00 “Primele știri” (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 “Контрольная закупка” 16:00 “Мужское / Женское” 16:55 “Человек и закон” с Алексеем Пимановым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 “Давай поженимся!” 19:55 “Поле чудес” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:40 “Время” 22:20 Комедия Эльдара Рязанова “Ирония судьбы, или С легким паром” 01:40 “Primele știri” (rus) 01:50 “Вечерний Ургант” 02:35 Расселл Кроу в остросюжетном фильме “Хозяин морей: На краю земли”

СУББОТА, 6 ИЮНЯ СУББОТА, 6 ИЮНЯ 04:55 Николай Черкасов, Николай Охлопков, Андрей Абрикосов в фильме “Александр Невский” 06:00 Новости 06:10 Фильм “Александр Невский”. Продолжение 06:50 Евгения Симонова, Елена Цыплакова в фильме “Школьный вальс” 08:20 “Играй, гармонь любимая!” 09:00 “Умницы и умники” 09:45 “Слово пастыря” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Смак” 11:05 Премьера. “Виктор Тихонов. Последний из атлантов” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:20 “Идеальный ремонт” 13:10 Никита Михалков, Галина Польских, Евгений Стеблов в фильме “Я шагаю по Москве” 14:25 К юбилею актрисы. Евгения Симонова, Александр Абдулов в фильме “Обыкновенное чудо” 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Фильм “Обыкновенное чудо”. Продолжение 17:05 “Кто хочет стать миллионером?” с Дмитрием Дибровым 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 Вечерние новости (с субтитрами) 18:25 “Угадай мелодию” 19:00 Коллекция Первого канала. “ДОстояние РЕспублики: Анна Герман” 21:00 “Primele știri” (rom) 21:15 “Время” 21:45 Футбол. Лига чемпионов UEFA. Финал “Ювентус” - “Барселона”. Прямая трансляция 23:50 “Сегодня вечером” с Андреем Малаховым 01:20 “Танцуй!” 03:40 Уиллем Дефо в триллере “Без предела”

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 7 ИЮНЯ ВОСКРЕСЕНЬЕ, 7 ИЮНЯ 05:20 Евгений Леонов, Владимир Басов, Олег Басилашвили в комедии “Смешные люди!” 06:00 Новости 06:10 Фильм “Смешные люди!” Продолжение 07:00 Татьяна Иванова, Георгий Бурков, Татьяна Васильева в фильме “Салон красоты” 08:25 “Армейский магазин” 08:55 “Здоровье” 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 “Непутевые заметки” с Дмитрием Крыловым 10:45 “Пока все дома” 11:30 “Фазенда” 12:00 “Primele știri” (rom) 12:10 Новости 12:20 “Теория заговора” 13:15 “Брак по завещанию”. Многосерийный фильм 15:00 “Primele știri” (rom) 15:10 “Брак по завещанию”. Многосерийный фильм 16:50 “Парк”. Новое летнее телевидение 18:00 “Primele știri” (rus) 18:10 “Парк”. Новое летнее телевидение 19:00 “Replica” 20:00 “Точь-в-точь”. Лучшее 21:00 “Sinteza săptămânii” (rom) 21:35 Воскресное “Время”. Информационно-аналитическая программа 23:15 “Точь-в-точь”. Лучшее 00:15 “Что? Где? Когда?” Летняя серия игр 01:20 Премьера. “Мистер и миссис СМИ” 01:50 Фильм “Барышня-крестьянка” 03:35 Мишель Пфайффер, Рутгер Хауэр в мистическом триллере “Леди-ястреб”

ПОНЕДЕЛЬНИК, 1 ИЮНЯ ПОНЕДЕЛЬНИК, 1 ИЮНЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Дело Астахова. 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова. 13:00 Возвращение Супермена. Фэнтези. США 2006 14:00 Новости. 14:35 Возвращение Супермена. Фэнтези. США 2006 (продолжение) 17:00 Știri. 17:15 Кости. Детектив. США 2005 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Придурки из Хаззарда. Комедия. США 2005 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 Придурки из Хаззарда. Комедия. США 2005 02:00 Știri. 02:30 Дело Астахова. 03:25 Știrile dimineții. 05:10 Știri. 05:40 Дело Астахова.

ВТОРНИК, 2 ИЮНЯ ВТОРНИК, 2 ИЮНЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Дело Астахова. 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 17:00 Știri. 17:15 Кости. Детектив. США 2005 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Экипаж. Триллер. США 2012 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:15 Экипаж. Триллер. США 2012 02:25 Știri. 02:55 Дело Астахова. 03:40 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

СРЕДА, 3 ИЮНЯ СРЕДА, 3 ИЮНЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Дело Астахова. 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 17:00 Știri. 17:15 Кости. Детектив. США 2005 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Огненная стена. Криминал. США 2006 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:15 Огненная стена. Криминал. США 2006 02:20 Știri. 02:50 Дело Астахова. 03:35 Știrile dimineții. 05:20 Știri. 05:50 Дело Астахова.

ЧЕТВЕРГ, 4 ИЮНЯ ЧЕТВЕРГ, 4 ИЮНЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Дело Астахова. 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 17:00 Știri. 17:15 Кости. Детектив. США 2005 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Скорость. Боевик. США 1994 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:20 Скорость. Боевик. США 1994 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

ПЯТНИЦА, 5 ИЮНЯ ПЯТНИЦА, 5 ИЮНЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Дело Астахова. 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 17:00 Știri. 17:15 Кости. Детектив. США 2005 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Лара Крофт: Расхитительница гробниц. Фэнтези. США 2001 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:20 Лара Крофт: Расхитительница гробниц. Фэнтези. США 2001 02:05 Știri. 02:35 Дело Астахова 03:25 Știrile dimineții. 05:10 Știri. 05:40 Дело Астахова.

СУББОТА, 6 ИЮНЯ СУББОТА, 6 ИЮНЯ 6:30 Новости. 7:00 Губка Боб квадратные штаны. США 1999 8:00 Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Кунг-фу Панда: Удивительные легенды. США 2011 10:00 «Autostrada». 11:00 Крокодил Данди. Комедия. Австралия 1986 12:55 Менталист. Детектив. США 2008 14:00 Новости. 14:30 Менталист. Детектив. США 2008 (продолжение) 17:00 Știri. 17:10 Менталист. Детектив. США 2008 (продолжение) 20:00 Новости. 20:40 Кунг-фу Панда. Мульт . США 2008 22:20 Мексиканец. Мелодрама. США 2001 23:00 Știri. 23:30 Мексиканец. Мелодрама. США 2001 (продолжение) 1:00 Știri. 1:30 «Autostrada». 2:30 Новости. 3:15 Мексиканец. Мелодрама. США 2001 5:15 Știri. 5:45 Менталист. Детектив. США 2008

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 7 ИЮНЯ ВОСКРЕСЕНЬЕ, 7 ИЮНЯ 6:30 Știri. 7:00 Губка Боб квадратные штаны. США 1999 8:00 Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Кунг-фу Панда: Удивительные легенды. США 2011 10:00 Magazin UEFA Cham-pions League. 10:30 Кунг-фу Панда. Мульт . США 2008 12:25 Крокодил Данди. Комедия. Австралия 1986 14:00 Новости. 14:30 Менталист. Детектив. США 2008 16:00 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:10 Кости. Детектив. США 2005 (продолжение) 20:00 Новости. 20:30 Стартрек: Возмездие. Фантастика. США 2013 23:00 Știri. 23:30 Медвежатник. Боевик. США 2001 1:30 Менталист. Детектив. США 2008 4:30 Медвежатник. Боевик. США 2001

29 MAI 201588F L U XF L U X

Cireşe pentru sănătate Cireşe pentru sănătate

Cireșele sunt trufandalele verii, care, pe lângă faptul că reprezintă o gus-tare sănătoasă, sunt foarte bogate în nutrienţi. Iată câteva motive să mănânci cireșe:

Medicament antiinfl amator gustosReduc infl amarea și, în special, în cazul

persoanelor cu boli cronice infl amatorii. Ar-troza și guta pot fi ţinute sub control și mult mai puţin dureroase dacă se consumă suc de cireșe.

Sursă de vitamina C şi fi breO ceașcă de cireșe conţine jumătate din

doza recomandată de vitamina C și 2 grame în plus de fi bre.

Îmbunătăţeşte funcţia cognitivăCercetările au arătat faptul că cireșele pot

reduce simptomele Alzheimerului.Previn durerile musculareDacă consumi cireșe după un antrena-

ment intens nu vei mai face febră muscu-lară. Antioxidanţii și proprietăţile antiin-fl amatorii ajută mușchii să se refacă mai repede după un antrenament.

Luptă contra bolilor cardiovasculareAntocianina, substanţa care le dă cireșe-

lor culoarea rubinie, însă alterează și simp-tomele pentru bolile de inimă.

Te ajută să dormiCireșele conţin melatonină, un hormon

care te ajută să dormi. Deoarece se știe cât de important este somnul pentru sănătate, sucul de cireșe poate să lupte împotriva in-somniei.

Doctorulzilei.ro

Cultur=

BERBECInfl uenţa lui Venus pe casa dragostei vă oferă o mulţime de momente de tandreţe și de pasiune, de care nu ați mai avut parte de ceva vreme. La ca-pitolul bani, nu se înregistrează eveni-mente semnifi cative.

TAURVeți readuce ordinea în viața conju-gală, fi ind favorizată comunicarea cu partenerul, grație căreia se vor putea lămuri multe neînțelegeri din trecut. Sectorul banilor nu va fi infl uențat în niciun fel de planete.

GEMENIAveți tendința de a fi mai atenți și mai generoși cu partenerul de cuplu, care va fi cu adevărat surprins. Jupiter le va proteja economiile. Grație lui Marte, acești nativi vor fi într-o formă de zile mari și vor deborda de energie, atât pe plan fi zic, cât și psihic.

RACNu vor fi motive de dispute cu par-tenerii de viață sau, cel puțin, nu vor mai avea chef de ele. Din punct de vedere fi nanciar, Mercur favorizează tranzacțiile. Impactul pozitiv al acestei planete va fi susținut și de Jupiter, pla-neta norocului.

LEURelația acestor nativi cu partenerii de viață va fi presărată cu o mulțime de momente de pasiune. După o perioa-dă destul de lungă în care nu au re-zonat pe anumite subiecte, vor fi în sfârșit pe aceeași lungime de undă. Din punct de vedere fi nanciar, acești nativi vor avea o săptămână echilibra-tă, fără cheltuieli mari.

FECIOARĂArmonia planetelor aduce și armonie conjugală. Pentru cei singuri, dragos-tea plutește în aer. În sectorul banilor, acești nativi vor putea intra în posesia unei sume consistente de bani, pu-tând fi vorba fi e de o moștenire, fi e de un pariu câștigat, fi e de un loz.

BALANŢĂCuplurile în care unul dintre nativi este Balanță vor trăi una dintre cele mai frumoase perioade din ultima vreme. În sectorul banilor, Soarele îi va ajuta pe acești nativi să-și îmbunătățească situația fi nanciară. Însă, pe de altă par-te, Pluton îi poate predispune la chel-tuieli importante.

SCORPIONScorpionii afl ați într-o relație vor avea bucuria să retrăiască clipe asemănă-toare celor de la începuturi. Tranzitul lui Mercur, planeta inteligenței și a co-municării, le va insufl a acestor nativi idei inedite care le va permite să-și mă-rească economiile și să-și organizeze mai bine bugetul.

SĂGETĂTORSăgetătorii care formează deja un cu-plu vor benefi cia de susținerea pla-netei Jupiter, bucurându-se de multe momente de tandrețe și de surprize plăcute din partea partenerului. În sec-torul fi nanciar, acești nativi vor benefi -cia de stabilitate.

CAPRICORNDacă viața voastră de cuplu nu v-a mai satisfăcut în ultima vreme, acum sunt favorizați primii pași către o remedie-re a situației. Cât despre situația fi nan-ciară, echilibrul acesteia este serios amenințat din cauza unor cheltuieli neprevăzute, dar necesare.

VĂRSĂTORÎn sectorul dragostei, Venus le va dărui acestor nativi armonie și multe mo-mente de tandrețe. Cu Soarele în casa banilor, în această săptămână sunt fa-vorizate câștigurile însemnate. Totuși, nativii sunt sfătuiți să fi e chibzuiți cu banii pentru că Soarele are un impact trecător, iar locul lui va fi luat de Saturn, o planetă cu un impact destul de nefa-vorabil asupra banilor.

PEŞTIPeștii vor da dovadă de un romantism ieșit din comun, ceea ce, evident, va fi spre binele relației de cuplu. Din punct de vedere fi nanciar, sunt posibile câștiguri neașteptate. Așa că dacă nu știți de existența vreunei rude care să vă fi lăsat vreo moștenire, măcar jucați la Loto. Va fi cu noroc.

29 mai - 5 iunie29 mai - 5 iunie

Continuare din numărul precedent.

8.XI.19958.XI.1995Între 3 și 4 noiembrie am participat la „Sa-

loanele Dragosloveni”, ajunse la cea de-a 25-a ediţie. Tabiet cunoscut: vizită la pre-fectură, masă la dl Topor, șuete îndelungi cu vorbărie – uneori ușor avariate, ca fond și formă – de-ale lui Nea Fane. De data aceas-ta, Fănuș Neagu a făcut o impresie proastă. Acum îmi dau seama de ce ardelenii, sobri și decenţi cum sunt, nu invită la sărbătorile lor literare pe un bun prozator care, însă, de la un moment încolo, cade în starea birjarului brăilean de cândva, fi e acesta lipovean (cel mai sigur!), ţigan, armean, grec, român… – dar totuși, birjar. Domnule, a(c)ademician, dar cu obscenităţi, indecenţe, cu vulgarităţi cu duiumul, trivialităţi și banalităţi (nu mai e „proaspăt” la niciun nivel de comunica-re), nu știu dacă trebuia să facă drumul de la București, ca să înșele așteptările atâtor vrânceni…

Gheorghe Istrate lansează două cărţi în casetă, „Ritual/ Rite” (versiune româno-fran-ceză) și „LV”, aceasta însemnând exact vâr-sta pe care a împlinit-o, în cifre romane.

O altă lansare, foarte aproximativă, zisă de „antologie literară”, „Jurnalul de Vrancea 100” (1993-1995). Intenţie bună, dar și ama-torism, dar și… texte, totuși… În ea, și trei din Interriverania.

Apoi, Casa lui Vlahuţă de la Dragosloveni, de aici – spre Suraia, revăzând locuri și oa-

meni dragi. În ajun, însă, am vizitat o fermă de fazani, cu o copioasă masă din bucate au-tohtone – fripturi de fazan, dar și de porc… O superbă doamnă Sonia, soţia cantonieru-lui, bună cunoscătoare de literatură, de un debit verbal niagarian, dacă e să ne referim la celebra cascadă…

Cutremurătorul asasinat al premierului israelit Rabin… Ce tragedie! Ce prolog la alte și alte nesiguranţe de viaţă pe acele, pe aceste pământuri…

Pe 5, duminică seara, o sălbatică declan-șare a naturii – lapoviţă abundentă, vânt frate cu uraganul. Prăbușiri de copaci, între-rupere de circulaţie și comunicaţii…

Ieri, pe 7, m-am întâlnit cu dl Mircea Graf Vaida Voievod, sosit de la Cluj cu chestiuni de serviciu. Luăm masa împreună cu Dumi-tru Ţâra, la „Codru”. Încheiem niște mici con-turi mai vechi. Amicul și-a procurat un ţânc de dulău caucazian, foarte frumos, dolofan ca… (nu găsesc comparaţia, dar mă gân-desc la un coleg, doi). Pleacă cu avionul.

A-a! La Saloane, prezenţa pitoresc-deșăn-ţată a pictorului Lae Drăgușin, pe care, de prea multă vorbă și băutură la care se dedă, a ajuns să-l numim: Drăgușitu. Mi-a schiţat chipul, din câteva trăsături, pe un… fund de bucătărie! O! la ferma de fazani, într-un pridvor, se afl au stivuite, noi-nouţe, pregăti-te pentru comercializare, vede-se, mai mul-te funduri de bucătărie care, după exemplul pe care l-am dat eu, au devenit instantaneu material-suport pentru artele plastice: să fi văzut pe scriitori și alţi prezenţi acolo, cum stăteau cu fundurile în mână la coadă la abi-lul desenator Drăgușin, ca acesta să-i imor-talizeze pe lemn moale de… nu știu ce fel de pom.

Așadar, anul acesta, la Dragosloveni, Nea Fane nu ne-a dat motive ca să-l numim Nea Faine. Cu toate astea, reţin o frază de a sa. Referindu-se la un coleg-gazdă, zice: „Mă uimește tânărul acesta care mai are timp să fi e tâmpit”.

S-a întâmplat să revenim la o discuţie des-chisă cu Traian Olteanu și Florin Muscalu, după unele mici altercaţii din anul trecut, în special înde ei și Vasile S. Îmi iau pentru „Revista V”, în exclusivitate, dialogul cu Ana Blandiana. Onorariu, în prealabil, 25 de mii de lei. (Să nu iasă că nu mă interesează partea pecuniară, mai ales în zilele în care leuţul românesc a ajuns să se dea tocmai în mare turmă de 2.700 de bucăţi pe un dolar yankeu…)

D. Ţâ., fost angajat în anturajul lui Sne-gur, povestește un caz din renumita vizită a moldovenilor în China (O! într-o necuge-tată generozitate interesată, președintele burdușise un avion întreg cu cvasi-jurnaliști și sferto-diplomaţi, afaceriști și inși care, probabil, au putut să-și plătească drumul). Deci, părăsind un oraș, pentru a zbura spre sud, „delegăţoiul nostru”, cu tot soiul de ne-aveniţi în el, se pomeni reîntors la locul de unde decolase: o stare atmosferică nepriel-nică făcuse imposibilă aterizarea avionului acolo, unde era cazul. Astfel că pruto-nistre-nii sunt aduși la același hotel, pe care îl pă-răsiseră câteva ore în urmă, și din camerele căruia curăţiseră tot ce se putea: săpun, șam-pon, pungi de plastic, șerveţele, scobitori etc. Vai! Se cam rușinară turiștii președinte-lui, plecară capetele importanţii noștri com-patrioţi, delegaţii-diplomaţii care aveau în „diplomate” fl ecușteţele care-ţi fac viaţa su-portabilă într-un hotel…

Leo BUTNARU

NU DISCUTA CU IGNORANŢII… (2)(Pagini de jurnal)

Monument de arhitec-tură de însemnătate naţională, introdus în Registrul monu-mentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău la iniţiativa Academiei de Știinţe, amplasat pe strada București, 67 (colţ cu str. Pușkin).

A fost construită în 1899. Imobilul ocupă o poziţie de

colţ, de la intersecţia străzii București cu strada Pușkin, cu două faţade principale, alinia-te liniei roșii a străzilor. A fost construit de Banca funciară din Poltava, sucursala Chiși-nău, fi ind prevăzute încăperi pentru Școala comercială cu 7 clase a lui A.I. Skorodinsky. În 1918, în acest imobil erau arendate încăperi pentru tea-trul Coloseum, fondat de Ora-dovskaia, Școala comercială trecând în alt sediu.

În 1941, clădirea a fost grav afectată. Aripa perpendicula-ră pe strada București, alipită de proprietatea vecină din stânga, a fost total distrusă, fără a fi reconstruită, astăzi servind drept zid de incintă.

Confi guraţia planului este

unghiulară, cu braţul de pe

strada București mai alungit,

cu colţul, orientat spre inter-

secţia străzilor, teșit. Planul ac-

tual al clădirii mărturisește clar

divizarea spaţiului interior con-

form unei distribuiri funcţiona-

le a încăperilor, cu o varietate

planimetrică, în cel puţin trei

secţii. Planimetria veche este

soluţionată cu o libertate ca-

racteristică pentru orientarea

modernului. Sunt decroșate

volume cu încăperi spre curtea

interioară și unele dependinţe

cu contur trapezoidal, cum ar fi

bucătăriile. Apartamentele de

la etaj aveau acces spre balcoa-

ne mari circulare.

Intrarea în curte avea loc

printr-un gang carosabil de

pe strada București, în apar-

tamente și în clasele școlii,

orientate spre strada Bucu-

rești, se intra dinspre curte.

Într-o unitate comercială sau

publică, alcătuită din 2-3 în-

căperi, se intra prin colţul te-

șit al clădirii.

Faţadele sunt decorate

plastic cu o deosebită genero-

zitate, cu forme caracteristice

pentru barocul rus. Bogăţia

decoraţiei sculpturale, alcătu-

ită din cornișe în segment de

cerc, ghirlande și coroniţe de

fl ori, este distribuită la etaj,

între niveluri fi ind plasat un

brâu sub forma unui mean-

dru, întrerupt deasupra reza-

litului central.

Sursa: monument.sit.md

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

Casă de raport cu şcoala lui Skorodinsky

Ziarul Flux, Ed. 19 (992)

Documents

Transcript of Ziarul Flux, Ed. 19 (992)