Teza doctorat

of 223 /223
1 Academia de Studii Economice Bucuresti Facultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori Catedra de Moneda STRATEGII DE PREVENIRE SI COMBATERE A SPALARII BANILOR SI A FINANTARII TERORISMULUI Conducator stiintific: Prof. Univ. Dr. Nicolae Dardac Doctorand: Martimof Bogdan Mihai

description

teza doctorat

Transcript of Teza doctorat

  • 1

    Academia de Studii Economice Bucuresti Facultatea de Finante, Asigurari, Banci si Burse de Valori Catedra de Moneda

    STRATEGII DE PREVENIRE SI

    COMBATERE A SPALARII BANILOR SI A

    FINANTARII TERORISMULUI

    Conducator stiintific: Prof. Univ. Dr. Nicolae Dardac

    Doctorand: Martimof Bogdan Mihai

  • 2

    CUPRINS

    Introducere

    Cap. 1 Fenomenul spalarii banilor si finantarii terorismului. Consideratii generale

    1.1. Fenomenul spalarii banilor si finantarea terorismului. Concept si evolutie.

    1.2. Etapele fenomenului de spalare a banilor.

    1.3. Finantarea terorismului.

    1.3.1. Surse si metode.

    1.3.2. Cerinte specifice pentru institutiile financiare in prevenirea si

    combaterea finantarii terorismului.

    1.4. Relatia dintre spalarea banilor si finantarea terorismului.

    1.5. Efectele spalarii banilor si a finantarii terorismului asupra economiei.

    1.6. Impactul spalarii banilor si a finantarii terorismului asupra pietelor financiare.

    Cap. 2 Reglementari internationale si regionale privind prevenirea si combaterea spalarii banilor si a finantarii terorismului

    2.1. Organizatia Natiunilor Unite (ONU).

    2.1.1. Conventia de la Viena.

    2.1.2. Conventia de la Palermo.

    2.1.3. Conventia Internationala pentru Combaterea Finantarii Terorismului.

    2.1.4. Rezolutia Consiliului de Securitate Nr. 1373.

  • 3

    2.1.5. Programul Global impotriva spalarii banilor.

    2.1.6. Comitetul Anti-Terorism (CTC Counter Terrorism Committe).

    2.2. FATF/GAFI (Financial Action Task Force on Money Laundering).

    2.2.1. Cele 40 de recomandari privind spalarea banilor.

    2.2.2. Recomandari speciale privind finantarea terorismului.

    2.2.3. Tari necooperante.

    2.3. Prevederile Grupului Egmont al Unitatilor de Informatii Financiare.

    2.4. Recomandarile Comitetului de la Basle pentru supraveghere bancara

    (Comitelul Basle).

    2.4.1. Declaratia de Principii privind Spalarea Banilor.

    2.4.2. Principiile esentiale pentru activitatea bancara (Core Principles for

    Banking).

    2.4.3. Customer Due Diligence.

    2.5. Obiectivele Asociatiei Internationale a Supraveghetorilor din Sectorul

    Asigurarilor (IAIS).

    2.6. Prevederile Organizatiei Internationale a Comisionarilor de pe piata Valorilor

    Mobiliare (IOSCO).

    2.7. Grupuri si organisme regionale.

    2.7.1. Organismele regionale FATF (FSRB FATF - Style Regional Bodies).

    2.7.2. Principiile Grupului Wolfsberg (Wolfsberg Group of Banks).

    2.7.3. Secretariatul Commonwealth.

    2.7.4. Organizatia Statelor Americane (CICAD).

    2.8. Comitetul de experti al Consiliului Europei Moneyval.

    2.9. Aplicarea reglementarilor internationale in legislatiile nationale. Cerinte

    legale.

  • 4

    2.9.1. Incriminarea spalarii banilor.

    2.9.2. Incriminarea terorismului si a finantarii acestuia.

    2.9.3. Tipuri de entitati si persoane reglementare.

    2.9.4. Standarde de supraveghere si reglementare.

    2.9.5. Implementarea recomandarilor FATF.

    2.10. Cooperarea internationala in prevenirea si combaterea spalarii banilor si a

    finantarii terorismului.

    2.10.1. Principii generale.

    2.10.2. Cooperarea intre F.I.U.-uri, autoritatile de supraveghere si de aplicare a

    legii.

    Cap. 3 Strategii si politici de prevenire si combatere a spalarii banilor si a finantarii terorismului la nivel international

    3.1. Tehnici si modalitati de spalare a banilor si de finantare a terorismului.

    3.1.1. Sistemele alternative de remitere a banilor .

    3.1.2. Paradisurile fiscale.

    3.1.2.1. Caracteristici.

    3.1.2.2. Companiile off-shore.

    3.1.2.3. Utilizarea paradisurilor fiscale in cadrul evaziunii

    fiscale.

    3.2. Identificarea clientilor si masurile de due diligence.

    3.2.1. Cunoasterea clientilor.

    3.2.2. Masurile de precautie fata de clienti (customer due diligence).

    3.3. Masuri de prevenire si combatere a spalarii banilor si a finantarii terorismului.

    3.3.1. Raportarea tranzactiilor suspecte.

  • 5

    3.3.2. Raportarea tranzactiilor in numerar si externe.

    3.4. Rolul sistemul bancar in prevenirea si combaterea spalarii banilor si a

    finantarii terorismului.

    3.4.1. Obligatiile sistemului bancar.

    3.4.2. Dezvoltarea programelor privind gestionarea riscului de spalare a

    banilor.

    3.4.3. Obiectivele urmarite de catre banci.

    3.4.4. Raportarea tranzactiilor suspecte. Importanta si necesitate.

    3.5. Tipologii de spalare a banilor si a finantarii terorismului

    3.6. Modelul Stanley Morris - de estimare si cuantificare a spalarii banilor.

    Cap. 4 Prevenirea si combaterea spalarii banilor si a finantarii terorismului in Romania in contextul noilor realitati mondiale.

    4.1. Mediul economic international

    4.2. Strategia nationala privind prevenirea si combaterea spalarii banilor si a

    finantarii terorismului.

    4.3. Activitatea Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor

    Concluzii

    Bibliografie

    Anexe

  • 6

    Introducere

    Secolul 20 a fost caracterizat de o multitudine de schimbari structurale in economia mondiala. Aceste schimbari au fost influentate sau determinate de imensele progrese tehnologice inregistrate in domeniile telecomunicatiilor si informatiilor. Incepand cu sfarsitul secolului 20 si inceputul secolului 21, globalizarea a devenit un cuvant la ordinea zilei, aducand laolalta natiunile lumii, realizand poate cea mai mare interconectare la nivelul statelor de la inceputul erei comertului si informatiei, transformand practic lumea intr-un singur oras. In prezent nu se mai poate vorbi despre sustinerea unui stat prin propria economie, in sensul existentei a doi stalpi principali ai acestui proces si anume liberalizarea si dereglementarea economiilor nationale. Desi globalizarea poate, si sigur va aduce beneficii la nivel mondial, totusi aceste beneficii pot fi umbrite de riscurile pe care le incumba pentru societate. Puterea autoritatilor politice va deveni din ce in ce mai limitata ca si actori, legitimi sau nelegitimi, pe o piata mondiala emergenta. Alaturi de aceste schimbari intervenite in societate se intalneste si o proliferare a gruparilor mafiote si o dezvoltate fara precedent a crimei organizate, grupuri care opereaza atat pe principii nationale, cat si internationale, utilizand forme diferite de infractiuni. Intre aceste forme de infractiuni se detaseaza, atat ca infractiune de sine statatoare, in unele legislatii, dar si ca forma de disimulare a veniturilor obtinute din alte infractiuni, infractiunea de spalare a banilor care genereaza, asa numitul fenomen de spalare a banilor. In ultimii ani acest fenomen a capatat o dimensiune globala, fiind legat si de finantarea terorismului, ca factor de sustinere a gruparilor teroriste. Spalarea banilor reprezinta un derivat al infractiunilor, ceea ce inseamna ca reprezinta rezultatul eforturilor crimei organizate. Desi, spalarea banilor reprezinta un atribut al gruparilor infractionale, totusi aceasta este prezenta in economiile nationale la diferite nivele. Unii experti estimeaza ca la nivelul economiei mondiale infractiunile genereaza aproximativ 100 bilioane dolari USD, in timp ce serviciile britanice estimeaza spalarea anuala la circa 500 bilioane dolari USD, numai traficul de droguri, singur, fiind estimat a genera circa 300 bilioane dolari USD, din care o parte semnificativa este necesara a fi spalata. Astfel, de departe, crima organizata devine

  • 7

    una din principalele provocari ale lumii contemporane in ceea ce priveste stabilitatea si prosperitatea sistemului economic global. Cele prezentate mai sus constitue tot atatea motive care au condus la realizarea acestei lucrari, care incearca sa explice fenomenul spalarii banilor si a finantarii terorismului. Cu toate acestea lucrarea de fata nu isi propune o dezvoltare si o aprofundare a tuturor aspectelor legate de fenomenele mentionate, ci doar sa constitue inceputul constientizarii opiniei publice si mai ales a mediul academic in care se formeaza viitorii economisti, asupra unui fenomen care, din pacate, incepe sa ia amploare si, fara o lupta permanenta, nu se vor putea contracara efectele nocive

    asupra economiei Romaniei. Intr-o lume dominata de comert, sistemul bancar are un rol crucial in realizarea in bune conditiuni a tranzactiilor financiare si a sanatatii sistemului financiar in ansamblul lui. Nu se poate vorbi de un sistem financiar in absenta sistemului bancar, iar celelalte componente ale acestuia nu ar putea sa-si desfasoare activitatea fara sprijinul nemijlocit al sistemului bancar. Iata de ce, in contextul globalizarii, viabilitatea si sanatatea sistemului financiar, care pana la urma guverneaza economia mondiala, vezi criza financiara de la sfarsitul anilor 2008, ramane principala preocupare a expertilor in domeniul prevenirii si combaterii fenomenului spalarii banilor. Aceasta lucrare se axeaza nu numai pe prezentarea de ansamblu a fenomenului spalarii banilor, a organizatiilor internationale si a obligatiilor ce revin sistemului financiar, ci incearca o abordare mai larga in sensul in care isi doreste sa prezinte fiecare aspect principal al luptei impotriva spalarii banilor. Deasemenea acesta lucrare se doreste a fi un punct de sprijin si un inceput pentru cadrele didactice si studenti in sensul constientizarii necesitatii studierii, inca de pe bancile facultatii, a acestui fenomen, a cauzelor, metodelor si riscurilor pe care le implica si fara de care, orice specialist in economie nu va putea stapanii si intelege anumite tranzactii si implicatiile

    asupra stabilitatii si fiabilitatii sistemului financiar-bancar si al economiei in general. Lucrarea se structureaza in patru capitole, fiecare incercand sa sintetizeze si sa prezinte, intr-o susccesiune logica aspectele legate de combaterea spalarii banilor si a finantarii terorismului, plecand de la definirea fenomenelor si pana la impactul pe care aceste fenomene il au asupra mediului economic si financiar.

    Capitolul 1 cuprinde definirea si etapele fenomenului de spalare a banilor, plasarea, stratificarea si integrarea, sursele si metodele finantarii terorismului, precum si cerintele specifice institutiilor financiare in prevenirea si combaterea fenomenelor

  • 8

    de spalare a banilor si a finantarii terorismului. Finalul capitolului este dedicat relatiei dintre spalarea banilor si finantarea terorismului, in sensul in care o parte din banii proveniti din spalare pot ajunge in posesia gruparilor teroriste, precum si impactul gruparilor teroriste si a terorismului asupra pietelor financiare.

    In Capitolul 2 incearcam sa construim o imagine de ansamblu asupra cadrului normativ si a institutiilor financiare si non-financiare care reglementeaza activitatea,

    la nivel mondial, de prevenire si combatere a spalarii banilor si a finantarii terorismului. Plecand de la Organizatia Natiunilor Unite, cu structurile sale abilitate, si pana la organizatiile regionale si profesionale, am incercat sa sintetizam

    principalele aspecte legate de competentele si misiunea fiecarei organizatii dar si a obiectivelor pe care acestea si le propun in combaterea acestor fenomene desi, niciodata, organele abilitate nu vor putea fi inaintea infractorilor dar, isi doresc sa fie cat mai aproape de eradicarea si eliminarea acestor fenomene. Pentru a reusi in acest deziderat, cooperarea internationala intre organanismele din fiecare tara si cele la nivel mondial, devine din ce in ce mai importanta. Desi diferitele organisme regionale si internationale creaza cadrul necesar combaterii fenomenului spalarii banilor si a finantarii terorismului, implementarea la nivel regional, national dar mai ales international nu se poate realiza decat in cadrul unor strategii si politici adecvate de combatere a acestor fenomene. Aplicarea acestor strategii si politici devine o parte importanta in activitatea fiecarei institutii financiare si non-financiare.

    Capitolul 3 prezinta rolul si modalitatile, pe cere aceste institutii il au si le au in mecanismul mondial de prevenire si combatere a fenomenului spalarii banilor si finantarii terorismului. Tot in cadrul acestui capitol ne-am propus sa prezentam un model de cuantificare a fenomenului spalarii banilor, model initiat si dezvoltat de un grup de cercetatori avandu-l coordonator pe Stanley Morris fost presedinte al Grupului de lucru pentru statistici si modele din cadrul FATF. Modelul Morris incearca, si reuseste intr-o mare masura, sa furnizeze o privire de ansamblu, din punct de vedere matematic, asupra acestor fenomene la nivel global. De-alungul istoriei infractorii au incercat, si in mare parte au reusit, sa

    utilizeze in favoarea lor precaritatea si incoerenta prevederilor legislative, utilizand diferite mijloace legale dar mai ales ilegale pentru a realiza venituri in detrimentul statului. Pornind de la rambursari ilegale de TVA, fraude bancare, evaziune fiscala, contrabanda si chiar atacuri armate, acestia au reusit sa stranga averi fabuloase, pe

  • 9

    care s-au vazut nevoiti sa le introduca, pe cai legale, in circuitul financiar. Istoria a demonstrat ca lipsa de reactie a statului, dar mai ales anumite restrictii impuse pe piata libera coroborate cu perioadele de criza la nivel regional si mondial au sporit puterea organizatiilor criminale, atat din punct de vedere financiar dar si al controlului pe care acestea l-au exercitat si il exercita asupra unei parti din economie. Actuala criza, probabil artificial indusa, economica dar mai ales financiara, poate duce la o proliferare fara precedent a organizatiilor criminale si a gruparilor teroriste la nivel mondial, mai ales tinand cont de faptul ca in perioada de criza reactia statului este mult diminuata. Astfel, capitolul 4 incearca sa prezinte unele din aspectele care apar sau pot aparea la nivel mondial si national in perioada de criza actuala, precum si o descriere a activitatii Oficiului National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor din Romania.

  • 10

    Cap. 1 Fenomenul spalarii banilor si a finantarii terorismului. Consideratii generale

    1.1. Fenomenul spalarii banilor si a finantarii terorismului. Concept si evolutie

    Desi nu se poate aprecia cu certitudine momentul aparitiei fenomenului spalarii banilor, totusi putem spune ca acesta a aparut cu mult timp in urma, fiind legat de istoria comertului si aparitia sistemului bancar.

    In Lords of the Rim autorul Sterling Seagrave explica cum, in China anilor 2000 i. Ch., negustorii ascundeau profiturile obtinute, fata de stapanire, care nu dorea altceva decat confiscarea acestora si expulzarea lor. In plus, negustorii, penru a-si pastra averea o investeau in afaceri in provincii indepartate sau chiar in afara Chinei. In acest fel, industria off-shore isi facea aparitia, nascandu-se, totodata, si prima forma de evaziune fiscala, iar cele trei etape ale spalarii banilor ascunderea, delocalizarea si investirea, incepeau sa se contureze.

    De peste 4 milenii, principiile spalarii banilor nu s-au schimbat, dar mecanismele acesteia au devenit din ce in ce mai complexe, mai sofisticate. Astfel, evidenta paralela a averii a devenit una din cele mai durabile tehnici de evaziune fiscala si de spalare a banilor. De mii de ani, oamenii utilizeaza tehnicile de spalare a banilor pentru a-si ascunde banii si averea provenita din infractiuni, dar in unele cazuri acest fenomen se intalneste si in tari cu autoritati opresive si lideri despotici.

    Multe minoritati nationale, de-a lungul anilor si peste tot in lume, au luat hotararea, pentru a-si pastra averile, de a o ascunde fata de conducatori, intrucat, acestea, erau adesea persecutate datorita convinderilor religioase sau a culorii pielii. Acest fenomen se intalneste chiar si in zilele noastre.

    Au trecut mii de ani de cand banii si valoarea au fost separate, iar valoarea in sine a devenit reprezentata prin active adesea fara valoare intrinseca, dar recunoscute ca fiind convertibile. Monedele de aur desi aveau valoare, data de greutatea lor in aur,

  • 11

    lucrul care conta era calitatea si cantitatea aurului. Odata ce aurul era topit, el nu-si pierdea valoarea, ci doar forma. El putea fi refacut si mutat in alt loc sub o alta forma.

    In SUA, prohibitia si restrictiile la jocurile de noroc au adus sume mari de bani celor care nu respectau aceste interdictii, realizand trafic cu alcool sau deschizandu-si sali ilegale de jocuri de noroc, ducand, astfel, la cresterea dramatica a infractiunilor financiare. Incalcarea restrictiilor erau infractiuni financiare intrucat pentru fiecare

    infractiune comisa, infractorii primeau imediat bani cash. Aceasta a creat imediat o probleme. Ce se putea face cu atat de multi bani? Deschiderea unor afaceri banoase, cash, a fost rezolvarea. Astfel, infractorii au inceput sa-si deschida spalatorii, si asa realitate sau fictiune, spalarea banilor a fost inventata.

    Indiferent de originile terminologiei, infractorii cauta intotdeauna, sa-si investeasca banii in afaceri care aduc imediat venituri cash, inclusiv droguri. Acestia au intemeiat firme de avocatura, de contabilitate, studiouri de film, banci, concerne industriale, chiar si guverne, si, chiar daca nu reusesc sa cumpere intreaga organizatie, ei cumpara sau obtin cooperarea unora din companie. Acestia folosesc, deja, bani din infractiuni pentru plata taxelor de scolarizare pentru copii unor membrii din conducerea bancii.

    Dar spalarea banilor a fost dezvoltata in concordanta cu facilitarea comertului. Se spune adesea (fara a se putea sustine cu probe) ca Nigeria este centru de spalare a banilor din Africa si ca nigerieni sunt implicati peste tot in lume in infractiuni si in spalarea banilor. In masura in care este adevarat, motivatia vine din faptul ca retelele dominate acum de infractori au fost intemeiate acum cateva zeci de ani de catre comerciantii internationali, care erau incapabili sa opereze dincolo de masurile de control al schimburilor si de inspectiile realizate de vama, ceea ce a condus la stabilirea centrului operational in Nigeria, ca zona offshore.

    Tehnicile de spalare a banilor sunt restrictionate doar de imaginatia infractorilor si exista o multime de infractori care cauta o cale de a spala bani.

    Astfel putem definii spalarea banilor ca procesul prin care infractorii creaza iluzia ca banii pe care-i cheltuiesc sunt obtinuti legal.

    Pentru majoritatea tarilor, problemele privind spalarea banilor si finantarea terorismului sunt legate de prevenirea, detectarea si incriminarea infractiunilor generaroare de bani murdari. Tehnicile sofisticate utilizate in spalarea banilor si finantarea terorismului se adauga la aceste probleme.

  • 12

    Intermediari

    Direct

    Aceste tehnici pot fi realizate direct prin implicarea a diferite tipuri de institutii financiare si multiple tranzactii financiare cat si prin utilizarea folosirea

    intermediarilor, precum consultantii financiari, contabilii, corporatiile scoica si alti furnizori de servicii; transferuri catre/prin si din diferite tari; folosirea de diferite instrumente financiare sau alte tipuri de active de valoare.

    Oricum, spalarea banilor este, in esenta, un concept simplu.

    Reprezinta procesul prin care castigurile obtinute din activitati criminale sunt divizate pentru a li se ascunde originile ilicite.

    Cand banii sunt spalati, criminalii castiga din actiunile lor, ei fiind recompensati de ascunderea actelor criminale care genereaza profituri ilicite si de disimulare a originii, rezultand profituri licite. Similar cei care finanteaza terorismul sunt rasplatiti de ascunderea originii fondurilor si a suportului financiar, realizandu-si stratagemele si atacurile.

    Spalarea banilor poate fi definita in mai multe feluri. Majoritatea tarilor subscriu la definitia data in Conventia Natiunilor Unite Impotriva Traficului Ilicit de Droguri si Substante Psihotronice din 1998, cunoscuta si sub denumirea de Conventia de la Viena si Conventia Natiunilor Unite Impotriva Crimei Organizate Transnationale din 2000, cunoscuta sub denumirea de Conventia de la Palermo.

    Tehnici de SB/FT

    Institutii financiare

    Tranzactii financiare

    Consultantii financiari

    Contabilii

    Corporatiile scoica

  • 13

    Ascunderea sau disimularea adevaratei naturi, surse, locatii, dispozitii, miscari, drepturi ale destinatarului proprietatii cunoscand ca astfel de bunuri rezulta din infractiuni sau din participarea la actiuni.

    Intr-o prima abordare

    A doua abordare

    A treia abordare

    Grupul FATF (Financial Action Task Force), care este recunoscut ca autoritate de reglementare internationala in domeniul spalarii banilor, defineste termenul de spalarea banilor in mod succinct ca procesul de ascundere a originii ilicite a castigurilor pentru legitimarea castigurilor ilegale.

    Infractiunea predicat de spalare a banilor

    Ca terminologie, Conventia de la Viena limiteaza infractiunea predicat la traficul de narcotice. Drept consecinta, infractiunile subrogate traficului de narcotice, precum frauda, furtul si rapirea, nu constitue infractiune predicat pentru spalarea banilor. De-alungul anilor comunitatea internationala si-a dezvoltat viziunea asupra infractiunilor predicat de spalarea banilor care a excedat traficul de droguri.

    Astfel, FATF si alte organisme internationale au extins definitia infractiunii predicat din Conventia de la Viena, prin includerea si a altor tipuri de infractiuni.

    Se intelege conversia sau transferul proprietatii, cunoscand ca aceasta proprietate deriva din orice infractiuni sau orice act de participare la astfel de infractiuni, in scopul ascunderii sau disimularii originii ilicite a proprietatii sau ajutarea oricarei persoane care este implicata in comiterea acestor infractiuni, in vederea sustragerii de la consecintele legale ale actiunilor.

    Consta in detinerea, posesia sau utilizarea bunurilor cunoscand in momentul dobandirii ca aceste castiguri/bunuri deriva din infractiuni sau dintr-un act de participare la astfel de infractiuni.

    Activitatea generatoare de castiguri ilicite, care, atunci cand sunt spalate, se transforma in infractiune de spalare a banilor.

  • 14

    De exemplu, Conventia de la Palermo cere tuturor statelor participante sa aplice termenul de infractiune de spalarea banilor unei arii largi de infractiuni predicat.

    In cele 40 de Recomandari privind combaterea spalarii banilor, FATF incorporeaza din punct de vedere tehnic si juridic definitiile din Conventia de la Viena si Conventia de la Palermo si evidentiaza 20 de categorii de infractiuni care trebuie incluse in categoria infractiunilor predicat pentru spalarea banilor.

    Daca ne intrebam Cine spala banii? un raspuns simplu la aceasta intrebare ar putea fi ca infractorii spala banii. Dar acest raspuns este mult prea simplu pentru a fi complet adevarat. Realitatea este ca spalatorii de bani se intalnesc in toate activitatile, multe dintre ele parand complet inocente. In multe jurisdictii cei care ajuta infractorii sa spele banii proveniti din infractiuni, sunt ei insisi considerati infractori. Aceasta inseamna ca bancherii, avocatii, contabilii, dealerii de masini si altii sunt spalatori de bani daca permit ca afacerile lor sa fie utilizate de catre altcineva pentru spalarea banilor proveniti din infractiuni. In general, singura scuza a acestora este ca nu au stiut sau au fost neatenti la ceea ce se intampla. Aceasta este, insa, foarte greu

    de demonstrat si in majoritatea legislatiilor, demonstrarea nevinovatiei trece in sarcina acuzatului.

    In multe tari, oamenii, altii decat afaceristii si infractorii, pot devenii spalatorii de bani numai prin posesia veniturilor din infractiuni sau a activelor care reprezinta veniturile din infractiuni (este si cazul Romaniei ). Cel mai elocvent exemplu este cel al sotiei sau prietenei infractorului si care stiu, sau banuie, ca acesta utilizeaza veniturile ilicite pentru a cumpara case, masini sau bijuterii. Clasa finala a spalatorilor de bani este formata din cei care ajuta la realizarea schemei, chiar daca acestia nu participa fizic la spalare. Deci, un contabil, care recomanda evaziune fiscala este el insusi spalator de bani.

    Astazi, pretutindeni in lume, legislatiile nationale obliga dealerii de masini, operatorii de cazinouri, dealerii de bijuterii si pietre pretioase de a-si identifica clientii in majoritatea cazurilor. Aceasta inseamna ca majoritatea operatorilor li se cere sa-si instruiasca angajatii in concordanta cu legea si cu masurile de prevenire si combatere a spalarii banilor.

  • 15

    Infractorii comit trei tipuri de infractiuni generale

    Ignorand primele doua tipuri precum si micile vandalisme, majoritatea infractiunilor sunt infractiuni economice comise pentru a face bani. Infractorii comit infractiunile din doua motive

    unul este pentru a demonstra ca pot face acest lucru si nu pot fi prinsi;

    celalalt este ca acestia cred ca pot obtine aceiasi suma de bani din infractiuni, pe care ar obtine-o din afaceri curate.

    Cand realizeaza venituri din infractiuni, criminalii ii utilizeaza in trei scopuri

    pentru o noua infractiune

    ii ascund pentru a-i utiliza mai tarziu

    ii cheltuie imediat.

    Pentru a putea gasii si confisca veniturile ilicite, investigatorii realizeaza

    cercetari complicate, cea mai incercata, testata si de succes metoda in investigarea infractiunilor este urmarirea banilor. Astfel, infractorii doresc sa mute banii mult mai repede decat ii pot urmarii investigatorii, iar din cand in cand ii pun intr-o gaura neagra astfel incat investigatorii pur si simplu nu ii pot urmarii.

    Uneori, investigatorii cand banuiesc ca o persoana este implicata in infractiuni, pot incepe cercetarea de la activitatile financiare ale acesteia si de la trecutul sau.

    Infractiuni de violenta

    sau

    vandalism

    Infractiuni economice

    Crime din pasiune sau

    onoare

  • 16

    Aceasta a presupus unele schimbari legislative, in unele tari, care pleaca de la presupunerea ca un infractor care a fost condamnat pentru o infractiune poate fi subiect al confiscarii bunurilor sau veniturilor daca acesta nu face dovada ca le-a obtinut din activitati legale. Deci, infractorii sunt nevoiti sa scoata banii din gaurile negre daca nu pot dovedi provenienta lor. Una din suspiciunile majore intervine asupra celui care cheltuie mai mult decat ii permit veniturile obtinute din activitati legale. Deci, un creator de haine, care nu a avut si nici nu are clienti, dar conduce masini foarte scumpe, poate ridica suspiciuni.

    In infractiunile financiare, care sunt in crestere, nu exista o reprezentare fizica

    a infractiunii. Banii, nu sunt mai mult decat o informatie de pe ecranul computerului, sau, mai precis, sunt sub forma de biti stocati in memoria calculatorului. Deci, nu exista intermediari de lucruri furate intrucat nu este nimic de atins. In consecinta, prevederile de mai sus nu sunt aplicabile, sau mai precis curtea poate decide ca nu se aplica.

    Exista o expresie utilizata de cei care aplica legea si anume ca pentru a reduce infractionalitatea este necesar sa se elimine profitul din activitatile infractionale. Aceasta, inseamna identificarea activelor care reprezinta castigurile obtinute din infractiuni si inghetarea lor prin decizie judecatoreasca sau administrativa. Infractiunile financiare afecteaza pe toata lumea. Efectele acestora rezida in cresterea taxelor pentru cei care nu realizeaza evaziune fiscala, in cresterea politelor de asigurare pentru cei care nu obtin sumele prin frauda, in cresterea costurilor pentru afaceri adica o crestere a preturilor si o reducere a profiturilor companiilor. Aceasta inseamna, ca a face cumparaturi de pe internet sau de la supermarket devine mult mai riscant, intrucat, comerciantul poate fi infractor ceea ce inseamna ca banii ajung in mainile corupte ale politicienilor si afaceristilor, inclusiv a celor care sunt implicati in

    traficul de droguri, arme si oameni. Dupa unele statistici, circa 80% din castigurile ilicite, de exemplu din furt,

    sunt pentru consolidarea activitatii de trafic de droguri. Daca nu ar exista oameni care sa cumpere bunuri furate, atunci nu ar mai exista motive pentru comiterea furturilor, si deci nu ar mai exista profit. In multe tari, persoana care intermediaza bunurile furate este pasibila de o pedeapsa mai mare decat cel care a comis infractiunea in sine. Deci, singura cale de a reduce activitatea infractionala de furt este de a o face neprofitabila.

  • 17

    Finantarea terorismului, poate fi definit ca un concept relativ simplu, .

    Privit insa, in esenta, acesta nu este totusi un concept simplu, intrucat termenul

    poate avea implicatii politice, religioase sau nationale, acestea diferind in functie de tara.

    Spalarea banilor si finantarea terorismului afiseaza insa, acelasi gen de tranzactii, majoritatea avand legatura cu ascunderea si disimularea. Spalatorii de bani trimit fonduri ilicite prin canale legale pentru a ascunde originile ilicite, in timp ce cei care finanteaza terorismul transfera fonduri care pot fi legale sau ilegale in scopul ascunderii sursei si a utilizarii finale, ceea ce reprezinta sustinera terorismului. Dar rezultatul este acelasi rasplata.

    Organizatia Natiunilor Unite a facut numeroase eforturi, concretizate, in general, sub forma tratatelor internationale, in combaterea terorismului si a finantarii acestuia. Inaintea atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001 din SUA, ONU a emis, in 1999, Conventia de la Palermo care prevede:

    Reprezinta suportul financiar, sub orice forma, a gruparilor teroriste sau a celor care-l incurajeaza, planifica sau se implica in activitati teroriste.

    Orice persoana, comite o infractiune in intelesul acestei conventii, daca, acea persoana, prin orice mijloace, direct sau indirect, nelegal si de buna voie, furnizeaza sau colecteaza fonduri cu intentia de a fi folosite sau cunoscand ca acestea vor fi folosite, partial sau total, pentru a provoca:

    un act care constitue infractiune, in scopul sau asa cum sunt definite in cadrul tratatului

    orice act intentionat cauzator de moarte sau ranire grava a civililor sau a oricarei personae care nu se afla implicata in conflicte armate, atunci cand scopul acestui act, prin natura si context, este de a intimida populatia, sau de a sili guverne sau organizatii in scopul de a face sau de a obtine sa faca un act impotriva vointei

  • 18

    Definerea terorismului este uneori dificil de realizat mai ales in cazul unor tari si aceasta intrucat nu toate statele au adoptat prevederile conventiei, care specifica clar ce actiuni sunt incadrate in categoria terorism. Notiunea de terorism nu este universal acceptata, avand in vedere si implicatiile politice, religioase si nationale de la tara la tara. FATF este recunoscuta si ca emitent de standarde internationale in efortul de combatere a finantarii terorismului, dar nu defineste in mod specific termenul de finantare a terorismului in Recomandarile Speciale privind finantarea terorismului, emise dupa evenimentele din 11 septembrie 2001; nu mai putin adevarat este faptul ca FATF indeamna tarile membre sa ratifice si sa implementeze Conventia de la Palermo. In acest fel, definitia din Conventie devine unanim acceptata de cele mai multe tari.

    1.2. Etapele fenomenului de spalare a banilor

    Ingrijorarea asupra fenomenului spalarii banilor a inceput initial prin a se face conexiunea cu traficul ilegal de narcotice. Obiectivul traficantilor consta in convertirea tipica a sumelor mici de bani in conturi bancare legale, instrumente financiare sau alte valori. Astazi profiturile ilegale sunt rezultatul unei game largi de infractiuni alaturi de coruptie, vanzarea ilegala de armament si traficul ilegal de persoane. Indiferent de infractiune, spalatorii recurg la un amplu proces de transformare a castigurilor ilicite prin plasarea, stratificarea si integrarea acestora in

    circuitul financiar real. Acest proces amplu, cu etapele mentionate, a fost stabilit de catre expertii FATF la intalnirea de la Paris din 1989, aceasta cronologie in timp si spatiu devenind clasica in studiul fenomenului spalarii banilor.

    Etapele spalarii banilor

    Plasarea Stratificarea Integrarea

    Venituri ilicite Venituri licite

  • 19

    Plasarea

    Mari sume de bani sunt sparte in sume mai mici, care sunt mai putin evidente si introduse in sistemul financiar prin intermediul mai multor sucursale ale aceleiasi institutii sau prin intermediul mai multor institutii. In acest stadiu poate interveni si schimbul valutar sau conversia bancnotelor de valoare mica in bancnote de valoare mare. Mai mult, fondurile ilicite pot fi convertite prin intermediul institutiilor financiare in bilete la ordin sau cecuri, fiind, astfel, insotite de fonduri legitime pentru inlaturarea suspiciunilor. In plus, plasarea poate fi acompaniata si de cumpararea de actiuni sau de incheierea de contracte de asigurari.

    Stratificarea

    In

    acest fel fondurile sunt indepartate de locul/momentul infractiunii, astfel de fonduri putand fi ulterior folosite pentru cumpararea de actiuni, contracte de asigurari sau alte instrumente financiare si de investitii, usor transferabile. Fondurile pot fi de asemenea transferate sub forma de instrumente negociabile precum cecurile, bilete la ordin sau bonuri de tezaur, sau pot fi transferate electronic catre alte jurisdictii. Infractorii pot, de asemenea, simula transferul sub forma de plati pentru bunuri sau servicii sau prin transferul de fonduri catre compania scoica.

    Integrarea

    .

    Reprezinta introducerea fondurilor ilegale in sistemul financiar, de regula, prin intermediul institutiilor financiare

    Procesul de mutare dintr-o institutie financiara in alta a fondurilor obtinute ilegal si introduse in sistemul financiar

    A treia etapa o reprezinta fondurilor in economia legala prin cumpararea de active precum imobile, actiuni sau alte active financiare sau obiecte de lux

  • 20

    Procesul spalarii banilor si finantarea terorismului

    Schema 1.1.

    Etapele intalnite in procesul spalarii banilor se intalnesc si in procesul de finantare a terorismului, cu exceptia faptului ca, in cea de a treia etapa, fondurile sunt distribuite organizatiilor teroriste, fata de spalarea banilor unde fondurile obtinute ilegal sunt canalizate in directie opusa, in economia legala. Spalarea banilor si finantarea terorismului pot sa apara, si apar, in orice tara, in special in cele cu sisteme

    financiare complexe. De asemenea, tarile cu o legislatie permisiva, ineficienta sau cu

    o infrastructura deficitara in privinta combaterii spalarii banilor si finantarii terorismului, reprezinta o tinta sigura pentru infractori. Nici o tara nu face exceptie.

    Spalarea banilor Finantarea terorismului

    Bani din infractiuni

    $$$$$$ $$$$$$ Active legitime

    sau Bani din infractiuni

    Plasarea Bani depusi in conturi bancare

    Plasarea Active depozitate in sistemul financiar

    Stratificarea Fondurile sunt

    mutate catre alte institutii financiare

    pentru a li se ascunde originea

    Integrarea Fondurile sunt

    distribuite pentru activitati teroriste

    Stratificarea Fondurile sunt

    mutate catre alte institutii financiare

    pentru a li se ascunde originea

    Integrarea Fondurile sunt folosite pentru cumpararea de active legale

    Banci

    Banci

    Actiuni

    Banci

    Activele devin legale sau sunt

    distribuite

    Companii de

    asigurare

    Institutii financiare

    non-bancare

  • 21

    Intrucat complexitatea sistemului financiar mondial cu multitudinea de tranzactii financiare internationale este folosit de infractori in spalarea banilor si finantarea terorismului, diferitele etape ale proceselor de spalarea banilor si finantarea terorismului pot exista in diferite tari. De exemplu, plasarea, stratificarea si integrarea pot exista in trei tari diferite; una sau toate cele trei etape pot, de asemenea, fi indepartate de zona initiala a infractiunii.

    1.3. Finantarea terorismului

    Dupa atacurile teroriste din septembrie 2001, FATF a hotarat dezvoltarea de ghiduri pentru institutiile financiare, care sa le ajute in detectarea tehnicilor si mecanismelor utilizate in finantarea terorismului. In acest scop, FATF a mobilizat experti din tarile membre pentru a aduna informatii si a studia fenomenul finantarii terorismului ca parte a studiului privind spalarea banilor si a tendintelor acestuia.

    Scopurile acestor studii

    1.3.1. Surse si metode

    Obiectivul primordial al terorismului, in acord cu una din definitii, este acela de a intimida populatia sau de a obliga guvernele sau organizatiile internationale de a face sau a se abtine de a face une act. In contrast, castigurile financiare sunt in general obiectivul altor tipuri de infractiuni. Succesul unui grup terorist, ca si al oricarui alt grup criminal, este acela de a fi capabili sa construiasca si sa mentina o infrastructura financiara efectiva. Pentru aceasta trebuie sa dezvolte surse de finantare,

    Stabilirea unor ghiduri pentru institutiile financiare si care pot fi emise odata cu rapoartele anuale privind tendintele si metodele de spalare a banilor

    Prevenirea folosirea institutiilor financiare in procesul ascunderii si miscarii fondurilor organizatiilor teroriste

  • 22

    mijloace de spalare a acestor fonduri si, in final, cai de a se asigura ca aceste fonduri vor fi utilizate pentru obtinerea de logistica necesara comiterii actelor teroriste. In general, expertii recunosc ca finantarea terorismului provine din doua surse primare.

    Aceste asa numite state-sponsori, in ultimi

    ani, datorita constrangerilor de ordin politic si economic, realizate de catre comunitatea internationala, au inceput sa renunte la sustinere si

    sa nu mai constitue sursa principala, locul lor fiind luat de alte tipuri de sustinere, desi, este posibil, ca

    in anumite contexte internationale acestea sa continue sustinerea.

    Osama Bin Laden, spre exemplu, este cunoscut ca fiind principalul sustinator, din fondurile personale, ale retelei teroriste Al-Qaeda. De asemenea, este cunoscut faptul ca o serie de oameni de afaceri de o anumita orientare politica sau religioasa, au fost constrinsi prin santaj sau

    violenta la a sustine aceste organizatii teroriste.

    Aceste surse de venituri nu sunt suficiente pentru a putea sustine in totalitate activitatile

    teroriste. In ultimii ani s-a inregistrat o crestere a

    numarului de fundatii neguvernamentale si asociatii de intrajutorare. In lumea islamica este stiut faptul ca adeptii trebuie sa plateasca o anumita cota (zakat)

    pentru cauze umanitare. Aceasta taxa este platita liderilor din comunitatea respectiva sau unor organizatii religioase sau laice, care folosesc aceste fonduri pentru anumite actiuni sociale. Din pacate, exista anumiti lideri care pot utiliza aceste fonduri si in alte scopuri decat cele sociale, numeroasele organizatii beneficiand de importante sume de bani pentru activitatile lor teroriste.

    Prima sursa o constitue, finantarea furnizata de state si organizatii cu o larga infrastructura pentru colectarea fondurilor si pentru distribuirea lor organizatiilor teroriste.

    Indivizi cu multiple posibilitati financiare, dar si cu anumite convingeri de ordin politic sau religios furnizeaza fonduri substantiale organizatiilor teroriste.

    Fundatii neguvernamentale si asociatii de intrajutorare, care prin activitatile desfasurate reusesca sa colecteze fonduri de la membrii sau de la alte persoane.

  • 23

    Ca orice alte organizatii criminale, cele teroriste pot obtine venituri, atat din activitati ilegale, cat si din activitati perfect legale, dar controlate de teroristi sau organizatii teroriste. Un grup terorist regional isi poate

    sustine activitatile prin actiuni de rapire sau extorcare. In acest scenariu, unele persoane platesc teroristilor sume mari de bani pentru eliberarea ostaticilor, impreuna cu o taxa de protectie aplicata afacerilor acestora, ceea ce furnizeaza fondurile financiare necesare, dar au si un rol de intimidare a populatiei. Pe langa rapire si extorsiune, gruparile teroriste pot recurge la contrabanda, diferite tipuri de frauda, hotii si talharii, precum si trafic de stupefiante.

    Aceste fonduri licite reprezinta marea diferenta intre gruparile teroriste si cele infractionale. Rolul jucat de fondurile licite in finantarea terorismului este diferit de la grupare la grupare, precum si in functie de zonele geografice in care ele actioneaza.

    Deasemenea, pare logic ca fondurile obtinute din activitati legale sa nu necesite operatiuni de spalare, iar organizatiile teroriste au nevoie mai mult ca

    niciodata sa ascunda si sa disemineze legaturile dintre ele si sursele legale de fonduri. Astfel, gruparile teroriste trebuie sa gaseasca metode de spalare a acestor fonduri pentru a nu atrage atentia asupra lor.

    Examinand activitatile financiare asociate teroristilor, expertii FATF au concluzionat ca teroristii si organizatiile care-i sustin utilizeaza, in general, aceleasi metode de spalare a banilor ca si celelalte organizatii infractionale.

    Cateva dintre acestea includ: contrabanda cu bani (prin curieri); depozite structurale sau retrageri cash din banci; cumpararea de diferite instrumente monetare (cecuri de

    calatorie, cecuri cash, ordine de plata); utilizarea de carti de credit si transferuri electronice. Trebuie sa mentionam si utilizarea unor modele de remitere a banilor Hawala, care are un rol important in miscarea fondurilor in intreaga lume.

    A doua sursa majorade venituri pentru organizatiile teroriste deriva direct din activitatile generatoare de venituri.

    Fondurile pentru gruparile teroriste, deosebit de alte activitati criminale, pot provenii din activitati perfect licite sau din combinarea activitatilor ilicite cu cele licite.

    Privite din perspective tehnice, metodele utilizate de teroristi si asociatii lor, pentru generarea de venituri din activitati ilegale, difera de acelea folosite de gruparile infractionale traditionale

    Metode particulare identificate la diferite grupari teroriste

  • 24

    ridica o problema legala importanta atata timp cat se aplica aceleasi masuri de combatere a spalarii banilor si pentru finantarea terorismului. Scopul organizatiilor

    teroriste nu este de a genera profit din diferite mecanisme, ci obtinerea de resurse pentru sustinerea operatiunilor.

    administrarea de probe si indicii in detectarea acestora devine mult mai dificila. Aparenta legala a sursei de obtinere a acestor fonduri inseamna existenta unor

    indicii putine, sau chiar inexistenta acestora, care sa conduca la legaturi intre tranzactiile individuale si activitatile teroriste. reprezinta alte doua aspecte importante ale finantarii terorismului, care fac detectarea mai dificila. Expertii

    FATF au mentionat ca fondurile necesare realizarii unor atacuri teroriste nu provin intotdeauna, sau nu reprezinta intotdeauna, sume mari de bani, iar tranzactiile asociate nu sunt intotdeauna complexe. De exemplu, o examinare a conexiunilor financiare intre cei care au realizat atacurile din septembrie 2001, arata ca majoritatea sumelor de bani implicate erau sume mici de bani, care au fost sub limita de raportare si, in majoritatea cazurilor, au fost transferate electronic. Indivizii pareau a fi studentii straini care primeau sume de bani de la familiile lor si, astfel, aceste sume de bani nu au fost identificate ca necesitand verificari suplimentare de catre institutiile financiare implicate.

    1.3.2. Cerinte specifice pentru institutiile financiare in prevenirea si combaterea finantarii terorismului.

    Orice institutie financiara care efectueaza o tranzactie, stiind ca fondurile sau proprietatile implicate sunt detinute sau controlate de teroristi sau organizatii teroriste, sau acestea sunt destinate a fi utilizate in activitati teroriste, poate comite o infractiune predicat (infractiunea primara generatoare de venituri) in acceptiunea multor jurisdictii. O astfel de infractiune poate exista indiferent daca activele implicate in tranzactie provin din castiguri din activitati infractionale sau acestea deriva din activitati legale, dar sunt destinate a finanta activitati teroriste.

    Diferenta intre obtinerea legala si ilegala de fonduri,

    In cazul obtinerii de fonduri din surse legale (donatii, publicitate, etc),

    Marimea si natura tranzactiilor implicate

  • 25

    Acest risc este mult mai mare daca persoana sau entitatea implicata este descoperita tarziu, beneficiind astfel de o lipsa a monitorizarii din parte institutiei si, astfel, aceasta reusind sa-si indeplineasca actele teroriste. Luarea in consideratie a factorilor din aceste ghiduri este destinata a clarifica, completa si/sau consolida prevederile, deja existente, privind masurile de due diligence, impreuna cu politicile si procedurile curente impuse de programul national de prevenire si combatere a spalarii banilor.

    Deasemenea se incurajeaza institutiile financiare sa ia in consideratie toti acesti factori impreuna cu politicile, practicile si procedurile deja existente pentru asigurarea conformitatii cu legislatia si reglementarile in vigoare si pentru

    minimizarea riscurilor reputationale. Trebuie mentionat faptul ca, desi, unele caracteristici pot apare ca fiind specifice unor tranzactii legate de finantare terorismului, multe dintre acestea pot aparea in identificarea generala a tranzactiilor suspecte. Trebuie sa mentionam si faptul ca aceste ghiduri nu inlocuiesc sau elimina obligatiile care reies din legislatia nationala. In particular, implementarea masurilor propuse nu trebuie interpretate ca fiind obligatorii in protejarea institutiilor financiare de orice actiune care poate fi luata de o jurisdictie impotriva ei. Mai mult aceste ghiduri nu inlocuiesc sau modifica cerintele impuse de autoritatile nationale sau regionale, care solicita inghetarea activelor persoanelor sau entitatilor suspectate de terorism sau asociere la terorism, ca parte a implementarii rezolutiilor Consiliului de securitate a ONU.

    O cercetare mai atenta, care poate fi justificata pentru unele tranzactii, trebuie sa fie mai mult decat aplicarea procedurilor si politicilor de due diligence, si trebuie sa conduca, acolo unde este necesar, la raportarea de catre institutiile financiare de activitati sau tranzactii suspecte sau

    neuzuale in conformitate cu practicile de raportare din jurisdictia respectiva. Pentru a ne asigura ca pasii necesari sunt realizati pentru verificarea atenta a unor tranzactii

    Indiferent de tipul de fonduri implicate in tranzactiile care sunt asociate cu teroristi, in indeplinirea scopurilor prevazute de legislatia nationala orice relatie de afaceri cu astfel de indivizi sau alte persoane sau entitati asociate acestora poate expune o institutie financiare la riscuri operationale, reputationale sau legale semnificative.

    Institutiile financiare sunt incurajate sa dezvolte politici si proceduri care sa le ajute sa detecteze si sa determine care tranzactii pot implica fonduri utilizate in finantarea terorismului.

  • 26

    certe, pentru institutiile financiare, este necesar a se revizui practicile in aceasta arie

    ca parte a procesului general de control si audit intern si extern. Institutiile financiare trebuie sa judece in mod rezonabil modificarea si implementarea politicilor si procedurilor in aceasta arie. Ghidurile nu trebuie sa reprezinte un factor de descurajare a institutiilor financiare de a realiza afaceri cu orice client. Acestea sunt destinate a ajuta institutiile financiare in determinarea momentului in care este

    necesara o verificare aprofundata astfel incat acestea sa fie capabile sa identifice, sa raporteze si, nu in ultima instanta, sa evite tranzactiile care implica fonduri destinate sustinerii terorismului.

    Ca parte a actiunilor de verificare, institutiile financiare trebuie sa fie atente la elementele tranzactiilor individuale care pot indica fonduri implicate in finantarea terorismului. Listele de potentiale suspiciuni sau tranzactii neuzuale sunt de natura a arata tipurile de tranzactii care pot fi cauza pentru cresterea verificarilor.

    Acestea nu sunt exhaustive si nici nu pot inlocui prevederile privind obligativitatea raportarii tranzactiilor sau activitatilor suspecte care pot fi impuse de catre autoritatile legale pentru institutiile financiare.

    Aceste liste de caracteristici trebuie luate in considerare de catre institutiile financiare alaturi de alte informatii valabile (ca de exemplu listele de teroristi emise de Natiunile Unite sau alte autoritati nationale si internationale), natura tranzactiei in sine, precum si partile implicate in tranzactie, ca si orice alte ghiduri emise de autoritatile nationale in scopul prevenirii si combaterii spalarii banilor. Existenta

    uneia sau a mai multor caracteristici poate constitui o avertizare pentru inceperea unei verificari mai amanuntite a tranzactiei. Oricum existenta unei caracteristici/unui factor din lista nu inseamna neaparat ca acea tranzactie este suspicioasa sau neobisnuita (caracteristicile neobisnuite sau indicii de suspiciune sunt prezentati in Cap.4 paragraful 4.2.4.)

    Maniera de implementare a acestor ghiduri de catre diferitele institutii financiare depinde de abordarea pe baza de risc a fiecarei institutii, ca si cadru general, si care este determinat de operatiunile normale pe care le realizeaza.

    Caracteristici ale tranzactiilor financiare care pot determina o crestere a verificarilor

  • 27

    1.4. Relatia dintre spalarea banilor si finantarea terorismului

    Tehnicile folosite pentru finantarea terorismului sunt, in general, asemenatoare celor utilizate pentru disimularea surselor si folosirea lor in scopul spalarii banilor.

    Fondurile utilizate pentru sustinerea terorismului pot proveni atat din surse legitime, cat si din activitati criminale.

    Fara indoiala, ascunderea surselor in finantarea terorismului este o parte importanta a acestui process, fara a avea legatura cu provenienta licita sau ilicita.

    Daca sursa poate fi ascunsa, aceasta ramane valabila si pentru finantarea unor activitati teroriste viitoare. Similar, este important pentru teroristi si disimularea folosirii fondurilor astfel incat finantarea activitatilor sa ramana nedescoperita.

    Reprezinta una din recomandarile FATF menita a fi aplicata de catre toate tarile. Ca finalitate, FATF a stabilit ca cele 9 Recomandari Speciale, coroborate cu cele 40 de Recomandari, sa constitue

    cadrul de baza pentru prevenirea, detectarea si incriminarea spalarii banilor si finantarii terorismului.

    Trebuie sa fie concentrate pe extinderea prevederilor privind spalarea banilor din reglementarile proprii asupra organizatiilor non-profit, in special a

    fundatiilor si a celor de caritate, pentru a se asigura ca astfel de organizatii nu sunt folosite direct sau indirect in finantarea terorismului. Aceste eforturi necesita o atenta supraveghere a sistemelor alternative de transmitere a banilor, ca de exemplu, Hawala. Aceste eforturi trebuie finalizate in luarea de masuri pentru impiedicarea unor astfel de organizatii de a le folosi in activitati de spalare de bani si finantarea terorismului.

    Dupa cum am aratat, diferenta semnificativa intre spalarea de bani si finantarea terorismului este aceea ca fondurile implicate in finantarea terorismului pot proveni atat din surse licite, cat si din surse ilicite. In consecinta, aceasta diferenta necesita legi speciale pentru combaterea finantarii terorismului. Oricum, avand in vedere fondurile obtinute din surse ilegale, acestea pot fi cuprinse in cadrul

    Incriminarea finantarii terorismului si a actelor de terrorism si organizatiilor teroriste.

    Eforturile de combatere a finantarii terorismului din partea tarilor.

  • 28

    reglementarilor generale privind combaterea spalarii banilor, ele depinzind de infractiunile predicat pentru spalarea banilor

    In cele ce urmeaza, prezentam schematic similitudinile si diferentele intre spalarea banilor si finantarea terorismului. In fapt, lupta impotriva finantarii terorismului s-a dovedit si se va dovedii mult mai anevoioasa datorita particularitatilor fenomenului privind finantarea terorismului.

    Similitudini si diferente intre spalarea banilor si finantarea terorismului Schema 1.2.

    Sim

    ilitu

    din

    i

    Politica publica este orientata in vederea dezvaluirii si eliminarii organizatiilor

    Ambele pot lasa urme financiare care pot conduce la investigatii asupra lor

    Obtin beneficii avand drept paravan companiile scoica si bancile off-shore

    Utilizeaza transferurile electronice pentru mutarea banilor in diferite jurisdinctii Utilizeaza diferite activitatii criminale:

    Comertul bazat pe: trafic de droguri, arme, metale pretioase si alte bunuri, trafic de fiinte umane,

    Contrabanda cu tigari si bani cash

    Falsificarea banilor si a bunurilor

    Extorcare si rapire

    Spalarea banilor Finantarea terorismului

    Dife

    ren

    te

    Infractiunea este deja comisa; banii sunt castigati si pot lasa urme

    Banii trebuie spalati pentru a da o aparenta

    legala banilor murdari

    Fondurile deriva din activitati criminale

    De obicei se utilizeaza sume mari de bani

    Investigatiile sunt indreptate in scopul identificarii si condamnarii infractorilor si

    confiscarii activelor

    Banii sunt utilizati in planificarea si executarea

    viitoarelor atacuri teroriste

    Exista necesitatea ascunderii activelor

    Fondurile pot provenii din activitati

    infractionale/surse ilegale dar deasemenea pot

    provenii si din surse legale precum:

    State sponsori

    Companii private sau de stat

    Donatii

    Transferuri dinspre diaspora sau comunitati etnice

    Acte caritabile

    Banii pot fi utilizati in sume mici

    Investigatiile incearca sa previna actele teroriste si

    sa identifice, intrerupa si sa elimine fluxurile

    financiare catre teroristi sau organizatiile teroriste

  • 29

    1.5. Efectele spalarii banilor si a finantarii terorismului asupra economiei

    Impactul asupra dezvoltarii sistemului economic

    Activitatile privind spalarea banilor si finantarea terorismului se extind din ce in ce mai mult astfel incat infractorii sunt capabili sa-si ascunda originile si sursele de obtinere a fondurilor ilicite si sa le sterilizeze atat prin intermediul sistemelor financiare nationale, cat si prin intermediul sistemului financiar international. Existenta, in unele tari, a unui cadru privind prevenirea spalarii banilor si finantarii terorismului, permisiv, corupt sau chiar absenta acestuia, permite infractorilor si a celor care finanteaza terorismul sa opereze, utilizand castigurile ilicite, in vederea dezvoltarii activitatilor criminale si promovarea actiunilor ilegale cum ar fi coruptia, traficul de droguri, exploatarea si traficul ilicit de fiinte umane, traficul de armament si terorismul.

    Atata timp cat spalatorii de bani si cei care finanteaza terorismul pot opera in orice tara, acestia vor determina consecinte economice si sociale in dezvoltarea unor tari, intrucat aceste piete vor tinde sa ramana mici si, mai mult, sa fie susceptibile de a fi influentate de catre acestia.

    In ultima instanta, economia, societatea si securitatea tarilor care sunt utilizate

    ca platforme pentru spalarea banilor si finantarea terorismului sunt toate in primejdie. Magnitudinea acestor consecinte adverse este greu de estimat iar impactul acestora nu poate fi cuantificat cu precizie, fie la nivelul comunitatii internationale, fie individual, la nivelul fiecarei tari.

    Spalarea banilor si finantarea terorismului au importante consecinte economice si sociale pentru tarile cu un sistem financiar precar, intrucat acesta este susceptibil de a fi destabilizat de aceste influente.

  • 30

    Aceste beneficii includ o rata scazuta a infractionalitatii si coruptiei, determina stabilitatea financiara a institutiilor si pietelor, un impact pozitiv in dezvoltarea economica si o buna reputatie in comunitatea internationala, impunerea unor ternici adecvate de gestionare a riscului in institutiile financiare si cresterea integritatii pietei.

    Astfel, extinzand la tarile care sunt un rai pentru spalarea banilor, acestea sunt o atractie pentru infractori si un cadru adecvat pentru cresterea coruptiei.

    un regim neadecvat privind combaterea spalarii banilor si a finantarii terorismului;

    majoritatea institutiilor financiare nu au reglementari sau nu sunt supuse unor reglementari stricte privind spalarea banilor si finantarea terorismului;

    aplicarea selectiva sau lenta a prevederilor privind spalarea banilor si finantarea terorismului;

    pedepse ineficiente, inclusiv dificultati in confiscarea activelor;

    un numar limitat de infractiuni predicat pentru incriminarea spalarii banilor.

    Fondurile ilegale parcurg cai diferite in economie decat cele obtinute legal. In loc sa fie introduse pentru sustinerea sectoarelor productive si pentru cresterea investitiilor, fondurile ilegale sunt adesea plasate in investitii sterile pentru a li se conserva valoarea sau pentru a le face mai usor transferabile.

    cel imobiliar, arta, bijuterii, antichitati sau active de mare valoare automobile, dar care nu genereaza valoare

    adaugata pentru economie. Organizatiile criminale pot transforma institutii profitabile in unele sterile, utilizate numai pentru scopul spalarii banilor si nu a obtinerii

    Pe de alta parte, un cadru armonizat pentru combaterea spalarii banilor si a finantarii terorismului are importante beneficii pe plan intern si international, pentru o tara.

    Succesul activitatilor de spalare a banilor determina profitabilitatea activitatilor criminale si recompenseaza infractorii.

    Raiul pentru spalarea banilor si finantarea terorismului inseamna:

    Domeniile de investitii sunt reprezentate de:

    Fenomenul spalarii banilor are un efect negativ asupra cresterii economice prin disipirea resurselor in detrimentul activitatilor productive.

  • 31

    profitului. Astfel de institutii nu raspund nevoilor consumatorilor sau altor cerinte de productivitate a capitalurilor. Utilizand resursele tarii pentru companii sterile in opozitie cu investitiile care au ca scop obtinerea de productivitate, aceasta conduce la reducerea productivitatii pe ansamblul economiei.

    Acesta va permite utilizarea investitiilor in scopuri

    productive care vor raspunde nevoilor consumatorilor si va determina cresteri ale economiei pe ansamblu, si odata cu implementarea efectiva, reduce substantial veniturile din activitatile criminale si, in fapt, descurajeaza infractorii si teroristii sa utilizeze o anumita tara. Aceasta

    se intampla mai ales in tarile care au o legislatie adecvata privind confiscarile veniturilor/activelor provenite din infractiuni, ca parte a cadrului privind combaterea spalarii banilor si finantarii terorismului.

    Desi sunt, in general, utilizate de cei care spala bani in fapt sunt controlate de infractori si criminali. Aceste companii amesteca banii murdari cu cei obtinuti legal pentru a ascunde provenienta dubioasa a primilor.

    Caracteristicile acestor companii pot fi sintetizate in:

    accesul la fonduri ilicite care permite acestor companii sa-si subsidiarizeze si sa-si promoveze serviciile si produsele, chiar si sub pretul pietei si, din aceasta cauza, companiilor legale le este foarte greu sa concureze cu aceste companii;

    acestea nu au drept scop obtinerea profitului, ci ascunderea surselor ilicite si a profiturilor ilegale.

    utilizarea acestor companii, da posibilitate infractorilor sa impuna pe piata un anumit comportament si de a controla piata sau sectorul de activitate in unele tari. Aceasta creste probabilitatea pentru aparitia instabilitatii monetare si economice prin alocarea gresita de resurse, urmare a distorsiunilor in pretul bunurilor si activelor.

    furnizarea, totodata, a mijloace pentru evaziune fiscala, fapt ce conduce la privarea unei tari de venituri importante.

    Existenta unui cadru adecvat pentru combaterea spalarii banilor si finantarea terorismului, furnizeaza un baraj pentru implicarea infractorilor in economie.

    Asa numitele front companies, sunt companii care par a fi implicate in activitati legale,

  • 32

    In ceea ce priveste terorismul si finantarea acestuia putem spune ca, in general,

    atacurile teroriste afecteaza atat economia globala, cat si pe cele nationale. Consecintele economice pot fi atat pe termen scurt (efecte directe), pe termen mediu (scaderea increderii) sau pe termen lung (scaderea productivitatii).

    In ultimii ani, terorismul si-a aratat o alta latura, in sensul schimbarii obiectivelor acestuia, trecandu-se de la atacarea unor obiective militare la cele civile, inclusiv oameni si activitatile de afaceri.

    Graficul urmator arata facilitatile care reprezinta tintele preferate de teroristi in perioada 1998-2003.

    Grafic 1.1.

    0

    50

    100

    150

    200

    250

    300

    350

    400

    450

    Afaceri Diplomatice Guvernamentale Militare Altele

    199819992000200120022003

    Sursa: Departamentul de Stat al SUA (2003)

    Acestea cuprind distrugeri de vieti si proprietati, disfunctii in sistemele de urgenta, in sistemul de infrastructura si de asigurare a asistentei imediate,

    sunt mult mai pronuntate in perioada de timp imediat urmatoare atacurilor si se pot prelungi pe termen scurt. Atacurile de la 11 septembrie 2001 desi au cauzat sincope majore in activitatile zilnice, costurile directe economice au fost relativ mici in comparatie cu marimea

    economiei. Costurile directe rezultate ca urmare a

    Costurile economice directeprovocate de terorism

    Costurile economice directe sunt proportionale cu intensitatea atacurilor si cu marimea si caracteristicile economice ale obiectivelor afectate.

  • 33

    atacurilor teroriste au fost estimate de catre OECD la circa 27,2 miliarde USD (Bruck and Wickstrom, 2004), ceea ce reprezinta circa un sfert de procent din PIB-ul SUA.

    Acestea au afectat primar majoritatea statelor industriale prin scaderea cererii, generata de pierderea credibilitatii in economie si a impactului asupra

    productiei. Pietele emergente au fost afectate incepand prin incetinirea cererii externe si a zborurilor, pana la calitatea pietelor financiare. Alte tari au fost afectate

    prin intermediul pietelor de desfacere. In ciuda faptului ca au fost tinta directa a

    terorismului, material afectand operatiunile si infrastructura pietelor, ulterior atacurilor din 11 septembrie,pietele financiare au demonstrat capacitatea lor de a-si reveni si a se intoarce rapid la activitatea normala. Aceasta a permis sistemului

    financiar sa-si indeplineasca una din functiile sale: aceea de a prelucra informatiile despre impactul economic si financiar al atacurilor teroriste dupa socul initial si de a incorpora eficient informatiile in

    valoarea activelor astfel incat au putut fi incluse in deciziile despre actiunile viitoare. Finalmente, pe termen lung, persista intrebarea daca atacurile pot avea impact

    negativ asupra productivitatii prin cresterea costurilor de tranzactionare, urmare a cresterii masurilor de siguranta, a costurilor de asigurare si a cresterii costurilor privind reglementarile financiare si de prevenire a terorismului.

    1.6. Impactul spalarii banilor si a finantarii terorismului asupra pietelor financiare

    In cadrul acestui subcapitol vom incerca sa evidentiem consecintele pe care finantarea terorismului si actele de terorism le au asupra economiei si a pietelor financiare din intreaga lume. In scopul declarat, am utilizat informatiile furnizate de catre IMF-Monetary and Financial Systems Department, intr-un studiu realizat de R.

    Costurile indirecte ale terorismului pot fi semnificative si pot avea un potential efect economic pe termen mediu prin afectarea increderii consumatorilor si a investitorilor.

    Scaderea increderii asociata atacurilor poate descuraja procesele de acumulare si de cheltuire, ceea ce poate afecta economia si relatiile economice la nivel mondial.

    Scaderea increderii investitorilor poate determina o scadere a valorii activelor si o crestere a costurilor de imprumutare pentru clientii cu risc ridicat.

  • 34

    Barry Johnston si Oana M. Nedelescu in martie 2005. Dupa cum atrag atentia autorii, acest material nu reprezinta punctul de vedere al IMF, acesta fiind realizat in urma cercetarilor realizate de autori.

    Problemele focusate pe institutiile bancare, precum si consecintele acestora sunt aplicabile si altor institutii financiare, precum societatile de investitii financiare, companiile de asigurari si fondurile de investitii.

    Fiecare presupune costuri specifice: pierderi ale afacerilor profitabile;

    probleme de lichiditate la retragerea fondurilor;

    eliminarea facilitatilor de catre bancile corespondente;

    costuri pentru investigatii;

    inghetarea activelor;

    pierderi din credite, si

    scaderea valorii actiunilor institutiilor financiare.

    Clientii, atat cei care au credite, dar si depozitarii, precum si investitorii, vor evita sa faca afaceri cu o

    institutie a carei imagine a fost afectata de suspiciuni sau alegatii privind spalarea banilor si finantarea terorismului. Pierderea increderii clientilor care imprumuta bani reduce profitul din creditare si creste riscul portofoliului de credite. Depunatorii pot de asemenea, sa-si retraga fondurile conducand astfel la

    o scadere a fondurilor bancilor. Mai mult, fondurile plasate in depozite de catre spalatorii de bani nu pot constitui o sursa sigura pentru banca. Mari sume de bani spalati, sunt adesea subiectul retragerilor neanticipate din institutia financiara, atat

    Spalarea banilor si finantarea terorismului poate afecta, pe numeroase cai, atat stabilitatea sectorului financiar national, cat si stabilitatea fiecarei institutii financiare in parte.

    Consecintele adverse, descrise sub aspectul riscului operational, legal, de concentrare si reputational sunt in general interconectate.

    Riscul reputational este potential daca se realizeaza o publicitate negativa privind practicile de afaceri ale bancii sau actionarilor, fapt care determina pierderea increderii in integritatea institutiei.

  • 35

    prin transferuri electronice, cat si in numerar, cauzand potentiale probleme de lichiditate.

    Asa cum am mentionat astfel de pierderi apar atunci cand costurile cu bancile corespondente cresc, cresterea costurilor legate de creditare si de atragerea de fonduri constituind surse pentru astfel de pierderi. Spalarea banilor implica infractiuni in orice moment al procesului de spalare a banilor. Ca o consecinta, clientii institutiei pot fi victime ale

    acestui proces suferind pierderi sau obligand banca la restituirea acestora. Acestea implica investigatii din partea bancii sau a altor organisme abilitate conducand, de asemenea, la cresterea cheltuielilor, dar si la aplicarea de penalitati.

    In general, reglementarile privind creditele si expunerile mari limiteaza expunea bancii fata de un singur debitor sau grup de debitori.

    Aceasta se refera si la relatiile de contrapartida, clientii legati intre ei, precum si la cazul in care

    exista aceeasi sursa de venit si de rambursare a creditelor. Pierderea din creditare poate rezulta

    si datorita contractelor defectuos realizate sau incheiate cu persoane fictive. Identificarea beneficiarului real al contului este o masura esentiala in contextul combaterii spalarii banilor si finantarii terorismului. Procedurile de identificare protejeaza impotriva incheierii de afaceri cu persoane fictive sau

    companii fara active substantiale, precum corporatiile scoica (shell corporations), dar si infractori si teroristi.

    Procedurile de due diligence pot ajuta institutiile financiare sa inteleaga natura afacerilor clientilor si interesele lor si a surselor de venit. Increderea publica in

    Riscul operational apare atunci cand exista potentiale pierderi rezultate din activitati neadecvate interne, cauzate de angajati sau de sistem, sau din activitati externe.

    Riscul legal apare atunci cand institutia este angrenata in procese, contracte paguboase sau este supusa la penalitati sau amenzi, toate acestea conducand la cresterea cheltuielilor, sau chiar inchiderea institutiei.

    Riscul de concentrare se produce atunci cand potentialele pierderi apar din expunerea prea mare fata de un singur debitor.

    Necunoasterea clientului, a afacerilor acestuia, ori a relatiilor dintre clienti poate situa banca in categoria aceasta de risc

    Bancile si detinatorii de conturi sunt protejati atunci cand procedurile de due-diligence sunt puse corect in practica.

  • 36

    institutiile financiare si crestrea stabilitatii lor, este data de aplicarea unei politici bancare sanatoase care conduce la reducerea riscurilor financiare din operatiunile efectuate de banca. Aceste riscuri se concretizeaza in probabilitatea obtinerii de pierderi, de catre indivizi sau institutii financiare, urmare a fraudelor, controlului intern neadecvat sau din violarea reglementarilor si legislatiei.

    Aceste reguli nu sunt singurele care pot determina o activitate sanatoasa si sigura in domeniul institutiilor financiare. Aceste politici si proceduri sunt in schimb modalitati in gestionarea efectiva a riscurilor. De exemplu, in situatia in care un individ sau o corporatie detine afaceri care par conduse de entitati diferite, iar institutia financiara detine informatii reale despre activitatile si operatiunile acestuia, aplicand

    standardele de cunoastere a clientelei, aceasta poate limita expunerea pe debitor si, deci, limita riscul de creditare. Avand in vedere beneficiile induse de aceste standarde de cunoastere a clientelei, Comitelul de la Basle pentru Supravegehere Bancara le-a inclus ca parte distincta in acordul Basle Core Principles for Effective Banking Supervision, din motive de combatere a spalarii banilor.

    Pe langa beneficiile induse de increderea publica, aceasta reduce posibilitatea ca institutiile financiare sa inregistreze pierderi ca urmare a fraudelor.

    Aplicarea corecta a procedurilor de cunostere a clientelei si a beneficiarului real, furnizeaza o mai buna urmarire a conturilor cu risc ridicat si permit monitorizarea activitatilor suspecte. Astfel de controale prudentiale interne conduc la operatiuni fara risc in interiorul institutiei financiare. Asa cum am aratat, pietele financiare au fost

    direct si indirect victime ale atacurilor teroriste. Lovind in inima centrului financiar al SUA, atacurile au dorit sa determine o instabilitate financiara a SUA si a pietelor internationale. Dupa atacuri, pietele financiare nu s-au confruntat numai cu o majora disfunctionalitate a activitatii cauzata de distrugerea proprietatii si a comunicatiilor, dar si cu o crestere a incertitudinii si a volatilitatii lor. Numerosi jucatori pe pietele financiare si-au avut operatiunile principale in World Trade Center si imprejurimi, iar distrugerea sau afectarea acestora, au determinat o inchidere rapida a pietelor financiare din New York. Peste toate acestea, institutiile financiare au suferit si o imensa si tragica pierdere umana, peste 74% din totalul celor ucisi de aceste atacuri.

    Procedurile de identificare a clientului si de due diligence, cunoscute sub denumirea de regulile KYC, fac parte intrinseca din cele de combatere a spalarii banilor si a finantarii terorismului.

    O aplicare efectiva a regulilor de combatere a spalarii banilor

  • 37

    In concluzie fenomenul spalarii banilor poate, si ia o multitudine de dimensiuni, si de aceea impactul asupra societatii este enorm si multi-dimensional. In aceast capitol nu ne-am propus sa intram in amanunt in explicarea implicatiilor economice ale fenomenului spalarii banilor, aceasta fiind mult mai complexa decat la prima vedere, fiind suficient doar o privire asupra implicatiilor economice, socio-politice si de securitate.

    Spalarea banilor are si va avea intotdeauna un impact asupra pietei valutare la nivel mondial si asupra comertului, in special. Acest fapt a fost si este recunoscut de Uniunea Europeana in ceea ce se definesc a fi Directivele EU asupra spalarii banilor. Totodata, piata FOREX este si ea afectata datorita cantitatii uriase de bani cash implicati in comert. Aparenta miscare a fondurilor dintr-o jurisdictie in alta poate genera o exacerbare a ratei de schimb valutar, aceasta avnd o implicatie majora mai ales in cazul tarilor unde nu exista si un corespondent in productie. O alta implicatie economica poate fi afectarea distributiei veniturilor catre sectoarele care necesita in mod stringent fonduri pentru dezvoltare, ducand astfel la distorsiuni economice si la alocarea gresita a resurselor. Lasand la o parte impactul asupra formarii capitalului, spalarea banilor poate afecta cresterea pasivelor si a riscului activelor in sistemul financiar. Atunci cand aceste influente au loc poate apare riscul sistemic pentru industria serviciilor financiare, urmat de pierderea confidentialitatii si credibilitatii in sistem.

    Spalarea banilor poate incuraja proliferarea pietelor subterane si nereglementate. Scopul spalarii banilor nu este numai evitarea detectarii ci si evitarea platii taxelor si impozitelor, ceea ce poate conduce inevitabil la aparitia de probleme in economie cu consecinte asupra balantelor de plati si comerciala. La nivel politic, spalarea banilor poate duce la utilizarea de fonduri ilicite in sustinerea partidelor si a campaniilor politice in cazul alegerilor parlamentare si prezidentiale. Un exemplu elocvent este cel al presedintelui Columbiei, Ernesto Samper, care a utilizat in campania prezidentiala fonduri in suma de 6 milioane USD donati de Cartelul din Cali, fonduri provenite din traficul de droguri. In final, putem concluziona ca spalarea banilor nu cunoaste frontiere, aceasta afectand suveranitatea unor tari si conducand la schimbari majore in societatea globala.

  • 38

    Cap. 2 Reglementari internationale si regionale privind combaterea spalarii banilor si finantarea terorismului

    Pentru a raspunde ingrijorarii crescande fata de fenomenul spalarii banilor si finantarii terorismului, comunitatea internationala a actionat pe diferite cai. In acest sens si cu atat mai mult este necesara o coordonare si colaborare trans-frontaliera pentru zadarnicirea eforturilor infractorilor si teroristilor.

    Eforturile internationale au inceput cu recunoasterea faptului ca traficul de droguri reprezenta o problema internationala si poate fi combatuta doar la nivel international. Astfel, prima conventie internationala pe problema spalarii banilor a stipulat infractiunea de trafic ilegal de droguri ca singura infractiune predicat (infractiunile predicat reprezinta infractiunile

    premiza care, prin realizarea lor, dau nastere la venituri ilicite, acestea urmand a fi introduse in circuite de spalare de bani sau finantare a terorismului). Intrucat tot mai multe tipuri de infractiuni ingrijoreaza comunitatea internationala, multe tari includ o gama larga de infractiuni in categoria infractiunilor predicat.

    2.1. Organizatia Natiunilor Unite (ONU)

    Fondata in Octombrie 1945, cuprinde 191 de state membre de pe toate continentele.

    ONU este importanta din mai multe considerente.

    Programul Global impotriva Spalarii Banilor (GPML Global Programme Against Money Laundering) are cartierul

    Raspunsul international este concretizat, in mare parte, in recunoasterea faptului ca cei care spala bani si finanteaza terorismului folosesc avantajele mecanismelor internationale de transfer rapid de bani pentru a-si atinge scopurile.

    ONU a fost prima organizatie internationala care a actionat semnificativ in combaterea fenomenului spalarii banilor.

    Primul considerent este faptul ca este organizatia internationala cu cei mai multi membrii.

    Al doilea considerent, in cadrul ONU opereaza un program de lupta impotriva spalarii banilor (GPML)

  • 39

    general la Viena si este parte a Oficiului Natiunilor Unite pentru Droguri si Crime (ODC UN Office of Drugs and Crime).

    Al treilea considerent, si probabil cel mai important, pentru faptul ca acestea

    au putere de lege in tarile respective odata ce ele au fost semnate, ratificate si implementate, depinzand doar de constitutia tarii respective si de structura legala. In anumite cazuri, Consiliul de Securitate are capacitatea si autoritatea de a obliga tarile membre, atat prin rezolutii, cat si prin alte actiuni specifice fiecarei tari in parte.

    2.1.1. Conventia de la Viena

    Luand in considerare ingrijorarea crescanda fata de amploarea luata de traficul international de droguri si sumele imense de bani introduse in sistemul bancar, Natiunile Unite, prin intermediul UNDCP (United Nations Drug Control Program) a initiat o conventie internationala in vederea combaterii traficului de droguri si spalarii banilor. In 1988, aceste eforturi au fost concretizate in adoptarea Conventiei de la Viena (United Nations Convention Against Illicit Traffic in Narcotic Drugs and Psychotropic Substances) la a carei semnare au luat parte 169. Chiar daca nu foloseste termenul de spalare de bani, conventia defineste conceptul si cheama statele semnatare sa incrimineza aceasta activitate. Conventia de la Viena este limitata, oricum, la definirea infractiunii de trafic de droguri ca infractiune predicat si nu se adreseaza prevenirii aspectelor privind spalarea banilor. Conventia a intrat in vigoare la 11 noiembrie 1990.

    2.1.2. Conventia de la Palermo

    In vederea cresterii eforturilor pentru combaterea crimei organizate la nivel international, Natiunile Unite au adoptat in anul 2000 Conventia de la Palermo (The International Convention Against Transnational Organized Crime) si obliga tarile sa o ratifice,

    Natiunile Unite au capacitatea de a adopta tratate si conventii internationale

    Conventia de la Viena, stipuleaza pentru prima data masurile de combatere a traficului de droguri si de aplicare a acestora in practica

    Conventia de la Palermo, contine o serie de prevederi pentru combaterea crimei organizate.

  • 40

    implementand astfel prevederile acesteia in legislatia nationala. Aceasta conventie a intrat in vigoare la 29 septembrie 2003, fiind semnata de 149 de tari.

    In legatura cu spalarea banilor, Conventia de la Palermo obliga fiecare tara care o ratifica sa ia anumite masuri:

    sa incrimineze spalarea banilor si sa includa toate infractiunile semnificative in categoria infractiunilor predicat, indiferent daca sunt savarsite in sau in afara tarii si sa permita incriminarea intentiei

    sau cunoasterii infractiunii bazate pe fapte obiective;

    sa stabileasca reglementari pentru determinarea si detectarea tuturor metodelor de spalare a banilor, inclusiv identificarea clientilor, pastrarea inregistrarilor si raportarea tranzactiilor suspecte;

    sa autorizeze cooperarea si schimbul de informatii intre diferite autoritati, administrative, de reglementare, aplicare a legii, atat local cat si international, precum si sa organizeze o unitate de informatii financiare (F.I.U.-Financial Intelligence Unit), care sa colecteze, analizeze si sa distribuie informatiile;

    sa promoveze cooperarea internationala etc.

    2.1.3. Conventia Internationala pentru Combaterea Finantarii Terorismului

    Activitatile de finantare a terorismului au devenit o preocupare internationala apriori atacurilor teroriste din SUA din 11 septembrie 2001. Ca raspuns la aceasta ingrijorare, Natiunile Unite au adoptat in 1999 Conventia Internationala pentru Combaterea Finantarii Terorismului. Aceasta Conventie a intrat in vigoare in aprilie 2002 cu 132 tari semnatare a Conventiei si 112

    tari care au ratificat-o. Prin conventie este interzis oricarei persoane sa colecteze sau sa furnizeze fonduri cu intentia ca acestea sa fie utilizate sau cunoscand ca aceste fonduri vor fi utilizate in realizarea oricarui act terorist.

    Conventia de la Palermo este importanta prin faptul ca prevederile acesteia privind combaterea spalarii banilor au fost in general adoptate si de FATF in cele 40 de recomandari privind spalarea banilor.

    Conventia cere tarilor ratificante sa incrimineze terorismul, organizatiile si actiunile teroriste.

  • 41

    2.1.4. Rezolutia Consiliului de Securitate Nr. 1373

    Spre deosebire de conventiile internationale, prin care se solicita semnarea, ratificarea si implementarea de catre tarile membre ONU a prevederilor, precum si aplicarea acestora in legislatia nationala, Consiliul de Securitate este responsabil cu amenintarile la adresa pacii si securitatii internationale. Pe data de 28 septembrie 2001, consiliul a adoptat Rezolutia 1373.

    Aceasta obliga tarile sa:

    incrimineze orice suport pentru gruparile teroriste;

    interzica furnizarea de ajutor sau adapost pentru teroristi, inclusiv inghetarea fondurilor si activelor persoanelor, organizatiilor sau entitatilor implicate in acte teroriste;

    interzica orice fel de asistenta activa sau pasiva teroristilor;

    coopereze cu alte tari in activitatile de investigare si furnizare de informatii despre planificarea actelor teroriste.

    2.1.5. Programul Global impotriva spalarii banilor

    Programul Global Impotriva Spalarii Banilor al Natiunilor Unite (GPML) functioneaza in cadrul Oficiului pentru Droguri si Crima (ODC). Acest program este un proiect de cercetare si asistenta pentru cresterea capacitatilor de combatere la nivel international a spalarii banilor, prin oferirea de expertiza tehnica, asistenta si instruire tarilor membre care o solicita.

    Eforturile se concentreaza pe urmatoarele arii:

    cresterea atentiei asupra persoanelor cheie din tarile membre;

    suport in crearea cadrului legal;

    dezvoltarea capacitatilor institutionale prin crearea de F.I.U. (Financial Intelligence Unit);

    furnizeaza sesiuni de pregatire pentru secorul financiar privat, judiciar, si de aplicare a legii;

    promoveaza cooperarea inter-regionala cu alte organizatii;

    pastreaza informatii si realizeaza analize asupra informatiilor relevante.

    Obliga tarile sa incrimineze actiunile de finantare a terorismului

  • 42

    2.1.6. Comitetul Anti-Terorism (CTC Counter Terrorism Committe)

    Asa cum am mentionat, in septembrie 2001, Natiunile unite au adoptat Rezolutia 1373 care stabileste si obliga tarile membre sa instituie masuri de combatere a terorismului. Rezolutia stabileste totodata Comitetul Anti-Terorism (CTC) in vederea monitorizarii tarilor membre pentru cresterea capacitatilor de combatere a terorismului. CTC, care este format din 15 membrii din cadrul Consiliului de Securitate, nu este un organism de reglementare; nu emite sanctiuni si nu condamna sau judeca indivizi sau tari. Comitetul cauta sa stabileasca un dialog intre Consiliul de

    Securitate si tarile membre pentru indeplinirea prevederilor Rezolutiei 1373.

    In acest sens, Comitetul cere tuturor tarilor sa conceapa un document despre legislatia existenta si a mecanismului existent pentru combaterea terorismului, in respectarea prevederilor Rezolutiei 1373. CTC identifica zonele/ariile in care tara

    respectiva necesita o imbunatatire a legislatiei si a infrastructurii si faciliteaza asistenta pentru acestia, fara a furniza el insusi asistenta directa.

    2.2. FATF/GAFI (Financial Action Task Force on Money Laundering)

    Infiintat in 1989 de catre tarile din G-7, FATF/GAFI este un organism interguvernamental al carui scop este sa dezvolte si sa promoveze un raspuns international in vederea combaterii spalarii banilor. In octombrie 2001, FATF isi extinde misiunea asupra combaterii finantarii terorismului. In mod curent sunt 31 membri, tari si teritorii si 2 organizaii regionale. In plus in activitatea curenta, FATF colaboreaza cu alte grupuri si organizatii internationale si regionale. Acestea sunt doar observatori, neavand drept de vot, dar participa la plenare si in grupurile de lucru.

    Rezolutia 1373 cheama tarile sa raporteze Comitetului pasii realizati in implementarea masurilor si sa raporteze in mod regulat progresele realizate.

    FATF este organ de reglementare, care aduna laolalta, experti financiari, in aplicarea legii si juristi pentru a realiza reforma in domeniul spalarii banilor si finantarii terorismului

  • 43

    Primele trei functii ale FATF referitor la spalarea banilor sunt: monitorizeaza progresele realizate de membrii in implementarea

    cadrului privind AML/CFT;

    revizuieste si emite rapoarte despre evolutia fenomenului spalarii banilor, tehnici si contramasuri;

    promoveaza adoptarea si implementarea standardelor FATF

    2.2.1. Cele 40 de recomandari FATF privind spalarea banilor

    Cele 40 Recomandari institue principiile pentru actiune, permitand tarilor flexibilitate in implementarea principiilor in concordanta cu prevederile legale din fiecare tara.

    Altfel spus acestea nu impun reglementari

    asupra unei tari, acestea fiind recunoscute de comunitatea internationala si organizatiile importante

    ca standarde internationale in domeniul spalarii banilor. Cele 40 Recomandari au fost emise in anul

    1990 si revizuite in 1996 si 2003 pentru a fi in concordanta cu amploarea fenomenului spalarii banilor si pentru a reflecta cele mai bune practici internationale.

    In caracterizarea proprie, fiecare membru raspunde la un chestionar privind implementarea recomandarilor.

    In cadrul evaluarii, fiecare membru este examinat si apreciat de catre experti din alte tari.

    In eventualitatea in care o tara nu este in

    concordanta cu recomandarile, FATF recomanda ca toate institutiile financiare sa acorde o atentie speciala relatiilor de afaceri si tranzactiilor cu persoanele, inclusiv companiile si institutiile financiare, din astfel de tari non-compliance si, acolo unde este posibil, sa raporteze tranzactiile care nu au o aparenta justificare economica autoritatilor competente si, nu in ultimul rand, daca o tara membra nu indeplineste pasii necesari pentru incadrarea in prevederile celor 40 Recomandari, aceasta poate fi suspendata.

    FATF a adoptat un set de 40 de masuri Cele 40 Recomandari privind Spalarea Banilor (The Forty Recomandation), care constitue un cadru amanuntit pentru prevenirea spalarii banilor si sunt destinate a fi aplicabile tuturor tarilor.

    Monitorizarea progreselor realizate de tarile membre, in concordanta cu cel 40 Recomandari, se realizeaza in doua etape: Caracterizarea proprie (rapoarte de progres) si evaluarea propriu-zisa.

  • 44

    2.2.2. Recomandari speciale FATF privind finantarea terorismului

    FATF si-a concentrat eforturile si in domeniul prevenirii finantarii terorismului. Pentru indeplinirea misiunii, FATF a adoptat cele 8 Recomandari speciale privind Finantarea Terorismului (Recomandarile Speciale). Ca parte a acestui efort, tarile memebre FATF, utilizeaza un chestionar de autoevaluare a actiunilor proprii pentru a fi in concordanta cu aceste recomandari. FATF continua sa dezvolte si sa imbunatateasca ghidul privind tehnicile si mecanismele de finantare a terorismului.

    2.2.3. Tari necooperante

    Misiunea FATF se extinde peste toate tarile, cu toate ca FATF poate sanctiona doar tarile si teritoriile membre.

    Astfel, pentru a incuraja tarile sa adopte masurile de prevenire, detectare si incriminare a spalarii