Corpul expertilor contabili autorizati din RomaniaFiliala Bucuresti

APLICAȚIISET NR.5

AVĂDANEI VLAD IONUȚ Anul: I

Semestrul: II

Bucuresti

2015

1

Studiu de caz privind TVA deductibila.Se livreaza marfuri clientilor în valoare de 1700 lei + TVA, costul de achizitie a marfurilor pentru furnizor este de 1.000 lei

furnizor4111=% 2.023

707 1.700 4427 323

607=371 1.000

Studiu de caz privind TVA colectata.Se livreaza marfuri clientilor în valoare de 1700 lei + TVA, costul de achizitie a marfurilor pentru furnizor este de 1.000 lei

client%=401 2.023371 1.7004426 323

Studiu de caz privind TVA de plata.

Se receptioneaza materii prime cu factura în valoare de 100.000 lei cu taxa pe valoarea

adaugata de 19.000 lei.

Se livreaza produse reziduale în valoare de 300.000 lei cu taxa pe valoarea adaugata de 57.000 lei.

Înregistrarea receptiei materiilor prime:

% = 401 119.000

"Furnizori"

301 100.000

"Materii prime"

4426 19.000

"TVA deductibila"

Livrarea si facturarea produselor

411 = % 357.000

"Clienti" 703 300.000

"Venituri din vânzarea produselor

2

reziduale"

4427

"TVA colectata" 57.000

Soldarea la sfârsitul lunii a taxei pe valoarea adaugata deductibila si colectata

4427 = 4426 19.000

"TVA colectata" "TVA deductibila"

4427 = 4423

"TVA colectata" "TVA de plata" 38.000

Virarea la bugetul de stat a taxei pe valoarea aduagata

4423 = 512 38.000

"TVA de plata" "Conturi curente la banci"

Studiu de caz privind TVA de recuperat.

Se receptioneaza materiale consumabile cu factura în valoare de 400.000 lei, cu taxa pe

valoarea adaugata de 76.000 lei.

Se factureaza clientilor serviciile prestate reprezentând:

-lucrari de reparatii 100.000 lei, cu taxa pe valoarea adaugata 19.000 lei-studii si cercetari 40.000 lei, cu taxa pe valoarea adaugata 7.600 leiÎnregistrarea receptiei materialelor consumabile

% = 401 476.000

"Furnizori"

302 100.000

"Materiale consumabile"

4426 76.000

"TVA deductibila"

Facturarea serviciilor

411 = % 166.000

3

"Clienti" 704 100.000

"Venituri din lucrari executate si servicii

prestate"

705 40.000

"Venituri din studii si cercetari"

4427 26.000

"TVA colectata"

Soldarea la sfârsitul lunii a taxei pe valoarea adaugata deductibila si colectata

4427 = 4426 26.600

"TVA colectata" "TVA deductibila"

4424 4426 49.400

"TVA de recuperat" "TVA deductibila"

Rambursarea taxei pe valoarea adaugata de la bugetul statului conform decontului lunar

512 4424 49.400

"TVA de recuperat" "TVA deductibila"

4423 4424 49.400

"TVA de plata" "TVA de recuperat"

În cazul în care taxa pe valoarea adaugata de recuperat se compenseaza cu alte impozite

si taxe datorate bugetului statului de persoana impozabila, efectuata de organele fiscale din

oficiu sau, dupa caz la solicitarea expresa a persoanei impozabile, inregistrarea va fi:

Conturi din grupa 44 4424 49.400

"Bugetul statului, fonduri speciale

si conturi asimilate"

"TVA de recuperat"

Studiu de caz privind TVA neexigibila.Societate de telefonie mobila trimite un mesaj prin care suntem informati de valoarea facturii ce urmeaza sa fie emisa în valoare de 595 lei inlcusiv tva. Pe baza acestei comunicari se face înregistrarea cheltuielilor fata de furnizorul de telefonie mobila. În luna urmatoare se primeste factura de aceeasi valoare. Decontarea acesteia se face prin cont curent.

4

Rezolvare:

- comunicarea datoriei de plata:

%=408 595626 5004428 95

- primirea facturii de la furnizor

408=401 595

4426=4428 95

- achitarea datoriei prin cont curent

401=5121595

Studiu de caz privind regularizarea TVA.

Presupunem că, la sfârşitul lunii aprilie N, o societate prezintă următoarea situaţie privind taxa pe valoarea adăugată: TVA deductibilă 9.500 u.m., TVA colectată 7.600 u.m.

Să se regularizeze TVA.

TVA de recuperat = 9.500 u.m. - 7.600 u.m. = 1.900 u.m.

- Creanţa privind TVA de recuperat se va contabiliza astfel:

%   =   4426         9.500 u.m.

4427                    7.600 u.m.

4424                    1.900u.m.

- Recuperarea TVA

512           =              4424         1.900 u.m.

Studiu de caz privind prorata TVA.

Un agentul economic desfasoara activitati care intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata si activitati scutite, taxa aferenta a aprovizionarilor (taxa deductibila) destinate unor operatiuni impozabile se va deduce functie de ponderea veniturilor impozabile în total venituri -prorata.

În cursul unei luni au loc urmatoarele operatiuni:

5

- aprovizionarea cu marfuri: cost achizitie 600.000 lei, taxa pe valoarea adaugata înscrisa în facturi 114.000 lei, adaos comercial calculat si înregistrat în contabilitate 60.000 lei, taxa pe valoarea adaugata neexigibila aferenta marfurilor intrate în gestiune 125.400 lei;-vânzari de marfuri cu amanuntul:pret desfacere cu amanuntul 200.000 lei, adaos comercial aferent marfurilor livrate 20.000 lei, taxa pe valoarea adaugata aferenta marfurilor livrate (care cuprind si operatiuni scutite: vânzarea de manuale scolare si carti) 28.739 lei

Prorata provizorie pentru anul în curs este de 85%.

Receptia marfurilor % = 401 714.000

"Furnizori"

371 600.000

"Marfuri"

4426 114.000

"TVA deductibila"

371 = % 185.400

"Marfuri"

378 60.000

"Diferente de pret la marfuri"

4428 125.400

"TVA neexigibila"

Vânzarea marfurilor

5311 = % 200.000

"Casa în lei"

707 171.261

"Venituri din vânzarea marfurilor"

4427 125.400

"TVA colectata"

Scoaterea din evidenta a marfurilor vândute

% = 371 200.000

"Marfuri"

6

607 151.261

"Cheltuieli privind marfurile"

378 20.000

"Diferente de pret la marfuri"

4428 28.739

"TVA neexigibila"

Înregistrarea taxei pe valoarea adaugata nedeductibila

635 = 4426 17.100

"Cheltuieli cu alte impozite taxe si

varsaminte asimilate"

"TVA deductibila"

Taxa pe valoarea adaugata aferenta operatiunilor cu drept de deducere=

114.000lei x 85% = 96.900leiTVA aferenta operatiunilor fara drept de deducere

114.000lei - 96.900lei = 17.100lei

Studiu de caz privind ajustarea TVA.

O persoana impozabilă înregistrată în scopuri de taxă conform art. 153 din Codul Fiscal achiziţionează o autoutilitară în februarie 2009, în valoare de 32.000 lei, căreia i se stabileşte o durată normală de utilizare de 4 ani (martie 2009 – februarie 2012), în vederea desfăşurării de operaţiuni cu drept de deducere şi deduce integral taxa pe valoarea adăugată în sumă de 6.000 lei. În luna ianuarie 2011, solicită scoaterea din evidenţa persoanelor înregistrate în scopuri de TVA, deci trebuie să efectueze ajustarea taxei deduse iniţial întrucât va desfăşura operaţiuni pentru care nu are drept de deducere a TVA (ulterior anulării înregistrării în scopuri de TVA va aplica regimul special de scutire). Ajustarea trebuie să se efectueze pentru toată valoarea mijlocului fix rămasă neamortizată (pentru perioada februarie 2011 – februarie 2012) astfel:

- amortizare lunară – 32.000 : 48 luni = 667 lei- valoarea rămasă neamortizată: 667 lei x 13 luni = 8.671 lei

TVA deductibilă de ajustat – 8.671 lei x 24% = 2.081 lei

Taxa pe valoarea adăugată rezultată în urma ajustării TVA deductibilă se declară în decontul de TVA la rd. 28 „Regularizări taxă dedusă”.

Studiu de caz privind decontarile cu personalul.Studiu de caz privind decontarile cu personalul.

7

Sa se înregistreze operatiile privind decontarile cu personalul.

1. Înregistram ridicarea de la banca a numerarului pentru plata avansului :

· ridicarea de disponibil din contul de la banca:

581 = 5121 80.000 lei

· depunerea numerarului în casierie:

5311 = 581 80.000 lei

2. Înregistram plata avansului:

425 = 5311 80.000 lei

3. Înregistrarea salariilor brute:

641 = 421 200.000 lei

4. Înregistrarea contributiei angajatorului:

CAS ➾ 10.5% 6451 = 4311 39,500 lei

CASS 5.5% 6453 = 4313 14.000 lei

CFS 0,5 % 6452 = 4371 5.000 lei

5. Înregistram retinerile angajatilor:

421 = % 129.600 lei (chiria, alte debite,

425 80.000 impozitul pe salariu)

444 15.000

4312 19.000

4372 2.000

4314 13.000

427 600

6. Înregistram plata datoriilor la bugetul statului (angajator si angajat):

% = 5121 108.100 lei

4311 39.500

8

4313 14.000 angajator

4371 5.000

444 15.000

4312 19.000

4372 2.000 angajat

4314 13.000

427 600

7. Înregistram ridicarea de numerar pentru plata lichidarii:

· ridicarea de disponibil pentru contul de la banca:

581 = 5121 (200.000 - 129.600 = 70.400) lei

· depunerea numerarului în casierie:

5311 = 581 70.400 lei

· plata lichidarii :

421 = 5311 70.400 lei (421 trebuie sa se închida)

Studiu de caz privind decontarile cu asigurarile si protectia sociala.Se înregistreaza obligatia întreprinderii fata de angajatii sai pentru munca prestata în suma de 30.000 lei, la constituirea fondului pt.ajutor de somaj.

1. Înregistram obligatia întreprinderii fata de angajat (ale salariilor brute) :

641 = 421 30.000 lei

2. Înregistram contributia unitatii

6452 = 4371 750 lei

3. Înregistram retinerile angajatilor:

421 = % 5.100 lei

4312 2.500

4372 300

9

4314 1.950

Studiu de caz privind veniturile de natura salariala.O societate comerciala înregistreaza în luna iulie exercitiul N salarii brute în suma de 100.000 lei.Sa se înregistreze constituirea contributiilor unitatii si plata acestora din contul curent la banca.

1. Înregistram salariile brute :

641 = 421 100.000 lei

2. Înregistram contributiile unitatii:

6451 = 4311 19.750 lei

6453 = 4313 7.000 lei

6452 = 4371 2.500 lei

3. Înregistram plata datoriilor prin contul curent la banca:

% = 5121 29.250 lei

4311 19.750

4312 7.000

4371 2.500

Studiu de caz privind contributiile la asigurarile sociale.Se înregistreaza obligatia întreprinderii fata de angajatii sai pentru munca prestata în suma de 30.000 lei, precum si contributia unitatii la asigurarile sociale si la constituirea fondului pt.ajutor de somaj.

1. Înregistram obligatia întreprinderii fata de angajat (ale salariilor brute) :

641 = 421 30.000 lei

2. Înregistram contributia unitatii

6451 = 5311 5.925 lei

3. Înregistram retinerile angajatilor:

421 = % 5.100 lei

4312 2.500

10

Studiu de caz privind contributiile aferente concediilor si indemnizatiilor datorate de angajator.

Studiu de caz privind contributiile aferente concediilor si indemnizatiilor datorate de angajator.

Se înregistreaza obligatia întreprinderii fata de angajatii sai pentru munca prestata în suma de 30.000 lei, precum si contributia unitatii la asigurarile sociale si la constituirea fondului pt.ajutor de somaj.

1. Înregistram obligatia întreprinderii fata de angajat (ale salariilor brute) :

641 = 421 30.000 lei

2. Înregistram contributia unitatii

6453 = 4311 225 lei

Studiu de caz privind contributiile de asigurari pentru somaj.Se înregistreaza obligatia întreprinderii fata de angajatii sai pentru munca prestata în suma de 30.000 lei, precum si contributia unitatii la asigurarile sociale si la constituirea fondului pt.ajutor de somaj.

1. Înregistram obligatia întreprinderii fata de angajat (ale salariilor brute) :

641 = 421 30.000 lei

2. Înregistram contributia unitatii

6451 = 4372 750 lei CFS - 0.5%

3. Înregistram retinerile angajatilor:

421 = % x

4372 300

Studiu de caz privind contributiile de asigurari pentru sanatate.Se înregistreaza obligatia întreprinderii fata de angajatii sai pentru munca prestata în suma de 30.000 lei, contributiile de asigurari pentru sanatate

11

1. Înregistram obligatia întreprinderii fata de angajat (ale salariilor brute) :

641 = 421 30.000 lei

2. Înregistram contributia unitatii

6453 = 4313 2.100 lei

3. Înregistram retinerile angajatilor:

421 = % x lei 4314 1.950

Studiu de caz privind contributiile de asigurari pentru risc si boli profesionale.Se înregistreaza obligatia întreprinderii fata de angajatii sai pentru munca prestata în suma de 30.000 lei, 1. Înregistram obligatia întreprinderii fata de angajat (ale salariilor brute) :

641 = 421 30.000 lei

2. Înregistram contributia unitatii

6451 = 4311 81 lei

Studiu de caz privind contributiile de ITM.Se înregistreaza obligatia întreprinderii fata de angajatii sai pentru munca prestata în suma de 30.000 lei, 1. Înregistram obligatia întreprinderii fata de angajat (ale salariilor brute) :

641 = 421 30.000 lei

2. Înregistram contributia unitatii

635=447 225 lei

Studiu de caz privind decontarile cu asociatii si actionarii.1.Se inregistreaza suma de 5000 lei depusa in numerar de asociati ( sau lasata la dispozitia propriei societati):5311 casa in lei = 4551 actionari /asociati –conturi curente 50002.Se inregistreaza dividentele neridicate si cedate temporar pentru folosirea lor de catre societate in suma de 4000 lei457 dividente de plata = 4551 actionari/asociati-conturi curente” 4000

Studiu de caz privind decontarile in cadrul grupului.1. Dobanzi aferente imprumuturilor acordate in cadrul grupului:

12

A.cuvenite 3.000 lei4518 dobanzi aferente decontarilor intre entitatile affiliate” = 766 venituri din dobanzi3000

b.datorate 2000 lei666 cheltuieli privind dobanzile = 4518 dobanzi aferente decontarilor intre entitatile affiliate 2000.

Studiu de caz privind decontarile cu debitorii si creditorii diversi.1. Diferentele de curs valutar rezultate cu ocazia evaluarii debitorilor diversi in valuta la

data bilantului sau la decontare:a.nefavorabile, 3.000 lei665 chelt din dif de curs valutar = 461 debitori diversi 3.000b.favorabile, 2.000lei 461 deb diversi = venituri din diferente de curs valutar 2.0002.Lipsuri de valori imputate tertilor, 2.000 lei461 = 7588 alte venituri din exploatare 2.0003.Sume incasate prin virament de la creditori diversi si necuvenite, 4500lei5121 conturi la banci in lei = 462 creditori diversi 4500Diferentele de curs valutar rezultate cu ocazia evaluarii creditorilor diversi in valuta la data bilantului sau la decontareAnefavorabile 1800 lei665 cheltuieli din diferente de curs valutar = 462 creditori diversi 1800b.favorabile 1600 lei462=765 16004.Lichidare prin virament a datoriilor fata de creditorii diversi 9000 lei462 = 5121 9000

Studiu de caz privind deprecierea creantelor.

Societatea Alfa livreaza, in ianuarie 2011, catre clientul Beta productie proprie in valoare de 100.000 lei plus TVA, in urmatoarele conditii de plata: 50% la livrare si 50% in termen de 90 de zile de la livrare.

Inregistrari contabile:

4111 Clienti = 701 Venituri din vanzarea produselor finite cu suma de 100.000 lei

4111 Clienti = 4427 TVA colectata cu suma de 24.000 lei

Clientul nu efectueaza nicio plata la termenele stabilite, iar societatea incepe procedura recuperarii silite a creantei.

Pana la 31 decembrie 2011 societatea nu incaseaza nicio creanta de la client, se afla in procedura infatisarii in fata instantei de judecata, iar societatea apreciaza ca aceasta creanta este nerecuperabila.

La data de 31 decembrie 2011, se efectueaza urmatoarele inregistrari:

6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante = 491 Ajustari pentru deprecierea creantelor clienti cu suma de 124.000 lei

13

In acelasi timp, se face inregistrarea trecerea din categoria de clienti in categoria de clienti incerti: 4118 Clienti incerti sau in litigiu = 4111 Clienti cu suma de 124.000 lei

Studiu de caz privind cheltuielile in avans.Se achita in numerar primele de asigurare auto pentru exercitiul financiar urmator, in suma de 300 lei:

471 Cheltuieli inregistrate in avans =5311Casa in lei 300 lei

Studiu de caz privind venituirile in avans.Editura ALFA Press incaseaza prin banca in luna decembrie abonamentele aferente anului viitor in suma de 1.000 lei plus TVA 19%, conform facturilor emise si a ordinelor de plata.

Emiterea facturilor:

4111Clienti=472Venituri inregistrate in avans1.000 lei

4111Clienti=4427TVA colectata90 lei

Incasarea facturilor :

5121Conturi la banci in lei=4111Clienti1.090 lei Pentru obtinerea unei imagini reale a patrimoniului inainte de intocmirea situatiilor financiare anuale se calculeaza si se inregistreaza in contabilitate pierderile sau castigurile latente aferente disponibilitatilor, creantelor si datoriilor in valuta, prin compararea valorilor contabile cu valorile actuale, stabilite pe baza cursurilor valutare din ultima zi a exercitului financiar.

Prin compararea valorii contabile cu valoarea actuala pot rezulta:Diferente favorabile de curs valutar, care se obtin in urmatoarele situatii:- In cazul disponibilitatilor si creantelor, atunci cand cursul valutar creste;- In cazul datoriilor, atunci cand cursul valutar scade.Diferente nefavorabile de curs valutar, care se obtin in urmatoarele situatii:In cazul disponibilitatilor si creantelor, atunci cand cursul valutar scade;In cazul datoriilor, atunci cand cursul valutar creste.Diferentele favorabile de curs valutar se inregistreaza in creditul contului 765 Venituri din diferente de curs valutar , iar diferentele nefavorabile de curs valutar, in debitul contului 665 Cheltuieli din diferente de curs valutar .

Studiu de caz privind obligatiile fiscal privind impunerea veniturilor din salarii.1.Se inregistreaza statul de plata a salariilor intocmite la expirarea lunii:641 cheltuieli cu salariile personalului” = 421 “ Personal – salarii datorate 5.0002. Se inregistreaza retinerile in contul salariilor, stopate la sursa de entitate:-contributia individuala de asigurari sociale (10,5%)-contributia individuala a asiguratilor la bugetul asigurarilor pentru somaj(0,5%)-contributia pt sanatate (5,5%)-impozitul pe veniturile de natura salariilor (668 lei)

14

Diverse obligatii datorate tertilor (400 lei )421 “personal salarii datorate” = % 1.8934312 5254372 254314 275444 668427 4003. Se deconteaza cu personalul drepturile cuvenite (salarii neridicate, 200 lei): 421 = % 3.1075311 2.907426 20025. Studiu de caz privind regimul fiscal al pierderilor fiscale din exercitiile financiare precedente.

O societate inregistreaza in anul 2009 o pierdere de 20 lei, iar in 2010 de 130 lei. Din profiturile nete obtinute in anii precedenti (2000-2008) au fost constituite rezerve in sensul ca profiturile nete nu s-au repartizat sub forma de dividende, ci sub forma de surse proprii pentru finantare (contul 1068 avand sold creditor de 300 lei).

Intrucat societatea nu are posibilitatea de a-si recupera pierderile de 150 lei (2009 + 2010) in urmatorii 5 ani si dorinta actionarilor ar fi sa obtina dividende cat mai repede posibil, intrebarea este daca din rezervele existente de 300 lei, obtinute din profiturile nete, pot fi acoperite pierderile acumulate (din 2009, 2010 si eventual in 2011) ?

Daca da, atunci trebuie sau nu platit impozit pe profit de 16% la suma acoperita, daca deja s-a platit impozitul la vremea respectiva (inainte de repartizarea profitului net pentru surse proprii de finantare)?

Care ar fi procedura si inregistrarile contabile, pentru ca organele fiscale sa nu gaseasca nimic in neregula cu aceste operatiuni? Intrucat in anii 2000-2005 au fost inlesniri la impozitul pe profit pentru investitii, ar fi mai corect sa fie acoperite pierderile din rezervele constituite din profiturile nete ale anilor 2006-2008 (cand nu existau facilitati fiscale) sau exista o regula privind ordinea (de ex. cleiologica) in care se utilizeaza rezervele pentru acoperire ?

Se poate efectua operatiunea cu data de 31.12.2011 si bineinteles in raportul consiliului de administratie asupra situatiilor financiare ale anului 2011 s-ar cuprinde propunerea catre AGA de acoperire a pierderilor din rezerve (in ipoteza ca AGA va si aproba acest lucru)?

Deoarece nu s-a mentionat nicaieri despre valoarea pierderii fiscale, consideram ca diferenta clara intre pierderea fiscala si cea contabila este bine cunoscuta, iar intrebarea se refera numai la acoperirea pierderii contabile, fara referire la recuperarea pierderii fiscale.

Se mentioneaza recuperarea pierderilor in urmatorii 5 ani, conditie care exista numai in reglementarea fiscala, nu si in cea contabila. Astfel, pierderea contabila poate fi acoperita oricand in viitor fara limita, insa pierderea fiscala poate fi recuperata numai in urmatorii 5 ani (7 ani incepand cu 01/01/2012).

Informatii financiare:

Cont 1068 Alte rezerve = - 3.000.000 lei provenite din profituri nete ani 2000-2008 Cont 1171 Rezultat Reportat an 2009 = - 20 lei Cont 1171 Rezultat Reportat an 2010 = - 130 lei

Potrivit prevederilor Legii Contabilitatii Republicate nr. 82 din 24 decembrie 1991 art. 19 alin. (4), pierderea contabila reportata se acopera din profitul exercitiului financiar si cel reportat, din rezerve, prime de capital si capital social, potrivit hotararii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor.

15

Aceleasi prevederi se regasesc si in Ordinul nr. 1.752 din 17 noiembrie 2005 pentru aprobarea reglementarilor contabile conforme cu directivele europene la punctul 222 alineat (5) cu sublinierea ca ordinea surselor din care se acopera pierderea contabila este la latitudinea adunarii generale a actionarilor sau asociatilor, respectiv a consiliului de administratiei.

Astfel, pierderile contabile reportate pot fi acoperite din alte rezerve constituite din profituri nete inregistrate in anii anteriori.

Reflectarea in contabilitate a operatiunii privind acoperirea pierderii contabile se efectueaza pe baza aprobarii acesteia de catre adunarea generala a actionarilor sau asociatilor sau de catre consiliul de administratie, dupa caz.

a) Pierderile contabile din anii anteriori pot fi acoperite la finele anului 2011 pe baza hotararii adunarii generale a actionarilor sau asociatilor sau de catre consiliul de administratie, dupa caz, deoarece rezultatele exercitiilor financiare precedente sunt aprobate de catre Conducere.

1068 = 117 Alte Rezerve Pierderi Reportate ani precedenti

b) Pierderea contabila aferenta anului 2011 nu poate fi acoperita decat in anul 2012 la data aprobarii situatiilor financiare ale anului 2011 prin care conducerea ia la cunostinta rezultatul anului si aproba acoperirea pierderii din alte rezerve.

117 = 121

• Pierdere contabila reportata an 2011 Pierdere curenta an 2011

1068 = 117

Alte Rezerve Pierdere contabila reportata an 2011

Din punct de vedere al impozitarii rezervelor la momentul acoperirii pierderii, Codul Fiscal aduce precizari la art. 22 alineatul (5) astfel: reducerea sau anularea oricarui provizion ori a rezervei care a fost anterior dedusa se include in veniturile impozabile, indiferent daca reducerea sau anularea este datorata modificarii destinatiei provizionului sau a rezervei, distribuirii provizionului sau rezervei catre participanti sub orice forma, lichidarii, divizarii, fuziunii contribuabilului sau oricarui alt motiv.

Pentru rezerve constituite din profituri nete nu se pune problema impozitarii la data utilizarii pentru acoperirea pierderii.

La alineatul 6 insa, se mentioneaza ca sumele inregistrate in conturi de rezerve legale si rezerve reprezentand facilitati fiscale nu pot fi utilizate pentru majorarea capitalului social sau pentru acoperirea pierderilor. Norme metodologice enumera aceste rezerve ca provenind din:

a) sumele reprezentand diferentele nete rezultate din evaluarea disponibilului in devize, in conformitate cu actele normative in vigoare, care au fost neimpozabile;

b) scutirile si reducerile de impozit pe profit aplicate asupra profitului investit potrivit prevederilor legii, inclusiv suma profitului investit, diferenta dintre cota redusa de impozit pentru exportul de bunuri si/sau servicii si cota standard, precum si cele prevazute in legi speciale.

In cazul in care nu sunt respectate prevederile prezentului alineat, asupra acestor sume se recalculeaza impozitul pe profit si se stabilesc dobanzi si penalitati de intarziere, de la data aplicarii facilitatii respective, potrivit legii.

Studiu de caz privind intocmirea si prezentarea declaratiei 101.

16

Studiu de caz privind accizele la bauturi spirtoase.Societatea X produce bauturi alcoolice pe care le vinde mai departe catre diverse societati.Pentru luna august 2007, producatorul are un contract de vanzare pentru o cantitate de 1000 l bauturi spirtoase.Elementele acestei tranzactii sunt:- Costul de productie 20.000 LEI- Acciza aferenta 4.000 LEI- Pretul negociat de vanzare fara TVA (cuprinde si acciza) 32.000 LEI Vezi detalii 1.In   factura   intocmita se evidentiaza: ¨ Venitul din vanzarea produselor 28.000(32.000 – 4.000)¨ Acciza 4.000¨ Fondul pentru sanatate publica determinatprin aplicarea unei cote de 2% la veniturile realizatedin productia de produse din tutun, tigari si bauturialcoolice, dupa deducerea accizelor si a tva[(32.000 – 4.000) x 2%] 560¨ TVA 6.186calculat asupra venitului din vanzarea produselor,inclusiv acciza + fond 2% [(32.000+560) x 19%]2.Tratamentul   contabil   § Obtinerea bauturii spirtoase la costul de productie de 10.000 lei.6% = 2%,3%,4%,5% 20.000 345 = 711 20.000„Produse finite” „Venituri din variatia stocurilor”§ Evidentierea vanzarii produselor spirtoase4111 = % 38.746“Clienti”701 28.000“Venituri din vanzarea produselor finite”446/Acciza 4.000“Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate”447/Fd.2% 560“Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate”4427 6.186“TVA colectata”§ Descarcarea gestiunii cu produsele spirtoase vandute711 = 345 20.000„Venituri din variatia stocurilor” „Produse finite”§ Plata accizei si a fondului special% = 5121 4.560“Conturi la banci in lei”446/Acciza 4.000“Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate”447/Fd.2% 560“Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate”.

17

Studiu de caz privind accizele la bere.O Societate comerciala produce o cantitate de 3.000 de sticle de bere cu o capacítate de 0,5 litri/sticla cu 10 grade Plato. Capacitatea de productie a societatii este de 75.000hl/an.Acciza anuala este 0,473e. Cursul de schimb este de 1E= 4,5223 leiPentru bere,accizele se calc dupa formula A=C*K*R*QUnde C – numarul de grade platoConcentratia zaharometrica exprimata in grade plato, in functie de care se calculeaza si se vireaza la bugetul de stat accizele, este cea inscrisa in specificatia tehnica elaborata pe baza standardului in vigoare pentru fiecare sortiment, care trebuie sa fie aceeasi cu cea inscrisa pe etichetele de comercializxare a sortimentelor de bereAbaterea admisa este de 0,5 grate plato.Gradul plato reprezinta greutatea de zahar exprimata in grame, continuta in 100g de solutie masurata la origine la temperatura de 20grade/4grade C.

Studiu de caz privind accizele la vin.O societate comerciala produce o cantitate de 1.000 sticle de vin spumos, cu o capacítate de 1l /sticla. Acciza unitara este de 34,05e. Cursul de schimb este de 1 e =4,5223 leiPentru vinuri spumoase, bauturi ferméntate spumoase si produce intermediare, súmele in lei se calc dupa formula: A=K*R*Q

A=34,05*4,5223*1 =154 leiUnde Q = cantitate hectolitriR = curs de schimb leu/euroK – accisa specifica

A- Cuantumul accizeiStudiu de caz privind accizele la tutun.

O societate comerciala produce o cantitate de 5.000 pachete de tigarete ( in fiecare pachet sunt cate 20 de tigarete). Pretul maxim cu amanuntul declarat de societatea comerciala este de 3 lei/pachet. Acciza specifica (A1) este de 2.089 e / 1.000 tigarete. Acciza ad valorem ( A2) este de 22%. Cursul de schimb este de 1 e = 4,5223 leiCota procentuala se aplica asupra pretului maxim de vanzare cu amanuntul declarat.Pentru tigarete, accizele se calculeaza dupa formula: total acciza datorata = a1+a2 unde a1 = acciza specifica si a2 = acciza ad valoremA1=k1*R*Q1 A2=K2*PA*Q2=>A1= k1*R*Q1 = 48,50*4,5223*5.000*20/1000=21,933 leiA2= k2*PA*Q2 = 22*3*5000/100 = 3300 leiA=A1+A2 = 21.933+3.300= 25.233 lei

18