1. ELEMENTELE STRUCTURALE ALE CÂMPULUİ PROTETİC EDENTAT TOTAL

Zona de sprijin formată din substrat osos reprezentat de : la maxilar - creste edentate - tuberozităţi maxilare - bolta palatină la mandibulă - creste edentate

- tubercul piriform, acoperite de mucoasa fixă.Zona de succiune cuprinde mucoasa care vine în contact cu marginile protezei.

2. ELEMENTELE CÂMPULUİ PROTETİC MAXİLAR1.Crestele edentate rezultate din apofiza alveolară

după extracţia dinţilor.2. Tuberozitatea maxilară situată în regiunea posterioară a apofizelor alveolare cu rol în menţinerea şi stabilitatea protezei totale.3. Bolta palatină rezultă din unirea apofizelor palatine ale osului maxilar situat în cele 2/3 anterioare ale bolţii, cu lamele orizontale ale oaselor palatine situate în 1/3 posterioară a bolţii.4.Elementele zonei de succiuneZona de succiune sau zona de închidere marginală e reprezentată de mucoasa pasiv-mobilă şi o parte din mucoasa mobilă ce tapetează obrajii şi buzele.

3. ELEMENTELE CÂMPULUİ PROTETİC MANDİBULARElementele zonei de sprijinZona de sprijin este mai redusă la mandibulă decât la maxilar şi are ca substrat osos:• creasta edentată mandibulară• tuberculul piriform.Această zonă este delimitată de:a) linia oblică externă spre vestibular;b) linia oblică internă (creasta milohioidiana) spre oral;c) ligamentul pterigomandibular inserat în 1/3 distală a tuberculului piriform .• Substratul osos este acoperit de cel mucos care nu este atît de aderent ca la

maxilar.Elementele zonei de succiune • Zona de succiune este zona de închidere marginală, zona de trecere dintre

mucoasa fixă şi cea mobilă.• Această “trecere” este reprezentată de mucoasa pasiv mobilă tapetată cu un

ţesut submucos care-i permite să fie mobilizabilă faţă de ţesutul osos subiacent.

4. OBIECTIVELE URMĂRITE ÎN AMPRENTAREA PRELIMINARA A CÂMPULUI PROTETIC EDENTAT TOTALa)acoperirea cu maximum de exactitate a suprefeţei zonei se sprijin;b)reproducerea cât mai precisă poziţiei funcţionale a formaţiunilor mobile de la periferia câmpului protetic;c)realizarea unei linguri individuale care va necesita cât mai puţine manopere de adaptare.

5. ETAPELE AMPRENTARII PRELIMINARE– pregătirea amprentării;– alegerea şi verificarea lingurii standard;– alegerea materialului de amprentă şi a tehnicii de amprentare;– proiectarea lingurii individuale.

6. ALEGEREA Şİ VERİFİCAREA LİNGURİİ STANDARD PENTRU AMPRENTAREA CAMPULUI PROTETIC EDENTAT TOTAL• Criteriile de alegere a lingurii universale sunt:

– forma jgheabului lingurii care să corespundă cu forma, mărimea crestei şi bolţii palatine;

– lingura să cuprindă tuberozităţile şi tuberculii piriformi – înălţimea jgheabului să corespundă înălţimii crestei edentate, astfel

încât grosimea materialului de amprentă să fie aproximativ 3-5 mm;– mânerul lingurii să nu jeneze poziţia normală a buzei şi contracţia

orbicularilor;– în regiunea linguală centrală să nu jeneze contracţia genioglosului;– în regiunea laterală să nu jeneze contracţia milohioidianului.

7. ALEGEREA MATERİALULUİ DE AMPRENTĂ Şİ A TEHNİCİİ DE AMPRENTARE LA EDENTATUL TOTAL1.Existenţa crestelor edentate şi a tuberozităţilor retentive impune folosirea unor materiale ce devin elastice după priză:alginate şi siliconi.2.Existenţa unui câmp protetic cu mucoasă rezilientă deformabilă necesita ca materiale de amprentă cele cu vâscozitate mică:alginate şi gips.3.Prezenţa unui câmp protetic “dur” cu mucoasă subţire nedeformabilă necesita ca materiale de amprentă cele cu vâscozitate crescută tip stens.4.Necesitatea realizării unei linguri individuale directe prin transformarea stenst-ului sau siliconilor chitoşi plus siliconi de consistenţă medie.

8. DEFICIENŢE IN AMPRENTA PRELIMINARĂ MAXILARĂ • înregistrarea insuficientă a palatului;materialul de amprentă a fost insuficient

sau s-a gelificat prea devreme;• deficienţe în regiunea retrozigomatică; la amprentare cavitatea bucală a fost

prea deschisă. Procesul coronoid a avansat, împiedicând pătrunderea materialului în fundul de sac;

• deficienţe în vestibulul labial. Buza nu a fost ridicată înainte de inserarea lingurii. Gura a fost prea deschisă şi s-a lipit de creasta edentată.

9. DEFICIENŢE IN AMPRENTAREA PRELIMNARĂ MANDIBULARĂ • exces de material în zona linguală, care limitează mişcările limbii;• extindere insuficientă în zona linguală, deoarece:

-pacientul nu a ridicat limba la inserarea lingurii-materialul de amprentare a fost insuficient sau incorect aplicat în lingură-lingura aleasă a fost prea scurtă;

• extindere insuficientă în vestibulul labial.Buza a fost prea rigidă deoarece pacientul nu a închis gura;

• prinderea obrajilor sub amprentă 10. LINGURA INDIVIDUALĂ. ELEMENTE COMPONENETEA. Baza linguriiB. Elementele accesorii 1. mânerul lingurii 2. butonii laterali (la lingurile inferioare) 3. întăritorul 4. bordurile de ocluzie(optional).

11. OBIECTIVELE URMĂRITE ÎN AMPRENTAREA FINALĂ A CÂMPULUI PROTETIC EDENTAT TOTAL:

• obţinerea unei înălţimi corecte a marginilor şi o extindere maximă a protezei;• repartizarea egală a presiunilor asupra părţilor moi şi tari;• respectarea libertăţii mişcărilor musculare şi realizarea închiderii marginale a

protezei.

12. ETAPELE CLINICE ALE AMPRENTÃRI FINALE LA EDENTATUL TOTAL

• Adaptarea lingurii individuale• Realizarea închiderii marginale• Alegerea materialului de amprentare şi a tehnicii de amprentare finală.

13. TESTELE LUI HERBST – MAXILARA. deschiderea moderată a gurii -desprinderea lingurii impune reducerea ei la nivelul marginilor din dreptul premolarilor şi primului molar.B. deschiderea maximă a gurii-desprinderea lingurii impune reducerea ei în regiunea celui de-al doilea molar cu degajarea ligamentului pterigomaxilar.C. pacientul va mima surâsul-împingerea marginilor lingurii necesita retuşarea lor la nivelul primului molar şi a premolarului doi.D. mimarea fluieratului-se intervine la nivelul marginii frontale dintre cei doi canini superiori.E. pacientul tuşeşte-dacă lingura se desprinde se retuşeaza la nivelul liniei’AH”.

14. TESTELE LUI HERBST – MANDIBULAA. gura este deschisă moderat şi apoi larg

• -dacă lingura se desprinde la deschiderea moderată, se retuşează din marginea care vine în contact cu punga lui FISH ,iar dacă se desprinde la deschiderea mare a gurii se retuşează din marginea ce vine în contact cu maseterul.

B. umezirea buzelor• -retuşarea se face la nivelul zonei linguale posterioare

C. se aplică vârful limbii dintr-un obraz în altul• -deplasarea lingurii impune retuşarea la nivelul zonelor linguale în dreptul

glandelor sublinguale.D. ridicarea vârfului limbii sub buza superioară spre nas

• -desprinderea lingurii necesită retuş la nivelul frenului limbii şi a zonei linguale centrale.

E. mimarea fluieratului• -se va reduce din marginea vestibulară anterioară

F. deglutiţie

• -îngreunarea acestei mişcări necesită retuşarea lingurii în porţiunea linguo-faringiană din dreptul tuberculului piriform.

15. ENUMERATI ZONELE CHEIE LA MAXILAR SI LA MANDIBULAla maxilar-zona “AH’la mandibulă-zona tuberculului piriform-zona linguală centrala -zona vestibulară labială.

16. DETERMINAREA RELATIILOR INTERMAXILARE. ETAPE CLINICE-controlul şabloanelor de ocluzie;-determinarea curburii vestibulare a şablonului de ocluzie superior;-stabilirea nivelului şi direcţiei planului de ocluzie:

-în regiunea frontală; curbura incizală -în regiunea laterală; uneori chiar determinarea curburii sagitale şi curburii transversale-determinarea dimensiunii verticale de repaus şi de ocluzie;-stabilirea şi înregistrarea relaţiei centrice;-precizarea indicaţiilor în vederea alegerii şi montării dinţilor artificiali prin: -repere pe şablon -menţiuni în fişa de laborator.

17. VERIFICAREA SABLOANELOR DE OCLUZIE1. Baza sablonului

• Rigida si nedeformabila• Adaptata perfect pe model

2. Bordurile de ocluzie• Frontal- 5-6 mm latime si 10 mm inaltime• Lateral- 8 mm latime si 5-6 mm inaltime• Se vor opri la 1,5 cm de tuberozitatile maxilare si de tuberculul priform

3. Controlul intrabucal al sabloanelor

18. DETERMINAREA DIMENSIUNII VERTICALE A ETAJULUI INFERIOR AL FETEI

• Stabilirea dimensiunii verticale de repaus (DVR)• Antropometric• Functional• Electromiografic• Dimensiunea verticala de ocluzie (DVO) = DVR – 3 mm• Spatiul minim de vorbire Silverman• Testul Ismail• Combinare a 2-3 metode

19. CONSECINTELE ERORILOR IN DETERMINAREA DVO1. Supraevaluarea

• Vizibilitate exagerata adintilor

• Facies crispat – zgomot de castagnete• Tendinta de a strange dintii in permanenta• Oboseala musculara

2. Subevaluarea• Accentuarea santurilor peri si para labiale• Vizibilitate redusa a rosului buzelor• Aspect imbatranit• Oboseala musculara

20. INDICATII NECESARE ALEGERII SI MONTARII DINTILOR ARTIFICIALI

• Linia mediana – sa corespunda cu linia mediana a fetei• Linia surasului – pe bordura de ceara superioara se delimiteaza inaltimea

dintilor frontali atunci cand pacientul zambeste sau mimeaza surasul• Liniile caninilor – cuprind intre ele latimea grupului drontal superior. O linie

tangenta la aripa nasului de la glabela la valul de ocluzie• Forma si culoarea dintilor• Gradul de supraocluzie• Relieful ocluzal al dintilor laterali• Gradul de inocluzie sagitala in zona frontala• Montari atipice

21. PROBA MACHETELOR1.Controlul ocluzorului si al modelelor

• Ocluzorul sa nu aiba joc in balama• Contrapiulita sa fie fixata• Planul median al modelelor sa corespunda cu cel al ocluzorului• Pe model sa fie trasate:

-Linia mediana-Linia caninilor-Linia planului de ocluzie-Linia surasului-Mijlocul crestelor-Curbura sagitala

2.Controlul machetelor• Dintii sa respecte culoarea , forma notate in fisa• Linia mediana interincisiva sa corespunda cu cea de pe model• Cei 6 dinti frontali sa ocupe spatiul dintre cele 2 linii ale caninilor• Curbura frontala sa fie simetrica• Inaltimea frontalilor sa se incadreze intre planul de ocluzie si linia surasului• Curbura incizala respectata• Dintii sa realizeze unitati masticatorii de cate 3 dinti• Dintii laterali sa nu fie montati pe tuberozitate sau tuberculul piriform• Dintii laterali sa fie montati pe mijlocul crestei• Supraocluzia frontala si inocluzia sagitala• Cuspidarea dintilor laterali

3. Controlul bazelor de ceara• Sa respecte limitele functionale ale campului protetic

- sa intre in fundurile de sac ale modelelor- sa acopere 2/3 anterioare ale tuberculului piriform- sa cuprinda santurile pterigomaxilare si restul zonei de inchidere palatinala posterioara

• Papilele interdentare sa fie modelate convex• Versantele vestibulare sa fie modelate convex• Versantul lingual al machetei inferioare sa fie modelat concav

22. SITUATII CARE RECOMANDA REMONTAREA DINTILOR• Alegerea unei garnituri de dinti necorespunzatoare (forma, culoare,

dimensiune)• Linia interincisiva nu corespunde cu linia mediana a fetei• Montarea dintilor frontali superiori pe o curbura vestibulara necorespunzatoare• Montarea dintilor laterali in afara crestei• Rapoarte mandibulo-maxilare necorespunzatoare

23. INFORMATII CARE SE TRANSMIT PE FISA DE LABORATOR

• Materialul din care se va realiza baza protezei - Acrilat termopoloimerizabil roz sau transparent sau combinatii - Acrilat termopolimerizabil in combinatie cumateriale reziliente - Acrilat termopolimerizabil in combinatie cu fibre de sticla, fibre de carbon, plasa metalica

• Localizarea si grosimea zonelor de foliere• Anumite modificari ale suprafetelor lustruite ale protezei

24. INDICATII PENTRU PACIENTII PURTATORI DE PROTEZE TOTALE

• Rezultatul protezarii se imbunatateste treptat pe masura purtarii protezelor si a pastrarii legaturii cu medicul

• Fizionomia se reface imediat• Fonatia se reface relativ repede• Masticatia se reface treptat• Protezele se poarta tot timpul• Igienizare dupa fiecare masa, igienizare periodica• Cu protezele “nu se musca”• Miscarile limita ale mandibulei – posibilitate de desprindere• Aparitia durerilor – contactarea medicului – proteza se poarta in ziua venirii la

cabinet• In caz de fracturare, dezlipire, etc – recuperarea fragmentelor• Control periodic – 6 luni