Ziarul Flux, Ed. 18 (991)

(citiţi pag. 2)(citiţi pag. 2)

(citiţi pag. 5)(citiţi pag. 5)

Poşta Moldovei ABONAREA 20151 lună 3 luni 6 luni 12 luni

PM21262 FLUX – ediţia de vineri 20,00 lei 60,00 lei 120,00 lei 240,00 lei

PM23262 FLUX – ediţia de vineri (pensionari)

16,00 lei 48,00 lei 96,00 lei 192,00 lei

FLUX SPECIALSPECIAL

ABONAREA 2015ABONAREA 2015

23.05.2015

Soare, 13 29 0C

22.05.2015

Soare, 13 28 0C

Adresa INTERNET: http://www.fl ux.md

1 EURO.............................. 19.92611 Do lar ame ri can ............. 17.84781 Leu românesc ................. 4.48031 Ru blă ru sească ............... 0.3599

Maxima zilei

8 pagini Preţ contractual

Cinismul de orice fel este o mască pentru

neputinţa de adaptare.

John Fowles

Cursul valutar 22.05.2015

STABILIT DE BANCA NAŢIONALĂ

VINERI, 22 mai 2015

BUNĂ DIMINEAŢA!

Timpul probabil:

Calendar creştin-ortodox

Aduc. Moaștelor Sf. Ier. Nicolae; Sf. Pror. Isaia; Sf. Mc.

Hristofor

Cu cine luptă Ucraina?

Un alt punct de vedere asupra crizei fi nanciare din Moldova

Procurori de (re)formă, cu case luxoase şi afaceri mănoase

Procurorii DNA investighează noi fapte în dosarul lui Sergiu Lucinschi, fi ul fostului preşedinte al ţării

33

44

66

22

PAGINA

PAGINA

PAGINA

PAGINA

POLITIC

INVESTIGAŢIE

EXTERNE

ACTUAL

GPF

Fondat în 1995 Nr. 18 (991)

EDI|IA DE VINERI

FLUXFLUXSPECIAL

Războiul declaraţiilor NATO–Rusia. La ce consecinţe

ar trebui să ne aşteptăm?

Alianţa Nord-Atlantică este preocupată de prezenţa efectivelor militare ruse în apropierea frontierelor NATO, a afi rmat marţi, 19 mai, secretarul general al organizaţiei, Jens Stoltenberg, avertizând asupra necesităţii transparenţei și retragerii trupelor din Ucraina.

Jens Stoltenberg i-a cerut ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, în cursul unei întrevederi desfășurate la Bruxelles, să pledeze pentru retrage-rea trupelor ruse și a echipamentelor militare din Ucraina.

Continuare în pag. 6

JEAN PARVULESCO. ÎNTOARCEREA ACASĂ

Cititorii permanenţi ai „FLUX”-ului sunt deja familia-rizaţi cu genericul de mai sus ce invocă numele fi lozo-fului mistic, geopoliticianului și scriitorului francez de origine română Jean Parvulesco. În numărul nostru de azi publicăm textul celei de-a doua intervenţii a lui Alex Wyeth, însoţit de o scurtă notă aparţinând lui Vlad Sauciuc despre personalitatea celui care vorbește.

Republica Moldova „are dreptul să viseze”

la integrarea în UE, însă visul ar putea

rămâne unul irealizabil

Prim-ministrul României, Victor Ponta, s-a afl at ieri într-o vizită ofi cială în ţara noastră, la invitaţia premierului Chiril Gabu-rici. Aceștia au avut o dis-cuţie tête-à-tête, urmată de ședinţa delegaţiilor guvernelor României și al Republicii Moldova.

Cei doi premieri au semnat Me-morandumul de Înţelegere între Guvernul Republicii Moldova și Gu-vernul României privind realizarea proiectelor necesare interconectării reţelelor de gaze naturale și energie electrică din Republica Moldova și România.

„Odată cu semnarea Memorandu-mului de Înţelegere se creează pre-mise pentru integrarea Republicii Moldova pe piaţa energetică a Uni-unii Europene. Realizarea interco-nexiunilor pe piaţa de gaze naturale și energie electrică nu înseamnă re-nunţarea la alţi furnizori tradiţionali de gaze naturale și energie electrică, dar asigură diversifi carea acestor surse și securitatea energetică a Re-publicii Moldova”, a declarat premi-erul Gaburici.

Ponta a dat asigurări că România rămâne a fi „cel mai hotărât susţină-

tor, și un susţinător necondiţionat, al

parcursului european al Republicii

Moldova”. De asemenea, el a opinat

că „este nevoie de realizat proiecte

concrete care să se refl ecte în viaţa

de zi cu zi a fi ecărui cetăţean”.

Premierul român l-a complimentat

pe omologul său moldovean, expri-

mându-și siguranţa că Chiril Gaburici

„va reuși să facă lucruri bune pentru

cetăţenii Republicii Moldova și va

avea sprijinul total al României”.

Cei doi au discutat „ca între prie-

teni” și cazul George Simion, cetă-

ţean român expulzat din Republica

Moldova.

În acest context, Victor Ponta a declarat: „Am cerut un singur lucru, ca cetăţenii români să fi e protejaţi de legi, iar în cazul Simion, dacă s-a încălcat vreo lege, să stabilească jus-tiţia, iar când stabilește justiţia, nu mai comentează nimeni”.

FLUX

Victor Ponta la Chişinău – un memorandum Victor Ponta la Chişinău – un memorandum şi promisiuni de susţinereşi promisiuni de susţinere

22 MAI 201522F L U XF L U X

Campania electorală pen-tru alegerile locale nu pare să fi e nici mai corectă, nici mai „curată” decât cele pe care le-am avut până acum, pentru că la noi, aceste campanii au încetat demult să fi e competiţii de idei, programe, proiecte.

Acestea sunt substituite de bani (foarte mulţi), manipulare, cumpăra-re de voturi etc. Asociaţia Promo-LEX, care monitorizează procesul electoral, a prezentat ieri cel de-al doilea Raport al Misiunii de Observare a Alegerilor Generale Locale din 14 iunie 2015. Ob-servatorii asociaţiei relevă mai multe încălcări, printre cele mai grave fi ind utilizarea resurselor administrative în cazul a 22 de ac-tori electorali. Alţi nouă au oferit cadouri electorale pen-tru a se promova.

Majoritatea încălcărilor incluse în raport vizează fi -nanţarea partidelor politice. Experţii Promo-LEX au con-statat că doar cinci concurenţi electorali din nouă, care au depus rapoarte la CEC, au indicat venituri și cheltu-ieli. Totodată, doar patru cetăţeni au contribuit fi nanciar cu 950 de mii lei în fondurile de campanie ale partide-lor. „Rămân neclare sursele de fi nanţare indicate drept „cotizaţii de membru”. Alte fi nanţări în sumă de aproape 3,5 milioane de lei au fost declarate ca donaţii ale per-soanelor juridice. Majoritatea cheltuielilor raportate de către concurenţii electorali au fost pentru publicitate – 83,1%. Niciun concurent electoral în această perioadă n-a refl ectat cheltuieli reale privind chiria și serviciile de întreţinere a sediilor permanente, retribuirea muncii, re-

compense”, susţine Cornelia Călin, analistul fi nanciar al Misiunii de Observare Promo-LEX.

De asemenea, Promo-LEX a stabilit că, spre deosebire de campaniile electorale precedente, în actuala cam-panie doar câţiva concurenţi au intrat ofi cial în cursa electorală cu diverse activităţi de promovare. Aceștia au organizat tradiţionalele lansări, întâlniri cu alegătorii, concerte, au distribuit materiale promoţionale, au pla-sat publicitate stradală și în mass-media, corturi ș.a. Tot-odată, mass-media locală și cea regională a fost pasivă, iar observatorii au raportat doar cinci cazuri de utilizare a acesteia drept instrument electoral.

Monitorizarea Alegerilor Generale Locale din 14 (28) iunie 2015 este desfășurată de către Asociaţia Promo-LEX în cadrul Programului de Monitorizare a Proceselor Democratice.

FLUX

Actual

Noile acuzaţii se referă la infracţi-

unile de fals în declaraţii și instigare

la fals intelectual.

Într-un comunicat al DNA se arată

că există date și indicii care fac rezo-

nabile astfel de suspiciuni: „La data

de 17 martie 2015, în faţa unui notar

public, inculpatul Lucinschi Sergiu

a declarat în mod nereal faptul că,

în perioada 2008-2010, sub sem-

nătură proprie, a remis cu titlu de

împrumut unui om de afaceri suma

de 2.000.000 de euro. Prin această

acţiune, cu intenţie, inculpatul Lu-

cinschi Sergiu l-a instigat pe notarul

public respectiv să comită, fără vi-

novăţie, un fals intelectual, cu oca-

zia întocmirii și autentifi cării acelui

contract de împrumut”.

În acest dosar a fost arestat pre-

ventiv Constantin Comăneanu, ofi -

ţer de poliţie din cadrul DIICOT, pen-

tru săvârșirea infracţiunii de luare

de mită. De asemenea, în cauză este

anchetat procurorul DIICOT, Remus

Jurj.

Sergiu Lucinschi a fost reţinut de

procurorii DNA pe data de 30 mar-

tie, fi ind implicat într-o cauză de tra-

fi c de infl uenţă și șantaj instrumen-

tată de respectiva structură. El este

acuzat că ar fi pretins suma de 4 mili-

oane de euro în perioada decembrie

2014 – martie 2015.

Potrivit ordonanţei procurorilor

DNA, Sergiu Lucinschi, ajutat de

avocatul Radu Pricop (ginerele fos-

tului președinte al României, Traian

Băsescu) și de procurorul Remus

Tudoran Jurj, a constrâns un om de

afaceri să îi dea patru milioane de

euro, pentru a-și retrage o plângere

formulată la DIICOT, care face obiec-

tul unui dosar penal, pentru mai

multe infracţiuni, printre care și ges-

tiune frauduloasă.

De asemenea, inculpatul i-a pro-

mis omului de afaceri că va face

demersurile necesare astfel încât să

fi e schimbată încadrarea juridică a

tuturor faptelor în infracţiunea de

„gestiune frauduloasă”, pentru care,

la retragerea plângerii prealabile,

ancheta încetează.

În aceeași perioadă, pentru a adă-

uga presiunii un mijloc de constrân-

gere și mai puternic, în concordanţă cu valoarea sumei respective, Sergiu Lucinschi i-ar fi spus că are infl uenţă, direct și indirect, asupra organelor judiciare implicate în instrumenta-rea unor cauze penale care îl priveau pe omul de afaceri.

„În acest sens, inculpatul i-a mai promis omului de afaceri că va de-termina organele judiciare să înde-plinească acte contrare îndatoririlor de serviciu, respectiv efectuarea de demersuri pentru ridicarea unor se-chestre instituite asupra bunurilor omului de afaceri și pentru soluţio-narea dosarelor într-o manieră favo-rabilă acestuia din urmă, indiferent de probele existente”, conform DNA.

Pe data de 17 martie, pentru acest „ajutor”, Lucinschi a cerut și a primit de la omul de afaceri dreptul de cre-anţă asupra sumei de două milioane de euro, în forma unui contract fi ctiv de împrumut.

La data reţinerii fi ului ex-preșe-dintelui Moldovei, subiectul a fost comentat pe larg în presă, fi ind scoase la lumină mai multe aspecte controversate din biografi a aces-tuia. Astfel, stirileprotv.ro nota că Sergiu Lucinschi a ajuns în România în 2011, iar într-un interviu acordat acum 4 ani el afi rma că are acolo „un proiect de bussines” și că se mută cu familia „în București”.

„În România, fi ul fostului preșe-dinte al Republicii Moldova locu-iește într-o vilă luxoasă într-un car-tier rezidenţial din nordul Capitalei. Conform unui anunţ publicat pe

internet, o vilă cu 6 camere într-o astfel de zonă se vinde cu aproape jumătate de milion de euro”, notea-ză sursa.

În ţara vecină, Sergiu Lucinschi ar fi căutat companiile de succes, adi-că cele care aveau contracte mari cu statul român. Pe acest principiu, el s-a asociat cu un om de afaceri, unul dintre cei supranumiţi „regi ai asfal-tului”.

Petru Lucinschi s-a declarat „șo-cat” de cele întâmplate și a califi cat drept „show” reţinerea fi ului său de către DNA.

Pe de altă parte, Sergiu Lucinschi s-ar fi lăudat, într-o discuţie cu afa-ceristul pe care îl șantaja, că tatăl său „a făcut toată combinaţia” pen-tru a interveni în dosarul instrumen-

tat de DIICOT care îl viza pe respec-tivul afacerist, astfel încât acesta să scape basma curată.

Potrivit referatului prin care pro-curorii DNA au cerut arestarea pre-ventivă a lui Sergiu Lucinschi, acesta l-a asigurat pe afaceristul Alexandru Horpos că va merge la Chișinău pen-tru a discuta cu tatăl său, iar apoi „îi va da semne procurorul”, procurorul fi ind Remus Jurj, care îl ancheta pe Horpos într-un dosar penal.

Sergiu Lucinschi se afl ă sub con-trol judiciar din 1 aprilie până în 30 mai. În timpul controlului judiciar, Sergiu Lucinschi are interdicţie să părăsească România și să comunice cu suspecţii, denunţătorii, martorii și experţii din dosar.

Alexandru STEJĂRESCU, FLUX

Procurorii DNA investighează noi fapte în dosarul lui Procurorii DNA investighează noi fapte în dosarul lui Sergiu Lucinschi, fi ul fostului preşedinte al ţăriiSergiu Lucinschi, fi ul fostului preşedinte al ţării

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) din România au dispus, acum câteva zile, extin-derea urmăririi penale și pentru alte fapte în privinţa lui Sergiu Lucinschi, fi ul fostului președinte Petru Lucin-schi. Acesta era cercetat iniţial pentru șantaj și trafi c de infl uenţă într-un dosar în care este suspect și ginerele fostului președinte al României,Traian Băsescu, avo-catul Radu Pricop, pentru complicitate la acţiunile lui Lucinschi.

Bani din surse neclare în campania electorală pentru locale

Gaburici îl sapă pe Filat?Premierul Gaburici le-a cerut zilele acestea instituţi-ilor abilitate să demareze o investigaţie cu privire la modul în care a fost concesionat Aeroportul Interna-ţional Chișinău.

Chiril Gaburici le-a solicitat ministerelor Justiţiei și Economiei să revadă contractul de concesiune și condiţiile în care a fost semnat. „Din ceea ce înţeleg eu, concesionarea a avut loc în condiţii neloiale”, a apreciat acesta.

În context, prim-ministrul a rugat Procuratura să se autosesizeze, iar MAI și CNA să iniţieze o anchetă, pentru a fi sancţionaţi factorii de răs-pundere implicaţi în acest caz.

Totodată, șeful Executivului a cerut să fi e verifi cate acţiunile omului de afaceri Ilan Shor, care deţinea în acea perioadă funcţia de președinte al Consiliului de Administrare Avia Invest, bănuind că ar putea fi vorba de abuz de serviciu în scopuri personale.

Premierul are bănuiala că la vremea respectivă au fost prezentate anu-mite informaţii eronate, în baza cărora a fost concesionat aeroportul.

Prin aceste declaraţii, Gaburici pare să-l pună sub lovitură și pe cel care l-a înaintat la funcţia de premier. Adică pe șeful PLDM, Vladimir Filat, care a susţinut întotdeauna că tranzacţia a fost perfect legală. Acum aproxi-mativ doi ani, el califi ca drept neprofesioniste discuţiile privind darea în concesiune a aeroportului, apreciind că acestea ar avea o tentă mai mult „sentimentală”: „Acest discurs nu a fost niciodată profesionist. El s-a ba-zat întotdeauna pe lucruri emoţionale – că au venit rușii, că au venit alţii. Investiţiile nu trebuie să fi e califi cate pornind de la originea acestora, ci având la bază calitatea și seriozitatea lor”.

Compania a participat la concurs și a întrunit condiţiile necesare pen-tru a-l câștiga, a punctat fostul premier. „Noi trebuie să ne modernizăm, nu să ne pierdem în discuţii patriotarde”, a mai declarat acesta.

Vom vedea ce va urma, dar se pare că Filat are noroc chior cu premierii.

22 MAI 2015 33 F L U XF L U XPolitic

Criza fi nanciară care se afl ă în desfășurare în Republica Moldova ame-ninţă stabilitatea ţării, în contextul în care criza din Ucraina și o relansa-re a Războiului Rece cu Rusia distrag atenţia de la problemele moldo-venilor, avertizează un fost diplomat american într-un editorial publicat pe site-ul Forbes, potrivit Mediafax.

Pe scurt, criza din Republica Moldova implică abuzuri de pu-tere ale unor politicieni din mai multe partide – inclusiv din cadrul actualului Guvern minoritar pro-ocidental – cu scopul de a sifona fonduri dintr-un număr de bănci, în special de la Banca de Econo-mii Moldova (BEM), scrie, în acest material de opinie extrem de dur, James George Jatras, directorul Iniţiativa Parteneriatul Estic din cadrul Institutului American în

Ucraina, un ONG cu sediul la Wa-shington.

Scandalul a izbucnit la sfârșitul anului trecut, după ce o serie de po-liticieni au afi rmat că a fost deturna-tă suma de un miliard de dolari din trei bănci, inclusiv BEM, arătând cu degetul către investitori privaţi în bănci. Acuzaţiile au provocat panică și retrageri masive de depozite de la băncile vizate, iar criza a atins un apogeu în februarie, când leul mol-dovenesc s-a depreciat cu aproape 40% faţă de euro și dolar.

Autorităţile au deschis „fără trage-re de inimă, sub presiune”, o investi-gaţie, dar ofi ciali moldoveni au fost nemulţumiţi de ancheta efectuată de fi rma americană Kroll – plătită de Banca centrală cu 200.000-300.000 de dolari – denunţată drept o com-pilaţie de relatări de presă.

După ce presa a scris mai multe luni despre subiect, guvernatorul Băncii centrale, Dorin Drăguţanu, anunţa pe 7 mai, într-un comunicat, că „miliardul de dolari” „dispărut” era, de fapt, un „mit”. Discrepanţele, preciza el, însumează mai puţin de jumătate din „miliard” – aproximativ

450 de milioane de dolari. Chiar și așa, suma spoliată de la BEM repre-zintă 8% din PIB-ul ţării.

„Nu mai puţin impresionantă de-cât furtul însuși este nerușinarea manevrelor pe care politicienii mol-doveni le-au făcut să-și ascundă ur-mele, încercând să acuze investitori privaţi de pierderea fondurilor”, co-mentează Jatras, referindu-se la fap-tul că Guvernul moldovean a vândut de la sfârșitul lui 2013 acţiuni BEM unor investitori privaţi ascunzând pierderile, la recomandarea unei comisii guvernamentale controlate de interesele politice care au jefuit banca. Altă vânzare, mai importan-tă a avut loc în august 2014, cu doar trei luni înainte de alegerile parla-mentare, în baza raportului pozitiv al Ministerului de Finanţe. Cu doar câteva zile înainte de alegeri, Guver-nul plasa BEM sub controlul statului.

Un candidat la aderare, „mâncat” de putregai„Abia acum, după luni de acuzaţii

publice zgomotoase, începe să iasă

adevărul la lumină”, scrie Jatras. În opinia sa, „realitatea este că pierde-rile BEM sunt rezultatul jafului de peste 20 de ani”, iar „absurditatea acuzării investitorilor ar fi amuzantă dacă acest episod n-ar expune pu-tregaiul a ceea ce unii consideră un candidat de prim-plan la aderarea la UE”, subliniază el, referindu-se la o perioadă în care Republica Moldova a fost considerată că depășea Ucrai-na și Georgia în privinţa reformelor privind statul de drept și reglemen-tările.

O clică bine înrădăcinată la putere„Din perspectiva partidelor afl ate

în prezent la putere, integrarea eu-ropeană este interesantă ca idee ce face posibilă atragerea electoratului proeuropean”, denunţă fostul diplo-mat american, adăugând că acest proces este considerat doar „o sursă de fonduri de ajutorare și împrumu-turi”.

„Adevărata dimensiune a integră-rii europene, implicând moderniza-

rea ţării prin implementarea refor-melor necesare, nu le este favorabilă liderilor coaliţiei, deoarece reprezin-tă o ameninţare la adresa relaţiilor lor de afaceri”, subliniază Jatras, care apreciază că acesta este motivul pentru care în Republica Moldova nu a avut loc nicio „reconstrucţie structurală privind modul cum func-ţionează instituţiile” și subliniază că nici fondurile de ajutorare, în valoa-re de sute de milioane de euro ofe-rite de UE în cadrul unor programe de reformă „nu au ajutat prea mult”, citând în acest sens eșecul luptei îm-potriva corupţiei „endemice”.

„Care investitor normal ar veni într-o ţară în care mai întâi i se pro-pune să cumpere active ce nu pot fi transformate în bani lichizi și care sunt certifi cate în mod fals ca sănă-toase, apoi îi sunt luate, după care este acuzat de faptul că nu pot fi transformate în bani lichizi?”, con-chide Jatras, denunţând o „clică afl a-tă la conducere bine înrădăcinată” care exercită o „infl uenţă nelimitată asupra sistemelor judiciar, al aplică-rii legii și organelor de anchetă”.

FLUX, după mediafax.ro

Un alt punct de vedere asupra Un alt punct de vedere asupra crizei fi nanciare din Moldovacrizei fi nanciare din Moldova„Nu mai puţin impresionantă decât furtul însuşi este

neruşinarea manevrelor pe care politicienii moldoveni le-au făcut să-şi ascundă urmele, încercând să acuze

investitori privaţi de pierderea fondurilor.”

La Riga a început, ieri, cel de-al patrulea Summit al Parteneriatu-lui Estic. Ofi ciali din cadrul UE și statelor membre ale blocului eu-ropean se întâlnesc, joi și vineri, cu șase vecini de la Est, inclusiv Republica Moldova. Președinţia letonă a catalogat reuniunea drept un „summit de supravieţui-re” al Parteneriatului Estic.

Cele trei state estice care au semnat acorduri de asociere cu UE, Republica Moldova, Ucraina și Georgia, sperau să primească la Riga un ca-lendar al aderării, însă declaraţia pregătită pen-tru respectiva întrunire nu pare să conţină vești prea bune pentru acestea, potrivit Mediafax.

Cel puţin, postul Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL) scria recent pe site că a văzut documentul, menţionând că textul a fost dez-bătut timp de o lună la Bruxelles. Potrivit sur-sei, ultimul proiect al declaraţiei arăta că UE și-a redus ambiţiile în ceea ce privește integrarea vecinilor din Est.

Potrivit documentului care urmează să fi e adoptat la Riga, „în cadrul Politicii Europene de Vecinătate și Parteneriatului Estic, participanţii reafi rmă dreptul suveran al fi ecărui partener de a alege liber nivelul ambiţiilor și scopurilor la care aspiră în legătură cu Uniunea Europeană. Revine UE (și membrilor săi suverani) să decidă cum vor să procedeze în relaţiile lor”.

Practic, summitul de la Riga nu aduce nimic nou faţă de angajamentele luate la Vilnius. În opinia RFE/RL, această versiune a declaraţiei reprezintă o palmă pentru Polonia și Lituania, care sperau într-o accelerare a integrării celor trei ţări estice. De asemenea, par dezamăgiţi

și diplomaţii care pledau pentru un sprijin mai ferm pentru Ucraina.

Documentul nu este o surpriză pentru ni-meni, deoarece acesta a fost trimis celor șase state membre ale Parteneriatului – Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Mol-dova și Ucraina. De fapt, cel puţin pentru ţara noastră au fost mai multe semnale până acum că va trebui să mai așteptăm până la aderare, mai ales după ultimele alegeri parlamentare, care au demonstrat clar că la putere au rămas aceiași politicieni împotmoliţi în corupţie, ghi-daţi de interese personale și reticenţi la refor-me.

În ciuda unor declaraţii optimiste pe care le-au făcut anterior doi foști premieri, Vladimir Filat și Iurie Leancă, pe atunci colegi de partid și buni „prieteni”, dar și ministrul de Externe, Natalia Gherman, cum că în 2015 ar fi urmat să

fi e depusă cererea de aderare la UE, iată însă că în luna martie curent, șefa diplomaţiei de la Chișinău a declarat că o cerere în acest sens nu va fi depusă anul acesta. Perspectivele sunt și ele neclare.

Chiar în ajunul summitului de la Riga, preșe-dintele Consiliului European, Donald Tusk, ne-a transmis că avem tot dreptul să stăm cu ochii în soare și să visăm la integrarea în comunitatea europeană, dar că acest program nu a fost și nu va fi niciodată „o garanţie a dobândirii calităţii de membru UE”.

„Dar, bineînţeles, Georgia, Moldova și Ucrai-na au tot dreptul să aspire la acest vis european”, a declarat ofi cialul într-un interviu pentru RFE/RL. El a mai precizat că este responsabilitatea sa personală să nu se facă „promisiuni deșarte” cum că acest lucru ar putea fi posibil mâine sau poimâine.

Uniunea Europeană nu dorește să dezamă-gească ţările aspirante, a mai menţionat Donalt Tusk. „Drumul spre Europa poate că nu vă adu-ce calitatea de membru în viitorul apropiat, dar apropierea neofi cială de standardele europe-ne, de comunitatea noastră culturală și politică s-ar putea întâmpla în câţiva ani, însă numai având acest vis și cu ajutorul nostru.”

De altfel, în ultima perioadă mai mulţi ofi ciali europeni au declarat că o extindere a Uniunii Europene nu se va produce în viitorul apropiat.

„În următorii 10 ani nu vor exista primiri în UE”, a declarat comisarul european pentru po-litica de vecinătate și negocieri pentru extinde-re, Johannes Hahn, acum aproximativ o lună. Dar că „aceasta nu înseamnă că UE nu va purta negocieri” în perioada respectivă cu ţările inte-resate, potrivit Agerpres.

Hahn a subliniat că ţările candidate „trebuie să se apropie din punct de vedere economic pentru ca cetăţenii noștri (din Europa) să fi e pregătiţi pentru un astfel” de proces.

Deocamdată, a indicat comisarul european, sondajele arată că, în prezent, în niciuna din ţă-rile membre UE nu există o majoritate care ar pleda pentru extindere.

Pe de altă parte, în ultima perioadă ţara noas-tră a încetat să mai fi e considerată „povestea de succes” în cadrul Parteneriatului Estic și favori-tă în cursa pentru integrare, fi ind criticată dur pentru tergiversarea reformelor, generalizarea corupţiei, lipsa de transparenţă în tranzacţiile cu bunurile statului, criza din sistemul bancar etc.

Amintim că Parteneriatul Estic, iniţiat de Po-lonia și Suedia, a fost lansat în 2009 cu scopul de a îmbunătăţi relaţiile între UE și Ucraina, Ar-menia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia și Repu-blica Moldova.

Ioana FLOREA, FLUX

Republica Moldova „are dreptul să viseze” la integrarea în UE, însă visul ar putea rămâne unul irealizabil

22 MAI 201544F L U XF L U X Investiga\ie

Aceștia relatează că au solicitat Co-misiei Naţionale de Integritate (CNI), la începutul lunii aprilie, acces la de-claraţiile cu privire la venituri și pro-prietăţi pentru anul 2014 ale șefi lor procuraturilor teritoriale din Chișinău. Anatolie Donciu, președintele insti-tuţiei, le-a remis un răspuns ofi cial în care se spune că membrii CNI au decis în cadrul ședinţei din 9 aprilie 2015 să nu dea curs solicitării, pentru că docu-mentele nu au fost încă procesate și că ar conţine date cu caracter personal. „Prezentarea declaraţiilor solicitate, cu regret, e imposibilă”, a scris Anato-lie Donciu. Astfel că autorii au revenit la declaraţiile prezentate de procurori pentru anul 2013. În cele ce urmează, vă prezentăm o parte din investigaţia care se referă la averile șefi lor de la Procuratura municipiului Chișinău.

Ion Diacov, despre casa sa: Ion Diacov, despre casa sa: „E frumoasă, am făcut-o cu „E frumoasă, am făcut-o cu

dragoste”dragoste”Ion Diacov, șeful Procuraturii muni-

cipiului Chișinău, s-a lăudat nu o dată că are o casă mai frumoasă decât cea a fratelui său, deputatul democrat Du-mitru Diacov. Locuinţa este amplasată în apropiere de centrul Capitalei, într-o mahala ce ar putea concura cu fai-mosul cartier american Beverly Hills – cu gospodării imense ce-ţi fură pri-virea și care, vrei, nu vrei, te îndeamnă să te întrebi ale cui sunt.

Casa procurorului are, potrivit de-claraţiei de venit pentru anul 2013, 315 metri pătraţi și valorează cam patru milioane de lei. „E frumoasă, am făcut-o cu dragoste. Acum aș vinde-o, dar n-am cui”, ne-a spus Ion Diacov, dar nu a precizat de unde a luat bani ca s-o înalţe. Ofi cial, imobilul, cumpă-rat în 2001, ar aparţine omului legii, soţiei acestuia, Lilia Diacov, și uneia dintre cele două fi ice, Alina. Aceasta s-a căsătorit însă acum câţiva ani și locuiește împreună cu familia separat, într-un apartament de aproape 170 de metri pătraţi din sectorul Buiucani al Capitalei. Din declaraţiile de venit prezentate până acum de omul legii putem deduce că acesta s-ar fi îmbo-găţit după ce în 1999 soţia lui s-ar fi implicat în afaceri. În prezent, Lilia Di-acov este fondatoarea fi rmei „Vazlan-com”, unde deţine 50% din acţiuni,

celelalte 50% sunt împărţite de Alina și Mariana, cele două fi ice ale soţilor Diacov. Până acum câţiva ani, fi rma avea un magazin de haine pentru fe-mei într-un centru comercial din Chiși-nău. „Au închis afacerea, pentru că nu te costă pielea cât dubala. Fiind soţie de procuror, Lilia nu putea face con-trabandă. Lucra cinstit. Acum fi rma nu mai are activităţi”, a spus Ion Diacov.

Firma are un imobil pe bulevardul Constantin Negruzzi cu o suprafaţă de 391 de metri pătraţi. Acesta a fost cumpărat la o lună de la deschiderea afacerii, în februarie 1999. Proprietarii au dat în locaţiune circa 270 de me-tri pătraţi unei alte fi rme, care deţine un club de karaoke. Anterior, aici se afl a un club de biliard ce aparţinea „Vazlancom” SRL. Un episod de care lui Ion Diacov nu-i prea place să-și amintească constituie perioada în care soţia acestuia a ajuns martor într-un dosar penal legat de spălarea de bani prin intermediul unei fi rme unde a avut cândva statut de fondator. „A fost, de fapt, o eroare. Soţia mea a des-fășurat cândva un business cu un frate de-al său, care, la un moment dat, și-a vândut cota-parte unor clienţi care făceau afaceri dubioase și spălări de bani. Pe atunci, nici ea nu mai era fon-datoare. Mai târziu, lucrurile s-au clari-fi cat”, și-a amintit procurorul.

În 2014, după ce în presă au apărut imagini cu casa lui Ion Diacov, pro-curorul a ajuns în vizorul membrilor

CNI, dar aceștia au ajuns la concluzia că acesta ar fi respectat legea atunci când și-a declarat averea.

Andrei Pântea: „Consideraţi că Andrei Pântea: „Consideraţi că un procuror trebuie să trăiască un procuror trebuie să trăiască

pe malul râului Bâc?”pe malul râului Bâc?”Andrei Pântea, numit recent ad-

junctul lui Ion Diacov, nu o duce rău, chiar dacă, ofi cial, familia acestuia nu are afaceri, trăind doar din banii sta-tului. Soţia acestuia, Ala Pântea, lu-crează de mai mulţi ani în cadrul unui proiect al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.

Mai nou, omul legii și-a înălţat o casă modernă cu două niveluri pe o stradelă din orașul Codru din Chi-șinău. Cu greu poţi vedea ce se în-

tâmplă în spatele gardului și porţii automatizate, înaltă de câţiva metri. Căldările cu vopsea uitate pe pervazul ferestrei de la etajul doi sugerează că locuinţa este aproape fi nisată, iar pro-prietarii ar urma să se mute în câteva săptămâni. În declaraţia de venit pen-tru anul 2013, Andrei Pântea indica faptul că și-a cumpărat un lot pentru care a plătit aproape 44.000 de lei. Re-iese că omul legii ar fi avut nevoie de doar doi ani pentru a-și înălţa casa. Nu

cunoaștem însă dacă Andrei Pântea a declarat în acest an locuinţa sau doar terenul.

Procurorul, care iniţial a refuzat să ne ofere detalii despre noua sa casă, precizând că acest lucru ţine de do-meniul datelor cu caracter personal, a revenit cu următoarea precizare: „Până la darea ofi cială în exploata-re este considerat un bun în stare de construcţie”.

Pe lângă asta, Andrei Pântea mai are câteva apartamente, dar și casa părintească din raionul Hâncești, care i-a fost donată. Un apartament a fost cumpărat în 2009 și are o suprafaţă de 103 metri pătraţi. În 2011, procurorul a mai cumpărat un apartament de 32

de metri pătraţi, iar în 2013, omul le-gii a mai investit într-un apartament de 66 de metri pătraţi, care a costat 400.000 de lei. Asta în timp ce, la capi-tolul „Datorii”, Andrei Pântea a indicat că are un contract de ipotecă cu fi rma „Basconlux”, cea care ridică blocuri în care procurorii și-au cumpărat locuin-ţe de două ori mai ieftin decât preţul de piaţă. Valoarea iniţială a contrac-tului a constituit aproape 48.000 de euro. Omul legii deţine și trei auto-mobile, printre care un BMW X5, fa-bricat în 2006 și cumpărat în 2013 cu 150.000 de lei. „Consideraţi că un procuror trebuie să trăiască pe malul râului Bâc? Să-și ridice acolo o colibă? Să umble încălţat în cizme de chirză? Luaţi în calcul anii lucraţi în Procuratu-ră”, ne-a îndemnat Andrei Pântea.

Vladimir Lupu: trăiește de ani Vladimir Lupu: trăiește de ani buni în casa de lux a socrului buni în casa de lux a socrului Vladimir Lupu, cel de-al doilea ad-

junct al lui Ion Diacov, este, doar ofi -cial, mai sărac decât primii doi. Locu-iește de mai mulţi ani în casa socrilor, care este însă o clădire-duplex, ampla-sată într-un cartier de lux, de pe stra-da Valentin Guţu din sectorul Malina-Mică. Imobilul a fost cumpărat încă în 2001 și se afl ă la câţiva pași de casa de milioane a șefului CNI, Anatolie Don-ciu. Ca și alţi procurori, Vladimir Lupu a investit într-un apartament nou în valoare de 31.790 de euro, în blocul ridicat de „Basconlux”.

Ofi cial, nici el, nici soţia sa nu des-fășoară afaceri. În schimb, potrivit re-gistrului Camerei Înregistrării de Stat (CÎS), afaceristă ar fi soacra procuroru-lui, Angela Buzu. Aceasta este singura fondatoare a fi rmei „Alocasia” SRL, o întreprindere ce se ocupă, între altele, de activitate farmaceutică sau impor-tul și fabricarea, depozitarea, comerci-alizarea angro a substanţelor și mate-rialelor chimice, toxice, a articolelor și produselor chimice de menaj. Sediul fi rmei se afl ă într-un apartament din-tr-un bloc de locuit de pe str. Nicolae Testemiţanu.

Și Vladimir Lupu a ajuns în vizo-rul Comisiei Naţionale de Integrita-te, condusă de vecinul său, Anatolie Donciu. Ca și în majoritatea cazurilor, membrii instituţiei nu au constatat nicio abatere de la lege, deși, în cazul său, exista bănuiala că și-a înregistrat imobilul pe numele socrilor pentru a-și ascunde averea. Lupu are telefo-nul mobil deconectat.

Ruslan Popov, șef al Procuraturii Ruslan Popov, șef al Procuraturii Ciocana: casă nedeclarată timp Ciocana: casă nedeclarată timp

de șase anide șase aniÎn luna martie 2013, Ziarul de Gardă

scria despre casa de milioane a procu-rorului Ruslan Popov din satul Mileștii Mici, raionul Ialoveni, afl at la 13 kilo-metri de Chișinău. După acel articol s-a afl at că procurorul, pe atunci șef interimar al Procuraturii Anticorupţie, nici măcar nu și-a indicat în declaraţia cu privire la venituri și proprietăţi imo-bilul de milioane, la fel ca și soţia sa, Iulia, tot procuror, la Ialoveni. De fapt, din acea declaraţie, din 2012, puteam deduce că acuzatorul de stat ducea un trai modest, benefi ciind și de un apar-tament la preţ redus pentru procuro-rii fără loc de trai. CNI s-a autosesizat după publicarea articolului, iar în sep-tembrie 2013, printr-un act de consta-tare, membrii Comisiei au consemnat că procurorul a indicat în declaraţie „date inexacte și incomplete”. Ulteri-or, colegii acestuia au iniţiat un dosar penal, care, la scurt timp, a fost clasat, iar Ruslan Popov, promovat într-o nouă funcţie. Asta după ce, din cauza dosarului penal, nu i s-a permis să can-dideze la funcţia de șef al Procuraturii Anticorupţie.

Totuși, mai târziu, în octombrie 2014, el a ajuns în funcţia de șef al Pro-curaturii sectorului Ciocana, printr-un ordin semnat de procurorul general Corneliu Gurin. În ultima sa declaraţie cu privire la venituri și proprietăţi, de-pusă la fi nele anului trecut, Ruslan Po-pov a fost mult mai explicit, precizând că deţine, pe lângă casa de milioane, la care e proprietar tocmai din 2006 (pe care reiese că nu a declarat-o timp de șase ani – n.r.), un apartament și două parcări auto, dar și trei automobile, in-clusiv un BMW X5 și o Skoda Superb, fabricată în 2013, pe care o folosește în bază de mandat. Automobilele costă, la preţul de piaţă, mult peste salariul anual al procurorului Popov, care e de aproximativ 120.000 de lei. „Sko-da nu era a mea. O conduceam prin procură, era a tatălui. A fost vândută. Ca să ajung să-mi permit BMW-ul X5 a trebuit să lucrez nu doar eu, ci și părin-ţii. Așa că, pe nimeni nu ar trebui să-l deranjeze în ce mașină merg eu”, ne-a replicat Ruslan Popov.

Centrul de Investigaţii Jurnalistice

Sursa: anticoruptie.md

Procurori de (re)formă, cu case luxoase şi afaceri mănoase Procurori de (re)formă, cu case luxoase şi afaceri mănoase Sunt procurori de-o viaţă, dar se pot lăuda cu case frumoase, mașini luxoase și, în unele cazuri, afaceri mănoase, se arată într-o investigaţie realizată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice. Este vorba despre șefi i procuraturilor din sectoarele Capitalei și ad-juncţii acestora. Ofi cial, au salarii de câteva mii de lei, bani care, în cazul unei familii obișnuite, nu ar fi sufi cienţi ca să ajungă de la o lună la alta. Lor însă, banii nu doar că le ajung pentru un trai decent, ci le și rămân pentru achiziţii de lux, care depășesc cu mult valoarea salariilor. Unii au avut grijă să-și treacă o parte din bunuri pe numele rudelor. Câţiva au ajuns în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate sau chiar al colegilor procurori, doar că, deocamdată, niciunul nu a fost dat pe mâna Justiţiei, constată autorii studiului, Anastasia Nani, Alexandru Bolfa și Victor Moșneag.

Casa procurorului Ruslan PopovCasa procurorului Ruslan Popov

Casa procurorului Vladimir LupuCasa procurorului Vladimir Lupu

Casa procurorului Andrei PânteaCasa procurorului Andrei Pântea

Casa procurorului Ion DiacovCasa procurorului Ion Diacov

22 MAI 2015 55 F L U XF L U XGeopolitic

JEAN PARVULESCO. ÎNTOARCEREA ACASĂ

Rolul ocult al Martinismului în RusiaRolul ocult al Martinismului în Rusia

IntroducereDupă ce am arătat legăturile dintre

opera lui Jean Parvulesco și Julius Evo-la, mi-am propus, în cadrul celei de-a doua intervenţii la acest colocviu, să ilustrez modul în care lucrează socie-tăţile secrete menţionate frecvent în romanele sale, luând ca model istoria Martinismului în Rusia.

Aleşii Coheni ai lui Martinez de PasquallyReamintim faptul că termenul „Mar-

tinism” se referă la un curent al ezoteris-mului creștin care își are originea în Or-dinul Cavalerilor Masoni Aleși Coheni ai Universului, înfi inţat în anul 1767 de Martinez de Pasqually. Având forma unui rit masonic operativ, Ordinul Ale-șilor Coheni era păstrătorul unei învă-ţături, a unei gnoze neoplatoniciene cu rădăcini în Școala din Alexandria (Sfân-tul Clement din Alexandria, Origene și Evodius Ponticul). De altfel, Stromatele lui Clement din Alexandria menţionea-ză în mod explicit o „tradiţie secretă a apostolilor”, o gnoză creștină ortodo-xă, accesibilă doar unui mic număr de iniţiaţi. Este tocmai învăţătura secretă transmisă de Martinez prin al său „Tra-tat despre reintegrarea fi inţelor”.

Sub aspect practic, calea Aleșilor Coheni conţinea rugăciuni, îndeosebi rostirea celor șapte Psalmi ai pocăinţei, dar și invocarea ierarhiilor îngerești, în cadrul ritualurilor teurgice ale Echinoc-ţiilor, cu scopul obţinerii reconcilierii cu Creatorul, și, în fi nal, a Apocatastazei, adică reintegrarea universală a omeni-rii adamice în Principiul divin.

Deși Aleșii Coheni trebuiau neapărat să fi e catolici practicanţi, acest curent al iluminismului iudeo-creștin se referă la o Biserică invizibilă, independentă de orice structură pământeană.

După plecarea defi nitivă a lui Marti-nez de Pasqually în Santo Domingo, în anul 1772, și dispariţia Ordinului Aleși-lor Coheni în 1777, discipolii acestuia au perpetuat doctrina reintegrării ex-pusă de Martinez, în contexte diferite, în cadrul unor noi structuri iniţiatice.

Ritul Scoţian Rectifi cat al lui Jean-Baptiste WillermozTrebuie să menţionăm, în primul

rând, Ritul (sau Regimul) Scoţian Rec-tifi cat din franc-masonerie, înfi inţat de Jean-Baptiste Willermoz pe baza structurii cavalerești a Strictei Obser-vanţe Templiere. Este vorba despre un rit masonic creștin, condus de un ordin cavaleresc spiritual, Cavalerii Bi-nefăcători ai Cetăţii Sfi nte, care era, la rândul lui, pus sub protecţia unui ordin interior, cel al Preoţilor și al Marilor Pre-oţi, paznici ai sfi ntei doctrine expusă în „Tratatul despre reintegrarea fi inţelor” a lui Martinez, doctrină legată de ideea unei „învăţături secrete a apostolilor”, menţionată încă din secolul al II-lea de Sfântul Clement din Alexandria. Joseph de Maistre, celebrul contrare-

voluţionar catolic din Savoia, a fost un eminent membru al Regimului Scoţian Rectifi cat.

Martinismul lui Louis-Claude de Saint-MartinMartinismul propriu-zis provine de

la Louis-Claude de Saint-Martin, zis și Filosoful Necunoscut. Réaux-Croix al Ordinului Aleșilor Coheni și secretar al lui Martinez de Pasqually, Saint-Martin va părăsi masoneria la puţin timp după dispariţia Aleșilor Coheni. Considerând teurgia lui Martinez prea complicată și chiar potenţial periculoasă, Saint-Martin va păstra doctrina reintegrării, dându-i o formă pur contemplativă, in-spirată din mistica renană, din chietis-mul francez și mai ales din iluminismul german al lui Jacob Boehme, pe care îl va considera drept al doilea său ma-estru spiritual. Saint-Martin nu a creat niciodată o organizaţie propriu-zisă, ci s-a mărginit să își expună ideile într-un „cerc de prieteni intimi”.

Ordinul Martinist al lui PapusDupă aproape un secol, în anul

1891, Doctorul Gérard Encausse (alias Papus) și Augustin Chaboseau, ambii iniţiaţi de persoane provenite din cer-curile prietenilor intimi ai lui Louis-Cla-ude de Saint-Martin, au creat un Ordin Martinist, care, în doar câţiva ani, avea să reunească cele mai importante per-sonalităţi ale ezoterismului francez din acea epocă, precum Sédir, Stanislas de Guaita, Joséphin Péladan, Maurice Barrès sau René Guénon.

SinarhiaOrdinul Martinist va fi pus în adormi-

re pe timpul războiului din 1914-1918. El va reapărea în 1920, sub forma Ordi-nului Martinist și Sinarhic, înfi inţat de Victor Blanchard. Acest nume face refe-rire la Sinarhia lui Saint-Yves d’Alveydre, pe care Papus – și René Guénon – îl con-siderau drept maestrul lor.

Pe scurt, Sinarhia este o formă de guvernământ care separă Puterea de Autoritate. Autoritatea trebuie să apar-ţină unei elite intelectuale și spirituale, al cărei rol este acela de a alege și a in-fl uenţa acţiunile Puterii, reprezentată de un guvern de tip corporatist.

După cum vedem, doctrina metapo-litică a lui Saint-Yves d’Alveydre va con-stitui și miezul gândirii tradiţionaliste a lui René Guénon, care o va reformula, mai ales în lucrarea sa „Autoritate spiri-tuală și putere temporală”. Renașterea spirituală a Marei Europe trebuie să fi e condusă, în secret, de o elită intelectu-ală, un Sfânt Ordin alcătuit din iniţiaţi, un Colegiu invizibil de Superiori Necu-noscuţi, inspiraţi de Pronia cerească.

Observăm, de asemenea, că această doctrină politică poate fi cu ușurinţă răsturnată, prin aplicarea unei inte-grări europene de jos în sus, ca o sim-plă uniune economică, o mare piaţă comună, de esenţă pur materialistă și

mercantilă, condusă de o elită invizibi-lă de tehnocraţi și bancheri.

Martinismul în Rusia. Martinismul rus al lui NovikovDupă această introducere, putem

aborda esenţa subiectului, adică pă-trunderea martinismului în Rusia.

Știm că Louis-Claude de Saint-Mar-tin se împrietenise cu mai mulţi aristo-craţi ruși, printre care prinţul Aleksandr Galiţin. Pe de altă parte, Joseph de Ma-istre, care nu era doar Cavaler al Marii Cruci al Ordinului Sf. Mauritius și Sf. Lazăr, ci și Cavaler Binefăcător al Cetăţii Sfi nte în Ritul Scoţian Rectifi cat și Mare Preot al Ordinului Interior al acestuia (Loja «Sinceritatea» din Chambéry), a fost numit ambasador plenipotenţiar al Regatului Sardiniei la Sankt-Peters-burg între 1802 și 1816 de către Regele Victor-Emmanuel I. Acolo, acesta se va împrieteni cu prinţul Galițin și cu ami-ralul Ciciagov.

Așadar, se pare că prinţul Alexis Galițin și Frédéric Tieman von Berend, un Ales Cohen de origine saxonă care trăia la Sankt-Pétersburg, au fost cei care au pus bazele martinismului rus, care se va cristaliza foarte repede în jurul personalităţii lui Nikolai Ivano-vici Novikov (1744-1818). Mișcarea se va răspândi cu iuţeală și va atrage în rândurile sale oameni celebri, precum scriitorul Ivan Turgheniev, poetul Ke-raskov și misticul Ivan Lopuhin, care va juca un rol important în apărarea Duhoborilor, anarhiști mistici legaţi de credincioșii ortodocși de rit vechi.

Papus în RusiaDacă citim cu atenţie lucrările lui Pa-

pus consacrate istoriei Martinismului, ne dăm seama că principalul obiectiv al Ordinului Martinist pe care l-a creat și l-a condus era acela de a contracara infl uenţa subversivă a masoneriei bri-tanice, atee și materialiste, infi ltrată de oamenii serviciilor secrete ale Majestă-ţii sale, pe care el o considera nu numai vinovată de tragedia care lovise Fran-ţa, adică de Revoluţia și haosul produs de aceasta, începând cu epoca Terorii și până la epopeea napoleoniană, ci și strâns legată de o uriașă conspiraţie care urmărea destabilizarea Rusiei, cu sprijinul bancherilor de la Berlin. Disci-pol al lui Saint-Yves d’Alveydre, Papus era, de asemenea, convins de destinul ocult al Eurasiei și spera să vadă Impe-riul Rus formând o punte între Orient și Occident.

În acest context, invitat la curtea ţa-rului Nicolai al II-lea în 1901, Papus a fă-cut o primă vizită în Rusia însoţit de pri-etenul și maestrul său spiritual, Maître Philippe din Lyon (pe numele adevărat Nizier Anthelme Philippe). Maître Phi-lippe și Papus au jucat amândoi un rol politic important la Curtea imperială. Ei l-au consiliat pe Ţar în chestiuni de stat, dar au avut și legături strânse cu infl uenţi iniţiaţi ruși din Ordinul Marti-nist, inclusiv cu doi unchi și mai multe

rude ale Ţarului. Acest lucru a permis reunifi carea celor două ramuri marti-niste, rusă și franceză.

La întoarcerea în Franţa, Papus a pu-blicat o serie de articole în ziarul „L’echo de Paris” (Ecoul Parisului), sub pseudo-nimul „Niet”, în care denunţa o mare conspiraţie a bancherilor anglo-saxoni, îndreptată mai ales împotriva Rusiei, și având drept scop dominaţia asupra întregii lumi. Astăzi, după mai bine de o sută de ani, avertismentul lansat de Papus este mai actual ca niciodată:

„Păpușarii care trag sforile secrete ale politicii europene sunt, astăzi, corpora-ţiile fi nanciare. Vom dezvălui modul de acţiune al partidului celor care, chiar acum, în Rusia, încearcă să slăbeas-că puterea Ţarului, așa cum au vrut să dezorganizeze forţele noastre, în Fran-ţa. Acest partid este infi ltrat de agenţii internaţionali ai unor mari corporaţii fi nanciare, aceleași care au provocat tulburările din Franţa în ultimii ani, și problemele în care se zbate ţara noas-tră. A fost înfi inţat un cartel fi nanciar, atotputernic, al cărui ţel suprem este de a acapara toate pieţele din lume, și care, pentru a-și ușura misiunea, trebu-ie să cucerească scena politică.

Luate separat, Franţa și Rusia erau deja inamicele acestor puteri oculte. Și, dacă nimicirea ambelor ţări era dorită de ele, atacul asupra acestora a fost grăbit în clipa în care cele două state erau pe punctul de a-și uni pu-terile. Imediat după înţelegerea de la Cronstadt, agenţii internaţionali s-au pus pe treabă, având un triplu scop, bine defi nit: Distrugerea Franţei – Dis-trugerea Rusiei – Separarea Rusiei de Franţa”.

Așa cum a prezis Papus, din păcate, la un an după moartea sa, Revoluţia bolșevică a pus capăt dinastiei Roma-novilor.

Martinismul în Rusia sovieticăChiar dacă s-ar putea crede că, după

Revoluţia bolșevică, Martinismul a dis-părut cu desăvârșire în Rusia, acest lu-cru nu s-a întâmplat.

Potrivit lui Victor-Emile Michelet, „George Lagrèze a fost numit de Clé-menceau, în 1917, drept conducător al unei delegaţii martiniste franceze compusă din cinci membri, pentru a obţine de la Aleksandr Kerenski, el în-suși martinist, promisiunea că Rusia va rămâne aliata Franţei”.

De altfel, în lucrarea sa „Marele răz-boi al Continentelor”, Aleksandr Du-ghin arată că, în timpul unei întâlniri de taină desfășurată la Lausanne (în Elveţia), Jean Parvulesco i-a înmânat o serie de documente confi denţiale care demonstrau existenţa unui război geo-politic ocult, între curentul eurasiatic al GRU și aripa atlantistă din KGB.

Într-o scrisoare adresată lui Jean Par-vulesco, Aleksandr Dughin menţionea-ză un număr de mistici ruși, printre care martinistul Gleb Bokiy: „Gleb Bokiy a fost șeful unui departament ultrase-cret al OGPU (fostul KGB), în anii 20-30.

Adept fanatic al doctrinelor sinarhice ale lui Alexandre Saint-Yves d’Alveydre, acesta fusese iniţiat și în martinism. Adjunctul lui Gleb Bokiy era un per-sonaj extraordinar, un anume Bar-chenko, ocultist, radiestezist, specialist în geografi a sacră, autorul unui roman ezoteric, „Doctor Chernyi”, („Doctorul Negru”). Împreună, organizaseră înfi in-ţarea unei societăţi secrete, de orienta-re sinarhică, „Frăţia muncii”.

În romanul său sub formă de jurnal, „Servitoarea portugheză”, Jean Par-vulesco evocă, de asemenea, rolul im-portant al altui martinist rus, viitorul mareșal Mihail Nicolaevici Tuhacevski (1893-1937), luat prizonier de către germani în 1915 în fortăreaţa Ingol-stadt, unde s-a regăsit alături de tâ-nărul căpitan Charles de Gaulle și de viitorul papă Pius al XII-lea, pe atunci Nunţiu apostolic la Berlin. Tuhacevski ar fi pecetluit împreună cu ei o Sfântă Alianţă, după modelul Sfântului Im-periu roman de rit german, pentru a construi o nouă Mare Europă imperia-lă, „eurasiatică”. Jean Parvulesco preci-zează că, în cadrul acestei întâlniri pro-videnţiale, „au fost menţionate explicit acţiunile iniţiatice oculte ale Mișcării Sinarhice a Imperiului, care ducea la îndeplinire învăţăturile ultrasecrete ale lui Alexandre Saint-Yves d’Alveydre, ceea ce a făcut ca Charles de Gaulle să aibă șansa de a observa o perspectivă abisală asupra bazelor ascunse ale „ma-rii istorii”, adică a constituirii unei „Mari Europe imperiale, „eurasiatice”, care re-prezenta, încă de pe atunci, obiectivul ultim al viziunii revoluţionare imperiale secrete a generalului de Gaulle”.

În corespondenţa sa cu Jean Par-vulesco, Aleksandr Dughin va evoca legăturile teologice și metapolitice care unesc, în secret, curentele subte-rane ale Iluminismului occidental, de la Fraţii și Surorile Spiritului Liber până la Martiniști, cu tradiţia clandestină a disidenţilor religioși ruși, îndeosebi cu credincioșii de Stil Vechi, Skopţii și Hliștii, și de care sunt profund legaţi cei mai mari teoreticieni ai Eurasianis-mului.

ConcluziePlecând de la istoria martinismului

rus, expunerea noastră a dorit să reli-efeze infl uenţele încrucișate care, prin intermediul societăţilor iniţiatice, a con-freriilor și frăţiilor spirituale de inspiraţie neoplatoniciană, leagă în secret lumea ortodoxă bizantină de cea catolică lati-nă, dincolo de divergenţele dogmatice dintre ele. România fi ind, prin excelen-ţă, punctul în care se unesc cele două capete ale vulturului imperial, naţiunea dumneavoastră îmi pare a fi predestina-tă a juca un rol providenţial în crearea Marii Europe, nu potrivit unui model economic sau fi nanciar, ci având la bază o serie de principii transcendente.

Aceasta a fost dorinţa lui Jean Par-vulesco. Acesta este destinul sacru al României.

Alex WYETH

Traducere de Vlad SAUCIUC

Născut la Lausanne pe 3 februarie 1971, Alex Wyeth a urmat un masterat în drept la Universitatea din Geneva, după care s-a înscris la facultatea de litere pentru a stu-dia metafi zica medievală și fi losofi a politică. După efec-tuarea unui stagiu de doi ani într-un cabinet de avocatu-ră, se dedică picturii, dar, în același timp, își înfi inţează propria fi rmă de consultanţă în domeniul proprietăţii intelectuale. Este membru activ al mai multor asociaţii profesionale, conducând o uniune a avocaţilor și juriști-lor de afaceri din Elveţia.

Pasionat din adolescenţă de fi losofi e și ezoterism, Alex Wyeth va fi iniţiat mai întâi în diferite școli și tra-diţii orientale, îndeosebi în budismul zen și teravada, advaita vedanta și tantrismul kaula. După ce și-a com-

pletat parcursul iniţiatic și a primit califi cările necesare pentru a putea forma, la rândul său, noi adepţi, a simţit nevoia de a redescoperi tradiţia spirituală europeană, implicându-se activ în diferite curente, mai ales în cel cavaleresc, în mistica renană și carmelitană, iluminismul francez și magia ceremonială. Deși în aparenţă foarte eclectică, această abordare urmărește a fi , mai întâi de toate, tehnică și operativă, în continuarea liniei spiritua-le care a stat la baza lucrărilor Grupului UR, din care a fă-cut parte în anii 1920 și Julius Evola. Tot din dorinţa de a aprofunda calea urmată de Julius Evola, atât pe latura ei iniţiatică, cât și pe cea metapolitică, Alex Wyeth a studiat operele lui Jean Parvulesco și Aleksandr Dughin, urmașii contemporani ai acestuia.

22 MAI 201566F L U XF L U X

Urmare din pag. 1În plus, Stoltenberg și-a exprimat

preocuparea privind susţinerea acor-dată de Moscova insurgenţilor sepa-ratiști ucraineni și privind exerciţiile militare organizate de armata rusă în mod inopinat.

„Am discutat și despre nevoia de transparenţă, mai ales când avem o prezenţă militară sporită în apro-pierea frontierelor noastre... Pentru NATO este important să facem tot ce se poate, astfel încât incidentele să nu intre într-o spirală care poate duce spre scăparea situaţiei de sub control”, a insistat Stoltenberg, citat de Reu-ters, potrivit Mediafax.

Replica indirectă a venit tocmai din Tadjikistan. Secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, Niko-lai Patrușev, afl at miercuri, 20 mai, la reuniunea Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), care se desfășoară în Tadjikistan, a declarat că creșterea activității SUA și NATO la granițele ruse „amenință nu doar Rusia, ci și pe aliații ei”, informează agenția de presă rusă TASS, citată de Agerpres.

Potrivit serviciului de presă al Consi-liului de Securitate al Rusiei, Patrușev

a declarat: „În lupta statelor pentru in-teresele lor au devenit tipice „acțiunile indirecte” – folosirea potențialului pro-testatar al populației, al organizațiilor radicale și extremiste, al unor frecven-te campanii militare”.

În opinia lui Patrușev, „crește agresi-vitatea SUA și NATO la adresa Rusiei, se amplifi că potențialul lor ofensiv în imediata apropiere a granițelor ruse, ceea ce constituie o amenințare nu doar pentru noi, ci și pentru aliații noștri”.

Ofi cialul rus a declarat, de aseme-nea, că așa-zisa „primăvară arabă”, evenimentele din Siria și Irak, situația din Caucazul de Sud, dar și din Ucrai-na și din jurul ei „demonstrează eloc-vent apariția de noi amenințări mili-tare și transferarea acestora în spațiul informațional”.

Declaraţii similare a făcut cu ceva timp în urmă Konstantin Sivkov, președintele Academiei pentru Pro-bleme Geopolitice din Moscova. În opinia acestuia, planurile privind in-stalarea de tehnică grea în România vorbesc despre întărirea Alianței la frontierele geopolitice și pregătirea pentru o confruntare prelungită cu Rusia.

„Astăzi NATO se întărește la acele frontiere pe care le-a atins în limite-le Pactului de la Varșovia. Ei (cei din Alianța Nord-Atlantică – n.r.) se pregă-tesc pentru o confruntare pe termen lung, de aceea își întăresc frontierele militare în acele zone pe care le-au luat sub controlul lor în a doua jumătate a secolului XX, adică în anii ’80-’90, a afi rmat expertul rus, potrivit agenţiei RIA Novosti, citată de Agerpres.

Este vorba, potrivit acestuia, de desfășurarea de vehicule blindate, sis-

teme de arme antiaeriene, avioane de luptă și artilerie.

„Riscul pentru noi este că direct la granițele noastre, la o distanță de numai două operațiuni de front, apar trupe NATO. O astfel de operațiune durează, potrivit diverselor estimări, între 10 și 20 de zile, adică vorbim de limitele unui termen de o lună. În cazul în care pot efectua aceste operațiuni, ei pot ajunge la Moscova”, spune Sivkov.

În opinia expertului rus, instalarea

de arme grele în România relevă că „în esență, Tratatul privind Forțele Arma-te Convenționale în Europa (FACE) a eșuat, ceea ce înseamnă că ei (NATO – n.r.) pot plasa orice, oriunde, dar și că noi putem face același lucru”.

Sivkov a atenţionat că aceste miș-cări constituie pericole în domeniul apărării, care impun luarea unor „mă-suri extraordinare pentru contracara-rea tuturor acestor amenințări ce se formează în prezent”.

FLUX

Externe

Gruparea jihadistă Statul Islamic (SI) contro-lează peste jumătate din teritoriul Siriei după cucerirea orașului antic Palmira, în deșertul siri-an, a informat ieri Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDO), relatează Reuters, citat de Agerpres.

Grupul militant, care controla deja suprafeţe întinse în nordul și estul Siriei, a cucerit orașul antic miercuri noap-tea, fi ind pentru prima dată când jihadiștii au preluat controlul unei zone cu o populaţie numeroasă direct de la forţele siriene proguvernamentale.

„Luptătorii grupării SI se afl ă în toate zonele din Tad-mor (numele arab al Palmirei), inclusiv în apropiere de situl arheologic”, care se situează în sud-vestul orașului, a afi rmat, pentru AFP, Rami Abdel Rahman, directorul OSDO.

Organizaţia neguvernamentală OSDO a anunţat pen-tru agenţia de presă franceză că trupele regimului sirian s-au retras de pe toate poziţiile pe care le controlau în orașul Palmira și la periferia acestuia.

Potrivit Reuters, combatanţii SI controlează aeroportul militar din oraș, sediul serviciilor de informaţii și închi-soarea, pe care jihadiștii din gruparea SI le-au cucerit în timpul nopţii.

Acest fapt este confi rmat de gruparea teroristă, care a postat o declaraţie pe contul său de Twitter prin care anunţă că deţine controlul total asupra orașului Palmi-ra și că ocupă inclusiv aeroportul militar și închisoarea, după „prăbușirea” forţelor proguvernamentale din regi-une. Forţele proguvernamentale în retragere „au lăsat în urmă un număr foarte mare de morţi”, care umplu piaţa orașului, se mai spune în declaraţia SI postată pe Twitter.

De altfel, gruparea stăpânește deja aproape toate câm-purile petroliere și gazifere din Siria, după ce, în ultimele zile, a cucerit două câmpuri gazifere lângă Palmira. Regi-mul de la Damasc nu mai deţine controlul asupra câmpu-lui gazifer Chaer din provincia Homs, din care face parte orașul, în timp ce forţele kurde deţin câmpurile gazifere din Ramilan, provincia Hassake (nord-est).

Zonele pe care gruparea le controlează sunt, în mare parte, slab populate. Principalele orașe siriene, inclusiv capitala Damasc, se afl ă pe fl ancul vestic, de-a lungul frontierei cu Libanul, și au reprezentat prioritatea armatei siriene.

De la izbucnirea luptelor, miercuri, au fost uciși cel pu-ţin 100 de luptători proguvernamentali. Potrivit declara-ţiilor lui Rahman, nu există, deocamdată, informaţii potri-vit cărora jihadiștii ar fi distrus artefacte din orașul antic.

Faptul că SI deţine controlul asupra acestui oraș vechi de peste 2000 de ani stârnește temeri cu privire la soarta celebrelor ruine, cunoscute pentru coloanele romane cu torsade și turnurile funerare. Situl arheologic se situează lângă sediul serviciilor de informaţii militare cucerit de jihadiști.

„Extrem de îngrijorată” de pătrunderea jihadiștilor din gruparea Statul Islamic în orașul antic Palmira din Siria, directoarea generală a UNESCO, Irina Bokova, a făcut un apel miercuri la încetarea „imediată” a ostilităţilor, trans-mite AFP.

„Sunt foarte îngrijorată de situaţia din Palmira. Lupte-le pun în pericol unul din cele mai importante situri din Orientul Apropiat și populaţia sa civilă”, a declarat Boko-va într-un comunicat. „Repet apelul meu pentru înceta-rea imediată a ostilităţilor” în Palmira, sit care fi gurează în Patrimoniul Mondial al UNESCO, a adăugat ea, solicitând „comunităţii internaţionale să facă tot ce îi stă în putinţă pentru protejarea populaţiei civile din oraș și salvarea pa-trimoniului unic” al sitului.

Situaţia este gravă și în Irak. Premierul irakian Haider al-Abadi a plecat miercuri, 20 mai, într-o vizită la Mosco-va, pentru a solicita un ajutor militar rus în faţa jihadiștilor din gruparea SI, care au cucerit recent orașul strategic Ra-madi, situat la mai puţin de 100 de kilometri de capitala Bagdad, scrie AFP.

Anul trecut, Rusia a livrat Irakului mai multe avioane de luptă de tip Suhoi ca ajutor în faţa jihadiștilor din SI care deţin controlul asupra unor vaste regiuni din Siria și Irak.

Statele Unite, care conduc o campanie aeriană interna-ţională contra SI pentru a ajuta armata irakiană, au anun-ţat că vor „reexamina” strategia lor în Irak după căderea orașului Ramadi.

FLUX

Ucraina este angajată într-un „război real” cu Rusia, iar ucrainenii trebuie să se pregătească pentru o nouă ofensivă rusească în vii-torul apropiat, a declarat președintele ucrainean Petro Poroșenko într-un interviu difuzat miercuri, 20 mai, de BBC.

„Aceasta nu este o luptă împotriva separatiștilor susținuți de Rusia, este un război real cu Rusia”, a subliniat șeful statului ucrainean. „Faptul că am capturat doi soldați din forțele speciale ruse este o probă solidă” a prezenței ruse în estul Ucrainei, a adăugat el, în același interviu, citează Agerpres.

Kievul, Occidentul și SUA nu încetează să denunțe prezența forțelor regulate ruse în sprijinul rebelilor separatiști din estul Ucrainei, fapt negat categoric de Moscova.

În pofi da prezenței numeroșilor jurnaliști și observatori independenți, nicio probă defi nitivă nu a putut fi adusă privind amploarea și permanența trupelor ruse în estul Ucrainei.

„Eu cred că ei pregătesc o ofensivă și cred că trebuie să fi m pregătiți să nu le oferim nicio ocazie pentru a relansa provocările. Aceasta va fi în întregime res-ponsabilitatea lor”, a asigurat Poroșenko.

Președintele ucrainean a mai adăugat că nu are încredere în omologul său rus, Vladimir Putin, dar nu are altă opțiune decât să negocieze cu liderul de la Kremlin pentru a da o șansă diplomației. El a mai spus că teritoriul afl at sub controlul rebe-lilor în estul separatist al țării nu poate fi recucerit pe cale militară. „Mă îndoiesc că eliberarea acestor teritorii se poate face prin mijloace militare”, a spus el.

Ucraina a arătat marți opiniei publice doi soldați ruși, prezentați ca membri ai trupelor speciale, într-o încercare de a proba implicarea armatei ruse în confl ict. Aceștia au fost capturați într-o localitate din regiunea Lugansk, fi ef al separatiștilor proruși. Însă Moscova susține că cei doi nu mai făceau parte din forțele armatei ruse în momentul capturării: „nu mai erau militari activi”.

În replică la interviul acordat de președintele Poroșenko, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Guvernul ucrainean se războiește cu propriii cetățeni, nu cu Rusia.

„La Kremlin nu suntem de acord (cu cuvintele liderului ucrainean). În primul rând, trebuie să se țină cont de faptul că, din păcate, Kievul poartă un război îm-potriva propriilor cetățeni”, a spus Peskov, care a adăugat că „ei (cetățenii ucrai-neni) sunt cei care trag și tot ei sunt cei care mor”, potrivit EFE, citată de Agerpres.

Confl ictul armat din estul Ucrainei, care opune armata ucraineană rebeli-lor proruși, s-a soldat cu 6.200 de morți din aprilie 2014 și până acum. Un nou armistițiu a fost instituit în februarie, datorită medierii franco-germane la nego-cierile de la Minsk, în prezența președintelui rus Vladimir Putin, dar incidentele sângeroase continuă aproape zilnic.

FLUX

Războiul declaraţiilor NATO–Rusia. La ce Războiul declaraţiilor NATO–Rusia. La ce consecinţe ar trebui să ne aşteptăm?consecinţe ar trebui să ne aşteptăm?

Cu cine luptă Ucraina? Peste jumătate din teritoriul Siriei este în mâinile teroriştilor SI.

Oraşul antic Palmira, în pericol

Jens StoltenbergJens Stoltenberg Nikolai PatrușevNikolai Patrușev

22 MAI 2015 77 F L U XF L U XPrograme

GRU PUL DE PRESĂ FLUXCOLEGIUL REDACŢIONAL:Ioana Florea

DEPARTAMENT INVESTIGAŢII:Victor Teodorescu

CORESPONDENŢI:Lucia CujbăVirginia RoşcaEcaterina Deleu

ADRE SA: MD-2004, Chişinău,str. N. Iorga, 8Tel.: 022.31.72.36E-mail: ap@fl ux.md

REDACTOR-STILIZATOR:Liliana Stegărescu

REDACTOR TEHNIC:Petru Pascaru

DEPARTAMENTUL PUBLICITATE: Tel.: 022.31.72.36e-mail: publicitate@fl ux.mdAdre sa in ter net: www.fl ux.md E-mail: ap@fl ux.md

Ti par: Tipografi a “PRAG-3”Comanda nr. 395 TIRAJ – 10.000

Redacţia nu poartă răspundere pentru conţinutul materialelor publicitare şi al scrisorilor publicate în ziar.Titlurile ştirilor preluate de pe agenţiile de presă aparţin redacţiei.

LUNI, 25 MAI LUNI, 25 MAI 06:00 Muzica de Acasă

07:30 O seară perfectă (r)

09:00 Teleshopping 09:00 Teleshopping 09:15

Serial: Sufl et călător (r) 10:15 Teleshopping 10:30

Serial: Sufl et călător (r) 11:30 Serial: Fugara (r)

13:30 Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15

Serial: Tânăr și neliniștit, ep.5019 15:15 Serial:

Înger sălbatic ep.206, 207 17:10 Serial: Las Bravo,

ep.96 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial: Puterea

destinului 20:15 Serial: Fugara, ep.107, 108 22:15

Serial: Dragoste de viață, ep.109 23:15 Serial:

Terra nostra, ep.148 00:15 O seară perfectă (r)

01:45 Muzica de Acasă 03:45 Serial: Las Bravo (r)


MARŢI, 26 MAI MARŢI, 26 MAI 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă

(r) 09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Trandafi rul

negru (r) 10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Pu-

terea destinului (r) 11:30 Serial: Fugara (r) 13:30

Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15






Terra nostra, ep.149 00:15 O seară perfectă (r)

01:45 Muzica de Acasă 03:45 Serial: Las Bravo (r)


MIERCURI, 27 MAI MIERCURI, 27 MAI 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă










Terra nostra, ep.150 (sfâriștul serialului) 00:15 O

seară perfectă (r) 01:45 Muzica de Acasă 03:45

Serial: Las Bravo (r) 04:30 O seară perfectă (r)

JOI, 28 MAI JOI, 28 MAI 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă










Iubiri vinovate ep.1 00:15 O seară perfectă (r)

01:45 Muzica de Acasă (r) 03:45 Serial: Las Bravo

(r) 04:30 O seară perfectă (r)

VINERI, 29 MAI VINERI, 29 MAI 06:00 Muzica de Acasă 07:30 O seară perfectă






Înger sălbatic ep.214, 215 17:10 Serial: Las Bra-

vo, ep.100 18:00 O seară perfectă 19:30 Serial:

Puterea destinului 20:15 Serial: Fugara, ep.115,

116 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.113 23:15

Serial: Iubiri vinovate ep.2 00:15 O seară perfectă

(r) 01:45 Muzica de Acasă (r) 03:45 Serial: Las

Bravo (r) 04:30 Acasă în bucătărie (r) 05:15 Acasă

la români (r)

SÂMBĂTĂ, 30 MAI SÂMBĂTĂ, 30 MAI 06:00 Muzica de Acasă 08:00 Serial: Las Bravo




Teleshopping 13:45 Muzica de Acasă 14:15 Serial:

Friendzone, ep.204, 205, an 2 15:15 Serial: Inger

salbatic, ep.216, 217 17:15 Serial: Las Bravo,

ep.101 18:15 Serial: Sufl et călător, ep.13, 14 20:15

Serial: Fugara, ep.117, 118 22:15 Serial: Dragoste

de viață, ep.114 23:15 Serial: Teen Mom 1, ep 306,

sezonul 3 00:15 Acasă în bucătărie (r) 01:15 Mu-

zica de Acasă (r) 03:15 Serial: Las Bravo (r) 04:15

Acasă în bucătărie (r) 05:15 Acasă la români (r)

DUMINICĂ, 31 MAI DUMINICĂ, 31 MAI 06:00 Muzica de Acasă 08:00 Serial: Las Bravo (r)

09:00 Teleshopping 09:15 Serial: Sufl et călător (r)

10:15 Teleshopping 10:30 Serial: Sufl et călător (r)

11:30 Serial: Fugara (r) 13:30 Teleshopping 13:45

Muzica de Acasă 14:15 Serial: Friendzone, ep 206,

207, an 2 15:15 Serial: Înger sălbatic ep.218, 219

17:15 Zodiacul de acasă ed.3 18:15 Serial: Sufl et

călător, ep.15, 16 20:15 Serial: Fugara, ep.119,

120 22:15 Serial: Dragoste de viață, ep.115 23:15

Zodiacul de acasă (r) 00:15 Acasă în bucătărie (r)

03:15 Serial: Las Bravo (r) 04:15 Acasă în bucătărie

(r) 05:15 Dincolo de poveștiri (r) 05:45 Rețeta

de acasă (r)

LUNI, 25 MAI LUNI, 25 MAI 6.05 Baștina. Magazin agricol. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună

dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 9.15 Desene animate. „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 9.50, 22.25 Настоящее время. 10.20 Știință și inovare. 10.55 Festivalul-concurs „Polobocul de aur 2015”. 11.45 Când vacanța devine una de groază. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15 Eurovision Song Contest 2015. Finala. 17.15 Vectorul European. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.50 Electorala 2015. Dezbateri electorale. 21.30 Elec-torala 2015. Votul tău. 21.40 Cântec, dor și omenie. 22.55 Fotbal non-stop. 23.40 Documentar. „Daniel Buren la Grand Palais”. 0.10 Film. „LEGĂTURI INVIZIBILE” (Italia). 1.45 Din folclorul internațional. 2.20 Documentar. „În atelierul lui Mondrian”.

MARŢI, 26 MAI MARŢI, 26 MAI 6.05 Cuvintele Credinței. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 9.15 Desene animate. „Corsarul negru”. 9.50, 22.25 Настоящее время. 10.20 Baștina. Magazin agricol. 11.05 Docu-mentar. „Daniel Buren la Grand Palais”. 11.35 Cântec, dor și omenie. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 3.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 Evantai folcloric. 14.45, 0.00 Fotbal non-stop. 15.30 Documentar. „Simfonia fantastică de Herctor Berlioz”. 16.30 Gagauz ogea. 17.15 Accente economice. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.50 Electorala 2015. Dezbateri electorale. 21.20 „O lecție de educație fi nanciară” cu Leonid Talmaci. 21.30 Dialog social. 22.55 În premieră! Prezentarea fi lmului „Evadarea” de N. Negară. 0.45 Film. „SQUADRA OMICIDI”. 2.15 Documentar. „Veteranii”. 2.45 Cinemateca universală.

MIERCURI, 27 MAI MIERCURI, 27 MAI 6.05 Gagauz ogea. 6.35 Reporter de gardă 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 9.15, 5.30 Accente economice. 9.50, 22.25 Настоящее время. 10.20 Natura în obiectiv. 10.50 Electorala 2015. Votul tău. 11.00 Documentar. „În atelierul lui Mondrian”. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 3.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 O seară în familie. 15.10 Portrete în timp. 15.40 Fii tânăr! 16.30 Svitanok. 17.15 Documentar. „Drumul mătăsii”. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.50 Electorala 2015. Dezbateri electorale. 21.20 „O lecție de educație fi nanciară” cu Leonid Talmaci. 21.30 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 22.55 Concert simfonic pentru pace. Muzică turcească. 0.10 Serial. „UN PREOT PRINTRE NOI”.

JOI, 28 MAIJOI, 28 MAI 6.05 Svitanok. 6.40 Chișinăul de ieri și de azi. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 9.15, 17.15 Documentar. „Drumul mătăsii”. 9.50, 22.25 Настоящее время. 10.20 Vectorul European. 10.55 Documentar. „Simfonia fantastică de Hector Berlioz”. 11.55, 18.00, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 3.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 Cultura azi. 14.50 Ora stelelor. 15.50 Părinți și copii. 16.30 Petalo romano. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.50 Electorala 2015. Dezbateri electorale. 20.50 Super-loto „5” din „35”. 21.20 „O lecție de educație fi nanciară” cu Leonid Talmaci. 21.30 Carta drepturilor. 22.55 Film. „OMUL GREȘIT” (Italia). 0.40 Serial. „ANCHETA FAMILIEI”. 2.20 Legendele muzicii.

VINERI, 29 MAI VINERI, 29 MAI 6.05 Petalo romano. 6.40 Tezaur. 6.55, 7.05, 7.35, 8.15, 8.35 Bună dimineața! 7.00, 7.30, 8.00, 8.30, 13.00, 21.00 ȘTIRI. 9.00, 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 9.10, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 9.15, 17.15 Documentar. „Drumul mătăsii”. 9.50, 22.25 Настоящее время. 10.20 Destine de colecție. 10.50 Docu-mentar. „Pasiunea genului Bolero”. 11.55, 17.55, 4.35 Cine vine la noi? Program de divertisment. 12.50, 17.45, 3.50 Pur și simplu. 13.15, 3.00 Serial. „AGRODOLCE”. 14.05 „Un sfert de vorbă” cu Ilona Spătaru. 14.25 Documentar. „Shift - viața în era digitală”. 14.40 Erudit-cafe. 15.25 Ring Star. Concurs muzical. 16.30 Stil nou. 19.00, 4.00 MESAGER. 19.50 Electorala 2015. Dezbateri electorale. 21.20 „O lecție de educație fi nanciară” cu Leonid Talmaci. 21.30 Povestea generațiilor. 22.55 Fii tânăr! 23.40 Serial. „PLUTONIERUL ROCCA”. 1.20 Documentar. „Aventuri la grădina zoologică”.

SÂMBĂTĂ, 30 MAI SÂMBĂTĂ, 30 MAI 6.05 Documentar. „Luis Sepulveda, scriitorul de la capătul lumii”. 7.05 Desene animate. „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”. 7.35 De-sene animate. „Corsarul negru”. 8.00 Bună dimineața de weekend! 9.55, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 10.00 Magazinul copiilor. 10.30 Povestea generațiilor. 11.00 Casa mea. 11.30 Stil nou. 12.00 Ora stelelor. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 Știri pozitive. 13.35 Chișinăul de ieri și de azi. 14.35 Orchestra „Busuioc moldovenesc”. Program muzical. 15.20 Rugby. „Lupii albi” - „Credo 63” (Ucraina). Transmisiune în direct. În pauză: Legendele muzicii. 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 17.15 Art-club (rus). 17.45 Dialog social. 18.05 Erudit-cafe. 19.00, 3.55 MESAGER. 19.45 O seară în familie. 21.25, 5.30 Dor. Compozitorul C. Baranovschi. 22.25 Festivalul-concurs „Xeo-Planet”. 23.35 Serial. „CRIMINI”. 1.15 Fii tânăr! 2.00 Johann Sebastian Bach. „Concertele Brandenburgice”. 3.40 Tezaur.

DUMINICĂ, 31 MAI DUMINICĂ, 31 MAI 6.05 Documentar. „Global 3000”. 7.00 Cinemateca universală. 7.15 Cuvintele Credinței. 8.00 Bună dimineața de weekend! 9.00 Domnului să ne rugăm! Liturghia la Duminica Mare. Transmisiune de la Catedrala „Nașterea Domnului” din Chișinău. 10.00, 18.55, 19.35, 20.55, 21.15, 21.55, 22.15 Electorala 2015. 10.05 „Nu pleca, copilăria mea”. Program distractiv. 11.05 Părinți și copii. 11.40 La datorie. 12.00, 5.30 Moldovenii de pretutindeni. 12.30 Natura în obiectiv. 13.00, 21.00 ȘTIRI. 13.15 Aniversări. Elena Curicheru-Va-tamanu. 14.00 Baștina. Magazin agricol. 14.45 Tezaur. 15.00 Copii „cuminți” cu vedete părinți. Program muzical. 16.25 Documentar. „Arts 21”. 17.00, 22.00 ȘTIRI (rus). 17.15 Cultura azi. 18.00 Evantai folcloric. 18.40 Loteria „Milioane pentru Moldova”. 19.00, 3.55 MESAGER STOP-CADRU. 19.45, 4.30 Ora stelelor. 21.25 ARTelier. 22.25 Serial. „CRIMINI” (Italia). 0.05 Erudit-cafe. 0.50 Serial. „PLU-TONIERUL ROCCA”.

LUNI, 25 MAI LUNI, 25 MAI 08:30 Știrile PROTV - Ce se în-tâmplă, doctore? 10:30 Tele-shopping 10:45 La Maruță (r)

12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafi rul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:00 Lecții de viață 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vede-telor 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.10, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O Seară perfectă (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:30 La Maruță (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

MARŢI, 26 MAI MARŢI, 26 MAI 08:30 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafi rul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Ști-rile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 21:45 Serial: Las Fierbinți, ep.23 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:05 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.11, an 2 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O Seară perfectă (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:30 La Maruță (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

MIERCURI, 27 MAI MIERCURI, 27 MAI 08:30 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafi rul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Ferma vedetelor 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Lecții de viață (r) 00:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 00:30 O Seară perfectă (r) 02:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 04:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:30 La Maruță (r) 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

JOI, 28 MAI JOI, 28 MAI 08:30 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafi rul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:45 Ferma vedetelor 21:45 Serial: Las Fierbinți, ep.24 22:30 Știrile Pro Tv cu Sorina Obreja 23:00 Serial: Lie to me - Psi-hologia minciunii, ep.12, an 2 23:45 Serial: Lie to me - Psihologia minciunii, ep.13, an 2 00:30 Serial: Tanti Florica, ep.6, sezon 2 01:15 Serial: Tanti Flo-rica, ep.7, sezon 2 02:00 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 02:30 O Seară perfectă (r) 04:00 Știrile ProTv cu Sorina Obreja (r) 04:30 Fabricat în Mol-dova - emisiune muzicală 06:00 Știrile ProTv cu Cristina Gheiceanu (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

VINERI, 29 MAI VINERI, 29 MAI 08:30 Știrile PROTV - Ce se întâmplă, doctore? 10:30 Teleshopping 10:45 La Maruță (r) 12:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 14:00 Teleshopping 14:15 Film: Trandafi rul negru (r) 15:15 Serial: Puterea destinului (r) 16:15 Lecții de viață 17:00 Știrile ProTV cu Anișoara Loghin 17:35 La Maruță 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu 20:30 Filmul Pro 22:30 Fil-mul Pro 00:30 Știrile ProTv cu Anișoara Loghin (r) 01:00 O Seară perfectă (r) 02:30 Fabricat în Moldo-va - emisiune muzicală 04:30 România, te iubesc! (r) 06:15 Știrile Pro Tv cu Cristina Gheiceanu (r)

SÂMBĂTĂ, 30 MAI SÂMBĂTĂ, 30 MAI 07:00 Știrile PRO TV 10:00 Teleshopping 10:15 I like IT 10:45 Ce se întâmplă, doctore? 11:15 Film: Robosapiens 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Film: Toate pânzele sus, ep.10 15:45 Filmul PRO (r) 17:15 Filmul PRO (r) 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 20:45 Ferma vedetelor (fi nala) (live) 22:45 Film: Furtul de diamante 00:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 01:00 Film: Robosapiens (r) 02:45 Ce se întâmplă, doctore? (r) 03:15 Știrile PROTV (r) 04:15 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:15 Știrile ProTv cu Speranța State (r)

DUMINICĂ, 31 MAI DUMINICĂ, 31 MAI 07:00 Știrile PROTV Ce se întâmplă, doctore? 10:00 Teleshopping 10:15 După 20 de ani 11:15 Ferma vedetelor (r) 13:00 Știrile PROTV 13:05 Teleshopping 13:20 Apropo Tv 14:15 Film: Ce zi minunată! 16:15 Film: Doctor Dolittle 2 18:00 România, te iubesc! 19:00 Știrile PROTV 20:00 Știrile ProTv cu Speranța State 21:00 Fotbal Cupa României: Steaua - U. Cluj (live) 23:00 Film: Ame-nintarea nopții 01:00 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 01:45 Film: Amenintarea nopții (r) 04:00 Fabricat în Moldova - emisiune muzicală 06:00 Știrile ProTv cu Speranța State (r) 06:45 O Seară perfectă (r)

ПОНЕДЕЛЬНИК, ПОНЕДЕЛЬНИК, 25 МАЯ 25 МАЯ

05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 «Жить здорово!» 10:55 «Модный приговор» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:15 Новости 12:40 «Сегодня вечером» с Андреем Малаховым 15:00 «Primele știri» (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 «Контрольная закупка» 16:00 «Мужское / Женское» 17:00 «Наедине со всеми». Программа Юлии Меньшовой 18:00 «Primele știri» (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 «Жди меня» 19:55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21:00 «Primele știri» (rom) 21:40 «Время» 22:15 Премьера. Евгений Пронин, Валерий Баринов в многосерийном фильме «Слава» 00:10 «Primele știri» (rus) 00:25 «Вечерний Ургант» 00:55 «Познер» 01:50 Ночные новости 02:05 «Тихий дом» на Каннском кинофестивале. Программа Сергея Шолохова 02:30 «Наедине со всеми»

ВТОРНИК, 26 МАЯ ВТОРНИК, 26 МАЯ 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 «Жить здорово!» 10:55 «Модный приговор» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:15 Новости 12:40 «Слава». Многосерийный фильм 15:00 «Primele știri» (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 «Контрольная закупка» 16:00 «Мужское / Женское» 17:00 «Наедине со всеми». Программа Юлии Меньшовой 18:00 «Primele știri» (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 «Давай поженимся!» 19:55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21:00 «Primele știri» (rom) 21:45 «Время» 22:20 Премьера. Евгений Пронин, Валерий Баринов в многосерийном фильме «Слава» 00:15 «Primele știri» (rus) 00:30 «Вечерний Ургант» 01:00 Ночные новости 01:15 «Структура момента» 02:10 «Наедине со всеми» 02:55 «Prima Oră» (R)

СРЕДА, 27 МАЯ СРЕДА, 27 МАЯ 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 «Жить здорово!» 10:55 «Модный приговор» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:15 Новости 12:40 «Слава». Многосерийный фильм 15:00 «Primele știri» (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 «Контрольная закупка» 16:00 «Мужское / Женское» 17:00 «Наедине со всеми». Программа Юлии Меньшовой 18:00 «Primele știri» (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 «Давай поженимся!» 19:55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21:00 «Primele știri» (rom) 21:45 «Время» 22:20 Егор Бероев, Любовь Толкалина в многосерийном фильме «Время для двоих» 00:15 «Primele știri» (rus) 00:30 «Вечерний Ургант» 01:00 Ночные новости 01:15 «Политика»

ЧЕТВЕРГ, 28 МАЯ ЧЕТВЕРГ, 28 МАЯ 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 «Жить здорово!» 10:55 «Модный приговор» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:15 Новости 12:40 Егор Бероев, Любовь Толкалина в многосерийном фильме «Время для двоих» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 «Контрольная закупка» 16:00 «Мужское / Женское» 17:00 «Наедине со всеми». Программа Юлии Меньшовой 18:00 «Primele știri» (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 «Давай поженимся!» 19:55 «Пусть говорят» с Андреем Малаховым 21:00 «Primele știri» (rom) 21:45 «Время» 22:20 Егор Бероев, Любовь Толкалина в многосерийном фильме «Время для двоих» 00:15 «Primele știri» (rus) 00:30 «Вечерний Ургант» 01:00 Ночные новости 01:15 «На ночь глядя» 02:00 «Наедине со всеми» 02:45 «Prima Oră» (R)

ПЯТНИЦА, 29 МАЯ ПЯТНИЦА, 29 МАЯ 05:00 Телеканал «Доброе утро» 07:00 «Prima Oră» 09:00 «Primele știri» (rom) 09:15 Новости 09:25 Teleshopping 09:45 «Жить здорово!» 10:55 «Модный приговор» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:15 Новости 12:40 Егор Бероев, Любовь Толкалина в многосерийном фильме «Время для двоих» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:15 Новости (с субтитрами) 15:35 «Контрольная закупка» 16:00 «Мужское / Женское» 16:55 «Человек и закон» с Алексеем Пимановым 18:00 «Primele știri» (rus) 18:20 Вечерние новости (с субтитрами) 18:50 «Давай поженимся!» 19:55 «Поле чудес» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:40 «Время» 22:15 «Клуб Веселых и Находчивых». Высшая лига 00:25 «Primele știri» (rus) 00:40 «Вечерний Ургант» 01:25 Премьера. «Большая игра: Пэкер против Мердока». Часть 2-я

СУББОТА, 30 МАЯ СУББОТА, 30 МАЯ 06:00 Новости 06:10 «Георгий Бурков. Ироничный Дон Кихот» 07:05 Изольда Извицкая, Анатолий Кузнецов, Евгений Самойлов в комедии «К Черному морю» 08:20 «Играй, гармонь любимая!» 09:00 «Умницы и умники» 09:45 «Слово пастыря» 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 «Смак» 11:05 Премьера. «Владимир Кузьмин. «Счастье не приходит дважды» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:20 «Идеальный ремонт» 13:10 Премьера. «Спасти ребенка» 14:05 Семен Морозов, Владимир Ивашов в комедии «Семь нянек» 15:00 «Primele știri» (rom) 15:10 Новости (с субтитрами) 15:25 Комедия «Семь нянек». Продолжение 15:45 Премьера. «Взрослые и дети». Праздничный концерт к Дню защиты детей 17:10 «Кто хочет стать миллионером?» с Дмитрием Дибровым 18:00 «Primele știri» (rus) 18:15 Вечерние новости (с субтитрами) 18:30 «Танцуй!» 21:00 «Primele știri» (rom) 21:20 «Время» 21:45 «Сегодня вечером» с Андреем Малаховым 23:20 Премьера. «Мистер и миссис СМИ» 23:55 Премьера. Владислав Лешкевич, Андрей Мерзликин, Дарья Носик, Игорь Угольников в фильме «Рассказы» 01:45 Фильм братьев Коэнов «Перевал Миллера»

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 31 МАЯ ВОСКРЕСЕНЬЕ, 31 МАЯ 05:40 Татьяна Догилева, Юрий Богатырев в фильме «Нежданно-негаданно» 06:00 Новости 06:10 Фильм «Нежданно-негаданно». Продолжение 07:15 Музыкальная комедия «Точка, точка, запятая…» 08:35 «Служу Отчизне!» 09:00 «Здоровье» 10:00 Новости 10:15 Teleshopping 10:30 «Непутевые заметки» с Дмитрием Крыловым 10:45 «Пока все дома» 11:30 «Фазенда» 12:00 «Primele știri» (rom) 12:10 Новости 12:25 «Брак по завещанию. Возвращение Сандры». Многосерийный фильм 15:00 «Primele știri» (rom) 15:15 «Брак по завещанию. Возвращение Сандры». Многосерийный фильм 18:00 «Primele știri» (rus) 18:10 «Вячеслав Невинный. Смех сквозь слезы» 19:00 «Replica» 20:00 «Точь-в-точь». Финал 21:00 «Sinteza săptămânii» (rom) 21:35 Воскресное «Время». Информационно-аналитическая программа 23:15 «Точь-в-точь». Финал (продолжение) 01:10 Премьера. Анатолий Белый в фильме «Стальная бабочка»

ПОНЕДЕЛЬНИК, 25 МАЯ ПОНЕДЕЛЬНИК, 25 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Дело Астахова. 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 15:25 Гнев Титанов. Фэнтези. США 2012 17:00 Știri. 17:15 Кости. Детектив. США 2005 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Золото дураков. Комедия. США 2008 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 Золото дураков. Комедия. США 2008 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

ВТОРНИК, 26 МАЯ ВТОРНИК, 26 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Дело Астахова. 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 17:00 Știri. 17:15 Кости. Детектив. США 2005 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Уолл-Стрит: Деньги не спят. Драма. США 2010 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:25 Уолл-Стрит: Деньги не спят. Драма. США 2010 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова. 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

СРЕДА, 27 МАЯ СРЕДА, 27 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Дело Астахова. 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 17:00 Știri. 17:15 Кости. Детектив. США 2005 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Cтрелок. Боевик. США 2007 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:15 Cтрелок. Боевик. США 2007 02:20 Știri. 02:50 Дело Астахова. 03:35 Știrile dimineții. 05:20 Știri. 05:50 Дело Астахова.

ЧЕТВЕРГ, 28 МАЯ ЧЕТВЕРГ, 28 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Дело Астахова. 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 17:00 Știri. 17:15 Кости. Детектив. США 2005 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Цена страха. Боевик. США 2002 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:20 Цена страха. Боевик. США 2002 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

ПЯТНИЦА, 29 МАЯ ПЯТНИЦА, 29 МАЯ 06:30 Новости. 07:00 Știrile dimineții. 09:00 Дело Астахова. 10:00 Менталист. Детектив. США 2008 11:00 Știri. 11:25 Менталист. Детектив. США 2008 12:15 Дело Астахова. 14:00 Новости. 14:35 Дело Астахова. 17:00 Știri. 17:15 Кости. Детектив. США 2005 18:00 Менталист. Детектив. США 2008 19:50 Unitatea de Gardă. 20:00 Новости. 20:30 Прямая и явная угроза. Боевик. США 1994 22:50 Unitatea de Gardă. 23:00 Știri. 23:30 Кости. Детектив. США 2005 00:20 Прямая и явная угроза. Боевик. США 1994 02:15 Știri. 02:45 Дело Астахова 03:30 Știrile dimineții. 05:15 Știri. 05:45 Дело Астахова.

СУББОТА, 30 МАЯ СУББОТА, 30 МАЯ 6:30 Новости. 7:00 Губка Боб квадратные штаны. США 1999 8:00 Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Кунг-фу Панда: Удивительные легенды. США 2011 10:00 «Autostrada». 11:00 Анастасия. Мульт. США 1997 13:00 Менталист. Детектив. США 2008 14:00 Новости. 14:30 Менталист. Детектив. США 2008 (продолжение) 17:00 Știri. 17:10 Менталист. Детектив. США 2008 (продолжение) 20:00 Новости. 20:40 Как приручить дракона. Мульт. США 2010 22:20 Ночной рейс. Триллер. США 2005 23:00 Știri. 23:30 Ночной рейс. Триллер. США 2005 (продолжение) 0:20 Știri. 0:50 «Autostrada». 1:50 Știri. 2:20 Ночной рейс. Триллер. США 2005 3:45 Știri. 4:15 Менталист. Детектив. США 2008

ВОСКРЕСЕНЬЕ, 31 МАЯ ВОСКРЕСЕНЬЕ, 31 МАЯ 6:30 Știri. 7:00 Губка Боб квадратные штаны. США 1999 8:00 Пингвины Мадагаскара. США 2014 9:00 Кунг-фу Панда: Удивительные легенды. США 2011 10:00 Magazin UEFA Cham-pions League. 10:30 Как приручить дракона. Мульт. США 2010 12:25 Анастасия. Мульт. США 1997 14:00 Новости. 14:30 Менталист. Детектив. США 2008 16:00 Кости. Детектив. США 2005 17:00 Știri. 17:10 Кости. Детектив. США 2005 (продолжение) 20:00 Новости. 20:30 Возвращение Супермена. Фэнтези. США 2006 23:00 Știri. 23:30 Возвращение Супермена. Фэнтези. США 2006 (продолжение) 00:00 Дни грома. Драма. США 1990 1:40 Менталист. Детектив. США 2008

22 MAI 201588F L U XF L U X Cultur=

BERBECNativii care nu și-au găsit încă jumătatea au șanse să și-o găsească acum, însă trebu-ie să fi e atenţi să nu se lase duși de val și să constate mai târziu că această persoană nu se ridică la înălţimea așteptărilor lor. Câș-tigurile din această săptămână îi vor ajuta să-și reechilibrezi bugetul, totuși va trebui să nu cheltuiască mai mult decât este ne-cesar.

TAURNativii singuri își pot cunoaște jumătatea. Cei care au deja un partener au șanse mari să-și ofi cializeze relaţia. Din punct de ve-dere al câștigului material, nici Pluton, nici Neptun nu vor fi prea generoși cu acești nativi, de aceea se recomandă cheltuirea cu precauţie a resurselor fi nanciare.

GEMENIJupiter favorizează armonia în relaţia cu partenerul de viaţă. Celor singuri, Jupiter le dă o mână de ajutor, oferindu-le ocazia mai multor întâlniri în cursul cărora este foarte probabil să-și întâlnească jumătatea. Prezenta confi guraţie astrală nu va fi însă la fel de favorabilă la capitolul bani, nativii pu-tând avea o serie de cheltuieli neprevăzute.

RACNativii își vor îmbunătăţi comunicarea cu partenerul de viaţă. Cei singuri sunt în peri-col de a-și pierde capul și de a începe o re-laţie cu o persoană pasională, dar în același timp geloasă și posesivă. Saturn le va pune beţe în roate la capitolul bani, căci fi e veni-turile lor se vor micșora, fi e cheltuielile lor vor crește.

LEUÎn sfârșit, este momentul ca nativii Lei să pună pe primul loc și viaţa de cuplu. Leii singuri vor avea parte de noi parteneri de cuplu, de dorinţe și pasiuni intense. Secto-rul bani nu este foarte bine aspectat, întru-cât se pot ivi cheltuieli neprevăzute destul de mari. Ambiţia acestor nativi riscă să-i îm-pingă pe aceștia să-și asume niște riscuri foarte mari.

FECIOARĂFecioarele care au deja un partener de via-ţă ar trebui să evite să-i stârnească gelozia, întrucât reacţiile acestuia pot fi neprevă-zute, chiar violente. Fecioarele singure vor avea parte de întâlnirea vieţii lor, dar este posibil și ca în viaţa lor să se reîntoarcă o iu-bire mai veche. Atenţie la cheltuieli!

BALANŢĂBalanţele care formează un cuplu, vor tre-bui să dea dovadă de multă înţelegere și toleranţă pentru a nu ajunge la confl icte cu partenerul de viaţă. Mercur îi va ajuta pe acești nativi să-și reorganizeze bugetul, lucru de care vor avea realmente nevoie, întrucât mulţi dintre ei vor avea cheltuieli cu casa.

SCORPIONMercur și Venus le facilitează acestor na-tivi accesul la armonia relaţională, tandre-ţea și senzualitatea reluându-și locul bine meritat în relaţia de cuplu. Cei singuri vor fi sprijiniţi de Marte în demersurile lor de a-și găsi sufl etul pereche. În sectorul bani, Scorpionii vor avea ocazii bune de câștig.

SĂGETĂTORJupiter le imprimă acestor nativi dorinţa de a-și mări familia. Cei singuri sunt predis-puși la mici atacuri de panică legate de fap-tul că nu-și pot găsi un partener de viaţă. La capitolul bani, Săgetătorii vor avea de cules roade după o perioadă în care au muncit pe brânci.

CAPRICORNAceastă săptămână le aduce Capricorni-lor conștiinţa faptului că relaţia de cuplu trebuie să fi e o prioritate. Cei singuri vor avea ocazia să cunoască persoane intere-sante și aproape că nici nu-și vor da seama când se vor îndrăgosti. Luna le va perturba acestor nativi echilibrul psihic, ceea ce se va traduce prin oboseală, dispoziţie proas-tă, rezistenţă scăzută la stres sau slăbirea imunităţii.

VĂRSĂTORÎn relaţia de cuplu, Vărsătorii vor împleti tandreţea cu pasiunea. Se anunţă o săptă-mână plină de senzualitate. Dacă relaţiile dintre parteneri au fost ceva mai reci în ul-tima vreme, acum lucrurile vor avea toate șansele să revină pe un făgaș normal. Jupi-ter favorizează câștigurile mari.

PEŞTIJupiter aduce armonie în viața de cuplu. Nativii singuri fi e se vor îndrăgosti, fi e, dacă iubesc în secret, vor avea șansa ca senti-mentele să le fi e împărtășite. În sectorul banilor se înregistrează fi e cheltuieli ne-prevăzute, fi e întârzieri în virarea banilor în cont.

22-29 mai22-29 mai

28.X.199528.X.1995Uneori, ajung la certuri prostești din sim-

plul motiv că nu respect elementara regulă de care se conducea Danilo Kiš: „Nu discuta cu ignoranţii chestiuni pe care le aud prima oară de la tine”. (În acest caz, de multe ori ar trebui să fi i un mut…)

Un biet tinerel, căruia câţiva opt-nou-ze-ciști îi spun Bubu (la rândul său, el le spune probabil: Bububui) dă niște texte ce trezesc senzaţia de igrasie și mâini veșnic transpira-te. O slinoșenie de ins ce călătorește cu săp-tămânile în vagoane de clasa a treia…

29.X.29.X.Nu sunt împotriva atașamentului pe care îl

necesită o vârstă, o stare de generaţie, numai dacă acesta nu este exagerat până la sfi dare ce duce la… generaţie-deformaţie.

Serafi m Saka mă întreabă pe cine să inclu-dem ca participanţi la simpozionul PEN de la Neptun. Zicem ambii că Vitalie Ciobanu, Vasi-le Gârneţ, primul nu poate, pleacă altundeva, iar pe Vasile Saka îl telefonează, fi xându-i o întâlnire, dar Serafi m nu se prezintă la ora in-dicată. În fi ne, merge cine merge…

V. V., luând cuvântul, a produs o impresie lamentabilă. El stătuse deja la Casa de cre-aţie de la Neptun vreo două săptămâni, în care ar fi putut să scrie 2-3 pagini despre ce-și propusese să vorbească. Însă nu a fă-cut-o civilizat, cum s-ar fi căzut, ci i-a ieșit o trăncăneală logoreică, de pe la garduri de mahala. Fraze dezlânate, idei abia anunţa-te și abandonate imediat, de parcă el însuși s-ar fi speriat de ele. Ca totdeauna, impresie de ins care se dorește a fi recunoscut drept emul al lui Socrate, în realitate făcând tro-

tuarul spiritului prăfos (în ochi) între cort și bibliotecă.

Impresia penibilă pe care a produs-o M. (mi-a vorbit de ea mai mulţi, inclusiv Gârneţ, cu care pare-se V. e de pe aceleași melea-guri), când tot debitează înaltele opinii des-pre sine, ca ins care se vrea în toate primul: și în politică, și la înot, și în versifi caţie, și în fotbal etc.

Iată că peste puţin timp trecut de o lună am deja amintiri de o tonalitate bemolizată, ele-giacă, legate de acea sâmbătă de 24 septem-brie, când, din nou, după cea de la început de iunie, am călătorit în Deltă… Cer înnorat a primă/ prime burniţă/ burniţe de toamnă. Rece, vânt dunărean certându-ne în surdină că suntem înveșmântaţi cam neadecvat. Mila 23… Canalele cu lame de stuf tremurătoare în bătaia curentului de aer rece. Prin locurile unde, vara, văzurăm nuferi – tremur frânt de unde mărunte. Păsări – foarte puţine. Doar, din când în când, câte o egretă albă sau gri, mică sau ceva mai mare, zburătăcindu-se din preajma vasului cu care plutim. Egrete și re-grete după timpuri însorite și vesele pe care le-am trăit în acea primă decadă de iunie a acestui, încă, an…

Ciudat! Cât de imprevizibil este uneori mo-mentul care-ţi poate redeștepta amintirile într-o sugestie-asociaţie inexplicabilă. Spre exemplu, îndelunga călătorie prin stepa mon-golă de acum vreo șase ani, în special prin acea parte a ei unde prind a se ivi niște coaste deluroase, relativ muntoase, împresurate cu mii de bolovani de lavă vulcanică care bubu-iseră cu multe milenii în urmă; deci, îmi readu-seră în faţa ochilor minţii acele imagini nimic altceva, decât întâmplătoarea mea întâlnire cu niște versuri ale francezului Saint-Pol-Roux: „Les coteaux d’ Ephraim belaient dans lointain;/ Un paradis montain des fi entes de gazelles”.

De fapt, versurile îmi reamintiră de un șirag de gazele ce străbăteau agale acele pante

mongole care, fi rește, atunci nu-mi treziseră posibilitatea de a le înţelege precum la Saint-Pol-Roux: „Colina lui Efraim behăia în depărta-re;/ Un paradis urca din balegi de gazele”.

(Am impresia că atmosfera e ușor afi nă ce-lei din grupajul de poeme al lui Fundoianu „Herţa”, pe care l-am editat în colecţia „Poezii de duminică” – „Ora de vizită” se cheamă pla-cheta – acum doi ani.)

Trebuie să fi nalizez cumva cele peste 20 de pagini de impresii de călătorie prin Mon-golia, abandonate brusc în acea vară/ toam-nă de naţională, abundentă lumină a anului 1989, când, cu lumea de pe lume, am ieșit și am stat mult în Piaţa Marii Adunări Naţi-onale.

30.X.30.X.În dactilograma dialogului nostru, Mircea

Martin nu a avut prea multe intervenţii, iar cele avute – sunt subtile, de stil și precizări necesare. El, care îmi păruse oarecum dis-tant și cu o dispoziţie interiorizată, se vede că a fost în cu totul altă tonalitate a zilei, când mi-a pus pe cartea lui Matei Călinescu „Cinci feţe ale modernităţii” cea mai nesofi sticată și familială dedicaţie: „Lui Leo de la Mircea Mar-tin. București ’95”.

Mi-a expediat o carte nouă Anatol Cioca-nu – „Flori de tei deasupra noastră” (versuri de dragoste), ed. „Glasul”. („Tot cu dragoste, pentru Leo Butnaru” și tot ca cunings, ame-ricanul, scriindu-și numele și prenumele cu literă mică, obicei de mai demult.)

Astăzi, la ședinţa redacţională, Ioan Mâ-născurtă zice că poate ar fi cazul să-i publi-căm lui G. V. vreo selecţie de versuri. Proba-bil, la București ideea i-o fi sugerat-o L. L.. Ioan nu uită o fentă a poetului. Zice: „Că noi am vrut să-i edităm și musculiţa ceea, dar el…” „Al…”, precizează cineva. „Da eu cum am zis?” întreabă naiv-uimit Ioan.

Continuare în numărul viitor

Leo BUTNARU

NU DISCUTA CU IGNORANŢII…(Pagini de jurnal)

Monument de arhitec-tură de însemnătate locală, introdus în Re-gistrul monumentelor de istorie și cultură a municipiului Chișinău, alcătuit de Academia de Știinţe, amplasat pe strada Octavian Goga, 22 A, B. Datează de la începutul secolu-lui al XX-lea, construit în stil modern.

Este un complex din mai multe clădiri, dintre care lite-rul A este clasat monument de arhitectură.

Din 1903 până în 1912, pro-prietar al imobililului a fost negustorul M. Abramovici. În 1912, acesta este cumpă-rat de familia Goldenberg, care demolează vechile con-strucţii și obţin permisiune de a construi o nouă clădire cu două niveluri. Edifi carea a avut loc între anii 1912 și 1913, supravegheată de ingi-nerul S. Fedman. În perioada interbelică, clădirea continua să funcţioneze ca fabrică de mobilă a lui Goldenberg. În anii celui de al Doilea Război Mondial a fost deteriorată,

pierzând coronamentul faţa-dei principale și acoperișul.

Este un edifi ciu cu desti-naţie industrială, construit în două etaje, ridicat pe un plan rectangular, amplasat cu faţada îngustă la linia roșie a străzii. Planul conţine la par-ter două încăperi mari, etajul era fără diviziuni interioare. Comunicarea dintre etaje avea loc pe o scară din metal, cu două rampe, amplasată în vestibulul de la capătul din curte al casei. Spre stradă, cu intrare directă, se afl a spaţiul de comercializare a mobilei.

Faţada casei este realizată în zidărie aparentă, prin al-ternarea asizelor din piatră cu cele din cărămidă roșie. Com-

poziţia este asimetrică, cu trei

axe comune pentru parter și

etaj, două goluri de ferestre și

unul de ușă, amplasat lateral,

cu dominarea asupra intrării a

balconului de la etaj. Detaliile

de arhitectură prezintă forme

geometrice, grupate în jurul

ferestrelor și ușii de la etaj cu

rol de ancadramente.

În ultimii ani, soluţia arhi-

tecturală a faţadei principale

a fost renegată prin aplicarea

deasupra detaliilor de la par-

ter a unei tencuieli cu factură

aspră și vopsirea ulterioară

într-o culoare inadecvată pa-

ramentului.

Sursa: monument.sit.md

MONUMENTELE ISTORICE ALE CHIŞINĂULUI

Atelier de confecţionat mobilă

Sucurile naturale pot dăuna sănătăţii, dacă este depășită cantitatea de 200 de ml zilnic, a declarat prof. univ. dr. Maria Moţa, președintele Societăţii Române de Diabet, Nutriţie și Boli Metabolice.

„Fructele și legumele se mănâncă, nu se beau. Asta este regula. Mâncându-le, benefi -ciem și de fi brele alimentare, care au rol atât de bun, au un rol extrem de complex. Atât metabolic, încetinesc absorbţia hidraţilor de carbon și nu se solicită pancreasul, fi xează o parte din lipide în interiorul tubului digestiv, combat constipaţia, previn cancerul de co-lon”, a declarat în timpul unei conferinţe de presă, prof. univ. dr. Maria Moţa.

Ea a spus că nu trebuie să înlocuim apa cu fresh-urile, iar zilnic nu trebuie să depășim 200 de ml de suc natural din fructe și legume.

„Nu trebuie să ne hidratăm cu fresh-uri, ne hidratăm cu apă. Fresh-ul îl putem consuma, e o mare plăcere, e foarte bun, în cantităţi li-mitate, dar nu pentru hidratare. Cantitatea în cursul unei zile este de 100-200 de ml”, a adă-ugat prof. univ. dr. Maria Moţa.

Specialiștii nutriţioniști nu ne interzic să consumăm fresh-urile la o anumită oră din zi, însă ne recomandă cumpătare.

Agerpres.ro

OPINIA NUTRIŢIONISTULUI Fructele şi legumele se Fructele şi legumele se mănâncă, nu se beau mănâncă, nu se beau

Ziarul Flux, Ed. 18 (991)

Documents

Transcript of Ziarul Flux, Ed. 18 (991)