1

ROMÂNIAMINISTERUL AFACERILOR INTERNE

Academia de Poliție ,,Alexandru Ioan Cuza”

VASILIU IONEL

TEZA DE DOCTORAT

TEMA :REPERE ALE OPTIMIZĂRII MANAGEMENTULUI FORMĂRII

INIŢIALE ÎN JANDARMERIA ROMÂNĂ

- REZUMAT -

CONDUCĂTOR DE DOCTORATPROF. UNIV. DR. ROBERT MORAR

- BUCURESTI 2019 -

2

CUPRINS

INTRODUCERE ............................................................................................... 5

STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRIIEroare! Marcaj în documentnedefinit.Capitolul I CADRUL GENERAL PRIVIND REALIZAREA FORMĂRIIPROFESIONALE ............................ Eroare! Marcaj în document nedefinit.1.1.DEFINIREA FORMĂRII PROFESIONALE INIȚIALEEroare! Marcaj în

document nedefinit.1.2.CADRUL INSTITUȚIONAL GENERAL PRIVIND FORMAREA

PROFESIONALĂ.............................. Eroare! Marcaj în document nedefinit.1.2.1.POLITICI EDUCAȚIONALE ȘI REGLEMENTĂRI NORMATIVE LA

NIVELUL UNIUNII EUROPENE .... Eroare! Marcaj în document nedefinit.1.2.2.POLITICI EDUCAȚIONALE ȘI REGLEMENTĂRI NORMATIVE ÎN

ROMÂNIA......................................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.1.3.CADRUL LEGISLATIV ȘI INSTITUȚIONAL PRIVIND FORMAREA

PROFESIONALĂ ÎN JANDARMERIA ROMÂNĂEroare! Marcaj în

document nedefinit.1.3.1.REGLEMENTĂRI JURIDICE ACTUALE PRIVIND FORMAREA

INIȚIALĂ........................................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.1.3.2. INSTITUȚII CU ATRIBUȚII ÎN FORMAREA PROFESIONALĂ

............................................................ Eroare! Marcaj în document nedefinit.1.3.3. STRATEGII, POLITICI ȘI DIRECȚII DE ACȚIUNEEroare! Marcaj

în document nedefinit.1.4.CONSIDERAȚII PRIVIND PERFORMANȚA ÎN ÎNVĂȚĂMÂNT

Eroare! Marcaj în document nedefinit.1.4.1. ABORDĂRI TEORETICE ALE CONCEPTULUI DE

PERFORMANȚĂ…………………………………………………………….Er

oare! Marcaj în document nedefinit.

3

1.4.2. FACTORI DETERMINANȚI ÎN OBȚINEREA PERFORMANȚEI

............................................................ Eroare! Marcaj în document nedefinit.Capitolul II ELEMENTE SPECIFICE MEDIULUI MILITAR CUIMPLICAȚII ASUPRA DESFĂȘURĂRII FORMĂRIIPROFESIONALE……………………………………………………………E

roare! Marcaj în document nedefinit.2.1.CULTURA ORGANIZAȚIONALĂEroare! Marcaj în document

nedefinit.2.2.ETICA ȘI DEONTOLOGIA PROFESIONALĂ ÎN ORGANIZAȚIA

MILITARĂ

………………………………………..……………………...…Er

oare! Marcaj în document nedefinit.2.3.ASPECTE PSIHO-SOCIOLOGICE ÎN CADRUL ORGANIZAȚIEI DE

TIP MILITAR

………………………………………………………………...Ero

are! Marcaj în document nedefinit.2.3.1.COMUNICAREA ÎN MEDIUL MILITAREroare! Marcaj în document

nedefinit.2.3.2.ROLUL INTELIGENȚEI EMOȚIONALE ÎN ORGANIZAȚIA

MILITARĂ......................................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.2.3.3.SOLICITĂRI EMOȚIONALE ȘI ADAPTABILITATEA LA

CERINȚELE ORGANIZAȚIEI......... Eroare! Marcaj în document nedefinit.2.3.4.STRESUL PROFESIONAL - PROVOCARE PERMANENTĂ A

ORGANIZAȚIEI MILITARE ........... Eroare! Marcaj în document nedefinit.2.4.SPECIFICUL MANAGEMENTULUI RESURSELOR UMANE ÎN

MINISTERUL AFACERILOR INTERNEEroare! Marcaj în document

nedefinit.

4

2.4.1.DETERMINĂRI CONCEPTUALE PRIVIND RESURSELE UMANE ÎN

MINISTERUL AFACERILOR INTERNEEroare! Marcaj în document

nedefinit.2.4.2.DINAMICA ACTIVITĂȚII DE RECRUTARE ȘI SELECȚIE A

RESURSEI UMANE ÎN MINISTERUL AFACERILOR INTERNE. ...Eroare!

Marcaj în document nedefinit.Capitolul III MANAGEMENTUL FORMĂRII INIȚIALE SPECIFICJANDARMERIEI ROMÂNE ......... Eroare! Marcaj în document nedefinit.3.1. OBIECTIVELE FORMĂRII PROFESIONALEEroare! Marcaj în

document nedefinit.3.2. COMPETENȚELE SPECIFICE NECESARE LUCRĂTORULUI DIN

DOMENIUL ORDINE PUBLICĂ ȘI SIGURANȚĂ NAȚIONALĂ.....Eroare!

Marcaj în document nedefinit.3.3. MANAGEMENTUL FORMĂRII INIȚIALE SPECIFIC JANDARMERIEI

ROMÂNE

………………………………………………………...………Ero

are! Marcaj în document nedefinit.3.3.1. INSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT DIN JANDARMERIA ROMÂNĂ

............................................................ Eroare! Marcaj în document nedefinit.3.3.1.1. Facultatea de Jandarmi ........ Eroare! Marcaj în document nedefinit.3.3.1.2. Școlile Militare de Subofițeri de JandarmiEroare! Marcaj în

document nedefinit.3.3.2. PROCESUL DIDACTIC ÎN INSTITUȚIILE DE FORMARE INIȚIALĂ

............................................................ Eroare! Marcaj în document nedefinit.3.3.2.1. Rolul personalului didactic în procesul formării inițiale ...........Eroare!

Marcaj în document nedefinit.3.3.2.2. Proiectarea, organizarea și desfășurarea procesului de învățământ

............................................................ Eroare! Marcaj în document nedefinit.

5

3.3.2.3. Formarea inițială și învățământul militar centrate pe studenți/elevi

............................................................ Eroare! Marcaj în document nedefinit.3.3.2.4. Coordonarea, îndrumarea, controlul și evaluarea învățământului

............................................................ Eroare! Marcaj în document nedefinit.

Capitolul IV STUDIU SOCIOLOGIC PRIVIND COORDONATELEACTUALE ALE FORMĂRII INIȚIALE A CURSANȚILOR DININSTITUȚIILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT ALE JANDARMERIEIROMÂNE…………………………………………………………………...Er

oare! Marcaj în document nedefinit.4.1. OBIECTIVELE STUDIULUI..... Eroare! Marcaj în document nedefinit.4.2. IPOTEZE..................................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.4.3. EȘANTION................................. Eroare! Marcaj în document nedefinit.4.4. METODE ȘI INSTRUMENTE DE LUCRUEroare! Marcaj în document

nedefinit.4.5. PRELUCRAREA STATISTICĂ A DATELOR OBȚINUTE .........Eroare!

Marcaj în document nedefinit.4.6. INTERPRETAREA REZULTATELOREroare! Marcaj în document

nedefinit.4.7. CONCLUZII ............................... Eroare! Marcaj în document nedefinit.CONCLUZII FINALE ȘI PROPUNERI ...................................................... 15

1.CONCLUZIILE FINALE ALE CERCETĂRIIEroare! Marcaj îndocument nedefinit.2.PROPUNERI PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA MANAGEMENTULUIFORMĂRII INIȚIALE A VIITORILOR JANDARMIEroare! Marcaj îndocument nedefinit.BIBLIOGRAFIE ............................................................................................. 23

6

INTRODUCERE

Tema supusă cercetării științifice, respectiv optimizarea managementului

formării inițiale în Jandarmeria Română constituie o preocupare continuă a

decidenților Inspectoratului General al Jandarmeriei Române și ai Ministerului

Afacerilor Interne , fiind în același timp , o temă de actualitate care urmărește

rapiditatea transformărilor ce apar în procesele manageriale ce trebuie adaptate

cerințelor legii educației naționale1 în ceea ce privește recrutarea, selecția și

pregătirea personalului din jandarmerie, dar și concepțiilor de formare

profesională specifice Ministerului Afacerilor Interne2.

În urma cercetării amănunțite a problematicii formării profesionale

inițiale cu impact direct asupra ordinii și siguranței publice a personalului înJandarmeria Română au reieșit câteva cerințe de bază ale acesteia carevizează în special:- aspecte de adaptare la activitatea profesională, cunoașterea permanentă a

modificărilor și evoluției situației operative locale și regionale prin formarea de

competențe specifice, proiectate în curricule determinate de necesitate, cu un grad

ridicat de specializare, adaptate la specificul misiunilor, prin activități îndeosebi

practice și care să necesite un fond mic de timp;

1 Legea Educației Naționale nr.1 din 5 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial nr. 18 din data de10 ianuarie 20112 Concepția de formare profesională a personalului M.A.I. pentru perioada 2013 - 2017;

7

- promovarea cooperării și colaborării în vederea dezvoltării capacităților de

sinteză a cunoștințelor și informaților și de aplicare a acestora în moduri variate

și complexe determinate de realitatea obiectivă din teren, interdependența în

desfășurarea activităților provocând de asemenea devotament și atașament față de

grup, prevenindu-se astfel conflictele;

- realizarea unui învățământ modern prin asigurarea comunicării între mai

mulți cursanți, tutori, coordonatori, mentori, diseminarea informațiilor și a

materialelor de studiu în forme mai variate și particularizate nevoilor fiecăruia dar

și realizarea unor evaluări corecte și imparțiale prin utilizarea la scară mare a

platformelor e-learning;

- identificarea și asigurarea condițiilor de formare în ceea ce privește baza

didactico-materială, formatori profesioniști în toate etapele formării, forme și

metode moderne de pregătire;

- folosirea rezultatelor formării profesionale ca factor motivator în sistemul

de carieră al personalului;

Am considerat , astfel , necesară analizarea în cercetarea științifică a

acestor nevoi, adaptate nevoilor actuale de dezvoltare a sistemelor de formare și

încercarea de depistare a celor mai bune și eficace modalități de participare a

factorului uman la folosirea celor mai bune metode și tehnici manageriale care

asigură un sistem de învățământ bazat pe competente moderne, la standarde

similare celor din Uniunea Europeană.

Studierea acestui domeniu pleacă și de la ideea că toate instituțiile de

formare inițială care pregătesc personal pentru Jandarmeria Română urmăresc

concentrarea programelor și curriculelor pe competențe pentru punerea în practică

a noii legislații din educație și constatărilor la evaluările din partea Agenției

Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar și a Agenției

Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Universitar.

Obiectivul cercetării vizează identificarea în perioada formării inițiale a

cursanților din instituțiile de învățământ ale Jandarmeriei Române a unor

8

modalități convergente de acțiune apte să conducă la unificarea punctelor de

vedere ale tuturor participanților la acest proces pe de o parte și ale beneficiarilor

din unitățile operative, pe de altă parte, iar ipotezele pe care le-am avut în vedere

au fost pe larg prezentate în capitolul IV.

Competențele moderne reprezintă soluția pentru formarea viitorilor

jandarmi care să fie dedicați muncii lor și să-și aducă aportul la revitalizarea

organizației militare. Implementarea acestora în cadrul sistemului de formare este

un proces lung și anevoios care necesită implicare, înțelegere și disponibilitate din

partea tuturor factorilor implicați, procesul presupunând reorganizare și

modernizare a sistemului formării profesionale în ansamblul său.

De asemenea, constituirea profesiilor domeniului de ordine și siguranță

publică reprezintă o condiție de bază pentru reușita procesului de durată a

profesionalizării muncii specifice acestora, caracterizate de exigența acțiunilor

specifice, din prisma caracteristicilor de acțiune ce revin personalului

Jandarmeriei Române. Activitatea specifică nu ar putea fi recunoscută dacă

rezultatele nu s-ar încadra în sfera eficienței, profesionalizarea acțiunilor

necesitând existența unui model construit pe competențe. Competența și acțiunea

eficientă dau sensul schimbării sistemului de formare profesională.

Asigurarea legalității și a moralității acțiunilor în îndeplinirea atribuțiilor

funcționale a personalului Jandarmeriei Române, constituie un motiv mai mult

decât suficient pentru formarea competențelor specifice a viitorilor absolvenți pe

niveluri și activități specifice.

O astfel de schimbare nu se poate realiza decât cu formatori/instructori

motivați, profesioniști, care să-și desfășoare activitatea la toate nivelurile și în

toate momentele formării viitorilor absolvenți – în cadrul instituțiilor de

învățământ, centrelor de formare, dar mai ales a unităților operative.

De asemenea, privind rolul determinant al formatorilor – profesori sau

instructori în obținerea succesului elevilor/studenților, pentru îmbunătățirea

educației și formării, esențială este formarea acestora în vederea actualizării

9

competențele dobândite în procesul de formare inițială și integrarea noilor

instrumente în procesul de învățământ, răspunzând astfel necesităților aflate în

continuă schimbare.

Cercetarea noastră urmărește să demonstreze că, formarea centrată pe

competențe utile în activitatea profesională, presupune inovație la nivelul

procesului de formare profesională a personalului precum și a activităților și

rolurilor îndeplinite de formatorii din sistemul de formare inițială a Jandarmeriei

Române.

Recunoașterea competenței în activitatea de formare face necesară

reconstruirea sistemului de finalități ale proceselor instructiv-educative dar și

regândirea și realizarea unor concepții de formare în centrul cărora să se afle

participanții la formare și nevoile acestora de instruire astfel încât, la finalizarea

procesului de formare să fie posibilă integrarea socio-profesională imediată a

acestora. De asemenea, va constitui pentru participanții la procesul de formare un

factor de conștientizare și responsabilizare a acestora motivându-i și

determinându-i să participe activ la activitățile specifice. O altă finalitate deosebit

de importantă a recunoașterii competențelor se va reflecta în parcursul carierei

profesionale a fiecărui absolvent, constituind o direcție în sensul ierarhizării

profesionale.

Considerăm că investigarea modului de aplicare a metodelor manageriale

în instituțiile de învățământ din Jandarmeria Română va demonstra că verificarea

practică și actualizarea permanentă a acestora duce la eficientizarea procesului

formării profesionale centrate pe competențe.

Analizarea acestei problematici de actualitate și având un caracter de

noutate în Jandarmeria Română a fost posibilă prin direcționarea spre cunoașterea

lucrărilor unor autori consacrați în urma cărora am descoperit valoarea științifică

a cercetărilor făcute în domeniu și spre realizarea unor cercetări la nivelul

instituțiilor de formare inițială, absolvenților acestor instituții precum și la nivelul

unităților beneficiare.

10

În demersul științific dedicat cercetării temei alese am studiat numeroase

lucrări specifice domeniului management educațional, actele normative în vigoare

cu incidență în domeniul de referință al lucrării, precum și o serie de documente

din domeniul management-resurse umane, folosind aceste informații pentru

clarificarea ipotezelor.

De asemenea, am cercetat în amănunt legislația internă3 care

reglementează mecanismul de management și resurse umane aplicabil în

Ministerul Afacerilor Interne, act cu implicații în procesul de recrutare, selecție și

pregătire a personalului din jandarmerie.

Pentru aprofundarea problematicii eticii și deontologiei profesionale,

subiect de interes major cu implicații în formarea și menținerea imaginii

jandarmeriei, am investigat atât legislația în domeniu, respectiv Codul de etică și

deontologie al polițistului4, cât și lucrări din domeniul psihopedagogiei militare

ce prezintă elemente de bază ale psihosociologiei microgrupului militar,

specificul procesului de învățământ militar și relațiile dezvoltate în cadrul

beneficiarilor acestuia.

Pentru investigarea conceptului de inteligență emoțională dar și evoluția

sa în organizațiile militare am folosit ca surse de documentare articole5 prezentate

în volumele dedicate Simpozionului Științific „Jandarmeria Română - tradiții și

perspective”, organizat de Catedra de Jandarmi și Pregătire Generală6 din

Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza, precum și cursul universitar Psihologie

3 Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 177/2016 privind activitatea de management resurse umaneîn unitățile militare ale Ministerului Afacerilor Interne4 H.G. nr.991 din 25.08.2005, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.813 din 07.09.2005, pentruaprobarea Codului de etică și deontologie al polițistului;5Enuță, Cătălin, Inteligența emoțională - o nouă perspectivă de conturare a profilului liderului militar,în cadrul Simpozionului științific: Jandarmeria română – tradiții și perspective, ediția a II-a, organizatde Catedra Jandarmi, Pregătire Generală și Științe Socio-Umaniste în cadrul Academiei de Poliție„Alexandru Ioan Cuza”, Editura Sitech, Bucureşti, 2 aprilie 2012, pp. 27-316Enuță, Cătălin, Stresul organizațional în Jandarmeria Română, în cadrul Simpozionului științific:Jandarmeria română – tradiții și perspective, ediția I, organizat de Catedra Jandarmi, Pregătire Generalăși Științe Socio-Umaniste în cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, Editura Sitech,Bucureşti, 31 martie 2011, pp. 327-336;

11

Aplicată în ordinea publică7, lucrare care expune întru-un amplu capitol care sunt

solicitările emoționale în activitățile Ministerului Afacerilor Interne precum și

modalitățile prin care poate fi dezvoltată inteligența emoțională.

Pe parcursul cercetării am folosit o gama variată de metode. Astfel,

după stabilirea temei și formularea ipotezei de cercetare, am analizat implicațiile

sale folosind ca etapă intermediară raționarea deductivă a acesteia. A urmat

stabilirea metodelor de lucru cu tehnicile corespunzătoare lor ce au avut ca rezultat

culegerea datelor.

Pentru realizarea primei direcții a studiului am folosit metoda

observației, ca metodă structurată non participativă, concretizată prin analiza

ordinelor de linie și a documentelor juridice interne, documente care au constituit

sursă de înțelegere a transformărilor sistemului managerial din Ministerul

Afacerilor Interne și care a implicat selectarea documentelor publice cu implicații

asupra întregului proces de recrutare, selecție și pregătire a viitoarelor cadre din

jandarmerie.

Rezultatele preliminare, obținute în cadrul acestei prime direcții, au fost

permanent reanalizate logic, sistematic și interpretate în cadrul următoarelor

direcții de cercetare, folosind și alte metode pe parcursul cercetării, procesul fiind

evolutiv și riguros8.

Pentru îndeplinirea obiectivelor cercetării științifice am folosit ca metodă

științifică analiza documentară utilizată ca metodă intermediară după strângerea

documentației specifice și informațiilor cu care am reușit să stabilesc obiectivele

și direcțiile de cercetare de la care am plecat pentru îndeplinirea criteriului de

noutate al tezei propuse.

7 Andreescu, Anghel, Radu, Nicolae, Enuță, Cătălin, Albu, Cristina, Psihologie Aplicată în ordinea publică -cursuniversitar, editura Sitech, Craiova, 2015;8 Oana, Andreea, Popescu, Corelarea instrumentelor de lucru legislative și terminologice standardizateîn domeniul comunitar al Poliției de Frontieră, studiu științific în Siguranță Națională (vol.2), edituraFair Partners, Bucureşti, 2013.

12

Am analizat, de asemenea, prin cercetare și observare directărecomandările și strategiile de eficientizare a procesului instructiv-educativ care

trebuie puse în aplicare la nivelul rețelei instituțiilor de învățământ din Ministerul

Afacerilor Interne conform ultimelor recomandări făcute de Agenția Română de

Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar și Agenția Română de

Asigurare a Calității în Învățământul Universitar, activitate desfășurată sub forma

unei intense documentări la nivelul fiecărei instituții de învățământ care

pregătește personal pentru nevoile Inspectoratului General al Jandarmeriei

Române.

Pentru aprofundarea cercetării am realizat un Studiu sociologic privind

coordonatele formării inițiale a cursanților din instituțiile de învățământ ale

Jandarmeriei Române. Am folosit ca metodă sondajul de opinie iar ca

instrument de lucru, chestionarul , care a fost construit pe baza unui criteriu

unitar , fiind nuanțat și adaptat fiecărui eșantion în parte . Din perspectiva

psihosociologiei microgrupului militar am cercetat, folosind aceeași metodă,

impactul psihologic asupra personalității tinerilor candidați provocați să se

acomodeze la exigențele sistemului militar de învățământ, cazon, axat foarte mult

doar pe transmiterea de cunoștințe.

Pentru a verifica și realiza confirmarea ipotezele formulate pe linia

formării profesionale am folosit ca metodă de cercetare științifică experimentulprin organizarea și interpretarea datele obținute în urma aplicării unor chestionare

de percepție pe eșantioane considerabile de persoane reprezentate de absolvenți

ai acestor instituții, ofițeri și subofițeri specializarea jandarmi, cadre didactice dar

și comandanți și șefi de structuri de comandă care ne-au împărtășit percepția față

de sistemul de învățământ militar.

După analiza domeniului de referință supus cercetării, studiul a continuat

cu formularea ipotezei conform căreia, cunoașterea, înțelegerea, acceptarea și

asimilarea culturii organizaționale a instituției de formare inițială și de asemenea

a instituției jandarmeriei facilitează și sprijină procesul de recrutare a resurselor

13

umane dar și modificarea, întărirea și formarea unor comportamente

organizaționale, particularizate pe organizația militară.

În acest sens am investigat și prezentat problemele generale privind

evoluția și transformarea structurilor de ordine publică în contextul armonizării și

compatibilizării sistemului de management al structurilor sistemului românesc de

ordine publică cu cele din statele Uniunii Europene.

Situația economico-socială a țării generează presiune pe activitatea de

recrutare și selecție a candidaților pentru profesia militară și o influențează

permanent. Această presiune este determinată de factori care impun regândirea

sistemului de selecție și recrutare și vizează competiția pentru valori în contextul

unei piețe care recompensează performanța, jandarmeria trebuind să intre în

această competiție cu oferte cel puțin egale cu celelalte structuri socio-economice,

pentru atragerea valorilor. Existența profesiilor mult mai bine plătite - medic,

avocat, informatician - are ca urmare orientarea tinerilor cu performanțe școlare

deosebite, spre acestea. Astfel, promovarea acțiunilor centrate tot mai mult pe

interese materiale, determină reducerea numărului și calității candidaților pentru

instituțiile militare de învățământ aceasta și pe fondul erodării valorilor

tradiționale ale societății, care țin de patriotism și morală, aflate la baza opțiunii

pentru o cariera militară.

Pentru facilitarea validării ipotezelor formulate, cercetarea a presupus

organizarea planului și structurarea documentelor, problematizarea, relaționarea

dintre concepte, politici, strategii și fapte, conceptualizarea problemei și

acțiunilor, culegerea de date și informații, interpretarea acestora și validarea

rezultatelor constituind etapele specifice cercetării.

În final, publicarea rezultatelor studiului desfășurat constituie o prioritate,

pentru a putea fi corelate și coroborate cu alte rezultate și cercetări efectuate pe

viitor prin alte metode de cercetare.

CONȚINUTUL TEZEI

14

În capitolul I intitulat ,,Cadrul general privind realizarea formării

profesionale”, după prezentarea cadrului legal general pentru organizarea,administrarea și funcționarea educației, am continuat investigația definind

obiectivul formării profesionale prin prisma cunoștințelor, priceperilor și a

deprinderilor, urmat de prezentarea cadrului instituțional care asigurăfuncționarea sistemului național de învățământ. Privită ca factor strategic dedezvoltare și soluție la problemele cu care se confruntă Europa, am analizat în

continuare educația în lumina politicilor educaționale și a reglementărilor de la

nivelul Uniunii Europene și a României, prin strategiile elaborate în acest sens

recunoscându-se importanța mobilității și flexibilității parcursurilor formăriiprofesionale pentru integrarea economică și socială în Europa. Studiul a continuat

cu prezentarea cadrului legislativ și instituțional în care se desfășoară formarea

profesională în Jandarmeria Română și explorarea domeniului performanței în

aspectele ce țin de calitate, eficiență, eficacitate, capabilități și standarde de

performanță dar și cu privire la factorii determinanți în obținerea performanțeiîn învățământ, toate acestea aflate în strânsă legătură cu obiectivele instituțiilor

de formare.

În capitolul II intitulat ,,Elemente specifice mediului militar cu

implicații asupra desfășurării formării profesionale” am tratat problematicamediului militar sub aspectul climatului organizațional, puternic

individualizat, în care se desfășoară formarea profesională, a culturiiorganizaționale și a eticii și deontologiei profesionale aspecte care obligă

studenții/elevii militari la un comportament adaptat rigorilor și exigenței valorilor

organizaționale. Demersul investigativ a continuat cu cele mai importante aspectepsiho-sociologice, determinante pentru înțelegerea exactă a contextuluidesfășurării actului educațional, analizate din prisma comunicării specificemediului militar, a solicitărilor emoționale pentru adaptarea la acesta și, în acest

context a necesității abordării aspectelor legate de educarea inteligenței

15

emoționale pentru depășirea provocărilor determinate de stresul profesional. A

urmat abordarea resursei umane sub aspectul specificului managementului aplicat

acestora din punct de vedere al dinamicii activităților de recrutare și selecție.

În capitolul III intitulat ,,Managementul formării inițiale specific

Jandarmeriei Române” am tratat educația și formarea profesională cu accent pe

finalităților cerute de lege și anume de formare a competențelor specificedomeniului investigat, a obiectivelor formării profesionale și managementuluieducațional aplicat în instituțiile de învățământ ale jandarmeriei. Totodată

am abordat procesul didactic din aceste instituții, cu accent pe rolulprofesorului/instructorului în modelarea personalității cursanților dar și pe

modul de desfășurare a procesului instructiv-educativ în ceea ce privește

proiectarea, organizarea, coordonarea, îndrumarea, controlul și evaluareaînvățământului.

Capitolul IV intitulat ,,Studiu sociologic privind coordonatele actuale

ale formării inițiale a cursanților din instituțiile de învățământ ale Jandarmeriei

Române” a avut ca obiect găsirea unui numitor comun al percepțiilor

personalului didactic/instructori din instituțiile de formare inițială,absolvenți și beneficiari prin analiza divergenței punctelor de vedere vis-a-vis de

desfășurarea procesului instructiv-educativ și găsirea în comun a unor criterii

unificatoare care să conducă la o strategie clară, coerentă de management al

formării inițiale a cursanților din rețeaua de învățământ a Jandarmeriei Române.

Pentru aceasta am procedat la eșantionarea și investigarea tuturor

cadrelor, respectiv 13 cadre didactice care predau la Facultatea de Jandarmi din

cadrul Academiei de Poliție, 16 cadre de la Școala Militară de Subofițeri de

Jandarmi ,, Grigore Alexandru Ghica” Drăgășani, 9 cadre de la Școala de

Aplicație pentru Ofițeri a Jandarmeriei Române precum și 10 cadre din centrele

de Perfecționare a Pregătirii Cadrelor de Jandarmi.

Un alt segment al eșantionului a fost constituit din absolvenții Academiei

de Poliție promoțiile 2016, 2017, 2018, totalizând 73 de tineri ofițeri și de

16

asemenea, dintr-un număr de 56 de subofițeri, absolvenți ai școlilor militare de

subofițeri de jandarmi ,,Grigore Alexandru Ghica” Drăgășani sau ,,Petru Rareș”

Fălticeni.

Metoda folosită în prezentul studiu a fost sondajul de opinie iar cainstrument de lucru, chestionarul. Acesta, construit pe baza unui criteriu unitar,

a fost nuanțat și adaptat fiecărui eșantion în parte.

În urma centralizării și interpretării datelor rezultate din efectuarea

studiului au fost propuse o serie de propuneri pentru îmbunătățirea

managementului formării inițiale a viitorilor jandarmi necesar, considerăm noi, a

fii implementate la nivel organizațional, la nivelul activității didactice dar și la

nivelul activității studenților/elevilor.

CONCLUZII FINALE ȘI PROPUNERI

Strategiile elaborate la nivelul Ministerului Educației Naționale și

Cercetării Științifice și Ministerului Afacerilor Interne nu sunt suficient corelate

și transpuse în regulamentele interne de organizare și funcționale a instituțiilor de

învățământ cu specific militar, prin care se dorește armonizarea procesului

didactic cu cel din statele occidentale axat pe competențe.

Competitivitatea României, îndeosebi în contextul apartenenței la

Uniunea Europeană, este amenințată de un curriculum formal, ca și de rata extrem

de scăzută de participare în educația non formală și în educația continuă. Pentru

personalul didactic, politicile depășite privind resursele umane care nu leagăsistemul de salarizare de performanță și responsabilitate au făcut ca sectorul

să fie neatractiv pentru tinerii absolvenți talentați, ducând la scăderea calității

noilor veniți în rândurile acestei profesii. Slaba calitate a profesorilor scade la

rândul ei calitatea serviciilor educaționale și, prin extensie, a rezultatele educației

17

Considerarea efortului cursantului nu trebuie realizată monodisciplinar,ci cumulativ, ca efort de învățare la toate disciplinele și numărul de ore aferente

acestora într-o săptămână, conform orarului. Alcătuirea orarului trebuie sărespecte normele curbei efortului, în timpul unei zile și al unei săptămâni. De

asemenea, trebuie avute în vedere trecerile de nivel.

Este nevoie de asigurarea unei diferențieri a ofertei curriculare,

absolvenții instituțiilor de formare inițială desfășurând în activitatea profesională

activități dintre cele mai diverse – comandă, activități de financiar / resurse umane

/ administrare patrimoniu / tehnologia informației.

Cunoașterea, înțelegerea, acceptarea și asimilarea culturiiorganizaționale a instituției de formare inițială și de asemenea a instituției

jandarmeriei facilitează și sprijină procesul de recrutare a resurselor umane dar și

modificarea, întărirea și formarea unor comportamente organizaționale,

particularizate pe organizația militară.

Competențele moderne reprezintă soluția pentru formarea viitorilor

jandarmi care să fie dedicați muncii lor și să-și aducă aportul la revitalizarea

organizației militare. Implementarea acestora în cadrul sistemului de formare este

un proces lung și anevoios care necesită implicare, înțelegere și disponibilitate din

partea tuturor factorilor implicați, procesul presupunând reorganizare și

modernizare a sistemului formării profesionale în ansamblul său.

Cheia realizării unui învățământ performant este implementarea șidezvoltarea curriculară, a managementului ce trebuie aplicat pentruridicarea nivelului de competențe școlare ale studenților/elevilor și implicital rezultatelor obținute la examene, a calității capitalului uman și relațiilordintre diferiții participanți la actul educațional, dar și a dezvoltării culturiiorganizaționale.

Satisfacția în activitate determină eficiența acesteia. Gradul de

satisfacție al cadrelor didactice este mai mare sau mai mic în funcție de gradul de

participare și implicarea lor în realizarea activităților. Munca nu este doar un

18

mijloc de subzistență, ea oferă posibilitate oamenilor de a avea emoții și trăiri,

astfel starea în care se regăsesc cadrele didactice, de satisfacție sau insatisfacție

influențează manifestărilor lor organizaționale.

Efectele stării actuale se concretizează în reducerea de la an la an a

numărului și calității candidaților pentru profesia militară. Trecerea de la o

strategie de așteptare spre o strategie ofensivă în competiția pentru valorieste absolut necesară pentru a orienta spre instituțiile militare de învățământcandidați cât mai performanți.

Optimizarea recrutării și selecției resurselor umane este o prioritate.

În caz contrar, există riscul major ca personalul profesionalizat al jandarmeriei să

fie selecționat calitativ din eșantioane sociale situate sub standardele valorice

impuse de responsabilitățile acestei profesii, iar cantitativ, să fie asigurat sub

necesar, în ambele situații afectându-se capacitatea de îndeplinire a misiunilor.

Așadar, luând în considerație situația din învățământul militar actual,

trebuie să recunoaștem că odată cu crearea spațiului educațional unic în

învățământul european, societatea noastră solicită dimensiuni prioritarepentru învățământ. Una dintre acestea este desăvârșirea mediului școlar care

să încurajeze cooperarea, respectul, toleranța libertatea în activitatea deînvățare care ar forma elevilor deprinderi, competențe sociale.

Pentru aceasta este necesară formarea și motivarea unui corp

profesoral de valoare, de oameni cu vocație, cu talent pedagogic, devotați,pregătiți, onești, echilibrați cu ținută și stil personal.

Luând în considerație situația din învățământul militar actual, trebuie să

recunoaștem că odată cu crearea spațiului educațional unic în învățământul

european, societatea noastră solicită dimensiuni prioritare pentruînvățământ. Una dintre acestea este desăvârșirea mediului școlar care să

încurajeze cooperarea, respectul, toleranța libertatea în activitatea deînvățare care ar forma elevilor deprinderi, competențe sociale.

19

Pentru aceasta este necesară formarea și motivarea unui corp

profesoral de valoare, de oameni cu vocație, cu talent pedagogic, devotați,pregătiți, onești, echilibrați cu ținută și stil personal.

Printre măsurile ce ar contribui, apreciem noi decisiv, la realizarea

misiunii asumate de lege și a finalităților pe care și le propune formareaprofesională în domeniul ordinii și siguranței publice prezentăm grupat peurmătoarele paliere:

1 – La nivel organizațional :

- realizarea periodică a unor studii privind integrarea socioprofesională

a absolvenților în structurile operative, analizarea și valorificarearezultatelor;

- realizarea unor programe de integrare și adaptare astudenților/elevilor la specificul instituției de învățământ și programului destudii, de modelare a comportamentului, interiorizare și acceptare conștientă a

culturii organizaționale militare;

- adecvarea și corelarea permanentă a ofertei educaționale,

implementarea unor programe de pregătire viabile, adaptate evoluțiilor din punct

de vedere științific și, respectiv, realităților sociale și economice naționale și

internaționale, concomitent cu creșterea procentului activităților practice necesare

integrării facile a absolvenților în activitatea profesională propriu-zisă, în

detrimentul celor teoretice;

- crearea unui mediu de învățare favorabil și eficace pentrustudenți/elevi, inclusiv ținând cont de dimensiunea socială a educației;

- modernizarea bazei didactico-materială și realizarea unor laboratoareadecvate cerințelor de pregătire ( criminalistică, tactică ), adaptate standardelor

prezentului;

- identificarea și acordarea unor burse de excelență studenților/elevilorcu rezultate deosebite în vederea stimulării elevilor și încurajarea învățării;

- modernizarea spațiilor de cazare;

20

- creșterea perioadei de școlarizare în școlile militare de subofițeri dejandarmi în vederea realizării unei proporții echitabile între cantitatea deinformații de trebuie transmisă elevilor, formarea deprinderilor și acompetențelor necesare viitorului subofițer și timpul avut la dispozițiepentru aceasta;

- examinarea și selecția psihologică la admiterea în învățământul militar sămizeze mai mult pe aspectele motivațional - atitudinale implicândactivități creatoare, pe atribute ale inteligenței emoționale;

- implementarea unor metode și tehnici de predictibilitate a evoluțieiresurselor umane, realizate cu sprijinul psihologilor din Centrul deTestări al Ministerului Afacerilor Interne;

- realizarea unui control mai bun asupra raportului intrări/ieșiri în/dinactivitate pentru a dimensiona corect ofertele de școlarizare și programele de

pregătire;

- realizarea unor programe de training privind antrenarea abilitățiloremoționale (managementul inteligenței emoționale) cu rol în procesul creativ

și maturizarea empatică, în facilitarea relațiilor interpersonale în cadrul

organizației militare;

- extinderea perioadei de școlarizare la cel puțin un an și jumătate pentru o

corelare adecvată a conținuturilor predării la obiectivele și misiunea școlilor

de subofițeri și maturizarea profesională a absolvenților;

- realizarea unor descriptori de autoritate, includerea lor în regulamentele de

ordine interioară și urmărirea aplicării/respectării de toți factorii implicați în

procesul de învățământ;

- stabilirea unui barem minim de înălțime la admiterea în instituțiile deînvățământ;

2 - La nivelul activității didactice

- pregătirea specială a cadrelor didactice în domeniul predării și reunirealor periodică, în grupuri de dezbatere în vederea discutării pe linia

21

metodologiei predării, atât la nivelul instituțiilor de învățământ ale

Ministerului Afacerilor Interne cât și la nivelul altor instituții de formare

inițială din domeniul Științe Militare Informații și Ordine Publică;

- pregătirea cadrelor didactice pentru dobândirea și/sau dezvoltarea decompetențe de consiliere, monitorizare și facilitare a proceselor deînvățare, identificare, dezvoltare, testare, implementare și evaluare a unortehnici noi de învățare eficace, incluzând aici noile aplicații alecalculatoarelor și ale tehnologiei informației;

- crearea posibilității de evaluare a personalului didactic ( formular de

evaluare ) de către elevi după fiecare ciclu semestrial/anual de instruire,

completarea formularului realizându-se exclusiv în absența oricărui factor

extern și cu garantarea confidențialității evaluatorului. Rezultatele obținute pot

fi centralizate, prelucrate statistic și accesibile doar persoanei evaluate și

șefului instituției putându-se astfel formula politici privind calitatea instruirii

- susținerea și promovarea explicită a dezvoltării profesionale, pedagogiceși științifice a propriilor cadre didactice. Periodic, cadrele didactice pot

participa la sesiuni de formare în vederea îmbunătățirii competențelor de

predare și evaluare;

- realizarea unor programe diferențiate de pregătire în raport cunecesitățile unităților operative și oferirea posibilității de profilare aactivității viitoare a absolvenților ( financiar, resurse umane, comandă, pază

și protecție instituțională, ordine publică, administrare patrimoniu, secretariat)

avându-se în vedere și caracteristicile individuale ale elevilor;

- luarea în considerare a diversității studenților/elevilor, a necesităților lor și

realizarea unor programe de studii flexibile care să permită fiecărui

student/elev să își aleagă un traseu propriu de învățare, potrivit cu aptitudinile

și interesele sale, fără a se afecta însă obiectivele programului de studii și

competențele așteptate la finalul procesului de învățare;

22

- evaluarea și luarea în considerare a așteptărilor, nevoilor și nivelului desatisfacție ale studenților/elevilor, în raport cu programul de pregătire,

implicându-i activ în procesul de monitorizare, evaluare și revizuire a acestuia

dacă este cazul, alături de absolvenți și angajatori;

- facilitarea învățării prin realizarea efectivă a accesului la platformeleinformatice prin crearea de conturi de utilizator și realizarea unei biblioteci

virtuale adaptată nevoilor cu bibliografie de specialitate din țările Uniunii

Europene, la care să aibă acces atât studenții/elevii cât și beneficiarii

procesului de formare, cu posibilitate de intervenție a acestora în sensul

actualizării permanente conținuturilor;

- realizarea unor circuite practic-aplicative în cadrul instituțiilor deînvățământ;

- întocmirea unor grafice orare suple prin evitarea combinării nefirești a

ședințelor practice cu cele teoretice în cadrul aceleiași zile ce scot din ritm și

obosesc studenții/elevii precum și evitarea fragmentării programului oferind

astfel timpul necesar și posibilitatea profesorului/instructorului de a organiza

și desfășura activitatea folosind tehnici de predare/învățare moderne;

- realizarea unei metodologii transparente de evaluare/notare a stagiului depractică, care să includă atât personal al unității de învățământ cât și personal

din unitățile operative ( nu neapărat tutore );

- evitarea uzurii fizice și morale a personalului didactic prin luarea unormăsuri financiare sau de altă natură în vederea creșterii atractivitățiiposturilor didactice și realizarea optimului între numărul destudenți/elevi și numărul de profesori/instructori;

- instructorii din școlile de subofițeri să fie selecționați din munca operativăpe criterii de experiență și capacitate de comunicare, aptitudiniledidactice putându-se dobândi prin frecventarea unor cursuri organizateîn acest scop;

23

- renunțarea la materiile din planul de învățământ care nu au nici oactivitate corespondentă practică în munca operativă, pregătirea continuă

la locul de muncă sau prin cursuri de specialitate/specializare putând acoperi

acest segment;

- degrevarea tutorilor de alte sarcini sau evitarea suprapunerilor acestora pe

timpul desfășurării stagiilor de practică;

- cel puțin pentru unele teme să fie invitate/detașate temporar cadre din muncaoperativă cu un minimum de aptitudini de comunicare și pedagogie care

să vină cu prospețimea exemplului viu, concret din munca operativă care să

atragă și să stimuleze interesul cursanților;

- dezvoltarea de proiecte educaționale și realizarea de parteneriate în care

să fie implicate toate instituțiile de formare inițială din domeniul ordine publică

și siguranță națională;

3 – La nivelul activității studenților / elevilor

- reluarea cu elevii a stagiilor de pregătire la Centrul de Perfecționare aPregătirii Cadrelor Ochiuri;

- desfășurarea de către studenții Facultății de Jandarmi a unor stagii de

practică/specializare pe linie de conducere/comandă la subunitățile deelevi din școlile militare de subofițeri;

- modificare criteriilor de selecție a tutorilor concomitent cu realizareaunor programe de formare/specializare a personalului din unitățileoperative care desfășoară activități de tutelă profesională și identificareaunor modalități de stimulare/recompensare a acestora astfel încât aceastăactivitate să devină atractivă;

- eliminarea serviciului de noapte a cursanților pe timpul efectuăriistagiilor de practică, cel puțin a celor efectuate la structuri de protecție

instituțională;

Modernitatea procesului de învățământ și realizarea compatibilității cu

instituțiile similare din spațiul european impun profesionalizarea managerilor

24

educaționali de la diferitele niveluri ale sistemului de învățământ prin formarea

de competențe specifice managementului educațional nu doar cu caracter reactiv,

de soluționarea a problemelor existente, unele dintre ele identificate în lucrarea de

față ci și a unor competențe proactive, în măsură să anticipeze schimbări

indispensabile, inovatoare ale sistemului educațional militar și care să

fundamenteze teoretic practicile manageriale din instituțiile de învățământ

concomitent cu încurajarea cercetării științifice în domeniul psihopedagogic

pentru crearea unui climat psihosocial favorabil învățării.

Prin prezenta lucrare nu ne-am propus și nici nu ar fi fost posibil să

epuizăm toată problematica legată de formarea inițială a personalului care

activează în Jandarmeria Română. Aceasta este deosebit de amplă, de complexă,

plină de vulnerabilități și zone sensibile a căror eliminare presupune un efort

conjugat al instituțiilor de învățământ, al unităților operative, al decidenților

politici, al celor de la nivelul M.A.I. și până la urmă al fiecărui angajat în parte.

O viziune și o atitudine mai pragmatice și mai ferme, alături de strategii

clare pe termen lung vizând formarea profesională în domeniul apărării legalității

ar ridica literalmente profesiunea de jandarm în rândul profesiunilor de elită de

care în epoca noastră tulbure și frământată este nevoie mai mult decât oricând.

BIBLIOGRAFIE

A. Acte normative

25

1. Constituția României - adoptată în ședința Adunării Constituante din 21

noiembrie 1991 și intrată în vigoare în urma aprobării ei prin referendumul

național din 8 decembrie 1991

2. Legea 288/24.06. 2004 privind organizarea studiilor universitare

3. Legea nr. 1/2011 din 5 ianuarie 2011 - Legea educației naționale

4. Legea nr. 550/2004 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei

Române

5. HG404/29.03.2006 privind organizarea și desfășurarea studiilor

universitare de masterat

6. Ordinul MECTS nr. 4204 /2013 din 15/07/2013 și nr. 6.560/2012 privind

aprobarea standardelor minimale necesare și obligatorii pentru conferirea

titlurilor didactice din învățământul superior și a gradelor profesionale de

cercetare-dezvoltare

7. HG nr. 654/2016 pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului

nr. HG nr. 376/2016 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor și al

specializărilor/ programelor de studii universitare și a structurii instituțiilor

de învățământ superior pentru anul universitar 2016-2017, în vigoare de la

23.09.2016

8. HG 1418/2006 - Metodologia de evaluare externă, standardele, standardele

de referință și lista indicatorilor de performanță a Agenției Române de

Asigurare a Calității în Învățământul Superior

9. H.G. nr.991 din 25.08.2005, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr.813

din 07.09.2005, pentru aprobarea Codului de etică și deontologie al

polițistului

10.OM6251/2012 privind aprobarea Regulamentului-cadru privind

organizarea, desfășurarea și normarea activităților didactice la formele de

învățământ la distanta și cu frecventa redusa la nivelul învățământului

superior

26

11.Ordin nr. 177 din 16 noiembrie 2016 privind activitatea de management

resurse umane în unitățile militare ale Ministerului Afacerilor Interne,

anexa 4

12.Ordin nr. 199 din 15 septembrie 2011 pentru aprobarea Regulamentului-

cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ postliceal din

Ministerul Administrației și Internelor

B. Lucrări de autor

13.Agabrian, M., Analiza de conținut, Editura Polirom, Iași, 2006

14.Albu, C. (coordonator), Managementul stresului profesional. Vol.3

M.A.I., București 2007

15.Andreescu, A., Managementul stresului, volumul I, editura Ministerului

Administrației și Internelor, București, 2006

16.Andrescu, A.l, Radu, N., Enuță, C., Albu, C., Psihologie Aplicată în

ordinea publică - curs universitar, editura Sitech, Craiova, 2015

17.Andrițchi V. Teoria și metodologia managementului resurselor umane în

învățământ. Chișinău: Print-Caro SRL, 2012

18.Arădăvoaie, Gh., Stresul psihic în lupta armată, Editura Academiei de

Înalte Studii Militare, București, 1993

19.Armstrong, M., Managementul resurselor umane. Manual de practică,

Editura Codec, București, 2003

20.Atkinson R. L., Atkinson R.C., Introducere în psihologie, București,

Editura Tehnică, 2002

21.Bălan, A., Stres și personalitate, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară

Clujană, 1998

22.Bogathy, Z., (coord.), Manual de psihologia muncii și organizațională.

Iași, Editura Polirom, 2004

23.Brate, A.T., Elemente de psihologia stresului: o abordare

interdisciplinară, Sibiu, Editura Alma Mater, 2002

27

24.Chelcea, S., Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și

calitative, Editura Economică, București, 2001

25.Chirică, S., Psihologie organizațională, București, Casa de Editură și

Consultanță, 1996

26.Condurache G., Hutu C., Iftimescu A., Mathis R, Nica P., Prodan A.,

Rotaru A, Rusu B., Rusu C., Saigal B., Voicu M., Managementul

resurselor umane, Editura Economică București, 1997

27.Cosma, M., Gestionarea stresului psihic de luptă, editura Academiei

Forțelor Terestre, Sibiu

28.Cosnier, Jean, Introducere în psihologia emoțiilor și a sentimentelor,

editura Polirom, Iași, 2002

29.Voicu, COSTICĂ, Ștefan, PRUNĂ, Managementul organizațional al

poliției - fundamente teoretice, Colecția Management și Științe

Comportamentale, editura Mediauno, Bucureşti, 2007

30.Dr. E. Mihuleac, Știința conducerii; Coordonarea atribut al conducerii,

București, Editura Academiei Române, 1987

31.Drugaș, M., Determinarea intrinsecă a nevoii de performanță, în Revista

de Psihologie Organizațională, vol. V, nr. 4, 2005

32.Efecte stresante ale câmpului de luptă. Studii și articole din publicații

militare străine, editura Militară, București , 1992

33.Erno DOMOKOS, Management. Baze teoretice și practice, 2000

34.Floru, R., Stresul psihic, București, Editura Enciclopedică, 1974

35.Folan P., Browne J., Jagdev H. Performance: Its meaning and content for

today's business research. Computers in Industry, 2007, nr. 7, Vol. 58, pp.

605-620

36.Golu, M., Tucicov, A. B., Dicționar de psihologie socială, București,

Editura Științifică și Enciclopedică, 1981

37.Holsti, Ole R., Content analysis for the social sciences and humanities,

New York: Addison - Wesley Publishing Company, 1969

28

38.Ioan Boboc, Psihologia organizării școlare și managementul educațional,

2002

39.Iosif Ghe., Managementul resurselor umane, Psihologia personalului,

București, Editura Victor, 2001

40.Iosifescu, ȘERBAN, Management educațional pentru instituțiile de

învățământ, Institutul de Științe ale Educației, București, 2000

41.Iucu, R., Pacurari, O., Formare inițială și continuă, Humanitas

educațional, București, 2001

42.Johns, G., Comportament organizațional. Înțelegerea și conducerea

oamenilor în procesul muncii, București, Editura Economică, 1998

43.Kaplan R. Putting the Balanced Scorecard to Work. Harvard Business

Review. September-October, 2003, p. 134-147

44.Kindt T. M., Building population resilience to terror attacks: unlearned

lessons from military and civilian experience, Air University, Maxwell Air

Force Base, Alabama, 2006

45.Lazarus, R. S., Folkman, S., Stress, appraisal, and coping, Springer, New

York, 1984

46.Lazarus, R.S., Folkman, S., The concept of coping, 1991

47.Lebas M. J. Performance measurement and performance management.

International Journal of Production Economics, 1995, nr. 1-3, Vol. 41, p.

23-35

48.Locke, E.A.,The nature and causes of job satisfaction, în M. Dunnette

(Ed.),Handbook of industrial and organizational psychology, Chicago,

Rand McNally, 1976

49.McGrath, J.E., Social and psychological factorus, New York, Holt,

Rinehart and Winston, 1970

50.Mc'Grath, J.E., Stres and Behaviour in organizations, Chicago, 1996

51.Meglino, B. M., Stress and performance: Are they always incompatible?

Supervisory Management, Saranac Lake: Martie 1977. Vol. 22

29

52.Miclea, M., Stres și adaptare psihică, Cluj-Napoca, Editura Presa

Universitară Clujană, 1997

53.Monat, A., Lazarus, R., Stres and coping: An anthology, New York,

Columbia University Press, 1991

54.Piéron, H., Vocabulaire de la psychologie, Paris, PUF, 1963

55.Pitariu, H., Proiectarea fișelor de post, evaluarea posturilor de muncă și a

personalului, ediția a II-a revizuită, 2006.

56.Selye, H., Le stress de la vie. Le probleme de l’adaptation, Galimord,

Paris, 1975

57.Sillamy,N., Dictionnaire de psychologie, Paris, 1980

58.Stan, E., Profesorul între autoritate și putere, Ed. Teora, Bucuresti, 1999

59.Stora, J.B., Le stress, Paris, Presses Universitaires de France, 1991

60.Stora, J.B., When the Body Displaces the Mind: Stress, Trauma and

Somatic Disease, 2007

61.Tabachiu, I., Moraru, Tratat de psihologie managerială, București, Editura

Didactică și Pedagogică, 1997

62.Turcu, M., Efectele psihice ale perturbării somnului în serviciul de gardă

militară, Editura Universității Lucian Blaga, Sibiu, 2001

63.United States National Institute of Occupational Safety and Health,

Cincinnati, Stress at work, 1999

64.Vlăsceanu, M., Legea lui Parkinson, în „Dicționar de sociologie”, C.

Zamfir, L. Vlăsceanu (coord.), Editura Babel, București, 1993

65.Zamfir, C.(coord.), Dezvoltarea umană a întreprinderii, București,

Editura Academiei, 1980

66.Zlate, M., Introducere în psihologie, Editura Șansa, București, 1996

67.Zlate, M., Tratat de psihologie organizațional managerială, vol. 1, Editura

Polirom, Iași, 2004

68.Zorlențan, T., Burduș, E., Căprărescu, G., Managementul organizației,

București, Editura Holding Reporter, 1995

30

C. Articole, publicații, lucrări (studii) de cercetare

69.Brudan A. Rediscovering performance management: systems, learning

and integration. Measuring Business Excellence, 2010, nr.1, Vol. 14, pp.

109-123

70.Enuță Cătălin, Inteligența emoțională - o nouă perspectivă de conturare a

profilului liderului militar, în cadrul Simpozionului științific: Jandarmeria

română – tradiții și perspective, ediția a II-a, organizat de Catedra

Jandarmi, Pregătire Generală și Științe Socio-Umaniste în cadrul

Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, Editura Sitech, București, 2

aprilie 2012, pp. 27-31

71.Karakas F. New Paradigms in Organization Development: Positivity,

Spirituality, and Complexity. Organizational Development Journal, 2009,

nr. 4, p. 89-121

72.Lasswell et al., The comparative study of symbols: An introduction,

Stanford University Press, Hoover Institute and Library on War,

Revolution, and Peace, Stanford, 1952

73.Mihai, Adrian, Sorin, Managementul calității în sistemul de ordine

publică, teză de doctorat în cadrul Universității Babeș Bolyai Cluj Napoca,

Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, coordonator prof.

univ. dr. Liviu Ilieș, 2011

74.Neely A., Gregory M., Platts K. Performance measurement system design.

International Journal of Operations & Production Management. 1995,

nr.15(4), p.80-116

75.Popescu S., Brăiteanu C. (coord.) Ghidul calității în învățământul

superior. Proiectul Calisro. București: Editura Universității, 2004. p 106

76.Pitariu, H.A., Predicția succesului profesional , Teză de doctorat,

Universitatea București, 2000, p1

31

77.Ripon, A.,Satisfaction et implication dans le travail,în Leboyer C.L.,

Sperandio C.J.(coordonatori), Traite de psychologie du travail , Paris,

Press Universitaires de France, 1987, p. 421–434

78.Rutter, M., Family and school influences on cognitive development,

Journal of child psychology and psychiatry, 1985

79.Weight, T.A., Cropanzano, R.,Well-being, satisfaction and performance:

Another look atthe happy / productive worker thesis, în Côte

S.,Affect and Performance in Organizational Settings, Current directions

in psychological science, 2, Published by BlackwellPublishers, Inc1997

80.Wholey J. Formative and Summative Evaluation: Related Issues in

Performance Measurement. American Journal of Evaluation, 1996, Nr. 2,

Vol. 17, p. 145-149

81.United Kingdom Health and Safety Commission, London, Managing

stress at work: Disscusion document, 1999

82.Vroom, V.H.,Work and motivation, New York, Wiley; Locke,

E.A., Personnel attitudes and motivation, în Rosenzweig, M. R., Poster, L.

W., Annual Review of Psychology, PaloAlto, CA,26, 1964, p. 457–480

D. Diverse

83.Ardeleanu, A., et al., Grand Dictionnaire de la Psychologie, Paris,

Larousse, 1999

84.Dicționarul de Psihologie Larousse, 2006

85.European Comission, Directorate General for Employment and Social

Affairs, Guidance and work related stress: Spice of life – or kiss of death

86.Ghid de implementare a Sistemului Naţional de Credite de Studiu Aprobat

prin Hotărîrea Colegiului M.E.T.S. nr. 3.1 din 23.02.2006 şi pus în aplicare

prin Ordinul nr. 140 din 25.02.2006

87.Ministerul Apărării Naționale - Marele Stat Major, Pregătire psihică

pentru luptă (manual), Editura Militară, București, 1993

88.Neveanu, P.P., Dicționar de psihologie, București, Editura Albatros, 1978.

32

89.Organisation of school time in Europe. Primary and general secondary

education. 2006-2007 year, European Commission, Eurydice, 2006

90.Raportul Consiliului European, 2002

91.Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2008

privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învățarea de-a

lungul vieții - Anexa I Definiții

92.Recomandarea Consiliului din 11 iulie 2017 privind Programul național de

reformă al României pentru 2017 și care include un aviz al Consiliului

privind Programul de convergență al României pentru 2017

(2017/C261/22)

E. Resurse internet

93.http://en.wikipedia.org/wiki/Holmes_and_Rahe_stress_scale, accesat la

18 mai 2018, 21:30.

94.http://www.apa.org/psychologists/pdfs/adults.pdf („Fostering Resilience

in Response to Terrorism: A Fact Sheet for Psychologists Working with

Adults”, American Psychological Association), accesat la 26 martie 2017,

17:24

95.http://www.hsa.ie/eng/work_safely/workplace_health, accesat la 18

martie 2018, 17:12.

96.http://www.vitalitate.com/stresul_ocupational.htm, accesat la 18 martie

2018, 16:34.