Contabilitate - Mates Dorel

1. Societatea M detine 60% din actiunile societãtii BETA. M prezintã în bilant stocuri de mãrfuri de 30.000 u.m., iar BETA are stocuri de mãrfuri de 15.000 u.m. M utilizeazã pentru evaluare metoda FIFO, iar BETA, metoda LIFO. Dacã ar fi utilizat metoda FIFO, valoarea stocului ar fi fost de 14.000 u.m. O parte din stocul de la BETA provine de la societatea M, care a realizat prin vânzare un profit de 500 u.m. Care este valoarea stocurilor care apare în bilantul consolidat?

Raspuns:

Retratarea valorii stocurilor:121 = 371 1.000607 = 121 1.000

Eliminarea profitului din stocuri:121 = 371 500707 = % X+500

607 X121 500

Retratare (impozit pe profit amanat):4412 = 121 240 (( 1.000 + 500 )*16% ) 121 = 792 240

2. O societate-mamã achizitioneazã de la o filialã din cadrul grupului 50.000 de actiuni cu pretul de 1 leu/actiune. Se achitã prin bancã suma de 30.000 lei, iar restul se va achita ulterior prin aceeasi modalitate. Comisionul achitat societãtii de valori mobiliare care a instrumentat tranzactia este de 1%. În anul urmãtor se încaseazã cu ordin de platã dividende în sumã de 15.000 lei. Ulterior se vând 1.000 de actiuni cu pretul de 2 lei/actiune, încasarea fãcându-se ulterior în numerar. Titlurile vândute se scot din evidentã la pretul de cumpãrare. Se cer înregistrãrile contabile privind: a) achizitia titlurilor si achitarea comisionului; b) plata ulterioarã a vãrsãmintelor si încasarea dividendelor; c) vânzarea si încasarea titlurilor.

Raspuns:

a) Achizitia titlurilor261 = % 50.000

5121 30.0002691 20.000

Achitarea comisionului622 = 5121 500

b) Plata ulterioara a varsamintelor2691 = 5121 20.000

Incasarea dividendelor:

1

5121 = 7611 15.000c) Vanzarea titlurilor

461 = 7641 2.000Incasarea veniturilor din titluri cedate

5121 = 461 2.000Scoaterea din gestiune a titlurilor cedate

6641 = 261 1.000

3. Entitatea ALFA SA participã la capitalul social al entitãtii BETA SA nou-înfiintatã cu un echipament tehnologic a cãrui valoare de aport determinatã de un expert evaluator a fost stabilitã la 340.000 lei. Aceastã participatie îi asigurã un procent de control de 30%. Caracteristicile echipamentului sunt: valoarea de înregistrare contabilã 360.000 lei; durata de utilizare econcomicã a echipamentului 6 ani; amortizarea anului N 60.000 lei. Ulterior, entitatea cedeazã jumãtate din titlurile obtinute în urma participãrii la capitalul social, la o valoare negociatã de 320.000 lei. Se cer: a) înregistrãrile contabile legate de participarea societãtii ALFA la constituirea capitalului social al societãtii BETA; b) înregistrãrile contabile legate de vânzarea titlurilor.

Raspuns:

a) Inregistrarea titlurilor de participare in limita valorii neamortizate a utilajului % = 2131 360.0002813 60.000 263 300.000

Inregistrarea titlurilor de participare primite care excede valoarea neamortizata a imobilizarii corporale (340.000 - 300.000 = 40.000)

263 = 1068 40.000b) Vanzarea titlurilor

461 = 7641 320.000Scoaterea din gestiune a titlurilor cedate (340.000 / 2 = 170.000)

6641 = 263 170.000

4. O entitate acordã la 01.01.N douã împrumuturi pe termen de 5 ani, unul în valoare de 50.000 lei unei filiale si altul în valoare de 100.000 lei unei alte societãti. Dobânda anualã de încasat se calculeazã la o ratã de 15%, iar rambursarea se va face la sfârsitul celor 5 ani. Se cer înregistrãrile contabile legate de: a) acordarea împrumuturilor pe termen lung; b) dobânda anualã si încasarea ei; c) încasarea împrumuturilor la scadentã.

Raspuns:

2

a) Acordarea împrumuturilor pe termen lung % = 5121 150.0002671 50.0002673 100.000

b) Inregistrare dobânda anualã Dobanda anuala de incasat de la filiala = 50.000 * 15% = 7.500Dobanda anuala de incasat de la societate = 100.000 * 15% = 15.000 % = 763 22.5002672 7.5002674 15.000

Incasare dobanda anuala5121 = % 22.500

2672 7.5002674 15.000

Aceste inregistrari se efectueaza anual.c) Incasarea împrumuturilor la scadentã

5121 = % 150.0002671 50.0002673 100.000

5. Entitatea ALFA SA acordã entitãtii BETA SA un împrumut de 50.000 lei pe termen de 2 ani, cu o dobândã anualã de 10% care trebuie achitatã la sfârsitul fiecãrui an. Dobânda din primul an se încaseazã cu întârziere, adicã în cursul celui de-al doilea an.

Se cer înregistrãrile contabile legate de: a) acordarea împrumutului si înregistrarea dobânzii cuvenite în primul an; b) încasarea dobânzii restante în cursul celui de-al doilea an; c) înregistrarea dobânzii cuvenite în primul an la 31.12 anul al doilea; d) rambursarea împrumutului.

Raspuns:

a) Acordarea împrumutului 2673 = 5121 50.000

Inregistrarea dobânzii cuvenite în primul an (50.000 * 10% = 5.000)2674 = 763 5.000

b) Incasarea dobânzii restante în cursul celui de-al doilea an5121 = 2674 5.000

c) Inregistrarea dobânzii cuvenite în primul an la 31.12 anul al doilea2674 = 117 5.000

Calcul impozit pe profit aferent dobanzii neinregistrate (5.000 * 16% = 800)441 = 117 800

d) Rambursarea împrumutului5121 = 2673 50.000

6. O societate-mamã acordã unei filiale din cadrul grupului un împrumut de 50.000 lei

3

pe o duratã de 2 ani, cu o dobândã preferentialã de 10% pe an. Împrumutul se restituie în douã transe egale la sfârsitul fiecãrui an, când se încaseazã si dobânzile anuale. Ulterior, filiala a intrat în stare de faliment, motiv pentru care nu s-au mai încasat rata din anul al doilea si dobânda aferentã, care se includ în pierderi. Se cer înregistrãrile contabile legate de: a) acordarea împrumutului si încasarea dobânzii pentru primul an; b) rambursarea primei rate si dobânda cuvenitã pentru anul al doilea; c) includerea pe pierderi a dobânzii nerecuperate.

Raspuns:

a) Acordarea împrumutului2671 = 5121 50.000

Inregistrare dobanda cuvenita pentru primul an (50.000 * 10% = 5.000)2672 = 763 5.000

Incasare dobanda cuvenita pentru primul an5121 = 2672 5.000

b) Rambursarea primei rate5121 = 2671 25.000

Inregistrare dobanda cuvenita pentru anul al doilea (25.000 * 10% = 2.500)2672 = 763 2.500

c) Includerea pe pierderi a dobânzii nerecuperate 663 = 2672 2.500

Includerea pe pierderi a ratei nerecuperate 663 = 2671 25.000

7. La începutul anului N, entitatea ALFA SA achizitioneazã 100 de actiuni ale societãtii BETA SA la un cost de 200 lei/actiune si le clasificã în categoria activelor financiare disponibile pentru vânzare, cu scadentã mai mare de 12 luni de la data bilantului. Pe data de 31.12.N valoarea de piatã a scãzut la 180 lei/actiune. Pe data de 30.10.N+1 actiunile sunt vândute la pretul de 215 lei/actiune.Care este tratamentul contabil în situatiile prezentate în urmãtoarele situatii: a) diferenta de valoare pânã la valoarea justã este recunoscutã în contul de profit si pierdere; b) diferenta de valoare pânã la valoarea justã este recunoscutã în conturile de capitaluri proprii.

Raspuns:

a) Achitie actiuni:265 = 5121 20.000

Reevaluarea imobilizarilor financiare la 31.12.N:6863 = 2963 2.000

Vanzarea actiunilor la data de 30.10.N+1461 = 7641 21.500

Scoaterea din gestiune a actiunilor cedate:

4

6641 = 265 20.0002963 = 7863 2.000

b) Achitie actiuni:265 = 5121 20.000

Reevaluarea imobilizarilor financiare la 31.12.N:1171 = 265 2.000

Vanzarea actiunilor la data de 30.10.N+1461 = 7641 21.500

Scoaterea din gestiune a actiunilor cedate:6641 = 265 18.000

8. Pe data de 01.09.N entitatea ALFA SA a achizitionat 2.000 de obligatiuni pe termen lung, la un cost de 160 lei/titlu, valoarea nominal fiind de 150 lei/titlu. Dobânda calculatã cu o ratã de 10% se plãteste la fiecare 6 luni, iar scadenta este la 5 ani. Se cer înregistrãrile contabile legate de: a) recunoasterea cuponului la 01.09.N; b) evaluarea venitului financiar adus de investitie în anul N; c) recunoasterea dobânzii la data bilantului.

Raspuns:

a) recunoasterea cuponului la 01.09.N265 = 462 320.000

b) evaluarea venitului financiar adus de investitie în anul Nvenit financiar pentru anul N = 2.000 titluri * 150 lei/titlu * 4 / 12venit financiar pentru anul N = 300.000 * 4 / 12venit financiar pentru anul N = 10.000 lei

c) recunoasterea dobânzii la data bilantului2679 = 766 10.000

9. La 1.01.N societatea Alfa acordã în leasing societãtii Beta un mijloc de transport în urmãtoarele conditii: – valoarea justã a mijlocului de transport este de 172.500 u.m. (costul suportat de Alfa pentru a-l achizitiona); – durata contractului este de 7 ani; – contractul presupune un avans de 70.000 u.m.; – valoarea rezidualã este estimatã la 10.000 u.m.; – chiriile anuale sunt de 10.000 u.m. si se plãtesc la sfârsitul anului; – rata implicitã a dobânzii este de 9%. Alfa efectueazã cheltuieli în numele contractului de 3.629 u.m. Determinati investitia netã a locatorului pe durata contractului conform IAS 17. La sfârsitul exercitiului N+2 valoarea rezidualã este reestimatã la 8.000 u.m. Reestimati investitia netã în aceste conditii pe durata rãmasã.

5

10. Faceti parte din delegatia întreprinderii BUMERANGUL S.A., numitã pentru a negocia un contract cu un client din S.U.A. Deoarece pretul produselor oferite de întreprindere este mai mic decât pretul minim admis de legea concurentei din S.U.A., se apeleazã la un intermediar (o întreprindere din Israel). Decontarea se va face printr-un acreditiv. Conditiile contractuale sunt agreate atât de întreprinderea d-voastrã cât si de partea israelianã. La sfârsitul anului creanta fatã de clientul din Israel este considerate irecuperabilã. Care credeti cã ar putea fi cauzele unei asemenea situatii?

Audit : Furca Teodora

152. În calitate de auditor al întreprinderii Omega SA ati constatat ca la 31 decembrie stocul la produsul X este contabilizat pentru 6.500.000 lei. Care este valoarea stocului la 31 decembrie, cunoscând ca întreprinderea foloseste metoda FIFO, ca stocul la 1 decembrie a fost de 500 unitati a 10.000 lei fiecare, ca în 10 decembrie s-au cumparat 500 unitati a 12.000 lei fiecare si ca în 20 decembrie au iesit 400 unitati?

1. Reluând datele din întrebarea 152, care este suma amortizarii în anul N: a) 12.500.000 lei; b) 16.000.000 lei; c) 8.000.000 lei.

2. Reluând datele din întrebarea 152, care este suma plusvalorii înregistrata cu ocazia vânzarii? a) 137.500 lei; b) 284.000 lei; c) 315.500 lei.

3. În cadrul auditului efectuat asupra imobilizarilor necorporale ati constatat ca o imobilizare necorporala identificabila intrata cu ocazia unei fuziuni a fost înregistrata la valoarea contabila. Potrivit IAS 38 aceasta trebuia înregistrata: a) la costul sau; b) la valoarea contabila; c) la valoarea justa.

Raspuns: c)

Conform IAS 38 Imobilizari necorporale, o imobilizare necorporala trebuie evaluata initial la cost. Dupa recunoasterea initiala, o imobilizare necorporala va fi evaluata la valoarea reevaluata ca fiind valoarea sa justa la data reevaluarii minus orice amortizare ulterioara acumulata si orice pierdere din depreciere acumulata ulterior.

O imobilizare necorporala cu durata de viata nedeterminata nu va fi amortizata, dar ea trebuie testata, cel putin anual, pentru depreciere conform IAS 36 Deprecierea activelor, care spune ca o pierdere din depreciere trebuie recunoscuta ori de cate ori valoarea contabila depaseste valoarea recuperabila, adica valoarea care ar trebui recuperata prin folosirea sau vanzarea activului. O pierdere din depreciere va fi recunoscuta imediat in profitul sau pierderea perioadei.

6

Expertiza contabila – Furca Teodora

1. Ce contine un Raport de expertiza calificat?

Raspuns:

Raportul de expertiză contabilă care cuprinde consideraţii personale ale expertului contabil este calificat drept raport de expertiză contabilă cu observaţii.

În situaţia în care expertul contabil, pentru demonstrarea raţionamentului său profesional, îşi exprimă părerea asupra obiectivului/obiectivelor expertizei contabile, asupra suficienţei lor sau cu privire la alte aspecte asupra cărora doreşte să reţină atenţia beneficiarului expertizei, poate face aceasta fie în finalul Capitolului III, Concluzii, fie într-un capitol distinct, Capitolul IV, Considera ii personale ale expertului contabil, darț cu respectarea normelor de etică şi deontologie ale profesiei contabile exercitată liber (profesiei liberale). Acest Raport este calificat drept Raport de expertiză contabilă cu observaţii (limitate la strictul necesar sau impuse de lege, în cazul expertizelor judiciare şi mai cuprinzătoare în situaţia expertizelor contabile extrajudiciare).

2. Explicati cazurile de imposilitate a întocmirii unui raport de expertiza si ce contine Raportul de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile.

Raspuns:

În cazuri cu totul deosebite, expertul contabil se poate afla în imposibilitatea întocmirii unui raport de expertiză contabilă, datorită inexistenţei documentelor justificative şi/sau evidenţelor contabile care să ateste evenimentele şi tranzacţiile supuse expertizării. În astfel de cazuri se va întocmi un “ Raport de imposibilitate a efectuării expertizei contabile”, care va avea aceeaşi structură ca un raport de expertiză contabilă obişnuit (necalificat) dar care, în Capitolul II - Desfă urarea expertizei contabile şiș Capitolul III - Concluzii, va prezenta justificat şi fundamentat cauzele care conduc la imposibilitatea efectuării expertizei contabile "comandate" de beneficiarul acesteia.

3. Cum procedeaza expertul contabil verificator privind îndeplinirea atributiilor sale?

Raspuns:

În activitatea lor de verificare a rapoartelor de expertiză contabilă judiciară, experţii contabili verificatori trebuie să urmărească dacă:

în elaborarea lucrării, experţii contabili autori au respectat în totalitate prevederile Normei profesionale nr. 35/2000;

obiectivele stabilite au fost tratate corespunzător, iar răspunsurile date au fost susţinute prin acte şi documente care au legătură cu cauza;

7

autorii lucrării nu s-au îndepărtat de ştiinţa contabilităţii, procedând la încadrări juridice ale faptelor sau la efectuarea de operaţiuni şi lucrări care presupun alte cunoştinţe decât cele contabile;

autorii lucrării au respectat prevederile Codului etic naţional al profesioniştilot contabili.

De asemenea trebuie să analizeze opiniile separate sau rapoartele experţilor contabili – consilieri ai părţilor, urmărind aceleaşi obiective ca în cazul raportului de expertiză contabilă propriu-zisă.

Folosind exclusiv legea, ştiinţa contabilităţii şi Normele profesionale, expertul contabil verificator solicită autorilor lucrărilor de expertiză contabilă să şi le revadă, în funcţie de observaţiile făcute, procedând diferit:

dacă nu sunt observaţii sau dacă lucrările sunt refăcute, expertul contabil verificator va aplica pe prima pagină a lucrărilor analizate ştampila dreptunghiulară de verificare, va semna şi va aplica ştampila filialei.

dacă sunt observaţii, iar rapoartele de expertiză contabilă judiciară nu sunt refăcute în spiritul observaţiilor expertului contabil verificator, acesta trebuie să întocmească un referat cu constatările şi observaţiile sale, pe care să-l ataşeze, în original, raportului de expertiză judiciară ce urmează a fi depus organului judiciar care a solicitat expertiza, spre informarea şi decizia acestuia.

Organizarea auditului intern si control intern al intreprinderi : Furca Teodora

1. Intocmiti un Plan de audit intern multianual (trei ani) la o societate comerciala de prestari servicii turistice.

Raspuns:

La planificarea strategica multianuala a auditului intern la o societate de prestari servicii turistice se determina strategia de auditare a entitatii pentru urmatorii 3 ani. Elaborarea strategiei tine de competenta entitatii sau compartimentului de audit intern.

Planificarea strategica multianuala de audit intern se refera la urmatoarele categorii de misiuni:

I) misiuni de asigurare;II) misiuni de consiliere;III) misiuni de evaluare.

Misiunile de asigurare ajuta entitatea sa-si indeplineasca obiectivele sale prin oferirea asistentei personalului entitatii in efectuarea controlului intern.

Prin intermediul misiunii de consiliere se ofera recomandari de imbunatatire a eficacitatii managementului si controlului intern.

Misiunea de evaluare are ca scop exprimarea opiniei independente si obiective referitor la eficacitatea managementului si controlului intern.

8

Planificarea strategica contine rezumatul principalelor decizii de planificare, se prezinta in forma succinta si conforn normei metodologice intruneste 12 elemenete de baza:

• Obiectivele entitatii si instrumentele de realizare a lor (vanzarea a cat mai multor pachere turistice prin operatiunii de “early booking”, discount-uri acordate pentru “last minutes”, grupuri de turisti, toate acestea avand la baza contracte cu clauze de achitare in avans);

• Riscurile majore legate de realizarea obiectivelor entitatii (riscuri determinate de aparitia unor calamitati naturale, riscuri de tara);

• Modalitatea de determinare a obiectelor auditabile (va avea in vedere zonele geografice, in care societatea are servicii turistice);

• Factorii care pot influenta negativ activitatea entitatii in viitor (neprofitabilitatea anumitor zone turistice, deprecierea anumor valute);

• Modalitatea evaluarii riscurilor (folosind matricea riscurilor, prin care se evalueaza potentialele riscuri ce pot aparea prin evaluarea gradului de risc cu probabilitatea aparitiei acestuia);

• Frecventa auditarii sistemelor manageriale si de control intern (se face cel putin o data pe an cu ocazia auditarii situatiilor financiare, fara insa a fi limitat);

• Resursele necesare si disponibile pentru realizarea planului strategic multianual de audit intern (resurse financiare, tehnice, umane);

• Impactul insuficientei de resurse pentru realizarea planului strategic (nu se realizeaza in totalitate, drept urmare auditorul nu poate emite opinii pertinente);

• Proiectul planului anual al activitatii de audit pentru primul an al planului strategic;

• Necesitatea instruirii personalului implicat in auditul intern;• Modalitatea de respectare a cadrului normativ si a cerintelor de raportare stabilite

de Ministerul Finantelor.Pentru elaborarea planului de audit intern este necesar de a fi determinate

activitatile supuse auditului.Fiecarei activitati trebuie precizate operatiunile auditabile.In practica se aplica o metodologie unica de stabilire a activitatii operatiunilor auditabile,care presupune realizarea in 2 etape:I) precizarea activitatii si operatiunilor auditabile;II) ierarhizarea activitatii si operatiunilor auditate.

Activitatile de audit sunt precizate sau identificate pe baza rezultatelor analizei riscurilor.sunt analizate riscurile legate de nereguli,deficiente,abateri si disfunctionalitati ca urmare a nerespectarii cadrului normativ sau a prevederilor documentelor de finantare si a contractelor incheiate in baza lor.

La etapa a II-a, activitatile identificate pentru a fi supuse auditului intern sunt ierarhizate in functie de nivelul riscului. In acest scop se precizeaza riscurile posibile fiecarei operatiuni in cazul activitatii financiar contabil.

Planurile anuale ale activitatii de audit intern se elaboreaza in baza planului strategic multianual. De regula, planurile anuale contin 4-5 misiuni de audit intern, mai frecvent o misiune de asigurare, 2 misiuni de consiliere si 2 misiuni de evaluare.

La elaborarea planului anual se tine cont de urmatoarele informatii:1. Deficiente constatate in cadrul auditelor anterioare;2. Verificarile solicitate de unitatile de audit subordonate;

9

3. Riscurile identificate aferente activitatilor,functiilor,operatiunilor si structurilor entitatii;

4. Tipul misiunii de audit intern pentru fiecare structura a entitatii sau unitatii de audit subordonate.

Planul anual de audit contine 8 elemente de baza:1. scopul actiunilor de auditare;2. obiectele actiunilor de auditare;3. operatiunile supuse auditului intern;4. structurile organizatorice la care se desfasoara actiunea de auditare;5. durata actiunii de auditare;6. perioada supusa auditarii;7. auditorii antrenati in actiunea de audit;8. precizarea cunostintelor de specialitate si a expertilor straini care necesita de a fi

implicati in audit.

2. Intocmiti un Plan de audit intern multianual (trei ani) la o societate comerciala din domeniul productiei textile.

3. Intocmiti o CARTA de Audit Intern si un Regulament general de aplicare a CARTEI de Audit intern la o societate comerciala din domeniul productiei industriale.

Carta auditului intern urmareste:- sa defineasca sfera de activitate a auditului intern;- sa stabileasca pozitia structurii de audit intern în cadrul societatii comer;- sa autorizeze accesul la documente, persoane si bunuri fizice, autorizare necesara pentru îndeplinirea obiectivelor auditului intern.

A. ROLUL SI OBIECTIVELE AUDITULUI INTERN

1. Rolul auditului internAuditul intern al calitatii1 este o examinare sistematica si independenta, efectuata

pentru adetermina daca activitatile si rezultatele lor, referitoare la calitate, corespund dispozitiilor prestabilite,daca aceste dispozitii sunt efectiv implementate si corespunzatoare pentru relizarea obiectivelor.

Auditul intern este o activitate independenta si obiectiva care ofera societatii o asigurare referitoare la gradul de control asupra sistemului calitatii activitatii de productie desfasurate si a guvernarii entitatii, precum si recomandari pentru îmbunatatirea proceselor de productiet si a gestionarii patrimoniului.

Auditul intern contribuie la îmbunatatirea continua a managementului si a calitatii acestuia.

Aceasta examinare se realizeaza în raport cu normele existente (standarde, standarde de referinta, indicatori de performanta, manualul calitatii, proceduri, instructiuni etc.), pentru a stabili în ce masura ele sunt respectate, îndeplinite. Auditul

10

calitatii nu se rezuma, însa, numai la stabilirea acestei corespondente, ci evalueaza eficacitatea aplicarii acestor norme si a rezultatelor obtinute îndomeniul calitatii.

Pe baza rezultatelor auditului calitatii se propun actiuni care sa duca la îmbunatatirea gradului de realizare a obiectivelor propuse anterior. Auditorii identifica cauzele care au dus la aceste neîndepliniri si propun masurile pe care le considera cele mai potrivite pentru eliminarea lor.2. Obiectivele auditului intern2.1. Obiectivele auditului intern

Obiectivele generale ale auditului intern sunt:_ sa asigure conducerea, actionarii,în general, ca societatea satisface sau nustandardele minime de calitate;_ sa consacre metode adecvate de evaluare interna si sa demonstreze prin probe si documente relevante starea procesului de productie si cercetare di societate;_ sa auditeze autoevaluarea, sa coopereze cu evaluatorii externi si sa contribuie la asigurarea si cresterea calitatii;_ sa faca cunoscute conducerii activitatile si procesele de productie care nu îndeplinescstandardele minime de calitate si sa faca propuneri pentru îmbunatatirea lor.2.2. Obiectivele misiunii de audit intern

În principal, unei misiuni de audit i se pot atribui trei obiective principale:- verificarea conformitatii procedurilor si a operatiunilor specifice proceselor de productie side cercetare din societate cu normele legale - auditul de regularitate;- evaluarea rezultatelor obtinute si compararea lor cu obiectivele propuse; - examinarea impactului activitatilor desfasurate asupra calitatii proceselor de productie si de cercetare dinsociectate – auditul de performanta.- evaluarea sistemelor de management – auditul de sistem.

3. Organizarea auditului internConducatorul societatii ia masurile necesare pentru instituirea cadrului

organizatoric si functional necesar desfasurarii activitatii de audit intern.Auditorii interni îsi desfasoara activitatea în subordinea directa a conducatorului unitatii, exercitând o functie distincta si independenta de activitatile unitatii; prin atributiile lor, nu trebuie sa fie implicati în elaborarea procedurilor de control intern si în desfasurarea activitatilor supuse auditului intern.

Auditorii interni sunt responsabili pentru organizarea si desfasurarea activitatilor de audit.

Auditul intern este o activitate functionala independenta si obiectiva prin care se ofera consiliere si asigurare managementului ca sistemele de control intern exista si functioneaza eficace.

Auditorii interni din cadrul societatiii:• raporteaza direct managementului si sunt independenti fata de orice alt departament;• informeaza managementul despre modul de functionare a sistemului calitatii din unitate;• nu au putere, autoritate, functii sau îndatoriri executive sau manageriale, cu exceptia celorlegate de gestionarea functiei de audit intern;• nu sunt implicati în operatiunile/activitatile curente ale unitatii;

11

• nu sunt responsabili pentru elaborarea detaliata sau implementarea de noi sisteme, dar pot fi consultati în timpul procesului de elaborare în ceea ce priveste masurile de control ce trebuie încorporate în sistemele noi sau modificate, cu mentiunea ca este interzis în mod expres ca acelasi auditor sa dea consultanta într-un domeniu si ulterior sa-l auditeze.

Relatia cu auditul extern:Auditorii interni vor intra în legatura cu auditorii externi pentru:

• a întretine cu acestia o relatie de lucru profesionala si de cooperare;• a asigura valorificarea adecvata a informatiilor referitoare la sistemul auditat si rezultatele auditului intern si extern.Auditorii interni se vor concentra în special pentru:• orientarea planului anual de audit intern astfel încât sa tina cont de recomandarile auditorului extern;• primirea rapoartelor auditorului extern si informarea managementului desprerecomandarile acestora;• cunoasterea programului de audit extern si a metodologiei specifice aplicata pentru realizarea auditului extern;• facilitarea comunicarii, când este necesar, între auditul extern si conducerea universitatii.

4. Atributiile auditorilor interniAuditorii interni au urmatoarele atributii:

a) definesc proceduri de audit intern a calitatii specifice unitatii; acestea sunt acceptate de catre management;b) elaboreaza proiectul planului anual de audit intern;c) efectueaza activitati de audit intern pentru a verifica daca sistemele de management sunt transparente si sunt conforme cu criteriilor, standardelorsi indicatorilor de performanta specifici asigurarii interne a calitatii;d) raporteaza periodic constatarile, concluziile si recomandarile rezultate din activitatile de audit;f) elaboreaza raportul periodic (anual) de audit intern si prezenta concluziile si propunerile conducerii societatii

5. Standardele de audit internProcedurile si metodologiile folosite la auditul intern au la baza Normele

metodologice de exercitare a auditului intern, armonizate cu Standardele de Practica Profesionista a Auditului.

B. PRINCIPIILE ACTIVITATII AUDITULUI INTERN

1. Independenta si obiectivitateActivitatea de audit intern nu trebuie sa fie supusa ingerintelor (imixtiunilor)

externe începând cu stabilirea obiectivelor auditului, realizarea efectiva a lucrarilor si pâna la comunicarea rezultatelor acesteia.

Persoanele care sunt soti, rude sau afini pâna la gradul al patrulea inclusiv, cu conducatorul unitatii, nu pot fi auditori interni în cadrul aceleiasi entitati. Auditorii interni

12

nu pot fi desemnati sa efectueze misiuni de audit intern în unitate daca sunt soti sau afini pâna la gradul al patrulea inclusiv, cu conducatorul acesteia sau cu membrii organului de conducere colectiva.Auditorii interni nu trebuie implicati în vreun fel în îndeplinirea activitatilor pe care în modpotential le pot audita si nici în elaborarea si implementarea sistemelor de control intern ale unitatiii.

2. Competenta si constiinta profesionalaPregatirea si experienta auditorilor interni constituie un element esential în

atingerea eficacitatii activitatii de audit.Structura de audit public intern trebuie sa dispuna de toata competenta si

experienta necesara în realizarea misiunilor de audit.Indiferent de natura lor, misiunile de audit intern vor fi încredintate acelor

persoane cu o pregatire si experienta corespunzatoare nivelului de complexitate al sarcinii.

În scopul auditarii unor proceduri specifice, pot fi contractate servicii de expertiza/consultant în afara unitatii, iar lucrarile vor fi supervizate de auditorii interni.

Structura de audit intern trebuie sa dispuna de metodologii si sisteme IT moderne, de metode de analiza statistice si instrumente de control a sistemelor informatice. Este necesara organizarea unui sistem de pregatire profesionala continua.

3. Exercitarea unei activitati normateStructura de audit intern va elabora norme metodologice proprii în conformitate

cu Normele metodologice generale referitoare la exercitarea auditului intern.

4. Programul de asigurare si îmbunatatire a calitatiiAuditorii interni trebuie sa elaboreze un program de asigurare si îmbunatatire a

calitatii subtoate aspectele activitatii de audit intern. Programul trebuie sa asigure faptul ca normele, instructiunile si codul de conduita etica sunt respectate de auditorii interni.

Auditul intern necesita adoptarea unui proces permanent de supraveghere si evaluare a eficacitatii globale a programului de calitate. Acest proces trebuie sa permita evaluari interne si externe.

Evaluarea interna presupune controale permanente privind buna functionare a auditului intern si controale periodice realizate de catre auditorii însisi (autoevaluare). Auditorii interni examineaza eficacitatea normelor interne de audit pentru a verifica daca procedurile de asigurare a calitatii misiunilor de audit sunt aplicate în mod satisfacator, garantând calitatea rapoartelor de audit. Evaluarea interna permite depistarea insuficientelor si îmbunatatirile necesare unei derulari corespunzatoare a viitoarelor misiuni de audit si planificarea activitatilor de perfectionare profesionala.

C. METODOLOGIE

1. Planul anual de audit internProiectul planului de audit intern se elaboreaza de auditorii interni, pe baza

evaluarii riscului asociat diferitelor structuri, activitati, programe/proiecte sau operatiuni, precum si prin preluarea sugestiilor conducerii unitatii.

Conducerea aproba anual proiectul planului de audit intern. Auditorul intern poate

13

realiza misiuni de audit intern cu caracter exceptional, necuprinse în planul anual de audit intern.

2. Conditiile necesare pentru realizarea misiunilor de audit intern

2.1. Accesul auditorilor interni la informatii si documenteAuditorii interni au acces sau pot solicita toate datele si informatiile utile si

probante (inclusivcele în format electronic) pe care le considera relevante pentru scopul si obiectivele misiunii de audit intern.2.2.. Realizarea misiunii la fata locului

Auditul trebuie sa fie realizat într-un climat de încredere. Conducerea unitatii trebuie sa sustina activitatea auditorilor interni, deoarece acestia urmaresc doar îmbunatatirea functionarii unitatii si promovarea intereselor acesteia.2.3. Transmiterea rezultatelor

Constatarile si recomandarile sunt aduse la cunostinta conducerii unitatii pe masura obtinerii acestora, daca ele prezinta importanta. Raspunsul conducerii unitatii la aceste comunicari pot determina reorientarea cercetarilor auditorilor.

La încheierea auditului sunt comunicate conducerii unitatii principalele concluzii, observatiile relevante si propunerile de îmbunatatire a unor indicatori. Proiectul raportului de audit intern este prezentat conducerii unitatii. Conducerea unitatii comunica eventualele observatii auditorilor. În termen de 10 zile de la primirea acestora, auditorii interni analizeaza observatiile, întreprind procedurile necesare pentru îmbunatatirea probelor si prezinta conducerii forma raportului îmbunatatita. Dupa aprobarea modificarilor facute, auditorii interni trimit raportul final de audit conducerii unitatii

2.4. Urmarirea aplicarii recomandarilor auditorilor interniConducerea unitatii fixeaza modalitatile de aplicare a recomandarilor.Conducerea unitatii poate sa propuna un plan de actiune însotit de un calendar de

implementare a recomandarilor. Conducerea unitatii asigura urmarirea aplicarii planului de actiune.

D. REGULI DE CONDUITA

Auditorul are acces la toate datele în cadrul misiunii sale si trebuie sa respecte secretul profesional în ceea ce priveste informatiile colectate.

Auditorul exercita o functie de evaluare independenta, care se concretizeaza în recomandari.

Auditorul trebuie sa respecte Codul privind conduita etica a auditorilor.Auditorul trebuie sa semnaleze imediat, pe linie ierarhica, neregulile care fac

obiectul auditului. Auditorul trebuie sa comunice rezultatele muncii sale (constatarile si recomandarile) conducerii unitatii.

Raportul de audit si documentele de lucru sunt supervizate de catre responsabilul misiunii de audit sau, în lipsa acestuia, de auditorul însusi. Aceasta asigura faptul ca, atât constatarile cât si informatiile probante sunt validate.

14

Evaluarea intreprinderi – Manate Daniel

1. O întreprindere oferã actionarilor un randament global pe dividende de 3%. stiind cã pentru clasa de risc consideratã, piata cere o rentabilitate a capitalurilor proprii de 10%, trebuie gãsitã rata de crestere implicitã a dividendelor la infinit care permite asigurarea acestei rentabilitãti.

Raspuns:

Modelul Gordon-Shapiro conduce la formula:

gr

DV

−=

unde - D este primul dividend de primit- r rata de rentabilitate cu risc- g rata de creştere la infinit a dividendului globalFormula se poate scrie:

V*( r - g ) = D => V * r - V * g = D => V * r = D + V * g

grgV

Dr +=+= 1

unde - r1 este randamentul oferit de dividendeIn exemplul nostru r1 = 3%Astfel vom obtine:

0,1 = 0,3 + g => g = 7%

2. O întreprindere a fost introdusã la Bursã în exercitiul N-1. Ultimul sãu dividend de 10 u.m. tocmai s-a plãtit. Se asteaptã o crestere a dividendului sãu într-un ritm anual de 8% pânã la sfârsitul celui de-al treilea an, apoi de 6% pe an pentru urmãtorii doi ani si apoi o crestere de 4% pânã la infinit. Sã se determine valoarea de piatã a afacerii (actiunii) stiind cã rata de rentabilitate asteptatã de actionari pentru capitalurile proprii este de 10%.

Raspuns:

Se utilizează modelul Gordon Shapiro în trei secvenţe cărora le corespunde o anumită rată de creştere a dividendelor.

V = D1 / (1 + r ) + D2 / (1 + r )2 + D3 / (1 + r )3 + D4 / ( 1 + r)4 + D5 / (1 + r )5 + D6 / ( (1 + r )5 * ( r - g )

V = ( 10 * 1,08) / (1 + 0,1) + ( 10 * 1,082) / (1 + 0,1)2 + ( 10 * 1,083) / (1 + 0,1)3 + ( 10 * 1,083 * 1,06) / (1 + 0,1)4 + ( 10 * 1,083 * 1,062) / (1 + 0,1)5 + ( 10 * 1,083 * 1,062 * 1,4) / ((1 + 0,1)5 * (0,1 - 0,04))

V = 199,2

3. Dacã pretul actiunii unei întreprinderi este actualmente 25.000 lei, rata de crestere anticipatã a beneficiilor de 9% si dividendul anticipat la sfârsitul exercitiului este de 1.500 lei, care este rata de rentabilitate speratã a titlului?

15

Raspuns:

Se aplică formula lui Gordon Shapiro:

gr

DV

−=

=> V * ( r - g ) = D => V * r - V * g = D => r = D /V + g => r = 1.500 / 25.000 + 0.09 => r = 15%

Fiscalitate : Popa Ioan

1. Ce venituri se supun regularizării în anul următor realizării lor?

Raspuns:

Venituri care se supun regularizării în anul următor realizării lor sunt: venituri din cedarea folosintei bunurilor venituri din profesii libere venituri din activitati independente venituri din drepturi de proprietate intelectuala venituri din activitati agricole castiguri din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen castiguri din transferul tilurilor de valoare

2. Cum se stabilesc plăţile anticipate de impozit în cazul veniturilor realizate de persoanele fizice din cedarea folosinţei bunurilor?

Raspuns:

Veniturile din cedarea folosinţei bunurilor sunt veniturile, în bani şi/sau în natură, provenind din închirieri şi subînchirieri de bunuri mobile şi imobile (locuinţe, case de vacanţă, garaje, terenuri şi altele asemenea), precum şi veniturile din arendarea bunurilor agricole, din patrimoniul personal, obţinute de către proprietar, uzufructuar sau alt deţinător legal.

Veniturile realizate de persoanele fizice din cedarea folosinţei bunurilor din derularea unui număr mai mare de 5 contracte de închiriere (în derulare la 31 decembrie 2009), începând cu 1 ianuarie 2010, intră în categoria veniturilor din activităţi independente şi se supun regulilor de stabilire a venitului net în sistem real prin organizarea contabilităţii în partidă simplă.

Contribuabilii care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor, au obligaţia ca în termen de 15 zile de la începerea activităţii, să înregistreze contractele de închiriere la organele fiscale în raza cărora îşi au domiciliul fiscal şi să depună formularul 220 „Declaraţia privind venitul estimat”.

În urma prelucrării acestei declaraţii, se emite Decizia de impunere pentru plăţi anticipate, în baza căreia contribuabilii datorează plaţi anticipate în contul impozitului pe

16

venit către bugetul de stat, care se efectuează în 4 rate egale, până la data de 15 inclusiv a ultimei luni din fiecare trimestru (martie, iunie, septembrie, decembrie).

Plăţile anticipate se stabilesc de organul fiscal astfel: pe baza contractului încheiat între parţi prin aplicarea cotei forfetare de 25% sau pe baza veniturilor determinate potrivit datelor din contabilitatea în partidă simplă, potrivit opţiunii. În cazul în care, potrivit clauzelor contractuale, venitul din cedarea folosinţei bunurilor reprezintă echivalentul în lei al unei sume în valută, determinarea venitului anual estimat se efectuează pe baza cursului de schimb al pieţei valutare, comunicat de Banca Naţională a României, din ziua precedentă celei în care se efectuează impunerea.

Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor se determină prin deducerea din venitul brut a cheltuielilor determinate prin aplicarea cotei de 25% asupra venitului brut în cazul aplicării cotelor forfetare de cheltuieli sau a cheltuielilor înregistrate în contabilitate în partidă simplă pentru cei care folosesc impunerea în sistem real.

Venitul brut reprezintă totalitatea sumelor în bani şi/sau echivalentul în lei al veniturilor în natură şi se stabileşte pe baza chiriei sau a arendei prevăzute în contractul încheiat între parţi pentru fiecare an fiscal, indiferent de momentul încasării chiriei sau arendei.

În cazul aplicării cotelor forfetare de cheltuieli, cheltuiala deductibilă aferentă venitului, cota forfetară de 25% aplicată la venitul brut, reprezintă uzura bunurilor închiriate şi cheltuielile ocazionate de întreţinerea şi repararea acestora, impozitele şi taxele pe proprietate datorate potrivit legii, comisionul reţinut de intermediari, primele de asigurare plătite pentru bunul cedat spre folosinţă, respectiv eventuale nerealizări ale veniturilor din arendare scontate, generate de condiţii naturale nefavorabile, cum ar fi: grindina, seceta, inundaţii, incendii şi altele asemenea.

Venitul net din cedarea folosinţei bunurilor inclusiv veniturilor din arendă, se declară de către contribuabili până pe 15 mai anul urmator în „Declaraţie privind veniturile realizate”, formular 200, care se depune la organul fiscal competent (pe raza căruia are domiciliul fiscal contribuabilul) direct, la registratura acestuia, sau prin poştă cu scrisoare recomandată.

3. Care sunt condiţiile ce trebuie îndeplinite de o societate comercială pentru a fi încadrată în categoria microîntreprinderilor?

Raspuns:

O microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:a) realizează venituri, altele decât cele din consultanţă şi management, în proporţie de peste 50% din veniturile totale;b) are de la 1 până la 9 salariaţi inclusiv;c) a realizat venituri care nu au depăşit echivalentul în lei a 100.000 euro;d) capitalul social al persoanei juridice este deţinut de persoane, altele decât statul, autorităţile locale şi instituţiile publice

Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului pe microintreprindere începând cu anul fiscal următor, dacă îndeplinesc

17

condiţiile prevăzute anterior şi dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

O persoană juridică română care este nou-înfiinţată poate opta să plătească impozit pe venitul microîntreprinderilor, începând cu primul an fiscal, dacă condiţiile prevăzute la literele a) şi d) sunt îndeplinite la data înregistrării la registrul comerţului şi condiţia prevăzută la litera b) este îndeplinită în termen de 60 de zile inclusiv de la data înregistrării.

Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe venitul microîntreprinderilor nu mai aplică acest sistem de impunere începând cu anul fiscal următor anului în care nu mai îndeplinesc una dintre condiţiile prezentate.

Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice române care:a) desfăşoară activităţi în domeniul bancar;b) desfăşoară activităţi în domeniile asigurărilor şi reasigurărilor, al pieţei de capital, cu excepţia persoanelor juridice care desfăşoară activităţi de intermediere în aceste domenii;c) desfăşoară activităţi în domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor;d) au capitalul social deţinut de un acţionar sau asociat persoană juridică cu peste 250 de angajaţi.

Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor pot opta pentru plata impozitului pe profit începând cu anul fiscal următor. Opţiunea se exercită până la data de 31 ianuarie a anului fiscal următor celui pentru care s-a datorat impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

Aceste reglementari au fost prevazute in art. 103 si art 104 din Codul Fiscal, insa acestea au fost abrogate incepand cu data de 01.01.2010. De la aceasta data toate societatile comerciale sunt platitoare de impozit pe profit.

Administrarea si lichidarea intreprinderilor : Cernusca Lucian

1. Care este termenul în care lichidatorul va convoca adunarea generală a creditorilor de la şedinta comitetului creditorilor?

Raspuns:

Conform articolului 117 alineatul 3 din "Legea privind procedura insolventei", lichidatorul va convoca adunarea generala a creditorilor în termen de maximum 20 de zile de la data sedintei comitetului creditorilor, înstiintându-i pe creditori despre posibilitatea studierii raportului si a procesului-verbal al sedintei comitetului creditorilor privind raportul.

Daca adunarea generala a creditorilor aproba raportul, judecatorul-sindic va da dispozitie lichidatorului, prin încheiere, sa efectueze actele si operatiunile de lichidare, în conditiile propuse în raport.

2. Care este ordinea în care vor fi plătite creanţele, în cazul falimentului?

Raspuns:

18

Creantele vor fi platite, in cazul falimentului, in urmatoarea ordine: 1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii de faliment, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor;2. creantele izvorate din raportul de munca; 3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupa deschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii; 4. creantele bugetare; 5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta; 6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica;7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii; 8. alte creante chirografare;9. creantele subordonate

Sumele de distribuit intre creditori in acelasi rang de prioritate vor fi acordate proportional cu suma alocata pentru fiecare creanta, prin tabelul mentionat de lege.

Titularilor de creante dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai dupa deplina indestulare a titularilor de creante din categoria ierarhic superioara, potrivit ordinii prezentate mai sus.

In cazul insuficientei sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creantelor cu acelasi rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cota falimentara, reprezentand suma proportionala cu procentul pe care creanta lor il detine in categoria creantelor respective.

In cazul in care bunurile care alcatuiesc averea unui grup de interes economic ori a unei societati in nume colectiv sau in comandita nu sunt suficiente pentru plata creantelor inregistrate in tabelul definitiv consolidat de creante, impotriva grupului sau a societatii judecatorul-sindic va autoriza executarea silita, in conditiile legii, impotriva asociatilor cu raspundere nelimitata sau, dupa caz, a membrilor, pronuntand o sentinta definitiva si executorie, care va fi pusa in executare de lichidator, prin executor judecatoresc

3. În cazul creanţelor subordonate, care va fi ordinea de preferinţă?

Raspuns:

Ordine de preferinta in cazul creantelor subordonate, este urmatoarea: credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau

actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic;

creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.

19

Contabilitate- Horga Petru

1. Dispuneti de urmãtoarele date: stocuri initiale de materii prime la începutul perioadei 3.000 lei; achizitia de stocuri de materii prime 10.000 lei; stocuri finale de materii prime 9.000 lei; stocuri initiale de produse finite la cost de productie 12.000 lei; produse obtinute în cost de productie 15.000 lei; produse vândute în pret de vânzare facturate 20.000 lei; reducere comercialã înscrisã în facturã 10%; stoc final de produse nevândute 3.000 lei; amortizarea clãdirilor 700 lei; salarii datorate 6.000 lei si plãtite 6.500 lei; subventii de exploatare 2.000 lei; subventii pentru investitii virate la venituri 3.000 lei. Se cer: a) înregistrãrile contabile aferente operatiilor de mai sus; b) calculati productia exercitiului si excedentul brut de exploatare.

Raspuns:

a) Determinarea valorii materiilor prime consumateSF 301 = SI 301 + RD 301 – RC 301 RC 301 = SI 301 + RD 301 – SF 301RC 301 = 3.000 + 10.000 – 9.000 = 4.000Astfel, inregistram achizitia de materii prime:

% = 401 11.900301 10.0004426 1.900

Si consumul de materii prime:601 = 301 4.000

Determinarea costului de productie aferent produselor finite vandute:

SF 345 = SI 345 + RD 345 – RC 345RC 345 = SI 345 + RD 345 – SF 345RC 345 = 12.000 + 15.000 – 3.000 = 24.000Astfel, inregistram obtinerea de produse finite la cost de productie:

345 = 711 15.000Vanzarea produselor finite, inregistrand venituri din vanzarea produselor finite in suma de 20.000 – 20.000 x 10% = 18.000 lei:

4111 = % 21.420 701 18.000 4427 3.420

Descarcarea gestiunii de produse finite:711 = 345 24.000

Inregistrarea amortizarii cladirilor:6811 = 2812 700

Inregistrarea salariilor datorate personalului:641 = 421 6.000

Inregistrarea platii salariilor:421 = 5121 6.500

20

Inregistrarea subventiilor de exploatare de primit:445 = 741 2.000

Virarea la venituri a subventiilor pentru investitii:131 = 7584 3.000

b) determinarea productiei exercitiului si a excedentului brut din exploatare:

productia exercitiului = productia vanduta + productia stocata – productia imobilizata

Productia vanduta = 18.000 (veniturile din vanzarea produselor finite)Productia stocata = RC 711 – RD 711 = 15.000 – 24.000 = -9.000=> Productia exercitiului = 18.000 + (-9.000) = 9.000 lei

excedentul brut din exploatare (EBE) = Valoarea adaugata + Subventii de exploatare – Impozite, taxe si varsaminte asimilate - Cheltuieli cu personalul

Valoarea adaugata = Marja comerciala + Productia exercitiului – Cheltuieli materiale – Cheltuieli cu serviciile prestate de terti = 0 + 9.000 – 4.000 – 0 = 5.000 lei

EBE = 5.000 + 2.000 – 0 – 6.000 = 1.000 lei

2. Dispuneti de urmãtoarele informatii în cursul exercitiului N: o societate obtine produse finite la cost de productie de 10.000 lei; vinde 30% din ele la pretul de 15.000 lei; reducere comercialã înscrisã în facturã 10%. Între cheltuielile ocazionate de obtinerea produselor finite sunt: materii prime consumate 1.000 lei; salarii datorate 1.500 lei si plãtite 1.800 lei; contributia unitãtii la asigurãrile sociale 700 lei si la fondul de somaj 200 lei; dobânzi datorate 400 lei; amenzi datorate autoritãtilor române 600 lei. Se cer: a) înregistrãrile contabile aferente operatiilor de mai sus; b) calculati rezultatul fiscal si excedentul brut de exploatare.

Raspuns:

a) Obtinere produse finite la cost de productie:345 = 711 10.000

Vanzare produse finite:pret de vanzare 15.000 - reducere comerciala 1.500 (15.000 * 10%)net comercial 13.500

4111 = 701 13.500Descărcarea gestiunii de produse finite pentru 30 % din produsele vândute, adică 30 % * 10.000 lei = 3.000

711 = 345 3.000Materii prime consumate:

601 = 301 1.000

21

Salarii datorate:641 = 421 1.500

Salarii plătite: 421 = 5121 1.800

Contribuţia unităţii la asigurări sociale: 6451 = 4311 700

Contribuţia unităţii la fond şomaj:6452 = 4371 200

Dobânzi datorate:666 = 1682 400

Amenzi datorate autorităţilor române:6581 = 4481 600

Închiderea conturilor de cheltuieli:121 = % 4.400

601 1.000641 1.500

6451 700 6453 200

666 400 6581 600Închiderea conturilor de venituri:

% = 121 20.500701 13.500711 7.000

b) Rezultatul contabil = Venituri totale – Cheltuieli totale Rezultatul contabil = 20.500 lei – 4.400 lei Rezultatul contabil = 16.100 lei Rezultatul fiscal = Rezultatul contabil + Cheltuieli nedeductibile – Deduceri fiscale Rezultatul fiscal = 16.100 lei + 600 lei (amenzi datorate autorităţilor române) Rezultatul fiscal = 16.700 lei

MC = Venituri din vanz.de marfuri - Cheltuieli cu marfurile MC = 0 - 0 = 0productia exercitiului = 13.500 + 7.000productia exercitiului = 20.500valoarea adaugata = productia exercitiului + marja comerciala - cheltuieli cu materii primevaloarea adaugata = 20.500 + 0 - 1.000valoarea adaugata = 19.500EBE = valoarea adaugata - cheltuieli totale cu personalulEBE = 19.500 - ( 1.500 + 700 + 200 )EBE = 17.100

22

3. Se dau urmãtoarele informatii: capitaluri proprii aferente exercitiului N: 1.000 lei; capitaluri proprii aferente exercitiului N-1: 600 lei. În cursul exercitiului N au avut loc urmãtoarele operatii: cresteri de capital prin aporturi noi în naturã 50 lei; conversia datoriilor în capital 20 lei; încorporarea primelor de emisiune în capital 40 lei; rambursãri de capital în numerar cãtre asociati 10 lei. Care este rezultatul net aferent exercitiului N?

Raspuns:

Rezultatul exerciţiului = Capital propriuN – Capital propriuN-1 – Majorari + ReduceriRezultatul exerciţiului = 1.000 - 600 - 50 - 20 - 40 + 10Rezultatul exerciţiului = 300 lei

4. Datele de evidentã si calcul se prezintã astfel: costuri totale ale procesului de productie cuplat 700.000 lei; costurile pentru pregãtirea si desfacerea produselor dupã închiderea procesului de productie cuplat 20.000 lei produsul secundar si 70.000 lei produsul principal; valoarea la pret de vânzare a produsului secundar 150.000 lei; veniturile din vânzarea produsului principal 750.000 lei. Determinati costul si marja produsului principal.

Raspuns:

costul produsului principal = cost total – (Valoarea produsului secundar – Costuri suplimentare aferente produselor secundare livrate)costul produsului principal = 700.000 - ( 150.000 - 20.000 )costul produsului principal = 570.000

Marja produsului principal = Venit din vanzarea prrodusului principal – (costul produsului principal + costuri suplimentare aferente produsului principal livrat)Marja produsului principal = 750.000 - (570.000 + 70.000)Marja produsului principal = 110.000

5. O întreprindere fabricã si vinde un produs în urmãtoarele conditii: cantitate / cost variabil unitar / factor de acoperire: 8.000 buc. / 2.800 lei/buc. / 30%; costurile fixe totale sunt de 27.000.000 lei. Determinati care este cifra de afaceri la nivelul pragului de rentabilitate si pretul de vânzare unitar.

Raspuns:

Fa = CF / peunde Fa - factorul de acoperire CF - costuri fixe pe - punct de echilibrupe = CF / Fa => pe = 27.000.000 / 30%pe = 90.000.000 lei

23

Specificatie Total Procent in cifra de afaceriCifra de afaceri 8000 buc * pvu 100%

Costuri variabile8000 buc * 2.800 lei/buc = 22.400.000

70%

Marja asupra costurilor variabile

8000 buc * pvu - 22.400.00030%

(8000 buc * pvu - 22.400.000) / (8000 buc * pvu) =0,31 - 22.400.000 / (8000 buc * pvu) =0,31 - 0,3 = 2.800 / pvu0,7 = 2.800 / pvupvu = 2.800 / 0,7pvu = 4.000 lei

6. O întreprindere fabricã si vinde un produs în urmãtoarele conditii: cantitate / cost variabil unitar / pret unitar: 80.000 buc. / 8.000 lei/buc. / 10.000 lei/buc.; costurile fixe totale sunt de 46.000.000 lei. Determinati cu cât pot scãdea vânzãrile în mod relativ pentru ca întreprinderea sã atingã pragul de rentabilitate.

Raspuns:

Specificatie Total Procent in cifra de afaceri

Cifra de afaceri80.000 buc * 10.000 lei/buc = 800.000.000 lei

100%

Costuri variabile80.000 buc * 8.000 lei/buc = 640.000.000

80%

Marja asupra costurilor variabile

8000 buc * (10.000 lei/buc - 8.000 lei/buc)= 160.000.000 lei

20%

Fa = CF / peunde Fa - factorul de acoperire CF - costuri fixe pe - punct de echilibrupe = CF / Fa => pe = 46.000.000 / 20%pe = 230.000.000 leiCoeficientul de siguranţă dinamic = ( CA - pe ) / CACoeficientul de siguranţă dinamic = ( 800.000.000 - 230.000.000 ) / 800.000.000Coeficientul de siguranţă dinamic = 71,25 %

7. O societate comercialã fabricã si vinde 5 produse în urmãtoarele conditii: pret de vânzare unitar / cheltuieli variabile unitare: A = 900 lei/buc. / 700 lei/buc; B = 1.500 lei/buc. / 1.000 lei/buc.; C = 1.500 lei/buc. / 1.200 lei/buc.; D = 700 lei/buc. / 500 lei/buc.; E = 2.000 lei/buc. / 1.500 lei/buc. Dacã restrictia de vânzare este limitatã la 3 dintre cele 5 produse, iar volumul maxim de fabricatie pentru fiecare produs este de 1.000 buc., precizati si argumentati care sunt cele

24

douã produse la fabricarea cãrora se va renunta pentru a se asigura marja brutã de profit maximã.

Raspuns:

Pentru a stabili la care produse vom renunta, vom determina marja costurilor variabile unitara pentru fiecare produs.MVC (A) = 900 lei/buc – 700 lei/buc = 200 lei/bucMCV (B) = 1.500 lei/buc – 1.000 lei/buc = 500 lei/bucMCV (C ) = 1.500 lei/buc – 1.200 lei/buc = 300 lei/bucMCV (D) = 700 lei/buc – 500 lei/buc = 200 lei/bucMCV (E ) = 2.000 lei/buc – 1.500 lei/buc = 500 lei/buc

Produsele cele mai puţin rentabile sunt cele care vor avea factorul de acoperire celmai mic, respectiv MCV cea mai mică.

Se va renunţa la produsele A şi D

8. O societate comercialã fabricã si vinde 5 produse în urmãtoarele conditii: pret de vânzare unitar / cheltuieli variabile unitare: A = 600 lei/ buc. / 450 lei/buc.; B = 800 lei/buc. / 700 lei/buc.; C = 450 lei/buc. / 250 lei/buc.; D = 500 lei/buc. / 450 lei/buc.; E = 1.000 lei/buc. / 800 lei/buc. Dacã productia maximã pe fiecare produs este de 100 buc., iar cheltuielile fixe identificabile pe produs sunt de 5.000 lei, precizati si argumentati care dintre cele 5 produse este cel mai putin rentabil.

Raspuns:

Pentru a stabili la care produse vom renunta, vom determina marja costurilor variabile unitara pentru fiecare produs.MVC (A) = 600 lei/buc – 450 lei/buc = 150 lei / bucMCV (B) = 800 lei/buc – 700 lei/buc = 200 lei/bucMCV (C ) = 450 lei/buc – 250 lei/buc = 200 lei/bucMCV (D) = 500 lei/buc – 450 lei/buc = 50 lei/bucMCV (E ) = 1.000 lei/buc – 800 lei/buc = 200 lei/buc

Produsul cel mai puţin rentabil este cel care va avea factorul de acoperire cel mai mic, respectiv MCV cea mai mică, deci produsul (D).

9. MARTINA SA utilizeazã pentru scopuri interne metoda costurilor variabile. Produsul X prezintã urmãtoarele costuri unitare: materii prime 4,40 lei, manoperã directã 1,60 lei, costuri indirecte de productie variabile 2,30 lei, costuri indirecte de productie fixe 1,90 lei, costuri de vânzare variabile 3,10 lei si costuri de vânzare fixe 1,10 lei. Dacã stocul final de produse finite contine 1.240 kg din produsul X, iar cel initial, 0 kg, determinati care va fi marja totalã a contributiei la rezultat (marja din vânzãri) dacã au fost vândute 10.200 kg la pretul unitar de 25 lei/kg.

Raspuns:

25

Intrucat societatea Martina S.A. utilizeaza pentru scopuri interne metoda costurilor variabile vom determina costul variabil total unitar pentru produsul X.costul variabil total unitar = materii prime + manopera directa + costuri indirecte de productie variabile + costuri de vânzare variabilecostul variabil total unitar = 4,4 lei/kg + 1,6 lei/kg + 2,3 lei/kg + 3,1 lei/kg costul variabil total unitar = 11,4 lei/kg marja din vanzari = cantitatea de produse vandute * pretul de vanzare unitar - cantitatea de produse vandute * costul variabil total unitarmarja din vanzari = cantitatea de produse vandute * ( pretul de vanzare unitar - costul variabil total unitar)marja din vanzari = 10.200 kg * ( 25 lei/kg - 11,4 lei/kg )marja din vanzari = 138.720 lei

10. La începutul anului N o întreprindere detinea 10.000 euro. Cursul rol/euro la 01.01.N era de 23.000 lei/euro. Pe parcursul exercitiului N au fost înregistrate urmãtoarele fluxuri monetare: încasãri de 30.000 euro la cursul zilei de 24.000 lei/euro si de 10.000 euro la cursul zilei de 23.500 lei/euro, si plãti de 20.000 euro la cursul zilei de 24.300 lei/ euro si de 15.000 euro la cursul zilei de 23.500 lei/euro. La 31.12.N cursul era de 24.100 lei/euro. Care sunt valorile aferente trezoreriei nete a societãtii si diferenta de curs nerealizatã?

Raspuns:

5124Debit Credit

Sold initial: 23.000 lei/eur * 10.000 eur = 230.000.000 lei30.000 eur*24.000 lei/eur=720.000.000 lei 20.000 eur*24.300 lei/eur=486.000.000 lei10.000 eur*23.500 lei/eur=235.000.000 lei 15.000 eur*23.500 lei/eur=352.500.000 leiRulaj: 955.000.000 Rulaj: 838.500.000Sold final: 346.500.000

Sold final EUR = 10.000 eur + 30.000 eur + 10.000 eur - 20.000 eur - 15.000 eurSold final EUR = 15.000 eur Sold final RON dupa reevaluare la 31.12.N: 15.000 eur * 24.100 lei/eurSold final RON dupa reevaluare la 31.12.N: 361.500.000 leiDiferenta din reevaluare = 361.500.000 - 346.500.000Diferenta din reevaluare = 15.000.000

Inregistrare contabila a diferentei de curs aferenta reevaluarii:5124 = 765 15.000.000

Trezoreria netă = Total încasări – Total plăţi + Diferenţa de curs nerealizatăTrezoreria netă = 955.000.000 - 838.500.000 + 15.000.000Trezoreria netă = 131.500.000

26

11. Dispuneti de urmãtoarele informatii: toate actiunile filialei au fost achizitionate cu 4.600 lei. Valorile juste ale activelor achizitionate si ale obligatiilor preluate sunt urmãtoarele: stocuri 1.500 lei; creante 200 lei; numerar 2.000 lei; terenuri si clãdiri 4.000 lei; furnizori 1.600 lei; împrumuturi din emisiuni de obligatiuni 1.500 lei. Au fost efectuate plãti în valoare de 4.200 lei pentru achizitia clãdirilor. Determinati fluxul de numerar provenit din activitatea de investitii conform IAS 7 „Situatiile fluxurilor de trezorerie”.

Raspuns:

Flux de numerar din activitatea de investitii:- plati pentru achizitia filialei = - 4.600+ numerar aferent activelor preluate = + 2.000- plati pentru achizitia cladirilor = - 4.200

___________________________________________________Total flux de numerar din activitatea de investitii = -6.800

27