Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol. 9 A.D.XENOPOL

,:iStTO li I iV OMAN 1 LO 11

A. D. Xenopol. Istoria Rorninilor. Vol. IX.

TOEIA

MAN I hanIH

DE

A. b. xerioroLPROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IA$1, MEMBRU AOADEMIE1 ROMANE

MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA.

E DITI A Ill-a, revtizutd de autorIngrijit si tinut la curent de

I. V L DESCUCONFERENTIAR DE 1STORIA ROMANILOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURE$T1

Nu sunt vremlle sub carma omulul,cl bleed om sub vremP'.

M1RON COSTIN.

VOLUMUL IX

33.798.-929.

MAVROCORDATII1711-1749

EDITURA CARTEA ROMANEASCA, BUCURE*T1

INTRODUCERE

Pecioada istoriei Munteniei i Moldovei care se intinde dela1711 pali la revolutia greceasch din 1821 0 restatornicirea domnii-lor pmantene a luat numele de epoca Fanario-tilor, denumireindrepthtith, dach este sh se arhte prin ea originea domnilorce se strecoarh in principate 0 care sunt mai toti din mahalauaFanarului in Constantinopole. Ea nu poate insh inshmna intro-ducerea predomnirei elementului grecesc, mult mai vechiu inrile romne, i in ori-ce caz covar0toare de pe vremile lui Matei

Basarab i Vasile Lupu, dela care punem inceputul istoriei mo-derne a Romanilor, cu precumpenirea elementului grecesc canoth caracteristich.

Ranh acuma se admitea c introducerea domnilor greciIn Muntenia 0 Moldova ar fi avut de pricinh trhdarea lui Can-temir i Brancovanu, care ar fi Mcut pe Turci sh nu mai aibhincredere in domnii cei de tar ; conceptie cu totul gre0th, intrucat am ghsit domni greci anteriori epocei fanariote. Apoi Fana-riotul Neculai Mavrocordat este randuit domn in Moldovainaintea lui Cantemir, iar in Muntenia duph Brancovanu, Turciinu trimit un domn din Fanar; ci pe un Roman, Stefan Cantacuzino.In sfr0t in decursul epocei de care ne ocuphm intalnim de maimulte ori in domnie familia curat romneasch a Racovitetilor.

Deosebirea intre epoca Fanariotilor i vremile de maiinainte sth numai in aceea, c domnii de origine greceasch co-vAresc prin numhrul lor pe acei de origine romnh, i ch dela 1764In coace numai Fanariotii urch treptele tronurilor romne,fated urmare a unui principiu, care coo:lath introdus inromne, trebuia s devinh predomnitor. Exceptia deveniseregulh.

Tot atat de neistorich i deci de nedreapth este alth deo-sebire ce se face intre epoca fanarioth i vremurile mai vechi.Se pretinde anume eh deba introducerea domniilor grecetiincepe acel jaf fenomenal al OM or romne, care nu-0 ghseteasemenele shu in analele lumei. Expunerea de panh acum a

6 ISTORIA fROMANILOR

putut s convinga pe cetitor ca fra-de-legile sunt mult maivechi in Vr'le romne, i s'au intalnit epoce de intrigi i rstu-n i ale domnilor pamanteni care nu vor fi intrecute nici devartejul fanariot, precum i domnii de un caracter atat de ja-fui or, in cat este peste putinta de a fi lasate in urma de acelefananote, pentru motivul cel foarte simplu ca ele nu pot fi in-trecute de nimene. Ba vom intalni chiar pintre Fanarioti

insamnate i incercari de reforme, pe care nu le in-toaza domniile nationale.

Insemneaza aceasta ca epoca Fanariotilor a fost o era def ricire a trilor romne, dupa bntuelele de mai inainte? Catuide putin. Cu toate cele cateva exceptii onorabile, veacul intregeste continuarea starei de mai mainte, datorita mai mult sis-temului de cat persoanelor, exploatarea poporului in folosulinteresului privat al exploatatorilor.

Daca insa in privirea ocarmuirei, perioada fanariota nuse deosebete in mai rau de vremile anterioare, de unde vinehula cea neagra de care ea este incunjurat in amintirea poporuluiroman? Mai intai ea este cea mai noua, i de dnsa ii amintetepoporul mai curand ; apoi ea mai continea un pericol necunoscutin vremile mai vechi. Cultura greceasca nu era, cum fusese aceaslavona o simpla suprapunere, ci era o ineibusire a celei romneti,care se manifestase cu putere pe timpul lui Matei Basarab iVasile Lupu, i care se mantine vie i puternica in tot decursulveacului al XVIII-le. Cu cat se trezia nationalitatea romn,Cu atata mai dureros se simia domnia strinului, cu atata maidorit devenia desvoltarea proprie, desvoltarea nationala.

CAPUL V

MAVROCORDATII1711-1749

CAP, VMAVROCORDATII

NECULAI MAVROCORDAT1711 1730

1. A DOUA DOMNIE A LIJI NECULAI AIAVROCORDAT INMOLD OVA

Neeulai Mavrocordat a doua oaril in Moldova 1711Mazilirea lui Mavrocordat din intAia lui domnie in

Moldova nu provenise din neincrederea Portei in el 2 si inlocuirealui cu Dimitrie Cantemir se Meuse numai fiind es. Turcii credeauc acesta va putea, mai curand de cat domnul grec, pune mnape Brancovanu. Marea incredere de care Mavrocordat se bu-cura la Poart reies6 tocmai din imprejurarea &A el este randuitdomn in Moldova, in niste momente atAt de crake ca acele aduseprin fsboiul cu Rusii i trAdarea lui Cantemir.

Turcii chiar sttur cat-va timp la gAnduri, dac nu arface mai bine s prefacA cel putin Moldova in pasalde 3; dar ei selepAdar in curnd de acest plan, ce le ar fi putut deveni periculosIn cazul unei rscoale a Moldovenilor ceeace ar fi putut aduceamestecul Rusilor, de care Turcii invatase a se teme atAt demult, cu toat'd isbAnda lor de pe malurile Prutului.

Asupra originei familiei Mavrocordat, vezi vol. IV, p. 483. Neculai Ma-vrocordat intr In Iasi In ziva de 8 Noemvrie 1711. Acsinte Uricariul In Le-topisefe, II, p. 144. Comp. des Alleurs c. Ludovic al XIV-le, 10 Octomvrie 1711,Hurrn. Doc. Suplement I, p. 404.

Cum gresit crede rezidentul imperial din Constantinopole, 27 Noemvrie1710. Iorga, Acte i Frg. I, p. 308: N. M. wegen der beschuldigten Partialithtmit Mosckau, entsetzet".

3 Acsinte Uricariul, Letopisefe, II, p. 139.

10 ISTORIA ROMANILOR

Care aceste consideratii politice, Turcii nu uitau nicicele finan iare ; anume in cazul and rile romne ar fi fostincorporate ca provincii turcevti, Poarta ar fi pierdut o Ninaparte din veniturile pe care le scotea din ele ; caci sultanii de vi

despoti, nu au puterea dea radica noue impozite instatele lor, nici chiar de aMalta pe acele existente, viacei care au indraznit a cercavre-o innoire in aceasta pri-vinta, tot deauna vi-au pus.In cumpana coroana lor. Intrile romne, care le apar-in cu titlul de su-

zeran, ei pot urca dariledupa plac i comitenici o teama cele mai marinedreptati t".

Turcii, spre a cavtigavi mai mult pe Mavrocor-dat, Il trateaza cu cele maideosebite onoruri, primin-du-I vizirul de mai multeori in audiente tainice, lu-cru cu totul neobicinuit ladomnii mazili ; este numitprieten in scrisorile marilordregatori ai sultanilor catrael, vi este chiar scutit detoate cheltuielele cpatarei

Necolae Mavrocordat, Domn al Muntenia domniei, sultanul iertan-a doua oara (1719 l39) du-i pang vi cele 50 deGravur5. In aram5. de I. G. Wolf/gang

Berlin 1711 pungi de bani, cu care seDedesubt se vede Stema Munteniel si a hotarise sA vanda de asta

Moldovei, pentru ca mai Inainte a fost de data mai eftin scaunulcloud. ori Domn al Moldovei (1709-1710; Moldovei.

1711 1715)Colectia Academiei RomAre Marea vaza Mere-dere de care Neculai Ma-

vrocordat se bucura la Poarta fu spre norocul Moldovei. Tara seafla inteadevar in o pozitie din cele mai grele, dup nefericitaintreprindere a lui Cantemir, fat pe de o parte cu rasbunareapaganilor, pe de alta cu cererile de despagubire ale Turcilornegutitori sau balgii, pentru daunele i mortile suferite in tim-pul rezmeritei ; nu mai putin expusa la jafurile otirilor svedeze

Memoires historiques et giographiques sur la Valachie, par M. B. (auer)anexate la Casa, Histoire de la Moldaute, editia din Neuchitel, 1781, p. 348.

far

NPANJLAIII MAVROCORDAT 11

si polone, fiind tot pe atat de greu a scapa de ele pe cat si ase plange In contra lor, aceste ostiri fiind bine vazute de Turci,care sub Intetirile necontenite ale lui Carol al XII-le, erau gatape fie c, zi a reinoi rasboiul cu Rusii. Pe langa aceste nenoro-ciri aduse -de oameni si urgia lui D-zeu se abatuse pe biata Mol-dova', sub forma unor nesfarsiti nouri de lacuste care pustiiauholdele si Inciumau aerul.

In asemenea imprejurari se Intalege cat de greu, trebuiasa cada lui Mavrocordat ocarmuirea unei tari a careia limbanici macar nu o stiea 5.

Mavrocordat era insa pe cat o minte agera si purtata printrebi, pe.atata si Inzastrat Cu cunostintele trebuitoare, -nu numaispre a face din el un bun ocarmuitor, dar chiar spre a-i ducevestea unui om invatat. Pe langa limba greceasca, Intarita prino adnca cunostinta a elinei, el scriea si vorbea cu desavarsirelimbile latina, franceza si italiana. Mai avea si deprinderea celororientale, neaparate unui interpret, precum turceasca, araba sipersiana. Dintre stiinti, Mavrocordat se indeletnicise mai cudeosebire cu teologia si filosofia. Variile lui cetiri In poetii sifilosofii greci si latini, precum In deosebitele scrieri ale invlatilormoderni li deschisese mintea, In cat el era pregatit din toatepunctele de videre pentru rolul de om politic si diplomat ce erachemat sa Indeplineasca 6

Mavrocordat care Isi Instrainase prin mandria lui simpatiileMoldovenilor In Intaia lui domnie, se arata la Inaltimea greleiprobleme ce'i era data a deslega, anume a apara interesele Mol-dovei fata cm Poarta otomana, spre a castiga tocmai prin oasemene purtare Increderea locuitorilor In vrointa lui de bine,si prin aceasta Insusi a-i detrage dela simpatiile rusesti, si a-ilipi iarasi de vechea lor suzerana. Astfel 11 vedem aparand peMoldoveni pe cat putea contra pretentiilor Turcilor balgii. sireducand osandirile pamntenilor pentru pagubele casunate acelornegutitori, totdeauna la minimul putincios, precum si dandu-sisilintele cele mai mari spre a dobandi dela Turci iertarea boierilorpribegiti In Rusia cu Cantemir si reinotarcerea lor In -tara. Catnu lupta el pentru a scapa dela inchisoare pe cei trei boieri,Lupn vornicul, Antioh Jora si Mascut postelnicul, retinuti InVarna de Baltagi Mohamed pentru prepus de partinire catraRusi?

6 loan Neculcea In Letopisefe II, p. 326; si Sculi camarasul din Itiun-tru ce era tAlmaciu, cA Neculai VodA nu stiea limba moldoveneascA, si era unlucru prea Cu nAcaz boierilor si tArei".

Commentatio de litterarum studiis loannis Nicolai Mavrocordati principisWalachie, auctor Ioann, Theodorus Hoelbius Themarensis, Ienae, 1755 In EmiteLegrand, Gnalogie des Maurocordato de Constantinopole, Paris, 1886, (tiragede grand luxe it 50 exemplalres numrots). -P. 83-

TEITOBTA ROMANILOR

Turcii neputnd preface intreaga Moldovg in paalcs himbg c I pu t n tinutul Hotinului in olat turcesc. Un cap deT tari, Ahi-B , cere i el, pentru acela motiv al apgrgrei maiefective imp triva Ruilor de cat ar face-o hainii de Moldoveni,c tatea Soroca cu tinutul incunjurgtor, ceeace Poarta Ii incu-

ntazg. Stgpnirea prgd lnicilor Tgtari in Moldova ar fi fcutp te putintg viata locuito 1 or de dincolo de Prut. Mavrocordatc-1 e cu mad stgr in i revocarea acelei cesiuni, i merge in cgl-duroasa lui ang re a drepturilor Moldovei Ong' a aminti Tur-cilor condit ile pacei dela Carlov tz, i chiar capitulatiile incheietede Moldova cu sultanii, ambele amintiri nu prea plgcute Oto-manilor 7.

Tot pe atunci Nemtii incep operatia ce deveni mai trziuatt de fatala Moldovei, a inaintarei pajurilor impgrgteti asuprabotarelor turceti, rgluind o parte din Moldova pe la granitaDornei. Neculai Mavrocordat protesteazg' cu energie contrainacgrilor Austriei, i o silete la sfArit sg' se retragg, amenin-tndu-o cu rasboiu din partea Turciei 8.

Domnul mai elibereazg din prinsoare dela Turci i delaigtari o sumg de captivi, inbrgcnd din banii lui pe acei ce ve-neau ind'rgpt cu totul goi, i scutind de dgri pe acei insuratidintre ei.

Toate aceste apg'rgri ale intereselor moldoveneti dinpartea lui Neculai Mavrocordat fac chiar pe Neculcea, cronicarulcel mai pornit contra domniilor strgine, sg zicg : Norocul Tgreia fost atunci cg s'au tmplat de au venit Neculai Vodg ; iar dear hi venit alt domn mai prost, ar hi fost prea rgu de Moldoveni"9.

Mavrocordat insg ie mgsuri i pentru uurarea dgrilor,care apgsau prea greu asupra locuitorilor, ceeace Ii era prinputint mai ales prin faptul c Turcii, spgrieti de plecarea Mol-dovenilor cgtr Rui i de urmgrile cumplite ce o asemenea plecarear putea avea pentru impgrgtia lor, dacg ar fi urmatg i de cei-lalti cretini din peninsula Balcanului, incetase mgcar pentruacel moment de a privi Moldova numai din punctul de vedereal banului, i deschizAnd ochii lor cei adormiti asupra pericoluluipolitic, nu mai cereau lui Mavrocordat nici bani, nici daruri,spre a-1 mgntinea in scaun. In privirea uurgrii dgrilor, Ma-vrocordat aplicg principiul formulat de el in scrierea lui Evxet..Eatov(Sfaturi) cg cei care impileazg pe supui in dgri, aprind o rig-prasnicg flacgrg de urg, intru ct pentru cei mai multi oameniaverea e salve i suflet. Dgjdiile se cade sg fie moderate, sgsmulgg cum zice proverbul, i pielea impreung cu lAna" lo.

Acsinte Uricariul, 1. c. II, p. 152.Ibidern. p. 153.Neculcea in Lelopisefe, H, p. 377.

l Traducere de G. Murnu ln Hurm. Doe. XIV, p. 451.

NECIJLAE MAVROCORDAT 1g

Domnul grec scuteste pe preoti de birul de doi galbeni,la care Ii impusese Constantin Cantemir ; coboar darea vAdr-ritului de la patru bani la doi bani de vadr ; suprim pogon-ritul viilor, precum i darea mnstirilor, si reduce iar dareagostinei de asupra boierilor, pe care Mihaiu Racovit fi indato-rise a o plti trneste 11.

De si cererile in bani ale Turcilor se micsurase, Mavrocordater cu toate aceste expus la cheltueli destul de insmnate, maiales cu aprovizionarea cettilor mrginase din spre Rusia, Ho-tinul, Soroca i Tighina in prevederea unui nou rsboiu. Deaceea reducerile fcute de el in d'AH aduser la sfarsitul anuluiinti al domniei lui un neajuns in acoperirea cheltuelilor prinvenituri. In loc ins ca Mavrocordat s fac ca alti domni, sscoat o nou dare pentru intmpinarea nevoiei, el implinilipsa din banii lui, i apoi adunnd divanul fi art smile vis-tieriei si puse pe boieri a-i da o adeverint despre suma ce taraIi rmsese datoare 12. Iat fr Indoial cel intdi domn, pe caredomnia fi custa bani in loc de a-i produce!

Cum s se explice aceast purtare a lui Mavrocordat,ata de bine-voitoare cAtr tara In care domnea ?

Nu credem c ea s fi fost datorit inspiratiilor turcesticAci pn acolo tot nu mergeau msurile de prevedere ale Porteiotomane. Mavrocordat vroia ins s stearg urmele sistemuluipus de el in lucrare in intia lui domnie, de a-si intemeia puterea,bazndu-se pe poporul de jos. Urmrile acelui sistem le vzuseel la mazilirea lui in 1711, cnd o rscoal fusese aproape de aizbucni in contra lui. De aceea acuma, in a doua lui domnie,el prseste ideea de a infrna pe boieri prin multime si se silestea-i cstiga prin aprarea intereselor lor. Pe lng6 cg pune pieptpentru ei la Turci, fi scap din inchisoare, Ii readuce In sigurant5la cminurile lor, i drile ce el reduce erau tot de acele ce apsauasupra clasei boieresti. Nu mai putin trebuiau s'a* fie mgulitiboierii prin sama pe care domnul o supuse divanului, desprepurtarea socotelelor trei, l'apta' tot att de extraordinar in-drumarea unui sistem constitutional ca i caracterul luiMavrocordat, care prin o exceptie aproape neintlnit in veaculde coruptie in care tria, era nelacom de avutie

Ori cAt ar fi cutat Neculai Vod a se face iubit de poporulromn el simtea c pentru a-si intri domnia, trebuia s dee

u Acsinte Uricariul, Letopisefe, II, p. 182, 184, 188. Hrisovul pentrusuprimarea pogonAritului din 20 Decemvrie 1714, In Uricariul lui T. CodrescuI, p. 42-45. Actul pentru reducerea gostinei din 1712, Ibidem, V. p. 248.

11 Acsinte Uricariul, p. 154. Asa face si la sfArsitul anului al doile ce seIncheie de asemene cu un deficit, ibidem, p. 180

28 CA neliicomia de bani era In caracterul luf Mavrocordat si nu izvorianumai din un calcul politic, se vede de pe aceea.cA ea se aratli 1 In domnialui cea dintAiu In Moldova. Vezi vol. IV, p. 491.


puteri cat mai mari elementului grecesc, de oare-ce suflarea ro-maneasca tot ameninta inca a se putea preface in vijelie peri-euloasa la adresa Grecilor. De aceea 11 aflrn favornd in toatemodurile elemental grecesc, mai ales pe calea religioask aceamai usor de sprijinit Mea' a lovi in simtimintele poporului. Astfelel ajut prin toate modurile manastirile grecesti din Rasara,primeste vizita mai multor patriarhi, care veneau s'a inspectezemanastirile inchinate lor din Moldova, intre altele pe acea apatriarhului Alexandrei, Samoil, care fiind foarte dator, veniSeIn Moldova dupa milostenie, si au strans peste cat nadajduia" 14,dovada inca ()data despre plecarea de bull voe a poporuluiroman sub inriurirea greceasca, de indat ce ea se arata inbracataIn mantia rehglei. Mavrocordat apoi reorganizaza academiagreceasd din Iasi, aducnd in ea dascali noi, invatati, i sprijinindprin toate modurile cultura greceasca 15

Cu prilejul vizitei patriarhului Samoil In Moldova, seintmpla un fapt care pune Intr'o vie lumina sistemul de ocar-muire a lui Neculai Mavrocordat. Cat timp interesele nationalilornu veneau in conflict cu acele grecesti, ele erau respectate

ocrotite in m'Asura putintei. De Mata ind ce ele Intrau inlupt Cu interese grecesti, erau jartfite rara crutare i, NeculaiMavrocordat, pe care l'am vazut laudat de cronicarii nostri,pentru modul echitabil cum imprtea dreptatea fata cu pre-tentiile Turcilor balgii, pune in cump''n' intreaga greutate ainraurirei domnesti pentru a stoarce dela divan o hotarare infavoarea patriarhului Alexandrei, inteun proces pe care II aveacu o boieroaid moldovanck Maria vaduva reposatului visti-ernic Ilie Cantacuzino 16.

Imprejudrile acestei daraveri, care arund o vie luminaasupra timpului a caruia istorie o expunem, se petrecura inchipul urmator.

Neculai Mavrocordat, vroia pe Muga' mila adunan' depatriarhul Samoil, sa-i daruiasd manastirea Hangul din poa-lele Ceahlului, i dorind s imbogatasc aceasta mnstire,pune pe egumenul ei s'A reclame dela vistierniceasa Maria Canta-cuzino dota sate, Baltatestii i Manjestii, daruite manastireiinca de ctitorul ei, Miron Barnovski, si pe care sate vistierniceasale-ar detinea MI% drept.

La ziva infatosarei se tine un mare divan sub presedintadomnului, la care ie parte si Kir Samoil, cu toate ca era cel maiinteresat in cauz. Egumenul Anastasie produce dou hrisoavede stapanire a manastirei asupra acelor sate, unul dela Barnov-

" Acsinte Uricariul, In Letopisefe, II, p. 181." AmAnuntit mai jos In Cap. V, Cultura greceascA.

Comp. un articol al meu : Justitia sub Fanarioji In Convorbiri Me-rare, XX. p. 1058.

NECULAE MAVROCORDAT 15

schi, celalt dela Vasile Lupu. Vistierniceasa intrebata ce are deintimpinat, raspunde ca ea nu are diese (documente) ; ca au avuti s'au risipit, fiind trimise la ginerele ei Stefan Brancovanu",cel ucis de Turci impreuna cu tatul salt Constantin in 1714.Atunci Neculai Voda, au intrebat intai pe patriarhul, careraspuns'au la aceasta intrebaciune i cu sfnta pravila i cu altepilde din sfnta scriptura, cum ca un lucru ce se da i se inchinala o manastire sau la o biserica, acela nu mai poate sal instrei-neze nimene. Asemene au raspuns i ceilalti arhierei toti, ai-derea i toti boierii, i a ramas vistieniceasa Maria de judecata" 17,dupa cat s'ar parea cu tot cuvntul, intru cat neavand la manaei nici o dovada, dreptatea trebuia sa se deje in partea aceluice ave cartea.

Cu toate aceste un hrisov posterior, dela Mihaiu RacovitaIn a doua lui domnie din 1718, destainueite CO lucrurile sepetrecuse inteun chip cu totul altul, i c versiunea data decronicar, care nu poate fi de cat parafraza hrisovului eliberategumenului de Hangu de Neculai Mavrocordat, numai pe drep-tate nu se intemeia.

*Um ca vechea procedura nu cunotea principiul lucruluijudecat, i ori-ce proces hotarat chiar de domn i de divan, ins-tant.a suprema de judecata in tarile romane, putea fi reinceput,sub un domn posterior. Visterniceasa Maria, vazand ca scaunultarei incapuse in manile unui domn bine-voitor pentru dnsa, trageea la randul ei pe calugarii dela Hangu in judecata, i iata cumse desfaoara lucrurile acuma la noua cercetare inaintea di-vanului.

Tot a-tat de putin ca i principiul lucrului judecat, existape atunci oprirea pentru judecatori, de a aduce in hotararea pri-cinelor tiinta lor privata, sau de a invoca in materie civila infavoarea partilor dovezi din oficiu. Toata judecata ave un ca-cacter patriarhal ; bunul simt, care adese ori poate conducela arbitrar, el-A singura calauza in aflarea a aceea ce este drept,mintea fiind Inca prea putin desvoltata pentru a gasi in niteregule fixe i nestramutate un sprijin in contra putintei de a grei.

Invocand deci divanul in favoarea vistiernicesei Ma-ria dresele altor reposati domni batrni dela Gheorghe *tefani dela Gheorghe Ghica i dela Istrate Dabija i marturia boie-rilor celor mari de pe acele vremi" rezultau ca stabilite fall in-doiala faptele urmatoare :

Satele in pricina, Baltatetii i Manjetii, fusese din moii stramoi a lui Todiracu Cantacuzino -Fatal lui Ilie, barbatulreposat al vistiernicesei Maria. Barnovschi, dupa ce zidise ma-nastirea Hangului, dorind sa-i daruiasca nite sate mai in apro-piere, Meuse schimb cu Todiracu, luand dela el acele sate,

17 Acsinte Uricariul, In Lelopiseje, II, p. 186.

16 TSTORIA ROMAN11A)R

pe care le dgrui mangstirei sale, si dndu-i In loc doug alte sate,Cgreicenii dela liarlgu si Miclgusanii dela Dorohoiu. Acestesate venise domnului prin mostenire dela unchiul sgu IsacBalica Hatmanul, apucAnd Barnovschi In timpul domniei avereaBalicai, puind pricing cg n'ar ave altii treabg la mosiile Balicgihatmanul, cAci nu au avut feciori din trupul lui si nici alte rudemai apropriete. Cu toatg aceast afirmare a domnului, el uzur-pase o avere strging, de oare ce pe timpul lui Vasile Lupu, sescularg toate rudele Movilestilor si ale lui Isac Balica, si audesbatut toate mosiile lui Balica si le-au impgrtit intre ei,intre izvoadele lor de imparlealei se allau luate qi satele Ceirccenii Micluy m'i, din mana ac lora ca care au lost piad schimbd-tara r po (tul t Barnovschi" 18. Deci incg tatul barbatului vi-stiernicesei Ala la p'erduse satele luate de el In schimb pentrumosii e s le de la Barnovschi Vodg, la adevaratii mostenitoriai lui Balica 19..

Prin unnare Miron Barnovschi dkluse in schimb lui Todirascu Cantacuzino o avere ce nu-i apartinea, nu trecuse asupracelui cu care schimbase, proprietatea lucrurilor date In schimb.

dupg judecata bunului simt, reprodusg si de ratio scripta adreptului roman, schimbul eret nul 2. Vistiernicul Ilie fiul luiTodirascu nu pierduse, cu toatg dania lui Barnovschi, dreptulsou de proprietate asupra satelor sale, Baltkestii i Mnjestii,si de aceea cu drept cuvnt reluase mosiile in stgpnire, dupg cefusese expropriat de acele rgmase de la Balica hatmanul, si dinprotivg nedreaptg fusese deposedarea sotiei i mostenitoareisale Maria, in favoarea mangstirei Hangului adecg a patriar-hului Alexandeei.

Divanul lui Racovitg, Inainte de a se preocupa de alteintrebki, Isi pune pe aceia ce putea hotki pricina dupg dreptate,anume tost-au acea danie a reposatului Barnovschi Vodii buneii dreaptel au ba? Si &este -eg nu, de oare-ce schimbul pe careea se intemeia er Mi% de fiintg. Astfel cAstigg vistierniceasaMaria sub Mihaiu Racovitg procesul pierdut de ea sub Mavro-cordat.

Cum se face insg de boierii divanului care trebuiaufi fost aproape aceiasi, la un rgstimp ata de scurt, t'Acuse sub

" Hrisov de la M. RacovitA din 1718 lunie In 20, Uricariul, V, p. 365.1, Pe averea lui Balica puna tritAi mAna Moise MovilA, dAndu-se si el

drept singurul mostenitor a lui Balica. Vezi un hrisov al lui Moise MovilAdin 1634 Ianuarie in 5. In Arh. ist, I, 1, p. 71. Apoi pe timpul lui Vasile LupuBeana fiica lui loan MovilA, yiitoarea sope a lui Miron Costin, venind din taraUngureascA, rAspinge pe toll acei ce uzurpase titlurile de mai aproape moste-nitori, i la dAnsa toatli mostenirea BalicAL dupA un izvod, In care s'au aflat

satele CAreAcenli l `Michiusenii"; Doc. din Uricariul citat In nota precedentA.so Lex 1. 3, de rerum permutatione Dig. XIX, 4'. ,IIdecollue Paellas

alt, allanara rem dantem nullain eonkrahere permutationam"..


Mavrocordat, ceea ce destainuiau in domnia lui Racovit? 21Aice tocmai devine interesant documentul lui Racovita, dandpe fata mijloacele intrebuintate de Mavrocordat pentru a faceca rostirea divanului sa iasa in favoarea nesatioilor caluga'ri.

Pristavii bisericei, tinuti oare cum prin rangul i vazalor, se ruineaz'a a marturisi adevarul, adeca cum fusese ei silitide domnul grec, a ascunde cum tieau c e cu dreptul, i atatGedeon mitropolitul cat i Saya proin (fost) mitropolit *i epis-copii arata cu totii ca n'au marturisit Inteacel chip Mea catau zis ea' au apucat pe Todiracu vistiernicul, care -linea acelesate, i nu er boier napastuitor, i luandu-se acele sate de atatavreme tinute in mana d-sale vistirenicesei, cu nedreptate va fi,dar ca nu li s'au tinut in sama acele graiuri". Daca fusa ei arataseaa din gura, cum se face de Ii pun iscalitura pe documentullui Mavrocordat care le schimba spusele? Mai sinceri sunt boieriicare arata curat ea' au tacut tiinta lor fiind ca chemandu-ipe rand Neculai Voda, le au dat a intelege s'a' nu raspunza impo-triva nici cum la divan ; deci tiind acea poronca, n'au avut guras'a' graiasca spre dreptate, *i cum a zis domnia sa aa au poftoriti domniile lor cu totii" 22.

'ata deci ce soiu de judecati fama Neculai Mavrocodat,de indata ce era vorba de a apara interesele compatriotilor lui.Uita totul, i invatatura i filosofie adeca iubire de intalepciune,i tiinta i dreptate, uita i principiul pus de el in sfaturile catrefiul sau Constantin, ca dreptatea este cea mai cuvenita virtuteDomnitorului" 23, i ii aducea aminte de un singur lucru, caer Grec 1 Si inteadevar ar fi fost prea extraordinar, supraome-nesc sa nu'*i fi adus aminte aceasta insuire, inchegata in carneai in oasele lui.

Intreaga aceast daravere ne descopere trista stare incare se afla societatea acelui timp. Dreptul proprietatei, temeliasociettilor, nesigur, schimband de stapan dupa domnul dinscaun ; iar oamenii 1 Ni se urca sangele In obraz inaintea unui ataregrad de Injosire. Un patriarh al bisericei cretine, reprezen-tantul lui Dumnezeu pe pamant, care uneltete impreuna cudomnul din scaun despoierea unei vaduve i care, de i primisedinainte de la domn fagaduinta Inchinarei manastirei ce ersa catige pricina, are neruinarea a figura intre judecatoriice erau sa o cerceteze 1 Mitropoliti, boieri i episcopi care ina-intea unui ordin venit de sus rostesc o judecata pe care o tiaunedreapta, i mai mult de cat atata, fetele biserice0 nu au

" De si nu cunoastem data judecAtei din timpul lui Mvrocodrat (17111716), ea a putut fi cel mult anterioarA cu 7 ani acelei petrecute sub IlacovitIn 1718.

" Uricariul, V, p. 375." Sfaturile citate mai sus nota 10. Hurm. Doc. XIV, p. 415.

A. D. Xenopol. Istoria Ronalinilor. Vol. IX. 2


railcar curajul a mgrturisi pgcatul comis, ci ca niste rgi fgcgtoride Hui cel mai comun, cautg sg acopere abaterea prin minciun !foate aceste inimi mici, carcatere miselesti care conduc des-t'n le unui biet popor, iatg inteadevr o priveliste care te arface s urgsti omen rea, dad fatg cu starea cumplitg a societgteic lui imp, nu ai ggsi mai curnd lacrimi pentru a o plnge.

D n aceste f' guri uricioase a le unui uricios trecut nici una Insgnu I spit% un desgust asa de adnc ca acele ale pristavilor striniai b ricei crestin care cu ipocrita lor umilintg, cu cuvntullilt Dunmezeu pe buze, iar in inimi cu pofte lumesti, se foloseau denestiutoarea nat e romang, pentru a face adese ori pe pgrinti sg-sidesmost neascg copit spre a multgmi nemArginita lor 15comie.

Dad MaNrocordat se Igsg trt de iubirea cgtre neamulsgu pentru a sgvrsi un act de striggtoare nedreptate, In altepriviti 11 esim iargsi oblgduitor intelept ce se intereseazA desoarta OHL pe care domnia. El pune pe Neculai Costin sg con-topiasca inteun corp toate cronicile pentru a inchegg astfelIn o singurg povestire desfsurarea destinelor Moldovei 24.

Una din greuttile cele mai mari ce apgsa pe domnia luiMavrocordat, era petrecerea la Bender a lui Carol al XII-le regeleSvediet. Ind din domnia lui cea d'inti Mavrocordat nu trisIn bune legturi cu refugiatul rege, si domnul trebuise sg ceargintervenirea ambasadorului francez din Constantinopole, sprea se impAca cu dnsul 25. Silintele lui Mavrocordat de a apraMoldova de greutgtile sub care cgzuse, intre care erg si petre-cerea in -tug a ostirilor svedeze si lesgsti ale regelui fugar, tre-buiau numai de cAt sg-1 strice din nou cu el. Domnul dobndise,curnd dup urcarea lui In scaun, un firman pentru indepgr-tarea din tara a ostirilor polone comandate de Halitki. Pasade Tighinea insg, partizanul lui Carol, nu dg nici o urmare aceluiordin impgrgtesc, care are numai de efect de a invrjbi si maitare pe Mavrocordat cu regele Svediei. In zgdar scriea necontenitdomnul craiului, rugandu'l s opreasd ostirile sale dela prgdg-ciunile si necuviintele ce le fgceau. Regele se multgmea a publicamanifesturi, impunand militiilor mentinerea ordinei, Meg cabine inteles ele sg fie urmate de nici o ascultare.

Pe Turci Insg incepuse a-i supgra prelungirea resedinteilui Carol al XII-lea in Moldova si neincetatele lui stgruintipentru reinnoirea rgsboiului. Mavrocordat, folosindu-se de aceastgdispozitie a Portei, izbuteste In sfrsit a aduce la indeplinirefirmanul pentru inlturarea ostirilor polone. Dad Insg ostirilede ajutor ale lui Carol fur% scoase din tara, nu fu tot atAt deusor Turcilor a'l Indeprta pe acesta insusi. El refuzg cu st-

" Asupra acestei activitiiii a Domnitorului grec, vezi N. Iorga, Istorialileralurii rom. In sec. al XVIII-lea, I, p. 61 i urm.

" Vol. IV, p. 489.

1113CULAE VROCORDAT 19

ruinta a pleca din Moldova, sperAnd c Turcii tot i vor lace peplac a se rd'sboi cu Rusii. Este cunoscut cA Turcii la sfarsitnevoiti s" scoat pe Carol cu deasila din casa lui din Bender,unde el se inarise ca in o cetate, i unde el suport un adevArat,asediu din partea gazdelor, ce erau atule 'acuma de un ataremusafir.

Tot pe atunci primi Mavrocordat vizita, nu prea plAcutIii asemene momente, a fostului rege al Poloniei i proteguital lui Carol, Stanislau Lezinschi, venit in Moldova spre a seintalni cu fostul sAu suzeran. Stanislau cerut de pap din Tighinea,pink' din Iasi, spre marea multAmire a lui Mavrocordat, carescAp astfel din o nou incurctur 26.

Domnia lui Neculai Mavrocordat insamn o er nouIn rolul pe care erau chemati s'l joace domnii tArilor romneIn politica otomang. Fiind om iscusit in trebile diplomatice,el urmeaz6 mai departe si ca domn a face Turcilor slujbele pecare le indeplinea ca dragoman, anume a-i tinea in curent asupramiscArilor politicei europene 27 Este cunoscut c6 Poarta de siprimea la Constantinopole reprezentanti ai puterilor streine,nu acreditase nici un agent statornic pe lng4 acele curti, inct er tot deauna mArginit, in stiintele ei asupra daraverilorputerilor, la versiunile interesate ale reprezentantilor acestora

Mijloacele de informatie ale Portei fiind rAstrinse,iiiLrigile diplomatiei luAnd din ce in ce pasul asupra lucerilorviolente de mai inainte, intelegem cum un nou instrument deiscodire aszat chiar in coasta puterilor cu care mai ales se in-treteseau interesele Portei, putea avea pentru ea cea mai mareInsAmngtate.

Tocmai acest rol 11 je asupra-si mult iscusitul NeculaiVod, devenind astfel indoit de pretios pentru Turci, maiprin politica lui fat cu Moldovenii, pe care fi aducea iari insupunere cal% impArgtie, apoi prin slujbele sale ca informator alPortei, asupra daraverilor politice ce se teseau imprejurul ei.

Relatiunile Portei cu puterile europene se schimbase cuIncetase doar a mai fi pentru ele un obiect de spaimA si de

Acsinte Uricariul In Letopisele, p. 162 Zinkeisen Gesch. des osm. ReichesV, p. 446. 0 scrisoare francezA din 1 Iunie 1713 spune Insii : Stanislaus.Leczinschi fut arrest par le prince de Moldavle". Hurm. Doc. Suplement, I,p. 427.

Iatii euvintele In care Acsinte Uricariul raporteazii aceastA InsemnatAImprejurare, Lelo pisefele, II, p. 146 : si '1 poftea vizirul pe Neculai Vod5 ca

trimitA vesti de cele ce se IntAleg din pArtile de sus, si nu numai vesti cisfat cerca de la Neculai Wolf+, zicAnd s-i scrie ce ay sti i ce ar socoti cA

ste pentru folosul ImpfirAtiel". Spusele cronicarului sunt IntArite prin un do-cument contimporan. De Bonnac c. Abb Dubois, 10 Mal 1719: II lui est permisd'envoyer des agens en Pologne, en Moscovie et meme en Allemagne afin depouvoir tre instruit par lui des affaires de la chrtient. _Hum. Doc. Supl.I, p. 446.

20 ISTORT A. ROMANILOR

ingrozire. Devenise acuma tinta spre care se intindeau dorinteleion Din agresiv imperiul turcesc devenise pasiv ; in loc de a maiataca el ca mai inainte vreme, trebuia sh se gandeasch la aphrare.Douh lovituri primise slhbitele lui puteri, din urmArile chroranu putu sh se mai ridice : una din spre apus prin pacea delaCarlovitz alta din spre Rhshrit prin intreprinderile taruluiRuil r, Petru ce! Mare. Nu e vorbh pe aceste din urmh le eh's-p'nsese de o cam (lath in chip victorios. Dar in figura -taruluirus Sc se incorporase pericolul de care Poarta inch de mult setemea din partea Rusiei, comunitatea de religie intre Hui ipopoarele crWine ale imphraf ei otomane. De i el fusese deasta data' inlaturat, putea sa se reinoiasch in fie-ce zi ; erh ovecinich amenintare, ce atarna ca o sabie ascutith asupra statuluiturcesc.

Necu i Mavro ordat este strAmutat insh in Munteniachtrh sfarsitul anului 1716 (25 Decemvrie), unde relatiile dince in ce mai incordate cu Nemtii, fhceau de nevoie prezenta lui.Tronul acestei thri devenise vacant, prin uciderea de chtreTurci a I u 5t fan Cantacuzino ; iar in locul lui Mavrocordat InMoldova fu randuit ca domn Mihai Racovith.

2. STEFAN CANTACUZINO IX MUNTENIA

Stefan Cantaeuzino In Muntenia 1714-1716. D ova d acea mai bunh ch nu hainirea lui Brancovanu *i. Cantemir provocasepc Turci a trimite domni greci in Wile romane, in locul acelorde batinh se vede in randuirea lui 5tefan Cantacuzino in tronulMunteniei duph uciclerea lui Brancovanu. 5tefan Cantacuzinoer, de i coboritor din o familie greceasch, boier roman, fiul stol-nicului Constantin, moul i prietenul la inceput, apoi dumanulcel mai neimphcat al lui Brancovanu, deci vhr bun cu domnulucis. El uneltise impreunh cu tatul shu peirea lui Brancovanu,*i punndu-se prin daruri bine cu Rechiap imbrihorul ce venisesh radice din Bucureti pe domnul mazilit, dobandi dela el dom-nia Threi Munteneti i fu ahzat in scaun inch inainte ca Bran-covanu sh plece chtr Constantinopole, i. anume in 25 Mart1714 28.

5tefan Cantacuzino se sile*te a rhsplhti aceasth favoare,dandu-i toate silintile spre a descoperi averile domnultti depus,pe care le fncredinta de indath imbrihorului. Temandu-se flashea nu cupava Brancovanu sh se indrepthtasch la Constantinopolei sA recapete domnia, 5tefan Cantacuzino se nevoete in toate

" Genealogia Canlacazinilor, original p. 343. Asupra domniei lui 5tefan,Cantaeuzino. vezi Cronica fdrei romeinefli de Radu Popescu, in Mag. ist., IV,p. 29-38 I Cronica anonimd de la 1689 lncoace ibidem V, p. 179-184.

NECIMAt MAVROCORDAT 21

modurile spre a-i rApi i viata. El trimite o multime de oameni,boieri pe at i de rnd, ca s se plng5 imbrihorului pentrupretinsele jafuri suferite dela Brancovanu, 1 aceeai Inscenare seface pe tot drumul imbrihorului dela Bucureti pAn5 la Giurgiu.Mai grav inn fu Imprejurarea c6 dumanii nenorocitului domn,care ca vechi sfetnici ai lui, aveau in 'Mink lor dovezile hainireilui atn Nemti i Rui, anume corespondenta lui cu curtileacestora dou state, transmisen Portei aceste scrisori, care maicu sam5 determinan pe Turd a Impune lui Brancovanu pedeapsacumplit care Ii sfAri zilele.

Domnia lAuntrin a lui *tefan Cantacuzino, este dup5mArturisirea concordann a celor dou5 cronici care o descriu,numai un ir neintrerupt de jafuri r5sbunnoare indreptate maiales contra oamenilor de casa Brancovanului. NeIndrAznind s5in5bue In snge ascunsa dum5nie pe care le-o purta, cAci setemea a se compromite In ochii Portei, unde el nu 1i avu niciodan pozitia lui bine asigurat, el Ii lovea In averile lor. Lua,cum spune cronicarul tot glumind i rAzAnd", fiind din firealui om vesel i nestatornic ce'i schimba cu ciasul vorbele ifaptele" 29

Cu toate cA !Anse pe Brancovanu cu hainirea lui cgtr5Imp5rAtia turceasn, In curnd i *tefan Cantacuzino Incape Inacela pAcat. *i el pliltete Inn cu o soart5 tot a-tat de cumplit5ca i acea a domnului ce c5zuse jertfa uneltirilor sale, Incercarealui de a vicleni pe Infurietii Turci care vroiau sA Innece in sngerepetatele tfdAri ce le veneau de pe malurile Dun5rei.

Turcii Incurajati prin izbanda lor asupra lui Petru celMare i reluarea Azovului din stpanirea rusasn, se gndisec vense momentul de a seutura i unele din lanturile ce leimpusese pacea dela Carlovitz, i anume de o camdat se preg'tesca lovi pe Venetieni spre a relua Moreea. i apoi In gall de aceastAtinn anumit5, impAntia turceasn nu putea sta nici odat5 Inpace, fr5 a resimti in lAuntrul ei urm5rile lipsei de ocupatiunea poporului. Constitutia fundamental a statului otoman cercanumai deat ca element de viatA, rsboiul neincetat, ns-boiul nu ca mijloc ci chiar ca scop al existentei. De indat5 cepacea i linitea Incunjurau din afan imperiul mahomedan,el simtea deslAntuindu-se In lAuntrul su firea salbatin i ne-imblnzin a poporului, care fi nuta nsuflarea in nscoalei revolutiuni. Un document .contimporan caracterizan preabine aceast natun intim5 a ImpAntiei turceti : Turcii suntmai toti soldati, i prea putini sunt acei ce se IndeletnicescCu artele sau cu lucrarea pmntului, In care Ii fnlocuesc supuiicretini. Hrana Turcilor e nsboiul ; lipsindu-le acesta le lip-sete inima i viata. Deosebirea de ginti i de clime, autoritatea

U Cron. anon. in Mag. ist. V, p. 179.


cea atat de puternica a guvernantilor din provincii, neputintapentru inferiori de a trai cnd le lipseste rasboiul, ne avnd einici un alt mijloc de traiu, nici arte nici tiinti, toate aceste aude efect ca daca ei nu sunt amutati asupra crestinilor, suntnevoiti sa se rscoale in contra sultanilor i sa se rupa intre eiprin rsboaie civile. Inteun cuvnt rsboiul este viata Turcilor,iar pacea moartea" 30

Pretextul rasboiului fu usor de gasa, anume refuzul Vene-tienilor de a extrada niste trape montenegrene, care Watute deTurci se refugiase in orasul Cattaro. In Decemvrie 1714 rashoiuleste declarat, i Turcii atac de indata posesiile cedate Venetieiprin pacea dela Carlovitz. Venetienii cal-0r putere era aproaperuinat, isi daduse toate silintile a mentinea pacea ; insa Turcii nulsase nici timpul de a incepe negocierile i in curAnd sosi incetatea Adriaticei stirea ingrozitoare c Turcii au intrat inMoreea, i ca tara intreag6 nemultumita cu ocarmirea jefui-toare a Venetiei se rasculase, spre a-i scutura jugul. Otomaniiieu Corintul, apoi capitala peninsulei chiar, Napoli di Romania, Inct ca pierderea ei Venetienii erau ca si alungati din tara. tefanCantacuzino trimisese dup' cererea Turcilor o mie de cal laarmata otomana' din Moreea. Turcii se Inflkreaza strasnicfata cu asemenea isbAnzi ; parea ca reinviese in ei vitejia strabung,si se vorbea chiar in Constantinopole de vechiul vis al Moharne-danilor, cucerirea Vienei si a centrului crestinesc, cetatea veci-nica, Roma. Pentru a lovi ins si mai simtitor in interesele dus-mane, T'urd ieu m'asura, aplica-La mai tarziu pe o scara malintinsa de Napoleon cel Mare contra Angliei, anume oprescIntrarea marfurilor venetiene, in toate provinciile Imprtiei lor.

lmperiul german nu putu sa rmn nepasator la isbanzileTurcilor. Aceste erau indreptate contra starei de lucruri createprin un tratat, prin care tocmai Austria castigase cel mai mult,

teama er destul de aproape, ca daca Turcii vor izbuti sa ni-miceasca acea stare pe partea Venetiei, ei nu vor Intarzia acauta sa o sfasie si pe acea a Austriei. Dupa moartea deci a luLudovic al XIV-lea, Intmplat la 1 Septemvrie 1715, impa-ratul aseultand mai ales de sfaturile principelui Eugeniu deSavoia, a eroului ce era chemat a adeveri stralucitele salecuvntari prin tot a-tal de strlucite fapte" 31, Incheie cu signi-ria Venetiei un tratat de alianta In 13 Aprilie, 1716 si declara,Portei rsboiu. Motivul pus de Nemti inainte pentru indreptati pasul facut era c dnsii fata cu Venetienii eraudatorati a face s se respecte tratatul de Carlovitz, pe langa'ca Poarta s'ar pregati chiar a ataca imperiu/ german. Pricina

3 Risposta in sol capi supra il proposto se Cesare ha giusta causa dimover guerra al Turco, dintre 1714-1716 In Hurm. .Doc. -VI, p. 141.

3, Zinkeisen Gesch des osnz. Reiches, V, p. 509.

NECULAE MAV11OCORDAT 23

de cgpitenie care impinsese pe Austria a declara rgsboiu Portei,fusese ingrijirea ce o cuprinsese cnd vgzuse pe Turci a0zandpaale in Hotin i Bender i intgrind aceste cetati, prin caremgsuri se indruma prefacerea in paalic a Moldovei, lucru ce arfi periclitat domnia impgratului asupra Transilvaniei, din pri-cina atacului mai uor a acestei provincii din partea Turcilor,cat i prin incurajarea la rgscoale a neastampgratei natiunimaghiare 32.

Stefan Cantacuzino care sa afla intre ambele impgrgtiidumane, nu st la ganduri OVA cine sg apiece simpatiile sale,i se dg in partea Nemtilor, cu tot a-Ma grgbire pe cat i nepre-cugetare. Incg din 8 Fevruarie 1715, inainte de declararea rgs-boiului din partea Nemtilor contra Portei, ggsim o scrisoaretrimisg de domnul Munteniei catrg generalul Steinville in careli aduce tirea despre marile preggtiri de rgsboiu ale Turcilor,a precum nu le mai fgcuse ei nici odatg, i'l intiintazg despreo instimnatti cerere de cai 5i de call fgcutg de Turci din Munte-nia, plangnd pe biata lui targ care era nevoit sg sufere ase-mene stoarceri 33.

Cantacuzino cere printr'o altg scrisoare cgtrg baronul deTige, ca Austriacii s indepgrteze din Braov pe un boier pri-beag, Manu, probabil unul dm partizanii cei persecutati ai luiBrancovanu, temandu-se ca acesta sg nu suprindg cumva vre-oscrisoare de ale lui i s o transmit curtei otomane 34.

Tocmai insti de ce se temea Stefan Cantacuzino, de aceeanu scApil. Uneltirile lui cu Nemtii furg denuntate Portei deunul din numeroii lui dumani. Sultanul trimise numai cleatla inceputul lui Ianuarie 1716 un capegiu la Bucureti, camazileascg i sti prindg pe domnul hain. Stefan Vodg se spgriei vroi s fugg ; dar iarna cea grea i stramtoararea din parteaboierilor, care se temeau c dacg Il vor lgsa s scape. Turcii vorprgda tara, Il oprirg dela acest cuget. Stefan Vodg impreunticu tattil &Au Constantin stolnicul, cu sotia lui doamna ['Unai cu fii sgi Radu i Stefan furg dui la Constantinopole, i arun-cati in inchisoare. Dupg ce Neculai Mavrocordat vine in Bu-cureti, el dg peste corespondenta urmatti intre Stefan Canta-cuzino i Nemti, ggsind anume o scrisoare prin care generalulcomandant al Transilvaniei rgspundea la una a lui Stefan Vodg.Aceastg dovadg a hainirei domnului fiind trimisg sultanului,el ordong a se tgie capul lui Stefan Cantacuzino i tatglui sguConstantin ceeace se face in ziva de 26 Maiu 1716 15. Turcii

33 Risposta citata In nota 3 Hurm. Doc. VI, p. 143." Stefan Cantacuzino c Steinville, 8 Fevruarie 1715, Ibidem, p. 147. Ba-

ronul de Tige c. Steinville, 24 Fevruarie 1715, Ibidem, p. 148.34 Baronul d. Tige c. Steinville, 14 Fevruarte 1715 Ibidem, p. 148." Cron. anon In Mag. ist., V, p. 184. Comp. Neculcea In Letopisele, II

p. 386.

infurieti mai ucid si pe Mihaiu spatarul unchiul lui Stefan Voda,precum si pe cumnatul sau, barbatul surorei sale Maria, boierulRadu Dudescu. Doamna ['Anna i cu fii sgi scapati din macel,trecura pe o corabie venetiana in Sicilia, de unde se dusera laNeapole, apoi la Roma, Florenta, Bolonia, Venetia, Viena, Sibiu,51 in sfarsit la Petersburg unde i sfarsi viata. Fiii lui Stefantantacuzino ramasera unul in Austria, celalalt In Rusia, intrandambii in armat. In vremea de grea cumpana in care incapuseIn Gonstantinopole, doamna Fauna recursese la sotia amba-sadorului olandez comitesa Caterina de Colyer care cuprinsd demil pentru nenorocita princesa, o primi, o adaposti in casaei, si o imbgre apoi pe o corabie venetian6 cu propriul ei pericol.Palma plecand din Constantinopole incredinta bine fgatoareisale o cased continand o sumg de galbeni turcesti. Dupa cePauna ajunse la Viena sub protectia imparatului, trimise peun om al ei Battista Chinetti, ca s cear dela comitesa Colyercei 5000 de galbeni lasati in depozitul ei. Comitesa sa spariede asemene pretentie, argtand c ar fi primit numai 4000 sidin care ar fi cheltuit doug mii pentru a apgra pe doamna deurmgrire in timpul fugei ei. Pentru restul de 2000 ea se recu-nostea datoare ; se obliga insa, neputnd raspunde banii totide odata, a-i plati cate 800 de lei pe an, asigurandu-i cu ipoteca'In propriele ei case din Pera. Este inviderat Ca' comitesa i luaseea singura plata bine-facerei sale 36 .

As tfel platise si familia lui Stefan Cantacuzino omorulacelei a Brancovanului, care perise mai ales din pricina unel-tirilor lui Stefan. Asemene imprejurari ce se intalnesc atat inistorie cat si in viata de toate zilele, au facut sa se nascg ideeacea cu totul gresitg, formulata de proverbul : nici o faptg fleade plan". Si cu toate aceste ce imens numar de fapte misglesti,de tradgri, de vanzari raman ne rasplatite prin nici un ran pentruacei ce le comit ! Daca exista o Nemezis, de sigur c nu in istorie,campul tumultuos unde oarbele puteri sa' rapun si se zdrobescCu aceiasi nepgsare Cu care s indeplinesc i legile naturei, cudeosebire numai ca aice materialul zdrumicat e fiinta omeneascg,cea vie si simtitoare.

3. NECULAI MAVROCORDAT IN MUNTENIA.

Neeulai Mavrocordat in 'Muntenia, 1716-1730. Turciiranduise pe Neculai Mavrocordat in domnia Munteniei, cunos-andu-i destoinicia a impaca spiritele, despre care daduse do-vezi in Moldova ; caci rasboiul ce izbucnise intre Poarta i Aus-tria impingea pe boierii munteni la hainire atra Nemti, precum

Adeverinta comitesei de Colyer din 27 Aprilie 1720 in Hurm. Doc.VI, p. 298.

'24 ISTORIA ROMANILOR

NEMA 1107ROCORDAT 25

In 1VIoldova ei se plecase &Ata Muscali. Mai multi din ei si maiales Cantacuzinesti pribegise peste hotar.

Mavrocordat, spre a Indeplini gandurile Turcilor, tntoc-meste ocarmuirea lui pe mare blandet. Cronicarul Radu Po-poscu ne spune c5.: dgjdiile trei nu le-au scos afar5 din obi-ceiu, ci numai cat trebuia pentru Implinirea poroncilor Imp5-r6testi ; ea' aceast5 vroia MA'ria sa domnul, precum au fost nu-mele sAu In Moldova l'Audat si au fost toti mult5miti i mari

mici (care si noi am auzit din boieri moldoveni), Inteacelasichip si aici In tara MunteneascA vroia s5 fie toti -mu1t5mitiodihniti" 37.

Isbanzile Nemtilor si mai ales victoria Ion dela OradiaMare din 3 August 1716 si marea Temisoarei, dup5 165 de anide sapanire turceascA, urcandu-i mult In ochii Muntenilor,aruncA tot mai multi boieri In partea lor. Intre altii c5pitanulObedeanul randuit de Mavrocordat spre paza granitei, se In-thlege cu imperialii i ti lass s'A futre In judetul Mehedinti. Altidoi boieri, grdarul Barbu Cornea si Radu Bengescu trklauTargul-Jiului In manele Nemtilor, i punand mana pe toti baniiadunati de strangAtorii birului livars'A In vistieria armatei germane.

Mavrocordat vAzand aceste teld'Ari repetate ale boierilor,schimb5 blande-O in asprime i Incepe a prigoni i pedepsi petoti acei ce-i presupunea In intalegere cu Nemtii. Mai multi boieripier In mijlocul caznelor ; altii precum Mihaiu spatarul Can-tacuzino i Radu Dudescu sunt tnimii la Turci i gatuitiAdrianopole. Tot ash pAteste si un boier moldovan Lupu Vor-nicul, parat c ar fi hain la Muscali. Un alt boier din familia13516ceanu, neputand prti o suma' pe care principele i-o impu-sese, exclama' Intr'un moment de desperare : dare-ar D-zeus vin odat Nemtii In aceast5 nenorocia tal% ca s o mantuede chinurile ce le sufere". Cuvintele raportandu-se lui Mavro-cordat, el ordon'A de Indat s'A se taie capul Bal'Aceanului. In-trucat si un episcop luase parte la miscarea trdtoare, Mavro-cordat chiam6 la aceast5 decapitare pe toti egumenii mans-tirilor pentru a-i varl. In groazA 38

De odat5 se aude In Bucuresti o veste spimanatoare ;o trup5 de Nemti ajunsese panA la Pitesti. Antim mitropolitulsi mai multi boieri castigati de Nemti precum Radu Golescu,Grigorie Balkeanu si *arban Bujoreanul, sparie pe domn c5arrnatele nemtesti ar tnainta asupra capitaliei, fac s. fug6la Giurgiu ".

Mag. ist. IV, p. 43.41 Del Chiaro, Sulle moderne revoluzione della Valachia, p. 216 218 Ne-

culcea In Letopisefe, II, p. 387." Mag. ist. IV, p. 45. Pastor cAtre Percy 3 Oct. 1711 Hurrn. Doc. XVI

p. 96. Mai vezi i Stiri c5tre Steinville din 8 Sept. 1716. C. Giurescu Materialpentru Istoria 011enlei, 1913 p. 28.


Dela Giurgiu Mavrocordat se intoarce indAi Apt sprijinitpe un corp de Turci i impodobit de sultanul cu titlul de se-raschier. El reintrA in Bucuresti unde indoieste persecutiilecontra tuturor acelora pe care i brinuia de plecati CAVA Nemti,inchide pe multi negutitori bogati i jupAnese vAduve spre a lestoarce bani ; taie capul lui Ioan Brezoianu, iar cei 4 fii ai luifilaAnd ascuzAndu-se inteo padure, el pune la inchisoare pesotiile si pe muma lor ; mai arundi in temnitA pe mitropolitulAnton si pe 12 boieri, dup6 care trimitnd pe mitropolitA di ianopole pune s-1 omoare pe drum 40. La aceaste impre-jueiri se refer6 s risoarea lui Barbu BrAiloiu cAtr generaluiS'emville, in care dupA ce Ii descrie cruzimele lui Mavrocordat,se roagA de generalul sa-i trimit o mie de soldati, cu care s'Aalunge pe Turci din provincie, dupA care ar veni baronul deTige cu (*area, ca sA scoata tara din jugul neomenos sub carezAcea" 41.

Mavrocordat aratA deci o altA parte a caracterului sAu,energia, despre care (Mu prin cruzimi, dupA vremele deatunci nu mai putinA dovad cleat de inalta sa destoinicieocArmuitoare. Violenta insA avu i acuma efectul ei obicinuit,de a intAri impotrivirea, impingAnd pe boieri cu gramada inbratele Nemtilor. Pretutindenea nu se auzea dealt un glas, odorintA : de ar veni odatA Nemtii s'A ne scape de Turci" 42.

Boierii ce mai pAreau cA au rAmas credinciosi lui Mavro-cordat, se unesc i ei cu Nemtii, i insAlAnd pe domn, aduc eft"-tanele ' fArA de veste, care pun mAna pe Bucuresti i prind pestApAnitor in ziva de 14 Noem. 171643. Maiorul Dettine trimitepe Neculai VodA la Brasov pe la inceputul lui Decemvrie 1716 ".

" Scrisorea lui Manu Apostol din Brasov, 18 Septernvrie 1716, HurmDoc. VI, p. 158. 0 alta a baronului de Tige c. Steinville, 21 Septemvrie, Ibi-dem, p. 159. Un raport din 11 Oct. Ibidem, p. 160, spune despre uciderea Bre-toianului : le Turc coupa la tOte au boyard en 4 ou 5 coups" 1

41 Scrisoarea din 1716 MA data lunara In Hurm. Doc. VI, p. 168, spunefare altele wiir wollen Tag und Tag und Nacht Gott bitten dasz lhrer rm.Khays. Mays. waffen gesegnet, und wieder den Erbfeind honren mchten".Mavr ocord at prin o proclamape din 20 Oct. 1716 pe Barbu BrailoiuC. Giurescu, 1. c. nota 3, p. 43.

41 Del Chiaro p. 216. Spusele lui Del Chiaro Intarite prin raportul din11 Oct. Hurm. Doc. VI, p. 161 : tout le monde souhaite l'arrive des Allemandspour dtre &Byrd".

43 Dupit un raport nou descoperit al ungurului Kolikonits prinderea luiMovrocordat, ar fi urmat dupit o lupta Indestul de crancena cu Turcii lui dinGiurgiu. Vezi N. Iorga, In An. Ac. Rom. seria II tom. XXVIII, 1905 p. 515(11). Mal multe amaruntimi mai ales asupra miscarii boierilor vezi l ObedeanuGrecii in Tara Romdneascd, p. 500 si urm.

" Boieri munteni catre G. Cantacuzino, C. Giurescu 1. c. nota 3, p. 53. Unraport din 9 Decemvrie 1716, ibidem, p. 166, spune ca Mavrocordat a fost con-dus In Transilvania. Comp. N. Mustea In Lelo pisefe, ni; p. 64, si Alex. Amiras,Ibidem, p. 112. Vezi si Pastor catre Percy 12 Dec. 1716. Ham. Doc. XVI p. 401;Le hospodoi de Valachie, a t enlev de cette province et emmen en Transyl-vanie".

NECPLAE Al AVROCORD VT 27

Indatg ce aceastg veste se rgspndi in targ, Incepu i poporulde jos a se rosti pe'ntru Nemti. CAlgraii trec cu totii In partealor astfeliu a tara Ora a nu mai tie cine ii este stApAn, Turculsau Neamtul" ".

Poarta rAnduete in locul domnului prins drept caimacampe fratele lui, dragomanul cel mare loan Mavrocordat, careeste inlocuit in postul sgu din Constantinopole prin GrigoreGhica, nepotul bgtrnului Exaporitul ".

loan insgrcinat de Turci a procede cu asprime contratrgdgtorilor Munteni, intrece ina pe fratele sgu in cruzimeamgsurilor, ceeace provoacg o noug pribegire a elementului boie-resc. Pribegii indreaptg din Sibiu o scrisoare cgtrg principeleEugeniu de Savoia, in care se plng cu mare amrgciune contraadministratorului Virei lor, pentru toate nelegiuirile comise deel, spunnd a toatg speranta lor stg in trupele imperiale caresg-i scgpe din jugul pggnilor, i a au trimis chiar atunci odeputgtie la Viena, care s'A' ofere impgratului inchinarea tgreilor i sg cearg de domn pe Gheorghe fiul lui *grban Cantacu-zino 47. Caimacamul pune pe pa triarhul de Ierusalim sg indemnepe boieri la pgstrarea credintei cgtr Poarta otomana', amenin-tndu-i cu mnia cereascg in caz de stgruintg in flele lor ggn-duri 48.

loan Mavrocordat doria insg sg prefacg cgim.gcgmia indomnie, i pe de o parte tiind el a Turcii vor prefera tot-deauna pe fratele sgu Neculai, pe de alta ateptndu-se ca Nemtiisg iasg invinggtori din lupta incinsg cu Otdmanii, incepe a seda in partea acelora, spre a se face bine vgzut de ei, i a Ostradomnia in cazul and Muntenia ar fi devenit posesiune germang.Plecarea lui ab-A Nemti este indrumat indat dupg ce el ieIn m'AM oarmuirea Munteniei, incheind in Fevruarie 1717 cugeneralul Steinville un tratat prin care domnul recunoate cgOltenia au inaput sub stgpnirea germang i. se indatoreazga plAti Nemtilor ate 100 de pungi pe an. El trimisese in tere-monie o deputgtie la Viena, cu toate cg.' argtgrile ei de simpatie

" Del Chiaro, 13. 223 234." Marchizul de Bonnac e. regele 24 Decemvrie 1716. Hurm. Doc. Su

Plement I, p. 435. loan Alavrocordat nu fu numit domn. Documentele contimpurane 11 numesc unele administrator (Boierii munteni c. Eugeniu de Savoia14 septemvrie 1711. Hurm. Doc. VI, p. 191), altele pretendent (mai multe documentekiwi, p. 177, 201, 203, 204).

" Spusele cronicarului Radu Popescu (Mag. isf. IV, p. 95) sunt IntAriteprin scrisoarea boierilor din 14 Septemvrie citaili In nota precedentA, subsemnat5tocmai de Radu Popescu ban, Serban Bujoreanu vornic, Grigore Balaceanulogofat, Rada Golescu spittar, Ilie Stirbeiu vistier, Eustatiu Leurdeanu patiar-nic, Barbu Greceanu stolnic, Petru Obedeanu sardar, Mateu Crejuleseu sa-trar, VintilA Bucsianul, Drikghici B5laceanu si Constantin Brailoiu (Ara boierii.

" Raport din 10 Alai 1717 Hurm. Doc. VI, p. 174.


pentru Nemti nu prea erau crezute, i se presupunea ca Mun-tenii doresc stapanirea ruseasca ; caci Tarul ar fi idolul tuturorGrecilor, a celor pe care Catolicii numesc Greci schismatici 49.

In curand relatiile intre loan Mavrocordat i Nemti devinmai strinse. In 21 Maiu 11 &Mi scriind generalului Steinville,c micat de cea mai sincera iubire pentru generalul, i ere-zand ea nu trebue tainuiasca nimic, comunica. ea' Turcii

Oi-au dat ordin a se alipi pe FAD trupele otomane ce vor tara inArdeal ; dei el trebuie sa se supuna acestui ordin, va cautaIn toate modurile sa sprijine mai mult interesele imparatuluid cat pe acele ale Turcilor" 5. Se gasesc mai multe scrisoricatea. acela general prin care loan Mavrocordat se ofere a mij-loci pacea cu Turcii, scrisori fusa ce nu sunt iscalite de calma-camul 51. Tot pe atunci aflrn pe un boier din partida germana,credincios lui loan, Neculai Rosetti, comunicand consiliului im-perial planul de atac al Turcilor, i sfarind scrisoarea pringaduinta ca se vor sili din toate puterile a face ca Turcii sa nutreaca in Transilvania prin pasurile Carpatilor munteni, ne-crutand chiar nici cheltuielele. In cazul fusa' cand prin niciun' nujloc nu am putea izbuti, vom intiinta neintarziet.Turcii sunt stapanii notri ; putem sfatui, dar nu le putemporonci" 52.

Generalul Steinville vazand ca prin plecarea lui loan Ma-vrocordat catea imperiali li se aduc slujbe insamnate, sfatuetepe imparat sa mai intarzie cu proclamarea lui Gheorghe Can-tacuzino de domn in Muntenia 52, spre a nu-i instraina pe cai-macamul. inteadevar acesta mersese aa. de departe inapararea intereselor germane, in cat nu se sfiise a trimite odeputatie la Poarta care s'a' ceara' a scuti pe domn de a mergaalaturea cu trupele otomane in Ardeal, pas de o indraznealane mai pomenita, intru cat putea intoarca gandul prepuel-nicilor Turci asupra purtarei tradatoare a lui Ioan Mavrocordat ".Dar el era incurajat in demersul prin isbanzile Nemtilor,

Vezi rAspunsul lui Steinville la puntele propuse de Mavrocordat, din8 Fevruarie 1717, lbidem, p. 169. Mavrocordat insd g5si mijlocul de a rAs-punde suma stipulat5 numai in anul intAi, efici in al doilea prelungi plata pnise duse la Adrianopole la tratArile de pace, In eAt rAmase cu banii mAni.Vezi o scrisoare a lui Eugeniu de Savoia c. Steinville. 24 Septemvrie 1717, lbidem,p. 200. BAnuiala cu Rusii yeti Pastor cAtre Percy 27 Febr. 1717. Ibdem, XVI,p. 403.

'Scrisorea lui loan Mavrocordat c. Steinville 21, Mai 1717, ibidem, p.175.

Steinville c. Eugenia de Savoia 31 Maiu 1717, ibidem, p. 177.Neculai Rosetti c. Consiliul de rAzboiu, 13 Iunte 1717, ibidem, p. 182.

" Steinville c. Eugenia de Savoia, 16 Iunie 1717, ibidem, p. 182.64 Scrisorea lui Barbu BrAlloiu c. Steinville din 19 Iunie 1717 ibidem,

p. 185 sfArseste deci foarte nimerit prin euvintele : nu trebue sA 111 tngrijiifiltra nimic de purtarea lui loan VodA".

NECULAE MAVROCORDAT

care in 18 August trec chiar DunArea i ieu Belgradul din ma-nile Turcilor.

Cu at inaintau armatele germane, cu ataa Ioan Mavro-cordat trebuia sA se gr6beasc a-vi asigura de la ei tronul Mun-teniei. Vroind s5. arke Nemtilor cA i tara doria s'l aibA dedomn, el pune pe mai multi partizani de ai lui s'd cear6 aceastadela Eugeniu de Savoia, recomandndu-1 pe de o parte ca unadevArat Orinte al poporului, pe de alta ca fiind cu totul de-votat intereselor cretine 55.

Cam tot pe atunci boierii pribegiti in Transilvania cereaude domn pe Gheorghe Cantacuzino, arkAnd in colori foartenegre vitriga oarmuire a caimacamului 55.

Tinta lui Mavrocordat era de a se face folositor Nemtilor,obtinand dela Turci insArcinarea de a conduce el negocierilede pace, imitnd in aceast6 privire pe tatsl ski Exaporitul 57.

Cu toate aceste loan Mavrocordat temandu-se ca speran-tele sale in Germani s'a" nu-I deie de gre, vroi cel putin s6 se fo-loseasc6 bane* din imprejurgrile in care se afla tara de el o-carmuitil. Anume era in Muntenia o partia de boieri ce se temeade st6pAnirea german5, pentru a nu fi expui, ca Romkiii dinArdeal, la unirea cu biserica latinA. Incepandu-se trAtgrile depace in Adrianopole, Austria fiind nevoit cu toate isbAnzilesale a &data o impkare cu Turcii, din pricin6 c6 Alberoni mi-nistrul lui Filip al V-lea de Spania ameninta s.' atace provin-ciile italiene ale Austriei, loan Mavrocordat care obtinuse con-ducerea negocieriior, pleacs la Adrianopole. El sparie pe par-tida boierilor protivnic Nemtilor, cA Turcii ar vrea sA cedezeacelora Muntenia, i. cere dela boieri 200 de pungi spre a Sin*deca pe Turci de a o face, ca i cnd Turcii ar fi avut nevoies'a" fie cumpsrati spre a nu ceda Austriei una din provinciile lor.De abie ajunge in Adrianopole, i trimite boierilor o grabnicAveste a i-ar mai trebui din pAmnt alte 200 de pungi, Mil decare cauza ar fi pierdut. Bietii boieri nu intAleser nici acumacsa' erau jucati; ei pun inn dela mn, 60 de pungi dela /A-trAna BrancovenitA vAduva domnului ucis, 40 dela ginerii ei,iar restul de 100 fu luat cu mare urgie dela ceilalti boieri, delanegutitori i mAn5stiri 58. Se int6lege cA toti aceti bani intrara

55 Mai multi boieri c. Eugeniu de Savoia, 3 Septemvrie 1717, ibidan, p191.

54 Scrisorea pribegilor din 1717 citatii In nota 9. Alta In acelas sens, 23Septemvrie 1718, Hurm Doc. VI, p. 198.

57 Vezi vol. IV, p. 412." Extras din o scrisoare adresatli deputatilor munteni din Viena de

cAtrA pribegii din Brasov, 7 Mai 1718. -Iurm. Doc. Supfoment, I, p. 212: GiovanVoda doppo haver passato il Danubio e tenuto conferenza con alcuni de princi-pall aga di la esistentl, spedi in freta un suo huomo con lettere alit caimacamisuoi, lasciati in Bucurest, representando loro che le ducento borse condotte seco

30 'STOMA ItOMANIIJOR

In punga imacamului Enache, dupA cum tot in punga lui in-rase si darea pentru plata tributului tArei care fusese iertat deurci pe doi ani, dar pe care dare Mavrocordat tot o adunase 59.

CAVA deosebire de fratele s'Au Neculai IIncheierea pAcei infAtisA greutAti mai ales din pricina

viitoarei pozitii a Munteniei care er obiectul stAruintelor celormai contrazicAtoare. Boierii partizani germani cereau cu totle adinsul a Austria sA nu mai lese tara lor sub stapAnirea

turc sc . Ei trimit un memoria mai intins &Rea' curtea dinViena, in care cer ca Muntenia intreagA s'a rArnAnA sub imp5-ratul, dandu-se domnia lui Gheorghe Cantacuzino ; iar in cazulcand ar fi s iamanA tot sub Turd, atunci s" se prevadA intratat ca voivodul pe viitor sA nu mai fie strAin ci RomAn, cauntil ce astfel fund ar aveA rag de patria lui si nu ar stoarce caatata neomenn e averea supusilor sAi. Voivodul &A nu mai poatefi scos fara reclamarea boierilor, de vreme ce schimbArile de domnaduc totdeauna mare pagub5 tgrei. Tributul s'A fie redus la ceeace er inaintea lui Brancovanu ; nici un Turc s'A nu mai vie intar, ci poruncile s'A se deje capuchihailor munteni din Constanti-nopole tara patimind malt mai malt din darurile nedrepte cese fac unor asemenea persoane de cAt de tributul ordinar 99.Ace te cereri impreunA cu izbAnzile cAstigate intreau pe NemtiIn pretentile lor de a dobAndi intreaga Muntenie ca pret al ince-tarei rsboiului, pe baza ocupatiunei, i invocAnd ca argumentjuridic pretentii ale Ungariei asupra acelei provincii 61 Interesulpe care Austria Ib avea la stApAnirea Munteniei este expus, lucrucurios, de cAtrA insusi boierii Munteni, care tineau s'A convingAei pe Germani despre foloasele ce le ar trage din stApAnireatArei lor. Anume Turcii vor pierde astigurile ce le vin acum dinaprovizionarea lor din Muntenia cu toate cele trebuincioase ;nu vor rnai putea pluti MI% piedecA pe Dui-Ikea, transportAndtoate cele de trebuint6 rAsboiului ; vor pierde putinta de a maiasterne podan i peste fluviu. Din contra Austria va cAstiga asi-gurarea stApAnirei Transilvaniei, ne mai avAnd nevoie de a in-tretinea o garnizoanA in aceastA' tara ; va trage ea toate foloaselepe care le scoate acuma Turcia din Muntenia ; va putea construi

non erano sufficiente per fare che la Valachia non resti ceduta ; pero facesserotutto il possibile di raddopiare il numero per poter con facilita ottenire l'intento.Ci6 avendo intesso la vedova principessa Brancovana, diede di sua bona voglia60 borse, li generi suoi 40, e la altre cento furono pigliate con rigorose minaciatedalli monasteri, dalli restante boieri e dalla compania dei mercanti".

" Deputatii munteni c. Eugenia de Savoia, 23 Septemvrie 1717, Ibidemp. 197.

6 Jalbele deputatilor munteni in Mag. ist. IV, p. 179-211. In Hurm.Doe, se afl numai una din ele, din 1718, VI, p. 232.

Ambasadorul englez Lordul Sulton c. generalul Saphorin, 10 Iunie1718, ibidem p. 222 si raportul rezidentilor germani c. impAratul, 19 Iunie 1718ibidem, p. 224.


corabii de negot, procuranduli din Muntenia aproape gratuitmaterialele prime precum : lemnul, fierul, pacura, catrana icnepa, i se va folosi ea de comertul pe Dunare 62.

Cu toate aceste imbieri ale boierilor munteni i cu toateca pofta nu-i va fi lipsit, Austria fu silita din pricina complica-tiilor italiene a se multumi numai cu Oltenia i cu Serbia care

cedate prin pacea dela Passarowitz, subsemnata In zivade 27 lulie 1718.

Prin aceast pace Austria dobandea dela Turci o bucatade pamant care apartinea romane ; nedreptate flagranta,strigatoare la cer, daca o consideram dupa ideile noastre actuale,dar care in acele timpuri i dupa starea lucrurilor de atuncinu er de cat ceva cu totul firesc de oarece, de i far% nici un cu-Wait, tarile romne erau privite ca parti din monarchia otomana.Dupa ce dnsa, fiind batuta, pierduse posesiile ei cele mai apro-piate de Germani, Ungaria i Transilvania, acuma la o nouainfrangere veniau la rand acele imediat urmatoare lor, Munteniai Moldova. Este insamnata imprejurarea ca In instructiiledate de imparatul principelui Eugeniu de Savoia pentru incheiereapacei, se pune in randul inti dobandirea dreptului de numire adomnilor acestor tali din partea Austriei. Daca Turcii nu ar pri-mi asemenea propunere, atunci sa se ceara ca aceti principi safie alei de tari i intariti de ambele puteri rasboitoare, i numaiIn cazul extrem s se ceara cesiunea Olteniei, care se i doban-dete63. Dupa cum vedem Austria i cu Turcia tineau ambelemai mult la suzeranitatea asupra principatelor dela Dunare,de cat la o bucata din a lor teritoriu. i inteadevar ca Austriamai mult catiga i Turcia mai mult perdea cu stapnirea to-tala indirecta a tarilor romane, de ca cu raluirea unei portiunidin pamntul lor. Tureia a luptat din rasputeri pentru pastrareaambelor tari, i er hotarita a urma mai departe nenorocitalupta, de cat a incuviinta dorintele cele d'intAiu exprimate deAustria. *i daca guvernul sultanului s'ar fi aratat chiar maidomo! In silintile pantru pastrarea lor, poporul turcesc er ho-

Acest document Insmnat care lipseste din colectia Hurm. este reprodusIn Mag. ist. IV, p. 189. In Hurm. Doc. VI p. 236 se afl Ins alt scrisoare sub-semnatfi de 24 de boleri care cer anexarea cAtre Austria.

" Instructiuni date de ImpAratul Carol VI principelui Eugeniu de SavoiaIn 13 Octom. 1717 Hurm. Doc. VI, p. 205: so wre primo gradu bey beiden Pro-vinzen dasz jus nominandi et instiluendi Woywodos: und die daraus fliessende Ober-herrschafft zwar anzusuchen, bey sehender gar zu grosser beschwrlichkeit aberpro secundo gradu frzuschlagen das jede Prooinz sich einen Woywodam selbstenerwethen solcher von beiden Reichen bestiittiget, iedem Kayser das homagiuma suo electo praestiret, und die contributiones aut gleichen theil repartiret werdensalten. Van aber auch dises nicht zu erhalten, so wre dann weithers dahinharabzugehen, dasz die Festung Chozim radieret, und in der Wallachey dieGriinitzscheidung nach der Aluta genehmen".

84 MOH T A ROMANILOR

-Carat a nu le da cu nici un pret i gata de a face o rascoala lacaz de slabiciune din partea sultanului ".

Cu toate aceste daca poate fi vorba de rostit cugetariasupra ceea ce ar fi trebuit sa fie in cmpul fatal al indepliniriloristorice poate ar fi fost mai bine daca de pe atunci inca incapeautoti Romnii adeca si Moldova, sub stapanirea austriaca, si arfi fast scosi de sub puterea Turcilor, care se arata nedestoinica' a-iapara. Luandu-ne intregi sub a ei ocrotire, am fi facut o apacu fratii nostri transcarpatini, am fi avut cu ei una si aceeasisoarta care In zilele noastre ar fi devenit fericita, neputnd unpopor de 10.000.000 sa fie dominat de o minoritate ca aceea apoporului unguresc. Austria insa vazand ca nu ne poate aduceIn intregime sub stapanirea ei, se hotari s ne inghita bucatacu bucat, si daca cea intaiu a trebuit sa o intoarca indarapt,a doua ei incercare fu mai fericita, si Bucovina fu pierduta.Nu numai a-Ma dar si Rusia urmnd exemplul Austriei,si ea o parte din trupul tarilor romne, si astfel pacea dela Pas-sarovitz indrumA desmembrarea Moldovei, care fu redusa lamai putin de jumatate din ceea ce er mai inainte.

loan Mavrocordat care se convinse in curand dupg des-chiderea tratarilor, ca Muntenia nu va fi cedata Austriei,c fiind lsata Turcilor, el se va intAlni cu periculoasa competirea fratelui ski, se gndeste cum ca. '1 va putea rapune, numai dacaar izbuti a aduce Turcilor slujba cea insamnata de a face casi Oltenia sa" le fie pastrata, si incepe a intriga in tot felul incontra Austriei, pentru ca ea sa nu dobandeasca nici acea bucatade teritoriu, fiind adus astfel prin imprejurari a lucra in sensulfagaduintei date de el boierilor munteni. Ba el se hotrse chiara jartfi din banii luati dela ei spre ajungerea acestei tinte, in-cercnd s cumpere pe ambasadorul german, bine inteles cudaruri neinsemnate. Acesta frisk' ameninta cu do-IA.114am laPoarta a purtarei sale tradatoare, care ar fi inlesnit Nemtilorcuprinderea Olteniei, pe cnd Mihai Racovita care aparase cucredinta interesele Portii, putuse scapa Moldova de cucerire 65.

De si amenintarea era greu de pus in lucrare de cat% Nemti,Ioan Mavrocordat inspaimntat se roaga de iertare si fagaduiesteconcursul su cel mai calduros intru ajungerea Austriei la do-rintele ei, cu singura rugaminte de a ggsi un adapost si o pensie lacurtea austriaca la caz de disgratie ". Si cu toate aceste loanMavrocordat er unul din imputernicitii Turcilor la negociarea

" Raportul lui Virmond i Talma cAtr ImpAratul Carol al VI-le, 10lunie 1718, Ibidem, p. 224.

" Nicolaus Theyls c. Eug. de Savoia, 19 Iunie 1718, ibidem, p. 225..mond. c. Oettel, 20 Iunie 1718, ibidem, p. 227.

" Virmond c. Imp. 20 Iunie 1718 ibidem, p. 228.

conditiilor de pace I 67 Vrednic eri fiul de vestitul su tatg,bgtrnul Exaporitul, care jucase un rol de acela fel la nego-cierile dela Carlovitz 68.

Dupg incheierea pAcei loan Mavrocordat se intoarce inMuntenia, iar fratele su Neculai eliberat din prinsoare, se duce/a Adrianopole, de unde redobAndete iargi domnia Munteniei.Este curios cg loan Mavrocordat moare putine zile inainteasosirei fratelui sgu in Bucureti, i s'ar putea bgnui o moarteviolentA, datoritg otrAvei amestecatg din instiggrile frgtine-seu,intru at loan Mavrocordat nu se lgsase incg de visurile salede domnie, chiar pe ciuntita Munteniei i trimisese el singur peceea lume, prin acelai mijloc, pe un boier, grban, partiianuI luiNeculai 69. Ioan Mavrocordat fu inmormntat in mngstireasfntului Gheorghe din Bucureti 70.

La intoarcerea lui Necular Mavrocordat in scaunul Mun-teniei, pe la Ianuarie 1719, el ggsete tara inteo stare desperatg ;boierii pribegi, locuitorii ascuni prin munti i pgduri, o ciumgcumplit bAntuind tara, i mai greu de cal toate o foametecu at'at mai cumplitg cu ct anul fiind de abie la inceput, trebuiasg se atepte incg pline gse luni pAng la secerea de greu" cumzice cronicarul Popescu.

In nite asemenea grele imprejurri insuirile cele eminentede ocarmuitor ale lui Neculai Vodg ggsesc iari prilejul de a seargta. El aduce Ming de peste Dungre i o imparte la cei lipsiti,scoate oamenii din orae la cmp pentru a potoli focul boaleimolipsitoare, reducea pe cei ascuni la locurile i indeletnicirilelor. Intr'un cuvnt linitete spiritele, tgmgduiete suferintelei se arata nu mai putin destoinic de cum fusese in Moldova dupgrezmerita lui Cantemir.

De i cheltuise astg deft' foarte mult la reinoirea domnieidin pricina competirei fratelui sgu, Neculai Mavrocordat nuadauge nici acuma dgrile argtndu-i din nou insuirea excep--'o la a caracterului, nelgcomia de bani, i d tot venitul

67 Ordinul sultanului de numirea lui roan Mavrocordat ca al treile Im-puternicit la conferintele din Adrianopole, 1718, ibidem, p. 258.

66 Vol. IV, p.. 420.69 Marchizul ile Bonnac c. mareplul d'Huxelles, 7, Septemvrie 1718, Hurm.

Doc. VI, p. 257: Le prince Jean commence a s'exercer sur les seigneurs Va-laques qu'il croit affectionns it son frre, ei il vient de faire mourir par le poisonCherban Bey. Raicevich, Osservazioni storiche, naturale e politiche intornq laValachia e Moldavia, Napoli, 1788, spune ca loan Mavrocordat a fost otravitde fratele sAu Neculai, p. 25 : ,,Giovanni Mavrocordato principe di Valachiaavenelato dal fratello Nicolo". Tot a5a de hotarat afirma otravirea Ath. ComnenIpsilant de la Papadopol Calimah In An. Ac. Rom. seria II tom. II p. 464.

70 Mag. ist. p. 101.71 Asupra datei reintrarei lui Neculai Voda In domnie, vezi marchizul de

Bonnac c. abatele Dubois din 10 Mai 1719, Hurm. Doc. Supt. 1, p. 263: le grandSeigneur a rtabli Nicolas Mavrocordato il y a trois mois".

A. D. Xenopol. Istoria Rominilor Vol. IX. 3


34 ISTORIA ROMAiTYLOR

eamarei domnesti la trebile tarei" 72'. Tot pentru a hatura u"-carea drilor, Mavrocordat obtine dela Turci reducerea tribu-tului dela 500 la 360 de pungi, din pricina miesurarei intindereiWei, Mai izbuteste a dobandi dela Poarta indeprtarea Turcilordin stapanirea ce o Intinsese pe teritoriul Munteniei In jurulBrailei si a Si istriei, facAnd aceiasi slujb acestei OH pe careo adusese Moldovei cu Inlaturarea stapnirei tataresti din jurulSorocei 73.

De abea izbavise Mavrocordat Ora de aceasta napaste,o alta mai grea se abatu asupra ei, anume Turcii avfind nevoie

de bani, se gAndesc a lua socotelele contributiilor tuturor pro-vinciilor lot pe mai multi ani In urm, ceea ce in starea de atuncia inerei sAmilor er acelas lucru cu o preluare din nou a rnultorsumi acum platite. Mavrocordat pentru a lirnpezi aceastaeurcat6 daravere, trimite pe Un boier la Tarigrad cu insarcinareaa se invoi cu Imparatia, s6 tin in sama toate Slujbele ce auPcut tara din poronca Imparatiei ; iar pentru cele ce nu rau cusineturi, s'aii aflat oameni de au marturisit ca au f'eut taraacele slujbe din domnia lui *tefan Voda (Catitacuzino} parka laacest an al domniei mariei sale" 74. IzbAnda nu se putuse dobndifara daruri pe la prieteni", care Insumase vre-o 160' de pungi.

Dup ce domnul mantue tara de toate atest nevoi, elja o masura foarte intaleapt6 pentru strfingerea darilor, anumeIn loe de h. se lua ca 0116 acuM in fie care lun6 birul ordinarpehtru cheltuiala vistieriei, afara de acel extraordinar Jentrushijbete turbesti 75, el hotaraste ca satele s plteasca toatsmith de care tara ar ave6 nevoie In patru randuri pe aft, asanumitele sferturi care sub domnia lui Mavrocn dat se si strait-sera In acest chip, iar mai ta ziu p6 trail numai pr'n ironieauraele de sferturi, inmultndu-se pan6 i chiar la 20 de $ferturipe an ".

Neculai Mavrocordat dadu si In Muntenia Sama divan luidespre intrebuintarea banilor Orei, din care reesia ( 6 ori ces'a cheltuit din tara a fost pentru trebile Imparatici si ale Ord,iar c lui nu a ramas nimic" 77.

Boierii pribegi Irma faceau multa suparare lui'MavrocordatEi nu vroiau s se intoarcA in lar, cu tot jur6mantul domnuluii Cu toate stAruintele patriarhului de lerusalim Hrisant. BacAt ya timp dupa Intoarcerea lui Neculai Voda', un alt numarde boieri fuge In Moldova. Cu toate ca apologistul 'lui Mavro-

72 Mag. ist. IV, p. 147.77 Ibidem, p. 123.74 Ibidem, p. 121.74 Veil Vol. IV,' p. 558." Mag. isi. W, p. 118,

Ibidem, p. 141.

NECITLAE MAVROCORDAT 3b

cordat, Radu Popeseu, spuue ea ei fugise far% sa aiba niel onevoie", nu este de admis ea sa fi fugit de bine. Mihai Racovitainlesnind trecerea pribegilor in Ardeal, supra pe domnul grec,ceca ce face ea Racovita sa fie mazilit in 1727, randuindu-sedomn in locul lui in Moldova Grigore Ghica dragomanul, larIn acest post este numit Alexandru Ghica fratele lui Grigore 78,

Daca Mavrocordat rasbuna, prin destituirea lui Raco-vita, proteguirea pe care domnul Moldovei o daduse pribegilormunteni, aceasta o facuse din pricina urei i. a inverunareipe care o purta contra tuturor acelora pe care toate silintelelui nu izbutise sal impace. Si inteadevar multi boieri i mai alesnumeroasa i insemnata familie a Cantaeuzinetilor se sileaudin rasputeri sa rastoarne pe Mavrocordat. In 1719 rezidentulimperial comitele Virmond raporteaza consiliului de rasboiu,ea mai multi boieri munteni ceruse sprijinul lui spre a scoatedin nou pe Mavrocordat. Rezidentul de i raspinsese cerereaboierilor, area' totui consiliului ca Mavrocordat, prin Iega-turile lui cu Ungurii rasculati i cu un agent al ambasadorululfrancez, un Evreu portughez numit Fonsega, ar arata Pelelesale ganduri fata cu interesele germane 7.

Cat% acela timp Matei Cantacuzino fiul lui Stefan ceredela comitele Virmond ca procure scaunul Munteniei, cefusese ocupat mai inainte de burtul sari Matei Basarab, de tatulsari Stefan i de afinul su Sarban, toti Cantacuzineti i de vitaromana, pe cand acuma tronul prin violenta i nedreptateaTurcilor, se afla in mnile lui Neculai Mavrocordat, domn straini de vita grec"80.

Neculai Mavrocordat moare in scaunul Munteniei In3 Septemvrie 1730, i este inmormntat in manastirea \WA-retilor 81.

Cu toat'a domnia lui cea plina de turburari in Muntenia,Neculai Mavrocordat nu lipsete a sprijini pe cat putea latireai intarirea eIementului grecesc, Intamplandu-se ea unul panulStefan capitan de Cazaci sa zideasca o manastire in Focaniimunteni, in onoarea lui Sf. Neculai, pe tare o inzestreaza eumare darnicie, d'andu-i fare altele opt .rnoii, domnul

73 Ibidem, p. 146 Neculcea In Letopisele, 11, p. 400, Alex. Amiras, Ibtdem,III, p. 31.

Virmond C. consiliul de rArboiu 8, Noemvrie 1719, Hurm. Doc. VI,p. 278. Asupra relatiiior Jul Fonsega, doctorul lui Mavrocordato Cu ambasa4francezA vezi doult documente, unul din 20 Martie 1719 altul c.la 29 Octomvrii1726, lbidem, Suplement, I, p. 444 I 459.

Matei Cantacuzina c. Virmond, 3 Octomvrie 17194 Hurm. Doc.p. 266.

Vezi epitatul In versurl piiF pe mormAntul lui N. MaVrocordat in Emi-le Legrand, Gna(ogle des Mavrocordulos, Paris, 1886, p. 26. Asupra cauzei morteilui Neculai Mavrocordat otrava ? Ath Comnen Ipsilant 1. c, (rnai sus note 33)p. 467; duma? N. Iorga In An. AC. Rom. IL tom. XXXII.


fac pe ctitorul ei s o inchine la mnstirea Rmnicul, careinsusi er inchinat la mnstirile din nauntele Sinai. Vred-

nicul pan Stefan ins se impotriveste spunnd eft' in destuldruise el si mn'stirei Rmnicului, cu voia sau fr voia sprea implini voia domneasc si a potoli zavistia" 82

Nu se poate tgdui c primul exemplar pe care mahalaoaFanarului II trimise in scaunele trilor romne fu o personali-tate insAmnat, care se deosebeste mult de sarbedele tipurice se strecuraser in attea rnduri in domniile acestor tri.Strin de poporul romnesc, ins ghibaciu ochmuitor, NeculaiMavrocordat eguta s-si intemeieze trinicia domniei pe in-grijirea intereselor tkei.

La inceput crezu c' va pute gsi un sprijin in clasa ceade jos. Convingndu-se de neputinta de a izbuti cu o asemenepolitie, el Ii intoarce ingrijirile i etf clasa boiereasc.turea ins cu buntatea etre acei supusi, arat o urgie ne n-pkat fat cu rsvrtitorii. Blndetea lui pe cAt i cruzimeaerau totdeauna rezultatul calculului si a recei cugetki, niciodat a simtimntului. Domnea peste oameni dup principiilelui Machiavelli cu zmbetul pe buz i rcoarea in inim. Elpuse in lucrare in interesul trilor romne puternica lui inrurirela curtea sultanilor i izbuti in repetite rnduri a le sdpa degrele nevoi. In luntru el indep'rta pe cAt er cu putint releledatorite criticilor imprejurki prin care trecuse tkile romne,si mai mult de ckt atata fu prea rar exceptie un domnnejluitor, insusire cu atata mai extraordinar cu ct chiar infamilia lui se intAlnea iubirea de aur.

Cu toate aceste eminente insusiri Neculai Mavrocordatnu uit nici un moment briginea lui, i chiar in misiunea cea maidelicat a rolului s'u de ockmuitor, imp'rtirea drepttei, plecacUmpna silit in favoarea Grecil or, precum reies inteun chipinviderat din procesul vistiernicesei Maria. Mavrocordat intelesese c singurul sprijin adevkat al domniei grecesti nuputea fi de Ca elementul grecesc. Pe acesta se si sili el a-1 intkiIn toate modurile. Ca prin instinct poporul romn simti pericolul

Cu toate netggduitele insusiri ockmuitoare ale lui NeculaiMavrocordat tara nu'l iubea, i Neculcea ne spune c la venirealui Mihai Racovit, domn asa de inferior lui Mavrocordat intoate privirile, tara se bucur Ca' er Moldovan"88. Inteadevrce foloseste unei tri cea mai bun ockmuire dud rezultatultintit sau nu, constiut sau neconstiut este desnatiomalizarea ei?Ce folosia Spaniolilor civilizatia cea strlucit a Maurilordac elementul lor fusese cotropit i rspins de ei? Ce folosesteIrlandejilor temeinica i adnca cultur a Englejilor sau Po-

" Doc. din 1720 In Uricariul XII, p. 333-336.Neculcea, In Letopisele, II, p. 386.

NECTLAD MAVII000RDAT 37

lonilor acea a Prusiei? Pstrarea propriei fiinti, a propriei indivi-dualitati, instinctul de conservare transportat In masele popo-rului l'au fcut tot deauna a prefera traiul salt ori cat de modest,tuturor bunatatilor aduse de strain In sinul sau ; l'au facut saraspinga cucerirea, fie chiar din partea unui element ce'l In-trecea cu mult. Apararea individualitatei a mers tot deaunaInaintea intereselor generale ale civilizatiei.

Vom vedea Insa cum chiar bunele insuiri ale fnceputuluidomniei fanariote apusera In curand, i cum In urma primilorluceferi ai neamului lor, numai arare ori mai apare cate osteluta ce tinde imiteze ; iar cei mai multi sunt iarai nitefiinti lacome i nesatioase, ca i acele chip, nationale, care chinui-sera mai Inainte tarile romane, adaugand pe lnga torturilemateriale, ce le imprimau pe corpurile lor, i acea morala astangerei unei suflari ce fncepuse a teal, a unei inimi ce fncepusea bate, acea a nationalitatei romne. Atunci vom Intelege pentruce ea a privit tot deauna epoca fanariota ca cea mai neagrapagina din Intunecosul ei trecut.

4. MIIIAI RACOVITA IN MOLDOVA

Mihai Raeovita a treia ()aril In Moldova 1716-1727 ".Mihai Racovita er din neamul lui drept Moldovan, i fi trageafamilia probabil dela unul din ostaii nobilitati de Stefan ce!Mare pe cgmpul de bataie dela Racova 85. Prezenta lui In scau-nul Moldovei adeverete suirea de domni romani i In timpulepocei fanariote. Numirea lui In domnia Moldovei poate 'AreaneintAleasa, cand tim c el fusese mazilit din a doua lui domnietocmai din pricina uneltirilor sale cu Ruii, i and amintireahainirei lui Cantemir era Inca aa de prospata. Dar cronicarulAlexandru Amiras ne spune c cheltuial multa s'a facut laaceasta domnie" 88 i aceasta ar fi destul pentru a-i face sa In-credinteze domnia unui tradator, numai cat tradatorul sa acop eretradarea lui cu suma corespuniatoare, cum se mai Meuse ialta data' In istoria imparatiei otomane. S'ar mai putea da ialta explicare. Petru cel Mare fiind ocupat la nordul Impara-tiei lui, pericolul ce ameninta pe Turci se Indepartase de o camdata din partea Ruilor, i ameninta acuma numai din acea aNemtilor. Se vede ca Poarta avea despre Racovita convingereaca era dumanul imperiului german 87, i de aceea fi Incredintatronul. Urmarea Imprejurarilor a i adeverit fncrederea Portki

89.Domniile I i a II-a ale lui Mihaiu Racovit, vezi In vol. VIII, p. 86Vol. II, p. 331.Letopisefele, III, p. 112.

" Asupra acestor ImprejurAri izvoarele sunt 1nc u. total mute.

38 ISTORIA ROMANILOR.1.

de intemeiata, de oare ce In tot decursul rasboiului cu Germanii,Racovita pastra catra Turci o nestramutata credinta.

Mihai Racovita intra in Iasi In Fevruarie 1716 88. De sipentru un moment tara se bucur, vazand in capul -ei un domnMoldovan, in curand boieri cat si popor trebuira sa se Inde-parteze cu inimile de el, boierii din pricina ca el se Incunjura deGreci si de rudenii de ale lui. Asa intre cei noua boieri mari delacurtea lui, patru erau inruditi cu el : Dimitrie Racovita hatman,fratele domnului ; cumnatul sau loan Palade, spatar ; alt cumnatCostandache, stolnic si al treilea cumnat Iordache CantacuzinoDeleanul, comis 99 Domnul mai supara clasa boieresca, impu-nand atat ci cat si mazililor desetina taraneasca 90, pe langaalte multe si grele dari aruncate asupra poporului de rand.Se fntampla sa mai fie si un an rau in privinta recoltei, fiindprimavara asa de tarzie in cat la stantul Gheorghe nu inverzisenici campul, nici codrul, i a fost o scadere mare In vii si in toataroada", saracie atribuita de superstitiosul popor tot domnuluifara de noroc. Toate aceste explica indestul plecarea unei partidin Ora catra Nemti, la venirea lor.

Cum incepura armatele germane a se lati In Moldova,pretutindene pe unde ele ajungeau, Moldovenii se dadeau inpartea lor, ridicand lui Racovita si un competitor la domniepe Vasile Ciaurul, Neculai Mustea ne spune ca Moldoveniiflandu-se una cu catanele cu mari cu mici, pradau, jacuiauunul pre altul, mnastirile pre sub munte, casele boieresti cattinca pre Siretiu, si pre cati nu se Inchinau lor sa tina cu dnsii.Tineau drumurile, colnicile ; mncau, stricau si gcuiau, precumeste naravul Moldovenilor la vremi ca acele" 81 Talharii se in-multise in chip neobicinuit, In cat isi poate cineva face o ideiedespre satrea -Wei In asemenea Imprejurari.

Nemtii vazand ca le-au iEbutit asa de bine lovitura in-dreptatli contra lui Mavrocordat, se gandesc a face acelas lu-cru si cu Racovita, si trimit pe un capitan ungur, Ferentz, cosa prinda pe domn din Iasi. Strajile puse de Racovita la TArgu-Frumos trecand la Nemti, domnul fu aproape de a fi apucatIn Iasi, daca nu ar fi scapat calare In graba catra Cetatue, undese inchise. Aice el ordona sa se traga clopotele si focuri din sin-gurul tun ce se afla In manastire. Auzind Tatarii, care chemati de

" Neculai Mustea In Letopisefe III, p. 64, pune ziva de 24 Fevruarie larAlexandru Amiras, tbidem, p. 112 acea de 12.

" Neculcea, in Letopisefe, II, p. 387." lbidem, p. 338.

Neculai Mustea, lbidem, III, p. 65. Mai multe documente dintre anli1721-1725, Uricariul XI, p. 219-222 aratA cum Vasile Ceaurul fu pedepsit deRacovitA pentru rAsvrAtirea lui luandu-1 mal multe sate, din care RAdenii siPascanii sunt dati de Racovith surorei sale Maria stolniceasa care suferise maripagube i multe chinurl din pricina Ciaurulut.

NCO:MAE MAVROCORDAT 39

liacovitA contra Nemtilor in ajutor, se oprise in valea lui AronVodA, vuetul despre Iai, vin in grabA, i fiind in numAr multmai mare de cAt Nemti, fi bat si Ii rAsbesc, prinzAnd chiar pecApitanul lor Ferentz, cAruia domnul ordonA sA i se taie capul.Toate cele-lalte catane prinse flu% spAnzurate, arse, puse inarlige atArnate de pieioare, si tot asa se fcu i cu MoldoveniitrAdktori, intre care era. i spatarul Cuza, bAnuit cA ar fi aduspe Nemti in Iai. Corpurile celor morti furA ingropate sub Ce-tAtuie, inAltAndu-se o movilA i punAndu-se o cruce pe mormAntullor, pe care o inscriptie acum stearsA, povesteste intAmplarea 92.

TAtarii pretinserA 60 de pungi de bani plata ajutorului lor.Domnul neavAnd de unde rAspunde acea sumA, le dAdu voie sAprAde in pArtile ce fusese rAsculate. Neculai Mustea spune asupraacestei prAdAciuni, c TAtarii au pradat i robit timp de sAse

fiind iarna mare si ometii mari nu s'au putut ascundebietii oameni, i s'au umplut de robi i de dobitoace. Cum erausniile cu bejeniile asa le aduceau incArcate de muieri si detopii si pe drum copii degerati si fete mari, cum era mai amar" ".

Principele Eugeniu de Savoia pusese in lucrare acea lo-viturA asupra Moldovei. DacA el nu izbutise a pune mAna peRacovitA, planul sAu de a face in tax% o pustiere ant de mare

cAt sA punA pe Moldova In neputintA de a mai unelti ceva incontra imperiului german izbutise pe deplin, i anume prinrnijlocul tocmai a TAtarilor chemati de RacovitA chip pentru

apAra tara.Domnul Moldovei dupA rApunerea lui Ferentz, scoate pe

Nemti din Casin si din tinutul Putnei tot cu ajutorul Tatarilor,plAtiti iarAsi prin invoirea de a prAda tara. DupA aceea trimisde Turci pentru a sprijini rAscoala Ungurilor din Transilvania,Mihai Racovit in fruntea oardelor de TAtari pAtrunde pe laCAmpu-Lung si Dorna peste muntele MestecAnisul i SuhArAul in

92 Neculcea In Letopisefe, II, P. 388 N. Mustea Ibidem, III, P. 64 Cro-nica lui Chiparissa, In Arhiva Socieldtei Iiintilice i iterare din lasi, I p. 85. Unhrisov al WI RacovitA din 1717 prin care milueste cu iertarea dArilor pc mAnAs-Urea CetAtuia, In care aflase scApare povecteste lucrurile intocmai ca I cro-.nicarii, arAtAnd c lovitura Nemtilor a fost In 10 Ianuarie 1718. Uricariul, III.P. 49. Un alt document din 23 Martie 1718, prin care domnul pedepseste peN. Soldan, pentru cA fAcAndu-se una cu catanele ar fi prAdat pe boierul Ior-dache Roset jitnicerul, dAnd mosia lui Soldan, Dulcestii din tinutul NeamtuluiJut Roset, ibidem, P. 58. Mai vezi incA si trei documente privitoare la confis-.carea mosiilor boierului rfisvrAtitor Vasile Ceaurul, publicate de St. Emilian,In Connorbiri iterare, XIX, p. 762. Inscriptia de pe crucea lui Ferentz in Uri-cari

Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol. 9 A.D.XENOPOL

Documents

Transcript of Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol. 9 A.D.XENOPOL