Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.6 A.D.XENOPOL

download Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.6 A.D.XENOPOL

of 236

description

Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.6 A.D.XENOPOL

Transcript of Istoria Românilor Din Dacia TRAIANĂ Vol.6 A.D.XENOPOL

  • ,SSTORIA ()AMURT

    A. D. Xenopol. lstoria RomAnilor. Vol. VI I

  • 30.541. 928.

    A. b. XE.110FOLPROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IASI, MEMBRU ACADEMIEI ROMANE.

    MEMBRU TITULAR AL INSTITUTULUI DIN FRANTA.

    DITI A Ill-a, rev6zut de autorIngrijit6 i inut6 la curent de

    I. VLADESCUCONFERENTIAR DE iSTORIA ROMANILOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

    Nu sunt vremile sub arma omulul,cl bIetul om sub vremi".

    M1RON COSTIN.

    VOLUMUL VILUPTA CONTRA ELEMENTULUI GRECESC

    1601 1633.

    EDITURA aCARTEA ROMANEASCID, BUCURE*TI

  • PREFATA

    Cu volumul acesta al VI-lea incepe publicarea volumelorrAmase in manuscris.

    Deoarece acum se lucreaz direct depe originalul auto-graf am inlAturat controlur trimiterilor din note, ceeace ingreuiamult lucrul,

    Cum cea mai mare parte a greelilor dela trimiterile dinnote se datoria corecturilor dela tipar, cred, acest control almanuscrisului n'ar mai fi avut rost.

    Copiarea manuscrisului lui Xenopol formeaz acuma unadin muncile destul de importante ca timp. Descifrarea, de multeori, este foarte anevoioas". Uneori nu s'a putut face decAt cuajutorul mai multora i dup intervale de timp.

    La multe note s'a dat in manuscris numai indicatia lorrmnnd a se copia in intregime. Aceasta este partea cea maiuoar in cazul cand, indicatia corespunde.

    Toate ilustraiile volumului au fost date de mine. Una saudou le-am gssit i printre hrtiile cari insotiau volumele ma-nuscris.

    Titlul volumului Lupta contra elementului grecesc" este pustot de mine, dar rezult din insi prefata volumului scris" deXenopol.

    Am ajuns definitiv la concluzia ca notele mele s" fie toate inun singur volum, care va forma al XV-lea, al colectiei, impreuracu indicele, tabla de materii, etc. Cele dela volumul IV se vorretipsri i completa acolo.

    I. VLADESC LI.

  • In acest volum nu mai rAzbat luptele pentru neatarnare,care atipesc odat cu Mihai Viteazul. Prile romne au primitcu des6varire jugul puterii otomane.

    Se manifest ins, in decursul perioadei cuprins' in el, pri-mele semne ale unei lupte nou, iari secularg, cu o Ina urirestreing, acea contra elementului grecesc, care se incuibase cuIncetul in aceste tri, mai intai pe calea religioas-cultural,apoi i pe cea comercial i politicA. In volumul urmAtor vomconstat insemnAtoarea imprejurare &A, paralel cu izbucnireanemultumirilor ce s'au pricinuit de domnirea Grecilor, se aratcea nti licArire a unei culturi a propriului graiu, cultur ce vaint6r1 mai tArziu fgscularea, la inceput instinctivg, a simtimn-tului national, limpezindu-1 i intArindu-1 i pe calea contiun.

  • MUNTENIADELA MOARTEA LIII MIHAI VITEAZITL PANI. LA.

    MATEI BASARAB1601 1633

    1. RADU ERBAN 5j RADU MIHNEASimion Movil, 1600-1602. Domnia lui Mihai Viteazul

    Inceteaz5 de fapt In Muntenia Mare, dup Vt6lia dela Teleajin,In 20 Octomvrie 1600, si in Oltenia dupA a doua lupt6 pier-dut de el contra lui Simion Movil, in ziva de 21 Neomvrieacela an, dup care Mihai apucA calca spre Praga, iar Mun-tenia incape sub ocArmuirea lui Simion Movil, care dom-neste In ea dela sffirsitul anului 1600 On pe la jumtatealui 1602.

    Prin intronarea lui Simion Movi15. in Muntenia si rea-ducerea lui Sigismund Batori In Transilvania, pe lngs Iere-mia MovilA, care domni in Moldova, Polonii, ce mai erau prie-teni si cu Turcii si prin aceasta erau la apost de nsvsliriletnresti, ajunseser" stpnii netlgduiti la Dun'Area inferioar6si in sAnul Carpatilor, eu alte cuvinte asupra intregei intinderi

    trilor romAnesti.Zamoischi, cancelarul polen, care introdusese pe Simion in

    Muntenia, se intoarce in Polonia, lAsAnd proteguitului s'Au4000 de Poloni si Moldoveni, care prad tara in chipul celmai cumplit. O i s'aracs tar, exclam cronicarul, ce au ptit-atunci cu Lesii si Moldovenii, c au prAdat si au j'cuit toattara si m'n5.stiri i boieri i s'Araci, pAn ce au luat tot ce auOsit la dnsii" 1) Simion Movil stried mai multe din ac-

    Anonimul romanesc, in Mag. isl., IV, p. 301, confirmat prin hrisovul-lui Radu Serban din 29 Maiu 1604, reprodus de generalul P. V. Nsturel, Lupiade ta Ogrelin i Teisani, in An. Acad. Rom., II, Tom. XXXII, 1910, P. 55 (7):,,Simion Vod cu Lesi i Moldoveni mult ndpast rea i moarte au ezut pesteioi srmanii, cu multe jafuri si multe prAdri".

  • 8 ISTORIA ROMANILOR

    tele Mute de Mihai Viteazul ; bun')." restituie mopenilordin Apele Vii mo0a ce le fusese luat domneascO de MihaiuViteazul, pentru c nu putuse prati o dare impus asupra lor,

    apoi fusese data' de el fiicei sale, Florica, de zestre. la ma.-ritarea ei cu Preda postelnicul. Simion Movil iea dela mo-neni, ca pret de rscumprare, 70.000 de aspri, in loe de cei50.000 pentru care li se confiscase mo0a, in cat vedem ca" nudorinta de a restatornici o nedreptate impinsese pe SimionMovil` a lua satul Apele Vii din mainile lui Preda i a-1 re-stitui fotilor si proprietari, ci setea de bani imbinata eadorinta de rzbunare 2). Despre gandul su du0nnesc contrapartizanilor destul de rari ai lui Mihai Yiteazul face dovaduciderea a doi boieri ce pstrau credint fostului domn : Udreabanul BOleanu i Negru clucerul.

    Acest sistem de ocarmuire, 0 mai ales stricarea actelorlui Mihai Viteazul, nu putea conveni familiei Buzetilor, cari

    ei i trgeau cele ma i frumoase ale lor averi tot din actede pe vremea lui Mihai Viteazul. De aceea, cu toate c doidin frati, Radu i Preda (Stroie fmase credincios pn la moar-tea eroului), dup caderea lui Mihai la Teleajin, ea adeVratiboieri romani, se aduser in partea celui mai tare, uitandpe vechiul lor proteguitor care-i ridicase inavutise, vz'and.Incotro tindea ocarmuirea lui Simion, fug peste OIL, adunaoaste gonesc din Muntenia. Intrunindu-se apoi cu boieriilui Mihai Viteazul, cari se inturnau din Transilvania, dup.' uci-derea acelnia, se inteleg impreun pentru a alege de donnipe Radu *.a'rban Basarab, care domnete timp de zece ani,dela 1602 pan). la 1611 3. La alungarea lui Simion Movila dinMuntenia contribuise i imprejurarea c Buzetii se convin-Sesera" in curand ca" ra'u fcuserA de a se da in partea Polo-nilor i a Turcilor, de oarece Nemtii ajungand, prin moartealui Mihai Viteazul, . stpnii Transilvaniei, er pericUlos a-iave de dumani.

    Iladu rban, 1602-1611, era nepotul lui Neagoe Basarab,care pare a fi avut, pe lng4 fiul su Teodosie, Inca" i pe unulSrban, de oarece Cpitanul ne spune ea" numele domnului eraRadu, i c'd de pe tatl sa"u purt i numele de *rban 4. Else afl in tabra nemteascA, unde, in Noemvrie 1601, jut% ere-dint. impratului. Basta trirnite o Wire in Muntenia, sprea pane in scaun pe proteguitul curtei sale. De 0 aceast o-tire pare a fi repurtat o victorie, in prima ei ciocnire cu acea

    Vezi mai sus asupra acestui sat, v. V. p. 321.2 Anonimul romnesc, In Mag. isl., IV, p. 301-302. Basta serie

    senior eh* Simion Vod a trecut Inapoi din Tara Romneasc6 In Moldova siJai este In mna lui Radu Vod". Hurm. Doc. XV, 2, p. 755-6.

    Cpitanul, In Mag. ist., I, p. 240.

  • MUNTEJNIA DBLA MOARTNA LUI M I VITRA MI PANA LA MATRI BABARA B 9

    lui Simion Movil , totusidata' pe acesta din scaun,si se pare ca' ar fi urmatmai multe lupte cu izbandImpa'rtit, de oarece In 8Aprilie 1602, Simion Mo-vilA era inc' In Muntenia,

    d'Adea o multmitsA unuiboier al s'Au pentrus'au nevoit la slujba dom-niei mele, and s'au radi-cat nite hoti cu RadulVod asupra domniei me-le" Curand Ins dupaceast dan, Simion Mo-vila este alungat, i Radu*'rban Incape in domniaMunteniei. De abia ins'se asezase In scaun si seapucase sa mai indrepte,desperata stare a trei, re-chemand la locuintele lorpe oamenii ce fugiser6 Inmunti 7, cand Simion Mo-vila revine cu o armatpolon si alung6 pe Radu,care trece in Transilvania,impreuns cu familia Bu-zestilor de as-LA dat totitrei fratii ca'ci i Stroe dupmoartea lui Mihai se da-duse In partea lui Radacontra lui Simion. Mai trectot acolo si alti boieri cufemeile i copii lor, a cei cese ra'sculasera" contra luiShnion si trebuiau s'A setema' de rszbunarea lui 8.

    Radu trimite la ImpAra-

    Nemtii nu izbutesc a scoate in-

    1. Radu Serban

    Basta c. Rudolf 6 Noemvrie 1601. Hurm. Doc., IV, p. 271.Documentul se afl publicat In Hasdeu, Cuvinte din bcitrdni, I, p. 113.

    Vezi si o scrisoare a lui Basta din 5 Mar tie (24 Febr.) 1602 prin care m'AtacA a dat lui SArban arme si praf pentru a trece in Valachia. Iorga, Studii.Doc., IV, p. 130. Asupra luptelor dlntre 5rban i Simion vezi mai multe scri-sori filtre Basta si Lassota, ibidem, p. 133 si urm.

    7 Anon. rom. in Mag. ist, IV, p. 302.Michael Zekel cAtr Rudolf, 28 Februarie 1602 si Stefan Kakas cure

    Zaharia Gaitzkouler, 12 Mart. 1602. Hurm, Doc., IV, p. 290 si 294.

    a

    sica

    ,..:

    iigkEi

    -

  • 10 ISTORIA ROMINILOR

    tul pe Radu Buzescu cu o scrisoare care, ajungand la Pragain 19 Martie, ImpAratul Ii promite sprijinul s'u i insArci-neaz5. pe Basta cu restituirea lui in scaunul lui muntean.hi 13 Aprilie 1602 se d'a" o lupt6 foarte crncen" intreRadu erban 1 Simion Movil, lupt ce se rAsfir in dodlocalitAti apropiete : Ogretin i Teiani. In aceastd lupt Incare Radu iese invingAtor Stroia Buzescu care-1 ajutase a-tatde mult, este rAnit i moare in 2 Octomvrie acelai an 9.Pra prin luna lui Iulie, Simion er din nou alungat,Radu 'rban reocupase tronul trei, intru at in 21 al aceleiluni g5sim o scrisoare a generalului Basta cAtr" Lassotacare Ii spune, c5. Valacul in acest moment trebue sA fi re-intrat in provincia lui, unde se vede Ca Simion nu au indrAznits5.1 atepte" 1. Basta ordon5 lui Radu s" cad asupra Tur-cilor peste Dun5re spre a'i mai detrage dela mersul lor victo-nos In in Ungaria, in care ei izbutiser a luA cetatea Stuhlweis.senburg, in 29 August 1602 De i Radu *Arban nu putii

    indeplini aceste dorinti a le Nemtilor, in-tru ca tot pe atunci stArui la Turci cas5." fie confirmat in scaunul Muntenieitotui 11 videm cerand in 14 Septemvrie,impreun5 cu cei trei frati Buzeti, ca omultAmit a slujbelor lor anume ca Im-p5ratul s5 le druiascA nite castele din

    2. Io Radul Voevod Transilvania 13. Se mai roag5 Radu Vod1Serban] ca Imp5ratul s5'i ajute pentru a man-

    tui tara de dumanii ce o amenintau,.s'a"i trimit bani, otiri i altele trebuitoare la rAzboiu, dupcum fusese cu Mihai Vod, predecesorul sAu 14.

    In acest timp afacerile din Transilvania se intorsese cu totulIn contra Nemtilor. Sigismund Batori amenint s reintre intar% cu Poloni i Moldoveni, i Moise Sekeli dAduse pe fatscopurile sale dumAneti contra domin5rei germane. Cpitenia

    Rudolf catre Rade Vod, 21 April. 16o2, ibidem, p. 298.Toate aceste fapte sunt comfirmate de inscriptia pus de jupaneasa Sima Stol-niceasa, pe mormantul barbatului ei Stroia Buzescu in 2 Oct. 1602 si de hri-sovul lui Radu Sarban reproduse ambele de Generalul Nasturel In lucrareacitata In nota 1.

    1 Basta catre Lassota, 21 Iulie 1602, ibidem, p. 307. Ultimul documental lui Simion Movila, dat dupa Intoarcerea lui in Muntenia, este din 25 Iunie1602. Hasdeu. Cuvinie din Bdireini, I, p. 119.

    Instructiunile Arhid. Mateiu catre Basta 28 Aug. 1602. Hurm. Doc.IV, p. 310. Comp. Zinkeisen, III, p. 611.

    u Mai multe raporturi ale lui Agostino Nani ambasador venetian caredogele din 1602, Hurm. Doc., IV, 2, p. 256-265.

    Radu Vocla catre Rudolf, 14 Septemvrie 1602, ibidem, IV, p. 318:ob respectum nostrorum fidelium servitiorum castella praedicta ex gratia de-menter conferre".

    14 Radu Voda catre Rudolf, 14 Septemvrie 1602, ibidem, p. 319.

  • MUNTENIA DELA MOARTEIA LUI MIFIAI VITEAZU PIRA LA MATES BABARAB 11

    ungureasc cere chiar i obtine un ajutor turcesc contra im-ptiratului. Tot atunci Polonii struiau la Turci contra lui RaduVon. i, fgduind Sultanului ajutorul lor in lupta cu Nemtii,pretindeau dela ei trecerea ambelor Tri romne sub supre-matia lor, i inlocuirea lui Radu Von. cu Simion Movil. S'in-telege dela sine cum asemene amenintare a pozitiei sale dinpartea Polonilor, trebui s arunce tot mai tare pe Radu Von'In bratele Nemtilor, cu anta mai mult c si familia cea maiinsemnat a boierilor de atunci, Buzestii, deveniser partizanii.cei mai aprinsi ai politicei germane. De aceea cnd Radu Vonvroi s se dee si in partea Turcilor, spre a dobAndi dela ei con-firmarea domniei, el fu amenintat c va fi Vrsit de boieri,care vor alege un alt Domn supus Impratului 15

    Iat unde iesise politica Nemtilor. Vroiser a se sluji deUnguri, pentru a scp. de Mihai Viteazul, i fusese prinsi inlat ; cci Ungurii Ii intrebuintaser pe ansii spre a inlturaDomnia Romanului, i acuma Ii alungh, vroind s dee Tran-silvania unui Principe din sAngele lor, numeasc-se el Batori,Sekeli, sau cum va vroi. Ba ei nu se multmiau a provochamestecul Polonilor, ci chiar pe Turci, dusmanii CrestintteiIi chemau in Ardeal, aducand ei asupra Germaniei acel pericol,de care se temuse Nemtii, eh' '1 va aduce Mihai. Nemtii ins"intrebuinteazA pe Radu *rban ca pe un simplu instrumental politicei lor, and in contra Turcilor si a Ttarilor, &anddup cum vom vedea in contra Transilvnenilor. Ei aveaudeplin constiint despre deosebirea dintre Radu *ArbanMihai Viteazul. Anume cerand Radu Vod, dela Impratul,ca &Al dee pe an suma colosald de 480.000 de lei pentru in-tretinerea armatei plus 10.000 de lei bani pentru mas, con-siliul imperial observ c. Mihai Von. er. Domn al 0'1.6 sis'ar fi aliat cu Maiestatea sa, pe chid Radul ar fi fost pus inVoevodat prin generalul impratului din Transilvania" 16 De

    Impratul, aprobAnd prerea camerei aulice, r5spunde luiRadu c nu poate s'i dee atAtia bani, totusi Ii Incuviinteaz100.000 de talen i ajutor pentru armat, Ii trimite un steagde Domnie ca semn de distinctie 17,j intreste prin o diplom,pe Radu Von si pe urmasii si In scaunul Munteniei 18.

    15 Agostino Nani atre dogele, 9 April. 1602, ibidem, IV, 2, p. 259. Vezitot acolo o serie de documente care slujesc de baz" expunerei din text, p. 256270. Asupra ajutorului turcesc adus de Moise Sekeli, vezi Basta cdtre Arhid.Mateiu, 23 Sept. 1602, ibidem, IV, p. 321. 0 scrisoare a sultanului MahmudcAtre Sigismund regele Poloniei, ca s ajute lui Moise Sekeli, 6 Maiu 1603,ibidem, p. 340.

    1 HotArlrea camerei aulice 15 April 1603, ibidem, IV, p. 335.17 Rudolf II, cAtre Basta, 18 Maiu 1603 si Arhid. Mateiu cAtre Basta

    31 Iulie 1603, ibidem, p. 341 si 345.18 Din 10 Decemvrie 1607 ibidem, p. 350.

  • 12 ISTORIA ROMINILOR

    inteadevr c Radu Vod merit s atrag asupra luifavorurile curtei din Viena. El face imperialilor o slujb emi-nent. PtrunzAnd in Ardeal contra lui Moise Sekeli, 11 bate

    ucide in o lupt crncen lng Brasov, luAnd dela Turciice'l ajutase aice 32 de steaguri, pe care le trimite ImpratuluiRudolf. Tranii romni din Transilvania vAznd din nou unDomn de neamul lor trecand muntii, i creznd c acesta vafi altfel de cum fusese Mihai, se rscoal iarsi in contra nobi-lilor. Dar daca ei nu fuseser ajutati de un Domn ce ave infundul gAndului su ideea neatarnrei, erau s fie plngerilelor bgate in sam, de unul ce venia in Ardeal, cum spuneael singur, ca slug' jurat a Impratului german" 19? Bastaputin timp dup' aceast lupt se intalneste cu Radu *ArbanIn Brasov, spre a pune la cale cele trebuincioase 2o Boierii par-tizanii Turcilor, Polonilor i ai lui Simion Movil, pribegitiIn Moldova, vAzand C cu ajutorul tuturor proteguitorilor lornu ajung la nici o ispravA, si mai ales cA Turcilor le mergareu in acest an in r'zboiul lor cu Nemtii, atcnd fr nicio izbAnd cettile Pesta si Gran 21, se hotrsc a cere dela insuImpratul Germaniei restituirea lui Simion Movil in scaunulMunteniei 1 Nestiind ei c tocmai pe atunci Radu Vod fusesepus de ImpAratul a mijloci o pace cu Ttarii, spre a slbi ast-f el puterile Turcilor, ei pAresc pe Radu Vod la Impratul,c6 ar umbl s se impace cu acel popor 22. ()data' cu aceastpr, adresat unui personaj din Austria de pe lang curteaimperial, aceiasi boieri mai trimit si o alta, scris romeineqte,comisarilor imprtesti din Ardeal. Dup ce boierii descriuIn colori foarte negre starea de salnicie a Munteniei, in urmaprdciunei comise de Mari si de Turci, ceea ce i-ar fi silit

    19 Radu Vod care solii sdi, 21 Ianuarie 1604, ibidem, p. 364. Intrealte izvoare asupra luptei dela Brasov. Vez! Socoteltle Stibiului, 1603, Iulie20 Friilige Tottschaft dass der Zekely Mosis umbracht war und sein ganzLager geschlagen". N. Iorga In An. Ac. Rom., II XXIII, p. 272. Comp. treirapoarte ale amb. venetian cAtre Dogele, 4, 11 si 18 Aug. 1603 In Hurm.,Doc., VIII, p. 270-271. Cel din 18 vesteste moartea lui Sekely.

    31 8 Paul de Krauseneck cAtre Nicolau Burghausen, 26 Februarie, 1604.Ibidet, p. 370. Asupra acestei Intalniri din Brasov In care se bea mult yin vez!Socotelile Brasovulut In N. Iorga,. 1 cit. Ist in aneinem Keller auf den HerrnBasta...,. und Radul Wayda sind in "Wein aufgegangen.

    Zinkeisen, III, p. 612.22 Vezi tratArile de pace urmate Intre Radu Vodg, comisan! imperiali

    Intre altele In 30 Iunie 1604 ibidem, p. 371. Pdra boierilor pribegi tri-mis6 din Iasi, 25 Iulie 1604, ibidem, p. 383, este subsemnat de urmdtorii boieriDantil Daniilovici logoat, Eftimie mitropolitul, Paval Pavlovici logofdt, loanCatargiu spatar, Vas ilie clucer, Voicu vistier, Cdrstea armas. Andries comis,Radu logofat, Htrcan armas. Nanu postelnic. Simion pitar, Onesiu vornic.ban vornic, Neagbe Meota postelnic, Gheorghie Mold cpitan, Danciul postelnic,Stanciul armas, Sdrbul clucer, Petru stolnic, Stan parcalab, Neculai ban si altimulti nobili din aceeasi provincie transalpin4 acdrora nume I sigilii nu suntpuse alce". Exemplarul unguresc al acestei pdci, ibidem, VIII, p. 277

  • MUNTENIA DELA MOARTEA LUI MINA' VITEAZU PANA LA MATEI BA SARA B 13

    a-i parasi ocinile i a caut scapare la acest Domn bun ide casa mare, cretin, Mogila Voevod", ei sfresc prin a rugape comisar sa arate aceasta jalba a noastr luminatului Im-prat cretinesc, i toata rautatea ce se face intr'acea tara,ca doara s'ar milostivi luminatul Imparat cretinesc de sa scoatapre acei oameni ri ce au pasta acea lard, i sa ne lese preunDomn ce am avut i mai inainte vreme, pre Simion Voda" 23

    Simion fagAduia in acela timp Imparatului chiar tribut,numai s i se dee Domnia Munteniei. Imperialii ins se temeau

    3. Manastirea Comana

    pe de o parte de opozitia boierilor munteni, dumani lui Simion ;apoi de caderea ambelor provincii romne in minile Moviletilorginte in care nu poti sa te increzi, fiind deprinsa in mete-ugurile turceti", pentru care erau de parere a se mantine,mai bine Radu, care nu slujise nimarui altui pan atunci" 24.

    1604 fara data' lunara, ibidem, p. 405, iscalita de o parte din boierii demai sus. Toate aceste tratari motiveazii mai multe solii trimise de boieri din

    catra Moldova si Muntenia dovedite prin Socotelile Brasovului, N. lorga(mai sus nota 20) p. 118 (10).24 Basta catra Arhid. Mateiu, 6 Noemvrie 1604, ibidem, p. 401. Un do-

    cument intern Intareste dusmania Buzestilor contra familiei moldovenesti Mo-vilA. Preda Buzescu, banul Craiovei iarta lui Yarn Logofatul birul satuluiGoesti pentru cd-i adusese vestea cea buna ca Ieremia Vocla a murit". 1605.Doc. dela Radu Sarban In Ghiblinescu, Surete i Izvoade, VI, p. 173.

  • 4. Pisania bisericii dela mAnAstirea Comana

    De abia insa periseMoise Sekeli i altnobil ungur, care avede mult preten tii latronul Transilvaniei,*tefan Boczkai cu-noscutul duman allui Mihai Viteazul, serdscoala in nordul ta-rei, periclitnd in chipi mai gray stapani-rea germana. Unguriise alcatuesc in bandepradatoare, care ma-celaresc pe GermaniIn toate partile. Im-potrivirea Germani-lor scade meren,In curand Transilva-nia se mantue deNemti, cu tot ajuto-rul cerut de ei laRadu ; ba chiar Turciiizbutind a lua Granuli Neuhusel in de-cursul anului 1605, eirecunosc pe Boczkaide rege al Ungariei 25Radu vazand ca Nem-tii se retrag, se pleacacatra Turci, i su-punandu-se lor, pri-mete dela ei pe cat

    dela 'Mari cate unsteag de Domnie,a inceta insa pe dealta parte a jurui cre-dinta Nemtilor 26. Elincheie i Cu Boczkaipace in 1605, i astfelMuntenia care gravi-tase un moment catreGermani, reintra ia-ra'i in snip anirea tur-

    Zinkeisen, III, p. 616.26 Georgiu Hoffmann si Carol Imhof atrit Basta, 2 Februarie 1605, ibidem,

    p. 409 : Radulius stindardum a Turcis et Tataris iam accepit, sinceram nihi-lominus suae Maestatis fidem liberaliter promittens". Comp Octavian Bon caredogele, 20 Ianuarie 1605, ibidem, IV, 2, p. 280.

    14 'STOMA ROMANILOB

    i

  • MUNTENIA DELA MOARTEA Lill MIHAI VITEAZU PARA LA MATH' BAZAR kl2 15

    ceasca si in atarnarea trilor ce se tineau de acea imprtie.Tot pe atunci tocmindu-se si pacea dela Sitvatorok, intre Turcisi Germani in 1606,Muntenia pun do-band' ceva rgaz, in-cetnd de a mai fie xp u s 5. la vijeliileunui vesnic rsboiu. *, 4Dup cum spun cro-nicarii : oamenii pa-

    '-';'=.Lkmantului se bucura-

    vr, scpand de robie,de przi, de fugi prin e-'1,,,$.3g.tmunti si de t o a t e 'Z07- .- g,',3:-,,

    ....1,'groazele si cleaturile.-,)+N(riCkilililitirellejt:Tai,

    ostilor, si toti daulaud lui Dumnezeu, i.P.'4?1larLilEfiKIFITAEITNEWtrecand 5-6 am cupace" 27. 0 singur-z,..,irisliTrillif,r, ale aCflatidat fu turburata li-

    ,. .411.etifilliffi0T4ii-1214/11tioCrfinistea Munteniei dela1605-1609 ; anu.me ' -'111014-t-ffiE 0 c ifilikvIV PLf ti iSimion Movil. fiind

    ',M1111:11filiKthiBiritOlafilfocrifalungat din Transil- iiiCliii)F_MiitAlArFirl14}1vania de call Bocz- VIII' Mill deEK:blij '

    ., ilik;kai, dupa impcarea ,,-..acestuia cu R a d u,, ,..7, MS FUNKtrece la Ttari, peA H EWE. KIVAIITREKg fsf,care izbuteste a'i r5.-'

    1 FOCTEKXKIROCTEllifi illipezi asupra Munte-niei. Radu Voda ins" TOfirealiAE+AfiTappc&.ii bate in gura Telea- (ACIglialiffiliOhigitiViA ''''-'rsjenului, luptd in care

    ''''IMICAI.Xt 4.,........Preda Buzescu esternit si moare in Bra- .,,,,,-; 'EgIKTL . - Knolimsov. Murind Ieremia WIali?Glli (firOM,

    6 Ail BL f ;ThSimion urmandu-i in or% ..*,....,.....1nmiMovil si fratele su

    d o m n i a Moldovei,-*-Radu Srban scapi

    de un competitor pe-riculos". De altfel inacest rstimp aflm

    5. Epitaf la mormntul lui Radu Sirban

    .7 Constantin Cpitanul, Mag. ist., I, p. 240-241. Asupra tratatului.Vezi Socotelile Brasovului In N. Iorga (mai sus nota 20), p. 120 si 128.

    2. Octavian Bon &are dogele, 12 August 1606, Hurm., Doc., IV, 2, p. 289.

  • 16 ISTORIA ROMiNILOR

    pe Radu *Arban, cultivnd prietenia Portei, prin trimitereaunui frumos dar, o careta cu coloane de argint coperita cucatifea roie i ferecata cu vergi de aur, impreuna cu ase caiprea frumoi cu harele tot de catifea roie 29, nu mai putinprin plata regulata a tributului.

    Pacea dela Sitvatorok nu hotari tocmai puntul de cearttiintre cele dou imparatii, anume cui se cuvine stapnireaUngariei i a Transilvaniei, marul de ceartd tare ele. Articolulal IV-le prevedea anume intre ambele imparatii, ca mai alestara Ungariei, i provinciile acele care din vechime se ti n deea, precum i celelalte State, tari i provincii de lng5 marepe cat i de pe uscat, care sunt proprietatea ambilori toate acele taxi care sunt a le casei de Austria sau atarnade ea, s5 fie cuprinse in aceasta pace 30.

    Acest condominiu da in curand natere la noua neint5.-legeri, care atragand in ele i pe Principele muntean, aduc ca-derea lui de pe tronul Wei sale. Anume dupa moartea luiBoczkai in 1606, urmase Sigismund Racoti 1607, care treceinsa prin staruinti turceti drepturile sale lui Gavriel Batori,partizanul Otomanilor. Partida germana insa sustine de can-didat pe Valentin Homanai, pe care insui Boczkai, in lipsa demotenitori, Il desemnase de urma, pe patul sau de moarte.

    Imparatul Rudolf se hotareete a combate pe omul Tur-cilor, Batori, i izbutete a atrage in alianta sa pe Rada *arbanal Munteniei, i pe Constantin Movila al Moldovei. Gavril Ba-tori afland de aceasta alianta, dupa ce iea Sbiul i Braovuldin mainile imperialilor, ii aduna toata oastea la baza mun-tilor din spre Valachia, i in 30 Decemvrie 1610 trece fail vesteIn Muntenia i alung5 pe Radu *arban, care fuge cu femeeai copilul sau adapostindu-se in Moldova, in luna Ianuar 161131.O cronica contimpurana descrie in colori foarte vii cumplituljaf i cumplita prad5ciune carora fu expusa atunci Muntenia,din partea otirilor lui Batori : nimic nu fu crutat, nici bisericinici manastiri ; ele fur5 pradate nu numai de aurul i argintullor, ci i de coperemantul lor de plumb. Mormintele full des-chise i icoanele sfintilor despoiate de toate podoabele lor. Po-porul de jos se afl in starea cea mai desperata, fiind nevoit,pe un ger cumplit a rataci prin paduri, Taranii ce furl gasitipe la casele lor, fura tratati in modal cel mai crunt, de Secuii haiduci ; prin grele cazne siliti arate banii i dup5aceea tot ucii. Catra sexul femeesc se comisera neomeniile cele

    " Octavian Bon atre dogele, 26 Iunie 1608, ibidem, p. 298.Reprodus de Zinkeisen, III, p. 618.

    " Simion Contarini dare dogele, 22 Ianuarie 1611, Hurm. Doc. IV, 2,p. 311.

  • MUNTENIA DELA MOARTEIA LUI MIHAI VITEAZU PANA LA MATE! BABARAB 17

    mai infiortoare" 32. Batori ocup Muntenia i vine pan" incapitala ei, Trgovitea, cernd de aice la Poarn s i se deelui Domnia acelei tri 33. Sultanul ins, auzind de fuga lui Radu*rban, i nevoind s intriasc prea mult pe principele tran-silvan, a domnia lui Radu fiul lui Mihnea, care pornind ctrMuntenia, a] unge la Giurgiu ; dar nu indrznete a inaintmai departe cleat dupce Batori ies. din Muntenia 34. Mun-tenii ins" nemultmiti cu fiul lui Mihnea, care el insui erTurc, i al crui tan fusese Turc" 35, ajut lui Rada *rbana reedpsn scaunul. In luna lui Maiu el iea in slujba sa pe 136-trwu fiul lui Mihaiu Viteazul, i impreun cu partida impe-rialti din Muntenia, alung6 pe Radu Mihnea i pe cisnegiul turcce vroi s."1 wze in domnia Munteniei 36.

    Ine de pe cnd se afl Rada $rban refugiat in Moldova,Impratul german Il provocase ant pe el at i pe ConstantinMovil Domnul Moldovei, a incheie un tratat cu dnsul incontra lui Gavril Batori. Tratatul cu Radul este snbsemnatIn Moldova, in ziva de 20 Fevruarie 1611 in oraul Roman,unde petreca. Principele muntean 37. ReintrAnd Rada SrbanIn Domnia Munteniei, el trimite in mai multe randuri rspunsla generalii imperiali, intre altele in 4 1Vlai, c este gata de lupn

    cs s pun in lucrare tratatul incheiet 38. Neprimind prfla 14 Mai nici un rspuns dela Impratul, i fund amenintatdin nou de Batori, eI trimite in 27 acelei luni in solie la Im-pratul Rudolf pe Petru Armanul. Pe de alt parte trimite oambasad i la Poarn, spre a cere s i se dee lui Domnia.Trimiii lui sunt primiti inti de Turci, cu cea mai mare mnie.Dup. ce Irish' incep a da bani, Sultanul se mai imblnzete,

    " Auszug aus, Mihael Weiss, Brevis consignatio tumultutun bellicoruminde ab anno Christi 1610 ambitione et inquietudine Gabrielis Bathori princ.Transmotorum, In Siebenbtirgische Quartalschrif t, III-ter Iahrgang, 1793, p. 241264. Locul reprodus se afld sub anul 1610. Compard cele ce spune MitropolitulMatel al Mirelor in scrierea lui ap. Iorga (mai sus, p. 353 nota 1), p. 192 prAdauprdpdcleau, ardeau, chinuiau, puneau carbuni pe pAntecele oamenilorbuseau ca fum i oteturi foarte acre ; scoteau ochii, tdiau manila i picioarele,jupuiau pielea de pe genunchi pand la oase".

    Sensus literarum principis Transilv. Gabrielis Bathoris ad impera-torem Turcarum, datae Valachiae Transalpinae In oppido Tergovistea die 7Ianuary anno domini 1611, Hurm. Doc. IV, 2, p. 313.

    34 Simeon Contarini catre dogele, 5 Fevruarie 1611, ibidem, p. 312 si unaltul din 2 Aprilie 1611, ibidem, p. 317.

    35 Ain scrisoare din 11 Iunie 1611, ibidem, p. 319." Alta scrisoare din 11 Iunie 1611, ibidem, p. 320.

    Tratat din 20 Februarie 1611, ibidem, IV, p. 429 : acturn in civitateRomania in regno Moldaviae".

    3 Scrisoarea lui Radu Sdrban din 4 Mai 1611, ibidem, p. 435. Alta dinaceasi datd catre staturile Ungariei (partida rdmasd credincioasd Impdratului).p. 436.

    A. D. Xenopol. Istoria Romnilor. Vol. VI. 2

  • 18 ISTORIA ROMANILOR

    avand de scop a'i stoarce pe cat va putek i apoi a numitot pe Radu Mihnea Domn In Muntenia 39.

    Intre aceste Gavril Batori pdtrunsese a doua oard in Mun-tenia de astd data' ajutat de Const. Movild care nu stim pentruce se Intoarse contra lui *drban dupd cum se vede lucrul dinun hrisov din 26 August 1611 prin care Const. Movild (15 luiArpentie Postelnicul silitea Dadului pentru 6 cai si 120 deughi dati lui Ahmet pasa cand au trecut In Tara Munteneascdcu oaste impotriva Radului Voevod"40. Radu Sdrban find' deastdatd pregAtit de luptd, 11 respinge pand sub zidurile Bra-ovului, luandu-i mai multe steaguri 41, i curand dupd aceeaintrd din Ungaria In Transilvania generalul impdrAtesc Sigis-mund Forgach, trimis de ImpAratul in ajutorul lui *drban.Radu Mihnea, care se oprise In cetdtuia Giurgiului, aflnddespre izbanzile rivalului su, trece inapoi Dundrea, i se ducela Rusciuc, de unde s atepte desfdurarea evenementelor 42.Forgach, dupd ce ja Alba Julia, se coboard mai jos si se unestecu Radu inaintea Mediaului, unde generalul chiamd o dietd,la care vin numai prea putini nobili, dovadd c majoritateaOrel era cu Batori. Afland apoi aliatii ca. Secuii ar sta de totIndoielnici i gata de a trece In partea lui Batori, ei cred decuviintd, fnainte de a atach pe Batori, a se asigura desprepartea Ion, i ptrund prin tara Barsei cdtre ei. Brasovul pri-mete ca tot deauna foarte bine armata imperiald, i face e-filor ei un Imprumut de 12.000 de fiorini. Batori find carefi adunase puterile sale, iesd din Sabiu unde statuse addpostitpand atunci, se iea dupd aliati, fi bate i-i raspinge In Mol-dova, In judetul Bacdului, unde pe de altd parte o Wire deTurci i de 'Mari zdrobete pe Radu *drban i-i iea toate tu-nurile. El fuge In Polonia, iar rdmdsitele armatei imperialese retrag pe la mandstirea Putna, Campu-Lung, Suceava, apoi

    Contarini atr dogele din 9 Iulie 1611, ibidem, IV, 2, p. 329." Ghibgnescu, Ispisoace i Zapise, I, 2, p. 56.

    Cronica din Medias In Arhiv. far sieb. Landeskunde, III, 1858, p. 87,1611 : Hoc anno Gabriel Bathori a Radulio val. Voivoda iuxta Coronam inBarcia cum toto suo exercitu funditur atque profligatur". O descriere contim-poran a unui martor ocular ne arat toate grozAviile unei bAtAlii din aceletimpuri, grozdvii ce astAzi reproduc sub ochii nostri de cAtre un poporce pArea civilizat. Mihail Seybrriger spune c' dela Brasov pana la Petersbergerau corpurile Insirate unul Mug altul tot felul de oameni de rAnd. Urutasiinu mai puteau cAra trupurile din cauza duhoarei. S'a numdrat pAnA la12.000.Era vremea secerisului i s'au gAsit multe trupuri In grau. TAlharii InsA au rs-cola corpurile descompuse pentru a le fura banii i inelele de aur de pe dege-tele putrezite. Tot SeybiTiger ne spune cd rAniti multi au fost dusi la birbierildin Brasov pentru a-i opera". N. Iorga, 1 doc., IV, p. 122-129.BAtAlia s'a dat la 9 Iulie 1611, SAmbata

    42 Alta din 20 August 1611, ibidem, p. 331.

  • MUNTENIA DELA MOARTEA LUI MIIIAI VITEAZU PINA LA MATEI BASARAB 19

    prin Pocutia si Polonia indrpt in Ungaria 43. Astfel se sfr-seste domnia lui Radu *khan, in Octomvrie 1611 44.

    Radu Mihnea, 1611-1616, era fiul cel mai mic al luiMihnea cel turcit ; dar pe cnd tatl su impreun cu un frateal su mai mare trecuse la religia mohamedan, Radu fuseseascuns de muma lui la sfnta Agura la mnstirea Iverului,i de acolo clugrii Il trimiseser la Venetia unde 1111745 cartegreceascs si latinease 45". Dup cronica lui Matei al MirelorRadu Mihnea invtase si limba arbease inat cei ce-1 ascultaunu credeau c5.-i de alt neam pentru frumusetile graiului sAu.Firea Il fcuse pe Radu priceput, as cA dac nu s'ar fi inde-letnicit cu grijile lumesti, ci s'ar fi dedat culturii literilor, arfi ajuns un mare filosof 46.

    Aceast fire mai innalt a lui Radu nu putuse insd stergede tot rsul mime ce-1 mostenise dela tatill s'u ce! turcit.

    Radu Mihnea fusese rnduit de Turci inc6 din Ianuarie1611 a inlocui pe Radu *Nyban, care prsise scaunul alungatde Batori. Fiind ins scos iarsi de acesta, el fuge la Giurgiusi apoi la Rusciuc, i reintr in tarA tocmai in Octomvrie, cnd

    'rban, btut de Batori si de 'Mari, fiigise in Polonia. Niciacuma nu trebuia el s se bucure in Huiste de Domnia lucre-dintat lui, intru cAt Nemtii, cu toat pacea incheiet cu Turciila Sitvatorok, uneltiau in toate modurile spre a pune indrAptin scaunul Munteniei pe proteguitul lor, rban. Domnul scosgsise numai pentru un moment sprijin in Polonia, acreiarelatii cu Turcii incepuser a se strich, tocmai din cauza preadesului i covarsitorului amestec al Polonilor in DomniileMoldovei, care pe timpul Movilestilor, dup cum vom vede-o laistoria Moldovei, a duseser aceast tar in o atrnare aproapedeplid de regatul polon. Radu 'A..rban trece din Polonia laViena, la Impratul german. Imperiul Habsburgilor care se aflacuma in aparent cel putin in pace cu Poarta, strue la Sulta-nul pentru restituirea lui. Partida imperial din Muntenia unin-du-se cu Impsratul pentru reintronarea lui Srban, acestazile rele lui Radu Mihnea. In 12 Ianuarie 1612 Osim o scrisoarea Imp'ratului Matei (care urmase lui Rudolf, mort in 1612),atr boierii si cpiteniile ostirilor muntene, in care multa-mindu-le pentru sprijinul dat lui Radu *rban, le spuneaIn curnd Il va trimite in Muntenia din Viena, unde se afl pe

    " Raportul lui Sigismund Forgach cAtre ImpAratul Mateiu, 21 Noecmvrie1611, Hurna. Doc., IV, p. 447-455. Acest lung raport este menit a scuza neiz-butirea expeditiei.

    " Contarini cAtr dogele din 15 Octomvrie 1611, ibidem IV, 2, P. 335." CApitanul In Mag. ist., I, p. 221. Mai sus, p. 42." Cronica lui Matei al Mirelor (mai sus, p. 398 nota 1).

  • 20 1STORIA ROMM/11.011

    lAng` ImpAratu147. Nemtii erau cu atAta mai plecati a ajutlui Radu *Arban, cu at tot pe atunci Domnul Moldovei, parti-zanul Polonilor, Constantin MovilA, fusese si el alungat dinscaun de Turci i Ttari, i astfel prin uneltirile lui Batori in-cApuserA tustrele rile dunArene4in stApAnirea Turcilor, ceeacele puteA fi de un mare ajutor in fupta cu Germania, care ame-ninta s'A izbucneascA din nou, fiind eft' Turcii sfAriser6 prin o

    pace rAsboiul cu Perii, Invederea cAreia ei mai cu samsubsemnase tratatul dela Sit-

    ' vatorok 48. In 7 Mai 1612 Im-pAratul Matei trimite Sulta-nului, o scrisoare personalAIn care stArue pentru resti-tuirea lui 'Arban in scaunulsAu, de unde ar fi fost pe ne-dreptul alungat de cAtr Ba-tori ". Partida imperialA ia lui Radu *Arban din Mun-tenia ajutA Nemtilor (dintoate puterile spre a readucepe Domnul indepArtat. Ast-fel in 12 Septembrie 1612,boierii din Muntenia trimito adres6 cAtr Radu *ArbanIn care Il roagA s'A revin intar cu ajutor ImpArAtesc, cgde 13 luni de cAnd el WA-eAsise Muntenia, au fost uciio sunn" de boieri : DrAgotAPostelnicul, fratele lui Lo-gol Atul, Barcan Stolnicul,Stanciul Paharnicul, V odABanul, Carca Vornicul,gul Logofnul, Drghici Pos-telnicul de Somoneti, Anghel6. Radu Mihnea

    " Matei c. boierii Munteniei, 22 lanuarie 1612, Hurm. Doc., IV. 1, p. 465.Ea este adresata : Magncis generosis egregys Murgae zpitario postelnico Leka,Gregorio komiz, Georgio armasul, capitaneisque Androni, Klokolun et Hyagoi,caeterisque nobilibus ac militibus Valachiae Transalpinae". O alt scrlsoare iden-tica este adresat : Mag-cis gener. vistiario Nika, logofeto Lupu paharnico Lupul,caeterisque capitaneis ac nobilibus Val tr. Comp. un act din Fvr. 1612, ibidem,o. 468: Ipsum Radullium Viennae diutius non esse retinendum".

    48 Hans Mollart c. Maleiu, 3 Martie 1612, ibidem, p. 470.49 Ibidem, p. 475.

    Dra-

  • MUNTENIA DELA MOARTEA LIII MIFIA1 VITEAZU PANA LA MATE! BASARAB 21

    Comisa], Mihail Cgmgrasul, Pavel Postelnicul, iar Portara/Pro ca au fost tras in tap' ; au mai fost ucisi Marcu Logo-fgtul i Dragomir Pgharnicul. Noi cu totii am fugit sprehotar la Mehedinti, pgrgsind mosiile i proprietAtile noastre,care se stgpnesc de oameni strgini" 50, Cgtre a cest timp 21Sept. 1611 Radu Mihnea se pune bine cu Brasovul cu care in-cheie un tratat de slujbe mutuale, obligndu-se Brasoveniipgrgseascg pe Radu *han i sg se dea in pgrtea lui Mihnea 51.Aproape in aceeasi cuprindere cu boierii seria i cgpitanii mi-litiilor muntene 52 In Decemvrie aceluias an ggsim chiar o scri-soare adresat de doi boieri de a dreptul hnpgratului Matei,

    7. Io Radu Voevoda [Mihnea]

    rugandu-1 pe mgruntaele lui Isus Hristos, s le trimitg grabnicajutor, spre a'i mntui de nespusa tiranie a lui Rada Milmea 53".

    Ce imprejurgri oare fceau ata' t de nesuferitg' domnia aces-tuia? Cronicarii care raporteazg despre rgscoala lui Bgrcan stol-nicul tgcutg in unire cu alti opt boieri, arat cg aceastei reiscoalein'au lost pentru alta, ci pentru mdndria i reiutatea Grecilor,adusese Radul Voclez pre mulli de-i cinstia qi li miluia", iar Mi-tropolitul Matei al Mirelor adaogg c Domnul albea pe Greci

    fiinde a fost slujit de dnsii in Grecia si Italia siIn Constantinopole i unde ar fi pornit". In rzboaie steteau

    Scrisoarea boierilor cAtre Radu Vodcl , erban,12 Septemvrie 1612, ibidem,IV, p. 479.

    Socotelile Brapvului in N. Iorga, An. Ac. Rom., II, Tom. XXI, 1899,p. 132.

    52 Scrisoarea lor din 15 Septemvrie 1612, ibidem, p. 480.Scrisoarea logofdtului Stoica 51 a clucerului Stanciul ctr Mateiu.

    Decemvrie 1612, ibidem, p. 482. Adaug Cronica lui Matei al Mirelor ap. Iorga,

  • 22 1STORI4 ROMINILOR

    Cu dnsul i suferise impreun cu el, dispretuind primejdia 54.Radu Mihnea crescut intre Grecii Muntelui Atos i in scoalagreceascg din Venetia, er firesc lucru ca s se incunjure cuprietenii copilriei sale, si de aceea adusese el cu dnsul multiGreci in Muntenia.

    Aice pentru prima cal% se vede o rscoal'A pornit in po-triva unui domn din pricina Grecilor, i va trebui s'A cercetmpricinile acestei rscoale in contra unui element, pe care ur-marea timpurilor era s-1 aduc la deplina i neimprtita st-panire a trilor romne.

    De o cam dat ins s'A ne intoarcem la Domnia lui RaduMihnea. Acesta dacA se incunjur de Greci, o fcea fiind c maitoti boierii trei erau din partida imperial i dusmniau penoul Domn, care era impins prin trims aceast imprejurarela prigonirea boierilor de tail si la favorarea elementului strinBoierii persecutati strigau asupra tiranului omoar, i cereautot cu mai mare struint reintoarcerea lui Radu Srban.

    Dusmnia cea mare ce exista intre Domnul fugar si GavrilBatori, face in curnd loc unei prietenii tot a-tat de infocate.Domnul Transilvaniei, anume incurajat prin Turci, se sumetisefoarte tare fat cu ei, i le cerea acuma scutire de tribut pe 10ani i altele de asemene, cereri ce sup'rar pe Turci in contralui, si-1 fcur s'A cad din gratia in care se afl, aducAnd chiarrnazilirea lui 55. Dusmnia comun crora se vedeau acuma ex-pusi Radu *.a'rban i Batori indrumeazd intre ei calea impcgrei. In niste instructiuni date de Gavril Batori solului sutrimis la Radu Srban, gsim !litre altele i arAtarea c'A de siansul Il dusmnise la inceput alungase chiar din taraacuma ins toate le uitase, i c va lucra din toate puterile salespre a'l reintroduce si mntinea in tronul su, in Muntenia" 56In acelasi timp ins pe cnd fgdui lui Radu *rban a-i ajutspre redobandirea tronului, Gavril Batori incerca s se impacecu Sultanul, trimitnd o scrisoare card Radu Mihnea, pe care'lstie bine cu Turcii, i cutnd s dovediase acestuia toateinsemnatele slujbe ce el le adusese Sultanului 57. Turcii insnu se lsar a fi inslati prin duplul joc al lui Batori ; ei dauprincipatul lui Gavril Bethlen, ce provoac o rscoal contralui Batori, in care acesta piere, in 28 Octomvrie 1603 58.

    Noul Domn al Ardealului, de si pus de Turci, intr in-dat in relatii pasnice cu Germanii, dndu'si toate silintelede a face pe ambii contractanti, Nemti i Turci, a indeplini

    " CApitanul in Mag. ist., I, p. 245. Comp. Anom. rom., ibidem, IV, p. 306.Zinkeisen, III, p. 686 si urm.

    " Instructiuni date de Gabriel Bator lui Francisc Macskasy, 8 August1613, Hurm. Doc. IV, p. 499,

    " Scrisoare din 9 Iulie 1613, ibidem, p. 494.58 Gabriel Bethlen ctr Andreiu Doczy, 29 Octomvrie 1613, ibidem, p. 530.

  • MUNTENIA DELA MOARTEA LUI MTHAI VITEAZU PANA LA MATES BASARAB 23

    cu exactitate conditiile p'dcei dela Sitvatorok, pentru ca astfel,din pacea ambilor rivali s-i asigure domnia. In 6 Maiu 1615se inch eje chiar un tratat intre Bethlen Gabor i Imp'gratul,In care principele Transilvaniei se oblig` a da ajutor Impra-tului contra tuturor dumanilor afar5 de Turci. Silintele luiBethlen fur% incoronate de succes. In acela an se reinnoetela Viena pacea tare Sultan i Imp'rat 59.

    Impcarea urmat intre Impratul, principele Transilva-niei i Turci mai are ins'A i o inrAurire asupra politicei lui RaduMihnea.

    Acesta se convinge in curAnd c'd i dnsul, urmand cu-rentului general, trebuia s schimbe relatiile de pans atuncidumnieti cu imperiul german, pe altele prietinoase. RaduMihnea ins' nu tiu stins cump6na fa-VA cu imph'eAtia ger-man, ci intr de indat ca totul in apele Nemtilor i propunechiar Imp6ratului un ajutor de oaste in contra Turcilor, lacazul unui nou rzboi intre ambele mprtii. Impsratul rils-punde lui Radul Vod in Valaltia c' va tineh sanf de prie-tinoasa lui propunere la caz cnd se vor plech lucrurile sprar'zboiu cu Poarta6.

    Ajungnd asemene demersuri a le lui Radu Mihnea laauzul Portei, se hofrete ins deoamdat s-1 disgratiezemutAndu-1 in Moldova. Cum OA Sdrban despre clainarea riva-lului s6u, pune cele mai mari struinti la curtea din Viena, sprea dobAndi restituirea lui in Muntenia. VAzAnd Irish' pe Nemticam nepAsstori fat cu el, din pricin' c' acetia primiseduintele lui Mihnea, se intelege cu un nobil ungur, GheorgheHomanai, ca ambii adunnd armat pe socoteala lor, s-icerce norocul unul in Muntenia celalt in Ardeal. Ei suntins5opriti din ordinul Imp6ratului, pe care Turcii II amenintarcu rzboiu, in cazul cnd le ar fi invoit asemene intreprindere 51.Tot pe atunci umbl pentru a obtineh tronul Munteniei i dra-gomanul Gaspar Gratiani, pe care-1 vom vede mai tArziu ie-ind la Domnia Moldovei. Se inturnase dela curtea cesareecu ferma sperant de a obtinea Principatul, dar n'au izbutit,fiind ales unul ce locuia in casa primului vizir. Spun &A ar

    " Zinkeisen, III, p. 691-705." Hurm. Doc. IV, 1 Vezi trei scrisori, una a Impiiratului Mateiu, dou

    ale arhiducelui Ferdinand, din 20, 30 Ianuarie si 12 Martie 1614, P. 544-545.Atat Radu 5Arban eta i Radu Mihnea sunt numiti In documentele vienezeRadul curat, ceeace poate s facA a-i confunda unul cu altul. Asa bura oar inlocul urmAtor, unde acest nume se refer cel IntAiu la Radu Siirban, al doi-lea la Radu Mihnea : nunciatumque est ill-mo principi Radulio (Srban) utquamprimum in Valachiam penetraret, univerd officiales ad eum accurerunt,occiso ab ipsismet turcico illo Radulio (Mihnea) principi, qui nunc ibi cumTurcis et Tartaris grassatur singulis mensibus ingentia tributa bis exigens". Gh.Szygyarto si Mateus Szabo c. impAratul Mateiu, 1613, ibidem, p. 542).

    " Mai multe acte, ibidem, p. 569-574.

  • 2 1 ISTORIA ROMANILOR

    fi din unja principilor Moldovei, numit Alexandru, i [Astralspre stimeinfei pentru asemenea pule/un" 62.

    Acest domnitor de smnt" in casa marelui vizir eraAlexandru

    2. SPORUL INRIURIREI GRECEFTI IN TARILE ROALINE

    Sub domnia lui Radu Mihnea se petrecuse un fapt de ceamai mare insemnt ate pentru istoria trilor minarle, o r6scoalcia boierilor contra Grecilor ce se allau pe Muga domnul lor.

    Mihnea adusese cu sine multi Greci in Muntenia, fiindc fusese crescut futre ei i vroia s se incunjure de acest ele-ment i dnp suirea lui in scaun. Pe lng cronicarii pe carei-am vzut spunnd despre multimea Grecilor adusi de RadaMihnea, mai putem intri aces te artri cu autoritatea unui_document contimpuran. Un raport al lui Gregorio di Niccolo,flaguseo ctre ImpAratul, despre solia sa la Constantinopol,ne spune c Radu Mihnea avea ca agenti la Poart mai multiGreci 63.

    TOtlli s nu credem c elementul grecesc fusese introdusprin Mi/inca in Muntenia. Strecurarea lui in trile romnederiv din niste cauze fatale, care sporie tr inceLare numrullor in ele, pan ce, la urm, dup mai multe lupte i rscoaledin parLea elementului indigen, asemene celei a boerilor sub,Bada Mihnea, el ajunge a pune m'Ana pe toate rsuflturilenatiei romane si a acopen i intreaga ei existent sub valul su atot cu prinztor. Rdcinile epocei fanariote sunt foarte adnciIn istoria trilor romne, si am artat mai sus inceputurile acesteiserii covrsitoare din desvoltarea lor, ata pe calea bisericeascAcat si pe cea comercial 64 Vom incepe urmrirea acestei in-'rauriri dela Radu al IV-lea inainte.

    In privinta comertului, Grecii se introduc din porturiletrilor romne tot mai mult ctre luntrul lor. Asa in 1531&im c regele polon Sigismund preste pe negustorul grecChalkokondylas s fac5 comert in Polonia pentru Moldova,pe timpul dusmniilor ca Petra Rares 65. Aceiasi oprire esterepetat cu acelas negustor grec, de sigur, o rudenie a istori-cului bizantin ca acelas nume 66. In 1554 aflrn pe fostul vamesal lui Lpusneanu, Grecul Constantin Corniact, c se aseaz

    " Almoro Nani c. dogele, 3 Septemvrie 1616, ibidem, IV, 2, p. 365:riservato per semenza in queste occasioni".

    " 23 Noemvrie 1611, Hurm. Doc., IV, p. 456: alcuni greci agenti delpresente Vaivoda di Valachia figliuolo di Mihna".

    " Vezi mai sus, III, p. 194 si urm. IV, 167 si urn.i." Hurm., Doc., supl. II, 1, p. 47.66 N. Iorga, Relatiile cu Lembergul, p. 33; Apoi Studii documente, XXII.

  • MUNTErNIA DELA MOARTEA !XI MIHAI VITEAZD PIRA LA MATEI BASARAB 25

    In Lemberg 67 i in 1577 pe Gavril Grecul din Suceava decla-rand &A a primit dela Ana, vkluva lui Albert Zaliski din Lem-berg, pretul unui vas de malvazie. La aceast socoteal ieaparte i alt Grec, lane din Suceava 68, Grecul Neculai Domes-,ticos Neuridis capt o mrturie dela Alexe oltuzul i doi-sprezece prgari din Iai care juratii din Lio v ea' el a venitde inulti ani in tug, c a fost mare negustor i, and ne-a sosittimpul s pltim dajdea atre vistieria domneascA, ne-a schim-bat banii i ne-a dat ughi pentru bani". Mai arat oltuzul c,atunci cnd Neuridis a plecat la Liov, avea inteun erpar 2000de galbeni (care i se furaser, i acest furt motiva mrturiaIeenilor) 62 In 1574 intlnim pe Grecul Scarlat amestecat inuneltirile politice ale lui Bogdan Lpuneanu, dup moartealui Ion Vod cel Cumplit 7. In 1585 gsim la Lemberg pe AntonGrecul, sluga Mariei Paleologhina, vkluva lui Iancu Sasul,domnul Moldovei71. In 1597 gsim pe un negustor grec, al&Anti nume ins lipsete din document, care se roag6 de tri-bunalele polone s atepte cu judecarea unui proces al s'u pnva sfri un alt proces ce-1 ava. in Moldova 72 Cev mai trziu,In 1600, intalnim pe un Grec, Dima Palavra, arestat in Transil-vania .1 a crui eliberare este cerut de loan Baptist Amo-rosio (un Italian grecizat) ce er pe atunci intreprinzstorulvmilor din Moldova. Grecii ajunser astfel cu incetul sinlocuiasc comertul genovez i in parte eel armenesc din t-rile romne. In 1602 gsim o scrisoare a mai multor greci dinIai : Manea, Alexe, mari vamei, Pan Limidar, negustorulM. S. Voevodului", jupan Zimarel, Mihail Dumitru, ManoleVaida, Dumitru Zulidny, Dumitru Kotya i alti negustorigreci din capitala Moldovei scriind Bistritenilor pentru avereaunui Grec, Giva din Epir, mort in cetatea lor. Alt scrisoarea lui stefan Bethlen (1621) vorbete de ueguttorii greci dinTransilvania i Trile romne" 73.

    Dac trecem dela sfera comercial la cea religioas, aflinintiu mai multi monahi rsriteni venind din prtile mai apro-piate de locul unde suferise Mntuitorul i cari erau privitinu ca oameni, ci ca sfinti, de &are bigota poporatie a trilorromne, care se simtia prea fericit cnd putea s se despoaie

    " lbidem, p. 39, Corniact creditorul lui Ion Vod cel Cumplit. Vezi undocument din Fevruarie 1580, Hurm., I. c., p. 291.

    Iorga, Relatiile Cu Lembergul, p. 40." Ibid., p. 52.7 Hurm., Doc., II, 1, p. 695 (18 Alaiu 1574).

    Iorga, Relafille cu Lembergul, p. 62." Hurm., Doc., supl., II, 1, p. 440." 1600. Ibidem, XII, p. 1103 5i 1602, Ibidem, XV, 2, p. 809-810. 1621,

    V. 5i ibidem, p. 912. .

  • 26 ISTORIA ROMANILOR

    In favoarea acelor obraze ce tiau aa de bine s se folosiascdin prostia lumei.

    Aa vin ctre acela timp in trile romne, pentru a adunaIoachim, Patriarhul de Constantinopole, care merge la

    Bogdan al Moldovei i la marele proteguitor al bisericii greceti,Neagoe Basarab al Munteniei In 1513. In 1516 succesorul luiIoachim, Pahomie, cerceteaz pe aceiai Domnitori 74. Alt pa-.triarh grec este amintit ca fiind In Moldova pe timpul lui Ale-.xandru Lpuneanu i struind pentru iertarea unui medicitalian d'Asolo di Bressanol, bnuit c ar fi vrut s otrveaselpe Domnitor 75. In anul 1600, dupce Mihai Viteazul cucereteMoldova, fug, impreun cu Ieremia Movil, Mitropolitul Gheor-ghe i trei episcopi : al Romanului, al Rdutilor i al HuilorMihai convoac un sinod la care ieau parte i mai multi prelatigreci din Rsrit, ca Nectarie, arhiepiscopul Ohridei, Dioni jeal Thrnovei, German al Cezareei i Teofan al Vodenei, totiGreci, cu toate c6 unii erau din prtile bulgreti. Actul pentrucaterisirea episcopilor fugiti este scris in grecete i subsemnatIn aceen limn' de cei patru demnitari greci, pe cAnd doi epis-copi strini : Pahomie din Muncaciu i Efrem din Hebron is-clesc slavonete 76 In 1620 gsim pe un Patriarh din Alex-andria petrecnd la Curtea lui Radu Mihnea i dnd infor-matii asupra luptei dela Tutora, care pune capt Domniei luiGaspar Gratiani 77.

    Dac ins aceti patriarhi se intoarser In trile lor idac Nif on iei din scaunul muntean, alungat de Radu cel Mare,alti cAlugri greci prinser mai adnci rdcini in trile ro-mne, unde aflm In curnd ca egumeni In mnstirile a-cestei Oft Aa pe la 1541 intAlnim fare clugrii mnstireiBistrita pe proegumenul Partenie Tarhata, dup numele luide sigur un Grec 78. Despre intinderea inruririi religioase aelementului grecesc inc6 din decursul veacului al XVI-le facdovad numeroii termini greceti introdui In limba romnprivitori la lucrurile bisericeti. Pe cnd limba cartilor bise-riceti rmne tot aceea slavon, termenii pentru insemnareaunor notiuni referitoare la biseric devin greceti in limbavorbit. Aa videm aprnd chiar in documentele cele maivechi ale domnitorilor romni cuvintele de meinstire, mitro-

    74 Citat de incai, II, p. 132 care reproduce cuvintele istoricului grecel;),416v &mot oi abakyrot TO5 TTCOU ixsivoo 'tut et 6pxonEc tal aXo 6 Xew!JET& t6.oeb),IscPEo Comp. Athanase Commen Ipsilanti, rezumat de Papa-dopol Calimah In An. Acad. Rom., II, tom. II, p. 420.

    " Hieronim Ferro c. dogele 20 Decemvrie 1560. Hurm., Doc., VIII, 8).74 Iorga, &milt i Doc., IX, p. 31.77 Ibid., IV, p. 178.78 Document din 1541 In Arh. ist., I, 2, p. 27.

  • MUNTENIA DELA MOARTEA LUI MIHAI VITEAZU PIRA LA MATE! BASARAB 27

    polit, cIlugr, paraclis, liturghie, egumen, arhimandrit 79. In al-.tele mai noue de prin veacul al XVI-lea, proegumen,monah i ieromonah, imbog6tindu-se necontenit terminologiagreceased a treptelor bisericeti. Intr'un catastih al averilormAnAstirei Galata, scris romnete pe timpul lui Petru Schiopul,1588, se afl intrebuintat o intins terminologie greceasc6, Incare intalnim cuvinte ca urmAtoarele minee, penticostar, oc-toih, triod, metal raste, canon, dichiu, stihar chivot, discos (cu fi-nala greceascA os in loc de romnete disc), potir, panaghia,pantocrator, xeropotam, policandru, iconostas, patral ir i alteleinc 8.

    *i cum oare s nu fi inceput biserica a se grecizA cnddin toate prtile elugrii greci irumpeau in ea ? cnd cele maimulte i mai frumoase man'a'stiri incApuser." prin inchinAri dinpartea ctitorilor, sau prin uzurparea lor de cslugrii greci, inmnile acestora ? Inchinarea a mare parte din mnsstirile noastrecAtre acele din rAskit este in destul de veche In t6rile romne,de i. este greu de constatat data adev'grat a supunerei fie-cAreia, greu mai ales din pricina nenumratelor acte fale,chipuite de cAlugrii greci spre a urca pe cAt se poate mai multvechimea inchin6rei, i a da astfel stpnirei lor un titlu maiputernic. Astfel despre mnstirea Butoiul din Muntenia, c-lugArii greci arstau ca act de inchinare al ei sub mAnstireaSf. *tefan dela Meteoru un hrisov a lui Vladislav Voevod, fiullui Mircea Vod cel Btrn, din 6918 (1410), care act se do-vedete a fi fal prin faptul c." mai intAiu Mircea nu au avutnici un fiu cu numele de Vladislav, ci numai pe Vlad pronumitDracul ; apoi chiar dac ar fi ssa se iee acest Vlad ca Vladislav,*MCA la 1410 nu domnea el, ci insu tatal s'a'u Mircea I, iar VladDracul incepe a domni tocmai in 1430 81. MAn6stirea Misleatot din Muntenia can.' s fi fost inchinat mnAstirei Paterisadin Rumelia prin un hrisov din anul 7124 (1616) dela RaduMihnea, dac acest hrisov nu ar fi invederat inchipuit, intruea se refer la un alt hrisov din 7126 (1618) dela Gavril Movi15,adec la un act posterior, pe care nu putea s-1 prevad cva fi fAcut doi ani dup aceea 82. Cs falificarea documentelorera procedarea obinuit a csAlugrilor greci, spre a-i insui

    " Pentru meincIstire i calugeir mai toate documentele vechi le Inf. Atosaza.Pentru mitropolit In loc de terminul vechiu slavon de vladica, vezi un docu-ment al mitropoitului Iosif din 1407, In Arh. ist., I, 1, p. 140). Pentru pa-raclis i liturghie, un document dela Petru Voclil din 1447 (ibdem, I, 1, p. 113).Pentru egumen, arhimandrit un doc. dela Stefan ce! Mare din 1459, (ibidem, I,1, p. 114).

    " Hasdeu, Cuvinte din biltrcini, I, p. 221. Comp. un document dn 1586,Arh. ist., I, 1, p. 134.

    " Vol. II, p. 106 si 123. loan Brezoianu, Mandstirile zise Inehinate sicdlugirti strini, Bucuresti, 1861, p. 15.

    " Brezoianu, p. 7.

  • 28 ISTORIA

    IntAl mAnAstirile i apoi a ir* st4Anirea lor, se constan* dindocumente anumite. Prin unul din anul 1631 popa PavAlturiseste c fiind chemat inaintea sfatului domnesc, au arAtat.cA din indemnul egumenului Nil (Grec dup'A nume) de la m'A-nAstirea PAngAratii, care-i procurase si un pergament sigilatdar nescris, a plastografisit un document dela Petru VodA, princare atribuia m'AnAstirei sale un loe ce era al celei a Biserica-.nilor, pentru care lucru a fost globit de marele logofAt i pedep-sit de mitropolitul 83 O alt daravere de acelas fel adecA toto plAzmuire este n'alfa' de cAlugArii greci dela Golia pentru apune mA.na pe o mosie a mAnstirii romnesti a Bisericanilori este adeverit'A prin un document din 1671 dela Moisi Movil 84.

    Parte prin asemene manopere, parte prin ing6duirea. bo-ierilor si a Domnilor &Atea' acesti sfinti peirinfi, care veneau doargprin rugile lor cu mare trecere CAVA Dumnezeu, s'A rescum-pere pAcatele neamului tomnesc, se stabili o legAturA tot maistrAns l'Are mAnAstirile din RAsArit i acelea din TArile ro-mane, care legAturd duse la inchinarea celor de al doilea cAtrecele dintAi.

    Prima mnAs tire munteneascA care se adevereste ca in-chinat5 cAtre una greceascA este schitul StAnesti afierosit detitorul lui, Mogo, strAbunul Buzestilor, in 1577 Patriarhatde Alexandria. ARA mAnAstire (a doua cunoscut pAnAacum) este BucovAtul inchinatA grecesti Sf. Varlaam in1588 de Clucerul PA.rvu ; a treia este mAnAstirea Mihai VodA.afierositA de Mihai Viteazul in 1599 mAnAstirii Simo-petradin muntele Athos ; a patra este Polovraci, ziditA de boierulDanciul Milescu i inchinatA sfAntului Mormnt in 1650 85. Dac5.Ins'A aceste mAnAstiri fuseserA legiuit inchinate din voia infi-intAtorilor lor, multe altele erau uzurpate in chip samavolnicsau fraudulos cum se vede aceasta din un insemnat documental lui Matei Basarab din 1639, prin care Domnul constatAndchipul nelegiuit cu care se instrAinaserA cele mai mari i maifrumoase mAnAstiri ale Munteniei, dispune s'A se scoat din ele'pe cAlugArii greci i sA se innapoieze acele mAnAstiri cAlugA-Tilor p'mnteni. Matein Basarab constata' in acest hrisov cAatunci cAnd se intdmpld de staturA a fi mitropoliti i dom-,nitori tArei oameni strAini nou6, nu cu legea sfnt, ci cu nea-mul, cu limba i cu nAravurile cele rele, adecA Greci, care spur-cAndu-si mnile lor cu ocAritoarea mitA, sub hicleanA tain'AincepurA a vinde si cArcium'Ari sfintele mAnAstiri ale t'Ami'

    " Doc. din 1631, Arh. ist., I, 1, p. 106.84 Arh. ist., I, 1, p. 106. Altul din 1634. Uricarut, VII, p. 124.85 1577 pomenite de un doc. din 1634. Nicolaescu, Doc, slavo romelne

    p. 56; 1588, Cipariu, Arhiv., p. 157; 1599. Ibidem, p. 317, N. Iorga, Ist. Bise-sicii, I, p. 215.

  • MUNTENIA DELA MOARTEA LIT( MIHAI VITEAZU PANA LA MATEI BASARAB 29

    lavrele domnesti, a le supune metoace dajnice altor mans-tiri de pre in tara greceasc6 si de la Sveta-Gora, fcandu-lehrisoave de inchinkiune FACA' de stirea sfatului i fr de voiasoborului". Astfel ajunser a fi instrinate pan pe timpul luiMatei Basarab urmatoarele msdstiri a le Munteniei : Tismana,Kozia, Argesul, Bistrita, Govora, Dealul, Glavaciocul, Snea-govul, Cotmana, Valea, Rncciovul, Mislea, Bolintinul, Cam-pulung, Cald'arnsanii, Sadova, Arnota, Gura Motrului. Po-tocul, Nucetul i Tinganul. C Matei Basarab indrepta aicinumai un abuz introdus Mea' de cale, se vede de pe aceeael, alege afar acele manAstiri mAcar domnesti, mkar boje-resti, pe care singuri ctitorii lor le au inchinat si le au supusmetoace cine unde au vrut", hotArand ca acele s l'Amada' su-puse calugArilor str6ini 86.

    Si In Moldova inchinarea mn'astirilor &are slintele lo-.curi Incepe inaintea predomnirei politice a elementului grecesc'dar totusi ceva mai tarziu decat in Muntenia. Cea d'intai in-chinare constatan' este acea a marfstiri Secului numit deIntemeetorii ei Nistor Ureche Vornicul i Ioan Mogaldea Vor-nicul de gloats In 1599 cu numele grecesc de XeropotamInzestrat5 cu mosia Giu1etii. Acest nume grecesc a fost datm'anstirei tocmai fiindc'd fusese menit a fi inchinat acelorman'astiri cu acelasi nume din Sinai. De aceea gsim In 1614o invoial'a scris6 greceste filtre ealug'rii din Sinai si cei dinSf. Paraschiva din Jai, metocul madastirii Xeropotam, zidittot de Nestor Ureche 87. A doua mana'stire moldovenease in-chinat este Golia din Iasi a csarei clugAri greci vand In 1615o mosie a ei, spre a prti datoriile si a scoate amaneturile pa-troanei Goliei, marfastirei Vatopedului din muntele Ates 88.Mnstirea Golia zidit de loan Golia, mare logof6t, la mar-ginea Iasilor pe la jurdatatea veacului al XVI-lea, fusese in-chinat In anul 1606 de vkluva logoratului, Kneghina Ana,mngstirei Vatopedului 89

    Mangstirea Galata, zidit'a de Petru Schiopul in 1584, afost fuchina-LA in 1618 santului Mormnt, de Radu Mihnea ne-potul lui Petru, care a domnit intre anii 1616-1619 si 1623-1626 98.

    " Acest important hrisov publicat In Uricariul lui T. Codrescu, V, p. 327336.

    " Actul grecesc reprodus de Erbiceanu, Isloria Mitropolii Moldovei,p. 293. Doc. din 1599 In Arh. isl., I, 1, p. 46.

    " Hrisov din 1615 In Uricariul, V, 217-218." Hrisovul de Inchinare reprodus de Melhisedek, Notife islorice si arheo-

    logice adunale de pe la 48 mndstiri si biserici anlice din Moldova, Bucuresti,1885, p. 232. Cipariu, Arhim, p. 317. Ath. Commen Ipsilanti In Hurm., Doc.,XIV, p. 467 determinA a doua domnie a lui Radu.

    " Melhisedek, ibidem, p. 279.

  • 30 ISTORIA 130MANILOR

    MAnAstirea Sf. Saya din Iai, care s'a rezidit la 1625 deloan Postelnicul Inca de pe atunci sub cAlugAri greci, cAtrAcare fusese inchinatA biserica anterioarA ce se dArAmase. In-'scriptia care amintete radicarea ei, din anul 1625, este redac-tatA in limba greceascA, i se spune in ea CA biserica, s'a re-zidit din temelie, fiind egumen Ieromonahul Ieroteu din re-numita insulcl a Chiprului 91

    MAnAstirea Adormirii Precistii din Iai fusese fnchinat5de Miron Barnovschi sfAntului MormAnt 92.

    MAnAstirea Todereni ziditA la 1597 lAngA Burdujeni deRadu MovilA i Miron Costin fu trichinat de Eustratie Da-bija in 1664 mAn'A'stirii Pavot din SfAntul Munte 93, sub Gheor-ghe *tefan 1654-58 gAsim pe fratele sAu Vasile LogofAtul zi-dind mAnAstirea Cainul pe care o inchinAl Sf. MormAnt94.

    DacA nu intalnim a de multe mAnAstiri Inchinate inMoldova ca in Muntenia, pricina st in grecizarea mult maideplinA de pAnA atunci a acestei din urmA tAri decAt a Mol-dovei, ceeace provinea in mare parte din apropierea ei maimare de Greci decAt tara Moldovei 95.

    Al'Aturea cu inchinarea mAnAstirilor pAmAntene cAtre celegreceti se aratA o ingrijire foarte vie din partea tArilor romAnepentru lavrele din RAsArit, i aceasta din vremile ce urmeazAnumai decAt descAlecArii lor Alexandru-cel-Bun d'Aruete m6-nAstirii Zografos 3000 de aspri. stefan ce! Mare pe lngA c1A-dirile i reintocmirile fAcute la mAnAstirile din Muntele Athos,mai dAruete mAndstirii Zografos 100 de galbeni ungureti in1466 i in 1471 mai adaogA inc6 500 de aspri pentru intreti-nerea bolnitilor 96. Con timpuranul lui tefan-cel-Mare, VladlugArul, Domnul Munteniei (1481-1494) dAruete mAnAstiriiFiloteia din Sf. Munte 4000 de aspri pe lAngA 300 dati trepA-dAtorului" adecA monahului ce venise s'A ja darul. Acela Dom-nitor dA in 1487 mAnAstirii Rusicu 6000 de aspri pe an i mAn..

    " lbidem, p. 244." Mai sus, p. 546 (812).98 Hrisovul lui Dabija in Portretul lui Miron Costin In An. Acad. Rom.,

    II, Tom. XXII, 1900, p. 28 (4)." Scrisoare din 1706 a lui Dosoteiu Patr. Ierusal. Hurrn., Doc., XIV,

    p. 411." CA numal aceste mnastiri din Moldova se aflau fnchinate pana la

    anul 1627, se vede din un document din acel an dela Miron Barnovski. Uri-cariul, XIV, p. 174 care spune despre calugarii greci, cum in i aici (In Mol-dova) trei, palm mnastiri". Totusi este de admis c fnceputul Inchinarei ma-nastirilor romanesti catre cele grecesti este mai vechiu decat acel constatat prinaceste documente. Cea manastire din partile romanesti Inchinata uneiadin cele grecesti este fail Indoiald acea a man. Sf. Arhangheli din MaramuresiInchinata de voevozii Balita i Drago, Patriarhiei din Constantinopol. Veziasupra acestui punct. D. Russo, Elenismul In Romania, 1912, p. 43.

    " N. Iorga, Studil i doc., III, p. LXVII; Bogdan, Doc. lut SI. ce! Mare.I. p, 101.

  • MUNTENIA DELA MOARTEA lUI MIHAI VITEAZU PANXLA MATEI BABARAB 31

    Sf. Ilie 10.000 de aspri. In 1501 insemnata familie craioveasc'Aa Parvulestilor d'Arueste 2600 de aspri pe an si 100 cheltuialadrumului, man. Pavat din Muntele Athos, iar in 1540 RaduPaisie din Muntenia da aceleiasi mn. 3000 de aspri i 300 tre-padatorului 97.

    Am vazut apoi mai sus la domnia iubitorului de clerici.Neagoe Basarab (1511-1521) cat de multe si bogate ajutoarea dat manstirilor grecesti din Rasarit 99. In 1533 Vlad Vin-tila darueste 10.00 de aspri lavri Sf. Atanasie si 1000 trepada-torului ; alti 10000 d man. Kilandarului si 800 pentru intreti-nerea bolnitilor. In 1568 Rusanda sotia lui Alexandru Lapus-neanu d'A man. Zografos 50000 de aspri. In 1577 Petru Schiopuld'A schitului Dioniziat 6000 de aspri, i man. Zografos 100de galbeni ung. Acelas Petru ca Domn al Moldovei, daruesteIn 1579 Sfintei Lavre din Athos 8000 de aspri si 300 cluga-rilor ce vor veni s'A ja darul. Tot el mai reinoeste i zugravesteman. Dioniziat, iar urmasul sau Alexandru al II-lea reintoc-meste man. Xeropotam si pe aceea a Dohiarului. Ieremia Mo-ghil5 darueste in 1598 man. Zografos 100 de galbeni ung.Sfintei Lavre 15.000 de aspri99.

    Cu cat se ingreuia pozitia Tarilor romane LO de TurciCu atata scadeau darurile Domnitorilor catre biserici in deobstesi catre cele grecesti in deosebi, incat intalnim faptul ce dealtfel ar parea straniu ca valoarea darurilor cAtre manastirilegrecesti sa fie in raport invers cu sporul inriurirei acestui neamasupra vietii romanesti, raport a carui rasturnare se explicalusa prin imbinarea lui cu sporul darurilor catre Turci. De a-ceca in veacul al XVII intalnim, afara de darurile lui VasileLupu, tot mai putine binefaceri catre locurile sfinte i lucrulse rosteste inca si mai mult in Epoca fanariota.

    Asa Constantin *erban impodobeste cu pietre scumpesicriul moastelor S. Mihail si ridica un turn innalt la man.Sf. Paval, *erban Cantacuzen face un apaduct la lavra Ivi-rului si alta la lavra Stavronichiti.

    Dar nu numai Domnii ci i oamenii privati, boieri i chiaroameni din randuri, evlaviosi, contribuiau la reinnoirea manasti-tilor grecesti, cum se vede lucrul din reintocmirea m'Art. Pan-tocratorului de catre logofatul Radu din Muntenia si din da-rurile fdcute man. Xenoton de boierii Barbu Dvornicul, NenciulVornicul, Parvu i Radu, ale caror portrete se afla zugravitepe peretii mnastirii 190. In 1613. gasim pe o calugiarta Gri-

    1,7 Nicolaescu, Doc. Slavo-rom., p. 39, 51 si 65. D. Nicolaescu pune ca dom-nie la Vlad Calugarul data gresit de 1495-1499.

    98 Vol. II, p. 478 si urm.Erbiceanu, Priviri istorice asupra Fanariofilor In An. Acad. romane,

    II, tom. XXIII (1901), p. 89-93. Nicolaescu, Ajutoare beineA catre man. dinSi. Munte, In Conv. lit., XXXV, 1902, p. 998 si urm. Lapedat, Viad-VoclaCalugarui, ibidem, XXXVI, 1903, p. 641.

    loo Erbiceanu, t. c., p. 90.

  • 32 ISTORIA RoMANILOR

    pina care lasase drept mostenire o falca i jumatate de vie indealul Mndru nepotilor ei, cu conditia ca sa dea pe fiecarean un cal la Sfetagora, la man. Dioniziat 101.

    Din toate aceste rezulta un fapt insemnator anume cainchinarea manastirilor romane catre acele greceste din Iiiisaritnu a fost o urmare a predomnirii politice a Grecilor In Tarileromane ci a precedat-o inlesnindu-o i deschizAndu-i calea.Nu cum se pretinde de obiceiu, ca o consecventa a domnieiFanariotilor, Grecii devenind stpanii tarilor romne au in-drumat instrainarea manastirilor, ci evlaviosii Romanicrezand ca se pun sub adapostul unei mai mari sfintenii, auinchinat manastirile cldite de ei care acele din partile Rasa,ritului, chernnd asifel ei pe Greci in frile lor. Ca acestia cau-tara apoi prin toate caile permise i nepermise a se incuiba inlacasurile de inchinare romanesti, nu era cleat prea firesc,intru cat gasiau In spiritul religios al timpului o tolerantao ingaduire a tuturor apucaturilor lor.

    Grecii deci indrumar inraurirea lor asupra tarilor ro -mane pe cele doua pktii spornice a le comertului i religiei.Care acestea se adause in curand Inca o a treia, care le covarsia,acea politica i sociala, din pricina insemnatatei pe care ele-mentul, la inceput supus al Grecilor, Il dobandi in curand ininsusi imparatia Otomanilor. Aice ei devenira stapni din slugice erau mai inainte i poruncitori mandri din smeriti asculta-tori, prin do-LTA imprejurari, care Ii urcara din pulbere la rnii-fire si onoruri neauzite. Aceste fura : cunostinta limbelor straine

    daraverile banesti.Turcii In acele timpuri despretuiau Inca prea mult pe

    crestini si se bizuiau prea mult pe puterea sabii lor, pentrua le invata limbile. Fiindca ei tot aveau nevoie de a trata uneoricu Puterile Europei, intrebari comerciale i chiar politice pentrucare aveau nevoie de mutuala intelegere i erau siliti a recurgela talmaci pentru schimbul lor de idei ca trimii acr editati pelnga Poarta, fie vremelnic, fie mai statator 102.

    Prin gura talmacilor trecand cele mai delicate daraveri ale Portei, i trebuind a fi introdusi in toate secretele politicei

    101 N. Iorga, Studii si doc., V, p. 11-12. 0 enumerare bogat de darurifAcute de domnii i boerii romAni ma"ndstirilor din Rasiirit vezi pentru AthosIn N. Iorga, Muntele Athos in legaturei cu Trile noastre, Analele Acad. Rom. II,XXXVI, 1914, p 447 (1) ; pentru Epir N. forga, Fundafiunile Domnilor romaniIn Epir, Ibidem, II, XXXVI, 1914, p. 881 (1) ; pentru Tesalia, N. Iorga, Fun-daliunile religioase ale domnilor romdni in Orient, Ibidem, II, tom. XXXVI,1914, P. 863 (1).

    101 Sustinusem In editia I si d. Obedeanu Grecii In Tara romdneasal, p. 163dui:16 mine, ca Turcil ar fi fost opriti de Coran a Invga limbile crestinilor. Ce-tind insa' cu luare aminte o traducere francezA a Coranului nu am gdsit niciun verset care sA conlin4 aceste opriri. Explicarea din text este conformA Cufaptele.

  • MUNTENIA DULA MOARTEA LUI MIHAI VITEAZU PINALA MATEI BA SARAB 33

    otomane, ei dobandira in curand o insemnatate nemssuran eaoameni de incredere ai sultanilor.

    Intrebuintarea dragomanilor fusese introdusa.' de Vene-tieni, in relatiile lor cu Poarta otomana. Venetienii netiindturcete, erau siliti sa iee in slujba lor mai ales Greci de prininsule. Fiindca adese ori descurcarea celor mai insemnate da-raveri atarna de modul cum erau talmacite convorbirile dedragomani, apoi acel post deveni pe fiece zi mai important,potrivit cu creterea i complicarea intereselor. In curnd 55iPoarta, care 'Ana atunci se slujise de dragomani improvizatisau de acei straini, convingndu-se de insemnatatea nemasu-rata a acestor mijlocitori politici, intocml i ea un ir intregde aceti dregatori, din care marele dragoman al Portei, con-ducatorul de capitenie al politicei exterioare, deveni in curandcel mai de frunte. Fiind c acesta era in totdeauna un Grec,precum erau i subalternii lui, se inflege uor cat de mare in-riurire dobandira Grecii din Constantinopole prin immbracareaacestor dregatorii.

    Daca postul de dragoman al Portei, deven1 numai catmai tarziu introducerea oarecum neaparata pentru a ajungeIn scaunele romane, celalt mijloc de inriurire a GreCilor asupraPortei Otomane, daraverile baneti, indruma de pe acumaacestei rase ghibace i pricepute, calea catre suprematia po-litica in Trile romane. Turcii ca popor rasboinic i cuceritorlasau toate indeletnicirile negutitoreti pe sama Grecilor, ceeaceduse pe acetia in curand la mari avul,ii, inteun Stat fara con-trol, in care tot ce se agonisia era jafuit de cine apuca mai intai.Astfel agiunsera Grecii, prin bogatiile lor, in mare trecere laPoarta. Ei incepura a juca rolul de bancheri Ltd cu Poarta, acareia razboae neincetate o puneau adese ori in nevoia de arecurge la Mile lor. Bogatiile Grecilor ins Ii adusera in cu-rand de a dreptul in legatura Cu taxile romne. Am vazut stareade ne mai pomenita de coruptie in care ajunsese ImpdratiaTurceasca, i acum aceasta coruptie unita cu intrigele launtriceale boierilor, adusese scaunele Taxilor romne intr'o adevarataprecupetire innaintea dregatorilor Portei. Sa ne amintim numaicat cumplitele lupte cu punga in mana a le lui Petru Schiopul,Alexandru al II-lea, Petru Cercel pe timpul Doamnei Chiaj na.Dom-nii fiind saraci i trebuind s raspunda chiar dela inceput sumeinsemnate, adese ori puse in rizic mai mult ca la o loterie, in-telegem cum acei ce le imprumutau Ion asemene sume erauoarecum indreptatiti a face apoi ei pe adevaratii stapani aitarilor cumparate cu banii lor, ca unii ce erau stapnii Dom-nului. Am vazut cum pradau i jafuiau tara in chipul cel maineomenos, spre scoate banii imprumutati i cum atare su-ferinti duse la extrem impinsese chiar pe domnitori la rascoalepe timpul lui loan Voda cel Cumplit, apoi pe acel al lui Mihai

    A. D. Xenopol. Istoria RomAnilor. Vol. \ 1. 3

  • 34 ISTORIA RO NIANILOR

    Viteazul. Irscoalele incercate czand odats cu eroii ce le M-euse, i Oldie romne intrnd iar4i in ingenuncherea de maiinainte, starea lor in aceasf privire nu fcu cleat s se ini%u-tAtase. E drept c Turcii dup cumplita invgtgtur datd lorde Mihai Viteazul, se rsar6 de a mai practica ei specula ca-metei cu domniile romne ; dar ei fur6 inlocuiti in daraverilebAneti cu Grecii, care se gemkleau ei tot mai numero0 laatare targ folositor. Odatg veniti In -pea cu domnii pecare i ajutaser la dobandirea tronului, principii eutauIn toate modurile impace, s." se plgtiase de ei altf el decAtprin bani, de care aveau nevoie pentru mAntinerea in domnie.Fiindc" religia Grecilor nu se opunea la incuscrirea cu fiiceleboierilor Ornnteni, apoi ei intrar in curnd, mai ales prinsprijinul i recomandarea domnilor, in sAnul familiilor celormari, i ajunserg la boierii alAturea cu vechile odrasle ale no-bilimei btinase. Tot astfel Grecii influenti din Constantino-pole, i0 msritau fetele dupA boieri romni, cptnd prin oasemene incuscrire dreptul de a se amesteca in trebile trilordela DunAre.

    Astfel de incuscriri intre familiile romne i Grecii Con-stantinopolei sunt vechi, mai ales in Muntenia. 0 m6tu6 alui Dan al II-lea (1420-1425) se numia Calinichia 103, care dupnumele ei trebue Mr% indoial s" fi fost de obAr0a greac. Petimpul lui Stefan ce! Mare tria in Moldova Vistierul, Mr% in-doial de obAr0e grec, Kirakola, deci un grec boier mare 0 inDivanul trii 104. Paracu cel Bun (1554-1557) se insoar cuGreaca Teodora, acreia frate lane cap't prin aceast incus-crire dregtorii insemnate in Tara RomneascA, precum bAniaCraiovei i acea de capuchehaia 15 Alexandru fin! Mirceoaei(1567-1577), _era insurat cu o Greac din Galata Constanti-nopolei. Dup5. ce Kiajna i Oisise o nor in centrul Grecis-mului, ea canta tot acolo 0 doi gineri pentru fetele sale, ins6r-cinnd cu strostirea pe patriarhul Ioasaf, care i afl pentruuna din ele pe vestitul Mihail Vameul Cantacuzino pronumitSaitan-Oglu (fiul Satanii), iar pentru cealalt pe un tnr Sta-mate nepotul aceluia. Logodnicii vin in Muntenia cu o pom-poas intovgr'Ore ; dar insotirea cea intAi, acea cu Cantacuzinoes la r'u sfAr0t 106Despre Petra fiul Kiajnei sotialui Mircea Ciobanul, ne spune istoria patriarhului Dosoteiu,eft' era un Wrbat pl'cut la vorb, cu bune moravuri, care tiealimbile ture, greacei i romn, c6 iubea oamenii inv6tati, con-vorbi cu ei despre astronomie, despre zodiac invTturi gre-

    1" Document din 1474 in Arh. ist., I, 1, p. 19. Comp. Vol. III, p. 98.1" Doc. din 1480, Arh. ist,, I, 1, p. 116.1" Vezi vol. V, p. 131.106 Vezi vol. V, p. 21.

  • MUNTENIA PIMA MO A RTEA LUI MIHAI VITEAZU PANALA MATEI BASARAB 35

    ceti. El se casatori a doua oar cu o Greaca din Rodos, MariaAmirali ca din copiii pe care el Ii avuse Ii ramase o singura fata,domnita Maria, care invatase carte greceasca i bulgareasca,i care se marita dupa un Grec din Constantinopole, Zo tuTigara 107.

    Iancu Sasul domnul Moldovei (1580-1582), avea de sotiepe Greaca Maria Paleologum, i aa mai departe intilnimCat ne apropiem mai mult de vremile mai noue, tot mai nume-roase legaturi de familie intre Grecii Tarigradului i domnii iboierii romni.

    De aceea nu ne va mai parea extraordinara necontenitasporire a elementului grecesc in tarile romne. Documentelecare nu ne pot da cleat un slab rasunet al realitatei, inca neinvoesc o spicuire indestul de bogata a fetelor greceti ce sepurtau in aceste timpuri prin tarile romne. Inteun pamfletscris pe la 1415 gasim amintit pe un grec Arghiropus care arfi facut mare avere in Valachia, ceeace a indemnat i pe altiidin acela neam a se duce in acea tara. Sub Alexandru AldeaDomnul Munteniei (1431-35) gasim pe un grec Temiano carefugise din aceasta tar lund mai multe lucruri ale cm'Ariidomneti i nite bani ce avea de dat lui loan fiul lui Gaspardin Cmpulung 109. Tot din Muntenia va fi fost i grecul cruiafiind inchis la castelul din Bran in Transilvania, i se fur uninel cu o Oat% de pret110.

    Pe timpul lui Petru Rare am intlnit pe hatmanul Vartici pe comisul Placa sau Plaxa 111 Tot pe atunci intAlnim in Mun-tenia familia Coresi, care joaca' un rol insemnat in desvoltareaculturala a poporului roman, ca originara din Chio i amin-tad pentru prima oara in documentele muntene in anul 1529112.Pe timpul lui Mircea Ciobanul (1546-1560) intlnim pe GreculManta Postelnicul, care indupleca pe domn a'i darui moiilesechestrate dela Radu vistiernicul, pe care Manta le daruete

    107 Alelhisedec, Relafiuni istorice despre fnile romeine din epoca dela finitaTvearului al XVI-lea si inceputul celui al XV II-lea, Bucuresti, 1882, P. 6.

    108 Vezi vol. V, p. 111.", 1431. Hurm., Doc., XV. p. 15.110 1493. Ihidem, p. 144. Pentru Arghiropus, vezi D. Russo, Elenismul

    in Romcinia, 1912, P. 44.in Doc. din 1546 publicat de Al. Papadopol Calimah In Convorbiri

    rare, XVI, p. 402. Alai vezi altul din 1546 In Melhisedec, Citron. Husilor, Bu-curesti, 1869, p. 22 si unul dela Me Rares frir dat In Arh. ist., 2, p. 20.In sfarsit alt hrisov dela Petru Rares din 1546 In Melhisedec, Chron. Rornanului,I, p. 175. Alt hrisov din 1546 care pomeneste Plaxa Comisul In Ghibiinescu,lspisoace si Zapise, I, 1, p. 15. Tot pe timpul lui Petru Vod cel Rfttrn adeciiRares se vorbeste de pedepsirea unor boeri romAni pentru uciderea unor Greci(Doc. dela Petru Schiopul din 1587 In Uricarul XIV, p. 157).

    112 Mai jos sub capitolul Inceputuri literare, ne vom ocupa mai pe largde aceast familie.

  • 36 ISTORIA ROMINILOR

    apoi calugarilor dela Ezerul 113. Sub Ilie fiul lui Petru Rareintalnim pe boierul Grec Marmara 114. Tot pe atunci dieta Tran-silvaniei oprete aezarea Grecilor in tara de peste munti. Pu-tin dupa aceea nite documente ne spun ea' cu prilejul prin-derii lui Mircea Ciobanul i inlocuirii lui cu Patracu-cel-Bun,s'au taiat multi cretini de ai lui atat Romani cat i Greci 115. SubLapuneanu traesc in Harlau pe Muga Armeni, Evrei i Sarbi,inca i Greci, iar prin Transilvania se purtau pe Muga negus-tori romni i negustori greci 116. Sub Iacob Eraclid Despotul,grec i el de obarie i cel intai Domn din acest neam urcatIn scaun romnesc, Grecii trebue s se fi inmultit cu toti oamenii lui de iscoada din care ni s'a pastrat numele lui StamateCondostaulachi trimis de el la Braoveni in timpul pribegiriilui anterioare domniei, pentru a lua de acolo nite scule ale lui 117

    Pe la 1570 sub Bogdan fiul Lapuneanului mai multiGreci vin inaintea domnului i se jaluesc c li s'au omoritunul din ai lor, in vreme cand patea oile sale in hotarul satuluiAlbotenii, i domnul pedepsete pe acel sat, luAndu'l domnesc,pentru omorul acelui Grec, de cand ramase numile de valeaGrecului hotarului satului Albotenilor 118". Matei Stricovski la1575, spune despre Basarabia sau Moldova sud-rasariteanavzuse acolo Munteni, Sarbi, Tigani, Greci i Italieni ameste-cati la un loe '13. Pe Mihai Viteazul 11 gasim incunjurat de maimulti Greci, precum pe invatatul Chipriot Luca Episcop deBuzeu i apoi pe Banul Mihalcea pe Vistiernicul Stavrinos, iarIn tratatul dintre Domn i Sigismund Batori se prevede inteunarticol c futre cei 12 boieri jurati care erau sa participe ladieta Ardealului, s'A nu poata incapea nici un Grec, nici sapoata obtinea vre unul o dregatorie privitoare la ocarmuireaMunteniei '20. Tot pe atunci, 1600, mai multi negustori greci

    1" Doc. din 1575, Arh. ist., I, 1, p. 68.114 Ureche in Letopisefe, I, p. 172.

    Doud doc. din 1551 si 1552. Hurm., Doc., II, 4, p. 660 g 675.11'1 Pentru Transilvania doc. din 1555, Hurm., Doc., XV, p. 512.111 Ibidem, p. 560. Graecorum nobili familia orto".116 Doc. din 1570. Uricarul, II, p. 252.

    Arh. ist., II, p. 5.120 Tratat intre Mihai Viteazul i Sigismund Batori, din 20 Mala 1595.

    In Hurmuzaki, Doc., III, p. 212: Graecus natione inter duodecim juratos Bo-jeros esse nequeat, neque aliquod munus et officium spectans ad guberna-tionem illius regni obire possit". Aceasta conditie a fost introdusA de Sigis-mund Batori din teama prefAcut ce o avea de Mihai Viteazul despre intrigileturcesti. Vezi mai sus, p. 190. S'a fie Hatmanul Ieronim Stavrinos pomenitca boier moldovan de un doc. din 1612 (Ibidern, XV, 2, p. 854 si 855, acelascu Visternicul Stavrinos refugiat in Moldova dup moartea lui Mihai Viteazul?GAsim ins6 Greci negutAtori In Transilvania asa pe Giva In Bistrita In 1604,Hurm., Doc., XV, 2, p. 809.

  • MUNTENIA PELA MOARTEA LUI MIFIAI VITEAZU PANX.LA MATEI BASARAB 37

    din Moldova trimit o scrisoare greceasca de felicitare &arevamesii Bistritei Gheorghe i Stefan 121.

    Dupa Mihai Viteazul numarul Grecilor sporeste necon-tenit. Asa pe timpul lui Radu Serban vine si se aseaza in Mun-tenia Mitropolitul grec, Matei al Mirelor, caruia domnitorul(la egumenia manastirii Dealul 122. Pe timpul Movilestilor

    In Moldova pe Dumitru Chirita Paleologu ca logofat, da-ruit de Constantin Movila in 1608 pentru slujba de 12 ani facutaatat lui cat i tatului su Ieremia, Cu satul Vanatorii din ju-detul Neamtului, care sat este apoi d'aruit de vaduva lui Chi-rita, Maria, (de sigur o fata de boier roman), ranastirei Bise-ricani123. Intr'un raport al unei comisiuni de anchet pentrulimpezirea unor hotare, din anul 1610 se vorbeste despre unulPetra Grecul ce fusese usier la Alexandru Voda Lapusneanu '24.Inteun uric din 1618 al lui Gavril Movil, domnul tarei Munte-nesti, datat din Targovistea, prin care darueste satul Heciuldin tinutul Sucevei manastirei Galata, se vede subsemnat gre-ceste Ciril patriarhul de Alexandria si cativa egumeni din Mun-tenia in aceeasi limba 125. Intr'un zapis de marturie iscalit in1610 de mai multi bojen i oraseni din Suceava, gasim si peun negutitor Zota 126. Pe timpul lui stefan Toma (1611--1616)rnoare in Moldova unul Ciacar Grecul, care nelasnd copii,rnosia lui *ivita de lnga Prut in tinutul Covurluiului, este luatadomneasca dupa principiul dreptului de albinagiu (droit d'au-baine), care exista si in Wile romane 327. Adaogim pe un mar-tur Macri din un act al anului 1610; un zapis din 1621 din Iasicontine subsemnaturile grecesti ale mai multor persoane 128.Alte acte muntene din 1629 si 1630 contin deasemenea sub-semnaturi grecesti 126. Mai intalnim pe Vistiernicul Enache Can-tacuzino din Moldova de pe timpul lui Moisi Movila 1631 130,

    1.21 N. Iorga, Doc. Bistrifii, I, p. 5.122 Iorga. Manuscrise din biblioteci strif ine in An. Acad. Rom., II,

    Tom. XXI, 1899, P. 4 si 18.128 din 1608 in Arh. ist., I, 1, p. 78 si Doc. din 1620, ibidem, p. 69.

    Comp. un raport cAtre imp. Rudolf al II-lea din 15 Aug. 1598 Hurm., Doc.,III, p. 300: sub id tempus advenerunt principis Tartarorum oratores, Scfer-scheff Tartarus et Alexander Paleologus Graecus, cuius frater natu minor degetapud Moldaviae voivodam".

    124 din 1610 in Arh. ist., I, 1, 22.1" Doc. din 1618, idem, I, 2, p. 190." Arh. ist., III, p. 205.

    127 din 1618 dela Radu Vod in Ark. ist., I, 2, p. 191. In volu-inul al IV-lea, la studiul asupra obiceiului pAmntului ne vom ocupa mai peilarg Cu dreptul de albinagiu.

    128 Iorga, Studii ?i doc., VI, p. 17 : D'A7cb7co1og Irpoxaaito;. 'ATTeXo;iTto Z6to koioClk-rK, Mlza4d, (Dpetv.cCa.

    Ibidem, 1629, V, p. 446 : TpooTecvvis plavricipaq, Tpoopevera; Troatamo,Mp.o4 Xoitaivri9; 1630, p. 447: cliocvrav irctipvEr.o, Mixog /Tcceretpl,10TWOS

    Uricariul, II, p. 50 si 258.

  • pe Constantin Cantacuzino postelnicul din Muntenia 131. Totpe atunci mai ggsim un sinet scris grecete al lui Moisi Voevodprin care se indatorete cgtre craiul Zapolia ca sg'i dea 6000 defiorini in cazul cand acesta ar izbuti a-1 pune in scaunulromneti 132.

    Astfel se introdusese pe deosebitele cgi argtate mai suselementul grecesc in Trile romne. La inceput in tinderea luise fdt pe nesimtite, cAt timp el se mgntinuse in sfera comer-cialg, care indrumase acea introducere. Cand trecii insg in ceareligioasg efectele copleirei lui furg mai adnc simtite, i oimprotivire se manifest la luming. Cu ct mai viu trebuias apese el asupra poporului romn, cand incepu a se ciubgriin economia, mai apoi in stgpanirea tgrilor dungrene I Ro-mnii incercarg mai intAi sg scuture de pe ei aceast noug ng-paste ce le c'dea dupg gt, i fgcurg vnt nemultmirei lorprin micgri violente i rgsculgri sangeroase. Cea intAi se in -tmpl pe vremile lui Radu Mihnea.

    Acest moment important, cnd se adgugi noul curent inviata poporului romn trebuia insemnat, i. cercetate vineleascunse, care izvorite din adancul timpului, ieise acuma laluming in turburea apg a istoriei sale.

    Dupg aceastg ochire indgrgt, s ne indrumgm iargi cgtretimpurile viitoare.

    3. PELA ALEXANDRU ILIW LA A1ATEI BASARAB

    Alexandru I1iai, 1616-1618. In 1616 se randui de Poartla domnie in Muntenia, Alexandru Iliai, care 'i atepta demult rndul in casa marelui vizir. Asupra modului numireilui, aflgm in un document contimpuran urmgtoarele interesanteamgruntimi : Ambasadorul Poloniei cerca in lunile trecute adobAndi principatul Valahiei pentru Gavril Movilg, fiul luiSimion, ceeace i se rggduise de caimacamul care cu toate a-ceste putin timp dupg aceea, numi pe un alt principe acolo,

    " Pe lngd Greci mai Intalnim din ciind in cand i a//i strAini In dreg5-toriile prilor romne, dovad c oricine putea fi urcat In ele prin voia atotputernicA a domnului. Asa pe unul Sarandino logofdt fncd de pe timpul luiDan al II-lea (Doc. dela Dan din 1430 Sept. 15 in Arh. ist., I, 1, p. 74) ; peBrutti ministrul lui Petru Schiopul (mai sus, p. 132) ; pe un hatman Bernhardcare subsamnA numele su cu litere latine fin un hrisov din 1619, necunoscAndscrierea cirilicA (Arh. ist., I, p. 6) : pe contele Altilio Vimercati numit de CiroSpontoni (Historia della Transilvania, Venetia, 1635, p. 208 si 233) general ser-gent maior al principelui Radu Serban 1601-1611)). Acesti strdini sunt Insdnumai personaje fntAmpldtoare care se pot Intftlni fa toate domniile i In toatetrile, pe cand Grecii sunt un element neapArat si fatal In desvoltarea vieleiTomnesti.

    132 N. Iorga, Studii i doc., IV, p. 18.

    38 ISTORIA ROMANILOR

  • MUNTENIA DELA MOARTEA LUI MIHAI V1TEAZU T'ANUA MATEI BASARAB 89

    Alexandru (din neamul principilor Valahiei, ce &t'Atea in casamarelui vizir), nu atat prin consideratie pentru el insusi, cAtpentru a pffice sultanei sotiei marelui vizir care '1 favoriz.El a si plecat spre a pune n'Ana pe domnie, i fiindc5 numitulAlexandru nu avea bani pentru a face diferitele daruri si aintmpinA i celelalte cheltueli, caimacamul Ii dete ca impru-mut 35.000 de zechini, de si in realitate Alexandru nu primisemai mult de 15.000 i cea mai mare parte din acesti bani aufost dati sotiei marelui vizir. Gavril ins se plnse cu amgr-ciune pentru indepArtarea lui, si are un mare avantaj, c6cidispune de multi bani, din care cauz' ar pute prea usor ob-tina. victoria 133".

    Ce putea ins" face Alexandru numai cu bieti 15.000 degalbeni ? El trebui s mai imprumute nc alte sume mult maiinsemnate de pe la Grecii cm'tari din Constantinopole. A-ceasta Ii fu cu atAta mai usor, c el fiind fiul lui Ilie Rares,care se turcise si se asezase in Constantinopole, fusese nscutla Rodos, unde crescuse intre Greci din mica lui copil6rie 134.El veni deci in Muntenia intovfsit de multi Greci, care im-preun6 ca cei ce mai erau inainte se fcuse o gr`mad, lucruce nesuferind boierii romni, au fcut sfat ca s-i taie 135". Capiir6scoalei erau Lupul Mehedintianul Paharnicul, un S'Atar alerui nume nu ni s'a p'strat, alt boier Buzdugan i CArsteaVornicul. Complotul ins6 edsuflandu-se, cei d'intAi fug in Un-gana, iar cel de pe urm'A mai indrAznet rmne in tar. Inaceast rscoal moare un grec invAtat Mateiu Monemvasie au-torul unei erti istorice 136.

    Alexandru Iiiai fu sgpat in tot cursul Domniei salede struintele lui Radu *grban. Pentru a paraliza uneltirile lui,Alexandru Iliai se pune bine cu impAratul german, oferindu-islujbele sale, pe cand rivalul su Gavril Movil tine partealui Bethlen Gabor principele Transilvaniei, care cu toatemijlocise reinnoirea pkei intre sultan si imOrat, tot plecmai mult in partea Turcilor cumpna prieteniei sale. Radu*Arban, vznd c cu toate cAciulirile i s'rutsArile de mAinitrimise mai ales Arhiducelui Maximilian 137, nu poate dobandidela impAratul decat sfruinti, i acele mai mult de formA,Intru cAt Alexandru Iliai nu ade politicei imp5r6testi niciun motiv de tnguire, recurge iar la o incercare violenta'; ins5pentru a nu fi oprit iar'Asi de imOratul, ca la acea fcun de

    133 Almoro Nani cdtre dogele, 19 Octomvrie 1616. Hurm., Doc., IV, 2, p. 366.184 Ureche In Lefopisefe, I, p. 244. Mai sus, p. 51, asupra turcirii tatdlui sdu135 Cdpitanul in Mag. ist., I, p. 249. Comp. Anonim In Mag. isf., IV, p. 308.136 Cronica rimatd a lui Mateiu al Mirelor in Papiu Ilarian, Tezaur, I, p. 347.," In o scrisoare a lui Radu 56rban c. Arhid. Maximilian, (Iorga, Studii

    5i doc., IV, p. 170) glisim : gratias agerem, et oscularer manus suas praeli-batas".

  • 90 ISTORIA ROMINILOR

    el impreung cu Homanai 138, se duce tocmai la Cazad, dela care-izbuteste a dobandi un ajutor, cu att mai usor cu cAt tot elajunseserg a pune i pe Stefan Toma in domnia Moldovei.Alexandru Iliai iesd in contra Cazacilor, Meg innainte de aintr ei in Muntenia, si cu ajutorul Turcilor, reuseste a-i rgspinge

    Dupg ce se intoarce din expeditie, el taie pe Carstea, pentrumoartea cgruia Skender pasa, capul expeditiei contra Caza-cilor, Ii cere 40.000 de galbeni, spre a nu o argta sultanuluiBoierii fugiti peste hotar s'intorc atunci cu ajutor dela BethlertGabor, i alungg din scaun pe Alexandru care fuge laNemti. Lupul ins sosi i incept a MA. pe Greci si pe slu-gile lor care jgcuiau tara. Ungurii incg Ii cereau lefi, (dar baninu avea), ci apnea pe negutgtori de'i da Ungurilor, sg le plg-teaseg. lefile. Lupul trimisese in targ pe Buzdugan, om rgu,care unde ggsia Greci negutitori, gelepi, pre toti Ii tgi si lelu toatd mara frg. ma' 139". Despre aceastg revoltg a Orelcontra lui Iliai i a Grecilor lui, pomeneste si un documentvenetian, care spune c boierii tgrei impreund cu poporul, im-pinsi de stoarcerile i tirania cea nespus a acelui principe, sefsculaserg cu arrnele in numgr de 8.000 in potriva lui, si 'Ialungaserg din tara putndu'si el numai cu mare greutateviata cu putin de ai sgi 14o" Turcii la inceput vroesc sg.'1 rea-sgze pe Alexandru cu sila in scaun ; dup aceea insg, miscatisi prin grasele pungi date de Gavril Movilg, se hotgrescnumi pe acesta Domn in locul lui

    Domnul Gavril Movil 1618-1620, er fiul lui Simion,care tinuse tronul muntean cgtva-timp dupg ftiga lui MihaiViteazul. Auzind creditorii lui Alexandru despre mazili